Art. 31. - Art. 31: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă - Regulamentul 1679/13-iun-2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1153 şi (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 5 Decembrie 2025
Art. 31: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă
(1)Statele membre se asigură că infrastructura rutieră a reţelei centrale şi a reţelei centrale extinse respectă dispoziţiile articolului 30 alineatul (1).
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2030 pentru infrastructura rutieră care face parte din reţeaua centrală şi până la 31 decembrie 2040 pentru infrastructura rutieră care face parte din reţeaua centrală extinsă, căile rutiere menţionate la articolul 29 alineatul (1) litera (a) respectă următoarele cerinţe:
a)căile rutiere sunt proiectate, construite sau modernizate în mod special pentru traficul rutier;
b)căile rutiere sunt prevăzute, cu excepţia punctelor speciale sau în mod temporar, cu părţi carosabile distincte pentru cele două direcţii de trafic, separate una de cealaltă printr-o bandă despărţitoare care nu este destinată traficului sau prin alte mijloace care asigură un nivel echivalent de siguranţă; şi
c)căile rutiere nu se intersectează la acelaşi nivel cu niciun drum, cu nicio cale ferată sau linie de tramvai, pistă de biciclete sau cale pietonală.
(3)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2040, infrastructura rutieră a reţelei centrale şi a reţelei centrale extinse respectă următoarele cerinţe:
a)spaţiile de servicii sunt disponibile de-a lungul căilor rutiere din reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă la o distanţă maximă de 60 km unul de celălalt, asigurând suficient spaţiu de parcare sigur, precum şi infrastructuri adecvate, inclusiv instalaţii sanitare, care să răspundă nevoilor unei forţe de muncă diversificate; şi
b)îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 30 alineatul (2) litera (c).
(4)Statele membre asigură, până la 31 decembrie 2040, dezvoltarea unor zone de parcare sigure şi securizate de-a lungul căilor rutiere din reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă sau la o distanţă de cel mult 3 km de cea mai apropiată ieşire rutieră a reţelei transeuropene, cu o distanţă medie de maxim 150 de km între două astfel de zone, care să asigure un spaţiu de parcare suficient pentru vehiculele comerciale şi să respecte cerinţele prevăzute la articolul 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006. Statele membre se pot concentra asupra tronsoanelor rutiere cu un trafic de mărfuri de mare intensitate.
(5)Statele membre se asigură că infrastructura rutieră îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 30 alineatul (3):
a)pentru infrastructura existentă a reţelei centrale, până la 31 decembrie 2025, iar pentru infrastructura existentă a reţelei centrale extinse, până la 31 decembrie 2030; şi
b)pentru noua infrastructură a reţelei centrale, până la 31 decembrie 2030, iar pentru noua infrastructură a reţelei centrale extinse, până la 31 decembrie 2040 sau, în cazul în care tronsonul rutier este finalizat înainte, până la data finalizării acestuia.
(6)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele prevăzute la alineatele (2), 3 şi (4) în ceea ce priveşte drumurile pe care densitatea traficului nu depăşeşte 10 000 de vehicule pe zi în ambele direcţii sau din motivul unor constrângeri geografice specifice ori al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător, având în vedere, de asemenea, că infrastructurile în cauză fac obiectul unor evaluări ale impactului asupra siguranţei rutiere, al auditurilor şi al inspecţiilor şi, dacă este necesar, al unor măsuri de remediere în conformitate cu Directiva 2008/96/CE. Cererea de derogare este coordonată cu statul membru învecinat sau statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.