Art. 15. - Art. 15: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua globală - Regulamentul 1679/13-iun-2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1153 şi (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 5 Decembrie 2025
Art. 15: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua globală
(1)Statele membre se asigură că infrastructura feroviară a reţelei globale respectă:
a)Directiva (UE) 2016/797 şi actele sale de punere în aplicare adoptate în temeiul acesteia cu scopul de a asigura interoperabilitatea reţelei globale; şi
b)cerinţele specificaţiilor tehnice de interoperabilitate (STI) adoptate în temeiul articolelor 4 şi 5 din Directiva (UE) 2016/797, fără a aduce atingere derogărilor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din directiva respectivă.
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, infrastructura feroviară a reţelei globale, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d):
a)este complet electrificată în ceea ce priveşte liniile de cale ferată şi, în măsura în care acest lucru este necesar pentru operaţiunile trenurilor electrice, în ceea ce priveşte liniile abătute;
b)permite, fără o autorizaţie specială, o sarcină pe osie de cel puţin 22,5 tone; şi
c)permite, fără o autorizaţie specială, exploatarea trenurilor de marfă cu o lungime a trenului de cel puţin 740 m (inclusiv locomotiva sau locomotivele). Această cerinţă este îndeplinită dacă, pe tronsoanele cu linie dublă, trenurilor de marfă cu o lungime de cel puţin 740 m li se poate aloca în fiecare zi cel puţin o trasă pe oră şi pe direcţie, în medie, în cazul în care o întreprindere feroviară solicită acest lucru.
(3)Cerinţele prevăzute la alineatul (2) literele (b) şi (c) se aplică numai liniilor din cadrul reţelei globale care:
a)conectează un terminal multimodal de marfă sau un port maritim sau interior cu cel mai apropiat punct de trecere al acestuia în reţeaua centrală de transport de marfă sau în reţeaua centrală extinsă de transport de marfă;
b)constituie o linie de redirecţionare a unei linii care face parte din reţeaua centrală de transport de marfă sau din reţeaua centrală extinsă de transport de marfă; sau
c)exploatează peste zece trenuri de marfă pe zi, în medie, în ambele direcţii, pe baza datelor pentru anul precedent înainte de notificare.
Până la 19 iulie 2027, statele membre notifică Comisiei liniile în cauză. În cazul tronsoanelor transfrontaliere, o astfel de notificare se emite cu acordul celorlalte state membre vizate.
(4)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, infrastructura feroviară a reţelei globale pe conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) şi care este conectată la liniile de cale ferată utilizate pentru transportul de marfă astfel cum se menţionează la articolul 15 alineatul (3) îndeplineşte cerinţele prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol, cu excepţia cazului în care, în ceea ce priveşte cerinţele prevăzute la alineatul (2) litera (c) de la prezentul articol, Comisia a acordat o derogare de la aplicarea articolului 38 alineatul (3) în temeiul articolului 38 alineatul (4).
(5)Statele membre se asigură că, în cazul construirii unei noi linii pe infrastructura feroviară a reţelei globale, se respectă cerinţa prevăzută la alineatul (2) litera (a), până la 31 decembrie 2040. Proiectele pentru s-a iniţiat evaluarea impactului asupra mediului înainte de 18 iulie 2024 sunt scutite de această obligaţie.
(6)Cerinţele prevăzute la alineatele (2)-(4) nu se aplică reţelelor izolate.
(7)Fără a aduce atingere alineatului (6), la cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele minime menţionate la alineatele (2)-(5) din motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau a biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Cererea de derogare este coordonată cu statul membru învecinat sau cu statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată, precum şi impactul semnificativ al acesteia asupra interoperabilităţii şi continuităţii reţelei feroviare, după caz. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.