Conventie din 26-iul-1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (CONVENŢIA EUROPOL)
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Conventie din 26-iul-1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (CONVENŢIA EUROPOL)
Dată act: 26-iul-1995
Emitent: Reprezentantii Statelor Membre
ÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE la prezenta convenţie, state membre ale Uniunii Europene,
FĂCÂND TRIMITERE la Actul Consiliului din 26 iulie 1995;
FIIND CONŞTIENTE de problemele stringente care decurg din existenţa actelor de terorism, a traficului ilegal de droguri, precum şi a altor forme grave de criminalitate internaţională;
ÎNTRUCÂT este necesar să se înregistreze progrese în ceea ce priveşte solidaritatea şi cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene, în special prin îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti dintre statele membre;
ÎNTRUCÂT astfel de progrese ar permite o mai bună apărare a ordinii publice şi a securităţii;
ÎNTRUCÂT s-a convenit înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (Europol), prin Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992;
ÎN CONFORMITATE cu hotărârea Consiliului European din 29 octombrie 1993 privind înfiinţarea Europol în Olanda şi stabilirea sediului acestuia la Haga;
FIIND CONŞTIENTE de obiectivul comun de îmbunătăţire a cooperării poliţieneşti în combaterea terorismului, a traficului ilegal de droguri şi a altor forme grave de criminalitate internaţională printr-un schimb constant, confidenţial şi intensiv de informaţii între Europol şi unităţile naţionale ale statelor membre;
PE BAZA ÎNŢELEGERII ca formele de cooperare prevăzute în prezenta convenţie să nu afecteze celelalte forme de cooperare bilaterală sau multilaterală;
DIN CONVINGEREA că în domeniul cooperării poliţieneşti trebuie acordată o atenţie deosebită apărării drepturilor persoanelor şi în special protejării datelor personale ale acestora;
ÎNTRUCÂT activităţile Oficiului Europol, desfăşurate în conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii, nu aduc atingere prerogativelor Comunităţilor Europene; întrucât Europol şi Comunităţile Europene au un interes reciproc, în cadrul Uniunii Europene, să stabilească tipurile de cooperare care să îi permită fiecăreia dintre ele să-şi îndeplinească sarcinile într-un mod cât mai eficient posibil,
AU CONVENIT URMĂTOARELE:
-****-
Cuprins
Pagina | ||
TITLUL I | ÎNFIINŢARE SI SARCINI | 7 |
Articolul 1 | înfiinţare | 7 |
Articolul 2 | Obiectivul | 7 |
Articolul 3 | Sarcinile | 7 |
Articolul 4 | Unităţile naţionale | 8 |
Articolul 5 | Ofiţerii de legătură | 8 |
Articolul 6 | Sistemul computerizat de gestionare a informaţiilor | 9 |
TITLUL II | SISTEMUL INFORMAŢIONAL | 9 |
Articolul 7 | Crearea sistemului informaţional | 9 |
Articolul 8 | Conţinutul sistemului informaţional | 10 |
Articolul 9 | Dreptul de acces la sistemul informaţional | 10 |
TITLUL III | FIŞIERE DE LUCRU PENTRU ANALIZĂ | 11 |
Articolul 10 | Colectarea prelucrarea si utilizarea de date personale | 11 |
Articolul 11 | Sistemul de index | 12 |
Articolul 12 | Ordinul de creare a unui fişier de date | 13 |
TITLUL IV | DISPOZIŢII COMUNE PRIVIND PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR | 13 |
Articolul 13 | Obligaţia de a notifica | 13 |
Articolul 14 | Standardul de protecţie a datelor | 13 |
Articolul 15 | Răspunderea în materie de protecţie a datelor | 14 |
Articolul 16 | Dispoziţii referitoare la întocmirea rapoartelor | 14 |
Articolul 17 | Norme privind la utilizarea datelor | 14 |
Articolul 18 | Comunicarea datelor către state si organisme terţe | 14 |
Articolul 19 | Dreptul de acces | 15 |
Articolul 20 | Corectarea si ştergerea datelor | 16 |
Articolul 21 | Termene pentru stocarea si ştergerea fişierelor de date | 17 |
Articolul 22 | Corectarea si păstrarea datelor păstrate din dosare | 17 |
Articolul 23 | Organismul naţional de supraveghere | 17 |
Articolul 24 | Organismul comun de supraveghere | 17 |
Articolul 25 | Securitatea datelor | 18 |
TITLUL V | STATUTUL JURIDIC STRUCTURĂ SI DISPOZIŢII FINANCIARE | 19 |
Articolul 26 | Capacitatea legală | 19 |
Articolul 27 | Organismele Europol | 19 |
Articolul 28 | Consiliul de administraţie | 19 |
Articolul 29 | Directorul | 20 |
Articolul 30 | Personalul | 21 |
Articolul 31 | Confidenţialitatea | 21 |
Articolul 32 | Obligaţia de discreţie si confidenţialitate | 21 |
Articolul 33 | Regimul lingvistic | 22 |
Articolul 34 | Informarea Parlamentului European | 22 |
Articolul 35 | Bugetul | 22 |
Articolul 36 | Auditarea | 23 |
Articolul 37 | Acordul privind sediul | 23 |
TITLUL VI | RĂSPUNDEREA SI PROTECŢIA JURIDICĂ | 24 |
Articolul 38 | Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă de date | 24 |
Articolul 39 | Alte forme de răspundere | 24 |
Articolul 40 | Soluţionarea litigiilor | 24 |
Articolul 41 | Privilegii si imunităţi | 24 |
TITLUL VII | DISPOZIŢII FINALE | 25 |
Articolul 42 | Raporturile cu statele si organismele terţe | 25 |
Articolul 43 | Modificarea convenţiei | 25 |
Articolul 44 | Rezerve | 25 |
Articolul 45 | Intrarea în vigoare | 25 |
Articolul 46 | Aderarea unor noi state membre | 26 |
Articolul 47 | Denozitanil | 26 |
ANEXA menţionata la articolul 7 | 32 | |
Declaraţie | 34 | |
Art. 1: înfiinţare
(1)Statele membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare "statele membre", prin prezenta înfiinţează un Oficiu European de Poliţie, denumit în continuare "Europol".
(2)Europol va avea ca punct de legătură câte o singură unitate naţională în fiecare stat, care va fi înfiinţată sau desemnată în conformitate cu articolul 4.
Art. 2: Obiectiv
(1)Europol are ca obiectiv ameliorarea, prin măsurile prevăzute de prezenta convenţie, în cadrul cooperării poliţieneşti dintre statele membre, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, a eficacităţii autorităţilor competente ale statelor membre şi a cooperării lor în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea formelor grave ale criminalităţii internaţionale, atunci când există indicii concrete sau când există motive întemeiate să se creadă că o structură sau organizaţie infracţională este implicată şi când două sau mai multe state membre sunt afectate în asemenea măsură încât, având în vedere amploarea, gravitatea şi consecinţele infracţiunilor în cauză, se impune o acţiune comună a statelor membre. În sensul prezentei convenţii, următoarele forme de criminalitate sunt considerate ca forme grave de criminalitate internaţională: infracţiunile comise sau susceptibile de a fi comise în cadrul unor activităţi de terorism care aduc atingere vieţii, integrităţii fizice, libertăţii persoanelor, precum şi bunurilor, traficul de droguri, activităţile ilicite de spălare a banilor, traficul de materiale nucleare şi radioactive, filierele de imigraţie ilegală, traficul cu fiinţe umane, traficul de autovehicule furate şi formele de criminalitate enumerate în anexă sau aspectele specifice ale acestor forme de criminalitate.
(2)La propunerea Consiliului de administraţie, Consiliul stabileşte în unanimitate priorităţile Europol privind prevenirea şi combaterea formelor grave ale criminalităţii internaţionale în cadrul mandatului său.
(3)Competenţa Europol în ceea ce priveşte o formă de infracţiune sau aspectele specifice ale unei forme de infracţiune include infracţiunile conexe. Cu toate acestea, aceasta nu acoperă infracţiunile principale din domeniul spălării banilor, forme de infracţiuni pentru care Europol nu este competent în temeiul alineatului (1).
Sunt considerate conexe şi luate în considerare în conformitate cu procedura precizată la articolele 8 şi 10:
- infracţiunile săvârşite în vederea procurării mijloacelor de săvârşire a actelor din domeniul de competenţă al Europol;
- infracţiunile săvârşite pentru a facilita sau a duce la îndeplinire actele din domeniul de competenţă al Europol;
- infracţiunile săvârşite pentru a asigura impunitatea actelor din domeniul de competenţă al Europol.
(4)În sensul prezentei convenţii, «autorităţile competente» înseamnă toate organismele publice existente în statele membre, în măsura în care sunt competente în conformitate cu legislaţia internă privind prevenirea şi combaterea criminalităţii.
Art. 3: Sarcinile
(1)În cadrul obiectivului stabilit în temeiul articolului 2 alineatul (1), Oficiului Europol îi revin următoarele sarcini principale:
1.să faciliteze schimbul de informaţii între statele membre;
2.să obţină, centralizeze şi analizeze informaţii publice şi secrete;
3.să notifice de îndată autorităţilor competente ale statelor membre, prin intermediul unităţilor naţionale menţionate la articolul 4, informaţiile care le privesc, precum şi orice conexiunile constatate între infracţiuni;
4.să sprijine investigaţiile desfăşurate în statele membre, prin furnizarea tuturor informaţiilor relevante unităţilor naţionale;
5.să menţină un sistem computerizat al informaţiilor colectate care cuprind date în conformitate cu articolele 8, 10 şi 11.
(2)Pentru îmbunătăţirea cooperării şi eficacităţii autorităţilor competente din statele membre, prin intermediul unităţilor naţionale, pentru a îndeplini obiectivul prevăzut la articolul 2 alineatul (1), Oficiului Europol îi revin şi următoarele sarcini suplimentare:
1.să dezvolte cunoştinţelor specializate în domeniul procedurilor de investigaţie ale autorităţilor competente din statele membre şi să ofere consiliere în ceea ce priveşte desfăşurarea de investigaţii;
2.să furnizeze informaţii secrete strategice pentru a sprijini şi a promova utilizarea cu eficienţă şi eficacitate a resurselor disponibile la nivel naţional în cadrul activităţilor operative;
3.să elaboreze rapoarte privind situaţia generală.
(3)În cadrul obiectivelor stabilite la articolul 2 alineatul (1), Europol poate, de asemenea, în funcţie de personalul şi de resursele bugetare de care dispune şi în limitele stabilite de Consiliul de administraţie, să asiste statele membre, permiţându-le să beneficieze de consiliere şi de cercetări, în special în următoarele domenii:
1.formarea profesională a membrilor serviciilor competente;
2.organizarea şi echiparea acestor servicii prin facilitarea furnizării de asistenţă tehnică între statele membre;
3.metodele de prevenire a criminalităţii;
4.metodele tehnice şi de medicină legală specifice poliţiei, precum şi metodele de anchetă.
(4)Fără a aduce atingere Convenţiei internaţionale privind stoparea falsificării de monedă, semnată la 20 aprilie 1929 la Geneva, şi protocolului acesteia, Europol îndeplineşte, de asemenea, funcţia de punct de contact al Uniunii Europene în contactele sale cu statele sau organizaţiile terţe în materie de reprimare a falsificării monedei euro.
Art. 3a: Participarea la echipele comune de anchetă
(1)Agenţii Europol pot participa cu titlu de sprijin la echipele comune de anchetă, inclusiv la echipele constituite în conformitate cu articolul 1 din Decizia-cadru din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă (:) sau în conformitate cu articolul 13 din Convenţia din 29 mai 2000 cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, în măsura în care aceste echipe anchetează în legătură cu infracţiuni care sunt de competenţa Europol, în conformitate cu articolul 2. Agenţii Europol pot, în limitele prevăzute de dreptul statului membru în care intervine echipa comună de anchetă şi în conformitate cu aranjamentul prevăzut la alineatul (2), asista la toate activităţile şi să facă schimb de informaţii cu toţi membrii echipei comune de anchetă, în conformitate cu alineatul (3). Cu toate acestea, ei nu participă la adoptarea niciunei măsuri coercitive.
(2)Modalităţile, în plan administrativ, de participare a agenţilor Europol la o echipă comună de anchetă se stabilesc printr-un aranjament între directorul Europol şi autorităţile competente ale statelor membre care participă la echipa comună de anchetă, prin concursul unităţilor naţionale. Normele care reglementează aceste aranjamente sunt adoptate de către Consiliul de administraţie Europol cu o majoritate de două treimi din membrii săi.
(3)Agenţii Europol îşi îndeplinesc sarcinile sub autoritatea şefului de echipă, ţinând seama de condiţiile stabilite în aranjamentul prevăzut la alineatul (2).
(4)În conformitate cu aranjamentul prevăzut la alineatele (2) şi (3), agenţii Europol pot să fie în mod direct în legătură cu membrii echipei comune de anchetă şi să comunice membrilor şi membrilor detaşaţi ai echipei comune de anchetă, în conformitate cu prezenta convenţie, informaţiile care provin din orice componentă a sistemului computerizat de gestionare a informaţiilor colectate prevăzut la articolul 6. În cazul unei legături directe, Europol informează cu privire la aceasta simultan unităţile naţionale ale statelor membre reprezentate în echipă şi statele membre care au oferit informaţiile.
(5)Informaţiile obţinute de către un agent Europol în timpul participării sale la o echipă comună de anchetă pot fi introduse, cu acordul şi sub responsabilitatea statului membru care le-a oferit, într-una din componentele sistemului computerizat, în condiţiile stabilite de prezenta convenţie.
(6)În cursul operaţiilor unei echipe comune de anchetă, menţionate de prezentul articol, agenţii Europol se supun dreptului intern al statului membru de intervenţie, care se aplică persoanelor ce exercită funcţii comparabile, în ceea ce priveşte infracţiunile ale căror victime ar putea să fie sau pe care le-ar putea comite.
(1)JOL 162, 20.6.2002, p. 1.
Art. 3b: Cereri formulate de către Europol pentru începerea unor anchete penale
(1)Statele membre trebuie să analizeze orice cerere care le este adresată de către Europol prin care acesta le solicită începerea, desfăşurarea sau coordonarea unor anchete în cazuri precise şi să îi acorde întreaga atenţie necesară. Ele trebuie să comunice la Europol dacă ancheta solicitată va fi începută.
(2)În cazul în care autorităţile competente ale statului membru decid să nu dea curs cererii Europol, îl informează pe acesta în legătură cu decizia lor şi cu motivaţia acesteia, în afara cazului în care nu pot oferi justificări deoarece:
(i)aceasta ar aduce atingere intereselor naţionale esenţiale în materie de securitate sau
(ii)aceasta ar compromite buna desfăşurare a unor anchete în curs sau securitatea unor persoane.
(3)Răspunsurile la cererile Europol prin care acesta le solicită statelor membre începerea, desfăşurarea sau coordonarea unor anchete în cazuri precise, precum şi informaţiile referitoare la rezultatul anchetelor comunicate la Europol, trebuie trimise prin intermediul autorităţilor competente ale statelor membre, în conformitate cu normele prevăzute de Convenţia Europol şi cu legislaţia naţională aplicabilă.
(4)În temeiul unui acord de cooperare care urmează să fie semnat cu Eurojust, atunci când Europol cere începerea unor anchete penale, el va informa Eurojust cu privire la aceasta.";
Art. 4: Unităţile naţionale
(1)Fiecare stat membru înfiinţează sau desemnează o unitate naţională pentru îndeplinirea sarcinilor enumerate în prezentul articol.
(2)Unitatea naţională este singurul organ de legătură între Europol şi serviciile naţionale competente. Cu toate acestea, statele membre pot autoriza contactele directe între serviciile lor competente desemnate şi Europol sub rezerva condiţiilor stabilite de statul membru în cauză, în special intervenţia prealabilă a unităţii naţionale.
În acelaşi timp, unitatea naţională primeşte de la Europol toate informaţiile care au făcut obiectul schimbului în cursul contactelor directe dintre Europol şi serviciile competente desemnate. Raporturile dintre unitatea naţională şi serviciile competente sunt reglementate de dreptul intern, în special de normele constituţionale aplicabile.
(3)Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că unităţile naţionale sunt capabile să îndeplinească sarcinile care le revin, în special că au acces la date naţionale relevante.
(4)Unităţilor naţionale le revine sarcina de a:
1.furniza Oficiului Europol, din proprie iniţiativă, informaţiile publice şi secrete necesare îndeplinirii sarcinilor care le revin;
2.răspunde solicitărilor Europol în ceea ce priveşte informaţiile publice şi secrete şi consilierea;
3.actualiza informaţiile publice şi secrete;
4.evalua, pentru autorităţile competente, informaţiile publice şi secrete în conformitate cu dreptul intern, şi de a le transmite acestora;
5.emite solicitări către Europol pentru consiliere, informaţii publice şi secrete, precum şi analiză;
6.furniza Oficiului Europol informaţii care să fie stocate în sistemul computerizat;
7.asigura respectarea legii în cadrul fiecărui schimb de informaţii între acestea şi Europol.
(5)Fără a aduce atingere exercitării răspunderilor care revin statelor membre, pentru menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii interne, o unitate naţională nu este obligată să furnizeze informaţiile publice şi secrete prevăzute la alineatul (4) punctele 1, 2 şi 6, precum şi în articolele 7 şi 10, într-un anumit caz, dacă acest lucru ar însemna:
1.lezarea intereselor naţionale esenţiale de securitate, sau
2.punerea în pericol a reuşitei unei anchete în curs de desfăşurare sau a siguranţei unor persoane;
3.furnizarea unor informaţii referitoare la organizaţii sau activităţi ale serviciilor de informaţii, în ceea ce priveşte securitatea statului.
(6)Cheltuielile efectuate de către unităţile naţionale în procesul de comunicare cu Europol sunt suportate de către statele membre şi, cu excepţia cheltuielilor de conectare, nu sunt imputate Oficiului Europol.
(7)Şefii unităţilor naţionale se întâlnesc periodic, din proprie iniţiativă sau la cerere, pentru a asista Europol prin consiliere.
Art. 5: Ofiţerii de legătură
(1)Fiecare unitate naţională detaşează cel puţin un ofiţer de legătură la Europol. Numărul ofiţerilor de legătură care pot fi detaşaţi de către statele membre la Europol se stabileşte prin decizia unanimă a Consiliului de administraţie; această decizie poate fi modificată în orice moment prin hotărârea unanimă a Consiliului de administraţie. În absenţa unor dispoziţii speciale în prezenta convenţie, ofiţerii de legătură se supun dreptului intern al statului membru de origine.
(2)Unităţile naţionale dispun ofiţerilor lor de legătură să le reprezinte interesele în cadrul Europol, în conformitate cu dreptul intern al statului membru de origine şi cu dispoziţiile aplicabile administraţiei Europol.
(3)Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolul 4 alineatele (4) şi (5), ofiţerii de legătură, în cadrul obiectivului stabilit în articolul 2 alineatul (1), sprijină schimbul de informaţii dintre unităţile naţionale care i-au detaşat şi Europol, în special prin:
1.furnizarea către Europol a informaţiilor din partea unităţilor naţionale care i-au detaşat;
2.furnizarea către unităţile naţionale care i-au detaşat a informaţiilor din partea Europol şi
3.cooperarea cu funcţionarii Europol prin furnizarea de informaţii şi consiliere referitoare la analiza informaţiilor referitoare la statul membru care a dispus detaşarea.
(4)In acelaşi timp, ofiţerii de legătură sprijină schimburile de informaţii din partea unităţilor naţionale pe care le reprezintă, precum şi în ceea ce priveşte coordonarea măsurilor rezultate, în conformitate cu dreptul lor intern, în cadrul obiectivului stabilit la articolul 2 alineatul (1).
(5)În măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la alineatul (3) de mai sus, ofiţerii de legătură au dreptul de a consulta diferitele fişiere, în conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare precizate în articolele relevante.
(6)Articolul 25 se va aplica mutatis mutandis activităţii ofiţerilor de legătură.
(7)Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii din prezenta convenţie, drepturile şi obligaţiile ofiţerilor de legătură în raporturile cu Europol sunt stabilite de Consiliul de administraţie în unanimitate.
(8)Ofiţerii de legătură se bucură de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii sarcinilor care le revin, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2).
(9)Europol pune la dispoziţia statelor membre, în mod gratuit, spaţiile necesare în cadrul imobilelor Europol în vederea desfăşurării activităţii ofiţerilor de legătură. Toate celelalte cheltuieli realizate în legătură cu ofiţerii de legătură detaşaţi sunt suportate de statul membru de origine; această dispoziţie se aplică şi costurilor echipamentelor necesare ofiţerilor de legătură, în măsura în care Consiliul de administraţie nu recomandă, în unanimitate, contrariul într-un caz determinat, atunci când stabileşte bugetul Europol.
Art. 6: Sistemul computerizat de gestionare a informaţiilor
(1)Europol păstrează un sistem computerizat de gestionare a informaţiilor colectate, format din următoarele componente:
1.un sistem informaţional astfel cum este menţionat la articolul 7, având un conţinut limitat şi definit în mod clar, care să permită accesul imediat la informaţiile disponibile statelor membre şi Oficiului Europol;
2.fişierele de lucru astfel cum este menţionat la articolul 10, stabilite pentru diferite perioade în scopul analizei şi conţinând informaţii cuprinzătoare şi
3.un sistem centralizat de index care să conţină anumite amănunte din fişierele de analiză menţionate la punctul 2, în conformitate cu mecanismele prevăzute la articolul 11.
(2)Sistemul computerizat de gestionare a informaţiilor colectate exploatat de Europol nu trebuie în nici un caz să fie conectat la alte sisteme de prelucrare automată a datelor, cu excepţia sistemelor automatizate de prelucrare a datelor aparţinând unităţilor naţionale.
Art. 6a: Prelucrarea informaţiilor de către Europol
Pentru îndeplinirea misiunilor sale, Europol poate, de asemenea, să prelucreze date pentru a determina dacă asemenea date sunt utile pentru misiunile sale şi pot fi incluse în sistemul computerizat de gestionare a informaţiilor colectate menţionat la articolul 6 alineatul (1).
Părţile contractante reunite în cadrul Consiliului, hotărând cu o majoritate de două treimi, stabilesc condiţiile de prelucrare a acestor date, în special în ceea ce priveşte accesul la date şi utilizarea acestora, precum şi termenele de stocare şi de ştergere a datelor care nu pot fi mai mari de şase luni, cu respectarea principiilor menţionate la articolul 14. Consiliul de administraţie pregăteşte decizia părţilor contractante şi consultă organismul comun de supraveghere menţionat la articolul 24.
Art. 7: Crearea sistemului informaţional
(1)În vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin, Europol crează şi menţine un sistem computerizat de gestiune a informaţiilor. Aceste sistem informaţional, în care statele membre, reprezentate de unităţile lor naţionale şi de ofiţerii de legătură, pot introduce direct date, în conformitate cu procedurile valabile în statele membre respective, şi în care Europol poate introduce direct date furnizate de către terţe state şi organisme terţe şi date rezultate în urma analiezi, este direct accesibil spre consultare unităţilor naţionale, ofiţerilor de legătură, directorului Europol, directorilor adjuncţi şi funcţionarilor Europol împuterniciţi în acest sens.
Accesul direct al unităţilor naţionale la sistemul informaţional în ceea ce priveşte persoanele menţionate la articolul 8 alineatul (1) punctul 2 se limitează exclusiv la detaliile de identificare enumerate la articolul 8 alineatul (2). În cazul în care sunt necesare într-o anumită anchetă, datele complete pot fi accesibile prin intermediul ofiţerilor de legătură.
(2)Oficiului Europol îi revine:
1.sarcina să asigure respectarea dispoziţiilor care reglementează exploatarea sistemului informaţional şi cooperarea în acest sens şi
2.răspunderea pentru buna funcţionare a sistemului informaţional, din punct de vedere tehnic şi operaţional. În special, Europol ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că măsurile menţionate la articolele 21 şi 25 privitoare la sistemul informaţional sunt puse în aplicare în mod corect.
(3)Unitatea naţională a fiecărui stat membru răspunde pentru menţinerea legăturilor cu sistemul informaţional. În special, aceasta răspunde pentru siguranţa măsurilor menţionate la articolul 25 în ceea ce priveşte echipamentele de prelucrare a datelor utilizate pe teritoriul statului membru respectiv, pentru efectuarea revizuirilor prevăzute la articolul 21 şi, în măsura în care devine necesar în temeiul actelor cu putere de lege, a actelor administrative şi a procedurilor aplicabile în statul membru respectiv, pentru punerea corectă în aplicare a prezentei convenţii sub alte aspecte.
Art. 8: Conţinutul sistemului informaţional
(1)Sistemul informaţional poate fi utilizat pentru a stoca, modifica şi utiliza exclusiv datele necesare îndeplinirii sarcinilor Oficiului Europol, cu excepţia datelor referitoare la infracţiuni conexe, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 alineatul (3 al doilea paragraf. Datele introduse în sistemul informaţional privesc următoarele:
1.persoanele care, în conformitate cu dreptul intern al statului membru respectiv, sunt suspectate de a fi săvârşit sau de a fi participat la săvârşirea unei infracţiuni de competenţa Europol în temeiul articolului 2, ori care au fost condamnate pentru o astfel de infracţiune;
2.persoanele în legătură cu care există un temei serios în temeiul dreptului intern să se considere că vor comite infracţiuni de competenţa Europol în temeiul articolului 2.
(2)Datele personale menţionate la alineatul (1) pot include numai următoarele detalii:
1.numele de familie, numele dinaintea căsătoriei, numele de botez şi, după caz, pseudonimul sau orice alt nume utilizat;
2.data şi locul naşterii;
3.naţionalitatea;
4.sexul şi
5.dacă este necesar, orice alte caracteristici care pot fi utile pentru identificare, inclusiv orice caracteristici fizice obiective care nu pot face obiectul schimbării.
(3)In plus faţă de datele menţionate la alineatul (2) şi la datele referitoare la Europol sau la unitatea naţională care introduce datele respective, sistemul informaţional poate fi utilizat de asemenea şi pentru stocarea, modificarea şi utilizarea următoarelor detalii referitoare la persoanele menţionate la alineatul (1):
1.infracţiuni, presupuse infracţiuni, precum şi locul şi data săvârşirii acestora;
2.mijloacele care au fost utilizate sau pot fi utilizate pentru sîvârşirea infracţiunilor;
3.departamentele care răspund de caz şi dosarele pregătite de acestea;
4.suspiciunea de apartenenţă la o organizaţie criminală;
5.condamnările, în cazul în care privesc infracţiuni de competenţa Europol în temeiul articolului 2.
Aceste date pot fi introduse în sistem chiar dacă nu conţin deocamdată referinţe privitoare la persoane. În cazul în care aceste date sunt introduse chiar de către Europol, care pune la dispoziţie şi numărul de dosar, Europol va trebui de asemenea să indice şi dacă datele au fost furnizate de o terţă parte sau constituie rezultatul propriilor sale analize.
(4)Informaţiile suplimentare deţinute de Europol sau de unităţile naţionale cu privire la grupurile de persoane menţionate la primul alineat pot fi comunicate oricărei unităţi naţionale sau Oficiului Europol, la solicitarea acestora. În acest scop, unităţile naţionale vor proceda în conformitate cu dreptul lor intern.
În cazul în care informaţiile suplimentare menţionate se referă la una sau mai multe infracţiuni conexe, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (3) al doilea paragraf, datele stocate în sistemul informaţional vor fi marcate în mod corespunzător pentru a da posibilitatea unităţilor naţionale să procedeze la schimburi de informaţii privitoare la infracţiuni conexe.
(5)În cazul în care se renunţă la urmărirea persoanei în cauză sau dacă persoana respectivă este achitată, datele referitoare la oricare decizie trebuie să fie şterse.
Art. 9: Dreptul de acces la sistemul informaţional
(1)Dreptul de a introduce direct şi de a căuta date în sistemul de informaţii este atribuit unităţilor naţionale, ofiţerilor de legătură, directorului, directorilor adjuncţi, precum şi agenţilor Europol autorizaţi în mod corespunzător.
(2)Numai unitatea naţională care a introdus datele poate modifica, corecta sau şterge datele respective. În situaţia în care o unitate are motive să creadă că datele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) sunt incorecte sau doreşte să le suplimenteze, unitatea respectivă va informa imediat unitatea care le-a introdus în sistem; aceasta va examina imediat înştiinţarea respectivă şi, dacă este necesar, va modifica, suplimenta, corecta sau şterge imediat datele respective. În cazul în care sistemul conţine datele prevăzute la articolul 8 alineatul (3) referitoare la o anumită persoană, orice unitate poate introduce date suplimentare, în modul prevăzut la articolul 8 alineatul (3). În cazul în care se constată contradicţii flagrante între datele introduse în sistem, unităţile implicate se vor consulta şi vor ajunge la o înţelegere. În cazul în care o anumită unitate naţională intenţionează să şteargă de pe sistem toate datele, în maniera prevăzută la articolul 8 alineatul (2), referitoare la o anumită persoană şi în cazul în care sunt deţinute date, în modul prevăzut la articolul 8 alineatul (3), referitoare la aceeaşi persoană, însă introduse de alte unităţi, răspunderea în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la protejarea datelor, în conformitate cu dispoziţiile articolului 15 alineatul (1), ca şi dreptul de a modifica, suplimenta, corecta şi şterge aceste date, în conformitate cu dispoziţiile articolului 8 alineatul (2), vor fi transferate următoarei unităţi naţionale care a introdus date în sistem referitoare la persoana respectivă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 8 alineatul (3). Unitatea naţională care intenţionează să şteargă anumite date trebuie să înştiinţeze mai întâi unitatea căreia îi revine răspunderea de a proteja datele respective.
(3)Răspunderea privind permisiunea de a consulta, introduce sau modifica date, în cadrul sistemului informaţional, revine unităţii care consultă, introduce sau modifică datele respective; trebuie să se prevadă o posibilitate de identificare a unităţii naţionale respective. Comunicarea informaţiilor între unităţile naţionale şi autorităţile competente ale statelor membre este reglementată prin dreptul intern.
(4)În afară de unităţile naţionale şi de persoanele menţionate la alineatul (1), serviciile competente desemnate în acest scop de către statele membre pot, de asemenea, să interogheze sistemul de informaţii Europol. Cu toate acestea, răspunsul se va limita la indicarea disponibilităţii datelor căutate în sistemul de informaţii Europol. Informaţii mai detaliate pot fi obţinute ulterior prin intermediul unităţii naţionale Europol.
Informaţiile privind serviciile competente desemnate, inclusiv modificările ulterioare, sunt transmise Secretariatului General al Consiliului, care publică informaţiile în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 10: Colectarea, prelucrarea şi utilizarea de date personale
(1)În măsura în care este necesar pentru realizarea obiectivelor menţionate la articolul 2 alineatul (1), Europol poate, în afara datelor care nu au caracter personal, să stocheze, să modifice şi să utilizeze în alte fişiere date privind infracţiunile care ţin de competenţa sa, inclusiv datele privind infracţiunile conexe prevăzute la articolul 2 alineatul (3) al doilea paragraf, destinate unor lucrări specifice de analiză şi care se referă la:
1.persoanele menţionate la articolul 8 alineatul (1);
2.persoanele care pot fi citate să depună mărturie în cadrul unor investigaţii privitoare la anumite infracţiuni, desfăşurate ca parte a unor cercetări penale sau în legătură cu acestea;
3.persoanele care au fost victimele uneia dintre infracţiunile din categoria celor analizate sau privitor la care anumite fapte îndreptăţesc convingerea că persoanele respective pot fi victimele infracţiunii respective;
4.persoane care servesc drept contacte şi asociaţi şi
5.persoane care pot oferi informaţii privitoare la infracţiunile avute în vedere.
Colectarea, stocarea şi prelucrarea datelor enumerate în prima teză a articolului 6 din Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 privind prelucrarea automată a datelor personale nu sunt permise decât dacă sunt strict necesare pentru un anumit dosar şi decât dacă aceste date vin să completeze alte date personale deja existente în dosarul respectiv. Este interzisă selecţionarea unui anumit grup de persoane exclusiv pe baza datelor enumerate în prima teză a articolului 6 din Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981, cu încălcarea normelor menţionate mai sus referitoare la scop.
Consiliul, hotărând în unanimitate, va adopta norme de aplicare privitoare la fişierele de date pregătite de Consiliul de administraţie, care conţin detalii suplimentare, referitoare în special la categoriile de date personale la care se face referire în prezentul articol şi la dispoziţiile legate de securitatea datelor respective, precum şi la supravegherea internă modului de utilizare a acestora.
(2)Aceste fişiere vor fi deschise în scopul analizei definite ca fiind "colectarea, prelucrarea şi utilizarea datelor, în scopul de a acorda asistenţă într-o anchetă penală". Fiecare proiect de analiză va implica şi crearea unui grup de analiză, care să reunească strâns următoarele categorii de participanţi, în conformitate cu sarcinile definite la articolul 3 alineatele (1) şi (2), precum şi la articolul 5 alineatul (3):
1.analiştii şi alţi agenţi Europol, desemnaţi de conducerea Europol;
2.ofiţerii de legătură şi/sau experţii statului membru care furnizează informaţia sau care sunt implicaţi în procesul de analiză în sensul alineatului (6).
Numai analiştii sunt autorizaţi să introducă datele în fişierul avut în vedere şi să le modifice; toţi participanţii pot căuta date în fişier.
(3)La cererea Europol sau din proprie iniţiativă, unităţile naţionale vor comunica Europol, sub rezerva dispoziţiilor articolului 4 alineatul (5), toate informaţiile care pot deveni necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) punctul 2. Statele membre vor comunica datele respective numai în situaţia în care prevenirea, studiul şi combaterea infracţiunilor prin prelucrarea datelor respective sunt autorizate şi de dreptul intern.
În funcţie de gradul lor sensibilitate, datele provenind de la unităţile naţionale pot fi îndreptate direct şi prin orice mijloace considerate adecvate către grupurile de analiză, indiferent dacă acest lucru se realizează prin intermediul ofiţerilor de legătură respectivi sau nu.
(4)În cazul în care, pe lângă datele prevăzute la alineatul (3), Europol ar fi îndreptăţit să obţină şi alte informaţii referitoare la îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) punctul 2, Europol poate solicita:
1.Comunităţilor Europene şi organismelor de drept public constituite prin tratatele de instituire a Comunităţilor respective;
2.altor organisme de drept public constituite în cadrul Uniunii Europene;
3.organismelor create în baza unui acord între două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene;
4.terţelor state;
5.organizaţiilor internaţionale şi organismelor lor subordonate de drept public;
6.altor organisme de drept public care au la bază acorduri dintre două sau mai multe state şi
7.Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Judiciare
să înainteze informaţiile respective, prin orice mijloace care pot fi considerate adecvate. De asemenea, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi mijloace, Europol poate accepta informaţii oferite de aceste organisme din proprie iniţiativă. Consiliul, hotărând în unanimitate şi în urma consultaţiilor cu Consiliul de administraţie, poate elabora norme care trebuie respectate de către Europol în această privinţă.
(5)În măsura în care Europol are dreptul, în cadrul unor instrumente juridice ale Uniunii Europene sau al unor instrumente internaţionale, de a accesa în mod automat alte sisteme de informaţii, el poate căuta astfel date cu caracter personal, după caz, pentru a-i permite să-şi îndeplinească funcţiile menţionate la articolul 3 alineatul (1) punctul 2. Utilizarea acestor date de către Europol este reglementată de dispoziţiile aplicabile ale acestor instrumente juridice ale Uniunii Europene sau ale acestor instrumente internaţionale.
(6)În cazul în care o analiză efectuată este de natură generală sau strategică, toate statele membre, prin intermediul ofiţerilor lor de legătură şi/sau prin experţii lor, vor fi pe deplin asociate la rezultatele acesteia, în special prin intermediul prezentării unor rapoarte întocmite de Europol.
În cazul în care analiza se referă la cazuri specifice care nu privesc toate statele membre şi care au un obiectiv operaţional direct, la ea vor participa reprezentanţii următoarelor state:
1.statele membre care constituie sursa de informaţii care au determinat luarea deciziei de deschidere a fişierului de analiză respectiv sau statele membre care sunt vizate direct de
informaţiile respective, precum şi statele membre care sunt ulterior invitate de către grupul de analiză să ia parte la analiza respectivă, pentru că pot deveni şi ele vizate de aceasta;
2.statele membre care află, prin consultarea sistemului de centralizare a datelor, că au nevoie de anumite informaţii şi îşi exprimă nevoia de a cunoaşte informaţiile respective în condiţiile prevăzute la alineatul (7).
(7)Nevoia de a fi informaţi poate fi invocată de către ofiţerii de legătură autorizaţi. Fiecare stat membru va nominaliza şi autoriza un număr limitat de astfel de ofiţeri de legătură. Lista acestora va fi prezentată Consiliului de administraţie.
Orice ofiţer de legătură poate invoca nevoia de a fi informat în conformitate cu dispoziţiile alineatului (6), depunând o solicitare scrisă care trebuie aprobată de către autoritatea căreia îi este subordonat în statul membru de origine şi remisă tuturor participanţilor la analiza respectivă. Ulterior ofiţerul de legătură solicitant este în mod automat asociat la analiza respectivă.
În cazul în care există obiecţii în cadrul grupului de analiză respectiv, asocierea "automată" la procesul de analiză respectiv va fi amânată până la încheierea procedurilor de conciliere, care pot fi eşalonate în trei etape, după cum urmează:
1.participanţii la analiză vor depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord cu ofiţerul de legătură care invocă nevoia de fi informat; în acest scop, respectivii participanţi la analiză vor avea la dispoziţie o perioadă de maximum 8 zile;
2.în cazul în care nu se ajunge la nici un acord, conducătorii unităţilor naţionale respective şi direcţiunea Europol se vor întâlni în termen de trei zile;
3.în cazul în care nici în această situaţie nu se poate ajunge la un consens, reprezentanţii în Consiliul de administraţie ai părţilor implicate trebuie să se întâlnească în termen de opt zile. În situaţia în care statul membru respectiv nu renunţă la solicitarea de a fi informat, asocierea automată a statului membru respectiv va fi hotărâtă prin consens.
(8)Statul membru care comunică anumite date Oficiului Europol va fi singurul în măsură să decidă gradul şi variaţia de sensibilitate a datelor respective. Asupra oricărei difuzări sau exploatări operaţionale a unei date comunicate decide statul membru care a comunicat datele la Europol. În cazul în care statul membru în cauză nu poate fi determinat, decizia privind difuzarea sau exploatarea operaţională este luată de către cei care participă la analiză. Un stat membru sau un expert asociat care are acces la o analiză în curs de desfăşurare nu poate, în special, să difuzeze sau să exploateze datele fără acordul prealabil al statelor membre interesate în primul rând. Orice stat membru care se implică într-o analiză aflată deja în curs nu poate, în special, transmite sau utiliza datele respective în lipsa acordului prealabil al statelor membre implicate iniţial.
(9)În sensul alineatului (4), Europol poate să invite experţi ai unor state terţe sau ai unor organisme terţe să se asocieze activităţilor unui grup de analiză, în cazul în care:
1.un acord este în vigoare între Europol şi statul sau organismul terţ, care cuprinde dispoziţii adecvate privind schimbul de informaţii, în special transmiterea datelor cu caracter personal, precum şi confidenţialitatea informaţiilor schimbate;
2.asocierea experţilor statului sau organismului terţ serveşte interesul statelor membre;
3.statul sau organismul terţ este direct interesat de lucrările de analiză şi
4.toţi participanţii în sensul alineatului (2) sunt de acord în ceea ce priveşte asocierea experţilor statului sau organismului terţ la activităţile grupului de analiză.
Asocierea experţilor unui stat sau organism terţ la activităţile unui grup de analiză face obiectul unui acord între Europol şi statul sau organismul terţ. Normele care reglementează aceste acorduri sunt stabilite de Consiliul de administraţie care hotărăşte cu o majoritate de două treimi a membrilor săi.
Acordurile dintre Europol şi un stat sau organism terţ sunt comunicate organismului comun de supraveghere menţionat la articolul 24 pentru ca acesta să poate adresa toate observaţiile pe care le consideră necesare consiliului de administraţie.
Art. 11: Sistemul de index
(1)Europol va crea un sistem de index pentru datele stocate în fişierele prevăzute la articolul 10 alineatul (1).
(2)Directorul, adjuncţii acestuia şi funcţionarii împuterniciţi în mod corespunzător ai Europol, precum şi ofiţerii de legătură, vor avea dreptul de a consulta sistemul de index. Acesta va fi astfel conceput încât să fie clar pentru ofiţerul de legătură care consultă datele respective că fişierele menţionate în articolul 6 alineatul (1) punctul 2 şi articolul 10 alineatul (1) conţin date referitoare la statul său membru de origine.
Accesul ofiţerilor de legătură trebuie astfel definit încât ofiţerii de legătură să poată stabili imediat dacă o anumită informaţie este stocată sau nu, însă ca ei să nu poată stabili conexiuni sau să nu poată trage concluzii suplimentare referitoare la conţinutul fişierelor respective.
(3)Procedurile detaliate de creare a sistemului de index trebuie aprobate prin hotărârea unanimă a Consiliului de administraţie.
Art. 12: Ordinul de creare a unui fişier de date
(1)Orice fişier de date cu caracter personal computerizat pe care Europol îl gestionează în cadrul funcţiilor sale menţionate la articolul 10 face obiectul unui ordin de creare, care trebuie să indice:
1.denumirea fişierului;
2.obiectul fişierului;
3.categoriile de persoane la care se referă datele pe care le va conţine acesta;
4.tipul de date care trebuie să fie stocate şi, eventual, datele strict necesare dintre cele enumerate la articolul 6 prima teză din Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981;
5.diferitele tipuri de date cu caracter personal care permit accesul la totalitatea fişierului;
6.transferul sau introducerea datelor care trebuie să fie stocate;
7.condiţiile de transmitere a datelor cu caracter personal stocate în fişier, destinatarii şi procedura utilizată;
8.termenele de verificare a datelor şi durata de stocare a acestora;
9.modul de întocmire a jurnalului de evidenţă a utilizărilor datelor.
(2)Consiliul de administraţie şi organismul comun de supraveghere menţionat la articolul 24 sunt informate de îndată de către directorul Europol cu privire la ordinul de creare a fişierului şi li se comunică dosarul.
Organismul comun de supraveghere poate adresa Consiliului de administraţie toate observaţiile pe care le consideră necesare. Directorul Europol poate cere organismului comun de supraveghere să formuleze observaţii într-un termen determinat.
(3)Consiliul de administraţie poate în orice moment să îl invite pe directorul Europol să modifice ordinul de creare sau să închidă fişierul. Consiliul de administraţie hotărăşte data la care modificarea sau închiderea produc efecte.
(4)Fişierul nu poate fi păstrat mai mult de trei ani. Cu toate acestea, înainte de expirarea perioadei de trei ani, Europol verifică dacă este necesar ca fişierul să fie păstrat în continuare. Atunci când acest lucru este strict necesar având în vedere scopul fişierului, directorul Europol poate hotărî să păstreze fişierul pe o durată de încă trei ani. Procedura de urmat în acest caz este aceea prevăzută la alineatele (1)-(3).
Art. 13: Obligaţia de a notifica
Europol notifică de îndată unităţile naţionale, precum şi ofiţerii lor de legătură, la cererea unităţii naţionale, cu privire la orice informaţii privitoare la statele membre respective, precum şi în legătură cu orice conexiuni constatate între infracţiunile de competenţa Europol, în conformitate cu dispoziţiile articolului 2. De asemenea, pot fi furnizate şi informaţii publice şi secrete referitoare la alte infracţiuni pe care le constată Europol în cursul îndeplinirii sarcinilor respective.
Art. 14: Standardul de protecţie a datelor
(1)Până la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, fiecare stat membru ia măsurile necesare - în temeiul dreptului său intern -pentru prelucrarea datelor personale conţinute în fişierele de date, în cadrul convenţiei menţionate, pentru a asigura un standard de protecţie a datelor care să corespundă cel puţin standardelor care rezultă din punerea în aplicare a principiilor Convenţiei Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981, luându-se astfel în considerare Recomandarea nr. R (8 7) 15a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 17 septembrie 1987 referitoare la utilizarea datelor personale în activitatea poliţiei.
(2)Comunicarea datelor personale prevăzute în prezenta convenţie nu poate începe până la intrarea în vigoare, pe teritoriul fiecăruia dintre statele membre implicate în procesul de comunicare respectiv, a normelor pentru protecţia datelor stabilite la alineatul (1) de mai sus.
(3)În procesul de colectare, prelucrare şi utilizare a datelor personale, Europol ia în considerare principiile Convenţiei Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981, precum şi ale Recomandării nr. R (8 7) 15a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 17 septembrie 1987.
De asemenea, Europol respectă principiile privitoare la datele ne-automatizate pe care le deţine sub forma fişierelor de date, cu alte cuvinte orice set structurat de date personale accesibile în conformitate cu criterii specifice.
Art. 15: Răspunderea în materie de protecţie a datelor
(1)Sub rezerva altor dispoziţii ale prezentei convenţii, răspunderea privind datele stocate la Europol, în special legalitatea colectării, a transmiterii către Europol a datelor, precum şi introducerea acestora în sistem, ca şi acurateţea şi actualitatea acestora şi verificarea limitelor de stocare revine:
1.statelor membre care introduc sau comunică în alt mod datele respective;
2.Oficiului Europol, în ceea ce priveşte datele comunicate acestuia de către terţi sau care rezultă din analizele efectuate de Europol.
(2)În plus, sub rezerva celorlalte dispoziţii ale prezentei convenţii, oficiului Europol îi revine răspunderea cu privire la toate datele primite de la Europol şi prelucrate de către acesta, oriunde s-ar afla stocate datele respective, în sistemul informaţional menţionat la articolul 8, în fişierele de date deschise în cadrul analizelor menţionate la articolul 10, în sistemul de index menţionat la articolul 11 sau în fişierele de date menţionate în articolul 14 alineatul (3).
(3)Europol stochează datele astfel încât să se poată stabili care stat membru sau terţă parte a furnizat datele respective sau dacă datele respective constituie rezultatul unei analize efectuate de către Europol.
Art. 16: Dispoziţii privind controlul cererilor de date
Europol instituie mecanisme de control adecvate, care să permită verificarea caracterului licit al cererilor de date adresate sistemului computerizat de gestionare a informaţiilor colectate prevăzut la articolele 6 şi 6a.
Datele colectate astfel pot fi utilizate numai în acest scop de către Europol şi de către autorităţile de control menţionate la articolele 2 3 şi 24 şi sunt şterse după şase luni, în afara cazului în care mai sunt încă necesare pentru un control în curs de efectuare. Consiliul de administraţie stabileşte normele privind mecanismele de control după consultarea organismului comun de supraveghere.
Art. 17: Norme privind utilizarea datelor
(1)Datele personale consultate în sistemul informaţional, în sistemul de index sau în fişierele de date deschise pentru analiză, precum şi datele comunicate prin orice alte mijloace adecvate pot fi transmise sau utilizate exclusiv de către autorităţile competente ale statelor membre, pentru a preveni şi pentru a combate infracţiunile de competenţa Europol şi, de asemenea, pentru a combate alte tipuri de infracţiuni grave.
Datele menţionate la primul alineat sunt utilizate de către autorităţile respective în conformitate cu dreptul statului membru de origine al acestora.
Europol poate utiliza datele prevăzute la alineatul (1) numai pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin conform articolului 3.
(2)Dacă, în cazul anumitor date, statul membru, statul terţ sau organismul terţ care le comunică, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4), prevede anumite restricţii de utilizare a datelor în statul membru respectiv sau de către terţi, restricţiile respective trebuie respectate şi de către utilizatorul datelor respective cu excepţia anumitor cazuri în legătură cu care dreptul statului de origine prevede că, prin derogare de la restricţiile respective, datele menţionate pot fi utilizate de către autorităţile judiciare, organismele legislative sau de către orice alt organism independent înfiinţat conform legii şi însărcinat cu supravegherea autorităţilor naţionale ale statului de origine, conform dispoziţiilor articolului 2 alineatul (4). În aceste cazuri, datele pot fi utilizate numai în urma unor consultări prealabile cu statul membru care le-a furnizat, ale cărui interese şi opinii trebuie luate în considerare, în măsura în care acest lucru este posibil.
(3)Utilizarea datelor menţionate pentru alte scopuri sau de către alte autorităţi decât cele menţionate în articolul 2 al prezentei convenţii este posibilă numai după consultarea prealabilă a statului membru care a furnizat datele respective, în măsura în care acest lucru este permis de dreptul statului membru de origine.
Art. 18: Comunicarea datelor către state şi organisme terţe
(1)Sub rezerva respectării condiţiilor prevăzute la alineatul (4), Europol poate comunica date personale pe care le deţine statelor şi organismelor terţe, în conformitate cu dispoziţiile articolului 10 alineatul (4), atunci când:
1.acest lucru este necesar în anumite cazuri individuale, în scopul prevenirii sau combaterii infracţiunilor de competenţa Europol, în conformitate cu articolul 2;
2.statul sau organismul respectiv asigură un nivel adecvat de protecţie a datelor şi
3.această măsură este admisibilă în conformitate cu normele generale în sensul alineatului (2). Aceste norme pot să prevadă, cu titlu excepţional, o derogare de la punctul 2, atunci când directorul Europol consideră că transmiterea de date este absolut necesară pentru apărarea intereselor esenţiale ale statelor membre interesate în cadrul obiectivelor Europol sau în scopul prevenirii unui pericol iminent legat de o infracţiune. Directorul Europol ţine seama în orice împrejurare de gradul de protecţie a datelor asigurat de statul sau autoritatea în cauză pentru a menţine echilibrul dintre nivelul de protecţie şi interesele menţionate.
(2)Având în vedere condiţiile menţionate în alineatul (3), Consiliul, hotărând în unanimitate, stabileşte normele generale privitoare la comunicarea datelor personale de către Europol statelor şi organismelor terţe, în sensul articolului 10 alineatul (4). Consiliul de administraţie pregăteşte decizia Consiliului şi consultă organismul comun de supraveghere prevăzut la articolul 24.
(3)Caracterul adecvat al nivelului de protecţie a datelor asigurat de către statele şi organismele terţe în sensul articolului 10 alineatul (4) este evaluat luând în considerare toate circumstanţele care intervin în procesul de comunicare a datelor personale; sunt luate în considerare în special următoarele aspecte:
1.natura datelor respective;
2.scopul datelor respective;
3.durata procesului de prelucrare avut în vedere şi
4.dispoziţiile generale sau speciale aplicabile statelor şi organismelor terţe în sensul articolului 10 alineatul (4).
(4)Dacă datele menţionate au fost comunicate către Europol de către un stat membru, Europol le poate comunica la rândul său unor state şi organisme terţe numai cu acordul statului membru. Statul membru îşi poate da acordul prealabil, în general sau în alt fel, pentru o astfel de comunicare; acordul respectiv poate fi retras oricând.
Dacă datele nu au fost comunicate de către un stat membru, Europol trebuie să se asigure că transmiterea datelor respective nu este de natură să:
1.obstrucţioneze îndeplinirea adecvată a sarcinilor de competenţa unui stat membru;
2.pună în pericol securitatea şi ordinea publică a unui stat membru sau să îi prejudicieze bunăstarea în orice alt fel.
(5)Europol răspunde pentru legalitatea autorizării transmiterii de date şi informaţii. Europol ţine o evidenţă a tuturor transmiterilor de date şi a temeiurilor care stau la baza transmiterii datelor respective. Se acordă autorizarea transmiterii datelor numai în situaţia în care destinatarul se angajează că datele respective sunt utilizate exclusiv în scopul pentru care au fost transmise. Acest principiu nu se aplică transmiterii de date personale solicitate pentru o anchetă a Europol.
(6)În cazul în care transmiterea de date în conformitate cu dispoziţiile alineatului (1) se referă la informaţii care fac obiectul cerinţelor de confidenţialitate, aceste informaţii pot fi oferite numai în măsura în care există un acord de confidenţialitate între Europol şi destinatar.
Art. 19: Dreptul de acces
(1)Orice persoană care doreşte să-şi exercite dreptul de acces la date referitoare la ea stocate la Europol sau dreptul de a dispune verificarea datelor respective poate depune o cerere în acest sens, în mod gratuit, la autorităţile naţionale competente ale oricărui stat membru, la alegerea persoanei respective, iar autoritatea în cauză transmite imediat cererea respectivă Oficiului Europol şi înştiinţează solicitantul că Europol îi va răspunde direct.
(2)Europol trebuie să răspundă în întregime cererii respective în termen de trei luni de la primirea acesteia de către autoritatea competentă a statului membru implicat.
(3)Dreptul oricărei persoane de a avea acces la date referitoare la sine sau dreptul de a dispune verificarea acestor date poate fi exercitat în conformitate cu dreptul statului membru unde se solicită exercitarea acestui drept, ţinând cont de următoarele dispoziţii:
Atunci când legea statului membru căruia i se solicită datele respective prevede o comunicare referitoare la date, comunicarea respectivă este refuzată în măsura în care acest refuz este necesar:
1.pentru a da Europol posibilitatea să îşi îndeplinească sarcinile în mod corespunzător;
2.pentru protecţia siguranţei şi ordinii publice în statele membre sau pentru prevenirea fenomenului infracţional;
3.pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor unor terţe părţi,
motive asupra cărora nu pot prevala interesele persoanelor care doresc consultarea informaţiilor respective.
(4)Dreptul la comunicarea de informaţii în conformitate cu alineatul (3) poate fi exercitat pe baza următoarelor proceduri:
1.în ceea ce priveşte datele introduse în sistemul de informaţii definit la articolul 8, nu se poate decide comunicarea unor asemenea date decât dacă statul membru care a introdus datele şi statele membre direct interesate de comunicarea acestor date au avut mai întâi posibilitatea de a-şi face cunoscută poziţia, ceea ce se poate extinde la refuzul de a comunica datele respective. Datele care pot fi comunicate şi mecanismele aplicate pentru comunicarea datelor respective trebuie indicate de către statul membru care a introdus datele;
2.în ceea ce priveşte datele introduse în sistemul de informaţii al Europol, statele membre direct interesate de comunicarea acestor date trebuie să fi avut mai întâi posibilitatea de a-şi face cunoscută poziţia, ceea ce se poate extinde la refuzul de a comunica datele respective;
3.în ceea ce priveşte datele introduse în fişierele de lucru în scopul efectuării analizelor definite în articolul 10, comunicarea datelor respective este condiţionată de consensul care trebuie să existe între Europol şi statele membre care participă la analiza respectivă, în sensul articolului 10 alineatul (2), precum şi de consensul statului membru sau statelor membre direct interesate de comunicarea datelor respective.
În cazul în care unul sau mai multe state membre sau Oficiul Europol obiectează la o comunicare referitoare la anumite date, Europol înştiinţează persoana în cauză că a efectuat verificările, fără a-i oferi vreo informaţie din care ar putea deduce că este sau nu cunoscută.
(5)Dreptul la verificarea informaţiilor se exercită în conformitate cu următoarea procedură:
În cazul în care dreptul intern aplicabil nu conţine nici o dispoziţie privind o comunicare referitoare la date sau în cazul unei simple solicitări de efectuare a unei verificări, Europol, în strânsă cooperare cu autorităţile naţionale vizate, efectuează verificările şi înştiinţează solicitantul în acest sens, fără a-i furniza informaţii care i-ar putea releva faptul că este sau nu cunoscut.
(6)În răspunsul la o solicitare în vederea unei verificări de date sau pentru accesul la anumite date, Europol informează solicitantul respectiv că poate apela la organismul comun de supraveghere dacă solicitantul nu este satisfăcut de decizia luată. De asemenea, solicitantul poate apela la organismul comun de supraveghere şi în cazul în care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut în prezentul articol.
(7)În cazul în care solicitantul formulează o cale de atac în faţa organismului de supraveghere comună prevăzut la articolul 24, calea de atac este examinată de organismul respectiv.
În cazul în care calea de atac se referă la o comunicare referitoare la date introduse de către un stat membru în sistemul de informaţii, organismul comun de supraveghere ia decizia în conformitate cu dreptul intern al statului membru în care s-au solicitat datele respective. Organismul comun de supraveghere consultă mai întâi organismul naţional de supraveghere sau organismul judiciar competent din statul membru care constituie sursa datelor. Oricare dintre aceste organisme naţionale efectuează verificările necesare, în special pentru a stabili dacă decizia de refuz a fost luată în conformitate cu dispoziţiile alineatelor (3) şi (4) punctul 1 din prezentul articol. La confirmarea acestui fapt, decizia, care poate conţine un refuz de a transmite orice informaţie, este luată de către organismul comun de supraveghere în strânsă cooperare cu organismul naţional de supraveghere sau cu organismul judiciar competent.
În cazul în care apelul se referă la o comunicare referitoare la datele introduse de către Europol în sistemul de informaţii sau la datele stocate în fişiere de lucru în scopul desfăşurării unor analize, organismul comun de supraveghere, în cazul menţinerii unor obiecţii din partea Oficiului Europol sau a statului membru, nu poate să respingă aceste obiecţii cu excepţia cazului în care se întruneşte o majoritate de două treimi a membrilor săi, după audierea reprezentanţilor Europol sau ai statelor membre respective, în cazul în care nu se întruneşte această majoritate, organismul comun de supraveghere înştiinţează solicitantul în legătură cu efectuarea verificărilor, fără a oferi nici o informaţie care i-ar putea indica solicitantului dacă este sau nu este cunoscut.
În cazul în care apelul se referă la verificarea datelor introduse de un stat membru în sistemul informaţional, organismul comun de supraveghere se va asigura că verificările necesare au fost efectuate corect în strânsă cooperare cu organismul naţional de supraveghere al statului membru care a introdus datele respective. Organismul comun de supraveghere va notifica solicitantul în legătură cu efectuarea verificărilor, fără a furniza nici o informaţie care i-ar putea indica solicitantului dacă este sau nu este cunoscut.
În cazul în care apelul se referă la verificarea datelor introduse de către Europol în sistemul informaţional sau a datelor stocate în fişierele de lucru spre a fi supuse analizei ulterioare, organismul comun de supraveghere se asigură că Europol a efectuat verificările necesare. Organismul comun de supraveghere înştiinţează solicitantul în legătură cu efectuarea verificărilor, fără a furniza nici o informaţie care i-ar putea indica solicitantului dacă este sau nu este cunoscut.
(8)Dispoziţiile de mai sus se aplică mutatis mutandis datelor neautomatizate deţinute de către Europol sub forma fişierelor de date, adică orice set structurat de date personale accesibile în conformitate cu anumite criterii specifice.
Art. 20: Corectarea şi ştergerea datelor
(1)În cazul în care se dovedeşte că datele deţinute de către Europol, care au fost transmise acestuia de către state sau organisme terţe sau care sunt rezultatul propriilor lor analize, sunt incorecte sau că introducerea sau stocarea lor contravine dispoziţiilor prezentei convenţii, Europol corectează sau şterge datele respective.
(2)În cazul în care statele membre au furnizat direct Oficiului Europol datele care sunt incorecte sau care contravin dispoziţiilor prezentei convenţii, statele membre respective sunt obligate să corecteze sau să şteargă datele respective în cooperare cu Europol. În cazul în care datele incorecte sunt transmise printr-un alt mijloc sau în cazul în care erorile conţinute în datele furnizate de către statele membre se datorează unei transmiteri defectuoase sau au fost transmise prin încălcarea dispoziţiilor prezentei convenţii sau dacă provin din introducerea, preluarea sau stocarea acestora în mod incorect sau prin încălcarea dispoziţiilor prezentei convenţii de către Europol, Europol are obligaţia să corecteze datele respective sau să le şteargă în colaborare cu statele membre implicate.
(3)În situaţiile prevăzute la alineatele (1) şi (2), statele membre care primesc datele respective sunt înştiinţate de îndată. Statele membre care primesc datele respective corectează sau şterg la rândul lor aceste date.
(4)Orice persoană are dreptul să solicite Oficiului Europol corectarea sau ştergerea datelor care o privesc.
Europol informează solicitantul în legătură cu corectarea sau ştergerea, după caz, a datelor care îl privesc pe acesta. În cazul în care solicitantul nu este satisfăcut de răspunsul primit de la Europol sau în cazul în care nu a primit nici un răspuns în termen de trei luni, solicitantul se poate adresa organismului comun de supraveghere.
Art. 21: Termene pentru stocarea şi ştergerea fişierelor de date
(1)Europol păstrează datele stocate în fişierele de date numai atâta timp cât acestea sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Necesitatea de a păstra datele respective pentru o perioadă mai îndelungată trebuie reexaminată în termen de cel mult trei ani de la stocarea datelor respective. Reexaminarea datelor stocate în sistemul informaţional şi ştergerea acestora sunt efectuate de către unitatea care le-a introdus în sistem. Revizuirea datelor stocate în alte fişiere de date ale Europol şi ştergerea acestora sunt efectuate de către Europol. Europol informează în mod automat statele membre cu trei luni în avans în legătură cu expirarea termenelor de reexaminare a datelor stocate.
(2)În cursul procesului de reexaminare, unităţile menţionate la teza a treia şi a patra din alineatul (1) de mai sus pot decide continuarea stocării datelor până la următoarea reexaminare, dacă sunt necesare pentru realizarea sarcinilor Europol. În cazul în care nu se ia nici o decizie privitoare la continuarea stocării datelor, datele respective sunt şterse în mod automat.
(3)Necesitatea de a păstra în continuare datele cu caracter personal referitoare la persoanele menţionate la articolul 10 alineatul (1) este reexaminată în fiecare an şi această reexaminare face obiectul unei menţiuni. Datele menţionate nu trebuie să fie păstrate într-un fişier prevăzut la articolul 12 pe o perioadă mai lungă decât durata de existenţă a fişierului.
(4)În cazul în care un stat membru şterge din baza naţională de fişiere datele comunicate către Europol şi stocate în alte fişiere de date ale Europol, statul membru respectiv informează Europol în consecinţă. în acest gen de situaţii, Europol şterge datele, cu excepţia cazului în care acestea prezintă în continuare un interes pentru acest organism, pe baza informaţiilor secrete care sunt mult mai detaliate decât cele deţinute de către statul membru. Europol informează statul membru respectiv în legătură cu continuarea păstrării datelor respective.
(5)Datele nu pot fi şterse în cazul în care acest fapt dăunează intereselor persoanei la care se referă datele respective şi care necesită protecţie. În atare cazuri, datele pot fi utilizate numai cu consimţământul persoanei la care se referă acestea.
Art. 22: Corectarea şi păstrarea datelor din dosare
(1)În cazul în care se dovedeşte că întregul dosar sau că datele conţinute în dosarul respectiv deţinut de către Europol nu mai sunt necesare îndeplinirii sarcinilor Europol sau că informaţiile respective contravin în totalitate dispoziţiilor prezentei convenţii, dosarele respective sau datele conţinute în acestea se distrug. Dosarul sau datele respective trebuie marcate special pentru a nu fi utilizate până când sunt distruse.
Dosarele sau datele conţinute în acestea nu pot fi distruse dacă există motive să se considere că interesele legitime ale persoanei la care se referă datele ar fi prejudiciate în acest fel. În situaţii de acest gen, dosarul trebuie să poarte o notă care să interzică utilizarea sa în orice scop.
(2)În cazul în care se dovedeşte că datele conţinute în dosarele deţinute de către Europol sunt incorecte, Europol are obligaţia să le corecteze.
(3)Orice persoană în legătură cu care există date într-un dosar al Europol, poate invoca dreptul ca datele respective să fie corectate sau distruse sau dreptul la includerea unei note în dosarul respectiv. În această situaţie se aplică dispoziţiile articolului 20 alineatul (4) şi ale articolului 24 alineatele (2) şi (7).
(4)Principiile privind prelucrarea informaţiilor stabilite de prezentul titlu sunt aplicabile datelor incluse în dosare pe suport de hârtie.
Art. 23: Organismul naţional de supraveghere
(1)Fiecare stat membru înfiinţează un organism naţional de supraveghere, a cărui îndatorire va fi aceea de a monitoriza în mod independent, în conformitate cu dreptul intern aplicabil în statul respectiv, admisibilitatea datelor introduse, consultarea şi orice transmitere către Europol a unor date personale de către statul membru respectiv, precum şi verificarea încălcării sau respectării drepturilor persoanei la care se referă datele. În acest scop, organismul de supraveghere are acces în sediul unităţii naţionale sau al ofiţerilor de legătură la datele introduse de către statul membru în sistemul informaţional şi în sistemul de centralizare a datelor, în conformitate cu procedurile aplicabile în statul respectiv.
Pentru desfăşurarea activităţilor de supraveghere, organismele naţionale de supraveghere au acces la oficiurile şi documentele ofiţerilor de legătură ai statului respectiv la Europol.
În plus, în conformitate cu procedurile aplicabile în statul respectiv, organismele naţionale de supraveghere monitorizează şi activităţile unităţilor naţionale în conformitate cu dispoziţiile articolului 4 alineatul (4), precum şi activităţile ofiţerilor de legătură, în conformitate cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) punctele 1 şi 3 şi ale articolului 5 alineatele (4) şi (5), în măsura în care activităţile respective sunt relevante pentru protejarea datelor personale.
(2)Fiecare persoană are dreptul de a solicita organismului naţional de supraveghere să se asigure că introducerea sau comunicarea de date privitoare la persoana respectivă către Europol, în orice formă, precum şi consultarea datelor de către oricare dintre statele membre, se înscriu în limitele dispoziţiilor legale.
Acest drept se exercită în conformitate cu dreptul intern al statului membru aplicabil organismului naţional de supraveghere la care se depune solicitarea respectivă.
Art. 24: Organismul comun de supraveghere
(1)Se înfiinţează un organism independent comun de supraveghere, care are sarcina de a supraveghea, în conformitate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, activităţile desfăşurate de către Europol, pentru a se asigura că drepturile personale nu sunt încălcate prin stocarea, procesarea şi utilizarea datelor deţinute de către Europol. În plus, organismul comun de supraveghere monitorizează dacă este permisă transmiterea datelor care provin de la Europol. Organismul comun de supraveghere este alcătuit din cel mult doi membri sau reprezentanţi (asistaţi, după caz, de supleanţi) din partea fiecăruia dintre organismele naţionale de supraveghere, cărora li se garantează independenţa şi care trebuie să deţină abilităţile necesare, numiţi pentru un mandat de cinci ani de către fiecare stat membru. Fiecare delegaţie are dreptul la un singur vot.
Organismul comun de supraveghere îşi numeşte un preşedinte dintre membrii săi.
În exercitarea sarcinilor care le revin, membrii organismului comun de supraveghere nu primesc instrucţiuni din partea nici unui alt organism.
(2)Europol trebuie să acorde asistenţă organismului comun de supraveghere în îndeplinirea sarcinilor acestuia. În special, Europol:
1.furnizează informaţiile solicitate, permite accesul la toate documentele şi dosarele, precum şi la datele stocate în sistemul informaţional şi
2.permite accesul liber în orice moment în sediul său;
3.pune în aplicare deciziile organismului comun de supraveghere în căile de atac, în conformitate cu dispoziţiile articolului 19 alineatul (7) şi ale articolului 20 alineatul (4).
(3)Organismul comun de supraveghere are de asemenea îndatorirea de a examina aspectele legate de punerea în aplicare şi de interpretarea activităţilor desfăşurate de Europol constând în prelucrarea şi utilizarea datelor personale, în vederea examinării problemelor care pot apărea la verificările efectuate în mod independent de către organismele naţionale de supraveghere ale statelor membre sau legate de exercitarea dreptului la informaţie, ca şi în vederea întocmirii unor propuneri armonizate referitoare la identificarea unor soluţii comune la problemele existente.
(4)Fiecare persoană are dreptul să solicite organismului comun de supraveghere să se asigure că metoda de colectare, stocare, procesare şi utilizare de către Europol a datelor sale personale este legală şi corectă.
(5)În cazul în care organismul comun de supraveghere constată încălcări ale prezentei Convenţii privitoare la stocarea, procesarea sau utilizarea datelor personale, acesta formulează orice plângere pe care o consideră necesară către directorul Oficiului Europol, căruia îi solicită să răspundă până la un anumit termen precizat de către organismul respectiv. Directorul ţine la curent Consiliul de administraţie în legătură cu întreaga procedură. În situaţia apariţiei oricărei dificultăţi, organismul comun de supraveghere transferă problema respectivă Consiliului de administraţie.
(6)Organismul comun de supraveghere redactează periodic rapoarte de activitate. Acest raport se transmite Parlamentului European şi Consiliului; Consiliul de administraţie are mai întâi posibilitatea de a emite un aviz, care este ataşat rapoartelor.
Organismul comun de supraveghere decide oportunitatea publicării raportului său de activitate şi, în cazul în care se decide publicarea acestuia, hotărăşte şi modalitatea de publicare.
(7)Organismul comun de supraveghere îşi adoptă în unanimitate regulamentul de funcţionare, care este supus aprobării unanime a Consiliului. La nivel intern, se înfiinţează un comitet alcătuit din câte un reprezentant legal, cu drept de vot, din partea fiecărui stat membru. Comitetul are îndatorirea de a examina căile de atac prevăzute la articolul 19 alineatul (7) şi articolul 20 alineatul (4), prin orice mijloc adecvat. În cazul în care se solicită de către părţi, acestea, asistate de consilierii lor, pot fi audiate de către comitet, în cazul în care doresc acest lucru. Deciziile luate în acest context sunt finale şi obligatorii pentru toate părţile implicate.
(8)Se pot înfiinţa una sau mai multe alte comisii.
(9)Organismul comun de supraveghere este consultat cu privire la partea de buget care îl priveşte. Avizul acestui organism este anexat la proiectul de buget.
(10)Organismul comun de supraveghere primeşte asistenţă din partea unui secretariat, ale cărui sarcini sunt stabilite prin regulamentul de funcţionare.
Art. 25: Securitatea datelor
(1)Europol ia toate măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentei convenţii. Aceste măsuri sunt necesare numai în măsura în care eforturile pe care le presupun sunt proporţionale cu obiectivele pentru care sunt create.
(2)În ceea ce priveşte prelucrarea automată a datelor de către Europol, fiecare stat membru şi Europol pun în aplicare măsuri menite:
1.să refuze accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare electronică a datelor utilizate la prelucrarea datelor personale (controlul accesului la echipamente);
2.să împiedice consultarea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a mediilor de stocare a datelor (controlul mediilor de stocare a datelor);
3.să împiedice introducerea neautorizată de date, precum şi inspectarea, modificarea sau ştergerea neautorizată de date personale stocate (controlul stocării de date);
4.să împiedice utilizarea sistemelor de prelucrare electronică a datelor de către persoane neautorizate, utilizând echipamente de comunicare a datelor (controlul utilizatorilor);
5.să ia măsuri pentru limitarea accesului persoanelor autorizate la sistemul de prelucrare electronică a datelor exclusiv la categoriile de date la care au drept de acces (controlul accesului la date);
6.să asigure posibilităţile de verificare şi stabilire a organismelor cărora le pot fi transmise date utilizând echipamente de comunicare a datelor (controlul comunicării);
7.să asigure posibilitatea ulterioară de a verifica şi stabili care anume date personale au fost introduse în sistemele automatizate de date sau de prelucrare şi când şi cine a introdus datele respective (controlul introducerii datelor);
8.să ia măsuri pentru împiedicarea consultării, copierii, modificării sau ştergerii datelor personale în cursul transferurilor de date personale sau în timpul transportării mediilor de stocare a datelor (controlul transportului);
9.să ia măsuri pentru a se asigura că sistemele instalate pot fi imediat remediate în cazul unei defecţiuni (recuperarea);
10.să ia măsuri pentru asigurarea funcţionării fără defecţiuni a sistemului, pentru raportarea imediată a defecţiunilor de funcţionare (fiabilitate) şi pentru a se asigura că datele stocate nu pot fi afectate prin funcţionarea defectuoasă a sistemului (integritate).
Art. 26: Capacitatea legală
(1)Europol are personalitate juridică.
(2)In fiecare stat membru, Europol are capacitatea legală şi contractuală cea mai extinsă care poate fi acordată persoanelor juridice în statul membru respectiv. Europol poate achiziţiona şi vinde bunuri mobiliare şi imobiliare şi de asemenea se poate constitui parte într-o procedură judiciară.
(3)Europol este împuternicit să încheie un acord de stabilire a sediului cu Regatul Olandei, încheind de asemenea cu terţe state, în conformitate cu dispoziţiile articolului 10 alineatul (4), acordurile de confidenţialitate necesare în conformitate cu articolul 18 alineatul (6), ca şi orice alte acorduri în lumina normelor stabilite de Consiliu în unanimitate, pe baza prezentei convenţii.
Art. 27: Organismele Europol
Organismele Europol sunt:
1.Consiliul de administraţie;
2.directorul;
3.controlorul financiar;
4.Comitetul financiar.
Art. 28: Consiliul de administraţie
(1)Europol are un Consiliu de administraţie. Sarcinile acestuia sunt următoarele:
1.participă la stabilirea priorităţilor Europol privind prevenirea şi combaterea formelor grave ale criminalităţii internaţionale care fac parte din mandatul său [articolul 2 alineatul (2)];
11.(1a) adoptă cu o majoritate de două treimi normele care reglementează modalităţile, în plan administrativ, de participare a agenţilor Europol la echipele comune de anchetă [articolul 3a, alineatul (2)];
2.defineşte în unanimitate drepturile şi obligaţiile ofiţerilor de legătură, faţă de Europol (articolul 5);
3.decide în unanimitate asupra numărului de ofiţeri de legătură pe care statele membre îi pot delega pe lângă Europol (articolul 5);
31.(3a) participă la stabilirea condiţiilor privind prelucrarea datelor pentru a se determina dacă datele respective sunt utile pentru misiunile sale şi pot fi incluse în sistemul computerizat de gestionare a informaţiilor colectate (articolul 6a);
4.pregăteşte normele care reglementează regimul fişierelor de date (articolul 10);
41.(4a) stabileşte, cu majoritate de două treimi a membrilor săi, normele care reglementează acordurile privind asocierea experţilor unei ţări sau ai unui organism terţ la activităţile unui grup de analiză [articolul 10 alineatul (9)];
5.participă la adoptarea normelor care reglementează raporturile Europol cu statele şi organismele terţe, în conformitate cu dispoziţiile articolului 10 alineatul (4) (articolele 10, 18 şi 42)
6.decide în unanimitate asupra detaliilor privitoare la conceperea sistemului de index (articolul 11);
7.poate să invite directorul Europol să modifice un ordin de creare de fişiere sau să închidă dosarul [articolul 12, alineatul (3)];
8.are posibilitatea de a emite avize cu privire la comentariile şi rapoartele organismului comun de supraveghere (articolul 24);
9.examinează problemele pe care organismul comun de supraveghere i le supune atenţiei [articolul 24 alineatul (5)];
10.decide asupra detaliilor de procedură privitoare la verificarea caracterului legal al extragerilor de date din sistemul informaţional (articolul 16);
11.participă la numirea şi demiterea directorului şi a directorilor adjuncţi (articolul 29);
12.supraveghează îndeplinirea corectă a sarcinilor directorului (articolul 7 şi 29);
13.participă la adoptarea regulamentului privitor la personal (articolul 30);
14.participă la pregătirea acordurilor de confidenţialitate, precum şi la adoptarea dispoziţiilor privitoare la protejarea confidenţialităţii (articolele 18 şi 31);
141.(14a) adoptă, cu majoritate de două treimi a membrilor săi, norme care prevăd accesul la documentele Europol (articolul 32a);
15.participă la pregătirea bugetului, inclusiv la stabilirea planului de formare a efectivelor, verificarea conturilor şi descărcarea de gestiune a directorului (articolele 35 şi 36);
16.adoptă în unanimitate planul de finanţare cincinal (articolul 35);
17.numeşte în unanimitate controlorul financiar şi supraveghează modul în care acesta îşi îndeplineşte sarcinile (articolul 35);
18.participă la adoptarea reglementărilor financiare (articolul 35);
19.aprobă în unanimitate încheierea acordului de stabilire a sediului (articolul 37);
20.adoptă în unanimitate normele de abilitare a agenţilor Oficiului Europol;
21.hotărăşte cu o majoritate de două treimi în litigiile între un stat membru şi Europol sau între statele membre privitoare la despăgubirile achitate în legătură cu procesarea de date neautorizată sau incorectă (articolul 38);
211.(21a) hotărăşte cu o majoritate de două treimi în litigiile dintre un stat membru şi Europol referitoare la răspunderea privind participarea Europol la echipele comune de anchetă (articolul 39a);
22.participă la eventuala modificare a prezentei convenţii sau a anexei la aceasta (articolul 43);
23.răspunde pentru îndeplinirea oricărei alte sarcini care i se încredinţează de către Consiliu, în special în ceea ce priveşte dispoziţiile de punere în aplicare a prezentei convenţii.
(2)Consiliul de administraţie este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui stat membru. Fiecare membru al Consiliului de administraţie are dreptul la un vot.
(3)Fiecare membru al Consiliului de administraţie poate fi reprezentat de un supleant; în absenţa titularului, supleantul poate exercita dreptul de vot.
(4)Comisia Comunităţilor Europene este invitată să participe la întâlnirile Consiliului de administraţie, fără a avea drept de vot. Cu toate acestea, Consiliul de administraţie poate decide să se întrunească şi în lipsa unui reprezentant al Comisiei.
(5)Membrii sau supleanţii au dreptul să fie însoţiţi de experţi din statele lor de origine şi să beneficieze de consultanţă din partea acestora, în cadrul întâlnirilor Consiliului de administraţie.
(6)Consiliul de administraţie este prezidat de reprezentantul statului membru care deţine preşedinţia Consiliului.
(7)Consiliul de administraţie adoptă în mod unanim regulamentul său de funcţionare.
(8)Abţinerile de la vot nu împiedică Consiliul de administraţie să adopte decizii care trebuie luate în mod unanim.
(9)Consiliul de administraţie se întruneşte cel puţin de două ori pe an.
(10)Ţinând seama de priorităţile stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) şi de informaţiile actualizate furnizate de directorul Europol, menţionate la articolul 29 alineatul (3) punctul 6, Consiliul de administraţie adoptă, în fiecare an, în unanimitate:
1.un raport general privind activităţile Europol din anul anterior;
2.un raport previzional privind activităţile Europol care ia în considerare nevoile operaţionale ale statelor membre şi impactul asupra bugetului şi a personalului Europol.
Aceste rapoarte se transmit Consiliului spre informare şi aprobare. Ele sunt de asemenea transmise de către Consiliu Parlamentului European spre informare.
Art. 29: Directorul
(1)Europol este condus de către un director numit de către Consiliu, hotărând în unanimitate, după obţinerea avizului Consiliului de administraţie, pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit.
(2)Directorul este asistat de un număr de directori adjuncţi, conform hotărârii Consiliului, numiţi şi ei pentru un mandat de patru ani, putând fi realeşi o singură dată, în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (1). Sarcinile lor sunt precizate de către director.
(3)Directorului îi revin următoarele răspunderi:
1.îndeplinirea sarcinilor atribuite Oficiului Europol;
2.activităţi administrative curente;
3.managementul resurselor umane;
4.pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor Consiliului de administraţie;
5.elaborarea proiectului de buget, elaborarea proiectului de tablou de efective şi a proiectului de plan financiar cincinal, precum şi executarea bugetului Europol;
6.comunicarea periodică către Consiliul de administraţie a unor informaţii actualizate privind realizarea priorităţilor menţionate la articolul 2 alineatul (2);
7.toate celelalte sarcini care îi sunt încredinţate de prezenta convenţie sau de Consiliul de administraţie.
(4)Directorul răspunde în faţa Consiliului de administraţie pentru îndeplinirea răspunderilor sale. Directorul participă la şedinţele Consiliului de administraţie.
(5)Directorul este reprezentantul legal al Oficiului Europol.
(6)Directorul şi adjuncţii săi pot fi demişi printr-o decizie a Consiliului, care se adoptă, cu o majoritate de două treimi a voturilor ale statelor membre, după obţinerea avizului Consiliului de administraţie.
(7)Prin derogare de la dispoziţiile alineatelor (1) şi (2), primul mandat după intrarea în vigoare a prezentei convenţii durează cinci ani, pentru director, patru ani pentru primul său adjunct şi trei ani pentru următorul adjunct.
Art. 30: Personalul
(1)Directorul, adjuncţii acestuia şi personalul Europol îşi desfăşoară activitatea pe baza obiectivelor şi sarcinilor stabilite pentru Europol şi nu urmează ordinele nici unui alt guvern, autoritate, organizaţie sau persoană din afara Oficiului Europol, cu excepţia situaţiilor prevăzute în prezenta convenţie şi fără a aduce atingere dispoziţiilor Tratatului privind Uniunea Europeană.
(2)Directorul este superiorul ierarhic al directorilor adjuncţi şi al angajaţilor Oficiului Europol. Directorul angajează şi demite membrii personalului. La selectarea angajaţilor, în plus faţă de caracterul adecvat şi calificarea profesională, directorul ia în considerare necesitatea de a asigura reprezentarea adecvată a naţionalităţilor statelor membre şi ale limbilor oficiale vorbite în Uniunea Europeană.
(3)Dispoziţii mai detaliate sunt cuprinse în regulamentele de personal, pe care Consiliul, după obţinerea avizului Consiliului de administraţie, le adoptă în unanimitate.
Art. 31: Confidenţialitatea
(1)Europol şi statele membre iau toate măsurile necesare pentru protejarea informaţiilor supuse regimului de confidenţialitate, obţinute de către sau acordate pe bază de reciprocitate de către Europol pe baza dispoziţiilor prezentei convenţii. În acest scop, Consiliul adoptă în unanimitate norme de păstrare a confidenţialităţii elaborate de către Consiliul de administraţie şi supuse atenţiei Consiliului.
(2)În cazul în care Europol însărcinează anumite persoane cu activităţi de natură sensibilă din punct de vedere al securităţii, statele membre se angajează să efectueze, la solicitarea directorului Oficiului Europol, anchete de securitate privind propriii lor cetăţeni şi să-şi acorde asistenţă reciprocă în acest sens. Autoritatea relevantă, acţionând în temeiul dreptului intern, informează Oficiul Europol în legătură cu rezultatele anchetei de securitate, rezultate care sunt obligatorii pentru Europol.
(3)Atât fiecare stat membru, cât şi Oficiul Europol pot însărcina cu prelucrarea datelor la Europol numai acele persoane care sunt special instruite în acest sens şi asupra cărora s-au efectuat anchete de securitate.
Art. 32: Obligaţia de discreţie şi confidenţialitate
(1)Organismele Oficiului Europol, membrii acestora, directorii adjuncţi, angajaţii Oficiului Europol şi ofiţerii de legătură nu efectuează nici o activitate şi nu exprimă nici o opinie care să prejudicieze Oficiul Europol sau activităţile acestuia.
(2)Organismele Oficiului Europol, membrii acestora, directorii adjuncţi, angajaţii Oficiului Europol şi ofiţerii de legătură, ca şi orice altă persoană căreia i s-a impus o anumită obligaţie de discreţie sau confidenţialitate, au obligaţia să nu dezvăluie nici unei persoane neautorizate sau publicului fapte sau informaţii care le parvin în exercitarea sarcinilor de serviciu. Această dispoziţie nu se aplică faptelor şi informaţiilor cu o importanţă prea redusă pentru a necesita tratament confidenţial. Obligaţia de discreţie şi confidenţialitate rămâne valabilă şi după încetarea mandatului sau după încetarea contractului de muncă sau după încetarea activităţii. Obligaţia specială prevăzută la prima teză va fi adusă la cunoştinţa Oficiului Europol, ca un avertisment privitor la consecinţele juridice al oricărei încălcări a prezentelor dispoziţii; înştiinţarea se înregistrează în scris.
(3)Organismele Oficiului Europol, membrii acestora, directorii adjuncţi, angajaţii Oficiului Europol şi ofiţerii de legătură, ca şi persoanele vizate de obligaţia prevăzută la alineatul (2), pot să refuze dezvăluirea oricăror informaţii în instanţă sau în afara acesteia sau emiterea oricăror afirmaţii privitoare la orice fapte sau informaţii care le parvin în exercitarea obligaţiilor de serviciu, fără a cere avizul directorului sau, în situaţia în care aceste date i se solicită directorului, fără a cere avizul Consiliului de administraţie.
Directorul sau Consiliul de administraţie, în funcţie de caz, se adresează organismului judiciar sau oricărui alt organism competent, pentru a lua măsurile necesare, în conformitate cu dreptul intern aplicabil organismului respectiv; aceste măsuri pot să subziste fie în ajustarea procedurilor de furnizare a dovezilor, pentru a asigura confidenţialitatea informaţiilor, fie - cu condiţia ca dreptul intern să permită acest lucru - în refuzul transmiterii oricăror date în măsura în care sunt vitale pentru protejarea intereselor Oficiului Europol sau ale unui stat membru.
În cazul în care dreptul unui stat membru prevede dreptul de a refuza să se depună mărturie, persoanele cărora li se solicită să depună mărturie trebuie să obţină o aprobare în acest sens. Această aprobare este acordată de către director şi, în ceea ce priveşte mărturiile care trebuie prezentate de către acesta, de către Consiliul de administraţie. În cazul în care i se solicită unui ofiţer de legătură să depună mărturie cu privire la informaţiile pe care le primeşte de la Europol, aprobarea respectivă trebuie acordată după obţinerea avizului statului membru de origine al ofiţerului respectiv.
De asemenea, în cazul în care există posibilitatea ca mărturia respectivă să privească informaţii şi date care sunt comunicate Oficiului Europol de către un stat membru sau care implică în mod clar un anumit stat membru, înainte de acordarea permisiunii de a depune mărturie trebuie solicitat avizul statului membru respectiv cu privire la mărturia în cauză.
Permisiunea de a depune mărturie poate fi refuzată numai în măsura în care este necesară protejarea unor interese prioritare ale Oficiului Europol sau ale statului membru sau statelor membre care au nevoie de protecţie.
Această obligaţie subzistă chiar şi după încetarea mandatului, a contractului de muncă sau după încetarea activităţilor respective.
(4)Fiecare stat membru tratează orice încălcare a obligaţiei de păstrare a discreţiei şi confidenţialităţii prevăzută la alineatele (2) şi (3) ca o încălcare a obligaţiilor impuse de dreptul statului respectiv cu privire la secretul oficial sau secretul profesional sau ca o încălcare a dispoziţiilor referitoare la protejarea materialelor confidenţiale.
După caz, fiecare stat membru introduce, nu mai târziu de data intrării în vigoare a prezentei convenţii, norme conforme cu dreptul intern sau dispoziţiile procedurale de urmărire a violării obligaţiei de păstrare a discreţiei sau confidenţialităţii menţionate la alineatele (2) şi (3). Fiecare stat membru se asigură de asemenea că normele şi dispoziţiile respective se aplică şi propriilor lor angajaţi care intră în contact cu Oficiul Europol, în cursul activităţilor lor profesionale.
Art. 32a: Dreptul de acces la documentele Europol
La propunerea directorului Europol, Consiliul de administraţie, hotărând cu majoritate de două treimi a membrilor săi, adoptă norme care prevăd accesul la documentele Europol pentru oricare cetăţean al Uniunii, precum şi pentru oricare persoană fizică sau juridică având reşedinţa sau sediul social într-un stat membru, luând în considerare principiile şi limitele stabilite de regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei, adoptat în temeiul articolului 255 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
Art. 33: Regimul lingvistic
(1)Rapoartele şi toate celelalte documente şi acte supuse atenţiei Consiliului de administraţie sunt redactate în toate limbile
oficiale ale Uniunii Europene; limbile de lucru ale Consiliului de administraţie sunt limbile oficiale ale Uniunii Europene.
(2)Traducerile solicitate pentru activităţile curente ale Oficiului Europol sunt efectuate de către centrul de traduceri al instituţiilor Uniunii Europene.
Art. 34: Informarea Parlamentului European
(1)Consiliul consultă Parlamentul European, în conformitate cu procedura de consultare prevăzută în Tratatul privind Uniunea Europeană în legătură cu orice iniţiativă a unui stat membru sau propunere a Comisiei privind adoptarea uneia dintre măsurile menţionate la articolul 10 alineatele (1) şi (4), la articolul 18 alineatul (2), la articolul 24 alineatul (7), la articolul 26 alineatul (3), la articolul 30 alineatul (3), la articolul 31 alineatul (1) şi la articolul 42 alineatul (2) sau în legătură cu orice eventuală modificare a convenţiei sau a anexei la aceasta.
(2)Preşedinţia Consiliului sau reprezentantul acesteia se pot prezenta în faţa Parlamentului European în scopul examinării chestiunilor generale privind Europol. Preşedinţia Consiliului sau reprezentantul acesteia pot să fie asistaţi de directorul Europol. Preşedinţia Consiliului sau reprezentantul acesteia ţin seama, în ceea ce priveşte Parlamentul European, de obligaţiile de discreţie şi protecţie a confidenţialităţii.
(3)Obligaţiile prevăzute de prezentul articol nu aduc atingere drepturilor parlamentelor naţionale şi principiilor generale aplicabile relaţiilor cu Parlamentul European în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană.
Art. 35: Bugetul
(1)Se determină veniturile şi cheltuielile estimate ale Europol, inclusiv toate cheltuielile aferente organismului comun de supraveghere şi ale secretariatului înfiinţat de acesta în conformitate cu dispoziţiile articolului 22, pentru fiecare exerciţiu financiar, aceste elemente fiind apoi incluse în buget; bugetului i se ataşează şi un plan de efective. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
Veniturile şi cheltuielile incluse în buget se echilibrează. Odată cu bugetul este elaborat şi un plan de finanţare cincinal.
(2)Bugetul este finanţat din cotizaţiile achitate de statele membre, precum şi din alte venituri ocazionale. Cotizaţia fiecărui stat membru este calculată pe baza proporţiei dintre produsul naţional brut şi suma totală a produselor brute naţionale ale tuturor statelor membre aferentă anului precedent anului în care se pregăteşte bugetul. În sensul prezentului alineat, "produs naţional brut" înseamnă produsul naţional brut determinat pe baza Directivei 89/130/CEE/Euratom a Consiliului din 13 februarie 1989 privind armonizarea modalităţii de calculare a produsului naţional brut pe baza preţurilor pieţei.
(3)Până la data de 31 martie a fiecărui an, directorul elaborează proiectul de buget şi proiectul planului de efective pentru următorul an financiar şi le supune, după examinarea lor de către Comitetul financiar, Consiliului de administraţie, împreună cu proiectul planului de finanţare cincinal.
(4)Consiliul de administraţie adoptă o decizie privind planul de finanţare cincinal. Deciziile se adoptă în unanimitate.
Planul financiar cincinal se transmite Consiliului. El este, de asemenea, transmis de către Consiliu Parlamentului European spre informare.
(5)După obţinerea avizului din partea Consiliului de administraţie, Consiliul adoptă bugetul Oficiului Europol până la data de 30 iunie a anului care precede exerciţiul financiar. Hotărârile se adoptă în unanimitate. Adoptarea bugetului de către Consiliu implică şi obligaţia fiecărui stat membru de a achita cotizaţia pe care o datorează.
(6)Directorul execută bugetul, în conformitate cu regulamentul financiar prevăzut la alineatul (9).
(7)Modul în care cheltuielile sunt angajate şi achitate, precum şi modul de realizare şi încasare a veniturilor sunt verificate de către un controlor financiar, din partea unui organism oficial de auditare al unuia dintre statele membre, numit de Consiliul de administraţie, hotărând în unanimitate şi care răspunde în faţa acestuia. Regulamentul financiar poate prevedea şi monitorizarea ex-post de către controlorul financiar, în cazul anumitor elemente de venituri şi cheltuieli.
(8)Comitetul financiar este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, expert în probleme bugetare. Sarcina Comitetului financiar constă în pregătirea discuţiilor pe teme bugetare şi financiare.
(9)Consiliul adoptă în unanimitate regulamentul financiar, precizând în special norme detaliate pentru pregătirea, modificarea şi executarea bugetului, precum şi pentru monitorizarea modului în care acesta este executat, ca şi modalitatea de plată a contribuţiilor financiare de către statele membre.
Art. 36: Auditarea
(1)Conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor incluse în buget, împreună cu bilanţul de active şi pasive ale Oficiului Europol sunt auditate anual, conform regulamentului financiar. În acest scop, directorul depune un raport privitor la situaţia financiară anuală până la data de 31 mai a anului următor.
(2)Auditul este efectuat de către un comitet comun de auditare alcătuit din trei cenzori numiţi de Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene, la propunerea preşedintelui acesteia. Cenzorii
sunt numiţi pentru un mandat de trei ani; aceste mandate alternează astfel încât, în fiecare an, un cenzor care a îndeplinit deja această funcţie pentru trei ani, să fie înlocuit. Prin derogare de la dispoziţiile celei de-a doua fraze, mandatele sunt îndeplinite în următoarele condiţii, după tragerea la sorţi:
- mandatul primului membru este de doi ani;
- mandatul celui de al doilea membru este de trei ani;
- mandatul celui de al treilea membru este de patru ani
la alcătuirea iniţială a comitetului comun de auditare, după ce Europol a început să funcţioneze.
Orice cheltuieli care derivă din acţiunile de audit sunt incluse în bugetul prevăzut la articolul 35.
(3)Comitetul comun de auditare prezintă Consiliului un raport de audit privitor la situaţia financiară anuală; înainte de prezentarea acestui raport, directorul şi controlorul financiar îşi prezintă avizul asupra raportului care este discutat în Consiliul de administraţie.
(4)Directorul Oficiului Europol furnizează membrilor Comitetului comun de auditare toate informaţiile şi asistenţa de care au nevoie în vederea îndeplinirii sarcinilor lor.
(5)Consiliul, după analizarea raportului privitor la conturile anuale, poate decide descărcarea de gestiune a directorului cu privire la executarea bugetului aferent anului financiar respectiv.
(6)Regulamentul detaliat pentru efectuarea auditurilor este în regulamentul financiar.
Art. 37: Acordul privind sediul
Toate mecanismele necesare privitoare la serviciile de cazare oferite Europol în statul unde se află sediul, precum şi facilităţile oferite de statul respectiv, ca şi normele speciale aplicabile organismelor Europol, directorilor adjuncţi, angajaţilor şi membrilor familiilor lor în statul unde se află sediul Europol, sunt prevăzute prin Acordul privind sediul dintre Europol şi Regatul Ţărilor de Jos, care se încheie după obţinerea aprobării unanime al Consiliului de administraţie.
Art. 38: Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă de date
(1)Fiecare stat membru răspunde, în conformitate cu dreptul intern, pentru orice daune cauzate unei anumite persoane ca rezultat al unor erori de drept sau de fapt în legătură cu datele stocate sau prelucrate de către Europol. Numai statul membru în care s-a produs evenimentul care a cauzat dauna respectivă poate face obiectul unei acţiuni în despăgubire formulată de partea vătămată în faţa instanţele judecătoreşti competente în conformitate cu dreptul intern. Un stat membru nu poate pretinde că un alt stat membru a transmis date incorecte pentru a evita răspunderea faţă de partea vătămată, în conformitate cu dreptul intern.
(2)În cazul în care aceste erori de drept sau de fapt s-au produs ca urmare a comunicării unor date eronate sau a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în prezenta convenţie de către unul sau mai multe state membre sau ca rezultat al stocării sau prelucrării neautorizate sau inadecvate de către Europol, Europol sau celălalt stat membru implicat va trebui să ramburseze, la cerere, sumele plătite anterior ca despăgubire, cu excepţia cazului în care datele au fost utilizate de către statul membru pe teritoriul căruia s-a produs dauna prin încălcarea dispoziţiilor prezentei convenţii.
(3)Orice litigiu dintre un stat membru şi Europol sau un alt stat membru legată de principiul sau de valoarea rambursării trebuie supusă examinării Consiliului de administraţie, care soluţionează problema respectivă cu o majoritate de două treimi din voturi.
Art. 39: Alte forme de răspundere
(1)Răspunderea contractuală a Oficiului Europol este guvernată de dreptul aplicabilă contractului respectiv.
(2)În cazul răspunderii extracontractuale, Europol este obligat, independent de orice răspundere care îi revine conform articolului 38, să repare orice prejudiciu cauzat printr-o eroare a oricăruia dintre organismele sale, a directorilor adjuncţi sau a angajaţilor săi, săvârşită în cursul îndeplinirii sarcinilor lor profesionale, în măsura în care eroarea respectivă le poate fi imputată şi indiferent de diferitele proceduri de pretindere a daunelor, prevăzute de dreptul statelor membre.
(3)Partea vătămată are dreptul să pretindă Oficiului Europol să retragă sau să se abţină de la orice acţiune.
(4)Instanţele judecătoreşti din statele membre competente să soluţioneze litigiile care implică răspunderea Oficiului Europol, în modul menţionat în prezentul articol, sunt stabilite pe baza dispoziţiilor relevante ale Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială.
Art. 39a: Răspunderea privind participarea Europol la echipele comune de anchetă
(1)Statul membru pe teritoriul căruia sunt cauzate prejudicii de către agenţii Europol care operează în conformitate cu articolul 3a în statul membru respectiv, cu ocazia participării acestora la măsuri operaţionale, îşi asumă repararea acelor prejudicii în condiţiile care se aplică prejudiciilor cauzate de către proprii săi agenţi.
(2)În absenţa unui acord convenit cu statul membru respectiv, Europol îi rambursează integral acestuia toate sumele plătite victimelor sau titularilor drepturilor acestora pentru daunele prevăzute la alineatul (1). Orice dezacord între acest stat membru şi Europol privind principiul sau valoarea rambursării trebuie supus Consiliului de administraţie, care hotărăşte cu o majoritate de două treimi.
Art. 40: Soluţionarea litigiilor
(1)Litigiile existente între statele membre cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii sunt, într-o primă etapă, supuse dezbaterii în cadrul Consiliului pentru identificarea unei soluţii.
(2)În cazul în care litigiile nu sunt soluţionate în acest fel în termen de şase luni, statele membre implicate în litigiul respectiv pot decide printr-un acord asupra modalităţii de soluţionare a litigiului respective.
(3)Dispoziţiile referitoare la căile de atac prevăzute în normele care guvernează condiţiile de angajare a personalului temporar şi auxiliar al Comunităţilor Europene se aplică, mutatis mutandis, şi personalului Europol.
Art. 41: Privilegii şi imunităţi
(1)Europol, membrii organismelor sale, directorii adjuncţi şi angajaţii Europol beneficiază de privilegiile şi imunităţile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor, în conformitate cu Protocolul de stabilire a normelor aplicabile în toate statele membre.
(2)Regatul Ţărilor de Jos şi celelalte state membre convin în aceleaşi condiţii ca ofiţerii de legătură detaşaţi din celelalte state membre, ca şi membrii familiilor lor, să beneficieze de privilegiile şi imunităţile necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor ofiţerilor de legătură la Europol.
(3)Protocolul prevăzut la alineatul (1) este adoptat de către Consiliu, hotărând în unanimitate şi aprobate de către statele membre în conformitate cu cerinţele constituţionale ale statelor respective.
Art. 42: Raporturile cu statele şi organismele terţe
(1)În măsura în care este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 3, Europol stabileşte şi menţine relaţii de cooperare cu organisme terţe, în sensul articolului 10 alineatul (4) punctele 1 şi 3. Consiliul de administraţie elaborează în unanimitate normele care guvernează acest gen de relaţii. Această dispoziţie nu aduce atingere aplicării articolului 10 alineatele (4) şi (5) şi articolului 18 alineatul (2); schimburile de date personale au loc exclusiv în conformitate cu dispoziţiile titlurilor II-IV din prezenta convenţie.
(2)În măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor descrise la articolul 3, Europol poate de asemenea stabili şi menţine relaţii cu state şi organisme terţe, în sensul articolului 10 alineatul (4) punctele 4, 5, 6 şi 7. După obţinerea avizului Consiliului de administraţie, Consiliul, hotărând în unanimitate, elaborează normele care reglementează relaţiile menţionate în prima frază. Dispoziţiile conţinute în cea de a treia frază a alineatului (1) se vor aplica mutatis mutandis.
(3)Europol stabileşte şi întreţine o cooperare strânsă cu Eurojust, în măsura în care acest lucru îl ajută să-şi îndeplinească misiunile şi să-şi realizeze obiectivele, ţinând seama de necesitatea de evitare a suprapunerilor. Elementele esenţiale ale acestei cooperări fac obiectul unui acord încheiat în conformitate cu prezenta convenţie şi cu măsurile de aplicare a acesteia.
Art. 43: Modificarea convenţiei
(1)Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru şi, după consultarea Consiliului de administraţie, decide în mod unanim, în cadrul stabilit în Tratatul privind Uniunea Europeană, asupra oricăror modificări ale prezentei convenţii, pe care le recomandă statelor membre spre adoptare, în conformitate cu cerinţele lor constituţionale.
(2)Modificările intră în vigoare în conformitate cu dispoziţiile articolului 45 alineatul (2) din prezenta convenţie.
(3)Cu toate acestea, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate să decidă, după examinarea de către Consiliul de administraţie, modificarea anexei la convenţie, adăugând alte forme grave de criminalitate internaţională sau modificând definiţiile prevăzute în anexă.
(4)Secretarul general al Consiliului înştiinţează toate statele membre în legătură cu data intrării în vigoare a modificărilor respective.
Art. 45: Intrarea în vigoare
(1)Prezenta convenţie este supusă adoptării de către statele membre, în conformitate cu reglementările constituţionale din respectivele state.
(2)Statele membre înştiinţează depozitarul în legătură cu îndeplinirea cerinţelor constituţionale care le revin în vedere adoptării prezentei convenţii.
(3)Prezenta Convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării perioadei de trei luni după notificarea, menţionată la alineatul (2), de către statul membru care, fiind membru al Uniunii Europene la data adoptării de către Consiliu a actului de elaborare a prezentei convenţii, este ultimul care îndeplineşte formalitatea menţionată.
(4)Fără a aduce atingere alineatului (2), Europol nu-şi începe activitatea în conformitate cu prezenta convenţie până când şi ultimul dintre actele prevăzute la articolul 5 alineatul (7), articolul 10 alineatul (1), articolul 24 alineatul (7), articolul 30 alineatul (3), articolul 31 alineatul (1), articolul 35 alineatul (9), articolul 37 şi 41 alineatele (1) şi (2) a intrat în vigoare.
(5)In momentul în care Europol îşi începe activitatea, se încheie activităţile Unităţii Antidrog Europol, în conformitate cu acţiunea comună a Consiliului din 10 martie 1995, privind Unitatea Antidrog Europol. în acelaşi timp, toate echipamentele finanţate de la bugetul Unităţii Antidrog Europol, dezvoltate sau produse de către Unitatea Antidrog Europol sau puse la dispoziţia acesteia în mod gratuit de către statul unde se află sediul pentru utilizare permanentă, împreună cu toate arhivele unităţii respective şi cu fişierele de date gestionate independent devin proprietatea Europol.
(6)Din momentul în care Consiliul adoptă actul de elaborare a convenţiei, statele membre, acţionând în mod individual sau în cooperare, iau toate măsurile pregătitoare în conformitate cu dreptul lor intern, care sunt necesare pentru demararea activităţilor Europol.
Art. 46: Aderarea unor noi state membre
(1)Prezenta convenţie este deschisă spre aderare tuturor statelor care devin membre al Uniunii Europene.
(2)Textul prezentei convenţii, elaborate de către Consiliului Uniunii Europene, tradus în limba oficială a noului stat care aderă, este considerat autentic.
(3)Instrumentele de aderare sunt depuse la depozitar.
(4)Prezenta convenţie intră în vigoare pentru fiecare stat care aderă la convenţie în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii instrumentului de aderare sau la data intrării în vigoare a prezentei convenţii, dacă nu a intrat deja în vigoare la data expirării perioadei menţionate.
Art. 47: Depozitarul
(1)Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene funcţionează ca depozitar al prezentei convenţii.
(2)Depozitarul publică în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene notificările, instrumentele sau comunicările referitoare la prezenta convenţie.
En fe de lo cual, los plenipotenciarios abajo firmantes suscriben el presente Convenio.
Til bekraeftelse heraf har undertegnede befuldmaegtigede underskrevet denne konvention.
Zu Urkund dessen haben die unterzeichneten Bevollmächtigten ihre Unterschriften unter dieses Übereinkommen gesetzt.
In witness whereof, the undersigned Plenipotentiaries have hereunto set their hands.
En foi de quoi, les plénipotentiaires soussignés ont apposé leurs signatures au bas de la présente convention.
Da fhianú sin, chuir na Lanchumhachtaigh thios-sinithe a lamh leis an gCoinbhinsiún seo.
In fede di che, i plenipotenziari sottoscritti hanno apposto le loro firme in calce alla presente convenzione.
Ten blijke waarvan de ondergetekende gevolmachtigden hun handtekening onder deze overeenkomst hebben gesteld.
Em fé do que, os plenipotenciarios abaixo assinados apuseram as suas assinaturas no final da presente convençăo.
Tämän vakuudeksi alla mainitut täysivaltaiset edustajat ovat allekirjoittaneet tämän yleissopimuksen.
Til bekräftelse härav har undertecknade befullmäktigade ombud undertecknat denna konvention.
-****-
Hecho en Bruselas, el veintiseis de julio de mil novecientos noventa y cinco, en un ejemplar único, en lenguas alemana, inglesa, danesa, espanola, finesa, francesa, griega, gaélica, italiana, neerlandesa, portuguesa y sueca, cuyos textos son igualmente auténticos y que sera depositado en los archivos de la Secretaria General del Consejo de la Union Europea.
Udfaerdiget i Bruxelles den seksogtyvende juli nitten hundrede og femoghalvfems, i ét eksemplar pa dansk, engelsk, finsk, fransk, graesk, irsk, italiensk, nederlandsk, portugisisk, spansk, svensk og tysk, hvilke tekster alle har samme gyldighed, og deponeres i arkiverne i Generalsekretariatet for Radet for Den Europaeiske Union.
Geschehen zu Brüssel am sechsundzwanzigsten Juli neunzehnhundertfünfundneunzig in einer Urschrift in dänischer, deutscher, englischer, finnischer, französischer, griechischer, irischer, italienischer, niederländischer, portugiesischer, schwedischer und spanischer Sprache, wobei jeder Wortlaut gleicherma
en verbindlich ist; die Urschrift wird im Archiv des Generalsekretariats des Rates der Europäischen Union hinterlegt.
en verbindlich ist; die Urschrift wird im Archiv des Generalsekretariats des Rates der Europäischen Union hinterlegt.
Done at Brussels on the twenty-sixth day of July in the year one thousand nine hundred and ninety-five in a single original, in the Danish, Dutch, English, Finnish, French, German, Greek, Irish, Italian, Portuguese, Spanish and Swedish languages, each text being equally authentic, such original remaining deposited in the archives of the General Secretariat of the Council of the European Union.
Fait a Bruxelles, le vingt-six juillet mil neuf cent quatre-vingt-quinze, en un exemplaire unique, en langues allemande, anglaise, danoise, espagnole, finnoise, française, grecque, irlandaise, italienne, néerlandaise, portugaise et suédoise, tous ces textes faisant également foi, exemplaire qui est déposé dans les archives du Secrétariat général du Conseil de l'Union européenne.
Arna dhéanamh sa Bhruiséil, an séú la is fiche de Iúil sa bhliain mile naoi gcéad nocha a cúig, i scribhinn bhunaidh amhain sa Bhéarla, sa Danmhairgis, san Fhionlainnis, sa Fhraincis, sa Ghaeilge, sa Ghearmainis, sa Ghréigis, san Iodailis, san Ollainnis, sa Phortaingéilis, sa Spainnis agus sa tSualainnis agus comhúdaras ag na téacsanna i ngach ceann de na teangacha sin; déanfar an scribhinn bhunaidh sin a thaisceadh i gcartlann Ardrúnaiocht Chomhairle an Aontais Eorpaigh.
Fatto a Bruxelles, addi ventisei luglio millenovecentonovantacinque, in unico esemplare in lingua danese, finlandese, francese, greca, inglese, irlandese, italiana, olandese, portoghese, spagnola, svedese e tedesca, i testi di ciascuna di queste lingue facenti ugualmente fede, esemplare depositato negli archivi del segretariato generale dell'Unione europea.
Gedaan te Brussel, de zesentwintigste juli negentienhonderd vijfennegentig, in één exemplaar, in de Deense, de Duitse, de Engelse, de Finse, de Franse, de Griekse, de Ierse, de Italiaanse, de Nederlandse, de Portugese, de Spaanse en de Zweedse taal, zijnde alle teksten gelijkelijk authentiek, dat wordt neergelegd in het archief van het Secretariaat-generaal van de Raad van de Europese Unie.
Feito em Bruxelas, em vinte e seis de Julho de mil novecentos e noventa e cinco, em exemplar único, nas linguas alemă, dinamarquesa, espanhola, finlandesa, francesa, grega, inglesa, irlandesa, italiana, neerlandesa, portuguesa e sueca, fazendo igualmente fé todos os textos, depositado nos arquivos do Secretariado-Geral do Conselho da Uniăo Europeia.
Tehty Brysselissä kahdentenakymmenentenäkuudentena päivänä heinäkuuta vuonna tuhatyh-deksänsataayhdeksänkymmentäviisi yhtenä ainoana kappaleena englannin, espanjan, hollannin, iirin, italian, kreikan, portugalin, ranskan, ruotsin, saksan, suomen ja tanskan kielellä kaikkien näiden tekstien ollessa yhtä todistusvoimaiset, ja se talletetaan Euroopan unionin neuvoston pääsihteeristön arkistoon.
Utfärdad i Bryssel den tjugosjätte juli nittonhundranittiofem i ett enda exemplar, pa danska, engelska, finska, franska, grekiska, irländska, italienska, nederländska, portugisiska, spanska, svenska och tyska, varvid alla texter är lika giltiga, och deponerad i arkiven vid generalsekretariatet för Europeiska unionens rad.
Pour le gouvernement du royaume de Belgique Voor de Regering van het Koninkrijk België Für die Regierung des Königreichs Belgien
ANEXA 1:ANEXA MENŢIONATĂ LA ARTICOLUL 2
Lista altor forme grave de criminalitate internaţională de competenţa Europol pe lângă cele deja prevăzute la articolul 2 alineatul (1) şi cu respectarea obiectivelor Europol astfel cum sunt stabilite la articolul 2 alineatul (1);
- omuciderea, vătămarea gravă a integrităţii corporale;
- comerţul ilicit cu organe şi ţesuturi umane;
- răpirea, privarea ilegală de libertate şi luarea de ostatici;
- rasismul şi xenofobia.
Infracţiuni împotriva patrimoniului sau a bunurilor de proprietate publică, inclusiv frauda:
- jaful organizat;
- traficul ilegal cu bunuri de patrimoniu, inclusiv antichităţi şi opere de artă;
- înşelăciunea şi frauda;
- activităţi mafiote ("racketeering") şi extorcarea;
- falsificarea şi piratarea produselor;
- falsul şi uzul de fals legat de documente administrative;
- falsificarea banilor şi a altor mijloace de plată;
- criminalitatea informatică;
- corupţia.
Comerţul ilicit şi acţiuni dăunătoare pentru mediu:
- traficul ilegal cu arme, muniţii şi materiale explozibile;
- traficul ilegal cu specii rare de animale;
- traficul ilegal cu specii şi varietăţi rare de plante;
- infracţiunile împotriva mediului;
- traficul ilegal cu substanţe hormonale şi alţi factori de creştere.
- "criminalitate legată de substanţe nucleare şi radioactive" înseamnă infracţiunile enumerate la articolul 7 alineatul (1) din Convenţia privind protecţia fizică a materialului nuclear, semnată la Viena şi New York la 3 martie 1980, şi referitoare la materialele nucleare şi/sau radioactive definite în articolul 197 al Tratatului Euratom şi în Directiva 80/836/Euratom a Consiliului din 15 iulie 1980;
- "introducere ilegală de imigranţi" înseamnă activităţile deliberate de facilitare, urmărind obţinerea unor avantaje financiare, a intrării, şederii şi angajării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, contrar reglementărilor şi condiţiilor aplicabile în statele membre;
- "traficul cu fiinţe umane" înseamnă supunerea unei persoane puterii reale şi ilegale a unor alte persoane, prin recurgerea la violenţă sau ameninţări sau prin abuz de autoritate sau uneltire pentru exploatarea activităţilor de prostituţie, a formelor de exploatare sexuală şi abuz de persoane minore sau comerţ cu copii abandonaţi;
- trafic de persoane: supunerea unei persoane puterii reale şi ilegale a unor alte persoane, prin recurgerea la violenţă sau ameninţări sau prin abuz de autoritate sau uneltire, în special pentru exploatarea activităţilor de prostituţie, a formelor de exploatare sexuală şi abuz de persoane minore sau comerţ cu copii abandonaţi. Aceste forme de exploatare includ, de asemenea, activităţile de producere, vânzare sau distribuire de materiale pornografice cu minori;
- "criminalitate legată de autovehicule" înseamnă furtul sau însuşirea ilegală a oricăror autovehicule, camioane, semiremorci, încărcătura camioanelor şi semiremorcilor, autobuze, motociclete, rulote şi vehicule agricole, vehiculele de şantier, precum şi piesele de schimb ale acestor vehicule, ca şi primirea sau tăinuirea acestor obiecte,
- "activităţi ilegale de spălare de bani" înseamnă infracţiunile enumerate la articolul 6 alineatele (1)-(3) din Convenţia Consiliului Europei privind spalarea, cautarea, capturarea oi confiscarea sumelor câotigate din activitaţi ilicite, semnată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990.
- «trafic ilegal de droguri» înseamnă infracţiunile enumerate la articolul 3 alineatul (1) din Convenţia împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 20 decembrie 1988 şi în dispoziţiile care modifică sau înlocuiesc convenţia menţionată.
Formele de infracţiuni prevăzute la articolul 2 şi în prezenta anexă sunt evaluate de către autorităţile naţionale competente, în conformitate cu dreptul intern aplicabil în statul membru de origine.
*) la paragraful care începe cu textul "In ceea ce priveşte formele de criminalitate enumerate la articolul 2 alineatul (2)", cuvintele "articolul 2 alineatul (2)" se înlocuiesc cu "articolul 2 alineatul (1)."
ANEXA 2:DECLARAŢIE
- Articolul 40 alineatul (2)
"Următoarele state membre convin ca în asemenea cazuri să supună în mod sistematic litigiile de acest gen Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene:
- Regatul Belgiei;
- Regatul Danemarcei;
- Republica Federală Germania;
- Republica Elenă;
- Spania;
- Republica Franceză;
- Irlanda;
- Republica Italiană;
- Marele Ducat al Luxemburgului;
- Regatul Ţărilor de Jos;
- Republica Austria;
- Republica Portugheză;
- Republica Finlanda;
- Regatul Suediei."
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007