Regulamentul 1698/20-sep-2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 2 August 2012
Regulamentul 1698/20-sep-2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Dată act: 20-sept-2005
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolele 36, 37 şi 299 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
(1)Avizul adoptat la 7 iunie 2005 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
întrucât:
(1)O politică de dezvoltare rurală ar trebui să însoţească şi să completeze politicile de sprijin al pieţei şi al veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune şi să contribuie astfel la realizarea obiectivelor politicii menţionate, prevăzute în tratat. Ar trebui, de asemenea, ca această politică de dezvoltare rurală să ia în considerare obiectivele generale privind coeziunea economică şi socială stabilite în tratat şi să contribuie la realizarea acestora, integrând totodată celelalte mari priorităţi politice expuse în concluziile Consiliilor Europene de la Lisabona şi Goteborg privind competitivitatea şi dezvoltarea durabilă.
(2)Tratatul dispune că, la elaborarea politicii agricole comune şi a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, se va ţine seama de caracterul special al activităţii agricole, determinat de structura socială a agriculturii şi de disparităţile structurale şi naturale dintre diversele zone agricole.
(3)Reforma politicii agricole comune din iunie 2003 şi aprilie 2004 a introdus schimbări majore, care ar putea avea consecinţe semnificative asupra economiilor rurale de pe întregul teritoriu rural al Comunităţii, în ceea ce priveşte modelele de producţie agricolă, metodele de gestionare a terenurilor şi de ocupare a forţei de muncă, precum şi, într-un sens mai larg, asupra condiţiilor socio-economice din aceste zone rurale.
(4)Acţiunea Comunităţii ar trebui să fie complementară celei întreprinse de statele membre sau să urmărească să contribuie la aceasta. Parteneriatul ar trebui consolidat prin prevederea unor modalităţi de participare a diferitelor tipuri de parteneri, în deplină concordanţă cu competenţele instituţionale ale statelor membre. Partenerii în cauză ar trebui să fie implicaţi în pregătirea, monitorizarea şi evaluarea programării.
(5)Dat fiind faptul că obiectivul prezentului regulament, şi anume dezvoltarea rurală, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, luând în considerare legătura existentă între dezvoltarea rurală şi celelalte instrumente ale politicii agricole comune, amploarea disparităţilor dintre zonele rurale şi limitele mijloacelor financiare ale statelor membre într-o Uniune extinsă şi, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar graţie garanţiei multianuale a finanţărilor Comunităţii care sunt axate pe priorităţile sale, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii consacrat la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul menţionat anterior, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
(6)Activitatea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (denumit în continuare "FEADR") şi operaţiunile la care acesta contribuie trebuie să fie coerente şi compatibile cu celelalte politici comunitare şi conforme cu întreaga legislaţie comunitară.
(7)În acţiunea sa în favoarea dezvoltării rurale, Comunitatea urmăreşte să elimine inegalităţile şi să promoveze egalitatea între bărbaţi şi femei, precum şi să prevină orice formă de discriminare, în conformitate cu tratatul.
(8)În scopul consolidării conţinutului strategic al politicii de dezvoltare rurală în conformitate cu priorităţile Comunităţii şi pentru a favoriza astfel transparenţa sa, Consiliul ar trebui să adopte orientări strategice, la propunerea Comisiei.
(9)Pe baza orientărilor strategice, fiecare stat membru ar trebui să îşi elaboreze propriul plan strategic naţional de dezvoltare rurală, care va servi drept cadru de referinţă pentru elaborarea programelor de dezvoltare rurală. Monitorizarea strategiei naţionale şi comunitare ar trebui să facă obiectul unor rapoarte întocmite de către statele membre şi de către Comisie.
(10)Programarea dezvoltării rurale ar trebui să respecte priorităţile comunitare şi naţionale şi să completeze celelalte politici comunitare, în special politica pieţelor agricole, politica de coeziune şi politica comună în domeniul pescuitului.
(11)Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, este necesar ca la nivel comunitar să se urmărească un număr limitat de obiective fundamentale privind competitivitatea activităţii agricole şi forestiere, gestionarea terenurilor şi a mediului, precum şi calitatea vieţii şi diversificarea activităţilor în aceste zone, luând în considerare diversitatea situaţiilor din regiunile în cauză, fie că sunt regiuni rurale izolate, care se confruntă cu probleme de depopulare şi de declin, fie zone rurale periurbane asupra cărora centrele urbane exercită o presiune din ce în ce mai mare.
(12)Ar trebui să se stabilească norme generale pentru programarea şi pentru revizuirea programării dezvoltării rurale, asigurându-se un echilibru corespunzător între axele programelor de dezvoltare rurală care corespund obiectivelor fundamentale menţionate. Durata programelor ar trebui să fie de şapte ani.
(13)Pentru a îndeplini obiectivul de ameliorare a competitivităţii sectorului agricol şi forestier, ar trebui să se elaboreze strategii de dezvoltare clare, care să urmărească optimizarea şi adaptarea potenţialului uman, a potenţialului fizic şi a calităţii producţiei agricole.
(14)În ceea ce priveşte potenţialul uman, ar trebui să se adopte un ansamblu de măsuri privind formarea, informarea şi difuzarea cunoştinţelor, instalarea tinerilor agricultori, pensionarea anticipată pentru agricultori şi pentru lucrătorii agricoli, utilizarea serviciilor de consiliere de către agricultori şi silvicultori, precum şi înfiinţarea unor servicii de ajutor pentru gestionarea agricolă, de înlocuire în exploataţie şi de consiliere agricolă, precum şi a unor servicii de consiliere în sectorul forestier.
(15)În ceea ce priveşte formarea, informarea şi difuzarea cunoştinţelor, evoluţia şi specializarea agriculturii şi a silviculturii impun o formare tehnică şi economică de un nivel corespunzător, inclusiv în ceea ce priveşte cunoştinţele specifice în domeniul noilor tehnologii ale informaţiei, precum şi un nivel suficient de conştientizare a calităţii produselor, a rezultatelor cercetării şi a gestionării durabile a resurselor naturale, inclusiv a cerinţelor privind eco-condiţionalitatea şi aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi ameliorarea peisajului şi cu protecţia mediului. Prin urmare, este necesar ca activităţile de formare, informare şi difuzare a cunoştinţelor să fie extinse la toate persoanele adulte care intervin în domenii care au legătură cu agricultura, alimentaţia şi silvicultura. Aceste activităţi intră sub incidenţa atât a obiectivului competitivităţii agriculturii şi silviculturii, cât şi a obiectivului gestionării spaţiului rural şi al mediului.
(16)Acordarea de avantaje speciale tinerilor agricultori poate facilita nu numai instalarea lor, ci şi adaptarea structurală a exploataţiei acestora, odată ce s-au stabilit. Prin urmare, măsura de ajutor de instalare ar trebui subordonată elaborării unui plan de dezvoltare, ca instrument care să garanteze dezvoltarea activităţilor noii întreprinderi agricole în timp.
(17)Pensionarea anticipată din profesiile agricole ar trebui să permită o importantă transformare structurală a exploataţiilor care fac obiectul unei cedări, prin măsura de ajutor de instalare pentru tinerii agricultori şi în conformitate cu normele care o reglementează, sau printr-o cedare care urmăreşte creşterea în dimensiuni a exploataţiei, luând în considerare şi experienţa acumulată în punerea în aplicare a regimurilor anterioare de ajutor comunitar din acest domeniu.
(18)Utilizarea serviciilor de ajutor pentru gestionare şi a serviciilor de consiliere ar trebui să le permită agricultorilor şi silvicultorilor să amelioreze gestionarea durabilă a exploataţiei lor. Utilizarea serviciilor de consiliere agricolă prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (1) ar trebui cel puţin să ajute agricultorii să evalueze performanţele exploataţiei lor şi să identifice îmbunătăţirile necesare, luând în considerare cerinţele regulamentare în materie de gestionare prevăzute de regulamentul menţionat şi de standardele de securitate la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară.
(1)JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 118/2005 al Comisiei (JO L 24, 27.1.2005, p. 15).
(19)Crearea unor servicii de ajutor pentru gestionare agricolă, de înlocuire în exploataţie şi de consiliere agricolă, precum şi a serviciilor de consiliere în sectorul forestier ar trebui să permită agricultorilor şi/sau silvicultorilor să adapteze, să amelioreze şi să faciliteze gestionarea şi să amelioreze nivelul global de performanţă al exploataţiei lor prin consolidarea potenţialului uman în sectorul agricol şi forestier.
(20)În ceea ce priveşte potenţialul fizic, ar trebui să se prevadă o serie de măsuri pentru modernizarea exploataţiilor agricole, ameliorarea valorii economice a pădurilor, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, promovarea dezvoltării de noi produse, procedee şi tehnologii în sectorul agricol, alimentar şi forestier, ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurilor agricole şi forestiere, reconstituirea potenţialului de producţie agricolă afectat de catastrofe naturale şi punerea în aplicare a unor acţiuni de prevenire adecvate.
(21)Ajutorul comunitar pentru investiţii agricole are ca obiectiv modernizarea exploataţiilor agricole şi ameliorarea performanţelor lor economice, prin îmbunătăţirea utilizării factorilor de producţie, în special prin adoptarea de noi tehnologii şi prin inovare, favorizând calitatea, producţia biologică, precum şi diversificarea în interiorul şi/sau exteriorul exploataţiei, inclusiv sectorul nealimentar şi culturile energetice; ajutorul urmăreşte, de asemenea, ameliorarea situaţiei exploataţiilor în ceea ce priveşte respectarea mediului, securitatea la locul de muncă, igiena şi bunăstarea animalelor, simplificând condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de un ajutor, în raport cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) (1).
(1)JO L 160, 26.6.1999, p. 80. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2223/2004 (JO L 379, 24.12.2004, p. 1).
(22)Pădurile private joacă un rol semnificativ în activităţile economice din zonele rurale şi, prin urmare, ajutorul comunitar este important pentru ameliorarea şi diversificarea valorii economice a acestora, pentru sporirea diversificării producţiei şi pentru ameliorarea debuşeurilor comerciale în sectoare precum cel al energiei regenerabile, menţinând gestionarea durabilă şi rolul multifuncţional al pădurilor.
(23)Ar trebui încurajată ameliorarea prelucrării şi comercializării produselor agricole şi forestiere primare prin susţinerea investiţiilor care au următoarele obiective: consolidarea eficacităţii sectoarelor prelucrării şi comercializării, promovarea prelucrării produselor agricole şi forestiere destinate energiei regenerabile, dezvoltarea de noi tehnologii şi introducerea inovaţiilor, deschiderea de noi debuşeuri comerciale pentru produsele de agricultură şi silvicultură, punerea accentului pe calitate, ameliorarea protecţiei mediului, a securităţii la locul de muncă, a igienei şi bunăstării animalelor, după caz. În acest sens, ar trebui avute în vedere, ca regulă generală, microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii şi alte întreprinderi sub o anumită dimensiune, care sunt cele mai în măsură să aducă un plus de valoare produselor locale, simplificând condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de ajutorul pentru investiţii, în raport cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1257/1999.
(24)În contextul unei concurenţe tot mai accentuate, ar trebui să se ia măsurile necesare astfel încât sectorul agricol şi alimentar, precum şi cel forestier să poată profita de debuşeurile oferite de pieţe prin multiplicarea demersurilor inovatoare, pentru a realiza produse, procedee şi tehnologii noi. Din această perspectivă, ar trebui încurajată cooperarea dintre agricultori, industria alimentară, industria de prelucrare a materiilor prime şi celelalte părţi interesate.
(25)Infrastructurile agricole, reconstituirea potenţialului de producţie agricolă afectat de catastrofe naturale şi adoptarea unor măsuri de prevenire corespunzătoare ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a axei privind competitivitatea agriculturii şi a silviculturii.
(26)În ceea ce priveşte calitatea producţiei şi a produselor agricole, ar trebui prevăzută o serie de măsuri destinate să ajute agricultorii să respecte standardele stabilite pe baza legislaţiei comunitare, să încurajeze participarea agricultorilor la sistemele de calitate alimentară şi să sprijine grupurile de producători în acţiunile lor de informare şi promovare.
(27)Măsura privind respectarea standardelor are ca scop să stimuleze agricultorii să pună în aplicare într-un ritm mai alert standardele stabilite pe baza legislaţiei comunitare privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animală şi vegetală, bunăstarea animalelor şi securitatea la locul de muncă şi să le respecte. Acestea pot reprezenta pentru agricultori noi obligaţii şi prin urmare, ar trebui să li se acorde un sprijin pentru a compensa parţial costurile suplimentare sau pierderile de venituri care pot rezulta din acestea.
(28)Măsura de acordare a unui ajutor agricultorilor care participă la sistemele de calitate alimentară comunitare sau naţionale are ca obiectiv furnizarea de garanţii pentru consumator privind calitatea produsului sau a procesului de producţie utilizat în cadrul acestor sisteme, creşterea valorii adăugate a produselor agricole primare şi consolidarea debuşeurilor comerciale. Participarea la sistemele de calitate putând genera costuri şi constrângeri suplimentare, care nu sunt în totalitate remunerate de piaţă, ar trebui să se încurajeze agricultorii să participe la aceste sisteme.
(29)Este necesar să se asigure o mai bună sensibilizare a consumatorilor în ceea ce priveşte existenţa şi caracteristicile produselor incluse în sistemele de calitate menţionate anterior. Ar trebui, în consecinţă, să se acorde grupurilor de producători un ajutor pentru informarea consumatorilor şi pentru promovarea produselor care intră sub incidenţa sistemelor de calitate susţinute de statele membre în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală.
(30)Este necesar să se asigure tranziţia de la o serie de măsuri individuale introduse prin Tratatul de aderare din 2003, şi anume măsura în favoarea agriculturii de semisubzistenţă şi măsura în favoarea grupurilor de producători.
(31)Ajutorul pentru anumite metode specifice de gestionare a terenurilor ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă încurajând, în special, exploatanţii agricoli şi silvicultorii să îşi gestioneze terenurile conform unor metode compatibile cu necesitatea de a conserva mediul natural şi peisajele şi de a proteja şi ameliora resursele naturale. Acesta ar trebui, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a celui de-al şaselea program de acţiune comunitară pentru mediu şi a concluziilor preşedinţiei privind strategia de dezvoltare durabilă. Principalele elemente care trebuie luate în considerare cuprind biodiversitatea, gestionarea siturilor Natura 2000, protecţia apei şi a solurilor, atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea emisiilor de amoniac şi utilizarea durabilă a pesticidelor.
(32)Silvicultura face parte integrantă din dezvoltarea rurală, iar ajutorul pentru utilizarea durabilă a terenurilor ar trebui să cuprindă gestionarea durabilă a pădurilor şi rolul multifuncţional pe care îl au acestea. Utilitatea pădurilor este multiplă: furnizează materii prime pentru obţinerea de produse regenerabile şi ecologice, joacă un rol important în prosperitatea economică, contribuie semnificativ la biodiversitate, la ciclul global al carbonului, la echilibrul hidrologic, la combaterea eroziunii, la prevenirea riscurilor naturale şi furnizează servicii cu caracter social şi recreativ. Luând în considerare angajamentele asumate de Comunitate şi de statele membre pe plan internaţional, ar trebui adoptate măsuri în favoarea silviculturii, pe baza programelor forestiere ale statelor membre la nivel naţional sau subnaţional sau pe baza unor instrumente echivalente. Aceste măsuri ar trebui să ia în considerare angajamentele asumate în cadrul conferinţelor ministeriale privind protecţia pădurilor în Europa. Măsurile privind silvicultura ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a strategiei forestiere comunitare. Aceste acţiuni de sprijin ar trebui să nu denatureze concurenţa şi să nu aibă efecte asupra pieţei.
(33)Ajutoarele pentru handicapuri naturale în regiunile montane şi în alte zone cu handicap ar trebui să contribuie, prin menţinerea utilizării agricole a terenurilor, la conservarea spaţiului rural, precum şi la salvgardarea şi promovarea metodelor de exploatare durabilă. Pentru a garanta eficacitatea acestui regim de sprijin şi realizarea obiectivelor sale, ar trebui definiţi parametri obiectivi pentru a stabili cuantumul ajutoarelor. Cu toate acestea, anumite dispoziţii ale Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 privind sprijinul pentru zonele defavorizate ar trebui să rămână în vigoare pentru o perioadă.
(34)Ar trebui să se acorde în continuare un sprijin agricultorilor, pentru a putea face faţă, în zonele în cauză, dezavantajelor specifice datorate punerii în aplicare a Directivei 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (1) şi a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (2), pentru a contribui la o gestionare eficientă a siturilor Natura 2000. De asemenea, ar trebui să li se acorde un sprijin pentru a le permite să facă faţă, în zonele hidrografice, dezavantajelor cauzate de punerea în aplicare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a cadrului comunitar de acţiune în domeniul strategiei apelor (3).
(1)JO L 103, 25.4.1979, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).
(2)JO L 206, 22.7.1992, p. 7. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
(3)JO L 327,22.12.2000, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 2455/2001/CE (JO L 331, 15.12.2001, p. 1).
(35)Plăţile pentru agromediu ar trebui să continue să joace un rol primordial pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a satisface cererea crescândă a societăţii în ceea ce priveşte serviciile ecologice. Acestea ar trebui, de asemenea, să continue să încurajeze agricultorii şi alţi gestionari de terenuri să exercite o reală funcţie în serviciul întregii societăţi, prin introducerea sau menţinerea unor metode de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi ameliorarea mediului, a peisajelor şi a caracteristicilor acestora, a resurselor naturale, a solurilor şi a diversităţii genetice. În acest sens, ar trebui să se acorde o atenţie specială conservării resurselor genetice în agricultură. În conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", aceste plăţi ar trebui să acopere numai angajamente care depăşesc standardele obligatorii corespunzătoare.
(36)Este necesar ca agricultorii să fie încurajaţi în continuare să aplice standarde ridicate în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor, acordând un ajutor celor care se angajează să adopte tehnici de creştere care depăşesc standardele obligatorii corespunzătoare.
(37)Ar trebui să se acorde un ajutor pentru investiţiile neproductive atunci când acestea sunt necesare pentru respectarea angajamentelor agroecologice sau pentru îndeplinirea altor obiective de agromediu, ori atunci când acestea contribuie la consolidarea, în exploataţie, a utilităţii publice a zonelor Natura 2000 şi a altor zone de mare valoare naturală.
(38)Pentru a contribui la protecţia mediului, la prevenirea riscurilor naturale şi a incendiilor, precum şi pentru a atenua schimbările climatice, ar trebui să se dezvolte şi să se amelioreze resursele forestiere printr-o primă împădurire a terenurilor agricole şi neagricole. Toate operaţiile de primă împădurire ar trebui să fie adaptate la condiţiile locale, să fie compatibile cu mediul şi să aibă ca efect consolidarea biodiversităţii.
(39)Sistemele agroforestiere au o mare valoare din punct de vedere ecologic şi social, deoarece asociază activităţi de agricultură extensivă şi activităţi forestiere, care au ca obiectiv producţia de lemn şi de alte produse forestiere de înaltă calitate. înfiinţarea acestora ar trebui sprijinită.
(40)Luând în considerare importanţa pădurilor pentru punerea în aplicare în mod corespunzător a directivelor 79/409/CEE şi 92/43/CEE, ar trebui să se acorde un ajutor special silvicultorilor pentru a-i ajuta să rezolve problemele specifice rezultate din punerea în aplicare a directivelor în cauză.
(41)Ar trebui să fie introduse plăţi pentru silvo-mediu pentru angajamentele voluntare de dezvoltare a biodiversităţii, de conservare a ecosistemelor forestiere de mare valoare şi de consolidare a rolului protector pe care îl joacă pădurile în ceea ce priveşte eroziunea solurilor, prezervarea resurselor hidrologice şi a calităţii apelor, precum şi riscurile naturale.
(42)Ar trebui să se acorde un ajutor care să permită reconstituirea potenţialului forestier în pădurile afectate de catastrofe naturale şi de incendii şi să se adopte măsuri de prevenire. Măsurile de prevenire a incendiilor ar trebui să se aplice zonelor clasificate de statele membre în planurile lor de protecţie a pădurilor ca zone care prezintă un risc înalt sau mediu de incendiu.
(43)Ar trebui să se acorde silvicultorilor un ajutor pentru investiţiile neproductive atunci când sunt necesare pentru respectarea angajamentelor de silvo-mediu sau pentru îndeplinirea altor obiective ecologice sau, în anumite păduri, pentru consolidarea utilităţii publice a zonelor în cauză.
(44)Pentru a garanta o utilizare precisă şi eficientă a ajutoarelor pentru gestionarea terenurilor prevăzute de prezentul regulament, ar trebui ca statele membre să delimiteze zonele care pot beneficia de un ajutor în cadrul anumitor măsuri care intră sub incidenţa acestei axe. Zonele montane şi celelalte zone cu handicap ar trebui să fie selectate pe baza unor criterii comune obiective. Prin urmare, directivele şi deciziile Consiliului de stabilire a listelor cu zonele defavorizate sau de modificare a acestor liste, în conformitate cu articolul 21 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 950/97 al Consiliului din 20 mai 1997 privind ameliorarea eficienţei structurilor agriculturii (1) ar trebui prin urmare abrogate cu efect de la o dată ulterioară. Au fost desemnate zone Natura 2000 în conformitate cu directivele 79/409/CEE şi 92/43/CEE. Statele membre ar trebui să indice zonele propice împăduririi din motive ecologice, precum protecţia împotriva eroziunii, prevenirea riscurilor naturale sau dezvoltarea resurselor forestiere pentru a atenua schimbările climatice, precum şi zonele forestiere care prezintă un risc mediu spre ridicat de incendiu.
(1)JO L 142, 2.6.1997, p. 1. Regulament abrogat prin Regulamentul (CE)nr. 1257/1999.
(45)Ar trebui prevăzut un sistem de sancţiuni în cazul în care unii beneficiari ai ajutoarelor acordate în temeiul unor măsuri de gestionare a terenurilor nu respectă, în ansamblul exploataţiei lor, cerinţele obligatorii prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, ţinând seama de gravitatea, durata, persistenţa şi repetarea abaterii.
(46)Este necesar să se completeze evoluţia intervenind în zonele rurale şi ajutându-le pentru diversificarea activităţilor, favorizând activităţile neagricole, precum şi pentru dezvoltarea altor sectoare decât agricultura, pentru promovarea ocupării forţei de muncă, pentru ameliorarea serviciilor de bază, inclusiv accesul, la nivel local, la tehnologiile de informare şi comunicare (TIC) şi pentru realizarea de investiţii care să facă zonele rurale mai atractive în scopul inversării tendinţei de declin economic şi social şi de depopulare a zonelor rurale. De asemenea, în acest context, este necesar să se depună eforturi pentru consolidarea potenţialului uman.
(47)În afară de aceasta, este necesar să se acorde ajutoare în favoarea altor măsuri care vizează economia rurală în sens larg. Lista acestor măsuri ar trebui să fie întocmită pe baza experienţei dobândite în cadrul iniţiativei Leader şi luând în considerare nevoile multisectoriale în materie de dezvoltare rurală endogenă.
(48)Punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare poate consolida coerenţa teritorială şi sinergiile dintre măsurile care vizează economia şi populaţia rurale, în general. Prin urmare, măsurile privind economia rurală în general ar trebui puse în aplicare, preferabil, prin intermediul unor strategii locale de dezvoltare.
(49)Este necesar să se definească clar principiile de coerenţă şi de complementaritate între axa privind ameliorarea calităţii vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei rurale, pe de o parte, şi alte instrumente financiare comunitare, în special cele care intră sub incidenţa politicii de coeziune, pe de altă parte.
(50)După trei perioade de programare, iniţiativa Leader a atins un nivel de maturitate care permite teritoriilor rurale să pună în aplicare abordarea Leader, în cadrul mai vast al programării generale a dezvoltării rurale. Astfel, ar trebui ca principiile de bază ale abordării Leader să se aplice programelor - prin integrarea unei axe specifice - şi să se definească grupurile de acţiune locală şi măsurile care urmează a fi sprijinite, în special capacităţile în materie de parteneriat, punerea în aplicare a strategiilor locale, cooperarea, interconectarea în reţea şi dobândirea de competenţe.
(51)Având în vedere importanţa abordării Leader, o parte semnificativă a contribuţiei Feader ar trebui să fie rezervată acestei axe.
(52)Feader trebuie să susţină, în cadrul asistenţei tehnice, acţiuni de punere în aplicare a programelor. În cadrul asistenţei tehnice prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune (1) ar trebui instituită o reţea de dezvoltare rurală la scară europeană.
(1)JOL 209, 11.8.2005, p. 1.
(53)Ar trebui să se prevadă dispoziţii privind repartizarea resurselor disponibile. Aceste resurse ar trebui să fie conforme cu perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013. Cuantumul global pentru dezvoltare rurală ar trebui să facă obiectul unei repartizări anuale. O parte semnificativă a resurselor ar trebui să fie concentrată în regiunile care pot beneficia de obiectivul "convergenţă".
(54)Ar trebui să se adopte dispoziţii pentru a permite Consiliului să determine cuantumul sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurală în temeiul prezentului regulament pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013, defalcarea anuală a acestuia şi cuantumul minim care trebuie alocat regiunilor care pot beneficia de obiectivul "convergenţă" în conformitate cu perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 şi cu Acordul interinstituţional privind disciplina bugetară şi ameliorarea procedurii bugetare pentru aceeaşi perioadă.
(55)Creditele anuale care sunt alocate unui stat membru pentru obiectivul "convergenţă" în cadrul FEADR şi care provin din FEOGA, secţiunea "Orientare", din Fondurile Structurale, din Fondul de coeziune (denumit în continuare "FC") şi din Instrumentul financiar de orientare piscicolă (2) (denumit în continuare "IFOP") ar trebui limitate la un plafon stabilit în funcţie de capacitatea de absorbţie a acestui stat.
(2)Regulamentul (CE) nr. 1263/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 privind Instrumentul financiar de orientare piscicolă (JO L 161, 26.6.1999, p. 54).
(56)Criteriile pentru repartizarea orientativă între statele membre a creditelor de angajament disponibile ar trebui stabilite conform unei metode obiective şi transparente.
(57)În plus faţă de aceste cuantumuri, statele membre ar trebui să ia în considerare cuantumurile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
(58)Creditele disponibile ale Feader ar trebui indexate forfetar în vederea programării acestora.
(59)Ar trebui să se stabilească ratele contribuţiilor FEADR la programarea dezvoltării rurale în raport cu cheltuielile publice ale statelor membre, luând în considerare importanţa acordată gestionării terenurilor şi mediului, situaţia regiunilor care pot beneficia de ajutoare în cadrul obiectivului "convergenţă" şi prioritatea acordată abordării Leader.
(60)Ar trebui ca dispoziţiile specifice privind anumite măsuri de dezvoltare rurală, precum şi ratele de cofinanţare adecvate ale FEADR să se aplice regiunilor ultraperiferice prevăzute în tratat şi insulelor care intră sub incidenţa Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 privind măsurile specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee (3), pentru a se atenua constrângerile specifice şi problemele structurale cu care se confruntă aceste regiuni şi insule în cadrul activităţilor lor agricole şi forestiere, precum şi atunci când este vorba de sporirea valorii adăugate pentru produsele agricole şi forestiere, dat fiind caracterul periferic, insular sau îndepărtat sau dependenţa economiei rurale de un număr limitat de produse agricole şi pentru a promova o politică de dezvoltare rurală solidă.
(3)JO L 184, 27.7.1993, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.
(61)În conformitate cu principiul subsidiarităţii şi sub rezerva anumitor excepţii, eligibilitatea cheltuielilor ar trebui să fie reglementată de normele naţionale corespunzătoare.
(62)Pentru a asigura eficienţa, echitatea şi efectul durabil al ajutorului acordat în cadrul Feader, ar trebui prevăzute dispoziţii care să garanteze perenitatea operaţiunilor aferente investiţiilor şi care să permită evitarea utilizării FEADR în scopul unei concurenţe neloiale.
(63)Punerea descentralizată în aplicare a acţiunilor FEADR ar trebui să fie însoţită de garanţii privind, în special, calitatea punerii în aplicare, rezultatele, buna gestionare financiară şi controlul.
(64)Statele membre ar trebui să adopte măsurile adecvate pentru a garanta buna funcţionare a sistemelor de gestionare şi control. În acest scop, este necesar să se stabilească principiile generale şi funcţiile esenţiale pe care ar trebui să le garanteze orice sistem de gestionare şi control. Prin urmare, este necesar să se desemneze în continuare o autoritate unică de gestionare pentru fiecare program şi să se precizeze responsabilităţile acesteia.
(65)Fiecare program de dezvoltare rurală ar trebui să facă obiectul unei monitorizări adecvate, realizate de un comitet de monitorizare, pe baza unui cadru comun de monitorizare şi evaluare stabilit şi pus în aplicare în parteneriat cu statele membre, pentru a răspunde în mod eficient nevoilor specifice ale dezvoltării rurale.
(66)Eficienţa şi impactul acţiunilor susţinute de FEADR depind de asemenea de o ameliorare a evaluării pe baza unui cadru comun de evaluare şi monitorizare. În special, programele ar trebui evaluate în vederea pregătirii, punerii în aplicare şi finalizării acestora.
(67)Pentru a permite o exercitare efectivă a parteneriatului şi o promovare adecvată a acţiunilor comunitare, este necesar să se asigure o informare şi o publicitate cât mai vaste posibil. Autorităţile responsabile cu gestionarea programelor sunt responsabile în acest sens.
(68)Dezvoltarea rurală, astfel cum este definită în prezentul regulament, ar trebui să poată beneficia de ajutoare din partea statelor membre fără cofinanţare comunitară. Având în vedere efectul economic al acestor ajutoare şi pentru a garanta coerenţa cu măsurile care ar putea beneficia de ajutoare comunitare şi a simplifica procedurile, ar trebui să se stabilească norme specifice privind ajutoarele de stat, ţinând seama în special de experienţa dobândită în punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1257/1999. În afară de aceasta, statele membre ar trebui să fie autorizate să acorde ajutoare de stat pentru a furniza o finanţare suplimentară pentru dezvoltarea rurală care beneficiază de sprijin comunitar, în cadrul unei proceduri de notificare conforme cu dispoziţiile prezentului regulament şi prevăzute în programare.
(69)Este necesar să se adopte norme tranzitorii destinate să faciliteze tranziţia de la regimul actual de sprijin la noul regim de sprijin pentru dezvoltare rurală.
(70)Noul regim de sprijin prevăzut de prezentul regulament înlocuieşte regimul de sprijin existent. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ar trebui abrogat la 1 ianuarie 2007, cu excepţia anumitor dispoziţii privind sprijinul pentru zonele defavorizate, care ar trebui să fie abrogate ulterior.
(71)Este necesar să se adopte măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competenţelor de executare conferite Comisiei (1).
(1)JOL 184, 17.7.1999, p. 23.
(72)Comitetul Economic şi Social European a emis un aviz (2).
(2)Avizul adoptat la 9 martie 2005 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(73)Comitetul Regiunilor a emis un aviz (3),
(3)Avizul adoptat la 23 februarie 2005 (JO C 164, 5.7.2005, p. 18).
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Domeniul de aplicare
Prezentul regulament:
1.stabileşte normele generale pentru sprijinul comunitar în favoarea dezvoltării rurale finanţat de FEADR, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005;
2.defineşte obiectivele la care trebuie să contribuie politica de dezvoltare rurală;
3.defineşte cadrul strategic în care se înscrie politica de dezvoltare rurală, inclusiv metoda care trebuie aplicată pentru a stabili orientările strategice ale Comunităţii pentru politica de dezvoltare rurală (denumite în continuare "orientări strategice ale Comunităţii") şi planurile strategice naţionale;
4.defineşte priorităţile şi măsurile de dezvoltare rurală;
5.stabileşte normele de parteneriat, de programare, de evaluare, de gestionare financiară, de monitorizare şi de control pe baza împărţirii responsabilităţilor între statele membre şi Comisie.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, prin următoarele se înţelege:
a)"programare": procesul de organizare, de luare a deciziilor şi de finanţare, efectuat în mai multe etape, care urmăreşte să pună în aplicare, pe o bază multianuală, acţiunea comună a Comunităţii şi a statelor membre pentru a realiza obiectivele prioritare ale FEADR;
b)"regiune": unitate teritorială corespunzătoare nivelului I sau II din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică (NUTS 1 şi 2) în sensul Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (1);
(1)JOL 154, 21.6.2003, p. 1.
c)"axă": un grup coerent de măsuri cu obiective specifice care rezultă direct din punerea în aplicare a acestora şi contribuie la realizarea unuia sau a mai multor obiective definite la articolul 4;
d)"măsură": un ansamblu de operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe, astfel cum este menţionat la articolul 4 alineatul (2);
e)"operaţiune": un proiect, un contract, un aranjament sau o altă acţiune, selectate conform criteriilor stabilite pentru programul de dezvoltare rurală în cauză şi puse în aplicare de unul sau mai mulţi beneficiari pentru a îndeplini obiectivele prevăzute la articolul 4;
f)"cadru comun de monitorizare şi evaluare": o abordare generală elaborată de către Comisie şi statele membre, care defineşte un număr limitat de indicatori comuni privind situaţia iniţială, precum şi execuţia financiară, realizarea, rezultatele şi impactul programelor;
g)"strategie locală de dezvoltare": un ansamblu coerent de operaţiuni care urmăreşte să răspundă obiectivelor, nevoilor locale şi punerii în aplicare la nivelul adecvat în cadrul unui parteneriat;
h)"beneficiar": un comerciant, organism sau întreprindere, publică sau privată, responsabilă cu punerea în aplicare a operaţiunilor sau destinatară a ajutorului;
i)"cheltuială publică": orice contribuţie publică la finanţarea operaţiunilor care provine din bugetul de stat, al colectivităţilor teritoriale sau al Comunităţilor Europene şi orice cheltuială similară. Orice contribuţie la finanţarea operaţiunilor care provine din bugetul unor organisme de drept public sau al unor asociaţii formate dintr-una sau mai multe colectivităţi teritoriale sau organisme de drept public în sensul Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (2) este considerată contribuţie publică;
(2)JOL 134, 30.4.2004, p. 114.
j)obiectivul "convergenţă": obiectivul acţiunii pentru statele membre şi pentru regiunile cele mai puţin dezvoltate în conformitate cu legislaţia comunitară care reglementează Fondul European de Dezvoltare Regională (denumit în continuare "FEDER"), Fondul Social European (denumit în continuare "FSE") şi FC pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013.
Art. 3: Misiuni
FEADR contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune şi al politicii comune în domeniul pescuitului.
Art. 4: Obiective
(1)Sprijinul în favoarea dezvoltării rurale contribuie la realizarea următoarelor obiective:
a)ameliorarea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin sprijinirea restructurării, dezvoltării şi inovaţiei;
b)ameliorarea mediului şi a spaţiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;
c)ameliorarea calităţii vieţii în mediul rural şi promovarea diversificării activităţilor economice.
(2)Obiectivele prevăzute la alineatul (1) sunt puse în aplicare prin intermediul celor patru axe definite la titlul IV.
Art. 5: Complementaritate, coerenţă şi conformitate
(1)FEADR intervine în completarea acţiunilor naţionale, regionale şi locale care contribuie la realizarea priorităţilor Comunităţii.
(2)Comisia şi statele membre asigură coerenţa ajutorului FEADR şi al statelor membre cu acţiunile, politicile şi priorităţile Comunităţii. În special, ajutorul acordat în cadrul FEADR trebuie să fie compatibil cu obiectivele de coeziune economică şi socială şi cu cele ale Instrumentului de sprijin comunitar în domeniul pescuitului.
(3)Coerenţa este asigurată de orientările strategice ale Comunităţii prevăzute la articolul 9, de planurile strategice naţionale prevăzute la articolul 11, de programele de dezvoltare rurală prevăzute la articolul 15 şi de raportul Comisiei prevăzut la articolul 14.
(4)În conformitate cu competenţele respective ale acestora, Comisia şi statele membre asigură coordonarea dintre ajutorul din diverse fonduri, din Instrumentul de sprijin comunitar în domeniul pescuitului şi intervenţiile Băncii Europene de Investiţii (denumită în continuare "BEI") şi ale altor instrumente financiare comunitare.
(5)De asemenea, se asigură coerenţa cu măsurile finanţate de Fondul european agricol de garantare.
(6)Nici un ajutor nu poate fi acordat în temeiul prezentului regulament regimurilor care pot beneficia de măsuri de sprijin instituite în cadrul organizării comune a pieţelor, sub rezerva excepţiilor care se definesc, după caz, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
(7)Statele membre asigură conformitatea operaţiunilor finanţate de FEADR cu dispoziţiile tratatului şi ale actelor adoptate în temeiul acestuia.
Art. 6: Parteneriat
(1)Ajutorul FEADR este pus în aplicare în cadrul unei strânse colaborări (denumită în continuare "parteneriat") dintre Comisie şi statul membru în cauză, precum şi cu autorităţile şi organismele desemnate de acest stat membru în sensul normelor naţionale şi al practicilor în vigoare, inclusiv:
a)autorităţile regionale şi locale competente şi alte autorităţi publice competente;
b)partenerii economici şi sociali;
c)orice alt organism adecvat care reprezintă societatea civilă, organizaţii neguvernamentale, inclusiv de protecţie a mediului, precum şi organisme responsabile cu promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.
Statul membru desemnează partenerii cei mai reprezentativi la nivel naţional, regional şi local şi din domeniul economic, social, ecologic sau din alte domenii (denumiţi în continuare "parteneri"). Acesta creează condiţiile necesare pentru o participare largă şi eficientă a tuturor organismelor adecvate, în conformitate cu normele şi practicile naţionale şi luând în considerare necesitatea de a promova egalitatea între bărbaţi şi femei, precum şi dezvoltarea durabilă prin integrarea cerinţelor de protecţie şi de ameliorare a mediului.
(2)Parteneriatul se desfăşoară cu deplina respectare a competenţelor instituţionale, juridice şi financiare respective ale fiecărei categorii de parteneri.
(3)Parteneriatul are ca obiect elaborarea şi monitorizarea planului strategic naţional, precum şi întocmirea, punerea în aplicare, monitorizarea şi evaluarea programelor de dezvoltare rurală. Statele membre asociază fiecare dintre partenerii în cauză diverselor faze ale programării, ţinând seama în mod adecvat de termenul stabilit pentru fiecare etapă.
Art. 7: Subsidiaritate
Statele membre sunt responsabile cu punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală la nivelul teritorial adecvat, conform sistemului instituţional specific fiecărui stat membru, în conformitate cu prezentul regulament.
Art. 8: Egalitate între bărbaţi şi femei şi nediscriminare
Statele membre şi Comisia asigură, în diversele faze ale punerii în aplicare a programelor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi prevenirea oricărei forme de discriminare pe bază de sex, rasă, origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.
Sunt incluse fazele de concepţie, de punere în aplicare, de monitorizare şi de evaluare.
Art. 9: Conţinut şi adoptare
(1)Consiliul adoptă orientările strategice ale Comunităţii pentru politica de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013, luând în considerare priorităţile politice stabilite la nivel comunitar.
Aceste orientări strategice stabilesc, la nivel comunitar, priorităţile strategice în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală pentru punerea în aplicare a fiecărei axe definite de prezentul regulament pentru perioada de programare.
(2)Până la 20 februarie 2006, se adoptă o decizie privind orientările strategice ale Comunităţii, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din tratat. Decizia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 10: Revizuire
Orientările strategice ale Comunităţii pot face obiectul unei revizuiri pentru a se ţine seama, în special, de schimbările majore intervenite în priorităţile Comunităţii.
Art. 11: Conţinut
(1)Fiecare stat membru prezintă un plan strategic naţional care indică, luând în considerare orientările strategice ale Comunităţii, priorităţile acţiunii FEADR şi ale statului membru în cauză, obiectivele specifice ale acestora, contribuţia FEADR şi celelalte resurse financiare.
(2)Planul strategic naţional asigură coerenţa ajutorului comunitar în favoarea dezvoltării rurale cu orientările strategice ale Comunităţii, precum şi coordonarea dintre priorităţile Comunităţii şi priorităţile naţionale şi regionale. Planul strategic naţional constituie un instrument de referinţă pentru întocmirea programării Feader. Acesta este pus în aplicare prin programele de dezvoltare rurală.
(3)Fiecare plan strategic naţional include:
a)o evaluare a situaţiei economice, sociale şi ecologice şi a posibilităţilor de dezvoltare;
b)strategia adoptată pentru acţiunea comună a Comunităţii şi a statului membru în cauză, evidenţiind compatibilitatea opţiunilor alese cu orientările strategice comunitare;
c)priorităţile tematice şi teritoriale de dezvoltare rurală pentru fiecare axă, inclusiv principalele obiective cuantificate şi indicatorii de monitorizare şi evaluare adecvaţi;
d)o listă cu programele de dezvoltare rurală care pun în aplicare planul strategic naţional, o repartizare orientativă a resurselor FEADR pe programe, inclusiv cuantumurile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 şi o indicaţie separată a cuantumurilor prevăzute la articolul 69 alineatul (5a) din prezentul regulament.
e)mijloacele menite să asigure coordonarea cu celelalte instrumente ale politicii agricole comune, FEDER, FSE, FC, Instrumentul de sprijin comunitar în domeniul pescuitului şi BEI;
f)după caz, bugetul care contribuie la realizarea obiectivului "convergenţă";
g)descrierea modalităţilor şi a cuantumului alocat pentru instituirea reţelei rurale naţionale prevăzute la articolul 66 alineatul (3) şi la articolul 68.
Art. 12: Elaborare
(1)Fiecare stat membru elaborează un plan strategic naţional după adoptarea orientărilor strategice ale Comunităţii.
Acest plan se elaborează în conformitate cu organizarea instituţională a statului membru, printr-o colaborare strânsă cu partenerii prevăzuţi la articolul 6. Planul se elaborează în strânsă colaborare cu Comisia şi acoperă perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013.
(2)Fiecare stat membru transmite Comisiei planul său strategic naţional înainte de prezentarea programelor de dezvoltare rurală.
Art. 12a: Revizuirea
(1)Fiecare stat membru care primeşte, din 2010, fonduri suplimentare în urma aplicării modulării obligatorii, în temeiul articolului 9 alineatul (4) şi al articolului 10 alineatul (4) alături de, începând cu 2011, cuantumurile generate în temeiul articolului 136 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru scheme de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de ajutor pentru agricultori (*) îşi reexaminează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (1) din prezentul regulament, planul de strategie naţională în urma revizuirii orientărilor strategice comunitare menţionate la articolul 10 din prezentul regulament.
(*)JO L 30, 31.1.2009, p. 16.
(2)Planul de strategie naţională revizuit, menţionat la alineatul (1) din prezentul articol se transmite Comisiei până la 30 iunie 2009.
Art. 13: Raport de sinteză al statelor membre
(1)Pentru prima dată în 2010 şi, ulterior, până la 1 octombrie din doi în doi ani, fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport de sinteză privind stadiul de realizare a planului său strategic naţional şi a obiectivelor acestuia, precum şi contribuţia sa la realizarea orientărilor strategice ale Comunităţii. Ultimul raport va fi prezentat până la 1 octombrie 2014.
(2)Acest raport sintetizează rapoartele anuale de execuţie prevăzute la articolul 82 şi prezintă, în special:
a)realizările şi rezultatele programelor de dezvoltare rurală în raport cu indicatorii definiţi în planul strategic naţional;
b)rezultatele activităţilor de evaluare in itinere pentru fiecare program.
(3)Prin derogare de la alineatul (1), pentru programele unice prevăzute la articolul 15 alineatul (2), statele membre pot include în rapoartele anuale de execuţie prevăzute la articolul 82 elementele prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol în termenele stabilite la articolul 82.
Art. 14: Raportul Comisiei
(1)Pentru prima dată în 2011 şi la începutul fiecărei perioade de doi ani, Comisia prezintă un raport de sinteză privind principalele progrese, tendinţe şi provocări legate de punerea în aplicare a planurilor strategice naţionale şi a orientărilor strategice ale Comunităţii. Ultimul raport al Comisiei se prezintă la începutul anului 2015.
Acest raport se bazează pe analiza şi evaluarea de către Comisie a rapoartelor de sinteză ale statelor membre prevăzute la articolul 13 şi a oricăror alte informaţii disponibile. Acesta indică măsurile luate sau care urmează a fi luate de către statele membre şi Comisie pentru a da curs în mod adecvat concluziilor conţinute în acest raport.
(2)Raportul Comisiei este transmis Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor.
Art. 15: Programe de dezvoltare rurală
(1)FEADR intervine în statele membre în cadrul unor programe de dezvoltare rurală. Aceste programe pun în aplicare o strategie de dezvoltare rurală prin intermediul unei serii de măsuri grupate în conformitate cu axele definite la titlul IV. Această strategie se realizează făcând apel la FEADR.
Fiecare program de dezvoltare rurală acoperă o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013.
(2)Statul membru poate prezenta fie un program unic care să acopere întregul său teritoriu, fie o serie de programe regionale.
(3)Statele membre care au optat pentru programe regionale pot să prezinte, de asemenea, spre aprobare, un cadru naţional care să conţină elementele comune ale acestor programe.
Art. 16: Conţinutul programelor
Orice program de dezvoltare rurală conţine:
a)o analiză a situaţiei, evidenţiind punctele tari şi punctele slabe, strategia aleasă pentru a le face faţă şi evaluarea ex ante prevăzută la articolul 85;
b)o justificare a priorităţilor alese ţinând seama de orientările strategice ale Comunităţii şi de planul strategic naţional, precum şi impactul estimat conform evaluării ex ante;
c)informaţii privind axele şi măsurile propuse pentru fiecare axă, precum şi o descriere a acestora, în special obiectivele specifice care pot fi verificate şi indicatorii prevăzuţi la articolul 81 care permit măsurarea progresului, eficienţei şi eficacităţii programului;
d)un plan de finanţare, care conţine două tabele:
- un tabel care prezintă defalcat, în conformitate cu articolul 69 alineatele (4) şi (5), pentru fiecare an, cuantumul total avut în vedere pentru contribuţia FEADR; după caz, acest plan de finanţare indică separat creditele prevăzute pentru regiunile care intră sub incidenţa obiectivului "convergenţă", din contribuţia totală a FEADR; contribuţia FEADR prevăzută anual este compatibilă cu perspectivele financiare aplicabile;
- un tabel care precizează, pentru întreaga perioadă de programare, cuantumul total avut în vedere pentru contribuţia comunitară şi finanţarea publică naţională corespondentă pentru fiecare axă, rata contribuţiei FEADR pentru fiecare axă, precum şi cuantumul rezervat pentru asistenţa tehnică; după caz, acest tabel indică separat contribuţia prevăzută a FEADR pentru regiunile care intră sub incidenţa obiectivului "convergenţă", precum şi finanţarea publică naţională;
e)cu titlu informativ, o repartizare orientativă a sumelor iniţiale pe măsuri în cheltuieli publice şi private;
f)după caz, un tabel care indică, pe axe, finanţările naţionale suplimentare, acordate în conformitate cu articolul 89;
g)elementele necesare pentru a evalua respectarea normelor de concurenţă şi, după caz, lista cu regimurile de ajutoare autorizate în conformitate cu articolele 87, 88 şi 89 din tratat în sensul executării programelor;
h)informaţiile privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de celelalte instrumente ale politicii agricole comune, precum şi în temeiul politicii de coeziune şi al Instrumentului de sprijin comunitar în domeniul pescuitului;
i)dispoziţiile de punere în aplicare a programului, care conţin:
(i)desemnarea de către statul membru a tuturor autorităţilor prevăzute la articolul 74 alineatul (2) şi, cu titlu informativ, o descriere sumară a structurii de gestionare şi de control;
(ii)descrierea sistemelor de monitorizare şi de evaluare, precum şi componenţa comitetului de monitorizare;
(iii)dispoziţiile prevăzute pentru a asigura publicitatea programului;
j)desemnarea partenerilor prevăzuţi la articolul 6 şi rezultatele consultării acestora.
Art. 16a: Acţiuni specifice referitoare la anumite priorităţi
(1)De la 1 ianuarie 2010, statele membre includ în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, în conformitate cu nevoile lor specifice, tipuri de activităţi având următoarele priorităţi descrise în orientările strategice comunitare şi menţionate în continuare şi în planurile strategice naţionale:
a)schimbările climatice,
b)energia din surse regenerabile,
c)gestionarea apei,
d)biodiversitatea,
e)măsurile care însoţesc restructurarea sectorului produselor lactate,
f)inovarea legată de priorităţile menţionate la literele (a), (b), (c) şi (d).
Tipurile de activităţi care trebuie conectate cu priorităţile menţionate la primul paragraf se orientează spre obţinerea unor efecte precum efectele potenţiale specificate în anexa II. O listă orientativă a acestor tipuri de activităţi şi a efectelor lor potenţiale este cuprinsă în anexa respectivă.
Programele de dezvoltare rurală revizuite, legate de activităţile menţionate în cadrul prezentului alineat sunt înaintate Comisiei până la 30 iunie 2009.
(2)De la 1 ianuarie 2010, pentru tipurile de acţiuni menţionate la alineatul (1), ratele intensităţii ajutorului stabilite în anexa I pot fi majorate cu 10 procente.
(3)De la 1 ianuarie 2010, fiecare program de dezvoltare rurală include şi:
a)lista tipurilor de activităţi şi informaţiile prevăzute la articolul 16 litera (c) privind tipurile specifice de activităţi menţionate la alineatul (1) al prezentului articol;
b)un tabel de stabilire a contribuţiei comunitare totale pentru tipurile de acţiuni prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 şi 31 decembrie 2013.
(4)Pentru noile state membre, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, data de începere menţionată în tezele introductive de la alineatele (1) şi (3) este 1 ianuarie 2013, data pentru prezentarea programelor de dezvoltare rurală revizuite menţionate la alineatul (1) este 30 iunie 2012 şi perioada menţionată la alineatul (3) litera (b) este 1 ianuarie 2013-31 decembrie 2013.
(5)Dispoziţiile alineatelor (1), (3) şi (4) nu se aplică Bulgariei şi României.
Art. 17: Echilibrul obiectivelor
(1)Contribuţia financiară comunitară în temeiul fiecăruia dintre cele trei obiective prevăzute la articolul 4 acoperă cel puţin 10% din totalul contribuţiei FEADR la program pentru axele 1 şi 3 prevăzute la secţiunile 1 şi 3 din titlul IV capitolul I şi cel puţin 25% din totalul contribuţiei FEADR la program pentru axa 2 prevăzută la secţiunea 2 din acelaşi capitol. În ceea ce priveşte programele departamentelor franceze de peste mări, contribuţia financiară comunitară minimă pentru axa 2 este de 10%.
(2)O sumă egală cu cel puţin 5% din contribuţia totală a FEADR la program este rezervată axei 4 prevăzute la secţiunea 4 titlul IV capitolul I. Această sumă contribuie la atingerea procentajelor stabilite la alineatul (1). În ceea ce priveşte Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia, norma privind contribuţia financiară comunitară minimă de 5% pentru axa 4 poate fi aplicată progresiv în perioada de programare, astfel încât o sumă egală cu cel puţin 2,5% din contribuţia totală a FEADR la program să fie rezervată axei 4.
Pentru Bulgaria şi România media minimă de 2,5 % a contribuţiei totale din FEADR în favoarea axei 4 se respectă în perioada 2010-2013. Orice contribuţie din FEADR pentru această axă în perioada 2007-2009 se ia în considerare în calculul acestui procent.
(3)Cuantumurile egale cu cele rezultate din punerea în aplicare a modulării obligatorii în temeiul articolului 69 alineatul (5a) nu sunt luate în considerare la acordarea contribuţiei totale din FEADR, din care se calculează contribuţia financiară comunitară minimă per axă, astfel cum este prevăzut la alineatele (1) şi (2) din prezentul articol.
Art. 18: Elaborare şi aprobare
(1)Orice program de dezvoltare rurală este elaborat de statul membru în urma unei strânse colaborări cu partenerii prevăzuţi la articolul 6.
(2)Statul membru prezintă Comisiei, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, o propunere care conţine elementele menţionate la articolul 16.
(3)Comisia evaluează programele propuse în funcţie de coerenţa acestora cu orientările strategice ale Comunităţii şi cu planul strategic naţional, precum şi cu prezentul regulament.
Atunci când Comisia consideră că un program de dezvoltare rurală nu corespunde orientărilor strategice ale Comunităţii, planului strategic naţional sau prezentului regulament, aceasta invită statul membru să revizuiască programul propus în consecinţă.
(4)Fiecare program de dezvoltare rurală este aprobat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
Art. 19: Revizuire
(1)Programele de dezvoltare rurală sunt reexaminate şi, după caz, adaptate de către statul membru pentru perioada rămasă după aprobarea comitetului de monitorizare. Revizuirile iau în considerare rezultatele evaluărilor şi rapoartele Comisiei, în special pentru a consolida sau adapta respectarea priorităţilor comunitare.
(2)Comisia adoptă o decizie privind revizuirea programelor de dezvoltare rurală după ce un stat membru a făcut o cerere în acest sens, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2). Modificările care necesită o decizie de aprobare din partea Comisiei sunt definite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
Art. 20: Măsuri
Ajutorul în favoarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier se referă la:
a)măsuri menite să amelioreze cunoştinţele şi să consolideze potenţialul uman, prin:
(i)formare profesională şi acţiuni de informare, inclusiv în ceea ce priveşte difuzarea cunoştinţelor ştiinţifice şi a practicilor inovatoare pentru persoanele active în sectorul agricol, alimentar şi forestier;
(ii)instalarea tinerilor agricultori;
(iii)pensionarea anticipată a agricultorilor şi a lucrătorilor agricoli;
(iv)utilizarea serviciilor de consiliere de către agricultori şi silvicultori;
(v)instituirea unor servicii de ajutor pentru gestionarea agricolă, pentru înlocuirea în exploataţie şi de consiliere agricolă, precum şi a unor servicii de consiliere în sectorul forestier;
b)măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic, precum şi să promoveze inovaţia, prin:
(i)modernizarea exploataţiilor agricole;
(ii)ameliorarea valorii economice a pădurilor;
(iii)creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;
(iv)cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee şi tehnologii în sectorul agricol, alimentar şi forestier;
(v)ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurilor necesare evoluţiei şi adaptării sectoarelor agricol şi forestier;
(vi)reconstituirea potenţialului de producţie agricolă afectat de catastrofe naturale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare;
c)măsuri menite să amelioreze calitatea producţiei şi a produselor:
(i)ajutând agricultorii să se adapteze la standardele impuse, bazate pe legislaţia comunitară;
(ii)încurajând agricultorii să participe la sistemele de calitate alimentară;
(iii)sprijinind grupurile de producători în activităţile lor de informare şi promovare pentru produsele care fac obiectul unor sisteme de calitate alimentară;
d)măsuri tranzitorii privind:
(i)ajutorul pentru exploataţii agricole de semisubzistenţă în curs de restructurare (pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia);
(ii)ajutorul pentru înfiinţarea de grupuri de producători (pentru Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia);
(iii)ajutorul pentru exploataţii agricole în curs de restructurare, inclusiv diversificarea către activităţi exterioare agriculturii, datorită unei reforme a organizării comune a pieţei
SUBSECŢIUNEA 1:Condiţii referitoare la măsurile menite să amelioreze cunoştinţele şi să consolideze potenţialul uman
Art. 21: Formare profesională şi acţiuni de informare
Cursurile sau formările care intră sub incidenţa programelor sau sistemelor normale de învăţământ agricol şi silvic de nivel secundar sau superior nu pot beneficia de ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (a) punctul (i).
Art. 22: Instalarea tinerilor agricultori
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (a) punctul (ii) se acordă persoanelor care:
a)sunt în vârstă de cel mult 40 de ani şi se instalează pentru prima dată într-o exploataţie agricolă, ca şef de exploataţie;
b)deţin competenţe şi calificări profesionale suficiente;
c)prezintă un plan de dezvoltare pentru activităţile lor agricole.
(2)Ajutorul se acordă până la concurenţa cuantumului maxim stabilit în anexa I.
Art. 23: Pensionarea anticipată
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (a) punctul (iii) se acordă:
a)agricultorilor care decid să-şi înceteze activitatea agricolă, în scopul de a ceda exploataţia lor altor agricultori;
b)lucrătorilor din agricultură care decid să înceteze definitiv orice activitate agricolă în momentul cedării.
(2)Cedentul:
a)este în vârstă de cel puţin 55 de ani, dar nu are încă vârsta normală de pensionare în momentul cedării, sau este cu cel mult 10 ani mai tânăr decât vârsta normală de pensionare în statul membru în cauză în momentul cedării;
b)încetează definitiv orice activitate agricolă comercială;
c)a practicat agricultura în cei 10 ani anteriori cedării.
(3)Cesionarul:
a)succede cedentului instalându-se în conformitate cu dispoziţiile articolului 22 sau
b)este un agricultor cu o vârstă mai mică de 50 de ani sau un organism de drept privat şi preia exploataţia agricolă a cedentului pentru a o extinde.
(4)Lucrătorul agricol:
a)este în vârstă de cel puţin 55 de ani, dar nu are încă vârsta normală de pensionare sau este cu cel mult 10 ani mai tânăr decât vârsta normală de pensionare în statul membru în cauză;
b)a consacrat agriculturii cel puţin jumătate din timpul său de lucru în calitate de ajutor familial sau salariat agricol în cei cinci ani anteriori cedării;
c)a lucrat în exploataţia agricolă a cedentului echivalentul a cel puţin doi ani de muncă cu normă întreagă în cursul celor patru ani anteriori pensionării anticipate a cedentului;
d)este afiliat la un sistem de securitate socială.
(5)Durata totală a ajutorului de pensionare anticipată nu depăşeşte 15 ani pentru cedent şi pentru lucrătorul agricol. Ajutorul nu poate fi acordat după cea de-a 70-a aniversare a cedentului şi după împlinirea vârstei normale de pensionare de către lucrătorul agricol.
În cazul în care cedentul beneficiază de o pensie pentru limită de vârstă din partea statului membru, ajutorul de pensionare anticipată se acordă sub forma unei pensii suplimentare luând în considerare cuantumul stabilit prin sistemul naţional de pensii.
(6)Ajutorul care poate fi acordat se limitează la cuantumul maxim prevăzut în anexa I.
Art. 24: Utilizarea serviciilor de consiliere
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (a) punctul (iv) se acordă pentru a permite agricultorilor şi silvicultorilor să facă faţă cheltuielilor rezultate din utilizarea serviciilor de consiliere pentru ameliorarea nivelului global de performanţă al exploataţiei lor.
Serviciile de consiliere oferite agricultorilor vizează cel puţin:
a)cerinţele regulamentare privind gestionarea şi bunele condiţii agricole şi de mediu prevăzute la articolele 4 şi 5 ale Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 şi la anexele III şi IV la regulamentul menţionat;
b)normele de securitate la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară.
(2)Ajutorul pentru utilizarea serviciilor de consiliere se limitează la cuantumurile maxime prevăzute în anexa I.
Art. 25: Înfiinţarea serviciilor de gestionare, de înlocuire şi de consiliere
Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (a) punctul (v) se acordă pentru a acoperi cheltuielile rezultate din înfiinţarea serviciilor de ajutor pentru gestionarea agricolă, de înlocuire în exploataţie şi de consiliere agricolă, precum şi a serviciilor de consiliere în sectorul forestier; acesta este degresiv pe o perioadă maximă de cinci ani de la înfiinţare.
SUBSECŢIUNEA 2:Condiţii aplicabile măsurilor de restructurare şi dezvoltare a capitalului fizic şi de promovare a inovaţiei
Art. 26: Modernizarea exploataţiilor agricole
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (i) se acordă pentru investiţiile materiale şi/sau nemateriale care:
a)ameliorează nivelul global de performanţă al exploataţiei şi
b)respectă standardele comunitare aplicabile investiţiei în cauză.
Atunci când investiţiile sunt realizate în scopul respectării standardelor comunitare, ajutorul poate fi acordat numai pentru investiţiile realizate pentru a respecta standarde comunitare recent introduse. În acest caz, pentru respectarea acestui standard se poate acorda o perioadă de graţie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploataţia agricolă.
Tinerilor agricultori care beneficiază de ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (a) punctul (ii) li se poate acorda un ajutor pentru investiţiile realizate pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, de îndată ce acestea sunt incluse în planul de dezvoltare agricolă prevăzut la articolul 22 alineatul (1) litera (c). Perioada de graţie la sfârşitul căreia trebuie respectate standardele nu poate depăşi 36 de luni de la data instalării.
(2)Ajutorul se limitează la rata maximă prevăzută în anexa I.
Art. 27: Creşterea valorii economice a pădurilor
(1)Ajutorul pentru investiţii prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (ii) se acordă pentru pădurile care aparţin unor proprietari privaţi sau asociaţiilor acestora sau unor municipalităţi sau asociaţiilor acestora. Această restricţie nu se aplică nici pădurilor tropicale şi subtropicale, nici suprafeţelor împădurite situate pe teritoriul Insulelor Azore, Madeira şi Canare, al departamentelor franceze de peste mări şi al insulelor mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93.
(2)Pentru exploataţiile forestiere care depăşesc o anumită suprafaţă stabilită de statele membre în cadrul programelor lor, investiţiile se bazează pe planurile de gestionare a pădurilor.
(3)Ajutorul se limitează la rata minimă stabilită în anexa I.
Art. 28: Creşterea valorii adăugate pentru produsele agricole şi forestiere
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (iii) se acordă în cazul investiţiilor materiale şi/sau nemateriale care:
a)ameliorează nivelul global de performanţă al întreprinderilor;
b)vizează:
- prelucrarea şi/sau comercializarea produselor prevăzute la anexa I la tratat, cu excepţia produselor pescăreşti şi a produselor forestiere şi/sau
- dezvoltarea de noi produse, procedee şi tehnologii conexe produselor prevăzute la anexa I la tratat, cu excepţia produselor pescăreşti şi a produselor forestiere, şi care
c)respectă standardele comunitare aplicabile investiţiei în cauză.
Atunci când investiţiile sunt realizate în scopul respectării standardelor comunitare, ajutorul poate fi acordat numai pentru investiţiile realizate de către microîntreprinderile prevăzute la alineatul (3) pentru a respecta un standard comunitar recent introdus. În acest caz, pentru respectarea acestui standard se poate acorda o perioadă de graţie de maximum 3 6 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru întreprindere.
(2)Ajutorul se limitează la rata maximă stabilită în anexa I.
(3)Atunci când este acordat la rata maximă, ajutorul prevăzut la alineatul (1) se limitează la microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (1). În cazul teritoriului Insulelor Azore, Madeira şi Canare, al departamentelor franceze de peste mări şi al insulelor mici din Marea Egee nu se aplică nici o limită de dimensiune pentru rata maximă. Intensitatea maximă a ajutorului se reduce la jumătate pentru întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (1) din anexa la recomandarea menţionată, care au mai puţin de 750 de angajaţi sau a căror cifră de afaceri este mai mică de 200 de milioane de EUR. În cazul silviculturii, ajutorul se acordă numai microîntreprinderilor.
(1)JOL 124, 20.5.2003, p. 36.
Ajutorul nu se acordă întreprinderilor în dificultate în sensul liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate (2).
(2)JOC 244, 1.10.2004, p. 2.
Art. 29: Cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee şi tehnologii în sectorul agricol, alimentar şi forestier
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (iv) se acordă pentru promovarea cooperării între producătorii primari din sectorul agricol şi forestier, industria de prelucrare şi/sau terţi.
Cooperarea implică cel puţin doi actori dintre care cel puţin unul este fie un producător primar, fie aparţine industriei de prelucrare.
(2)Acest ajutor contribuie la acoperirea costurilor aferente cooperării.
Art. 30: Infrastructuri aferente evoluţiei şi adaptării sectorului agricol şi forestier
Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (v) poate acoperi în special operaţiunile aferente accesului la suprafeţele agricole şi la suprafeţele împădurite, comasării şi ameliorării terenurilor, furnizării de energie şi gestionării apelor.
SUBSECŢIUNEA 3:Condiţii aplicabile măsurilor menite să amelioreze calitatea producţiei şi a produselor agricole
Art. 31: Respectarea standardelor bazate pe legislaţia comunitară
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (c) punctul (i) acoperă o parte din cheltuielile efectuate şi din pierderile de venituri suportate de agricultorii care trebuie să aplice standarde în domeniul protecţiei mediului, al sănătăţii publice, al sănătăţii animale, al sănătăţii plantelor, al bunăstării animalelor şi al securităţii la locul de muncă.
Standardele în cauză trebuie să fi fost adoptate recent în legislaţia naţională, prin care se pune în aplicare dreptul comunitar şi care impun în practica agricolă noi obligaţii sau restricţii care au un impact important asupra costurilor normale de exploatare agricolă şi afectează un număr semnificativ de agricultori.
(2)Ajutorul se acordă pe o bază anuală, sub forma unui cuantum forfetar, temporar şi degresiv, pentru o perioadă de maximum cinci ani de la data la care standardul devine obligatoriu în conformitate cu legislaţia comunitară. Ajutorul se limitează la cuantumul maxim stabilit în anexa I.
Art. 32: Participarea agricultorilor la sisteme de calitate alimentară
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (c) punctul (ii):
a)se referă numai la produsele agricole destinate consumului uman;
b)este destinat sistemelor comunitare de calitate alimentară sau celor care sunt recunoscute de statele membre care îndeplinesc criterii precise care urmează să fie definite în conformitate cu articolul 90 alineatul (2); sistemele al căror obiectiv unic este asigurarea unui control mai strict al respectării standardelor obligatorii în conformitate cu legislaţia comunitară sau naţională nu pot beneficia de ajutor;
c)se acordă sub forma unui stimulent financiar anual al cărui nivel se stabileşte în funcţie de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la sistemele care beneficiază de un ajutor, în cursul unei perioade de maximum cinci ani.
(2)Ajutorul se limitează la cuantumul maxim stabilit în anexa I.
Art. 33: Activităţi de informare şi promovare
Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (c) punctul (iii) se referă la produsele care beneficiază de ajutor în cadrul sistemelor de calitate prevăzute la articolul 32. Ajutorul se limitează la rata maximă stabilită în anexa I.
SUBSECŢIUNEA 4:Condiţii aplicabile măsurilor tranzitorii
Art. 34: Agricultura de semisubzistenţă
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (d) punctul (i) pentru exploataţiile agricole a căror producţie este destinată în special consumului propriu şi care comercializează, de asemenea, o parte din producţia proprie ("exploataţii de semisubzistenţă") se acordă agricultorilor care prezintă un plan de dezvoltare.
(2)Progresele înregistrate în raport cu planul de dezvoltare prevăzut la alineatul (1) sunt evaluate după trei ani.
(3)Ajutorul se acordă sub forma unui cuantum forfetar al cărui plafon este prevăzut în anexa I, pentru o perioadă de maximum cinci ani.
(4)Ajutorul se acordă pentru cererile acceptate până la 31 decembrie 2013.
Art. 35: Grupuri de producători
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (d) punctul (ii) se acordă pentru a facilita înfiinţarea şi funcţionarea administrativă a grupurilor de producători, create în scopurile următoare:
a)adaptarea producţiei producătorilor care sunt membri ai acestor grupuri la exigenţele pieţei;
b)asigurarea unei comercializări comune a produselor pe piaţă, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea cumpărătorilor cu ridicata;
c)stabilirea unor norme comune în ceea ce priveşte informarea asupra producţiei, acordând o atenţie deosebită recoltelor şi disponibilităţii.
(2)Ajutorul se acordă sub forma unui cuantum forfetar plătit în tranşe anuale în cursul unei perioade de maximum cinci ani de la data la care grupul de producători este recunoscut. Acesta se calculează pe baza producţiei comercializate anual de către grup, până la concurenţa plafoanelor stabilite în anexa I.
(3)Ajutorul se acordă grupurilor de producători recunoscute oficial până la 31 decembrie 2013 de către autoritatea competentă a statului membru în cauză.
Art 35a: Exploataţii în curs de restructurare datorită unei reforme a organizării comune a pieţei
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (d) punctul (iii) pentru exploataţiile agricole în curs de restructurare, inclusiv diversificarea către activităţi exterioare agriculturii, datorită unei reforme a organizării comune a pieţei se acordă agricultorilor ale căror plăţi directe sunt reduse începând cu 2010 cu peste 25 % în raport cu 2009 ca urmare a aplicării Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 şi care transmit un plan de dezvoltare.
(2)Progresele înregistrate în raport cu planul de dezvoltare prevăzut la alineatul (1) sunt evaluate după douăsprezece luni.
(3)Ajutorul se acordă sub forma unui cuantum forfetar degresiv şi numai în anii 2011, 2012 şi 2013. Ajutorul se limitează la cuantumul maxim prevăzut la anexa I şi, în orice caz, nu depăşeşte 50 % din reducerea plăţilor directe în raport cu 2009 în conformitate cu Regulamentul(CE) nr. 1782/2003.
Art. 36: Măsuri
Ajutorul prevăzut în prezenta secţiune se referă la:
a)măsurile axate pe utilizarea durabilă a terenurilor agricole, graţie:
(i)plăţilor destinate agricultorilor din zonele montane care urmăresc să compenseze handicapurile naturale;
(ii)plăţilor destinate agricultorilor din zonele care prezintă handicapuri, altele decât zonele montane;
(iii)plăţilor Natura 2000 şi plăţilor aferente Directivei 2000/60/CE;
(iv)plăţilor pentru agromediu;
(v)plăţilor în favoarea bunăstării animalelor;
(vi)unui ajutor pentru investiţiile neproductive;
b)măsurile axate pe utilizarea durabilă a terenurilor forestiere, graţie:
(i)unui ajutor pentru prima împădurire a terenurilor agricole;
(ii)unui ajutor pentru prima instalare a sistemelor agroforestiere pe terenuri agricole;
(iii)unui ajutor pentru prima împădurire a terenurilor neagricole;
(iv)plăţilor Natura 2000;
(v)plăţilor pentru silvo-mediu;
(vi)unui ajutor pentru reconstituirea potenţialului forestier şi adoptarea unor măsuri de prevenire;
(vii)unui ajutor pentru investiţiile neproductive.
SUBSECŢIUNEA 1:Condiţii aplicabile măsurilor în favoarea unei utilizări durabile a terenurilor agricole
Art. 37: Plăţi destinate să compenseze handicapurile naturale din zonele montane şi plăţi în favoarea altor zone care prezintă handicapuri
(1)Plăţile prevăzute la articolul 36 litera (a) punctele (i) şi (ii) se acordă anual pe hectar de suprafaţă agricolă utilă (denumită în continuare "SAU") în sensul Deciziei 2000/115/CE a Comisiei din 24 noiembrie 1999 privind definiţiile caracteristicilor, lista produselor agricole, excepţiile de la definiţii, precum şi regiunile sau districtele care au legătură cu anchetele privind structura exploataţiilor agricole (1).
(1)JO L 38, 12.2.2000, p. 1. Decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2139/2004 (JO L 369, 16.12.2004, p. 26).
Acestea sunt destinate să compenseze costurile suplimentare suportate de către agricultori, precum şi pierderea de venituri generate de handicapul zonei în cauză pentru producţia agricolă.
(2)Plăţile se acordă exploatanţilor care se angajează să îşi desfăşoare activitatea agricolă în zonele delimitate în conformitate cu articolul 50 alineatele (2) şi (3) în cursul unei perioade de minimum cinci ani de la prima plată.
(3)Cuantumul plăţii se stabileşte între limitele prevăzute în anexa I.
Se pot acorda plăţi mai mari decât plafonul maxim prevăzut în cazuri justificate în mod corespunzător, cu condiţia ca media tuturor plăţilor efectuate la nivelul statului membru în cauză să nu depăşească acest plafon.
(4)Plăţile sunt degresive pentru suprafeţe care depăşesc o suprafaţă minimă pe exploataţie, care urmează a fi stabilită în program.
Art. 38: Plăţi Natura 2000 şi plăţi aferente Directivei 2000/60/CE
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (a) punctul (iii) se acordă exploatanţilor, anual şi pe hectar de SAU, pentru a compensa în zonele în cauză costurile suportate şi pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate din punerea în aplicare a directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE şi 2000/60/CE.
(2)Ajutorul se limitează la cuantumul maxim stabilit în anexa I. Pentru plăţile aferente Directivei 2000/60/CE, normele detaliate, inclusiv cuantumul maxim al ajutorului, se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
Art. 39: Plăţi pentru agromediu
(1)Statele membre acordă ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (a) punctul (iv) pe întreg teritoriul lor, în funcţie de nevoile specifice.
(2)Plăţile pentru agromediu se acordă agricultorilor care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea agromediului. Atunci când acest lucru este justificat de realizarea obiectivelor de mediu, plăţile pentru agromediu pot fi acordate şi altor gestionari de terenuri.
(3)Plăţile pentru agromediu privesc numai angajamentele care depăşesc standardele obligatorii stabilite în conformitate cu articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi cu anexele III şi IV la regulamentul menţionat, precum şi cerinţele minime pentru îngrăşăminte şi produse fitosanitare şi celelalte cerinţe obligatorii corespunzătoare stabilite în legislaţia naţională şi indicate în program.
Aceste angajamente sunt asumate, în general, pentru o perioadă de la cinci la şapte ani. După caz şi atunci când circumstanţele justifică acest lucru, se poate stabili o perioadă mai îndelungată, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2), pentru anumite tipuri de angajamente specifice.
Statele membre pot înceta aceste angajamente, fără obligaţia beneficiarului vizat de a rambursa ajutorul deja primit, cu condiţia ca:
a)ajutorul în temeiul Regulamentului (CE) nr. 73/2009 să fie recent la dispoziţie şi în cadrul acestuia sunt aplicate norme care produc efecte globale de agromediu echivalente cu cele ale măsurii de agromediu care se închide;
b)acest ajutor să nu fie mai puţin favorabil financiar pentru beneficiarul vizat;
c)beneficiarul vizat să fie informat cu privire la această posibilitate la momentul în care îşi ia angajamentele.
(4)Plăţile se acordă anual şi acoperă costurile suplimentare şi pierderea de venituri datorate angajamentelor asumate; după caz, acestea pot acoperi şi costurile induse.
După caz, beneficiarii pot fi selectaţi pe baza unor cereri de oferte, conform unor criterii care ţin seama de eficacitatea economică şi ecologică.
Ajutorul se limitează la cuantumul maxim stabilit în anexa I.
(5)Se poate acorda un ajutor pentru conservarea resurselor genetice în agricultură în cadrul unor operaţiuni care nu intră sub incidenţa dispoziţiilor adoptate în temeiul alineatelor (1)-(4).
Art. 40: Plăţi în favoarea bunăstării animalelor
(1)Plăţile în favoarea bunăstării animalelor prevăzute la articolul 3 6 litera (a) punctul (v) se acordă agricultorilor care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor.
(2)Plăţile în favoarea bunăstării animalelor privesc numai angajamentele care depăşesc standardele obligatorii stabilite în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi cu anexa III la regulamentul menţionat, precum şi celelalte cerinţe obligatorii corespunzătoare stabilite în legislaţia naţională şi indicate în program.
Aceste angajamente sunt asumate, în general, pentru o perioadă de cinci-şapte ani. După caz şi atunci când circumstanţele justifică acest lucru, se poate stabili o perioadă mai îndelungată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2), pentru anumite tipuri de angajamente specifice.
(3)Plăţile se acordă anual şi acoperă costurile suplimentare şi pierderea de venituri datorate angajamentelor asumate. După caz, acestea pot acoperi şi costurile induse.
Ajutorul se limitează la cuantumul maxim stabilit în anexa I.
Art. 41: Investiţii neproductive
Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (a) punctul (vi) se acordă pentru:
a)investiţiile aferente realizării angajamentelor asumate în temeiul măsurii prevăzute la articolul 36 litera (a) punctul (iv) sau a altor obiective agroecologice;
b)investiţiile în exploataţie care consolidează utilitatea publică a unei zone Natura 2000 sau a altor zone de mare valoare naturală care urmează să fie definite în program.
SUBSECŢIUNEA 2:Condiţii aplicabile măsurilor în favoarea unei utilizări durabile a terenurilor forestiere
Art. 42: Condiţii generale
(1)Ajutorul acordat în temeiul prezentei subsecţiuni se acordă numai pentru pădurile şi suprafeţele împădurite care reprezintă proprietatea unor persoane particulare sau asociaţii ale acestora sau a unor municipalităţi sau asociaţii ale acestora. Această restricţie nu se aplică nici pădurilor tropicale şi subtropicale, nici suprafeţelor împădurite situate pe teritoriul Insulelor Azore, Madeira şi Canare, al departamentelor franceze de peste mări şi al insulelor mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93.
Această restricţie nu se aplică ajutorului prevăzut la articolul 36 litera (b) punctele (i), (iii), (vi) şi (vii).
(2)Măsurile propuse în temeiul prezentei subsecţiuni în zonele clasificate ca zone care prezintă un risc ridicat sau mediu de incendiu de pădure în cadrul acţiunii comunitare de protecţie a pădurilor împotriva incendiilor trebuie să fie conforme cu planurile de protecţie a pădurilor întocmite de statele membre pentru zonele menţionate.
Art. 43: Prima împădurire a terenurilor agricole
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (b) punctul (i) acoperă numai unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
a)costurile de instalare;
b)o primă anuală pe hectar împădurit destinată să acopere costurile de întreţinere pentru o perioadă de maximum cinci ani;
c)o primă anuală pe hectar destinată că compenseze, pentru o perioadă de maximum cincisprezece ani, pierderile de venituri datorate împăduririi şi suportate de agricultorii sau asociaţiile de agricultori care, înainte de împădurire, cultivau terenurile respective sau de către orice alt organism de drept privat.
(2)Ajutorul pentru împădurirea terenurilor agricole care reprezintă proprietatea unor colectivităţi publice acoperă numai costurile de instalare. În cazul în care suprafaţa agricolă care urmează să fie împădurită este închiriată de către un organism de drept privat, pot fi acordate primele anuale prevăzute la alineatul (1).
(3)Ajutorul pentru împădurirea terenurilor agricole nu se acordă:
a)agricultorilor care beneficiază de un ajutor de pensionare anticipată;
b)pentru plantaţiile de brazi de Crăciun.
În cazul plantaţiilor de specii cu creştere rapidă cultivate pe termen scurt, ajutorul pentru împădurirea terenurilor agricole se acordă numai pentru acoperirea costurilor de instalare.
(4)Ajutorul acordat agricultorilor, persoanelor fizice sau organismelor de drept privat se limitează la cuantumurile maxime stabilite în anexa I.
Art. 44: Prima instalare a unor sisteme agroforestiere pe terenuri agricole
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (b) punctul (ii) se acordă agricultorilor care înfiinţează sisteme agroforestiere care asociază activităţi de agricultură extensivă şi activităţi forestiere. Ajutorul acoperă costurile de instalare.
(2)Prin "sisteme agroforestiere" se înţeleg sistemele de utilizare a terenurilor care asociază silvicultura şi agricultura pe aceleaşi suprafeţe.
(3)Brazii de Crăciun şi speciile cu creştere rapidă cultivate pe termen scurt nu beneficiază de acest ajutor.
(4)Ajutorul se limitează la rata maximă stabilită în anexa I.
Art. 45: Prima împădurire a terenurilor neagricole
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (b) punctul (iii) pentru împădurirea unor terenuri care nu pot beneficia de ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (b) punctul (i) acoperă costurile de instalare. În cazul terenurilor agricole abandonate ajutorul acoperă, de asemenea, prima anuală prevăzută la articolul 43 alineatul (1) litera (b).
(2)Brazii de Crăciun nu beneficiază de ajutor.
(3)Atunci când un ajutor care acoperă costurile de instalare se acordă unor organisme de drept privat, acesta se limitează la rata maximă stabilită în anexa I.
Art. 46: Plăţi Natura 2000
Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (b) punctul (iv) se acordă, anual şi pe hectar de suprafaţă forestieră, unor persoane particulare sau unor asociaţii care au păduri în proprietate pentru a compensa costurile suportate şi pierderile de venituri suferite având în vedere restricţiile la utilizarea pădurilor şi a altor suprafeţe împădurite rezultate în urma punerii în aplicare a directivelor 79/409/CEE şi 92/43/CEE în zona în cauză. Cuantumul ajutorului se situează între limitele prevăzute în anexa I.
Art. 47: Plăţi pentru silvo-mediu
(1)Plăţile pentru silvo-mediu prevăzute la articolul 36 litera (b) punctul (v) se acordă pe hectar de pădure beneficiarilor care îşi asumă voluntar angajamente de silvo-mediu. Aceste plăţi privesc numai angajamentele care depăşesc cerinţele obligatorii.
Aceste angajamente sunt asumate, în general, pentru o perioadă de cinci-şapte ani. După caz şi atunci când circumstanţele justifică acest lucru, se poate stabili o perioadă mai îndelungată pentru anumite tipuri de angajamente specifice, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
(2)Plăţile acoperă costurile suplimentare suportate şi pierderile de venituri suferite având în vedere angajamentele asumate. Cuantumul ajutorului se situează între limitele stabilite în anexa I.
Art. 48: Reconstituirea potenţialului forestier şi adoptarea de măsuri de prevenire
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (b) punctul (vi) se acordă pentru reconstituirea potenţialului forestier în pădurile afectate de catastrofe naturale şi de incendii, precum şi pentru adoptarea unor măsuri adecvate de prevenire.
(2)Măsurile de prevenire a incendiilor se aplică pădurilor clasificate de către statele membre în planurile lor de protecţie a pădurilor ca zone care prezintă un risc ridicat sau mediu de incendiu.
Art. 49: Investiţii neproductive
Ajutorul prevăzut la articolul 36 litera (b) punctul (vii) se acordă pentru investiţiile forestiere:
a)aferente realizării angajamentelor asumate în temeiul măsurii prevăzute la articolul 36 litera (b) punctul (v) al articolului menţionat sau a altor obiective ecologice;
b)care consolidează utilitatea publică a pădurilor sau a suprafeţelor împădurite din zona în cauză.
SUBSECŢIUNEA 3:Delimitarea zonelor
Art. 50: Zone care pot beneficia de plăţi
(1)Statele membre delimitează zonele care pot beneficia de plăţile prevăzute la articolul 3 6 litera (a) punctele (i), (ii) şi (iii) şi la articolul 36 litera (b) punctele (i), (iii), (iv) şi (vi), ţinând seama de alineatele (2)-(5).
(2)Pentru a putea beneficia de plăţile prevăzute la articolul 36 litera (a) punctul (i), zonele montane sunt caracterizate de o limitare semnificativă a posibilităţilor de utilizare a terenurilor şi de o importantă creştere a costurilor lucrărilor având în vedere:
a)fie existenţa unor condiţii climatice foarte dificile datorate altitudinii, care se traduc printr-o perioadă de vegetaţie sensibil diminuată;
b)fie prezenţa, la o altitudine mai mică, a unor pante abrupte pe majoritatea teritoriului care fac imposibilă mecanizarea sau necesită utilizarea unor echipamente specifice foarte costisitoare, fie o combinaţie a acestor doi factori, atunci când importanţa handicapului generat de fiecare dintre aceştia luaţi separat este mai puţin accentuată, cu condiţia ca din această combinaţie să rezulte un handicap echivalent.
Zonele situate la nord de paralela 62 şi anumite zone adiacente sunt asimilate zonelor montane.
(3)Pentru a putea beneficia de plăţile prevăzute la articolul 36 litera (a) punctul (ii), zonele, altele decât zonele montane prevăzute la alineatul (2), trebuie să fie:
a)zone afectate de handicapuri naturale importante, în special o productivitate redusă a solurilor sau condiţii climatice dificile, în care este necesar să se menţină o agricultură extensivă pentru gestionarea terenurilor sau
b)zone afectate de handicapuri specifice, în care menţinerea gestionării terenurilor este necesară pentru a asigura conservarea sau ameliorarea mediului, întreţinerea spaţiului rural, conservarea potenţialului turistic sau din motive de protecţie costieră.
În ceea ce priveşte zonele afectate de handicapurile specifice prevăzute la litera (b), acestea sunt compuse din teritorii agricole omogene din punct de vedere al condiţiilor naturale de producţie, iar suprafaţa lor totală nu depăşeşte 10% din teritoriul statului membru în cauză.
(4)În cadrul programelor şi în conformitate cu dispoziţiile specifice care urmează a fi stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2), statele membre:
- confirmă delimitările existente în temeiul alineatului (2) şi al alineatului (3) litera (b) sau le modifică;
- delimitează zonele prevăzute la alineatul (3) litera (a).
(5)Zonele agricole Natura 2000 delimitate în conformitate cu directivele 79/409/CEE şi 92/43/CEE, precum şi zonele agricole incluse în planurile de gestionare a bazinelor hidrografice în temeiul Directivei 2000/60/CE pot beneficia de plăţile prevăzute la articolul 36 litera (a) punctul (iii).
(6)Zonele propice împăduririi din motive ecologice, cum ar fi protecţia împotriva eroziunii sau dezvoltarea resurselor forestiere în scopul atenuării schimbărilor climatice, pot beneficia de plăţile prevăzute la articolul 36 litera (b) punctele (i) şi (iii).
(7)Zonele forestiere Natura 2000 delimitate în conformitate cu directivele 79/409/CEE şi 92/43/CEE pot beneficia de plăţile prevăzute la articolul 36 litera (b) punctul (iv).
(8)Zonele forestiere care prezintă un risc mediu spre ridicat de incendiu pot beneficia de plăţile prevăzute la articolul 36 litera (b) punctul (vi) privind măsurile de prevenire a incendiilor.
Art. 50a: Cerinţe principale
(1)Orice beneficiar de plăţi în conformitate cu articolul 36 litera (a) punctele (i)-(v) şi cu articolul 36 litera (b) punctele (i), (iv) şi (v) respectă, pentru întreaga exploataţie, cerinţele legale în materie de gestionare şi bunele condiţii agricole şi de mediu prevăzute la articolele 5 şi 6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 şi în anexele II şi III la acesta.
Obligaţia de respectare a cerinţelor legale în materie de gestionare şi a bunelor condiţii agricole şi de mediu menţionate în primul paragraf nu se aplică activităţilor neagricole de pe o exploataţie şi suprafeţelor neagricole pentru care nu se solicită ajutor în conformitate cu articolul 36 litera (b) punctele (i), (iv) şi (v) din prezentul regulament.
(2)Autoritatea naţională competentă oferă beneficiarului, printre altele prin mijloace electronice, lista cu cerinţele legale în materie de gestionare şi cu bunele condiţii agricole şi de mediu care trebuie îndeplinite.
SUBSECŢIUNEA 4:Respectarea standardelor
Art. 51: Reducerea sau excluderea de la beneficiul plăţilor
(1)În cazul în care cerinţele legale în materie de gestionare sau bunele condiţii agricole şi de mediu nu sunt respectate în orice moment dintr-un an calendaristic dat (denumit în continuare «anul calendaristic în cauză») şi nerespectarea în cauză este rezultatul unei acţiuni sau al unei omisiuni direct imputabile beneficiarului care a depus cererea de plată în temeiul articolului 36 litera (a) punctele (i)-(v) şi al articolului 36 litera (b) punctele (i), (iv) şi (v) în anul calendaristic în cauză, valoarea totală a acestor plăţi acordate sau care urmează să fie acordate respectivului beneficiar în legătură cu anul calendaristic în cauză este redusă sau exclusă în conformitate cu normele detaliate menţionate la alineatul (4).
Reducerea sau excluderea menţionată în primul paragraf se aplică şi în cazul în care, în orice moment al anului calendaristic în cauză, nu se respectă cerinţele minime pentru îngrăşămintele şi produsele fitosanitare prevăzute la articolul 39 alineatul (3), iar nerespectarea în cauză este rezultatul unei acţiuni sau al unei omisiuni direct imputabile beneficiarului care a depus cererea de plată în temeiul articolului 36 litera (a) punctul (iv).
Primul şi al doilea paragraf se pun, de asemenea, în aplicare în cazul în care nerespectarea în cauză este rezultatul unui act de omisiune direct atribuibil persoanei căreia sau de la care s-a transferat terenul.
În sensul prezentului alineat, «transfer» înseamnă orice tip de tranzacţie prin care terenul încetează să mai fie la dispoziţia cedentului.
Prin derogare de la dispoziţiile celui de-al treilea paragraf, în cazul în care persoana căreia acţiunea sau omisiunea îi este direct imputabilă a depus o cerere de plată în anul calendaristic în cauză, reducerea sau excluderea se aplică cuantumului total al plăţilor acordate sau care urmează să fie acordate persoanei respective.
(2)Reducerea sau excluderea plăţilor menţionate la alineatul (1) al prezentului articol nu se aplică în perioada de graţie standardelor pentru care a fost acordat un termen de graţie în temeiul articolului 26 alineatul (1).
Fără a aduce atingere alineatului (1) şi în conformitate cu condiţiile stabilite în normele detaliate menţionate la alineatul (4), statele membre pot decide să nu aplice o reducere sau excludere în valoare de 100 EUR sau mai puţin per beneficiar şi per an calendaristic.
În cazul în care un stat membru decide să folosească opţiunea prevăzută în al doilea paragraf, autoritatea competentă va luat în anul următor măsurile necesare pentru a asigura faptul că beneficiarul remediază constatările de nerespectare în cauză. Constatările şi obligaţia de a întreprinde o acţiune de remediere sunt notificate beneficiarului.
(3)Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, cerinţele obligatorii care trebuie respectate de către beneficiarii din statele membre care aplică regimul de plată unică pe suprafaţă prevăzut la articolul 143b din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 sunt cele enunţate la articolul 5 precum şi la anexa IV la regulamentul menţionat.
Derogarea prevăzută la primul paragraf se aplică până la 31 decembrie 2008. Începând cu 1 ianuarie 2009, agricultorii care primesc plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă au obligaţia de a respecta cerinţele legale în materie de gestionare menţionate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, în conformitate cu următorul calendar:
a)cerinţele menţionate la punctul A din anexa III se aplică de la 1 ianuarie 2009;
b)cerinţele menţionate la punctul B din anexa III se aplică de la 1 ianuarie 2011;
c)cerinţele menţionate la punctul C din anexa III se aplică de 1 ianuarie 2013.
Cu toate acestea, în cazul Bulgariei şi al României, aplicarea articolelor 3, 4, 6, 7 şi 9 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 este opţională până la 31 decembrie 2011, în măsura în care respectivele dispoziţii privesc cerinţele legale în materie de gestionare. Începând cu 1 ianuarie 2012, agricultorii care primesc plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă au obligaţia de a respecta cerinţele legale în materie de gestionare menţionate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, în conformitate cu următorul calendar:
a)cerinţele menţionate la punctul A din anexa III se aplică de la 1 ianuarie 2012;
b)cerinţele menţionate la punctul B din anexa III se aplică de la 1 ianuarie 2014;
Noile state membre pot aplica, de asemenea, opţiunea prevăzută la al doilea paragraf, în cazul în care decid să încheie aplicarea schemei de plată unice înainte de încheierea perioadei de aplicare prevăzute la articolul 143b alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.
c)cerinţele menţionate la punctul C din anexa III se aplică de la 1 ianuarie 2016.
(4)Normele detaliate privind reducerile şi excluderile se stabilesc în conformitate cu procedura menţionată la articolul 90 alineatul (2). În acest context, este necesar să se ţină seama de gravitatea, amploarea, persistenţa şi repetarea nerespectării constatate, precum şi de următoarele criterii:
a)În caz de neglijenţă, procentul reducerii este de maxim 5 %, iar în caz de nerespectare repetată, de 15 %.
În circumstanţe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să nu aplice nicio reducere în cazul în care, ţinând cont de gravitate, amploare şi persistenţă, un caz de nerespectare este considerat minor. Cu toate acestea, cazurile de nerespectare care constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor nu sunt considerate minore.
În cazul în care beneficiarul nu a întreprins o acţiune de remediere imediată prin care să pună capăt nerespectării constatate, autoritatea competentă trebuie să întreprindă acţiunile necesare care ar putea fi limitate, dacă este cazul, la un control administrativ, pentru a se asigura că beneficiarul remediază constatările de nerespectare în cauză. Constatarea unei nerespectări minore şi obligaţia de a întreprinde o acţiune de remediere sunt notificate beneficiarului.
b)În caz de nerespectare deliberată, în principiu, procentajul reducerii nu poate fi mai mic de 20 % şi poate ajunge până la excluderea totală din unul sau mai multe regimuri de ajutor şi se poate aplica pe durata unuia sau a mai multor ani calendaristici.
c)În oricare dintre situaţii, valoarea totală a reducerilor şi a excluderilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească valoarea totală menţionată la articolul 51 alineatul (1).
(5)Alineatele (1), (2) şi (3) nu afectează dispoziţiile articolului 39 alineatul (5).
Art. 52: Măsuri
Ajutorul în temeiul prezentei secţiuni cuprinde:
a)măsuri menite să diversifice economia rurală, în special:
(i)diversificarea spre activităţi neagricole;
(ii)ajutorul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial şi consolidării ţesutului economic;
(iii)promovarea activităţilor turistice;
b)măsuri menite să amelioreze calitatea vieţii în mediul rural, în special:
(i)servicii de bază pentru economie şi pentru populaţia rurală;
(ii)renovarea şi dezvoltarea satelor;
(iii)conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural;
c)o măsură menită să asigure formarea şi informarea agenţilor economici din domeniile care intră sub incidenţa axei 3;
d)o măsură privind dobândirea de competenţe şi animarea în vederea elaborării şi punerii în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare.
SUBSECŢIUNEA 1:Condiţii aplicabile măsurilor de diversificare a economiei rurale
Art. 53: Diversificarea spre activităţi neagricole
Beneficiarul ajutorului prevăzut la articolul 52 litera (a) punctul (i) este membru al unei gospodării agricole.
Art. 54: Ajutorul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor
Ajutorul prevăzut la articolul 52 litera (a) punctul (ii) vizează numai microîntreprinderile, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei.
Art. 55: Promovarea activităţilor turistice
Ajutorul prevăzut la articolul 52 litera (a) punctul (iii) se referă la:
a)infrastructurile de mici dimensiuni, cum ar fi centrele de informare, precum şi semnalizarea siturilor turistice;
b)infrastructurile de recreere, de exemplu cele care asigură accesul la zone naturale, şi spaţiile de cazare de capacitate mică;
c)dezvoltarea şi/sau comercializarea de servicii turistice aferente turismului rural.
SUBSECŢIUNEA 2:Condiţii aplicabile măsurilor de ameliorare a calităţii vieţii în mediul rural
Art. 56: Servicii de bază pentru economie şi pentru populaţia rurală
Ajutorul prevăzut la articolul 52 litera (b) punctul (i) are ca obiect înfiinţarea de servicii de bază, inclusiv activităţi culturale şi de recreere, pentru un sat sau o asociaţie de sate, precum şi infrastructurile de mici dimensiuni aferente acestora.
Art. 57: Conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural
Ajutorul prevăzut la articolul 52 litera (b) punctul (iii) se referă la:
a)elaborarea unor planuri de protecţie şi de gestionare pentru siturile Natura 2000 şi pentru alte spaţii de mare valoare naturală, acţiunile de sensibilizare ecologică şi investiţiile aferente întreţinerii, restaurării şi punerii în valoare a patrimoniului natural şi dezvoltării spaţiilor de mare valoare naturală;
b)studii şi investiţii legate de întreţinerea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural, de exemplu caracteristicile culturale ale satelor şi peisajul rural.
SUBSECŢIUNEA 3:Formare, dobândire de competenţe şi animare
Art. 58: Formare şi informare
Cursurile de instruire sau de formare care intră sub incidenţa programelor sau a sistemelor normale de învăţământ de nivel secundar sau superior nu beneficiază de ajutorul prevăzut la articolul 52 litera (c).
Art. 59: Dobândire de competenţe, animare şi punere în aplicare
Ajutorul prevăzut la articolul 52 litera (d) se referă la:
a)studii asupra regiunii în cauză;
b)acţiuni de informare privind regiunea şi strategia locală de dezvoltare;
c)formarea persoanelor care participă la elaborarea şi la punerea în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare;
d)acţiuni de animare şi formare a animatorilor;
e)punerea în aplicare, în parteneriate public-privat, altele decât cele definite la articolul 62 alineatul (1) litera (b), a strategiei locale de dezvoltare care include una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la articolul 52 literele (a), (b) şi (c).
SUBSECŢIUNEA 4:Punerea în aplicare a axei
Art. 60: Delimitare
Atunci când o măsură care intră sub incidenţa prezentei secţiuni are ca obiect operaţiuni care ar putea, de asemenea, să beneficieze de finanţare din partea unui alt instrument de sprijin comunitar, inclusiv fondurile structurale şi Instrumentul de sprijin comunitar în domeniul pescuitului, statul membru stabileşte, în fiecare program, criteriile care permit delimitarea operaţiunilor susţinute de Feader şi a celor finanţate de un alt instrument de sprijin comunitar.
Art. 61: Definiţia abordării Leader
Abordarea Leader cuprinde cel puţin următoarele elemente:
a)strategii locale de dezvoltare pe zone, concepute pentru zone rurale clar definite la nivel subregional;
b)parteneriate public-privat la nivel local, denumite în continuare "grupuri de acţiune locală";
c)o abordare ascendentă cu o putere decizională pentru grupurile de acţiune locală în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare;
d)o concepţie şi o punere în aplicare multisectoriale ale strategiei, bazate pe interacţiunea dintre agenţii şi proiectele din diverse sectoare ale economiei locale;
e)punerea în aplicare a unor abordări inovatoare;
f)punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare;
g)interconectarea parteneriatelor locale.
Art. 62: Grupuri de acţiune locală
(1)Abordarea dezvoltării locale bazate pe parteneriat este pusă în aplicare de grupurile de acţiune locală care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)trebuie să propună o strategie locală integrată de dezvoltare bazată cel puţin pe elementele prevăzute la articolul 61 literele (a)-(d) şi (g) şi trebuie să fie responsabile pentru punerea în aplicare a acesteia;
b)trebuie să constituie fie un grup care beneficiază deja de iniţiativa Leader II (1) sau Leader+ (2) sau care corespunde abordării Leader, fie un nou grup reprezentativ de parteneri din diverse medii socio-economice prezente la nivel local pe teritoriul în cauză. La nivel decizional, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, cum ar fi agricultorii, femeile din mediul rural, tinerii, precum şi asociaţiile acestora, trebuie să reprezinte cel puţin 50% din parteneriatul local;
(1)Comunicarea Comisiei către statele membre de stabilire a orientărilor pentru subvenţiile globale sau a unor programe operaţionale integrate pentru care statele membre sunt invitate să prezinte cereri de asistenţă în cadrul unei iniţiative privind dezvoltarea rurală (Leader II) (JO C 180, 1.7.1994, p. 48).
(2)Comunicarea Comisiei către statele membre din 14 aprilie 2000 de stabilire a orientărilor pentru iniţiativa comunitară privind dezvoltarea rurală (Leader+) (JO C 139, 18.5.2000, p. 5). Comunicare astfel cum a fost modificată ultima dată prin Comunicarea Comisiei de modificare a comunicării către statele membre din 14 aprilie 2000 de stabilire a orientărilor pentru iniţiativa comunitară privind dezvoltarea rurală (Leader+) (JO C 294, 4.12.2003, p. 11).
c)trebuie să facă dovada că au capacitatea de a defini şi de a pune în aplicare o strategie de dezvoltare pentru zona în cauză.
(2)Autoritatea de gestionare se asigură că grupurile de acţiune locală desemnează un coordonator administrativ şi financiar care are capacitatea de a administra subvenţiile publice şi de a asigura buna funcţionare a parteneriatului sau se asociază într-o structură comună constituită juridic, al cărei statut garantează buna funcţionare a parteneriatului şi capacitatea de a administra subvenţiile publice.
(3)Teritoriul care intră sub incidenţa strategiei este omogen şi reprezintă o masă critică suficientă din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi economice pentru a susţine o strategie de dezvoltare viabilă.
(4)Grupurile de acţiune locală selectează proiectele finanţate în cadrul strategiei locale de dezvoltare. Acestea pot selecta, de asemenea, proiecte de cooperare.
Art. 63: Măsuri
Ajutorul acordat în cadrul axei Leader are ca obiect:
a)punerea în aplicare a strategiilor locale de dezvoltare prevăzute la articolul 62 alineatul (1) litera (a), în scopul realizării obiectivelor a cel puţin uneia dintre celelalte trei axe definite la secţiunile 1, 2 şi 3;
b)punerea în aplicare a proiectelor de cooperare pentru realizarea obiectivelor menţionate la litera (a);
c)funcţionarea grupului de acţiune locală, dobândirea de competenţe, precum şi acţiuni de animare pe teritoriu, prevăzute la articolul 59.
Art. 64: Punerea în aplicare a strategiilor locale
În cazul în care operaţiunile prevăzute în cadrul strategiei locale corespund măsurilor definite de prezentul regulament pentru celelalte axe, condiţiile aferente acestora se aplică în conformitate cu secţiunile 1, 2 şi 3.
Art. 65: Cooperare
(1)Ajutorul prevăzut la articolul 63 litera (b) se acordă pentru proiectele de cooperare interteritorială sau transnaţională.
Prin "cooperare interteritorială" se înţelege cooperarea în interiorul statului membru. Prin "cooperare transnaţională" se înţelege cooperarea dintre teritorii aparţinând mai multor state membre, precum şi cu teritorii ale unor ţări terţe.
(2)Pot beneficia de ajutor numai cheltuielile privind teritoriile situate în Comunitate.
(3)Articolul 64 se aplică, de asemenea, proiectelor de cooperare.
Art. 66: Finanţarea asistenţei tehnice
(1)În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, FEADR poate finanţa, în limita a 0,25% din alocarea sa anuală, acţiuni de pregătire, monitorizare, asistenţă administrativă, evaluare şi control, la iniţiativa sau în numele Comisiei. Aceste acţiuni se realizează în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (1) şi cu orice alte dispoziţii ale acestui regulament şi din normele sale de aplicare care reglementează această formă de execuţie bugetară.
(1)JOL 248, 16.9.2002, p. 1.
(2)La iniţiativa statelor membre, FEADR poate finanţa, în cadrul fiecărui program de dezvoltare rurală, activităţi de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare şi control al intervenţiilor programelor.
Aceste activităţi pot fi finanţate în limita a 4% din cuantumul total al fiecărui program.
(3)În limita stabilită la alineatul (2), se rezervă o sumă pentru înfiinţarea şi funcţionarea reţelei rurale naţionale prevăzute la articolul 68.
Statele membre care au optat pentru programele regionale pot prezenta spre aprobare un program specific privind înfiinţarea şi funcţionarea reţelei lor rurale naţionale.
Normele de aplicare privind înfiinţarea şi funcţionarea reţelei rurale naţionale se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
Art. 67: Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală
În conformitate cu articolul 66 alineatul (1), se înfiinţează o reţea europeană de dezvoltare rurală în scopul interconectării reţelelor naţionale, a organizaţiilor şi a administraţiilor care activează la nivel comunitar în domeniul dezvoltării rurale.
Reţeaua europeană este responsabilă cu:
a)colectarea, analiza şi difuzarea de informaţii privind acţiunile comunitare de dezvoltare rurală;
b)colectarea, difuzarea şi consolidarea la nivel comunitar a bunelor practici de dezvoltare rurală;
c)furnizarea de informaţii privind evoluţia situaţiei din zone rurale din Comunitate şi din ţările terţe;
d)organizarea de reuniuni şi seminarii la nivel comunitar pentru participanţii la dezvoltarea rurală;
e)constituirea şi animarea unor reţele de experţi în scopul facilitării schimburilor de cunoştinţe şi pentru a susţine punerea în aplicare şi evaluarea politicii de dezvoltare rurală;
f)sprijinirea reţelelor naţionale şi a iniţiativelor de cooperare transnaţională.
Art. 68: Reţeaua rurală naţională
(1)Fiecare stat membru înfiinţează o reţea rurală naţională care regrupează organizaţiile şi administraţiile care lucrează în domeniul dezvoltării rurale.
(2)Cuantumul prevăzut la articolul 66 alineatul (3) primul paragraf este destinat:
a)structurilor necesare funcţionării reţelei;
b)unui plan de acţiune care cuprinde cel puţin inventarierea şi analiza bunelor practici transferabile, precum şi informaţiile referitoare la acest subiect, gestionarea reţelei, organizarea schimbului de experienţă şi de know-how, elaborarea unor programe de formare destinate grupurilor de acţiune locală în curs de constituire şi asistenţa tehnică pentru cooperarea interteritorială şi transnaţională.
Art. 69: Resursele şi repartizarea acestora
(1)Cuantumul sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurală în temeiul prezentului regulament pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013, defalcarea sa anuală şi cuantumul minim care urmează a fi alocat regiunilor care pot beneficia de obiectivul "convergenţă" sunt stabilite de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, în conformitate cu perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 şi cu Acordul interinstituţional privind disciplina bugetară şi ameliorarea procedurii bugetare pentru aceeaşi perioadă.
(2)0,25% din resursele prevăzute la alineatul (1) sunt destinate asistenţei tehnice pentru Comisie în conformitate cu articolul 66 alineatul (1).
(3)În vederea programării şi a includerii ulterioare a acestora în bugetul general al Comunităţilor Europene, cuantumurile prevăzute la alineatul (1) se indexează cu 2% pe an.
(4)Comisia efectuează o defalcare anuală pe stat membru a cuantumurilor prevăzute la alineatul (1), după deducerea cuantumului prevăzut la alineatul (2) şi luând în considerare:
a)cuantumurile rezervate regiunilor care pot beneficia de obiectivul "convergenţă";
b)rezultatele anterioare şi
c)situaţiile şi nevoile specifice pe baza unor criterii obiective.
(5)În plus faţă de cuantumurile prevăzute la alineatul (4), statele membre iau în considerare, în scopul programării, cuantumurile rezultate din modulare, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
(51)(5a) Un cuantum egal cu cuantumurile rezultate în urma aplicării modulării obligatorii în temeiul articolului 9 alineatul (4) şi al articolului 10 alineatul (3), alături de, începând cu 2011, cuantumurile generate în temeiul articolului 136 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 este utilizat de statele membre în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 şi 31 decembrie 2015 exclusiv ca ajutor comunitar în temeiul programelor de dezvoltare rurală actuale pentru activităţile de tipurile celor prevăzute la articolul 16a din prezentul regulament.
Pentru noile state membre, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, perioada menţionată în primul paragraf este de la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2015.
Primele două paragrafe nu se aplică Bulgariei şi României.
(52)(5b) În cazul în care la încheierea programului, cuantumul real al contribuţiei comunitare cheltuit pe activităţi prevăzute la alineatul (5a) din prezentul articol este mai mic decât cuantumul prevăzut la alineatul (5a) din prezentul articol, diferenţa este rambursată de statul membru la bugetul general al Comunităţilor Europene până la cuantumul cu care s-au depăşit alocaţiile totale disponibile pentru activităţi altele decât cele prevăzute la articolul 16a.
(53)(5c) Cuantumurile prevăzute la alineatul (5a) din prezentul articol nu sunt luate în considerare în sensul articolului 25 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
(6)Comisia se asigură că totalul alocaţiilor anuale din FEADR, provenite din FEOGA, secţiunea Orientare, pentru fiecare stat membru, în conformitate cu prezentul regulament, şi provenite din FEDER, FC şi FSE, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune (*), inclusiv contribuţia FEDER în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispoziţiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate şi de parteneriat (**) şi cu Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de ajutor de preaderare (IAP) (***), precum şi provenite din Fondul European pentru Pescuit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (****) nu depăşeşte următoarele limite:
(*)JO L 210, 31.7.2006, p. 25.
(**)JO L 310, 9.11.2006, p. 1.
(***)JO L 210, 31.7.2006, p. 82.
(****)JO L 223, 15.8.2006, p. 1.
- pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 este mai mic de 40 % din media UE-25: 3,7893 % din PIB-ul acestora;
- pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 este mai mare sau egal cu 40 %, însă mai mic de 50 % din media UE-25: 3,7135 % din PIB-ul acestora;
- pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 este mai mare sau egal cu 50 %, însă mai mic de 55 % din media UE-25: 3,6188 % din PIB-ul acestora;
- pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 este mai mare sau egal cu 55 %, însă mai mic de 60 % din media UE-25: 3,5240 % din PIB-ul acestora;
- pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 este mai mare sau egal cu 60 %, însă mai mic de 65 % din media UE-25: 3,4293 % din PIB-ul acestora;
- pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 este mai mare sau egal cu 65%, însă mai mic de 70 % din media UE-25: 3,3346 % din PIB-ul acestora;
- pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 este mai mare sau egal cu 70 %, însă mai mic de 75 % din media UE-25: 3,2398 % din PIB-ul acestora;
- dincolo de acest prag, nivelul maxim al transferurilor se reduce cu 0,09 puncte procentuale din PIB pentru fiecare creştere cu 5 puncte procentuale a VNB mediu pe cap de locuitor pe perioada 2001-2003 în raport cu media UE-25.
Calcularea PIB de către Comisie se bazează pe statisticile publicate în aprilie 2005. Pentru fiecare stat membru se aplică în mod individual rata de creştere a PIB-ului naţional, astfel cum figurează în previziunile elaborate de Comisie în aprilie 2005.
În cazul în care, în 2010, se constată că PIB-ul cumulat al unui stat membru pentru perioada 2007-2009 diferă cu mai mult
de ± 5 % faţă de PIB-ul cumulat estimat în conformitate cu al doilea paragraf, inclusiv din cauza fluctuaţiilor cursului de schimb, sumele alocate statului membru respectiv pentru perioada în cauză în conformitate cu primul paragraf se ajustează în consecinţă. Efectul total net al acestor ajustări, fie că sunt pozitive sau negative, nu poate depăşi 3 000 milioane EUR. În orice caz, dacă efectul net este pozitiv, resursele suplimentare totale se limitează la nivelul de subutilizare în raport cu plafoanele de resurse disponibile pentru angajamentele din fondurile structurale şi din Fondul de coeziune pentru 2007-2010. Ajustările finale se eşalonează în tranşe egale pe perioada 2011-2013. Pentru a se ţine seama de valoarea zlotului polonez pe parcursul perioadei de referinţă, rezultatul aplicării procentelor prevăzute la primul paragraf se înmulţeşte, în cazul Poloniei, cu un coeficient de 1,04 pentru întreaga perioadă până la revizuirea menţionată în prezentul paragraf.
Art. 70: Contribuţia financiară
(1)Decizia de adoptare a unui program de dezvoltare rurală stabileşte contribuţia maximă a FEADR pentru fiecare axă în cadrul unor limite de flexibilitate care trebuie definite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2). Decizia identifică, în mod clar, după caz, creditele alocate regiunilor care pot beneficia de obiectivul "convergenţă".
(2)Contribuţia FEADR se calculează în raport cu cheltuielile publice eligibile.
(3)Rata contribuţiei FEADR se stabileşte pentru fiecare axă.
a)Pentru axa 1 privind competitivitatea şi axa 3 privind diversificarea şi calitatea vieţii, precum şi pentru asistenţa tehnică prevăzută la articolul 66 alineatul (2), rata se stabileşte până la următoarele plafoane:
(i)75% din cheltuielile publice eligibile în regiunile care pot beneficia de obiectivul "convergenţă";
(ii)50% din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni.
b)Pentru axa 2 (ameliorarea mediului şi a spaţiului rural) şi axa 4 (Leader), rata se stabileşte până la următoarele plafoane:
(i)80% din cheltuielile publice eligibile în regiunile care pot beneficia de obiectivul "convergenţă";
(ii)55% din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni. Rata minimă a contribuţiei FEADR la nivel de axă este de 20%.
(4)Fără a aduce atingere plafoanelor prevăzute la alineatul (3), rata contribuţiei FEADR poate fi majorată până la 85% pentru programele din regiunile ultraperiferice şi din insulele mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93.
Fără a aduce atingere plafoanelor stabilite la alineatul (3), contribuţia FEADR poate fi crescută la 90 % pentru regiunile de convergenţă şi până la 75 % pentru alte regiuni pentru activităţile de tipurile celor prevăzute la articolul 16a din prezentul regulament, până la cuantumul rezultat în urma aplicării modulării obligatorii în temeiul articolului 9 alineatul (4) şi al articolului 10 alineatul (3), alături de, începând cu 2011, cuantumurile generate în temeiul articolului 136 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.
(41)(4a) În anumite situaţii, alineatele (3) şi (4) pot să nu se aplice în cazul Portugaliei pentru suma de 320 milioane EUR.
(5)Atunci când statele membre optează pentru un program specific, în conformitate cu articolul 66 alineatul (3) al doilea paragraf, plafonul aplicabil contribuţiei FEADR este de 50% din cheltuielile publice eligibile.
(6)Acţiunile finanţate în cadrul asistenţei tehnice la iniţiativa sau în contul Comisiei pot fi finanţate până la 100%.
(7)O cheltuială cofinanţată de FEADR nu poate fi cofinanţată prin intermediul unei contribuţii din fondurile structurale, din Fondul de coeziune sau dintr-un alt instrument financiar comunitar.
Aceasta poate fi cofinanţată numai în cadrul unei singure axe a programului de dezvoltare rurală. Atunci când o operaţiune intră sub incidenţa unor măsuri angajate în cadrul mai multor axe, cheltuiala se impută axei preponderente.
(8)Pentru ajutoarele acordate întreprinderilor, cuantumurile cheltuielilor publice respectă plafoanele stabilite pentru ajutorul de stat, cu excepţia cazului în care prezentul regulament prevede altfel.
Art. 71: Eligibilitatea cheltuielilor
(1)Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 39 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, o cheltuială este eligibilă pentru contribuţia FEADR în cazul în care ajutorul aferent este plătit efectiv de organismul plătitor între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015. Operaţiunile cofinanţate nu ar trebui finalizate înainte de începutul perioadei de eligibilitate.
O nouă cheltuială, introdusă în momentul revizuirii unui program, prevăzută la articolul 19, este eligibilă începând de la data primirii cererii de modificare a programului de către Comisie.
(2)Cheltuielile sunt eligibile pentru contribuţia FEADR numai în cazul în care sunt efectuate pentru operaţiuni decise de autoritatea de gestionare a programului în cauză sau sub responsabilitatea acestuia, conform criteriilor de selecţie stabilite de organul competent.
(3)Normele de eligibilitate a cheltuielilor se stabilesc la nivel naţional sub rezerva condiţiilor specifice stabilite în temeiul prezentului regulament pentru anumite măsuri de dezvoltare rurală.
Următoarele costuri sunt excluse de la cofinanţarea FEADR:
a)TVA, cu excepţia TVA nerecuperabilă, în cazul în care aceasta este în mod real şi definitiv suportată de către beneficiari, alţii decât persoanele neplătitoare de impozit prevăzute la articolul 4 alineatul (5) primul paragraf din A şasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: bază unitară de stabilire (1);
(1)JO L 145, 13.6.1977, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/66/CE (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).
b)dobânzi debitoare, fără a aduce atingere alineatului (5);
c)achiziţionarea de teren pentru o sumă mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile ale operaţiunii în cauză. În cazuri excepţionale şi justificate corespunzător, se poate stabili un procentaj mai ridicat pentru operaţiunile privind protecţia mediului.
(4)Alineatele (1)-(3) nu se aplică articolului 66 alineatul (1).
(5)Fără a aduce atingere alineatului (3) litera (b), contribuţia FEADR poate lua o altă formă decât forma de ajutor direct nerambursabil. Normele detaliate în această privinţă se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
Art. 72: Perenitatea operaţiunilor privind investiţiile
(1)Fără a aduce atingere normelor privind libertatea de stabilire şi libertatea de a presta servicii în sensul articolelor 43-49 din tratat, statul membru se asigură că contribuţia FEADR nu rămâne blocată într-o operaţiune de investiţii cofinanţată decât în cazul în care această operaţiune nu suferă, în termen de cinci ani de la data deciziei de finanţare de către autoritatea de gestionare, nici o modificare importantă:
a)care îi afectează natura sau condiţiile de punere în aplicare sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivităţi publice;
b)care rezultă fie dintr-o modificare a naturii proprietăţii unei infrastructuri, fie din încetarea sau delocalizarea unei activităţi productive.
(2)Sumele plătite în mod nejustificat se recuperează în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
Art. 73: Responsabilităţi ale Comisiei
Pentru a asigura, în cadrul gestionării partajate, o bună gestionare financiară în conformitate cu articolul 274 din Tratatul CE, Comisia pune în practică acţiunile şi controalele prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
Art. 74: Responsabilităţi ale statelor membre
(1)Statele membre adoptă toate actele cu putere de lege şi actele administrative în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 pentru a asigura o protecţie eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii.
(2)Statele membre desemnează, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, următoarele autorităţi:
a)autoritatea de gestionare, care poate fi un organism public sau privat, naţional sau regional, sau statul membru care exercită el însuşi această funcţie, şi care este responsabilă cu gestionarea programului în cauză;
b)organismul plătitor în sensul articolului 6 din Regulamentul (CE)nr. 1290/2005;
c)organismul de certificare în sensul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
(3)Statele membre se asigură că, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, a fost creat sistemul necesar de gestionare şi control, atribuind şi separând în mod clar funcţiile respective ale autorităţii de gestionare şi ale celorlalte organisme. Statele membre sunt responsabile cu funcţionarea eficientă a sistemelor pe toată durata punerii în aplicare a programului.
(4)Statele membre efectuează controale în conformitate cu normele detaliate de punere în aplicare, care sunt definite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2) şi care determină, în special, tipul şi intensitatea controalelor în funcţie de natura diferitelor măsuri de dezvoltare rurală.
Art. 75: Autoritatea de gestionare
(1)Autoritatea de gestionare este responsabilă cu gestionarea şi punerea în aplicare eficientă, efectivă şi corectă a programului şi este responsabilă, în special:
a)să se asigure că operaţiunile sunt selectate pentru finanţare în conformitate cu criteriile aplicabile programului de dezvoltare rurală;
b)să garanteze înregistrarea şi stocarea informaţiilor statistice privind punerea în aplicare într-un sistem informatic, într-o formă adecvată în scopul monitorizării şi evaluării;
c)să se asigure că beneficiarii şi celelalte organisme participante la punerea în aplicare a operaţiunilor:
(i)sunt informate de obligaţiile ce le revin ca urmare a acordării ajutorului şi utilizează fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile aferente operaţiunii;
(ii)cunosc cerinţele privind transmiterea datelor către autoritatea de gestionare şi înregistrarea rezultatelor;
d)să se asigure că evaluările programelor sunt realizate în termenele prevăzute de prezentul regulament şi în conformitate cu cadrul comun de monitorizare şi evaluare şi că acestea sunt transmise autorităţilor naţionale în cauză, precum şi Comisiei;
e)să conducă activităţile comitetului de monitorizare şi să-i transmită acestuia documentele care să îi permită o monitorizare a punerii în aplicare a programului în lumina obiectivelor sale specifice;
f)să asigure respectarea obligaţiilor în ceea ce priveşte publicitatea, prevăzute la articolul 76;
g)să întocmească raportul anual privind progresul realizat şi, după aprobarea acestuia de către comitetul de monitorizare, să îl prezinte Comisiei;
h)să garanteze faptul că organismul plătitor primeşte toate informaţiile necesare, în special în ceea ce priveşte procedurile aplicate şi controalele efectuate în raport cu operaţiunile selectate pentru finanţare, înainte ca plăţile să fie autorizate.
(2)Atunci când o parte dintre sarcinile sale este delegată unui alt organism, autoritatea de gestionare păstrează întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte eficienţa şi corectitudinea gestionării şi realizării sarcinilor în cauză.
Art. 76: Informare şi publicitate
(1)Statele membre sunt responsabile cu informarea şi publicitatea privind planurile strategice naţionale, programele de dezvoltare rurală şi contribuţia comunitară.
Informarea este destinată marelui public. Aceasta pune în valoare rolul Comunităţii şi garantează transparenţa intervenţiei FEADR.
(2)Autoritatea de gestionare a programului este responsabilă cu publicitatea acestuia şi trebuie să informeze:
a)potenţialii beneficiari, organizaţiile profesionale, partenerii economici şi sociali, organismele care activează în favoarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei, precum şi organizaţiile neguvernamentale în cauză, inclusiv organizaţiile ecologice, cu privire la posibilităţile oferite de program şi la modalităţile de acces la fondurile acestuia;
b)beneficiarii cuantumului cofinanţării comunitare;
c)marele public cu privire la rolul jucat de Comunitate în favoarea programelor şi la rezultatele acestora.
Art. 77: Comitet de monitorizare
(1)Pentru fiecare program de dezvoltare rurală se constituie un comitet de monitorizare, într-un termen de maximum trei luni de la data deciziei de aprobare a programului.
Fiecare comitet de monitorizare îşi stabileşte regulamentul de procedură în cadrul instituţional, juridic şi financiar al statului membru în cauză şi îl adoptă în acord cu autoritatea de gestionare, pentru a-şi exercita misiunile în conformitate cu prezentul regulament.
(2)Fiecare comitet de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorităţii de gestionare.
Componenţa sa este hotărâtă de statul membru şi include partenerii prevăzuţi la articolul 6 alineatul (1).
Reprezentanţii Comisiei pot participa, din proprie iniţiativă şi cu titlu consultativ, la lucrările comitetului de monitorizare.
(3)Statele membre care au optat pentru programe regionale pot înfiinţa un comitet naţional de monitorizare, responsabil cu coordonarea punerii în aplicare a programelor în cauză în raport cu strategia naţională şi cu utilizarea resurselor financiare.
Art. 78: Responsabilităţile comitetului de monitorizare
Comitetul de monitorizare se asigură de eficienţa punerii în aplicare a programului de dezvoltare rurală. În acest scop, comitetul de monitorizare:
a)este consultat, în termen de patru luni de la data deciziei de aprobare a programului, în ceea ce priveşte criteriile de selecţie a operaţiunilor finanţate şi revizuieşte criteriile de selecţie în funcţie de nevoile programării;
b)evaluează periodic progresele realizate pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului pe baza documentelor prezentate de autoritatea de gestionare;
c)examinează rezultatele punerii în aplicare, în special realizarea obiectivelor stabilite pentru fiecare axă, precum şi evaluările in itinere;
d)examinează şi aprobă raportul anual de execuţie şi ultimul raport de execuţie înainte de a fi trimise Comisiei;
e)poate propune autorităţii de gestionare orice adaptare sau revizuire a programului care să permită realizarea obiectivelor Feader definite la articolul 4 sau ameliorarea gestionării sale, inclusiv a gestionării financiare;
f)examinează şi aprobă orice propunere importantă referitoare la modificări ale programelor de dezvoltare rurală.
Art. 79: Proceduri de monitorizare
(1)Autoritatea de gestionare şi comitetul de monitorizare controlează calitatea punerii în aplicare a programului.
(2)Autoritatea de gestionare şi comitetul de monitorizare asigură monitorizarea fiecărui program de dezvoltare rurală prin intermediul unor indicatori financiari, de realizare şi de rezultat.
Art. 80: Cadrul comun de monitorizare şi evaluare
Cadrul comun de monitorizare şi evaluare este elaborat de Comisie şi de statele membre şi se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2). Acest cadru defineşte un număr limitat de indicatori comuni aplicabili fiecărui program.
Art. 81: Indicatori
(1)Progresul, eficienţa şi eficacitatea programelor de dezvoltare rurală în raport cu obiectivele acestora se măsoară prin intermediul unor indicatori privind situaţia iniţială, precum şi execuţia financiară, realizarea, rezultatele şi impactul programelor.
(2)Fiecare program de dezvoltare rurală defineşte un număr limitat de indicatori suplimentari specifici programului.
(3)Atunci când natura ajutorului permite acest lucru, datele privind indicatorii sunt defalcate în funcţie de sexul şi vârsta beneficiarilor.
Art. 82: Raport anual de execuţie
(1)Pentru prima dată în 2008 şi până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea de gestionare transmite Comisiei un raport anual de execuţie privind punerea în aplicare a programului. Autoritatea de gestionare transmite Comisiei un ultim raport de execuţie la 30 iunie 2016.
(2)Fiecare raport anual de execuţie conţine următoarele elemente:
a)orice modificare a condiţiilor generale care are un impact direct asupra condiţiilor de punere în aplicare a programului, precum şi orice schimbare a politicilor comunitare şi naţionale care are repercusiuni asupra coerenţei dintre intervenţia FEADR şi cea a altor instrumente financiare;
b)progresul programului în raport cu obiectivele stabilite pe baza indicatorilor de realizare şi de rezultat;
c)execuţia financiară a programului prezentând, pentru fiecare măsură, lista cu sumele plătite beneficiarilor; în cazul în care programul acoperă regiuni care pot beneficia de obiectivul "convergenţă", cheltuielile aferente trebuie indicate separat;
d)un rezumat al activităţilor de evaluare în curs, în conformitate cu articolul 86 alineatul (3);
e)dispoziţiile adoptate de autoritatea de gestionare şi de comitetul de monitorizare pentru a asigura calitatea şi eficienţa punerii în aplicare a programului, în special:
(i)acţiunile de monitorizare şi de evaluare;
(ii)o sinteză a problemelor importante întâlnite în gestionarea programului, precum şi orice măsură eventual adoptată, inclusiv răspunsurile la observaţiile făcute în temeiul articolului 83;
(iii)utilizarea asistenţei tehnice;
(iv)dispoziţiile adoptate pentru a asigura publicitatea programului în conformitate cu articolul 76;
f)o declaraţie privind respectarea politicilor comunitare în cadrul ajutorului, inclusiv evidenţierea problemelor întâlnite şi măsurile adoptate pentru soluţionarea acestora;
g)după caz, reutilizarea ajutoarelor recuperate în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.
(3)Raportul este considerat admisibil în sensul aplicării articolului 26 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 în cazul în care acesta conţine toate elementele enumerate la alineatul (2) şi permite evaluarea punerii în aplicare a programului.
Comisia are la dispoziţie două luni pentru a se pronunţa asupra raportului anual de execuţie, după transmiterea acestuia de către autoritatea de gestionare. Acest termen se prelungeşte la cinci luni pentru ultimul raport al programului. În cazul în care Comisia nu răspunde în termenul stabilit, raportul este considerat acceptat.
(4)Normele de elaborare a rapoartelor anuale de execuţie privind programele specifice puse în aplicare în conformitate cu articolul 66 alineatul (3) sunt definite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
Art. 83: Examinarea anuală a programelor
(1)În fiecare an, cu ocazia prezentării raportului anual de execuţie, Comisia şi autoritatea de gestionare examinează principalele rezultate din anul anterior, în conformitate cu procedurile care urmează a fi definite în acord cu statul membru şi cu autoritatea de gestionare în cauză.
(2)În urma acestei examinări, Comisia poate adresa observaţii statului membru şi autorităţii de gestionare, care informează comitetul de monitorizare cu privire la aceasta. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile luate ca urmare a acestor observaţii.
Art. 84: Dispoziţii generale
(1)Politica şi programele de dezvoltare rurală fac obiectul unor evaluări ex ante, intermediare şi ex post, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 85, 86 şi 87.
(2)Evaluările urmăresc creşterea calităţii, a eficienţei şi a eficacităţii punerii în aplicare a programelor de dezvoltare rurală. Acestea evaluează impactul programelor având în vedere orientările strategice ale Comunităţii prevăzute la articolul 9 şi problemele de dezvoltare rurală specifice statelor membre şi regiunilor în cauză, luând în considerare cerinţele dezvoltării durabile, impactul de mediu şi dispoziţiile legislaţiei comunitare pertinente.
(3)Activităţile de evaluare sunt organizate, după caz, sub responsabilitatea statelor membre sau a Comisiei.
(4)Evaluările prevăzute la alineatul (1) sunt efectuate de evaluatori independenţi. Rezultatele sunt puse la dispoziţie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei (1).
(1)JOL 145, 31.5.2001, p. 43.
(5)Statele membre asigură mijloacele umane şi financiare necesare pentru a efectua evaluările, organizează producţia şi colectarea datelor necesare şi utilizează diferitele elemente furnizate de sistemul de monitorizare.
(6)La iniţiativa Comisiei, în cadrul prevăzut la articolul 80, statele membre şi Comisia convin asupra metodelor şi standardelor care trebuie aplicate evaluărilor.
Art. 85: Evaluarea ex ante
(1)Evaluarea ex ante face parte din procedura de elaborare a fiecărui program de dezvoltare rurală şi urmăreşte optimizarea alocării resurselor bugetare şi ameliorarea calităţii programării. Aceasta defineşte şi evaluează nevoile pe termen mediu şi lung, obiectivele de îndeplinit, rezultatele aşteptate, obiectivele cuantificate, în special din punctul de vedere al impactului în raport cu situaţia iniţială, valoarea adăugată comunitară, luarea în calcul a priorităţilor Comunităţii, învăţămintele trase din programarea anterioară, precum şi calitatea dispozitivelor de punere în aplicare, de monitorizare, de evaluare şi de gestionare financiară.
(2)Evaluarea ex ante se realizează sub responsabilitatea statului membru.
Art. 86: Evaluarea intermediară şi ex post
(1)Statele membre stabilesc un sistem de evaluare in itinere pentru fiecare program de dezvoltare rurală.
(2)Autoritatea de gestionare a programului şi comitetul de monitorizare utilizează evaluarea in itinere pentru:
a)examinarea progresului programului în raport cu obiectivele sale, prin intermediul unor indicatori de rezultat şi, după caz, de impact;
b)ameliorarea calităţii programelor şi punerea în aplicare a acestora;
c)examinarea propunerilor de modificare semnificativă a programelor;
d)pregătirea evaluării intermediare şi a evaluării ex post.
(3)Începând cu 2008, autoritatea de gestionare prezintă anual comitetului de monitorizare un raport privind activităţile de evaluare in itinere. Raportul anual de execuţie prevăzut la articolul 82 include un rezumat al acestor activităţi.
(4)În 2010, evaluarea in itinere ia forma unui raport distinct de evaluare intermediară. Aceasta propune măsuri de ameliorare a calităţii programelor şi a punerii lor în aplicare.
La iniţiativa Comisiei se întocmeşte o sinteză a rapoartelor de evaluare intermediară.
(5)În 2015, evaluarea in itinere ia forma unui raport distinct de evaluare ex post.
(6)Evaluările intermediare şi ex post analizează gradul de utilizare a resurselor, eficacitatea şi eficienţa programării Feader, consecinţele sale socio-economice, precum şi impactul său asupra priorităţilor Comunităţii. Acestea reglementează obiectivele programului şi urmăresc să tragă învăţăminte privind politica de dezvoltare rurală. Acestea identifică factorii care au contribuit la succesul sau la eşecul punerii în aplicare a programelor, inclusiv din punctul de vedere al durabilităţii, şi definesc bunele practici.
(7)Evaluarea in itinere este organizată la iniţiativa şi sub responsabilitatea autorităţii de gestionare în colaborare cu Comisia. Aceasta este organizată pe o bază multianuală şi acoperă perioada 2007-2015.
(8)Comisia organizează, din proprie iniţiativă, acţiuni de formare, schimburi de bune practici şi de informaţii pentru evaluatorii in itinere, experţii din statele membre şi membrii comitetelor de monitorizare, precum şi evaluări tematice şi de sinteză.
Art. 87: Sinteza evaluărilor ex post
(1)Sub responsabilitatea Comisiei, se întocmeşte o sinteză a evaluărilor expost, în colaborare cu statul membru şi cu autoritatea de gestionare, care asigură colectarea datelor necesare pentru realizarea sa.
(2)Sinteza evaluărilor ex post trebuie finalizată până la 31 decembrie 2016.
Art. 88: Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat
(1)Cu excepţia cazului în care prezentul titlu prevede altfel, articolele 87, 88 şi 89 din tratat se aplică sprijinului în favoarea dezvoltării rurale acordat de statele membre.
Cu toate acestea, fără a aduce atingere articolului 89 din prezentul regulament, articolele 87, 88 şi 89 din tratat nu se aplică în cazul plăţilor efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament şi în conformitate cu acesta în cadrul domeniului de aplicare a articolului 36 din tratat.
(2)Ajutoarele pentru modernizarea exploataţiilor agricole care depăşesc procentajele prevăzute în anexa I în ceea ce priveşte articolul 26 alineatul (2) sunt interzise. Această interdicţie nu se aplică ajutoarelor destinate:
a)investiţiilor realizate în special în interes public şi privind conservarea peisajelor tradiţionale modelate de activităţile agricole şi forestiere sau mutarea clădirilor unei exploataţii;
b)investiţiilor în domeniul protecţiei şi ameliorării mediului;
c)investiţiilor care urmăresc ameliorarea condiţiilor de igienă şi de bunăstare a animalelor şi a celor privind securitatea la locul de muncă.
(3)Ajutoarele de stat acordate agricultorilor pentru a compensa handicapurile naturale din zone montane şi din alte zone cu handicap sunt interzise în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 37. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunzător, se pot acorda ajutoare suplimentare care depăşesc cuantumurile stabilite în conformitate cu alineatul (3) din articolul menţionat anterior.
(4)Ajutoarele de stat care sunt destinate sprijinirii agricultorilor care îşi asumă angajamente agroecologice sau angajamente în domeniul bunăstării animalelor şi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolele 39 şi, respectiv, 40 sunt interzise. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunzător, se pot acorda ajutoare suplimentare care depăşesc cuantumurile maxime prevăzute în anexă, în ceea ce priveşte articolul 39 alineatul (4) şi articolul 40 alineatul (3). În cazuri excepţionale, justificate în mod corespunzător, se pot acorda derogări de la durata minimă a angajamentelor prevăzute la articolul 39 alineatul (3) şi la articolul 40 alineatul (2).
(5)Ajutoarele de stat destinate sprijinirii agricultorilor care se adaptează la standardele obligatorii bazate pe legislaţia comunitară din domeniul protecţiei mediului, al sănătăţii publice, al sănătăţii animalelor şi plantelor, al bunăstării animalelor şi al securităţii la locul de muncă care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 31 sunt interzise. Cu toate acestea, se pot acorda ajutoare suplimentare care depăşesc plafoanele stabilite în conformitate cu dispoziţiile articolului menţionat pentru a ajuta agricultorii să respecte legislaţia naţională care depăşeşte standardele comunitare.
(6)În absenţa legislaţiei comunitare, ajutoarele de stat destinate să sprijine agricultorii care se adaptează la standardele obligatorii bazate pe legislaţia naţională din domeniul protecţiei mediului, al sănătăţii publice, al sănătăţii animalelor şi plantelor, al bunăstării animalelor şi al securităţii la locul de muncă care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 31 sunt interzise. Cu toate acestea, se pot acorda ajutoare suplimentare care depăşesc plafoanele prevăzute în anexa I în ceea ce priveşte articolul 31 alineatul (2), în cazul în care sunt justificate în temeiul articolului 31.
Art. 89: Finanţare naţională suplimentară
Ajutorul de stat menit să acorde o finanţare suplimentară pentru dezvoltarea rurală care beneficiază de sprijin comunitar este notificat de statele membre şi aprobat de către Comisie în conformitate cu prezentul regulament, ca parte integrantă a programării prevăzute la articolul 16. Prima teză din articolul 88 alineatul (3) din tratat nu se aplică ajutorului astfel notificat.
Art. 90: Comitet
(1)Comisia este asistată de un Comitet pentru dezvoltare rurală, denumit în continuare "comitetul".
(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE.
Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de o lună.
(3)Comitetul îşi stabileşte regulamentul de procedură.
Art. 91: Norme de aplicare
În plus faţă de măsurile prevăzute de dispoziţiile specifice din prezentul regulament, normele de aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2). Acestea includ, în special:
a)prezentarea propunerilor de programe de dezvoltare rurală;
b)condiţiile aplicabile măsurilor de dezvoltare rurală.
Art. 92: Dispoziţii tranzitorii
(1)În cazul în care sunt necesare măsuri specifice pentru a facilita tranziţia de la regimul în vigoare la cel instituit prin prezentul regulament, acestea se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 90 alineatul (2).
(2)Aceste măsuri se adoptă în special pentru a include în regimul de sprijin în favoarea dezvoltării rurale instituit prin prezentul regulament acţiunile existente de sprijin comunitar aprobate de Comisie în cadrul FEOGA, secţiunea "Orientare" sau "Garantare" pentru o perioadă care se încheie după 1 ianuarie 2007, precum şi pentru a reglementa evaluările ex post ale programelor pentru perioada 2000-2006.
Art. 93: Abrogare
(1)Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 se abrogă de la 1 ianuarie 2007, cu excepţia articolului 13 litera (a), a articolului 14 alineatul (1), a articolului 14 alineatul (2) primele două liniuţe, a articolului 15, a articolelor 17-20, a articolului 51 alineatul (3) şi a articolului 55 alineatul (4) şi a părţii din anexa I care precizează cuantumurile stabilite în temeiul articolului 15 alineatul (3). Aceste dispoziţii se abrogă de la 1 ianuarie 2010, sub rezerva unui act al Consiliului adoptat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din tratat.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Regulamentul abrogat se aplică în continuare acţiunilor pe care Comisia le aprobă în temeiul regulamentului menţionat înainte de 1 ianuarie 2007.
(2)Directivele şi deciziile Consiliului de stabilire sau de modificare a listelor cu zonele defavorizate adoptate în temeiul articolului 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 950/97 se abrogă de la 1 ianuarie 2010, sub rezerva unui act al Consiliului adoptat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din tratat.
Art. 94: Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Acesta se aplică sprijinului comunitar pentru perioada de programare care începe la 1 ianuarie 2007. Cu toate acestea, nu se aplică înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei comunitare de stabilire a dispoziţiilor generale privind FEDER, FSE şi FC pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013, cu excepţia articolelor 9, 90, 91 şi 92 care se aplică de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Fără a aduce atingere celui de-al doilea paragraf, articolul 37, articolul 50 alineatele (2)-(4) şi articolul 88 alineatul (3) se aplică de la 1 ianuarie 2010, sub rezerva unui act al Consiliului adoptat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din tratat.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 20 septembrie 2005.
Pentru Consiliu Preşedintele M. BECKETT |
ANEXA I:TABELUL CUANTUMURILOR ŞI RATELOR DE SPRIJIN
Articol | Obiect | EUR sau rată | |
22 alineatul (2) | Ajutor de instalare (*) | 55 000 | |
23 alineatul (6) | Pensionare anticipată | 18 000 | Pe cedent şi pe an |
180 000 | Cuantum total pe cedent | ||
4 000 | Pe lucrător şi pe an | ||
40 000 | Cuantum total pe lucrător | ||
24 alineatul (2) | Servicii de consiliere | 80% | Din costul eligibil pe serviciu de consiliere |
1 500 | Cuantum eligibil maxim | ||
26 alineatul (2) | Intensitatea ajutorului pentru modernizarea exploataţiilor agricole | 60% | Din cuantumul investiţiilor eligibile realizate de tineri agricultori în zonele prevăzute la articolul 36 litera (a) punctele (i), (ii) şi (iii) |
50% | Din cuantumul investiţiilor eligibile realizate de alţi agricultori în zonele prevăzute la articolul 36 litera (a) punctele (i), (ii) şi (iii) | ||
50% | Din cuantumul investiţiilor eligibile realizate de tineri agricultori în celelalte zone | ||
40% | Din cuantumul investiţiilor eligibile realizate de alţi agricultori în celelalte zone | ||
75% | Din cuantumul investiţiilor eligibile în regiunile ultraperiferice şi în insulele din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 | ||
75% | Din cuantumul investiţiilor în statele membre care au aderat la Comunitate la 1 mai 2004 în sensul punerii în aplicare a Directivei 91/676/CEE (1) în termen de maximum patru ani de la data aderării în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) şi articolul 5 alineatul (1) din directiva menţionată. | ||
27 alineatul (3) | Intensitatea ajutorului pentru creşterea valorii economice a pădurilor | 60% (**) | Din cuantumul investiţiilor eligibile în zonele prevăzute la articolul 36 litera (a) punctele (i), (ii) şi (iii) |
50% | Din cuantumul investiţiilor eligibile în celelalte zone | ||
85% (**) | Din cuantumul investiţiilor eligibile în regiunile ultraperiferice | ||
(*)Ajutorul de instalare se poate acorda sub forma unei prime unice al cărei cuantum nu depăşeşte 40 000 EUR sau sub forma unei bonificaţii a dobânzilor, a căror valoare capitalizată nu depăşeşte 40 000 EUR. Atunci când cele două forme de ajutor sunt combinate, cuantumul total nu depăşeşte 55 000 EUR. (**)Nu se aplică pădurilor tropicale şi subtropicale şi suprafeţelor împădurite aparţinând statului şi situate pe teritoriul Insulelor Azore, Madeira şi Canare, al departamentelor franceze de peste mări şi al insulelor mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93. (1)Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1). | |||
28 alineatul (2) | Intensitatea ajutorului pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere | 50% | Din cuantumul investiţiilor eligibile în regiunile care intră sub incidenţa obiectivului "convergenţă" |
40% | Din cuantumul investiţiilor eligibile în celelalte regiuni | ||
75% | Din cuantumul investiţiilor eligibile în regiunile ultraperiferice | ||
65% | Din cuantumul investiţiilor eligibile în insulele din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93 | ||
31 alineatul (2) | Cuantumul maxim al sprijinului pentru respectarea standardelor | 10 000 | Pe exploataţie |
32 alineatul (2) | Cuantumul maxim al sprijinului pentru participarea la sisteme de calitate alimentară | 3 000 | Pe exploataţie |
33 | Intensitatea ajutorului pentru activităţile de informare şi de promovare | 70% | Din costul eligibil al acţiunii |
34 alineatul (3) | Cuantumul maxim pentru exploataţiile agricole de semisubzistenţă | 1 500 | Pe exploataţie agricolă/an |
35 alineatul (2) | Grupuri de producători: plafon exprimat în procentaj din producţia comercializată în cursul primilor cinci ani de la recunoaştere | 5%, 5%, 4%, 3%, şi 2% (*) | Pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi, respectiv, al cincilea an pentru producţia comercializată până la 1 000 000 EUR |
2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% | Pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi, respectiv, al cincilea an pentru producţia comercializată care depăşeşte 1 000 000 EUR | ||
fără a depăşi, în ceea ce priveşte fiecare dintre primii cinci ani suma maximă de: | 100 000 | Pentru primul an | |
100 000 | Pentru al doilea an | ||
80 000 | Pentru al treilea an | ||
60 000 | Pentru al patrulea an | ||
50 000 | Pentru al cincilea an | ||
37 alineatul (3) | Plata minimă pentru zonele cu handicap | 25 | Pe hectar de SAU |
Plata maximă pentru zonele cu handicap din regiunile montane | 250 | Pe hectar de SAU | |
Plata maximă pentru zonele care prezintă alte handicapuri | 150 | Pe hectar de SAU | |
38 alineatul (2) | Plata iniţială Natura 2000 pentru o perioadă de maximum 5 ani | 500 (**) | Pe hectar de SAU |
Plata maximă Natura 2000 | 200 (**) | Pe hectar de SAU | |
39 alineatul (4) | Culturi anuale | 600 (**) | Pe hectar |
Culturi perene specializate | 900 (**) | Pe hectar | |
Alte utilizări ale terenurilor | 450 (**) | Pe hectar | |
Rase locale ameninţate cu abandonul | 200 (**) | Pe unitate de efectiv mare de animale | |
40 alineatul (3) | Bunăstarea animalelor | 500 | Pe unitate de efectiv mare de animale |
(*)În ceea ce priveşte Malta, Comisia poate stabili un cuantum minim pentru ajutorul acordat unui sector productiv în care producţia totală este extrem de redusă. (**)Aceste cuantumuri pot fi majorate în cazuri excepţionale luând în considerare circumstanţele speciale care trebuie justificate în programele de dezvoltare rurală. | |||
43 alineatul (4) | Prima anuală maximă menită să compenseze pierderile de venituri datorate împăduririi | ||
- pentru agricultori sau asociaţii de agricultori | 700 | Pe hectar | |
- pentru orice alt organism de drept privat | 150 | Pe hectar | |
43 alineatul (4), 44 alineatul (3) şi 45 alineatul (3) | - Intensitatea ajutorului pentru costurile de instalare | 80% (*) | Din costurile eligibile în zonele prevăzute la articolul 36 litera (a) punctele (i), (ii) şi (iii) |
70% | Din costurile eligibile în celelalte zone | ||
85% (*) | Din costurile eligibile în regiunile ultraperiferice | ||
46 şi 47 alineatul (2) | Plata anuală Natura 2000 şi plăţi silvoecologice | ||
- Plata minimă | 40 | Pe hectar | |
- Plata maximă | 200 (**) | Pe hectar | |
(*)Nu se aplică pădurilor tropicale şi subtropicale şi suprafeţelor împădurite aparţinând statului şi situate pe teritoriul Insulelor Azore, Madeira şi Canare, al departamentelor franceze de peste mări şi al insulelor mici din Marea Egee în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93. (**)Aceste cuantumuri pot fi majorate în cazuri excepţionale luând în considerare circumstanţele speciale care trebuie justificate în programele de dezvoltare rurală. | |||
*) La intrările privind articolul 26 alineatul (2) din a patra coloană din anexă, al şaselea punct se înlocuieşte cu următorul text:
*) Cuantumul în EUR pentru ajutorul de instalare în temeiul articolului 22 alineatul (2), indicat în coloana a treia din primul rând se înlocuieşte cu următorul text:
70 000.
*) După rândul al unsprezecelea privind ajutorul pentru grupurile de producători în temeiul articolului 35 alineatul (2) se introduce următorul rând:
35a alineatul (3) | Cuantumul maxim pentru ajutorul pentru restructurare, datorat unei reforme a organizării comune a pieţei, | Pe exploataţie | |
4 500 | în 2011 | ||
3 000 | în 2012 | ||
1 500 | în 2013 |
*) Nota finală "*" se înlocuieşte cu următorul text:
(*)Ajutorul de instalare se poate acorda sub forma unei prime unice al cărei cuantum nu depăşeşte 40 000 EUR sau sub forma unei bonificaţii a dobânzilor, a căror valoare capitalizată nu depăşeşte 40 000 EUR. Atunci când cele două forme de ajutor sunt combinate, cuantumul total nu depăşeşte 70 000 EUR.
*) Nota finală "****" se înlocuieşte cu următorul text:
(****)Aceste cuantumuri pot fi majorate în cazul acţiunilor de tipul celor menţionate la articolul 16a şi în alte cazuri excepţionale, ţinând cont de circumstanţe specifice, care trebuie justificate din programele de dezvoltare rurală.
Din cuantumul investiţiilor eligibile în statele membre care au aderat la Comunitate la 1 mai 2994, precum şi în Bulgaria şi în România, în scopul punerii în aplicare a Directivei 91/676/CEE a Consiliului (2) în termen de maximum patru ani de la data aderării în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) şi cu articolul 5 alineatul (1) din directiva menţionată.
(2)JO L 375, 31.12.1991, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
[textul din anexa 1 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 1, alin. (20) din Regulamentul 74/19-ian-2009]
ANEXA II:Lista orientativă a tipurilor de acţiuni şi de efecte potenţiale aferente priorităţilor menţionate la articolul 16a
Prioritate: Adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor acestora | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tipuri de acţiuni | Articole şi măsuri | Efecte posibile | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
îmbunătăţirea eficienţei utilizării de îngrăşământ azotat (de exemplu utilizare redusă, echipament, agricultură de precizie) îmbunătăţirea depozitării îngrăşământului | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | Reducerea emisiilor de metan (CH4) şi de protoxid de azot (N2O) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
îmbunătăţirea eficienţei energetice (de exemplu utilizarea materialelor de construcţii pentru a reduce pierderile de căldură) | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole Articolul 28: creşterea valorii adăugate pentru produsele agricole şi forestiere Articolul 29: cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee şi tehnologii | Reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) prin economisirea energiei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mecanisme de prevenire a efectelor adverse ale evenimentelor extreme legate de climă (de exemplu plase de protecţie împotriva grindinii) | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole | Reducerea efectelor negative ale fenomenele meteorologice extreme asupra potenţialului de producţie agricolă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Practici de gestionare a solului (de exemplu metode de cultivare, culturi secundare, diverse rotaţii ale culturii) | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | Reducerea protoxidului de azot (N2O), sechestrarea carbonului, adaptarea la efectele schimbărilor climatice asupra solului | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Modificarea utilizării terenurilor (de exemplu conversia terenurilor arabile în păşuni, scoaterea definitivă din circuitul agricol) | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu Articolul 41: investiţii neproductive | Reducerea protoxidului de azot (N2O), sechestrarea carbonului | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Extensificarea şeptelului (de exemplu reducerea densităţii şeptelului) şi gestionarea extensivă a păşunilor | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | Reducerea metanului (CH4) şi protoxidului de azot (N2O) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Împădurirea, instituirea de sisteme agrosilvice | Articolele 43 şi 45: prima împădurire a terenurilor agricole şi neagricole Articolul 44: prima instalare a sistemelor agroforestiere pe terenuri agricole | Reducerea protoxidului de azot (N2O), sechestrarea carbonului | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Măsuri de prevenire şi de gestionare a inundaţiilor | Articolul 20: reconstituirea potenţialului de producţie agricolă afectat de catastrofe naturale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare | Reducerea efectelor negative ale fenomenele meteorologice extreme legate de schimbările climatice asupra potenţialului de producţie agricolă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Formarea şi utilizarea serviciilor de consultanţă agricolă în legătură cu schimbările climatice | Articolul 21: formare profesională şi acţiuni de informare Articolul 24: utilizarea serviciilor de consultanţă Articolul 58: formare şi informare | Formarea şi acordarea de consultanţă fermierilor în vederea reducerii gazelor cu efect de seră şi a adaptării la schimbările climatice | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Acţiuni de prevenire a incendiilor forestiere şi a catastrofelor naturale legate de climat | Articolul 48: reconstituirea potenţialului forestier şi adoptarea de măsuri de prevenire | Sechestrarea carbonului în păduri şi evitarea emisiilor de dioxid de carbon (CO2),reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice asupra pădurilor | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conversia în tipuri de arboreturi de protecţie mai rezistente. | Articolul 47: silvo-mediu Articolul 49: investiţii neproductive | Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice asupra pădurilor | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prioritate: Energiile din surse regenerabile | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tipuri de acţiuni | Articole şi măsuri | Efecte posibile | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Producţia de biogaz utilizând deşeuri organice (producţie în cadrul exploataţiei şi pe plan local) | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole Articolul 53: diversificarea spre activităţi neagricole | Substituirea combustibilului fosil, reducerea metanului (CH4) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Culturi energetice perene (păduri mărunte cu rotaţie rapidă şi plante erbacee) | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole | Substituirea combustibililor fosili; sechestrarea carbonului, reducerea protoxidului de azot (N2O). | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prelucrarea biomasei agricole / forestiere pentru energia din surse regenerabile | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole Articolul 28: creşterea valorii adăugate pentru produsele agricole şi forestiere Articolul 29: cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee şi tehnologii în sectorul agricol, alimentar şi forestier Articolul 53: diversificarea spre activităţi neagricole Articolul 54: ajutorul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor | Substituirea combustibililor fosili | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Instalaţii / infrastructuri care utilizează biomasă pentru energia regenerabilă şi alte sursele de energie regenerabilă (energie solară şi eoliană, geotermică) | Articolul 53: diversificarea spre activităţi neagricole Articolul 54: ajutorul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor Articolul 56: servicii de bază pentru economie şi pentru populaţia rurală Articolul 30: Infrastructuri aferente evoluţiei şi adaptării sectorului agricol şi forestier | Substituirea combustibililor fosili | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Informarea şi difuzarea cunoştinţelor cu privire la energiile regenerabile | Articolul 21: formare profesională şi acţiuni de informare Articolul 58: formare şi informare | îmbunătăţirea gradului de sensibilizarea şi a cunoştinţelor şi astfel, în mod indirect, a eficienţei altor acţiuni legate de energiile regenerabile | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prioritate: Gestionarea apei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tipuri de acţiuni | Articole şi măsuri | Efecte posibile | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tehnologii de economisire a apei (sisteme eficiente de irigaţie) Stocarea apei (inclusiv zone de revărsare a apei) Tehnici de producţie pentru economisirea apei (de exemplu modele adaptate de recoltare) | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole Articolul 30: infrastructură Articolul 28: creşterea valorii adăugate pentru produsele agricole şi forestiere Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | îmbunătăţirea capacităţii de a utiliza apa mai eficient şi îmbunătăţirea capacităţii de stocare a apei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Refacerea zonelor umede Conversia terenurilor agricole în mlaştini | Articolul 41: investiţii neproductive Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu Articolul 38: plăti «Natura 2000» | Conservarea mediilor acvatice de mare valoare, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conversia terenurilor agricole în sisteme silvice / agrosilvice | Articolele 43 şi 45: prima împădurire a terenurilor agricole şi neagricole | Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Instalaţii pentru tratamentul apelor reziduale în exploataţii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole Articolul 28: creşterea valorii adăugate pentru produsele agricole şi forestiere | îmbunătăţirea capacităţii de a utiliza apa mai eficient | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Dezvoltarea mediilor acvatice seminaturale Crearea de maluri naturale Râuri al căror curs şerpuieşte | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu Articolul 57: conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural | Conservarea mediilor acvatice de mare valoare, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Practici legate de gestionarea solurilor (de exemplu culturile secundare) agricultura ecologică, conversia terenurilor arabile în păşuni permanente) | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | Contribuţie la reducerea trecerii diferiţilor compuşi, inclusiv a fosforului, în apă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Informarea şi difuzarea cunoştinţelor cu privire la gestionarea apei | Articolul 21: formare profesională şi acţiuni de informare Articolul 58: formare şi informare | îmbunătăţirea gradului de sensibilizarea şi a cunoştinţelor şi astfel, în mod indirect, a eficienţei acţiunilor legate de gestionarea apei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prioritate: Biodiversitatea | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tipuri de acţiuni | Articole şi măsuri | Efecte posibile | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Neaplicarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor pe terenurile agricole de mare valoare Multiple forme de gestionare a şeptelului Producţia integrată şi organică | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | Conservarea tipurilor de vegetaţie bogate în specii, protejarea şi întreţinerea păşunilor. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Margini de câmp şi fâşii riverane perene şi albii biologice Elaborarea unor planuri de gestionare pentru Natura 2000 Construcţia / gestionarea biotopurilor / habitatelor în cadrul şi în afara siturilor «Natura 2000» Modificarea utilizării terenurilor (gestionarea extensivă a păşunilor, conversia terenurilor agricole în păşuni, scoaterea pe termen lung din circuitul agricol) Gestionarea perenelor de mare valoare naturală Crearea şi conservarea terenurilor de fâneaţă | Articolele 38 şi 46: plăţi «Natura 2000» Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu Articolul 41: investiţii neproductive Articolul 47: plăţi pentru silvo-mediu Articolul 57: conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural | Protejarea păsărilor şi a altor animale sălbatice şi îmbunătăţirea reţelei biotopice, reducerea pătrunderii de substanţe dăunătoare în habitatele riverane; conservarea faunei şi a florei protejate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conservarea diversităţii genetice | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | Conservarea diversităţii genetice | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Informarea şi difuzarea cunoştinţelor cu privire la biodiversitate | Articolul 21: formare profesională şi acţiuni de informare Articolul 58: formare şi informare | îmbunătăţirea gradului de sensibilizarea şi a cunoştinţelor şi astfel, în mod indirect, a eficienţei acţiunilor legate de biodiversitate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prioritate: Măsuri care însoţesc restructurarea sectorului produselor lactate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tipuri de acţiuni | Articole şi măsuri | Efecte posibile | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ajutor pentru investiţii legat de producţia de produse lactate | Articolul 26: modernizarea exploataţiilor agricole | îmbunătăţirea competitivităţii sectorului produselor lactate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ameliorări ale prelucrării şi comercializării legate de sectorul produselor lactate | Articolul 28: creşterea valorii adăugate pentru produsele agricole şi forestiere | îmbunătăţirea competitivităţii sectorului produselor lactate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Inovaţia legată de sectorul produselor lactate | Articolul 29: cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee şi tehnologii | îmbunătăţirea competitivităţii sectorului produselor lactate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Primele pentru păşuni şi producţia extensivă de animale, producţia organică legată de producţia de lactate, primele pentru păşunile permanente în regiunile mai puţin favorizate, primele pentru păşunat | Articolul 39: plăţi pentru agro-mediu | Creşterea efectelor pozitive de mediu ale sectorului produselor lactate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prioritate: Abordări inovatoare legate de priorităţile menţionate la articolul 16a alineatul (1) literele (a), (b), (c) şi (d) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Operaţii inovatoare pentru abordarea atenuării schimbărilor climatice şi a măsurilor de adaptare | Articolul 29: cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee şi tehnologii | Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea agriculturii la schimbările climatice | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Operaţii inovatoare de sprijinire a dezvoltării energiilor din surse regenerabile | Articolul 29: cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee şi tehnologii | Substituirea combustibililor fosili şi reducerea de emisii de gaze cu efect de seră | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Operaţii inovatoare pentru consolidarea gestionării apei | Articolul 29: cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee şi tehnologii | Ameliorarea capacităţii de utilizare mai eficientă a apei şi de îmbunătăţire a calităţii apei | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Operaţii inovatoare de sprijinire a conservării biodiversităţii | Articolul 29: cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee şi tehnologii | Oprirea pierderii biodiversităţii | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||