Regulamentul 1308/17-dec-2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 347L

În vigoare
Versiune de la: 15 Iulie 2025
Regulamentul 1308/17-dec-2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului
Dată act: 17-dec-2013
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 42 primul paragraf şi articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Curţii de Conturi (1),
(1)Avizul din 8 martie 2012 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (2),
(2)JO C 191, 29.6.2012, p. 116 şi JO C 44, 15.2.2013, p. 158.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),
(3)JO C 225, 27.7.2012, p. 174.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (4),
(4)Poziţia Parlamentului European din 20 noiembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial)
întrucât:
(1)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii" prezintă posibilele provocări, obiectivele şi orientările pentru politica agricolă comună ("PAC") ulterior anului 2013. În lumina dezbaterii pe marginea respectivei comunicări, PAC ar trebui reformată începând cu 1 ianuarie 2014. Reforma respectivă ar trebui să includă toate instrumentele principale ale PAC, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (5). Ţinând seama de domeniul de aplicare al acestei reforme, se impune abrogarea regulamentului respectiv şi înlocuirea sa cu un nou regulament privind organizarea comună a pieţelor produselor agricole. Reforma ar trebui, de asemenea, în măsura posibilului, să armonizeze, să raţionalizeze şi să simplifice dispoziţiile, în special pe cele care privesc mai mult de un sector agricol, inclusiv prin garantarea posibilităţii adoptării de către Comisie a unor elemente neesenţiale ale măsurilor prin intermediul unor acte delegate.
(5)Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul privind OCP unică) (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).
(2)Prezentul regulament ar trebui să cuprindă toate elementele fundamentale ale organizării comune a pieţelor produselor agricole.
(3)Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor produselor agricole enumerate în anexa I la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) (denumite împreună "tratatele"), pentru a asigura existenţa unei organizări comune a pieţelor pentru produsele respective, conform dispoziţiilor de la articolul 40 alineatul (1) din TFUE.
(4)Ar trebui să se precizeze că Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (6) şi dispoziţiile adoptate în temeiul acestuia ar trebui să se aplice, în principiu, măsurilor prevăzute în prezentul regulament. În special, Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 stabileşte dispoziţii pentru a garanta respectarea obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile referitoare la PAC, inclusiv controale şi aplicarea unor măsuri şi sancţiuni administrative în cazul nerespectării, precum şi norme referitoare la constituirea şi eliberarea garanţiilor şi la recuperarea plăţilor necuvenite.
(6)Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial).
(5)În temeiul articolului 43 alineatul (3) din TFUE, măsurile privind stabilirea preţurilor, a taxelor, a ajutoarelor şi a contingentelor se adoptă de către Consiliu. În scopul clarităţii, în cazul în care se aplică articolul 43 alineatul (3) din TFUE, prezentul regulament ar trebui să precizeze în mod explicit faptul că măsurile vor fi adoptate de Consiliu având ca temei juridic respectivul articol.
(6)În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesenţiale din prezentul regulament, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Realizarea de către Comisie a consultărilor adecvate în timpul lucrărilor pregătitoare, inclusiv a consultării experţilor, este deosebit de importantă. În momentul pregătirii şi al elaborării actelor delegate, Comisia ar trebui să garanteze transmiterea simultană, promptă şi adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European şi Consiliu.
(7)Prin prezentul regulament ar trebui să se stabilească, anumite definiţii referitoare la anumite sectoare. Pentru a lua în considerare particularităţile sectorului orezului, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte modificarea definiţiilor privind sectorul orezului, în măsura în care este necesar pentru actualizarea acestora din perspectiva evoluţiilor pieţei.
(8)Prezentul regulament vizează descrierea produselor şi include trimiteri la poziţiile sau subpoziţiile din Nomenclatura combinată. Modificările aduse nomenclaturii Tarifului Vamal Comun pot impune necesitatea introducerii de ajustări tehnice subsecvente la prezentul regulament. Pentru a lua în considerare aceste modificări, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte efectuarea ajustărilor tehnice necesare. În scopul asigurării clarităţii şi a simplităţii, Regulamentul (CEE) nr. 234/79 (1), care prevede în prezent o astfel de competenţă, ar trebui abrogat, iar competenţa ar trebui integrată în prezentul regulament.
(1)Regulamentul (CEE) nr. 234/79 al Consiliului din 5 februarie 1979 privind procedura de adaptare a nomenclaturii Tarifului Vamal Comun utilizate pentru produsele agricole (JO L 34, 9.2.1979, p. 2).
(9)Ar trebui fixaţi ani de comercializare pentru cereale, orez, zahăr, furaje uscate, seminţe, vin, ulei de măsline şi măsline de masă, in şi cânepă, fructe şi legume, fructe şi legume procesate, banane, lapte, produse lactate şi viermi de mătase, care să fie adaptaţi, pe cât posibil, la ciclurile biologice de producţie ale fiecăruia dintre aceste produse.
(10)Pentru a stabiliza pieţele şi a garanta comunităţii agricole un nivel de viaţă decent, a fost elaborat un sistem diferenţiat de sprijinire a pieţelor în funcţie de sectoare şi au fost introduse scheme de sprijin direct, ţinându-se seama, pe de o parte, de necesităţile diferite ale acestor sectoare şi, pe de altă parte, de interdependenţele dintre sectoare. Măsurile menţionate iau forma intervenţiei publice sau a unei plăţi pentru depozitarea privată. Este în continuare necesar să se menţină măsurile de sprijinire a pieţelor, care ar trebui totodată raţionalizate şi simplificate.
(11)Ar trebui să fie stabilite grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea, identificarea şi prezentarea carcaselor în sectorul cărnii de vită şi mânzat, al cărnii de porc şi al cărnii de oaie şi de capră pentru înregistrarea preţurilor şi pentru aplicarea mecanismelor de intervenţie în aceste sectoare. De asemenea, grilele utilizate în Uniune urmăresc obiectivul de a ameliora transparenţa pieţei.
(12)Din motive de claritate şi transparenţă, ar trebui să se prevadă o structură comună pentru dispoziţiile referitoare la intervenţia publică, menţinându-se în acelaşi timp politica urmată în fiecare sector. În acest scop, este necesar să se facă distincţie între pragurile de referinţă şi preţurile de intervenţie, iar acestea din urmă să fie definite. În acest context, este important să se precizeze în special că numai preţurile de intervenţie pentru intervenţia publică corespund preţurilor administrate aplicate menţionate la punctul 8 prima teză din anexa 3 la Acordul OMC privind agricultura (şi anume sprijinirea preţului pieţei). În acest context, ar trebui să se înţeleagă faptul că intervenţia pe piaţă poate lua forma unei intervenţii publice, precum şi alte forme de intervenţie care nu utilizează indicaţii de preţuri stabilite ex ante.
(13)După caz, pentru fiecare sector în cauză, având în vedere practica şi experienţa acumulate în cadrul organizărilor comune ale pieţelor (OCP) anterioare, schema de intervenţie publică ar trebui să fie disponibilă în anumite perioade ale anului şi ar trebui, în perioadele respective, fie să fie deschisă cu titlu permanent, fie să fie deschise în funcţie de preţurile de piaţă.
(14)Preţul de intervenţie publică ar trebui să constituie un preţ fix pentru anumite cantităţi în ceea ce priveşte anumite produse, iar în alte cazuri ar trebui să depindă de ofertare, reflectând practica şi experienţa din cadrul OCP anterioare.
(15)Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea desfacerii produselor achiziţionate în cadrul intervenţiei publice. Aceste măsuri ar trebui luate astfel încât să se evite perturbarea pieţei, garantându-se egalitatea în ce priveşte accesul la mărfuri şi egalitatea de tratament a cumpărătorilor.
(16)Programul existent de distribuire de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune, adoptat în cadrul PAC, ar trebui să facă obiectul unui regulament separat adoptat pentru a reflecta obiectivele de coeziune socială ale acestui program. Cu toate acestea, prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea de eliminare a produselor deţinute în intervenţie publică prin punerea lor la dispoziţie spre a fi utilizate în cadrul programului respectiv.
(17)Pentru a atinge obiectivul echilibrării pieţei şi al stabilizării preţurilor de pe piaţă, poate fi necesară acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a anumitor produse agricole. Pentru a asigura transparenţa pieţei, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor în care aceasta poate decide să acorde ajutor pentru depozitarea privată, ţinând seama de situaţia de pe piaţă.
(18)Pentru a se garanta că produsele cumpărate în cadrul intervenţiei publice sau prin ajutor pentru depozitare privată sunt potrivite pentru depozitare pe termen lung şi de o calitate bună, corectă şi vandabilă, precum şi pentru a lua în considerare particularităţile diferitelor sectoare în scopul asigurării utilizării rentabile a intervenţiei publice şi a depozitării private, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea cerinţelor şi condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească produsele respective, în ceea ce priveşte calitatea şi eligibilitatea lor, în plus faţă de cerinţele prevăzute în prezentul regulament.
(19)Pentru a lua în considerare particularităţile sectoarelor cerealelor şi al orezului nedecorticat, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate pentru stabilirea criteriilor de calitate în ceea ce priveşte achiziţionarea şi vânzarea acestor produse.
(20)Pentru a asigura o capacitate de depozitare adecvată şi eficienţa sistemului de intervenţie publică în ceea ce priveşte rentabilitatea, distribuţia şi accesul pentru operatori, precum şi pentru a menţine calitatea produselor achiziţionate în cadrul intervenţiei publice pentru desfacerea acestora la finalul perioadei de stocare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate privind cerinţele care trebuie să fie îndeplinite de spaţiile de depozitare pentru toate produsele care fac obiectul intervenţiei publice şi privind anumite norme privind depozitarea produselor în interiorul şi în afara statului membru responsabil pentru acestea şi tratarea lor în ceea ce priveşte taxele vamale şi oricare alte sume care trebuie acordate sau percepute în cadrul PAC.
(21)Pentru a se garanta că depozitarea privată are efectul dorit asupra pieţei, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte normele şi condiţiile aplicabile în cazul în care cantitatea depozitată este mai mică decât cantitatea contractată, precum şi condiţiile de acordare a plăţii unui avans şi condiţiile de recomercializare sau de eliminare a produselor care fac obiectul contractelor de depozitare privată.
(22)Pentru a asigura funcţionarea adecvată a intervenţiei publice şi a sistemelor de depozitare privată, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte dispoziţiile pentru utilizarea procedurilor de atribuire, şi stabilirea condiţiilor suplimentare care trebuie îndeplinite de operatori şi a cerinţei care revine acestora de a constitui o garanţie.
(23)Pentru a lua în considerare evoluţiile tehnice şi de necesităţile sectoarelor cărnii de vită şi mânzat, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi de capră, precum şi de necesitatea de a standardiza prezentarea diferitelor produse în scopul de a îmbunătăţi transparenţa pieţei, înregistrarea preţurilor şi aplicarea măsurilor de intervenţie pe piaţă, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte adaptarea şi actualizarea grilei utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor în sectoarele respective, precum şi stabilirea unor dispoziţii şi derogări conexe suplimentare.
(24)Consumul de fructe şi legume, precum şi lapte şi produse lactate de către elevi ar trebui încurajat, în vederea creşterii durabile a proporţiei acestor produse în alimentaţia copiilor, în etapa în care se formează obiceiurile lor alimentare, contribuind astfel la realizarea obiectivelor PAC, în special stabilizarea pieţelor şi asigurarea disponibilităţii de aprovizionare atât în prezent, cât şi în viitor. Ar trebui, prin urmare, promovat ajutorul din partea Uniunii pentru finanţarea sau cofinanţarea furnizării de astfel de produse către copiii din instituţiile de învăţământ.
(25)Pentru a asigura o gestiune bugetară corectă a programului Uniunii de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi respectiv a programului de distribuire a laptelui în şcoli, ar trebui elaborate dispoziţii adecvate pentru fiecare dintre ele. Ajutorul din partea Uniunii nu ar trebui utilizat pentru a înlocui finanţarea eventualelor programe naţionale existente de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi a sistemelor de distribuire a laptelui în şcoli. Ţinând seama de constrângerile bugetare, statele membre ar trebui totuşi să poată înlocui contribuţia lor financiară la programele respective cu contribuţii din partea sectorului privat. Pentru ca programele lor de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli să fie eficace, este posibil să fie necesare măsuri de însoţire pentru care acestea să fie autorizate să acorde un ajutor naţional. Statele membre care participă la aceste programe ar trebui să facă cunoscut faptul că ajutorul din partea Uniunii are caracter de subvenţionare.
(26)Pentru a încuraja obiceiurile alimentare sănătoase în rândul copiilor şi pentru a se asigura că ajutorul vizează copiii care au o prezenţă regulată în cadrul instituţiilor de învăţământ administrate sau recunoscute de statele membre, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, privind criteriile suplimentare referitoare la direcţionarea ajutorului, aprobarea şi selectarea solicitanţilor ajutorului, precum şi elaborarea de strategii naţionale sau regionale şi măsurile de însoţire.
(27)Pentru a se asigura o utilizare eficientă şi direcţionată a fondurilor Uniunii, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, referitor la metoda de realocare a ajutoarelor între statele membre pe baza solicitărilor de ajutoare care au fost primite, a costurilor eligibile pentru ajutorul Uniunii, inclusiv posibilitatea fixării unui plafon global pentru astfel de costuri, precum şi obligaţia statelor membre de a monitoriza şi evalua eficacitatea programelor lor de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli.
(28)Pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate care să impună statelor membre participante la un program de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli să aducă la cunoştinţa publicului caracterul de subvenţie al ajutorului acordat din partea Uniunii.
(29)Pentru a lua în considerare evoluţia tendinţelor în cazul modelelor de consum de produse lactate, de inovaţiile şi evoluţiile de pe piaţa produselor lactate, de disponibilitatea produselor pe diferite pieţe ale Uniunii, precum şi de aspectele nutriţionale, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la programul de distribuire a laptelui în şcoli în ceea ce priveşte: produsele eligibile pentru sistem, strategiile naţionale sau regionale ale statelor membre, inclusiv măsurile de însoţire, după caz, precum şi monitorizarea şi evaluarea programului.
(30)Pentru a se asigura că beneficiarii şi solicitanţii corespunzători sunt eligibili pentru ajutor din partea Uniunii şi că acesta este utilizat eficient şi eficace, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la normele privind beneficiarii şi solicitanţii eligibili pentru ajutor, cerinţa ca solicitanţii să fie aprobaţi de statele membre şi utilizarea produselor lactate în pregătirea meselor servite în instituţiile de învăţământ.
(31)Pentru a se asigura că solicitanţii ajutorului îşi respectă obligaţiile, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la cerinţa de constituire a unei garanţii în cazul în care se efectuează o plată în avans din ajutor.
(32)Pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la programul de distribuire a laptelui în şcoli, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate cu privire la condiţiile în care statele membre urmează să facă cunoscută participarea lor la acest program şi faptul că acesta este subvenţionat de Uniune.
(33)Pentru a garanta că ajutorul se reflectă în preţul la care sunt puse la dispoziţie produsele, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate cu privire la instituirea monitorizării preţurilor în cadrul programului de distribuire a laptelui în şcoli.
(34)Finanţarea din partea Uniunii este menită să încurajeze organizaţiile de producători recunoscute, asociaţiile de organizaţii de producători sau organizaţiile interprofesionale să elaboreze programe de activitate în vederea ameliorării producţiei şi comercializării de ulei de măsline şi de măsline de masă. În acest context, prezentul regulament ar trebui să prevadă ca sprijinul din partea Uniunii să fie alocat în funcţie de prioritatea activităţilor întreprinse în cadrul respectivelor programe de activitate. Cofinanţarea ar trebui totuşi redusă pentru a ameliora eficienţa acestor programe.
(35)Pentru a se asigura utilizarea eficientă şi eficace a ajutorului Uniunii acordat organizaţiilor de operatori, asociaţiilor de organizaţii de producători sau organizaţiilor interprofesionale din sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă şi pentru a ameliora calitatea producţiei de ulei de măsline şi de măsline de masă, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitor la măsurile specifice care pot fi finanţate prin ajutorul din partea Uniunii şi, respectiv, a activităţilor şi costurilor care nu pot fi finanţate astfel; alocarea unor fonduri minime din finanţarea din partea Uniunii pentru domenii specifice; cerinţa de constituire a unei garanţii; precum şi criteriile de care trebuie să ţină seama statele membre la selectarea şi aprobarea programelor de activitate.
(36)Prezentul regulament ar trebui să facă distincţie între, pe de o parte, fructele şi legumele în stare proaspătă, care cuprinde fructele şi legumele destinate consumului direct şi fructele şi legumele destinate procesării şi, pe de altă parte, fructele şi legumele procesate. Normele privind fondurile operaţionale, programele operaţionale şi asistenţa financiară din partea Uniunii ar trebui să se aplice numai în cazul primei categorii iar ambele tipuri de fructe şi legume din cadrul acelei categorii ar trebui să fie tratate în mod similar.
(37)Producţia de fructe şi legume este imprevizibilă, iar produsele sunt perisabile. Până şi excedentele limitate pot perturba în mod serios piaţa. Prin urmare, ar trebui instituite măsuri de gestionare a crizelor, iar măsurile respective ar trebui să fie în continuare integrate în programe operaţionale.
(38)Producţia şi comercializarea fructelor şi legumelor ar trebui să ţină seama în totalitate de aspectele de protecţie a mediului, inclusiv în ceea ce priveşte practicile de cultivare, gestionarea deşeurilor şi eliminarea produselor retrase de pe piaţă, în special în privinţa protecţiei calităţii apelor, a conservării biodiversităţii şi a întreţinerii peisajului rural.
(39)Ar trebui să se acorde sprijin pentru constituirea grupurilor de producători pentru toate sectoarele din toate statele membre în cadrul politicii de dezvoltare rurală. Aşadar, sprijinul specific în sectorul fructelor şi legumelor ar trebui să fie eliminat.
(40)Pentru a acorda organizaţiilor de producători şi asociaţiilor acestora din sectorul fructelor şi legumelor o mai mare responsabilitate pentru deciziile lor financiare şi pentru a orienta resursele publice alocate acestora către cerinţe viitoare, ar trebui stabilite condiţiile în care pot fi utilizate aceste resurse. Cofinanţarea fondurilor operaţionale instituite de organizaţiile de producători şi de asociaţiile acestora reprezintă o soluţie adecvată. În anumite cazuri, ar trebui să se permită posibilităţi de finanţare suplimentare. Fondurile operaţionale ar trebui utilizate numai pentru finanţarea programelor operaţionale din sectorul fructelor şi legumelor. Pentru a controla cheltuielile Uniunii, ajutorul acordat organizaţiilor de producători şi asociaţiilor acestora care instituie fonduri operaţionale ar trebui să facă obiectul unui plafon.
(41)În regiunile în care organizarea producţiei din sectorul fructelor şi legumelor este slabă, ar trebui autorizată acordarea unor contribuţii financiare naţionale suplimentare. În cazul statelor membre care sunt dezavantajate în mod deosebit pe plan structural, contribuţiile respective ar trebui să fie rambursate de Uniune.
(42)Pentru a garanta un sprijin durabil, eficient şi orientat acordat organizaţiilor de producători din sectorul fructelor şi legumelor şi asociaţiilor acestora, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte fondurile şi programele operaţionale, cadrele şi strategiile naţionale pentru programele operaţionale, în legătură cu obligaţia de a monitoriza şi de a evalua eficacitatea acestora, asistenţa financiară din partea Uniunii, măsurile de prevenire şi gestionare a crizelor, precum şi asistenţa financiară naţională.
(43)În sectorul vitivinicol, este important să se prevadă măsuri de sprijin care să consolideze structurile competitive. Deşi aceste măsuri ar trebui definite şi finanţate de Uniune, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a alege pachetul adecvat de măsuri care să răspundă necesităţilor organismelor lor regionale, ţinând cont de particularităţile acestora, după caz, şi integrându-le în programele naţionale de sprijin. Statele membre ar trebui să îşi asume răspunderea pentru punerea în aplicare a acestor programe.
(44)Promovarea şi comercializarea vinurilor din Uniune ar trebui să reprezinte una dintre măsurile esenţiale eligibile pentru programele naţionale de sprijin. Sprijinirea inovării poate spori perspectivele de comercializare a produselor viticole ale Uniunii, precum şi competitivitatea acestora. Date fiind efectele structurale pozitive pe care le au asupra sectorului vitivinicol, activităţile de restructurare şi de reconversie ar trebui să fie sprijinite în continuare. Ar trebui să fie disponibil şi un sprijin pentru investiţiile în sectorul vitivinicol destinate să amelioreze performanţa economică a întreprinderilor în sine. Sprijinul pentru distilarea subproduselor ar trebui să fie o măsură pusă la dispoziţia statelor membre care doresc să recurgă la un astfel de instrument pentru a garanta calitatea vinului şi pentru a proteja totodată mediul.
(45)Pentru a încuraja o gestionare responsabilă a situaţiilor de criză, instrumentele de prevenire, cum sunt asigurarea recoltei, fondurile mutuale şi recoltarea înainte de coacere, ar trebui să fie eligibile pentru sprijin în cadrul programelor de sprijin pentru sectorul vitivinicol.
(46)Dispoziţiile referitoare la sprijinul pentru viticultori prin repartizarea drepturilor la plată, conform celor hotărâte de statele membre, au dobândit caracter definitiv începând cu exerciţiul financiar 2015, în temeiul articolului 103n din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 şi sub rezerva condiţiilor prevăzute în dispoziţia respectivă.
(47)Pentru a se asigura că programele de sprijin ale statelor membre pentru sectorul vitivinicol îşi îndeplinesc obiectivele şi că există o utilizare eficientă şi eficace a fondurilor Uniunii, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la: norme în ceea ce priveşte responsabilitatea pentru cheltuieli între data primirii de către Comisie a programelor de sprijin sau a modificărilor aduse programelor de sprijin şi data punerii în aplicare a acestora; conţinutul programelor de sprijin şi cheltuielile, costurile administrative şi de personal şi operaţiunile care pot fi incluse în programele de sprijin ale statelor membre şi posibilitatea de a efectua plăţi prin intermediari în cazul sprijinului pentru asigurarea recoltei, precum şi condiţionalitatea aferentă acestei posibilităţi; norme privind cerinţa constituirii unei garanţii în cazul efectuării unei plăţi în avans; norme privind utilizarea anumitor termeni; norme privind stabilirea unui plafon de cheltuieli pentru replantarea plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare; norme privind evitarea dublei finanţări a proiectelor; norme privind obligaţia producătorilor de a retrage subprodusele rezultate din vinificaţie, precum şi excepţii de la această obligaţie prin care să se evite obligaţii administrative suplimentare; şi norme privind certificarea voluntară a distileriilor şi cele care prevăd posibilitatea statelor membre de a stabili condiţii pentru buna funcţionare a măsurilor de sprijin.
(48)Apicultura este caracterizată prin diversitatea condiţiilor de producţie şi prin gradele diferite de rentabilitate, precum şi prin răspândirea şi varietatea operatorilor economici atât la nivelul producţiei, cât şi la cel al comercializării. De asemenea, ţinând cont de impactul în creştere pe care îl au asupra sănătăţii albinelor invaziile de anumite tipuri de dăunători şi, în special, răspândirea varoozei în mai multe state membre în cursul ultimilor ani şi de dificultăţile pe care această boală le provoacă pentru producţia de miere, este în continuare necesară o acţiune la nivelul Uniunii în special deoarece varooza este o boală care nu poate fi eradicată complet şi care trebuie tratată cu produse autorizate. Date fiind aceste condiţii şi pentru a îmbunătăţi producţia şi comercializarea produselor apicole în Uniune, ar trebui să se elaboreze, o dată la trei ani, programe naţionale pentru acest sector în vederea ameliorării condiţiilor generale de producţie şi de comercializare a produselor apicole. Este necesar ca aceste programe naţionale să fie finanţate parţial de Uniune.
(49)Ar trebui să fie precizate acţiunile care pot fi incluse în programele apicole. Pentru a garanta faptul că schema de ajutoare a Uniunii este adaptată la cele mai recente evoluţii şi că măsurile vizate sunt eficiente pentru îmbunătăţirea condiţiilor generale de producţie şi de comercializare a produselor apicole, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte actualizarea listei de măsuri prin adaptarea măsurilor existente sau prin adăugarea de noi măsuri.
(50)Pentru a se asigura utilizarea efectivă şi eficientă a fondurilor Uniunii în sectorul apicol, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte evitarea dublei finanţări între programele apicole ale statelor membre şi programele de dezvoltare rurală şi baza alocării contribuţiei financiare a Uniunii fiecărui stat membru participant.
(51)Conform Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (1), plăţile pe suprafaţă pentru hamei au fost decuplate începând cu 1 ianuarie 2010. Pentru a permite organizaţiilor de producători de hamei să îşi continue activitatea la fel ca înainte, ar trebui introdusă o dispoziţie specifică care să prevadă utilizarea, în statele membre în cauză, a unor sume echivalente pentru aceleaşi activităţi. Pentru a garanta faptul că ajutoarele finanţează obiectivele organizaţiilor de producători, după cum se prevede în prezentul regulament, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte cererile de ajutor, normele privind suprafeţele cultivate cu hamei eligibile şi calcularea ajutoarelor.
(1)Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 30, 31.1.2009, p. 16).
(52)Ajutoarele din partea Uniunii pentru creşterea viermilor de mătase ar trebui decuplate şi integrate în cadrul schemei de plăţi directe ca urmare a abordării adoptate pentru ajutoare în alte sectoare.
(53)Ajutorul pentru laptele degresat şi laptele praf degresat produs în Uniune şi destinat utilizării ca furaje şi transformării în cazeină şi cazeinaţi nu s-a dovedit eficace în sprijinirea pieţei şi, în consecinţă, ar trebui eliminat, împreună cu normele privind utilizarea cazeinei şi a cazeinaţilor la fabricarea brânzeturilor.
(54)Decizia de a pune capăt interdicţiei tranzitorii privind plantarea viţei-de-vie la nivelul Uniunii la data respectivă este justificată de atingerea obiectivelor principale ale reformei din 2008 a organizării pieţei vitivinicole a Uniunii, în special de eliminarea vechilor surplusuri structurale ale producţiei de vin şi îmbunătăţirea treptată a competitivităţii şi a orientării către piaţă a sectorului viti-vinicol din Uniune. Aceste evoluţii pozitive au fost rezultatul unei descreşteri semnificative a suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie în Uniune, al ieşirii de pe piaţă a unor producători mai puţin competitivi, precum şi al eliminării treptate a anumitor măsuri de sprijinire a pieţei menite să elimine stimulentele pentru investiţii lipsite de viabilitate economică. Reducerea capacităţii de aprovizionare şi sprijinirea unor măsuri structurale, precum şi promovarea exporturilor de vin au permis o adaptare mai bună la o cerere în scădere la nivelul Uniunii, care rezultă dintr-o scădere treptată a consumului în statele membre cu tradiţie în producţia de vin.
(55)Cu toate acestea, perspectivele creşterii progresive a cererii la nivelul pieţei mondiale oferă un stimulent de creştere a capacităţii de aprovizionare şi, prin urmare, de a planta viţă-de-vie nouă în următorul deceniu. Deşi ar trebui să se urmărească obiectivul esenţial privind creşterea competitivităţii sectorului vitivinicol al Uniunii pentru a nu pierde cotele de piaţă deţinute pe piaţa mondială, o creştere prea rapidă a plantărilor noi de viţă-de-vie ca reacţie la previziunile de dezvoltare a cererii internaţionale poate duce din nou la o situaţie de capacitate de aprovizionare excesivă pe termen mediu, având un eventual impact social şi de mediu în anumite zone de producţie de vin. Pentru a asigura o creştere ordonată a plantărilor de viţă-de-vie în perioada dintre 2016 şi 2030, la nivelul Uniunii ar trebui creat un sistem nou de gestionare a plantărilor de viţă-de-vie, sub forma unui sistem de autorizaţii pentru plantările de viţă - de-vie.
(56)În cadrul acestui nou sistem, autorizaţiile pentru plantările de viţă-de-vie pot fi acordate fără costuri pentru producători şi ar trebui să expire după trei ani dacă nu sunt folosite. Acest lucru ar contribui la utilizarea rapidă şi directă a autorizaţiilor de către producătorii de vin cărora le-au fost acordate, evitându-se astfel speculaţiile.
(57)Creşterea plantărilor noi de viţă-de-vie ar trebui să fie încadrată de un mecanism de garantare la nivelul Uniunii, bazat pe obligaţia statelor membre de a pune la dispoziţie anual autorizaţii pentru plantări noi reprezentând 1 % din suprafeţele plantate cu viţă-de-vie, asigurând în acelaşi timp o anumită flexibilitate pentru a răspunde unor situaţii specifice ale fiecărui stat membru. Statele membre ar trebui să poată decide în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie a unor suprafeţe mai mici la nivel naţional sau regional, inclusiv la nivelul suprafeţelor eligibile pentru anumite denumiri de origine protejate şi indicaţii geografice protejate, pe baza unor motive obiective şi nediscriminatorii, asigurând totodată că limitările impuse sunt peste 0 % şi nu sunt excesiv de stricte în raport cu obiectivele urmărite.
(58)Pentru a garanta acordarea nediscriminatorie a autorizaţiilor, ar trebui stabilite anumite criterii, în special în cazul în care numărul total de hectare puse la dispoziţie prin autorizaţiile emise de statele membre este depăşit de numărul total al hectarelor care fac obiectul cererilor prezentate de producători.
(59)Acordarea de autorizaţii unor producători care defrişează o suprafaţă existentă cultivată cu viţă-de-vie ar trebui să aibă loc automat, după prezentarea unei cereri şi independent de mecanismul de garantare pentru plantări noi, deoarece nu contribuie la creşterea totală a suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie. În anumite zone eligibile pentru producţia de vinuri cu o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda astfel de autorizaţii pentru replantări, pe baza recomandărilor din partea organizaţiilor profesionale recunoscute şi reprezentative.
(60)Acest nou sistem de autorizaţii pentru plantări de viţă-de- vie nu ar trebui să se aplice statelor membre care nu aplică regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare al Uniunii şi ar trebui să fie facultativ pentru statele membre în cazul cărora, deşi se aplică drepturile de plantare, suprafaţa plantată cu viţă-de-vie nu depăşeşte un anumit prag.
(61)Ar trebui prevăzute dispoziţii tranzitorii pentru a asigura o tranziţie fără probleme de la fostul regim al drepturilor de plantare spre noul sistem, în special cu scopul de a evita plantările excesive înainte de lansarea noului sistem. Statele membre ar trebui să dispună de flexibilitatea de a decide cu privire la termenul pentru prezentarea de cereri pentru reconversia drepturilor de plantare în autorizaţii între 31 decembrie 2015 şi 31 decembrie 2020.
(62)Pentru a asigura o punere în aplicare armonizată şi eficace a noului sistem de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie, Comisiei ar trebui să-i fie delegată competenţa de a adopta anumite acte în ceea ce priveşte condiţiile excluderii anumitor plantări de viţă-de-vie din sistem, normele privind criteriile de eligibilitate şi de prioritate, adăugarea de criterii de eligibilitate şi de prioritate, precum şi coexistenţa unor culturi de viţă-de-vie care urmează să fie defrişate cu culturi nou plantate şi motivele pe baza cărora statele membre ar putea limita acordarea de autorizaţii pentru replantări.
(63)Controlul plantărilor neautorizate ar trebui să se desfăşoare într-un mod eficace, pentru a asigura respectarea normelor privind noul sistem.
(64)Aplicarea unor standarde de comercializare a produselor agricole poate contribui la ameliorarea condiţiilor economice de producţie şi de comercializare, precum şi la creşterea calităţii acestor produse. Prin urmare, aplicarea acestor standarde este în interesul producătorilor, al comercianţilor şi al consumatorilor.
(65)Ca urmare a Comunicării Comisiei privind politica în domeniul calităţii produselor agricole şi a discuţiilor ulterioare, este adecvată menţinerea unor standarde de comercializare pe sectoare sau pe produse, pentru a lua în considerare aşteptările consumatorilor şi pentru a contribui la ameliorarea condiţiilor economice de producţie şi comercializare a produselor agricole, precum şi la calitatea acestora.
(66)Ar trebui prevăzute dispoziţii cu caracter orizontal pentru standardele de comercializare.
(67)Standardele de comercializare ar trebui împărţite în norme obligatorii pentru sectoare sau produse specifice şi menţiuni rezervate facultative care se stabilesc în funcţie de sector sau de produs.
(68)Standardele de comercializare ar trebui, în principiu, să se aplice tuturor produselor agricole vizate care sunt comercializate în Uniune.
(69)În prezentul regulament ar trebui să fie prevăzută lista sectoarelor şi a produselor cărora li se pot aplica standardele de comercializare. Cu toate acestea, pentru a lua în considerare aşteptările consumatorilor şi necesitatea de a îmbunătăţi calitatea produselor agricole şi condiţiile economice de producţie şi comercializare a acestora, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte modificarea listei respective, cu respectarea unor condiţii stricte.
(70)Pentru a lua în considerare aşteptările consumatorilor şi pentru a se ameliora condiţiile economice de producţie şi de comercializare, precum şi calitatea anumitor produse agricole şi în scopul adaptării la condiţiile în continuă schimbare de pe piaţă, la evoluţia cererii consumatorilor şi la evoluţiile standardelor internaţionale în domeniu, precum şi pentru a se evita crearea unor obstacole în calea inovării în materie de produse, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte adoptarea standardelor de comercializare pe sectoare sau produse, în toate etapele comercializării, precum şi derogări şi scutiri de la aceste standarde. Standardele de comercializare ar trebui să ţină seama, printre altele, de caracteristicile naturale şi esenţiale ale produselor în cauză, evitând astfel modificarea substanţială a componenţei obişnuite a produsului vizat. Mai mult, standardele de comercializare ar trebui să ţină seama de posibilul risc la adresa consumatorilor, care ar putea fi induşi în eroare datorită aşteptărilor şi percepţiilor acestora. Nicio derogare sau exonerare de la standarde nu ar trebui să presupună costuri suplimentare numai pentru fermieri.
(71)Standardele de comercializare ar trebui să se aplice pentru a permite pieţei să fie aprovizionată cu uşurinţă cu produse de calitate standardizată şi satisfăcătoare şi ar trebui să vizeze, în special, definiţiile tehnice, clasificarea, prezentarea, marcarea şi etichetarea, ambalarea, metoda de producţie, conservarea, depozitarea, transportul, documentele administrative aferente, certificarea şi termenele de valabilitate, restricţiile de utilizare şi eliminarea.
(72)Ţinând seama de interesul producătorilor de a comunica caracteristicile produselor şi proprietăţile de producţie agricolă ale acestora şi de interesul consumatorilor de a obţine informaţii adecvate şi transparente referitoare la produse, ar trebui să fie posibil să se stabilească locul de producţie agricolă şi/sau locul de provenienţă, de la caz la caz în funcţie de nivelul geografic adecvat, luând totodată în considerare particularităţile anumitor sectoare, îndeosebi în cazul produselor agricole procesate.
(73)Ar trebui să se prevadă norme speciale referitoare la produsele importate din ţări terţe dacă dispoziţiile naţionale în vigoare în ţările terţe justifică derogări de la standardele de comercializare, în cazul în care se garantează echivalenţa lor cu legislaţia Uniunii. Este, de asemenea, oportun să se stabilească norme privind aplicarea standardelor de comercializare aplicabile produselor exportate din Uniune.
(74)Produsele din sectorul fructelor şi legumelor destinate a fi vândute în stare proaspătă consumatorilor ar trebui să fie comercializate numai dacă sunt de calitate bună, corectă şi vandabilă şi dacă este indicată ţara de origine. Pentru a asigura aplicarea corectă a cerinţei respective şi a lua în considerare anumite situaţii specifice, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte derogările specifice de la cerinţa în cauză.
(75)În întreaga Uniune ar trebui urmată o politică referitoare la calitate prin aplicarea unei proceduri de certificare în cazul produselor din sectorul hameiului şi prin interzicerea comercializării acestor produse dacă nu le-a fost emis un certificat. Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a cerinţei respective şi a lua în considerare anumite situaţii specifice, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte măsurile de derogare de la cerinţa în cauză în scopul de a satisface cerinţele comerciale ale anumitor ţări terţe sau pentru produse destinate unor utilizări speciale.
(76)Pentru anumite sectoare şi produse, definiţiile, denumirile şi denumirile comerciale constituie elemente importante pentru determinarea condiţiilor de concurenţă. În consecinţă, este oportun să se prevadă, pentru sectoarele şi/sau produsele respective, definiţiile, denumirile şi denumirile comerciale care ar trebui utilizate în Uniune numai pentru comercializarea produselor care respectă cerinţele corespunzătoare.
(77)Pentru a adapta definiţiile şi denumirile comerciale ale anumitor produse la necesităţile care rezultă din evoluţia cererii consumatorilor, din progresul tehnic, sau la necesitatea de inovare în materie de produse, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte în ceea ce priveşte modificări, derogări sau excepţii de la definiţii şi denumiri comerciale.
(78)Pentru a se asigura că operatorii şi statele membre înţeleg în mod clar şi corespunzător definiţiile şi denumirile comerciale stabilite pentru anumite sectoare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte normele privind precizarea şi aplicare acestora.
(79)Pentru a lua în considerare particularităţile fiecărui produs sau sector, diferitele etape de comercializare, condiţiile tehnice, orice eventuală dificultate practică considerabilă, precum şi acurateţea şi repetabilitatea metodelor de analiză, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate cu privire la toleranţa pentru unul sau mai multe standarde specifice dincolo de care se consideră că întregul lot de produse nu respectă standardul specific respectiv.
(80)Ar trebui stabilite anumite practici oenologice şi restricţii asociate producţiei de vin, în special în ceea ce priveşte cupajul şi utilizarea anumitor tipuri de must de struguri, suc de struguri şi struguri proaspeţi originari din ţări terţe. Pentru a respecta standardele internaţionale, pentru practicile oenologice suplimentare, Comisia ar trebui să ţină seama de practicile oenologice recomandate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV).
(81)Ar trebui să fie prevăzute norme de clasificare a soiurilor de struguri de vinificaţie, conform cărora statelor membre care produc peste 50 000 de hectolitri pe an să le revină în continuare responsabilitatea de a clasifica soiurile de struguri de vinificaţie din care se poate produce vin pe teritoriul lor. Anumite soiuri de struguri de vinificaţie ar trebui excluse.
(82)Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a menţine sau de a adopta anumite norme naţionale privind nivelurile de calitate a materiilor grase tartinabile.
(83)În sectorul vitivinicol, statele membre ar trebui autorizate să limiteze sau să excludă utilizarea anumitor practici oenologice şi să poată menţine restricţii mai severe pentru vinurile produse pe teritoriile lor, precum şi să permită utilizarea experimentală a unor practici oenologice neautorizate.
(84)În scopul de a asigura punerea în aplicare corectă şi transparentă a normelor naţionale pentru anumite produse şi sectoare în ceea ce priveşte standardele de comercializare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor de aplicare a acestor standarde de comercializare, precum şi a condiţiilor privind deţinerea, circulaţia şi utilizarea produselor obţinute din practici experimentale.
(85)În plus faţă de standardele de comercializare, ar trebui stabilite menţiuni de calitate, pentru a se asigura că menţiunile care descriu particularităţile produselor sau proprietăţi de producţie agricolă sau de procesare nu sunt folosiţi abuziv pe piaţă şi sunt fiabili pentru consumatori în identificarea diferitelor calităţi ale unui produs. Având în vedere obiectivele prezentului regulament şi în interesul clarităţii, menţiunile de calitate facultative existente ar trebui să fie enumerate în prezentul regulament.
(86)Ar trebui să se permită statelor membre să stabilească norme privind eliminarea produselor vitivinicole care nu sunt conforme cerinţelor prevăzute în prezentul regulament. Pentru a asigura aplicarea corectă şi transparentă a normelor naţionale privind produsele vitivinicole, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea de condiţii pentru utilizarea produselor vitivinicole care nu sunt conforme cerinţelor prevăzute în prezentul regulament.
(87)Pentru a lua în considerare situaţia de pe piaţă şi evoluţiile standardelor de comercializare şi ale celor internaţionale, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte rezervarea unei menţiuni rezervate facultative suplimentare şi stipularea condiţiilor de utilizare a acesteia, precum şi de modificare a condiţiilor de utilizare şi de anulare a unei menţiuni rezervate facultative.
(88)Pentru a lua în considerare caracteristicile anumitor sectoare şi aşteptările consumatorilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea detaliilor suplimentare referitoare la cerinţele pentru introducerea unei menţiuni rezervate suplimentare.
(89)Pentru a asigura faptul că produsele descrise prin intermediul menţiunilor rezervate facultative respectă condiţiile de utilizare aplicabile Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea normelor suplimentare de utilizare a menţiunilor rezervate facultative.
(90)Pentru a lua în considerare particularităţile schimburilor comerciale dintre Uniune şi anumite ţări terţe şi caracterul special al anumitor produse agricole, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte condiţiile în care produsele importate sunt considerate ca fiind de un nivel echivalent de conformitate cu cerinţele din Uniune privind standardele de comercializare şi care să permită măsuri de derogare de la normele conform cărora produsele trebuie comercializate în Uniune numai în conformitate cu standardele respective, precum şi cu privire la normele referitoare la aplicarea standardelor de comercializare pentru produsele exportate din Uniune.
(91)Dispoziţiile privind vinul ar trebui aplicate în lumina acordurilor internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE.
(92)În Uniune, conceptul de vinuri de calitate se bazează, printre altele, pe caracteristicile specifice care pot fi atribuite originii geografice a vinurilor. Acest tip de vinuri este identificat pentru consumatori prin intermediul denumirilor de origine şi al indicaţiilor geografice protejate. Pentru a face posibilă existenţa unui cadru mai transparent şi mai elaborat care să stea la baza revendicărilor calitative asociate produselor în cauză, ar trebui să se introducă un regim în cadrul căruia cererile de denumire de origine sau de indicaţie geografică să fie examinate în conformitate cu politica orizontală a Uniunii referitoare la calitatea produselor alimentare, altele decât vinurile şi băuturile spirtoase, prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (1).
(1)Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).
(93)Pentru a menţine caracteristicile calitative specifice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica norme mai stricte.
(94)Pentru a putea beneficia de protecţie în Uniune, denumirilor de origine şi indicaţiile geografice pentru vinuri ar trebui recunoscute şi înregistrate la nivelul Uniunii în conformitate cu normele de procedură stabilite de Comisie.
(95)Protecţia ar trebui să fie disponibilă pentru denumirile de origine şi indicaţiile geografice din ţările terţe, atunci când acestea sunt protejate în ţara de origine.
(96)Este necesar ca procedura de înregistrare să permită oricărei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim într-un stat membru sau o ţară terţă să îşi exercite drepturile prin notificarea opoziţiei.
(97)Denumirile de origine şi indicaţiile geografice înregistrate ar trebui să fie protejate împotriva oricăror utilizări prin care se profită de reputaţia de care beneficiază produsele care respectă normele legale. Pentru a favoriza o concurenţă loială şi a nu induce în eroare consumatorii, această protecţie ar trebui să se extindă asupra produselor şi serviciilor care nu intră sub incidenţa prezentului regulament, inclusiv acelea care nu sunt prevăzute în anexa I la tratate.
(98)Pentru a lua în considerare practicile existente în materie de etichetare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte acordarea permisiunii de a utiliza o denumire a unui soi de struguri de vinificaţie care conţine sau constă într-o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată.
(99)Pentru a lua în considerare particularităţile producţiei în spaţiul geografic delimitat, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea criteriilor suplimentare de delimitare a spaţiului geografic şi restricţiile şi derogările privind producţia din spaţiul geografic delimitat.
(100)Pentru a asigura calitatea şi trasabilitatea produselor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte condiţiile în care caietul de sarcini al produsului poate include cerinţe suplimentare.
(101)Pentru a garanta protecţia drepturilor sau intereselor legitime ale producătorilor şi ale operatorilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte categoria de solicitanţi care pot cere protecţia unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice; condiţiile care trebuie respectate în cazul unei cereri de protecţie a unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice, examinarea de către Comisie, procedura de opoziţie şi procedurile referitoare la modificarea, anularea sau conversia denumirilor de origine protejate sau ale indicaţiilor geografice protejate. Comisia ar trebui să fie de asemenea împuternicită să adopte condiţiile aplicabile cererilor transfrontaliere; condiţiile aplicabile cererilor care vizează arii geografice dintr-o ţară terţă; data de la care se aplică protecţia sau modificarea unei protecţii; şi condiţiile referitoare la modificarea caietului de sarcini al produsului.
(102)Pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate privind restricţii referitoare la denumirea protejată.
(103)Pentru a se asigura că autorităţile competente şi operatorii economici nu sunt afectaţi în mod nejustificat prin aplicarea prezentului regulament în ceea ce priveşte denumirile de vinuri cărora li s-a acordat protecţie anterior datei de 1 august 2009, sau pentru care s-a solicitat protecţia anterior datei menţionate, ar trebui să se delege Comisiei competenţa de a adopta anumite acte în ceea ce priveşte stabilirea unor norme tranzitorii referitoare la respectivele denumiri de vinuri, la vinurile introduse pe piaţă sau etichetate înainte de o anumită dată şi la modificarea caietului de sarcini al produsului.
(104)Anumite menţiuni sunt utilizate în mod tradiţional în Uniune pentru a oferi consumatorilor informaţii despre particularităţile şi calitatea vinurilor, venind să completeze informaţiile oferite de denumirile de origine protejate şi de indicaţiile geografice protejate. Pentru a asigura funcţionarea pieţei interne şi pentru a permite o concurenţă loială, precum şi pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor, aceste menţiuni tradiţionale ar trebui să poată beneficia de protecţie în Uniune.
(105)Pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate cu privire la limba şi ortografierea menţiunii tradiţionale care trebuie protejată.
(106)Pentru a garanta protecţia drepturilor legitime ale producătorilor şi ale operatorilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte categoria de solicitanţi care pot cere protecţia unei menţiuni tradiţionale; condiţiile de validitate a unei cereri de recunoaştere a unei menţiuni tradiţionale, motivele pentru care se poate obiecta la o propunere de protecţie a unei menţiuni tradiţionale, domeniul de aplicare a protecţiei, relaţia cu mărcile, menţiunile tradiţionale protejate, denumirile de origine protejate sau indicaţiile geografice protejate, omonimele sau anumite denumiri de struguri de vinificaţie, motivele anulării unei menţiuni tradiţionale, data depunerii unei cereri sau a unei solicitări; precum şi procedurile de urmat în ceea ce priveşte cererea de protecţie a unei menţiuni tradiţionale, inclusiv analizarea de către Comisie, procedura de opoziţie şi procedurile de anulare şi modificare.
(107)Pentru a lua în considerare particularităţile schimburilor comerciale dintre Uniune şi anumite ţări terţe, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor în care se pot utiliza menţiuni tradiţionale pentru produse din ţări terţe şi stabilirea unor derogări aferente.
(108)Descrierea, denumirea şi prezentarea produselor din sectorul vitivinicol reglementate de prezentul regulament pot avea consecinţe importante asupra perspectivelor lor de comercializare. Diferenţele dintre legislaţia statelor membre privind etichetarea produselor din sectorul viti-vinicol pot împiedica buna funcţionare a pieţei interne. Prin urmare, ar trebui să se prevadă norme care să ia în considerare interesele legitime ale consumatorilor şi ale producătorilor. Din acest motiv, este necesar să se prevadă norme ale Uniunii referitoare la etichetare şi prezentare.
(109)Pentru a garanta respectarea practicilor existente în materie de etichetare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea circumstanţelor excepţionale în care este justificată omiterea referirii la menţiunile "denumire de origine protejată" sau "indicaţie geografică protejată".
(110)Pentru a lua în considerare particularităţile sectorului viti-vinicol, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte prezentarea şi utilizarea indicaţiilor de etichetare, altele decât cele prevăzute în prezentul regulament, anumite indicaţii obligatorii şi respectiv facultative.
(111)Pentru a asigura protecţia intereselor legitime ale operatorilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte etichetarea şi prezentarea temporare ale vinurilor care beneficiază de o denumire de origine sau de o indicaţie geografică, dacă denumirea de origine sau indicaţia geografică respectivă îndeplineşte cerinţele necesare.
(112)Pentru a se asigura că operatorii economici nu sunt afectaţi, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte dispoziţiile tranzitorii referitoare la vinul introdus pe piaţă şi etichetat în conformitate cu normele relevante aplicabile anterior datei de 1 august 2009.
(113)Pentru a lua în considerare particularităţile schimburilor comerciale cu produse din sectorul vitivinicol dintre Uniune şi anumite ţări terţe, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte derogările de la normele privind etichetarea şi prezentarea în ceea ce priveşte produsele care urmează să fie exportate în conformitate cu cerinţele legislaţiei din ţara terţă vizată.
(114)După încheierea sistemului de contingente, vor fi în continuare necesare instrumente specifice destinate asigurării unui echilibru corect al drepturilor şi obligaţiilor între întreprinderile producătoare de zahăr şi producătorii de sfeclă de zahăr. Prin urmare, ar trebui stabilite dispoziţiile standard care să reglementeze acordurile interprofesionale scrise încheiate între aceştia.
(115)Reforma din 2006 a regimului privind zahărul a introdus schimbări cu impact larg în sectorul zahărului din Uniune. Pentru a permite producătorilor de sfeclă de zahăr să îşi finalizeze adaptarea la noua situaţie a pieţei şi la orientarea sporită către piaţă a sectorului zahărului, sistemul actual de cote pentru zahăr ar trebui extins până la eliminarea sa la sfârşitul anului de comercializare 2016/2017.
(116)Pentru a lua în considerare particularităţile sectorului zahărului, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte actualizarea definiţiilor tehnice privind sectorul zahărului; actualizarea condiţiilor de achiziţionare pentru sfeclă stabilite de prezentul regulament; precum şi norme suplimentare privind determinarea greutăţii brute, a tarei şi a conţinutului de zahăr al zahărului livrat unei întreprinderi şi privind pulpa de sfeclă de zahăr.
(117)Experienţa recentă a demonstrat necesitatea unor măsuri specifice pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu zahăr pe piaţa Uniunii pe parcursul perioadei restante a cotelor pentru zahăr.
(118)Pentru a lua în considerare particularităţile sectorului zahărului şi pentru a garanta că interesele tuturor părţilor sunt luate în considerare în mod adecvat şi având în vedere necesitatea de a evita orice dezechilibru al pieţei, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte: condiţiile de achiziţionare şi contractele de livrare; actualizarea condiţiilor de achiziţionare pentru sfeclă prevăzute în prezentul regulament; şi criteriile pe care întreprinderile producătoare de zahăr trebuie să le aplice la alocarea, între vânzătorii de sfeclă, a cantităţilor de sfeclă pentru care trebuie încheiate contracte de livrare anterior însămânţărilor.
(119)Pentru a lua în considerare evoluţiile tehnice, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea unei liste de produse la a căror fabricare se poate utiliza zahăr industrial, izoglucoză industrială sau sirop de inulină industrial.
(120)Pentru a garanta că întreprinderile care fabrică sau prelucrează zahăr, izoglucoză sau sirop de inulină respectă obligaţiile care le revin, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte acordarea şi retragerea autorizaţiilor respectivelor întreprinderi, precum şi criteriile de aplicare a sancţiunilor administrative.
(121)Pentru a lua în considerare particularităţile sectorului zahărului şi pentru a garanta că interesele tuturor părţilor sunt luate în considerare în mod adecvat, ar trebui să se delege Comisiei competenţa de adopta acte delegate în ceea ce priveşte înţelesul termenilor referitori la funcţionarea regimului de cote, precum şi condiţiile aplicabile vânzărilor către regiunile ultraperiferice.
(122)Pentru a garanta că cultivatorii sunt implicaţi îndeaproape în decizia de a reporta o anumită cantitate din producţie, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte reportarea zahărului.
(123)Pentru o mai bună gestionare a potenţialului viticol, statele membre ar trebui să comunice Comisiei un inventar al potenţialului lor de producţie pe baza registrului viticol. Pentru a încuraja statele membre să comunice acest inventar, sprijinul pentru restructurare şi reconversie ar trebui să se limiteze la statele membre care au comunicat inventarul.
(124)Pentru a facilita monitorizarea şi verificarea potenţialului de producţie de către statele membre, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte conţinutul registrului viticol, precum şi scutirile.
(125)Pentru a permite un nivel satisfăcător de trasabilitate a produselor în cauză, în special în scopul protejării consumatorilor, ar trebui să existe cerinţa ca toate produsele din sectorul vitivinicol reglementate de prezentul regulament să aibă un document de însoţire atunci când circulă în Uniune.
(126)Pentru a facilita transportul de produse vitivinicole şi controlul acestora de către statele membre, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la normele: privind documentul de însoţire şi utilizarea acestuia; privind condiţiile în care trebuie să se considere că un document de însoţire certifică denumiri de origine sau indicaţii geografice protejate; privind obligaţia de a ţine un registru şi utilizarea acestuia; privind specificarea entităţii care are obligaţia de a ţine un registru şi privind scutirile de la obligaţia de a ţine un registru; precum şi privind operaţiunile care trebuie incluse în registru.
(127)În absenţa unei legislaţii la nivelul Uniunii referitoare la contractele scrise, formale, statele membre pot decide, în conformitate cu legislaţia naţională referitoare la contracte, că este obligatoriu să se recurgă la astfel de contracte, sub rezerva respectării totodată a dreptului Uniunii şi, în special, a bunei funcţionări a pieţei interne şi a organizării comune a pieţelor. Având în vedere diversitatea situaţiilor constatate în Uniune şi pentru a respecta principiul subsidiarităţii, o astfel de decizie ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre. Cu toate acestea, în sectorul laptelui şi al produselor lactate, pentru a se asigura că respectivele contracte sunt conforme unor standarde minime adecvate şi pentru a garanta buna funcţionare a pieţei interne şi a organizării comune a pieţelor, ar trebui să se stabilească anumite condiţii de bază la nivelul Uniunii pentru utilizarea acestor contracte. Toate aceste condiţii de bază ar trebui negociate în mod liber. Întrucât statutul unora dintre cooperativele de produse lactate poate cuprinde deja norme cu efect similar, aceste cooperative ar trebui scutite, în scopul simplificării, de obligaţia de a încheia contracte. Pentru a consolida eficacitatea unui astfel de sistem de contracte, statele membre ar trebui să decidă dacă acesta ar trebui să se aplice şi în cazul în care intermediarii colectează laptele de la fermieri în vederea livrării către procesatori.
(128)Pentru a asigura o dezvoltare viabilă a producţiei şi a asigura astfel un nivel de viaţă decent producătorilor de produse lactate, ar trebui consolidată puterea lor de negociere cu procesatorii, ceea ce ar duce la o distribuţie mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare. Pentru a îndeplini aceste obiective ale PAC, ar trebui adoptată o dispoziţie în temeiul articolului 42 şi al articolului 43 alineatul (2) din TFUE, cu scopul de a permite organizaţiilor de producători constituite de fermierii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora să negocieze în mod colectiv cu o fermă producătoare de produse lactate clauzele contractuale, inclusiv preţul, pentru o parte din producţia de lapte crud a membrilor săi sau pentru toată producţia de lapte crud a membrilor săi. În vederea menţinerii unei concurenţe efective pe piaţa produselor lactate, această posibilitate ar trebui să fie supusă unor limite cantitative adecvate. Pentru a nu submina funcţionarea eficientă a cooperativelor şi pentru claritate ar trebui să se specifice că, în cazul în care calitatea de membru al unei cooperative implică o obligaţie în ceea ce priveşte o parte din sau toată producţia de lapte a fermierului respectiv, şi anume aceea de a livra lapte crud în condiţiile stabilite în cadrul statutelor cooperativei sau a normelor şi deciziilor întemeiate pe acestea, condiţiile respective nu ar trebui să facă obiectul unor negocieri prin intermediul unei organizaţii de producători.
(129)Având în vedere importanţa denumirilor de origine protejată şi a indicaţiilor geografice protejate, îndeosebi pentru regiunile rurale vulnerabile, şi cu scopul de a genera valoare adăugată şi de a menţine calitatea brânzeturilor, în special a celor care beneficiază de denumiri de origine protejată şi de indicaţii geografice protejate, şi având în vedere expirarea preconizată a sistemului cotelor de lapte, ar trebui să li se permită statelor membre să aplice norme pentru a reglementa întreaga aprovizionare cu astfel de brânzeturi produse în zona geografică definită, la solicitarea unei organizaţii interprofesionale, a unei organizaţii de producători sau a unui grup definit în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. O astfel de solicitare ar trebui sprijinită de o largă majoritate a producătorilor de lapte care să reprezinte o largă majoritate a volumului de lapte utilizat pentru brânzeturile respective, iar în cazul organizaţiilor interprofesionale şi al grupurilor, aceasta ar trebui sprijinită de o largă majoritate a producătorilor de brânzeturi care reprezintă o largă majoritate a producătorilor brânzeturilor respective.
(130)Pentru a urmări evoluţiile pieţei, Comisia are nevoie să obţină în timp util informaţii privind volumele de lapte crud livrate. Prin urmare, ar trebui să se adopte dispoziţiile necesare pentru a asigura faptul că primul cumpărător comunică în mod regulat astfel de informaţii statelor membre şi că statele membre notifică Comisia în acest sens.
(131)Organizaţiile de producători şi asociaţiile acestora pot juca un rol util în concentrarea ofertei, ameliorarea comercializării, planificarea şi adaptarea producţiei la cerere, optimizarea costurilor de producţie şi stabilizarea preţurilor de producător, efectuarea de cercetări, promovarea bunelor practici şi furnizarea de asistenţă tehnică, gestionarea produselor secundare şi a instrumentelor de gestionare a riscurilor disponibile pentru membrii lor, contribuind astfel la consolidarea puterii de negociere a producătorilor în lanţul alimentar.
(132)Organizaţiile interprofesionale pot juca un rol important în facilitarea dialogului dintre actorii din lanţul de aprovizionare şi în promovarea bunelor practici şi a transparenţei pieţei.
(133)Normele existente referitoare la definirea şi recunoaşterea acestor organizaţii de producători şi a asociaţiilor lor, precum şi a organizaţiilor interprofesionale, ar trebui, prin urmare, armonizate, raţionalizate şi extinse pentru a prevedea o eventuală recunoaştere la cerere în baza statutelor stabilite în conformitate cu prezentul regulament pentru anumite sectoare. În special criteriile de recunoaştere şi statutele organizaţiilor de producători ar trebui să asigure faptul că organismele respective sunt constituite la iniţiativa producătorilor şi sunt controlate în conformitate cu norme care permit membrilor producători să examineze în mod democratic organizaţia şi deciziile acesteia.
(134)Dispoziţiile existente în diverse sectoare, amplificând impactul organizaţiilor de producători, al asociaţiilor acestora şi al organizaţiilor interprofesionale, permiţând statelor membre, în anumite condiţii, să extindă anumite norme ale unor astfel de organizaţii la operatori nemembri, s-au dovedit eficace şi trebuie armonizate, raţionalizate şi extinse la toate sectoarele.
(135)Ar trebui să se prevadă posibilitatea de a adopta anumite măsuri pentru a facilita adaptarea ofertei la cerinţele pieţei, ceea ce ar putea contribui la stabilizarea pieţelor şi la garantarea unui nivel de viaţă decent pentru comunitatea agricolă în cauză.
(136)În scopul de a încuraja iniţiativele organizaţiilor de producători, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor interprofesionale de a facilita adaptarea ofertei la cerinţele pieţei, cu excepţia iniţiativei privind retragerea de pe piaţă, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte în ceea ce priveşte măsurile de: îmbunătăţire a calităţii; de promovare a unei organizări mai bune a producţiei, a prelucrării şi a comercializării; de facilitare a înregistrării tendinţelor preţurilor de piaţă; şi de permitere a elaborării unor previziuni pe termen scurt şi lung pe baza mijloacelor de producţie utilizate.
(137)Pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei vinurilor, statele membre ar trebui să fie în măsură să aplice deciziile luate de organizaţiile interprofesionale. Cu toate acestea, domeniul de aplicare a acestor decizii ar trebui să excludă anumite practici care ar putea denatura concurenţa.
(138)În timp ce utilizarea contractelor scrise formale în sectorul laptelui este reglementată de dispoziţii separate, utilizarea acestor contracte poate contribui, de asemenea, la consolidarea responsabilităţii operatorilor în alte sectoare, la o mai mare sensibilizare a acestora cu privire la necesitatea de a se ţine cont într-o mai mare măsură de semnalele pieţei, de a se ameliora transmiterea preţurilor şi de a se adapta oferta la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. În absenţa unei legislaţii la nivelul Uniunii referitoare la aceste contracte, statele membre pot decide, în conformitate cu legislaţia naţională referitoare la contracte, că este obligatoriu să se recurgă la astfel de contracte, sub rezerva respectării totodată a dreptului Uniunii şi, în special, a bunei funcţionări a pieţei interne şi a organizării comune a pieţelor.
(139)Pentru a asigura o dezvoltare viabilă a producţiei şi a asigura astfel un nivel de viaţă decent producătorilor din sectorul cărnii de vită şi mânzat şi din sectorul uleiului de măsline, precum şi producătorilor de anumite culturi arabile, ar trebui consolidată puterea lor de negociere cu operatorii din aval, ducând astfel la o distribuţie mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare. Pentru a îndeplini aceste obiective ale PAC, organizaţiile de producători recunoscute ar trebui să poată să negocieze, sub rezerva unor limite cantitative, condiţiile contractelor de livrare, inclusiv preţurile, pentru o parte sau pentru toată producţia membrilor lor, cu condiţia ca aceste organizaţii să urmărească unul sau mai multe dintre următoarele obiective referitoare la concentrarea ofertei, introducerea pe piaţă a produselor obţinute de membrii lor şi optimizarea costurilor de producţie şi cu condiţia ca urmărirea acestor obiective să ducă la integrarea activităţilor, iar această integrare să genereze eventual îmbunătăţiri semnificative, astfel încât activităţile organizaţiei de producători în ansamblu să contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE. Aceasta s-ar putea realiza cu condiţia ca organizaţiile de producători să desfăşoare anumite activităţi specifice şi ca aceste activităţi să fie semnificative în ceea ce priveşte volumul producţiei în cauză şi în ceea ce priveşte costul producerii şi introducerii pe piaţă a produsului.
(140)Pentru a asigura valoarea adăugată şi pentru a menţine calitatea, în special a jambonului care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată, ar trebui să se permită statelor membre, în condiţii stricte, să aplice norme de reglementare a ofertei de jambon de acest tip, cu condiţia ca normele respective să fie susţinute de o mare majoritate a producătorilor de jambon de acest tip şi, după caz, de producătorii de porci din zona geografică legată de jambonul respectiv.
(141)Obligativitatea înregistrării tuturor contractelor de livrare a hameiului produs în Uniune reprezintă o măsură împovărătoare care ar trebui eliminată.
(142)Pentru a asigura că obiectivele şi responsabilităţile organizaţiilor de producători, ale asociaţiilor organizaţiilor de producători şi ale organizaţiilor interprofesionale sunt definite în mod clar şi pentru a contribui la eficacitatea acţiunilor acestora fără a impune o sarcină administrativă inutilă şi fără a submina principiul libertăţii de asociere în special în ceea ce priveşte producătorii care nu sunt membri ai acestor organizaţii, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la normele privind: obiectivele specifice care pot, trebuie sau nu trebuie urmărite de aceste organizaţii şi asociaţii şi, după caz, care ar trebui să se adauge la cele prevăzute în prezentul regulament; regulamentele acestor organizaţii şi asociaţii, statutele organizaţiilor altele decât organizaţiile de producători, condiţiile specifice aplicabile statutelor organizaţiilor de producători din anumite sectoare, inclusiv derogările, structura, perioada de afiliere, dimensiunea, responsabilitatea democratică şi activităţile acestor organizaţii şi asociaţii, precum şi efectele care decurg din fuziuni; condiţiile privind recunoaşterea, retragerea şi, suspendarea recunoaşterii, efectele care decurg din acestea, precum şi solicitările în vederea întreprinderii unor acţiuni corective în cazul nerespectării criteriilor de recunoaştere; către statele membre pentru care se aplică externalizarea şi condiţiile şi natura activităţilor care pot fi externalizate, precum şi punerea la dispoziţie de către organizaţii sau asociaţii a unor mijloace tehnice; baza pentru calcularea volumului minim sau a valorii minime a producţiei comercializabile a organizaţiilor şi asociaţiilor; normele de calcul al volumului de lapte crud care face obiectul negocierilor purtate de o organizaţie de producători, acceptarea unor membri care nu sunt producători, în cazul organizaţiilor de producători, sau care nu sunt organizaţii de producători, în cazul asociaţiilor organizaţiilor de producători; extinderea aplicării anumitor norme ale organizaţiilor la operatori nemembri şi plata obligatorie de cotizaţii de către operatorii nemembri, inclusiv utilizarea şi alocarea plăţii respective de către organizaţiile în cauză şi o listă cu norme de producţie mai stricte care poate fi completată, cerinţe suplimentare privind reprezentativitatea, zonele economice în cauză, inclusiv examinarea definiţiei lor de către Comisie, perioadele minime în care normele ar trebui să se aplice înainte de extinderea aplicării lor, persoanele sau organizaţiile cărora li se pot aplica normele sau contribuţiile, precum şi situaţiile în care Comisia poate solicita ca extinderea aplicării normelor sau a contribuţiilor obligatorii să fie refuzată sau retrasă.
(143)Monitorizarea fluxurilor comerciale este, în principal, o chestiune de gestionare care ar trebui abordată într-o manieră flexibilă. Decizia referitoare la introducerea cerinţelor în materie de licenţe ar trebui luată ţinând cont de necesitatea licenţelor în scopul gestionării pieţelor în cauză şi în special în scopul monitorizării importurilor sau a exporturilor produselor în cauză.
(144)Pentru a lua în considerare obligaţiile internaţionale ale Uniunii şi standardele sociale, de mediu şi în materie de bunăstarea animalelor care sunt aplicabile, necesitatea de a monitoriza evoluţia comerţului şi a pieţei, precum şi a importurilor şi a exporturilor, necesitatea unei bune gestiuni a pieţei şi necesitatea de a reduce sarcina administrativă, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte lista de produse care fac obiectul prezentării unei licenţe de import sau de export, precum şi cazurile şi situaţiile în care prezentarea unei licenţe de import sau de export nu este necesară.
(145)Pentru a prevedea noi elemente ale sistemului de licenţe, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la normele privind: drepturile şi obligaţiile care decurg din licenţă, efectele juridice ale acesteia şi cazurile în care se aplică toleranţa în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei de a importa sau exporta cantitatea menţionată în licenţă sau în care trebuie indicată originea, condiţionarea eliberării unei licenţe de import sau a punerii în liberă circulaţie de prezentarea unui document emis de o ţară terţă sau de o entitate care certifică, printre altele, originea, autenticitatea şi caracteristicile calitative ale produselor; transferul de licenţe sau restricţiile referitoare la transmisibilitate; condiţii suplimentare pentru licenţele de import pentru cânepă şi principiul asistenţei administrative între statele membre pentru a preveni sau pentru a trata cazurile de fraudă sau neregulile şi situaţiile şi cazurile în care este necesară sau nu este necesară constituirea unei garanţii prin care să se asigure că produsele sunt importate sau exportate în perioada de valabilitate a licenţei.
(146)Elementele esenţiale ale taxelor vamale aplicabile produselor agricole, care reflectă acordurile OMC şi acordurile bilaterale, sunt stabilite în Tariful Vamal Comun. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsuri pentru calcularea detaliată a taxelor de import în temeiul acestor elemente esenţiale.
(147)Sistemul preţurilor de intrare ar trebui menţinut pentru anumite produse. Pentru a asigura eficienţa sistemului preţurilor de intrare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte verificarea veridicităţii preţului declarat al unui transport cu ajutorul unei valori forfetare la import şi precizarea condiţiilor în care este necesară constituirea unei garanţii.
(148)Pentru a evita sau contracara efectele negative asupra pieţei Uniunii, care ar putea rezulta din importul anumitor produse agricole, importul produselor de acest tip ar trebui să facă obiectul achitării unei taxe suplimentare, dacă sunt întrunite anumite condiţii.
(149)În anumite condiţii, este necesar să se deschidă şi să se gestioneze contingente tarifare de import care decurg din acordurile internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE sau care rezultă din alte acte juridice ale Uniunii. Pentru contingentele tarifare de import, metoda de administrare adoptată ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător necesităţile de aprovizionare a pieţelor de producţie, de procesare şi de consum a Uniunii, atât a celor existente, cât şi a celor emergente, din punctul de vedere al competitivităţii, siguranţei şi continuităţii aprovizionării şi al necesităţii de a menţine echilibrul pieţei.
(150)Pentru a respecta angajamentele din acordurile încheiate ca parte a Rundei Uruguay de negocieri comerciale multilaterale legate de nivelul contingentelor tarifare pentru importul a 2 000 000 de tone de porumb şi 300 000 de tone de sorg în Spania şi de nivelul contingentelor tarifare pentru importul a 500 000 de tone de porumb în Portugalia, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea dispoziţiilor necesare pentru a efectua importurile în cadrul contingentelor tarifare şi, după caz, pentru depozitarea publică a cantităţilor importate de agenţiile de plăţi ale statelor membre în cauză.
(151)Pentru a asigura un acces echitabil la cantităţile disponibile şi egalitatea de tratament a operatorilor în cadrul contingentelor tarifare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate, referitoare la: stabilirea condiţiilor şi criteriilor de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un operator pentru a putea depune o cerere în cadrul contingentului tarifar; stabilirea unor norme cu privire la transferul de drepturi între operatori şi, acolo unde este cazul, la restricţionarea transferului în cadrul gestionării contingentului tarifar; condiţionarea participării la contingentul tarifar de constituirea unei garanţii; şi adoptarea unor dispoziţii, acolo unde este necesar, privind particularităţile, cerinţele sau restricţiile aplicabile contingentului tarifar prevăzute în acordul internaţional sau într-un alt act.
(152)În anumite cazuri, produsele agricole pot beneficia de un tratament special la importul în ţări terţe dacă respectă diferitele specificaţii şi/sau condiţii de preţ. O cooperare administrativă între autorităţile ţărilor terţe importatoare şi cele ale Uniunii este necesară pentru buna aplicare a acestui sistem. În acest scop, este necesar ca produsele să fie însoţite de un certificat eliberat în Uniune.
(153)Pentru a se asigura că produsele exportate pot beneficia de un tratament special la importul într-o ţară terţă atunci când sunt respectate anumite condiţii, în temeiul acordurilor internaţionale încheiate de Uniune conform TFUE, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate privind obligaţia autorităţilor competente din statele membre de a emite, la cerere şi după controalele de rigoare, un document care să certifice îndeplinirea condiţiilor.
(154)Pentru a evita ca piaţa cânepii destinate producţiei de fibre să fie perturbată de culturi ilicite de cânepă, prezentul regulament ar trebui să prevadă controlul importurilor de cânepă şi de seminţe de cânepă pentru a garanta că produsele în cauză oferă anumite garanţii în ceea ce priveşte conţinutul lor în tetrahidrocanabinol. În plus, importul de seminţe de cânepă, altele decât cele destinate însămânţării, ar trebui să fie supus în continuare unui regim de control care prevede autorizarea importatorilor în cauză.
(155)O politică de calitate este urmărită la nivelul Uniunii în privinţa produselor din sectorul hameiului. În cazul importului, dispoziţiile care asigură că nu se importă decât produsele care corespund exigenţelor de calitate minimă echivalente ar trebui integrate în prezentul regulament. Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte cazurile în care nu ar trebui să se aplice obligaţiile legate de o atestare de echivalenţă şi de etichetare a ambalajelor.
(156)Uniunea a încheiat cu ţări terţe mai multe acorduri în materie de acces preferenţial pe piaţă, conform cărora aceste ţări pot exporta zahăr din trestie de zahăr către Uniune în condiţii favorabile. Ar trebui păstrate pentru o anumită perioadă dispoziţiile conexe referitoare la evoluţia nevoilor de zahăr ale rafinăriilor şi, în anumite condiţii, rezervarea licenţelor de import operatorilor specializaţi care utilizează cantităţi importante de zahăr brut din trestie de zahăr importat, care sunt consideraţi a fi rafinării cu activitate permanentă ale Uniunii. Pentru a se asigura rafinarea zahărului importat, destinat rafinării, în conformitate cu cerinţele respective, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate cu privire la utilizarea termenilor legaţi de funcţionarea regimurilor de import, condiţiile şi cerinţele de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un operator pentru a putea depune o cerere de licenţă de import, inclusiv pentru constituirea unei garanţii, precum şi normele privind sancţiunile administrative care trebuie aplicate.
(157)Regimul taxelor vamale permite renunţarea la oricare alte măsuri de protecţie la frontierele externe ale Uniunii. Piaţa internă şi mecanismul de taxe ar putea, în condiţii excepţionale, să se dovedească inadecvate. În asemenea cazuri, pentru ca piaţa Uniunii să nu devină vulnerabilă la perturbările care ar putea apărea, Uniunea ar trebui să fie capabilă să ia de îndată toate măsurile necesare. Aceste măsuri ar trebui să fie conforme cu angajamentele internaţionale ale Uniunii.
(158)Este oportun să se permită suspendarea utilizării regimului de perfecţionare activă şi pasivă atunci când piaţa Uniunii este perturbată sau riscă să fie perturbată ca urmare a acestei proceduri.
(159)Ar trebui să se reţină restituţiile la exportul către ţări terţe calculate pe baza diferenţei dintre preţurile practicate în Uniune şi cele practicate pe piaţa mondială şi cuprinse în limitele fixate de angajamentele asumate în cadrul OMC, ca măsură sub incidenţa căreia ar putea intra anumite produse cărora li se aplică prezentul regulament atunci când condiţiile pieţei interne corespund celor care justifică măsuri excepţionale. Exporturile care fac obiectul unor subvenţii ar trebui supuse unor limite exprimate în termeni de valoare şi cantitate şi, fără a aduce atingere aplicării unor măsuri excepţionale, restituţia disponibilă ar trebui să fie zero.
(160)La stabilirea restituţiilor la export, ar trebui să se asigure respectarea limitelor exprimate în termeni de valoare prin monitorizarea plăţilor în temeiul normelor referitoare la Fondul european de garantare agricolă. Monitorizarea ar putea fi facilitată impunându-se stabilirea obligatorie în avans a restituţiilor la export, prevăzându-se, în acelaşi timp, posibilitatea, în cazul restituţiilor diferenţiate, de a schimba destinaţia prevăzută în interiorul unei arii geografice în care se aplică o rată unică de restituţie la export. În cazul schimbării destinaţiei, este necesar să se plătească restituţia la export aplicabilă destinaţiei reale, plafonând-o la nivelul valorii care se aplică destinaţiei stabilite în prealabil.
(161)Ar trebui asigurată respectarea limitelor cantitative cu ajutorul unui sistem de monitorizare fiabil şi eficace. În acest scop, este necesar ca restituţiile la export să fie acordate numai dacă există o licenţă de export. Acordarea restituţiilor la export în limitele disponibile ar trebui să se efectueze în funcţie de situaţia specială a fiecăruia dintre produsele respective. Ar trebui acceptate excepţii de la această regulă doar pentru produsele procesate care nu figurează în anexa I la tratate, cărora nu li se aplică limite exprimate în volum. Ar trebui să se prevadă posibilitatea de a deroga de la cerinţa respectării cu stricteţe a normelor de gestionare în cazul în care exporturile care beneficiază de restituţii nu sunt susceptibile de a depăşi limitele cantitative fixate.
(162)În cazul exportului de animale vii din specia bovină, ar trebui să se acorde şi să se plătească restituţiile la export numai dacă se respectă dispoziţiile prevăzute de legislaţia Uniunii în materie de bunăstare a animalelor, în special în ceea ce priveşte protecţia animalelor în timpul transportului.
(163)Pentru a asigura buna funcţionare a sistemului de restituţii la export, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte cerinţa de a constitui o garanţie care să asigure îndeplinirea obligaţiilor operatorilor.
(164)Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă a operatorilor şi a autorităţilor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate prin care să stabilească pragurile sub care nu poate fi impusă obligaţia de a elibera sau de a prezenta o licenţă de export, să desemneze destinaţiile sau operaţiunile pentru care poate fi justificată o exonerare de obligaţia de a prezenta o licenţă de export şi prin care să permită, în situaţii justificate, acordarea ex post de licenţe de export.
(165)Pentru a aborda anumite situaţii practice care justifică eligibilitatea totală sau parţială a restituţiilor la export şi pentru a ajuta operatorii să facă faţă perioadei dintre depunerea cererii şi plata finală a restituţiei la export, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte normele referitoare la: o altă dată pentru restituţie; plata în avans a restituţiilor la export, inclusiv condiţiile de constituire şi de eliberare a unei garanţii;dovezi suplimentare în cazurile în care există îndoieli privind destinaţia reală a produselor, şi posibilitatea reimportării lor pe teritoriul vamal al Uniunii; destinaţiile tratate ca destinaţii de export din Uniune, precum şi includerea destinaţiilor eligibile pentru restituţii la export pe teritoriul vamal al Uniunii.
(166)Pentru a garanta egalitatea în ceea ce priveşte accesul exportatorilor la restituţiile la export pentru produsele specificate în anexa I la tratate şi pentru produsele procesate din acestea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate privind aplicarea anumitor norme referitoare la produsele agricole produselor exportate sub forma unor mărfuri procesate.
(167)Pentru a asigura că produsele care beneficiază de restituţii la export sunt exportate de pe teritoriul vamal al Uniunii şi pentru a evita întoarcerea lor pe acest teritoriu, precum şi pentru a reduce la minimum sarcina administrativă a operatorilor în ceea ce priveşte producerea şi prezentarea dovezilor că produsele care beneficiază de restituţie au ajuns într-o ţară de destinaţie eligibilă pentru restituţii diferenţiate, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate referitoare la normele privind: termenul până la care trebuie să se încheie ieşirea de pe teritoriul vamal al Uniunii, inclusiv termenul pentru întoarcerea temporară a produselor; procesarea la care pot fi supuse produsele care beneficiază de restituţii la export în respectiva perioadă; dovada că produsele au ajuns la o destinaţie pentru a fi eligibile pentru restituţii diferenţiate; pragurile de restituţie şi condiţiile în care exportatorii pot fi exoneraţi de obligaţia de a prezenta respectiva dovadă; precum şi condiţiile de aprobare a dovezii, furnizate de către terţe părţi independente, referitor la faptul că produsele au ajuns la o destinaţie pentru care se aplică restituţii diferenţiate.
(168)Pentru a încuraja exportatorii să respecte condiţiile în materie de bunăstare a animalelor şi pentru a permite autorităţilor competente să verifice cheltuirea corectă a restituţiilor la export dacă acestea sunt condiţionate de respectarea cerinţelor în materie de bunăstare a animalelor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate, în ceea ce priveşte cerinţele în materie de bunăstare a animalelor în afara teritoriului vamal al Uniunii, inclusiv utilizarea unor terţe părţi independente.
(169)Pentru a lua în considerare particularităţile diferitelor sectoare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte cerinţele şi condiţiile specifice pentru operatori şi pentru produsele eligibile pentru o restituţie la export şi stabilirea de coeficienţi pentru calcularea restituţiilor la export care să ia în considerare procesul de maturare a anumitor băuturi spirtoase obţinute din cereale.
(170)Preţurile minime pentru exportul de bulbi de flori nu mai sunt utile şi ar trebui eliminate.
(171)În conformitate cu articolul 42 din TFUE, dispoziţiile din TFUE referitoare la concurenţă se aplică producţiei şi comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de legislaţia Uniunii în cadrul dispoziţiilor de la articolul 43 alineatul (2) din TFUE şi în conformitate cu procedura prevăzută în aceste dispoziţii.
(172)Având în vedere specificul sectorului agricol şi dependenţa acestuia de buna funcţionare a întregului lanţ de aprovizionare cu produse alimentare, inclusiv de aplicarea eficientă a normelor concurenţiale în toate sectoarele aferente, în întregul lanţ de aprovizionare cu produse agricole, care poate fi extrem de concentrat, ar trebui acordată o atenţie deosebită dispoziţiei privind aplicarea regulilor de concurenţă menţionate la articolul 42 din TFUE. În acest scop, este necesară o cooperare strânsă între Comisie şi autorităţile ale statelor membre în domeniul concurenţei. Mai mult, orientările adoptate, după caz, de Comisie reprezintă un instrument potrivit de orientare pentru întreprinderi şi alte părţi interesate.
(173)Ar trebui să se prevadă faptul că regulile de concurenţă referitoare la acordurile, deciziile şi practicile menţionate la articolul 101 din TFUE, respectiv privind abuzul de poziţie dominantă, se aplică producţiei de produse agricole şi comerţului cu acestea, cu condiţia ca aplicarea lor să nu pună în pericol îndeplinirea obiectivelor PAC.
(174)Ar trebui admisă o abordare specială în cazul organizaţiilor de fermieri sau de producători ori al asociaţiilor acestora care au drept scop producţia sau comercializarea comună a produselor agricole sau utilizarea instalaţiilor comune, cu excepţia cazului în care o asemenea acţiune comună elimină concurenţa sau pune în pericol îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE.
(175)Fără a aduce atingere reglementării ofertei de anumite produse precum jambonul şi brânzeturile, care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată, sau vinul, care este vizat de un set de norme specifice, ar trebui urmată o abordare specială în ceea ce priveşte anumite activităţi ale unor organizaţii interprofesionale, cu condiţia ca acestea să nu ducă la împărţirea pieţelor, să nu afecteze buna funcţionare a OCP, să nu denatureze sau să elimine concurenţa, să nu implice stabilirea de preţuri sau cote şi să nu creeze discriminare.
(176)Acordarea de ajutoare naţionale ar pune în pericol buna funcţionare a pieţei interne. De aceea, dispoziţiile TFUE privind ajutoarele de stat ar trebui să se aplice, ca regulă generală, produselor agricole. Cu toate acestea, în anumite cazuri, ar trebui să fie permise anumite excepţii. În astfel de cazuri, Comisia ar trebui să poată stabili un inventar al ajutoarelor naţionale existente, noi sau propuse, să formuleze observaţii adecvate în atenţia statelor membre şi să propună măsuri adecvate.
(177)Dispoziţiile referitoare la prima de defrişare şi anumite măsuri din cadrul programelor de sprijin al sectorului vitivinicol nu ar trebui să constituie un obstacol în calea acordării de plăţi naţionale cu acelaşi scop.
(178)Din cauza situaţiei economice speciale a producţiei şi a comercializării renilor şi a produselor derivate, Finlanda şi Suedia ar trebui să acorde în continuare plăţi naţionale în acest sector.
(179)În Finlanda, cultura sfeclei de zahăr se supune unor condiţii geografice şi climatice specifice al căror efect nefavorabil asupra sectorului se adaugă efectelor generale ale reformei din sectorul zahărului. Acest stat membru ar trebui, prin urmare, să fie autorizat, în mod permanent, să efectueze plăţi naţionale către producătorii săi de sfeclă de zahăr.
(180)Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua plăţi naţionale pentru cofinanţarea măsurilor referitoare la apicultură prevăzute în prezentul regulament, precum şi pentru protecţia exploataţiilor apicole dezavantajate prin condiţii structurale sau naturale sau care fac obiectul programelor de dezvoltare economică, cu excepţia plăţilor naţionale alocate pentru producţie sau comerţ.
(181)Statele membre care participă la programele de îmbunătăţire a accesului copiilor la hrană ar trebui să poată acorda, suplimentar faţă de ajutorul din partea Uniunii, ajutor naţional pentru furnizarea produselor şi pentru anumite costuri aferente.
(182)În vederea soluţionării situaţiilor de criză justificate, chiar şi după încetarea perioadei de tranziţie, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda plăţi naţionale pentru distilarea de criză în limita a 15 % din valoarea globală a bugetului anual relevant al statului membru respectiv pentru programul său naţional de sprijin. Aceste plăţi naţionale ar trebui notificate Comisiei şi aprobate înainte de a fi acordate.
(183)Statele membre ar trebui să poată continua să efectueze plăţi naţionale pentru fructele cu coajă prevăzute în prezent la articolul 120 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, pentru a amortiza efectele decuplării fostei scheme de ajutoare a Uniunii pentru fructele cu coajă. Din motive de claritate, deoarece regulamentul respectiv urmează să fie abrogat, aceste plăţi naţionale ar trebui prevăzute în prezentul regulament.
(184)Ar trebui prevăzute măsuri speciale de intervenţie pentru a se putea reacţiona în mod eficient şi concret la ameninţările de perturbare a pieţei. Ar trebui definită sfera de aplicare a acestor măsuri.
(185)Pentru a reacţiona în mod eficient şi concret la ameninţările de perturbare a pieţei cauzate de majorări sau reduceri semnificative de preţ pe pieţele interne ori externe sau de alte evenimente şi situaţii care perturbă sau ameninţă să perturbe piaţa în mod semnificativ, în cazul în care situaţia respectivă sau efectele ei pe piaţă sunt susceptibile să continue sau să se agraveze, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte măsurile necesare pentru a aborda respectiva situaţie de perturbare a pieţei, respectând totodată eventualele obligaţii ce rezultă din acordurile internaţionale şi cu condiţia ca orice alte măsuri disponibile în temeiul prezentului regulament să pară insuficiente, inclusiv măsuri care să extindă sau să modifice, după caz, domeniul de aplicare, durata sau alte aspecte ale altor măsuri prevăzute în cadrul prezentului regulament sau să prevadă restituţii la export ori să suspende taxele la import, în totalitate sau parţial, inclusiv pentru anumite cantităţi sau perioade, după caz.
(186)Restricţiile la libera circulaţie care rezultă din aplicarea de măsuri destinate să combată răspândirea bolilor animalelor ar putea provoca dificultăţi pe piaţă în unul sau mai multe state membre. Experienţa arată că perturbări grave ale pieţei, cum ar fi reducerea importantă a consumului sau a preţurilor, pot fi provocate de o pierdere de încredere a consumatorilor cauzată de existenţa unor riscuri pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor ori a plantelor. În lumina experienţei, măsurile care se datorează unei pierderi a încrederii consumatorilor ar trebui extinse la produsele din plante.
(187)Măsurile excepţionale de sprijinire a pieţei în sectorul cărnii de vită şi mânzat, al laptelui şi produselor lactate, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi de capră, al ouălor şi al cărnii de pasăre ar trebui să fie direct legate de măsurile sanitare şi veterinare adoptate pentru a combate răspândirea bolilor. Măsurile ar trebui luate la cererea statelor membre pentru a evita perturbări grave ale pieţelor.
(188)Pentru a reacţiona în mod concret în situaţii excepţionale, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte extinderea listei de produse, conform prevederii din prezentul regulament, pentru care pot fi adoptate măsuri excepţionale de sprijin.
(189)Comisia ar trebui autorizată să adopte măsurile necesare pentru rezolvarea anumitor probleme specifice în caz de urgenţă.
(190)Reacţia eficientă şi eficace la ameninţările de perturbare a pieţei poate avea o importanţă deosebită pentru sectorul laptelui. În mod asemănător, pot apărea probleme specifice pentru sectorul respectiv în caz de urgenţă. Prin urmare, este necesar să se evidenţieze faptul că măsurile adoptate de către Comisie, menţionate anterior, în cazuri de perturbare a pieţei, inclusiv a unor dezechilibre de piaţă, sau măsurile necesare pentru a soluţiona probleme specifice în caz de urgenţă pot interveni, în special în sectorul laptelui.
(191)Pentru a reacţiona în perioadele de dezechilibre grave ale pieţei, pot fi oportune, drept măsuri excepţionale, categorii specifice de acţiuni colective ale operatorilor privaţi, în scopul de a stabiliza sectoarele vizate, sub rezerva unor garanţii, limite şi condiţii clare. În cazul în care astfel de acţiuni pot intra sub incidenţa articolului 101 alineatul (1) din TFUE, Comisia ar trebui să fie împuternicită să prevadă o derogare temporară. Totuşi, aceste acţiuni ar trebui să vină în completarea acţiunii Uniunii în cadrul intervenţiei publice şi al depozitării private sau al măsurilor excepţionale avute în vedere în prezentul regulament şi nu ar trebui să afecteze funcţionarea pieţei interne.
(192)Ar trebui să fie posibil să se impună întreprinderilor, statelor membre sau ţărilor terţe să transmită comunicări în scopul aplicării prezentului regulament, al monitorizării, al analizei şi al gestionării pieţei produselor agricole, al asigurării transparenţei pieţei şi a bunei funcţionări a măsurilor din cadrul PAC, în scopul verificării, controlării, monitorizării, evaluării şi auditării măsurilor din cadrul PAC, precum şi al respectării cerinţelor prevăzute în acordurile internaţionale, inclusiv cerinţele de notificare în temeiul acestor acorduri. În vederea asigurării unei abordări armonizate, raţionalizate şi simplificate, ar trebui să se acorde Comisiei competenţa de a adopta toate măsurile necesare cu privire la comunicări. În acest sens, Comisia ar trebui să ţină seama de necesarul de date şi de sinergiile dintre posibilele surse de date.
(193)Pentru a asigura integritatea sistemelor de informare şi autenticitatea şi lizibilitatea documentelor şi datelor aferente transmise, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte: natura şi tipul informaţiilor care trebuie notificate; categoriile de date care trebuie procesate şi perioadele maxime de păstrare; scopul prelucrării, mai ales în eventualitatea publicării acestor date şi a transferului lor către ţări terţe; drepturile de acces la informaţiile sau sistemele de informare puse la dispoziţie şi condiţiile de publicare a informaţiilor.
(194)Se aplică dreptul Uniunii privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1) şi Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (2).
(1)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(2)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(195)Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a fost consultată şi a emis un aviz la 14 decembrie 2011 (3).
(3)JO C 35, 9.2.2012, p. 1.
(196)Ar trebui să se transfere fonduri din rezerva pentru situaţii de criză în sectorul agricol cu respectarea condiţiilor şi a procedurii menţionate la articolul (24) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 şi la punctul 22 din 17 decembrie 2013 Acordul Interinstituţional dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară (4) şi ar trebui clarificat că prezentul regulament reprezintă actul de bază aplicabil.
(4)JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(197)Pentru a asigura o tranziţie fără probleme de la măsurile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 la cele stabilite în prezentul regulament, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte anumite acte delegate în ceea ce priveşte stabilirea măsurilor necesare, în special cele necesare pentru protecţia drepturilor dobândite şi a aşteptărilor legitime ale întreprinderilor.
(198)Ar trebui să se recurgă la procedura de urgenţă pentru adoptarea actelor delegate în temeiul prezentului regulament numai în cazuri excepţionale, în care aceasta se dovedeşte imperativ necesară pentru a reacţiona în mod eficient şi concret în faţa riscului de perturbare a pieţei sau atunci când au loc perturbări ale pieţei. Utilizarea procedurii de urgenţă ar trebui justificată, iar cazurile în care se impune utilizarea unei astfel de proceduri ar trebui precizate.
(199)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se confere Comisiei competenţe de executare. Competenţele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (5).
(5)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(200)Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare a prezentului regulament, dat fiind faptul că actele respective se referă la PAC conform dispoziţiilor de la articolul 2 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Cu toate acestea, procedura de consultare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare a prezentului regulament cu privire la aspectele privind concurenţa, dat fiind că procedura de consultare este utilizată în general pentru adoptarea actelor de punere în aplicare în domeniul legislaţiei în materie de concurenţă.
(201)Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în ceea ce priveşte adoptarea, modificarea sau revocarea unor măsuri de protecţie ale Uniunii, suspendarea utilizării prelucrării sub control vamal sau a regimului de perfecţionare activă sau pasivă şi, dacă este necesar, pentru a reacţiona imediat la situaţia de pe piaţă şi a soluţiona probleme specifice în caz de urgenţă, care necesită o soluţionare imediată, atunci când, în cazuri justificate corespunzător, aceste acte sunt necesare din motive imperioase de urgenţă.
(202)În ceea ce priveşte anumite măsuri luate în temeiul prezentului regulament care necesită o acţiune rapidă sau care constau în simpla aplicare a unor dispoziţii generale unor situaţii specifice în mod nediscreţionar, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte de punere în aplicare fără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(203)În plus, ar trebui să se delege Comisiei competenţa de a se achita de anumite sarcini administrative sau de gestionare care nu necesită adoptarea unor acte delegate sau de punere în aplicare.
(204)Prezentul regulament ar trebui să prevadă anumite norme specifice cu privire la Croaţia, în conformitate cu Actul de aderare a Croaţiei (6).
(6)JO L 112, 24.4.2012, p. 21.
(205)În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, mai multe măsuri sectoriale vor expira la un interval relativ scurt de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. După abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, dispoziţiile relevante ar trebui să continue să se aplice până la expirarea schemelor în cauză.
(206)Regulamentul (CEE) nr. 922/72 al Consiliului (7) privind ajutorul pentru viermi de mătase pentru anul de creştere 1972/1973 este caduc; Regulamentul (CEE) nr. 234/79 privind procedura de adaptare a nomenclaturii Tarifului Vamal Comun este înlocuit de prezentul regulament; Regulamentul (CE) nr. 1601/96 al Consiliului (1) privind ajutorul pentru producătorii de hamei pentru recolta anului 1995 este o măsură temporară, care, prin natura sa, este în prezent caducă. Regulamentul (CE) nr. 1037/2001 al Consiliului (2) de autorizare a ofertei şi livrării anumitor vinuri importate a fost înlocuit de dispoziţiile Acordului între Comunitatea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind comerţul cu vin adoptate prin Decizia 2006/232/CE a Consiliului (3) şi este, prin urmare, caduc. Din motive de claritate şi certitudine juridică aceste regulamente ar trebui abrogate.
(7)Regulamentul (CEE) nr. 922/72 al Consiliului de stabilire a normelor generale de acordare a ajutorului pentru viermi de mătase pentru anul de creştere 1972/73 (JO L 106, 5.5.1972, p. 1).
(1)Regulamentul (CE) nr. 1601/96 al Consiliului din 30 iulie 1996 de stabilire, pentru hamei, a sumei ajutorului către producători pentru recolta anului 1995 (JO L 206, 16.8.1996, p. 46).
(2)Regulamentul (CE) nr. 1037/2001 al Consiliului din 22 mai 2001 de autorizare a ofertei şi livrării pentru consum uman direct a anumitor vinuri importate presupuse a fi fost obiectul unor procedee oenologice neprevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 (JO L 145, 31.5.2001, p. 12).
(3)Decizia Consiliului 2006/232/CE din 20 decembrie 2005 referitoare la încheierea Acordului între Comunitatea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind comerţul cu vin (JO L 87, 24.3.2006, p. 1).
(207)Anumite norme din sectorul laptelui şi produselor lactate, în special cele privind relaţiile contractuale şi negocierile; furnizarea de brânzeturi cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată; şi declaraţiile primilor cumpărători, organizaţiilor de producători, asociaţiilor organizaţiilor de producători şi ale organizaţiilor interprofesionale au intrat de curând în vigoare şi rămân justificate de situaţia economică actuală a pieţei produselor lactate şi de structura lanţului de aprovizionare. Prin urmare, acestea ar trebui aplicate în sectorul respectiv pe o perioadă suficient de lungă (atât înainte, cât şi după eliminarea cotelor de lapte), pentru a le permite să îşi producă efectele pe deplin. Aceste norme ar trebui să fie totuşi temporare şi să facă obiectul unei revizuiri. Comisia ar trebui să adopte rapoarte privind evoluţiile de pe piaţa laptelui şi produselor lactate, care trebuie prezentate până la 30 iunie 2014 şi, respectiv, până la 31 decembrie 2018, referitoare în special la posibilele stimulente vizând să încurajeze fermierii să încheie acorduri de producţie comune,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Domeniul de aplicare
(1)Prezentul regulament instituie o organizare comună a pieţelor pentru produsele agricole, care înseamnă toate produsele enumerate în anexa I la tratate, cu excepţia produselor din pescuit şi din acvacultură, astfel cum sunt definite în actele legislative ale Uniunii care reglementează organizarea comună a pieţelor produselor din pescuit şi din acvacultură.
(2)Produsele agricole, astfel cum sunt definite la alineatul (1), se împart în următoarele sectoare enumerate în părţile respective din anexa I:
a)cereale, partea I;
b)orez, partea II;
c)zahăr, partea III;
d)furaje uscate, partea IV;
e)seminţe, partea V;
f)hamei, partea VI;
g)ulei de măsline şi măsline de masă, partea VII;
h)in şi cânepă, partea VIII;
i)fructe şi legume, partea IX;
j)produse din fructe şi legume procesate, partea X;
k)banane, partea XI;
l)vin, partea XII;
m)pomi şi alte plante vii, bulbi, rădăcini şi altele asemănătoare, flori tăiate şi frunziş ornamental, partea XIII;
n)tutun, partea XIV;
o)carne de vită şi mânzat, partea XV;
p)lapte şi produse lactate, partea XVI;
q)carne de porc, partea XVII;
r)carne de oaie şi de capră, partea XVIII;
s)ouă, partea XIX;
t)carne de pasăre, partea XX;
u)alcool etilic de origine agricolă, partea XXI;
v)produse apicole, partea XXII;
w)viermi de mătase, partea XXIII;
x)alte produse, partea XXIV.
Art. 2: Dispoziţii generale din cadrul politicii agricole comune (PAC)
Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului (*1) şi dispoziţiile adoptate în temeiul acestuia se aplică în ceea ce priveşte măsurile prevăzute în prezentul regulament.
(*1)Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 187).

Art. 3: Definiţii
(1)În sensul prezentului regulament, se aplică definiţiile privind anumite sectoare, stabilite în anexa II.
(2)[textul din Art. 3, alin. (2) din partea I a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(3)Definiţiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116 şi în Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului (*2) se aplică în sensul prezentului regulament, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în prezentul regulament.
(*2)Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 şi a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 435, 6 decembrie 2021, p. 1).

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin care să modifice definiţiile referitoare la sectoarele stabilite în anexa II în măsura în care este necesar pentru actualizarea definiţiilor din perspectiva evoluţiilor pieţei şi fără a adăuga noi definiţii.

(5)În sensul prezentului regulament:
a)"regiuni mai puţin dezvoltate" înseamnă regiunile definite ca atare la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (3).
(3)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 85 din prezentul Jurnal Oficial).
b)"fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural" înseamnă condiţii meteorologice cum ar fi gerul, grindina, gheaţa, ploaia sau seceta care distrug mai mult de 30 % din producţia medie anuală a unui fermier dat în perioada de trei ani anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe o perioadă de cinci ani anterioară, excluzând valorile minime şi maxime.
Art. 4: Modificări ale nomenclaturii Tarifului Vamal Comun utilizate pentru produsele agricole
Acolo unde este cazul, pentru a lua în considerare modificările aduse Nomenclaturii combinate, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate care să adapteze descrierea produselor şi trimiterile din prezentul regulament la poziţiile sau subpoziţiile din Nomenclatura combinată.
Art. 5: Rate de conversie pentru orez
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc ratele de conversie pentru orez în diferite etape de procesare.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).

Art. 6: Anii de comercializare
Se stabilesc următorii ani de comercializare:
(a)de la data de 1 ianuarie la data de 31 decembrie ale unui an dat, pentru sectorul fructelor şi legumelor, sectorul fructelor şi legumelor procesate şi sectorul bananelor;
(b)de la data de 1 aprilie la data de 31 martie a anului următor, pentru sectorul furajelor uscate şi sectorul viermilor de mătase;
(c)de la data de 1 iulie la data de 30 iunie a anului următor pentru:
(i)sectorul cerealelor;
(ii)sectorul seminţelor;
(iii)sectorul inului şi al cânepii;
(iv)sectorul laptelui şi al produselor lactate;
(d)de la data de 1 august la data de 31 iulie a anului următor, pentru sectorul vitivinicol;
(e)de la data de 1 septembrie la data de 31 august a anului următor, pentru sectorul orezului şi cu privire la măslinele de masă;
(f)de la data de 1 octombrie la data de 30 septembrie a anului următor, pentru sectorul zahărului şi cu privire la uleiul de măsline.

Art. 7: Praguri de referinţă
(1)Se fixează următoarele praguri de referinţă:
a)pentru sectorul cerealelor, 101,31 EUR/tonă pentru stadiul de comercializare cu ridicata a mărfurilor livrate la depozite, înainte de descărcare;
b)pentru orezul nedecorticat, 150 EUR/tonă pentru calitatea standard astfel cum este definită la punctul A din anexa III, pentru stadiul de comercializare cu ridicata a mărfurilor livrate la depozite, înainte de descărcare;
c)pentru zahărul de calitate standard, astfel cum este definit la punctul B din anexa III, în privinţa zahărului neambalat, franco fabrică:
(i)zahăr alb: 404,4 EUR/tonă;
(ii)zahăr brut: 335,2 EUR/tonă;
d)pentru sectorul cărnii de vită şi de mânzat, 2 224 EUR/tonă pentru carcasele de bovine masculi din clasa de conformaţie/gradul de acoperire cu grăsime R3, astfel cum este prevăzut în grila utilizată în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult, menţionată la punctul A din anexa IV;
e)pentru sectorul laptelui şi al produselor lactate;
(i)246,39 EUR pe 100 kg pentru unt;
(ii)169,80 EUR/100 kg pentru lapte praf degresat;
f)pentru carnea de porc, 1 509,39 EUR/tonă pentru carcasele de porc de calitate standard, definite în termeni de greutate şi conţinut de carne macră, astfel cum se stabileşte în grila utilizată în Uniune pentru clasificarea carcaselor de porc menţionată la punctul B din anexa IV, după cum urmează:
(i)carcasele care cântăresc de la 60 la mai puţin de 120 kg: clasa E;
(ii)carcasele care cântăresc de la 120 la 180 kg: clasa R;
g)pentru sectorul uleiului de măsline:
(i)1 779 EUR/tonă pentru ulei de măsline extra virgin;
(ii)1 710 EUR/tonă pentru uleiul de măsline virgin;
(iii)1 524 EUR/tonă pentru uleiul de măsline lampant cu două grade de aciditate liberă, această sumă fiind redusă cu 36,70 EUR/tonă pentru fiecare grad suplimentar de aciditate.
(2)Pragurile de referinţă prevăzute la alineatul (1) sunt revizuite constant de Comisie, ţinând seama de criterii obiective, în special în funcţie de evoluţia producţiei, a costurilor de producţie, îndeosebi a costurilor factorilor de producţie, precum şi în funcţie de tendinţele pieţelor. Dacă este cazul, pragurile de referinţă se actualizează în conformitate cu procedura legislativă ordinară având în vedere evoluţiile producţiei şi ale pieţelor.
Art. 8: Domeniul de aplicare
Prezentul capitol stabileşte normele referitoare la intervenţia pe piaţă în ceea ce priveşte:
a)intervenţia publică, dacă produsele sunt achiziţionate de autorităţile competente ale statelor membre şi sunt depozitate de acestea până la desfacere; şi
b)acordarea de ajutor pentru depozitarea produselor de către operatori privaţi.
Art. 9: Provenienţa produselor eligibile
Produsele eligibile pentru achiziţie în cadrul intervenţiei publice sau pentru acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată sunt originare din Uniune. De asemenea, dacă produsele provin din recolte, acestea trebuie să fi fost recoltate în Uniune, iar dacă provin din lapte, laptele respectiv trebuie să fi fost produs în Uniune.
Art. 10: Grila utilizată în Uniune pentru clasificarea carcaselor
Grila utilizată în Uniune pentru clasificarea carcaselor se aplică în conformitate cu punctul A şi, respectiv, B din anexa IV în sectorul cărnii de vită şi mânzat în ceea ce priveşte carcasele de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult şi în sectorul cărnii de porc în ceea ce priveşte porcii alţii decât cei folosiţi pentru reproducere.
Art. 11: Produse eligibile pentru intervenţia publică
Intervenţia publică se aplică pentru produsele următoare, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezenta secţiune, precum şi cu orice cerinţe şi condiţii suplimentare care pot fi stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate, în temeiul articolului 19, şi al unor acte de punere în aplicare, în temeiul articolului 20:
a)grâu comun, grâu dur, orz şi porumb;
b)orez nedecorticat;
c)carne proaspătă sau refrigerată din sectorul cărnii de vită şi mânzat, încadrate la codurile NC 0201 10 00 şi 0201 20 20-0201 20 50;
d)unt produs direct şi exclusiv din smântână pasteurizată obţinută direct şi exclusiv din lapte de vacă într-o întreprindere agreată din Uniune, cu un conţinut minim de grăsimi butirice de 82 % din greutate şi cu un conţinut maxim de apă de 16 % din greutate;
e)lapte praf degresat de calitate superioară obţinut din lapte de vacă prin procedeul pulverizării într-o întreprindere agreată din Uniune, cu un conţinut minim de materie proteică de 34 % din greutatea substanţei uscate, fără grăsimi.
Art. 12: Perioadele de intervenţie publică
Intervenţia publică este disponibilă pentru:
(a)grâu comun, de la 1 octombrie la 31 mai;
(b)grâu dur, orz şi porumb, pe durata întregului an;
(c)orez nedecorticat, pe durata întregului an;
(d)carne de vită şi mânzat, pe durata întregului an;
(e)unt şi lapte praf degresat, de la 1 februarie la 30 septembrie.

Art. 13: Deschiderea şi închiderea intervenţiei publice
(1)În cursul perioadelor menţionate la articolul 12, intervenţia publică:
a)este deschisă pentru grâul comun, unt şi laptele praf degresat;
b)poate fi deschisă de Comisie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, pentru grâu dur, orz, porumb şi orez nedecorticat (inclusiv soiuri sau tipuri specifice de orez nedecorticat), dacă situaţia de pe piaţă impune acest lucru.
Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2);
c)poate fi deschisă de Comisie pentru sectorul cărnii de vită şi mânzat, prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3), în cazul în care preţul mediu de piaţă în decursul unei perioade reprezentative stabilite în temeiul articolului 20 primul paragraf litera (c) într-un stat membru sau într-o regiune a unui stat membru, înregistrat pe baza grilei utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine menţionate la punctul A din anexa IV, este mai mic de 8 5 % din pragul de referinţă stabilit la articolul 7 alineatul (1) litera (d).
(2)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să închidă intervenţia publică pentru sectorul cărnii de vită şi mânzat în cazul în care, în decursul unei perioade reprezentative stabilite în temeiul articolului 20 primul paragraf litera (c), nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la prezentul articol alineatul (1) litera (c). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).
Art. 14: Achiziţiile la preţ fix sau prin procedură de atribuire
Atunci când intervenţia publică este deschisă în conformitate cu articolul 13 alineatul (1), măsurile privind stabilirea preţurilor de achiziţie pentru produsele menţionate la articolul 11, precum şi, după caz, măsurile privind limitările cantitative atunci când achiziţiile au loc la preţ fix, se adoptă de către Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.
Art. 15: Preţul de intervenţie publică
(1)Preţul de intervenţie publică înseamnă:
a)preţul la care produsele sunt achiziţionate în cadrul intervenţiei publice dacă acest lucru se face la preţ fix; sau
b)preţul maxim la care produsele eligibile pentru intervenţia publică pot fi achiziţionate, dacă acest lucru se face prin procedură de atribuire.
(2)Măsurile de stabilire a nivelului preţului de intervenţie publică, inclusiv valoarea majorărilor şi a reducerilor, se adoptă de către Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.
Art. 16: Principii generale privind desfacerea produselor din stocul de intervenţie publică
(1)Desfacerea produselor achiziţionate în cadrul intervenţiei publice are loc astfel încât:
a)să se evite orice perturbare a pieţei;
b)să se asigure accesul egal la mărfuri, precum şi egalitatea de tratament a cumpărătorilor; şi
c)să se respecte angajamentele care decurg din acordurile internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE.
(2)Produsele achiziţionate conform intervenţiei publice pot fi desfăcute prin punerea lor la dispoziţie pentru programul de distribuire de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune astfel cum se prevede în actele juridice relevante ale Uniunii. În acest caz, valoarea contabilă a acestor produse trebuie să fie la nivelul preţului pertinent de intervenţie publică stabilit, menţionat la articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament

(21)Statele membre notifică Comisiei toate informaţiile necesare pentru a permite monitorizarea respectării principiilor prevăzute la alineatul (1).

(3)În fiecare an, Comisia publică detalii privind condiţiile în care produsele achiziţionate conform intervenţiei publice au fost cumpărate sau vândute în anul anterior. Respectivele detalii includ volumele relevante şi preţurile de achiziţie şi de vânzare.

Art. 17: Produse eligibile
Ajutorul pentru depozitarea privată se poate acorda pentru produsele enumerate în continuare, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezenta secţiune, precum şi cu orice alte cerinţe şi condiţii care urmează a fi adoptate de Comisie, prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 18 alineatul (1) sau al articolului 19 şi al unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 18 alineatul (2) sau al articolului 20:
a)zahăr alb;
b)ulei de măsline şi măsline de masă;

c)fibre de in;
d)carne proaspătă sau refrigerată de la bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult;
e)unt produs din smântână obţinută direct şi exclusiv din lapte de vacă;
f)brânză;
g)lapte praf degresat fabricat din lapte de vacă;
h)carne de porc;
i)carne de oaie şi de capră.
Litera (f) de la primul paragraf se aplică doar în cazul brânzei care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1151/2012, care este depozitată pentru o perioadă care depăşeşte durata de maturare prevăzută în caietul de sarcini al produsului menţionat la articolul 7 din regulamentul respectiv şi/sau pentru o perioadă de maturare care contribuie la sporirea valorii brânzei.
Art. 18: Condiţii de acordare a ajutorului
(1)Pentru a se asigura transparenţa pieţei, Comisia este împuternicită să adopte, în cazurile în care este necesar, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care să stabilească condiţiile în care se poate decide să acorde ajutor pentru depozitarea privată a produselor enumerate la articolul 17, ţinând seama de:
a)preţurile medii de piaţă înregistrate în Uniune şi de pragurile de referinţă, precum şi de costurile de producţie ale produselor respective; şi/sau
b)necesitatea de a reacţiona în timp util la o situaţie de pe piaţă deosebit de dificilă sau la evoluţiile economice cu un impact negativ semnificativ asupra marjelor din sectorul respectiv.
(2)Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care
a)se acordă ajutor pentru depozitarea privată pentru produsele enumerate la articolul 17, ţinând seama de condiţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol;
b)se limitează acordarea ajutorului pentru depozitarea privată.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(3)Măsurile privind stabilirea nivelului ajutorului pentru depozitarea privată prevăzut la articolul 17 se adoptă de către Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.
Art. 19: Competenţe delegate
(1)Pentru a se garanta că produsele cumpărate în cadrul intervenţiei publice sau prin ajutor pentru depozitare privată sunt potrivite pentru depozitare pe termen lung şi de o calitate bună, corectă şi vandabilă, precum şi pentru a lua în considerare particularităţile diferitelor sectoare în scopul asigurării utilizării rentabile a intervenţiei publice şi a depozitării private, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care să stabilească cerinţele şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească produsele respective, în plus faţă de cerinţele prevăzute în prezentul regulament. Respectivele cerinţe şi condiţii vizează, pentru produsele achiziţionate şi depozitate, garantarea:
a)calităţii acestora în ceea ce priveşte parametrii de calitate, grupurile de calitate, gradele de calitate, categoriile, caracteristicile şi vechimea produsului;
b)eligibilităţii acestora, în ceea ce priveşte cantităţile, ambalarea, inclusiv etichetarea, conservarea, contractele de depozitare anterioare, aprobarea întreprinderilor, precum şi stadiul produselor cărora li se aplică preţul de intervenţie publică şi ajutorul pentru depozitarea privată.
(2)Pentru a lua în considerare particularităţile sectorului cerealelor şi ale sectorului orezului nedecorticat, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care să se stabilească criteriile de calitate atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi vânzările de grâu comun, grâu dur, orz, porumb şi orez nedecorticat.
(3)Pentru a asigura o capacitate de depozitare adecvată şi eficienţa sistemului de intervenţie publică în ceea ce priveşte rentabilitatea, distribuţia şi accesul pentru operatori, precum şi pentru a menţine calitatea produselor achiziţionate în cadrul intervenţiei publice pentru desfacerea acestora la finalul perioadei de stocare, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care să se stabilească:
a)cerinţele care trebuie să fie îndeplinite de spaţiile de depozitare pentru toate produsele care fac obiectul intervenţiei publice;
b)normele privind depozitarea produselor în interiorul şi în afara statului membru responsabil pentru acestea şi pentru tratarea acestor produse în ceea ce priveşte taxele vamale şi toate celelalte sume care trebuie acordate sau percepute în cadrul PAC.
(4)Pentru a se garanta că ajutorul pentru depozitare privată are efectul dorit asupra pieţei, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care să se stabilească:
a)normele şi condiţiile aplicabile în cazul în care cantitatea depozitată este mai mică decât cantitatea contractată;
b)condiţiile pentru acordarea unui avans din respectivul ajutor;
c)condiţiile în care se poate decide că produsele care fac obiectul contractelor de depozitare privată pot fi repuse pe piaţă sau eliminate.
(5)Pentru a se asigura funcţionarea adecvată a intervenţiei publice şi a sistemelor de depozitare privată, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate:
a)prin care să se prevadă utilizarea procedurilor de atribuire care garantează accesul egal la mărfuri, precum şi egalitatea de tratament a operatorilor;
b)prin care să se stabilească condiţiile suplimentare care trebuie îndeplinite de operatori pentru a facilita gestionarea şi controlul eficient al sistemului pentru statele membre şi operatori;
c)prin care să se stabilească cerinţa impusă operatorilor de a constitui o garanţie care să garanteze îndeplinirea obligaţiilor acestora.
(6)Pentru a lua în considerare evoluţiile tehnice şi necesităţile sectoarelor menţionate la articolul 10, precum şi necesitatea de a standardiza prezentarea diferitelor produse în scopul de a îmbunătăţi transparenţa pieţei, înregistrarea preţurilor şi aplicarea măsurilor de intervenţie pe piaţă, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care:
a)se adaptează şi actualizează dispoziţiile din anexa IV privind grila utilizată în Uniune pentru clasificarea, identificarea şi prezentarea carcaselor;
b)se stabilesc dispoziţii suplimentare referitoare la clasificarea, inclusiv de către clasificatori calificaţi, la gradarea pe clase, inclusiv prin tehnicile de clasificare automatizată, la identificarea, cântărirea şi marcarea carcaselor, precum şi la calcularea preţurilor medii în Uniune şi la coeficienţii de ponderare utilizaţi la calcularea preţurilor respective;
c)se stabilesc, pentru sectorul cărnii de vită şi mânzat, derogări de la dispoziţii şi derogări speciale care pot fi acordate de statele membre abatoarelor în care sunt sacrificate puţine animale din specia bovină, precum şi dispoziţii suplimentare privind produsele în cauză, inclusiv dispoziţii privind clasele de conformaţie şi gradul de acoperire cu grăsime, iar pentru sectorul cărnii de oaie, dispoziţii suplimentare privind greutatea, culoarea cărnii şi gradul de acoperire cu grăsime şi criteriile de clasificare a mieilor uşori;
d)statele membre sunt autorizate să nu aplice grila pentru clasificarea carcaselor de porc şi sunt autorizate să folosească şi alte criterii de evaluare decât greutatea şi conţinutul de carne macră estimat sau să prevadă derogări de la grila respectivă.
Art. 20: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care să se stabilească măsurile necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului capitol. Măsurile menţionate pot viza în mod special:
a)costurile pe care trebuie să le plătească operatorul în cazul în care produsele livrate pentru intervenţie publică nu îndeplinesc cerinţele minime de calitate;
b)stabilirea capacităţii minime de depozitare pentru spaţiile de stocare pentru intervenţie;
c)perioadele, pieţele şi preţurile de piaţă reprezentative necesare pentru aplicarea prezentului capitol;
d)livrarea produselor care urmează să fie achiziţionate în cadrul intervenţiei publice, costurile de transport care trebuie suportate de ofertant, preluarea produselor de către agenţiile de plăţi şi plata;
e)diferitele operaţiuni aferente procesului de dezosare pentru sectorul cărnii de vită şi mânzat;
f)modalităţile practice pentru ambalarea, comercializarea şi etichetarea produselor;
g)procedurile pentru aprobarea întreprinderilor care produc unt şi lapte praf degresat în sensul prezentului capitol;
h)orice autorizaţie de depozitare în afara teritoriului statului membru în care produsele au fost achiziţionate şi depozitate;
i)vânzarea sau eliminarea produselor achiziţionate în cadrul intervenţiei publice, în special în ceea ce priveşte preţurile de vânzare, condiţiile referitoare la scoaterea din depozit, utilizarea sau destinaţia ulterioară a produselor eliberate din stoc, inclusiv procedurile privind produsele puse la dispoziţie spre a fi utilizate în cadrul programului menţionat la articolul 16 alineatul (2), inclusiv transferurile între statele membre;
j)în ceea ce priveşte produsele achiziţionate în cadrul intervenţiei publice, dispoziţiile privind posibilitatea pentru statele membre să vândă, sub propria lor răspundere, cantităţi mici rămase în depozit sau cantităţi care nu mai pot fi reambalate sau care s-au deteriorat;
k)în ceea ce priveşte depozitarea privată, încheierea şi conţinutul contractelor dintre autoritatea competentă a statului membru şi solicitanţi;
l)plasarea şi păstrarea produselor în depozitare privată şi scoaterea acestora din depozit;
m)durata depozitării private şi dispoziţiile conform cărora această durată, odată specificată în contracte, poate fi scurtată sau prelungită;
n)procedurile care trebuie urmate pentru achiziţiile la preţ fix, inclusiv procedurile pentru garanţia care trebuie constituită şi valoarea acesteia, sau pentru acordarea ajutorului stabilit în prealabil pentru depozitarea privată;
o)recurgerea la proceduri de atribuire atât pentru intervenţie publică, cât şi pentru depozitarea privată, în special în ceea ce priveşte:
(i)depunerea ofertelor şi cantitatea minimă pentru care se poate depune o ofertă;
(ii)procedurile pentru garanţia care trebuie constituită şi valoarea acesteia; şi
(iii)selectarea ofertelor, asigurându-se că se acordă prioritate celor mai favorabile pentru Uniune şi permiţând totodată ca acest fapt să nu ducă neapărat la atribuirea unui contract;
p)aplicarea grilelor utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de vită, de porc şi de oaie;
q)o prezentare a carcaselor şi a semicarcaselor diferită de cea prevăzută la punctul A.IV din în anexa IV în vederea stabilirii preţurilor de piaţă;
r)factorii de corecţie care trebuie aplicaţi de statele membre pentru a fi utilizaţi pentru o prezentare diferită a carcaselor de vită şi de oaie în cazul în care nu este utilizată prezentarea de referinţă;
s)modalităţile practice pentru marcarea carcaselor clasificate şi pentru calcularea de către Comisie a mediei ponderate a preţului din Uniune pentru carcasele de vită, porc şi oaie;
t)autorizarea statelor membre de a dispune, în ceea ce priveşte porcii sacrificaţi pe teritoriile lor, o prezentare a carcaselor de porc diferită de cea prevăzută la punctul B.III din anexa IV, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)practicile comerciale obişnuite de pe teritoriul lor diferă de prezentarea standard definită la anexa IV punctul B.III primul paragraf;
(ii)cerinţele tehnice justifică această prezentare;
(iii)carcasele sunt jupuite în mod uniform;
u)dispoziţiile pentru revizuirea la faţa locului a punerii în aplicare a clasificării carcaselor în statele membre de către un comitet al Uniunii alcătuit din experţi ai Comisiei şi experţi numiţi de statele membre, pentru a asigura acurateţea şi fiabilitatea clasificării carcaselor. Aceste dispoziţii prevăd ca Uniunea să suporte costurile rezultate din activitatea de revizuire.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 21: Alte competenţe de executare
Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a autoriza statele membre să utilizeze, pentru mieii cu greutatea carcasei mai mică de 13 kg, prin derogare de la punctul C.III din anexa IV, următoarele criterii de clasificare:
a)greutatea carcasei;
b)culoarea cărnii;
c)gradul de acoperire cu grăsime.
Art. 22: Grupul-ţintă
Schema de ajutor destinată îmbunătăţirii distribuirii de produse agricole şi a obiceiurilor alimentare ale copiilor vizează copiii care frecventează în mod regulat creşe, grădiniţe sau instituţii şcolare de nivel primar sau secundar, care sunt administrate sau recunoscute de autorităţile competente din statele membre.
Art. 23: Ajutor pentru aprovizionarea cu fructe şi legume destinate şcolilor şi cu lapte destinat şcolilor, pentru măsuri educative însoţitoare şi costuri aferente
(1)Ajutorul din partea Uniunii se acordă pentru copiii din instituţiile de învăţământ menţionate la articolul 22:
a)pentru aprovizionarea cu produsele eligibile menţionate la alineatele (3), (4) şi (5) din prezentul articol şi pentru distribuirea respectivelor produse;
b)pentru măsurile educative însoţitoare; şi
c)pentru acoperirea anumitor costuri legate de echipamente, publicitate, monitorizare şi evaluare, precum şi de logistică şi distribuire, în măsura în care aceste costuri nu sunt acoperite de litera (a) din prezentul paragraf.
În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliul stabileşte limitele pentru componenta de ajutor din partea Uniunii care acoperă măsurile şi costurile menţionate la primul paragraf literele (b) şi (c) din prezentul alineat.
(2)În sensul prezentei secţiuni:
a)«fructe şi legume destinate şcolilor» înseamnă produsele menţionate la alineatul (3) litera (a) şi la alineatul (4) litera (a);
b)«lapte destinat şcolilor» înseamnă produsele menţionate la alineatul (3) litera (b) şi la alineatul (4) litera (b), precum şi produsele menţionate în anexa V.
(3)Statele membre care doresc să participe la schema de ajutoare în temeiul alineatului (1) (denumită în continuare «programul pentru şcoli») şi care solicită ajutorul corespunzător din partea Uniunii, acordă prioritate, ţinând seama de circumstanţele naţionale, distribuirii de produse dintr-unul sau din ambele grupuri care urmează:
a)fructe şi legume şi produse proaspete din sectorul bananelor;
b)lapte de consum şi versiunile fără lactoză ale acestuia.
(4)În pofida alineatului (3), pentru a promova consumul unor produse specifice şi/sau pentru a răspunde unor nevoi nutriţionale speciale ale copiilor de pe teritoriul acestora, statele membre pot să prevadă distribuirea de produse dintr-unul sau din ambele grupuri care urmează:
a)produse din fructe şi legume prelucrate, în plus faţă de produsele menţionate la alineatul (3) litera (a);
b)brânzeturi, caş, iaurt şi alte tipuri de produse lactate fermentate sau acrite fără adaos de aromatizanţi, fructe, fructe cu coajă lemnoasă sau cacao, în plus faţă de produsele menţionate la alineatul (3) litera (b).
(5)În cazurile în care consideră necesar pentru îndeplinirea obiectivelor programului pentru şcoli şi a obiectivelor enunţate în strategiile menţionate la alineatul (8), statele membre pot completa distribuirea produselor menţionate la alineatele (3) şi (4) cu produsele enumerate în anexa V.
În astfel de cazuri, ajutorul din partea Uniunii este plătit numai pentru componenta «lapte» a produselor distribuite. Componenta respectivă nu trebuie să fie mai mică de 90 % din greutate pentru produsele din categoria I din anexa V şi 75 % din greutate pentru produsele din categoria II din anexa V.
Nivelul ajutorului din partea Uniunii este stabilit de Consiliu pentru componenta lapte în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.
(6)Produsele distribuite în cadrul programului pentru şcoli nu conţin niciuna dintre următoarele:
a)adaos de zahăr;
b)adaos de sare;
c)adaos de grăsime;
d)adaos de îndulcitori; sau
e)potenţiatori artificiali de aromă E 620-E 650, astfel cum sunt definiţi în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (*).
(*)Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354, 31.12.2008, p. 16).
În pofida primului paragraf din prezentul alineat, după obţinerea autorizaţiei corespunzătoare din partea autorităţii sale naţionale responsabile din domeniul sănătăţii şi al nutriţiei, în conformitate cu procedurile naţionale, orice stat membru poate decide că produsele eligibile menţionate la alineatele (4) şi (5) pot să conţină cantităţi limitate de adaos de zahăr, adaos de sare şi/sau adaos de grăsime.
(7)În plus faţă de produsele menţionate la alineatele (3), (4) şi (5) din prezentul articol, statele membre pot prevedea includerea altor produse agricole în cadrul măsurilor educative însoţitoare, în special cele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) literele (g) şi (v).
(8)Ca o condiţie a participării sale la programul pentru şcoli, un stat membru întocmeşte, înainte de participarea sa la programul pentru şcoli şi, ulterior, din şase în şase ani, la nivel naţional sau regional, o strategie pentru punerea în aplicare a programului. Strategia poate fi modificată de autoritatea responsabilă cu elaborarea acesteia la nivel naţional sau regional, în special ţinând seama de monitorizare şi evaluare, precum şi de rezultatele obţinute. Strategia include cel puţin identificarea nevoilor care trebuie satisfăcute, clasificarea necesităţilor în funcţie de priorităţi, grupul-ţintă, rezultatele preconizate a fi obţinute şi, dacă sunt disponibile, obiectivele cuantificate care trebuie atinse în raport cu situaţia iniţială şi stabileşte cele mai adecvate instrumente şi acţiuni pentru realizarea obiectivelor respective.
Strategia poate conţine elemente specifice legate de punerea în aplicare a programului pentru şcoli, inclusiv cele destinate simplificării gestionării sale.
(9)În cadrul propriilor strategii, statele membre stabilesc lista tuturor produselor care urmează să fie furnizate în cadrul programului pentru şcoli, fie prin distribuire periodică, fie în cadrul măsurilor educative însoţitoare. Fără a aduce atingere alineatului (6), statele membre asigură, de asemenea, implicarea corespunzătoare a autorităţilor lor naţionale responsabile din domeniul sănătăţii şi al nutriţiei în elaborarea respectivei liste, sau autorizarea corespunzătoare de către autorităţile respective a acelei liste, în conformitate cu procedurile naţionale.
(10)Pentru eficientizarea programului pentru şcoli, statele membre prevăd, de asemenea, măsuri educative însoţitoare, care pot include, printre altele, măsuri şi activităţi care vizează restabilirea unei legături între copii şi agricultură prin intermediul unor activităţi, cum ar fi vizitele la ferme, şi prin intermediul distribuirii unei mai mari varietăţi de produse agricole, după cum se menţionează la alineatul (7). Respectivele măsuri pot, de asemenea, să fie destinate educării copiilor cu privire la aspecte conexe, cum ar fi obiceiurile alimentare sănătoase, lanţurile alimentare locale, agricultura ecologică, producţia durabilă sau combaterea risipei alimentare.
(11)Statele membre aleg produsele care urmează să facă obiectul distribuirii sau urmează să fie incluse în măsurile educative însoţitoare pe baza unor criterii obiective, care includ unul sau mai multe dintre următoarele: considerente de sănătate şi de mediu, caracterul sezonier, soiul şi disponibilitatea produselor locale sau regionale, acordând prioritate, pe cât posibil, produselor originare din Uniune. Statele membre pot încuraja în special achiziţiile locale sau regionale, produsele ecologice, lanţurile de aprovizionare scurte sau beneficiile pentru mediu, inclusiv ambalajele durabile, şi, dacă este cazul, produsele recunoscute în temeiul sistemelor de calitate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
În cadrul strategiilor lor, statele membre pot lua în considerare acordarea de prioritate consideraţiilor privind durabilitatea şi comerţul echitabil.

Art. 23a: Dispoziţii financiare
(1)Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, ajutorul din cadrul programului pentru şcoli alocat pentru distribuirea de produse, pentru măsurile educative însoţitoare şi pentru costurile aferente menţionate la articolul 23 alineatul (1) nu depăşeşte 220 804 135 EUR pe an şcolar. În cadrul respectivei limite globale, ajutorul nu depăşeşte:
a)pentru fructele şi legumele destinate şcolilor: 130 608 466 EUR pe an şcolar;
b)pentru laptele destinat şcolilor: 90 195 669 EUR pe an şcolar.

(2)Ajutorul menţionat la alineatul (1) se alocă fiecărui stat membru ţinând seama de următoarele elemente:
a)numărul de copii cu vârsta cuprinsă între şase şi zece ani din statul membru vizat;
b)gradul de dezvoltare a regiunilor din statul membru vizat astfel încât să se asigure faptul că se alocă un ajutor mai mare pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi pentru insulele mici din Marea Egee în înţelesul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE)nr. 229/2013; şi
c)pentru laptele destinat şcolilor, pe lângă criteriile menţionate la literele (a) şi (b), utilizarea anterioară a ajutorului din partea Uniunii pentru aprovizionarea cu lapte şi produse lactate destinate copiilor.
Pentru regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE, repartizările pentru statul membru vizat asigură un ajutor mai mare pentru regiunile respective, pentru a lua în considerare situaţia lor specifică în ceea ce priveşte aprovizionarea cu produse şi pentru a promova o astfel de aprovizionare între regiunile ultraperiferice care sunt în proximitate geografică unele faţă de celelalte.
Repartizările pentru laptele destinat şcolilor care rezultă din aplicarea criteriilor prevăzute în prezentul alineat asigură faptul că toate statele membre au dreptul să primească cel puţin o sumă minimă de ajutor din partea Uniunii pentru fiecare copil din grupa de vârstă menţionată la primul paragraf litera (a).

Măsurile privind stabilirea repartizărilor orientative şi definitive şi realocarea ajutorului din partea Uniunii pentru fructele şi legumele destinate şcolilor şi pentru laptele destinat şcolilor sunt adoptate de către Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.
(3)Statele membre care doresc să participe la programul pentru şcoli depun în fiecare an o cerere de ajutor din partea Uniunii, precizând suma solicitată pentru fructele şi legumele destinate şcolilor şi suma solicitată pentru laptele destinat şcolilor pe care doresc să le distribuie.
(4)Fără a depăşi limita globală de 220 804 135 EUR prevăzută la alineatul (1), orice stat membru poate transfera, o dată pe an şcolar, până la 20 % din una sau din cealaltă repartizare orientativă a sa.
Respectivul procentaj poate fi majorat până la 25 % pentru statele membre cu regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE şi în alte cazuri justificate corespunzător, de exemplu atunci când un stat membru trebuie să abordeze o situaţie specifică a pieţei din sectorul vizat de programul pentru şcoli, preocupările specifice ale acestuia legate de consumul scăzut al unuia sau al celuilalt grup de produse sau alte schimbări societale.
Transferurile pot fi făcute fie:
a)înainte de stabilirea repartizărilor definitive pentru anul şcolar următor, între repartizările orientative ale statului membru; fie
b)după începutul anului şcolar, între repartizările definitive ale statului membru, în cazul în care astfel de repartizări au fost stabilite pentru statul membru în cauză.
Transferurile menţionate la al treilea paragraf litera (a) nu pot fi făcute din repartizarea orientativă pentru grupul de produse pentru care statul membru în cauză solicită o sumă care depăşeşte repartizarea sa orientativă. Statele membre notifică Comisiei cuantumul oricărui transfer făcut între repartizările orientative.
(5)Programul pentru şcoli nu aduce atingere altor programe naţionale separate pentru şcoli care sunt compatibile cu dreptul Uniunii. Ajutorul din partea Uniunii prevăzut la articolul 23 poate fi utilizat pentru a extinde domeniul de aplicare sau eficacitatea oricărui program naţional pentru şcoli existent sau a oricărui program de distribuire la nivelul şcolilor care furnizează fructe şi legume destinate şcolilor şi lapte destinat şcolilor, dar nu înlocuieşte finanţarea acestor programe naţionale existente, cu excepţia distribuirii de mese gratuite pentru copii în instituţiile de învăţământ. În cazul în care un stat membru decide să extindă domeniul de aplicare a unui program naţional pentru şcoli existent sau să îl facă mai eficace prin solicitarea de ajutor din partea Uniunii, acesta indică în strategia prevăzută la articolul 23 alineatul (8) modul în care se va realiza acest lucru.
(6)Statele membre pot acorda, pe lângă ajutorul din partea Uniunii, un ajutor naţional pentru finanţarea programului pentru şcoli.
Statele membre pot finanţa ajutorul respectiv prin intermediul unei taxe impuse sectorului vizat sau prin orice altă contribuţie din partea sectorului privat.
(7)Uniunea poate finanţa, de asemenea, în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, măsuri de informare, publicitate, monitorizare şi evaluare legate de programul pentru şcoli, inclusiv măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la obiectivele programului şi măsuri conexe privind crearea de reţele care au drept scop schimbul de experienţă şi bune practici în vederea facilitării punerii în aplicare şi a gestionării programului.
Comisia poate elabora, în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din prezentul regulament, un identificator comun sau elemente grafice pentru a spori vizibilitatea programului pentru şcoli.
(8)Statele membre care participă la programul pentru şcoli aduc la cunoştinţa publicului, în incintele şcolare sau în alte locuri relevante, implicarea lor în program şi faptul că acesta este subvenţionat de Uniune. Statele membre pot utiliza orice instrumente adecvate de publicitate, care pot include afişe, site-uri internet dedicate, materiale grafice informative şi campanii de informare şi de sensibilizare. Statele membre garantează valoarea adăugată şi vizibilitatea programului Uniunii pentru şcoli în raport cu furnizarea altor mese în instituţiile de învăţământ.
Art. 24: Competenţe delegate
(1)Pentru a promova obiceiurile alimentare sănătoase în rândul copiilor şi pentru a se asigura că ajutorul acordat în cadrul programului pentru şcoli îi vizează pe copiii din grupul-ţintă menţionat la articolul 22, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce priveşte norme referitoare la:
a)criteriile suplimentare referitoare la eligibilitatea grupului-ţintă prevăzut la articolul 22;
b)aprobarea şi selectarea solicitanţilor ajutorului de către statele membre;
c)elaborarea de strategii naţionale sau regionale şi măsurile educative însoţitoare.
(2)Pentru a asigura utilizarea eficientă şi direcţionată a fondurilor Uniunii şi pentru a facilita punerea în aplicare a programului pentru şcoli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate articolul 227 în ceea ce priveşte:
a)identificarea costurilor şi a măsurilor care sunt eligibile pentru ajutor din partea Uniunii;
b)obligaţia statelor membre de a monitoriza şi de a evalua eficacitatea propriului program pentru şcoli.
(3)Pentru a ţine cont de progresul ştiinţific, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce priveşte completarea listei de potenţiatori artificiali de aromă prevăzuţi la articolul 23 alineatul (6) primul paragraf litera (e).
Pentru a se asigura că produsele distribuite în conformitate cu articolul 23 alineatele (3), (4) şi (5) îndeplinesc obiectivele programului pentru şcoli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 prin care se definesc nivelurile maxime de adaos de zahăr, adaos de sare şi adaos de grăsime care pot fi permise de statele membre în temeiul articolului 23 alineatul (6) al doilea paragraf şi care sunt necesare din punct de vedere tehnic pentru pregătirea sau fabricarea de produse prelucrate.
(4)Pentru a promova gradul de sensibilizare cu privire la programul pentru şcoli şi pentru a mări vizibilitatea ajutorului din partea Uniunii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin care să solicite statelor membre care participă la programul pentru şcoli să aducă în mod clar la cunoştinţa publicului faptul că primesc sprijin din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a programului, inclusiv în legătură cu:
a)dacă este adecvat, stabilirea de criterii specifice în ceea ce priveşte prezentarea, structura, dimensiunea şi conceperea identificatorului comun sau a elementelor grafice;
b)criteriile specifice legate de utilizarea de instrumente de publicitate.
(5)Pentru a asigura valoarea adăugată şi vizibilitatea programului pentru şcoli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce priveşte normele referitoare la distribuirea de produse în raport cu furnizarea altor mese în instituţiile de învăţământ.
(6)Ţinând seama de necesitatea de a se asigura că ajutorul din partea Uniunii se reflectă în preţul la care produsele sunt disponibile în cadrul programului pentru şcoli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 prin care se solicită statelor membre să explice, în cadrul propriilor strategii, modul în care se va realiza acest lucru.
Art. 25: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsurile necesare pentru aplicarea prezentei secţiuni, inclusiv cele privind:
(a)informaţiile care urmează să fie incluse în strategiile statelor membre;
(b)cererile de ajutor şi plăţile, inclusiv simplificarea procedurilor care rezultă din cadrul comun pentru programul pentru şcoli;
(c)metodele de promovare a programului pentru şcoli şi măsurile de constituire a unor reţele la nivelul acestuia;
(d)prezentarea, formatul şi conţinutul cererilor anuale de ajutor, al rapoartelor de evaluare şi de monitorizare realizate de statele membre care participă la programul pentru şcoli;
(e)aplicarea articolului 23a alineatul (4), inclusiv în ceea ce priveşte termenele pentru transferuri şi în ceea ce priveşte prezentarea, formatul şi conţinutul notificărilor de transfer.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).

[textul din partea II, titlul I, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 8., alin. (E) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
[textul din partea II, titlul I, capitolul II, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 8., alin. (E) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
[textul din partea II, titlul I, capitolul II, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 8., alin. (E) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
[textul din partea II, titlul I, capitolul II, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 8., alin. (E) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
[textul din partea II, titlul I, capitolul II, sectiunea 6 a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 8., alin. (E) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 61: Durata
Sistemul de autorizaţii pentru plantări de viţă-de-vie instituit în prezentul capitol se aplică în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2045, Comisia urmând să efectueze două evaluări intermediare, în 2028 şi în 2040, în scopul de a evalua funcţionalitatea sistemului şi, după caz, de a prezenta propuneri.

Art. 62: Autorizaţii
(1)Viţa-de-vie care produce soiuri de struguri de vinificaţie clasificate în conformitate cu articolul 81 alineatul (2) poate fi plantată sau replantată numai dacă se acordă o autorizaţie în conformitate cu articolele 64, 66 şi 68, în condiţiile stabilite în prezentul capitol.
(2)Statele membre acordă autorizaţia menţionată la alineatul (1), pentru o suprafaţă specifică exprimată în hectare, în urma prezentării unei cereri din partea producătorilor care să respecte criterii de eligibilitate obiective şi nediscriminatorii. Această autorizaţie este acordată fără costuri pentru producători.

(3)Autorizaţiile menţionate la alineatul (1) sunt valabile timp de trei ani de la data la care au fost acordate. Unui producător care nu a utilizat o autorizaţie acordată în perioada de valabilitate a acesteia i se aplică sancţiuni administrative în conformitate cu articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.
Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide că, atunci când replantarea are loc pe aceeaşi parcelă sau pe aceleaşi parcele pe care s-a efectuat defrişarea, autorizaţiile menţionate la articolul 66 alineatul (1) sunt valabile timp de şase ani de la data la care au fost acordate. Aceste autorizaţii identifică în mod clar parcela sau parcelele pe care urmează să aibă loc defrişarea şi replantarea.
Prin derogare de la primul paragraf, valabilitatea autorizaţiilor acordate în conformitate cu articolul 64 şi cu articolul 66 alineatul (1), care expiră în anii 2020 şi 2021, se prelungeşte până la data de 31 decembrie 2022.
Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, producătorilor care deţin autorizaţii în conformitate cu articolul 64 şi cu articolul 66 alineatul (1) din prezentul regulament, care expiră în anii 2020 şi 2021, nu li se aplică sancţiunea administrativă menţionată la articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, cu condiţia ca aceştia să informeze autorităţile competente până la 28 februarie 2022 că nu intenţionează să utilizeze autorizaţiile şi nu doresc să beneficieze de prelungirea valabilităţii lor, astfel cum se menţionează la al treilea paragraf de la prezentul alineat. În cazul în care producătorii care deţin autorizaţii a căror validitate a fost prelungită până la 31 decembrie 2021, au declarat autorităţii competente până la 28 februarie 2021 că nu intenţionează să îşi utilizeze respectivele autorizaţii, aceştia au posibilitatea de a îşi retrage declaraţiile printr-o comunicare scrisă către autoritatea competentă până la 28 februarie 2022 şi de a îşi utiliza autorizaţiile în perioada de valabilitate prelungită prevăzută la al treilea paragraf.

(4)Prezentul capitol nu se aplică în cazul plantării sau replantării suprafeţelor destinate unor scopuri experimentale, creării de colecţii de soiuri de viţă-de-vie având ca scop conservarea resurselor genetice sau plantărilor de viţă-mamă pentru altoi, în cazul suprafeţelor ale căror produse vitivinicole sunt destinate în exclusivitate consumului de către gospodăria viticultorului sau în cazul suprafeţelor care urmează să fie nou plantate ca urmare a unor măsuri de expropriere în interesul public adoptate în temeiul dreptului intern.

(5)Statele membre pot aplica prezentul capitol zonelor care produc vin şi care sunt adecvate pentru producţia distilatului de vin cu o indicaţie geografică înregistrată în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (*). În sensul prezentului capitol, aceste zone pot fi tratate ca zone în care pot fi produse vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.
(*)Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).

Art. 63: Mecanismul de garantare pentru plantări noi
(1)Statele membre pun la dispoziţie în fiecare an autorizaţii pentru plantări noi care corespund fie:
a)unui procent de 1 % din suprafaţa totală cultivată în mod real cu viţă-de-vie pe teritoriul lor, măsurată la data de 31 iulie a anului precedent; fie
b)unui procent de 1 % dintr-o suprafaţă care cuprinde suprafaţa cultivată în mod real cu viţă-de-vie pe teritoriul lor, măsurată la data de 31 iulie 2015, şi suprafaţa care face obiectul drepturilor de plantare acordate unor producători de pe teritoriul lor în conformitate cu articolul 85h, articolul 85i sau articolul 85k din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 care erau disponibile pentru conversia în autorizaţii la 1 ianuarie 2016, astfel cum se menţionează la articolul 68 din prezentul regulament.

(2)Statele membre pot:
a)să aplice la nivel naţional un procent mai mic decât cel prevăzut la alineatul (1);
b)să limiteze utilizarea autorizaţiilor la nivel regional, pentru suprafeţe specifice eligibile pentru producţia de vinuri cu o denumire de origine protejată, pentru suprafeţe eligibile pentru producţia de vinuri cu o indicaţie geografică protejată sau pentru suprafeţe fără o indicaţie geografică.
Statele membre care limitează utilizarea autorizaţiilor la nivel regional pentru suprafeţe specifice eligibile pentru producţia de vinuri cu o denumire de origine protejată sau pentru suprafeţe eligibile pentru producţia de vinuri cu o indicaţie geografică protejată în conformitate cu primul paragraf litera (b) pot solicita ca autorizaţiile în cauză să fie folosite în regiunile respective.

(3)Oricare dintre limitările menţionate la alineatul (2) contribuie la o creştere ordonată a plantărilor de viţă-de-vie, se stabileşte pentru o valoare mai mare de 0 % şi se justifică pe baza a cel puţin unuia dintre următoarele motive specifice:
a)necesitatea evitării unui risc bine demonstrat de producţie excesivă de produse vinicole în raport cu perspectivele pieţei pentru produsele respective, nedepăşind ceea ce este necesar pentru satisfacerea acestei necesităţi;
b)necesitatea evitării unui risc bine demonstrat de devalorizare a unei anumite denumiri de origine protejate sau a unei anumite indicaţii geografice protejate;
c)dorinţa de a contribui la dezvoltarea produselor vizate, menţinând totodată calitatea respectivelor produse.

(31)Statele membre pot lua orice măsuri de reglementare necesare pentru a împiedica eludarea de către operatori a măsurilor restrictive adoptate în temeiul alineatelor (2) şi (3).

(4)Statele membre publică eventualele decizii adoptate în temeiul alineatului (2), care sunt justificate în mod corespunzător. Statele membre notifică fără întârziere Comisiei deciziile şi justificările respective.
Art. 64: Acordarea de autorizaţii pentru plantări noi
(1)Dacă suprafaţa totală vizată de cererile eligibile într-un anumit an nu depăşeşte suprafaţa pusă la dispoziţie de statul membru, se acceptă toate cererile respective.
În scopul prezentului articol, statele membre pot aplica unul sau mai multe dintre următoarele criterii de eligibilitate obiective şi nediscriminatorii la nivel naţional sau regional:

a)solicitantul dispune de o suprafaţă agricolă care nu este mai mică decât zona pentru care solicită autorizaţia;
b)solicitantul dispune de o pregătire şi o competenţă profesională corespunzătoare;
c)cererea nu prezintă un risc semnificativ de însuşire frauduloasă a reputaţiei unor anumite denumiri de origine protejate, ceea ce se prezumă, cu excepţia cazului în care prezenţa unui astfel de risc este demonstrată de autorităţile publice;

c1)solicitantul nu a plantat viţă-de-vie fără autorizaţie, astfel cum se menţionează la articolul 71 din prezentul regulament, sau fără un drept de plantare, astfel cum se menţionează la articolele 85a şi 85b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;

d)în cazurile justificate corespunzător, unul sau mai multe dintre criteriile menţionate la alineatul (2), cu condiţia să fie aplicate în mod obiectiv şi nediscriminatoriu.

(2)Dacă suprafaţa totală vizată de cererile eligibile menţionate la alineatul (1) depăşeşte într-un anumit an suprafaţa pusă la dispoziţie de statul membru, autorizaţiile sunt acordate pe baza împărţirii proporţionale a hectarelor între toţi solicitanţii, în funcţie de suprafaţa pentru care au solicitat autorizaţia. Prin acordarea de autorizaţii se poate stabili suprafaţa minimă şi/sau maximă per solicitant şi, de asemenea, ea poate fi efectuată parţial sau integral în conformitate cu unul sau mai multe dintre următoarele criterii de prioritate obiective şi nediscriminatorii care se pot aplica la nivel naţional sau regional:
a)producători care înfiinţează plantări de viţă-de-vie pentru prima dată şi care sunt numiţi şefi ai exploataţiei (noi viticultori);

b)suprafeţe unde plantaţiile viticole contribuie la conservarea mediului sau la conservarea resurselor genetice ale viţei-de-vie;

c)suprafeţe care urmează să fie nou plantate în cadrul unor proiecte de consolidare a terenurilor;
d)suprafeţe care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice;
e)caracterul durabil al proiectelor de dezvoltare sau al replantărilor pe baza unei evaluări economice;
f)suprafeţe care urmează să fie nou plantate şi care contribuie la creşterea producţiei exploataţiilor din sectorul viticol care indică o creştere a eficienţei din punctul de vedere al costurilor sau a competitivităţii sau a prezenţei pe pieţe;

g)proiecte cu potenţial de îmbunătăţire a calităţii produselor cu indicaţii geografice;
h)suprafeţe care urmează să fie nou plantate în contextul creşterii dimensiunii exploataţiilor de viţă-de-vie mici şi mijlocii.

(21)Dacă decide să aplice unul sau mai multe criterii menţionate la alineatul (2), statul membru poate adăuga condiţia suplimentară ca solicitantul să fie o persoană fizică în vârstă de cel mult 40 de ani în anul depunerii cererii.

(22)Statele membre pot lua orice măsuri de reglementare necesare pentru a împiedica eludarea de către operatori a criteriilor restrictive pe care le aplică în temeiul alineatelor (1), (2) şi (2a).

(3)Statele membre fac publice criteriile menţionate la alineatele (1), (2) şi (2a) pe care le aplică şi le notifică neîntârziat Comisiei.

Art. 65: Rolul organizaţiilor profesionale
Atunci când aplică articolul 63 alineatul (2), un stat membru ia în considerare recomandările organizaţiilor profesionale recunoscute care funcţionează în sectorul vitivinicol menţionate la articolele 152, 156 şi 157, ale unor grupuri de producători interesate menţionate la articolul 95 sau ale altor tipuri de organizaţii profesionale recunoscute în temeiul legislaţiei statului membru respectiv, cu condiţia ca aceste recomandări să fie precedate de un acord convenit între părţile reprezentative relevante din aria geografică de referinţă.

Recomandările se fac pentru cel mult trei ani.
Art. 66: Replantările
(1)Statele membre acordă în mod automat o autorizaţie producătorilor care au defrişat o suprafaţă plantată cu viţă-de- vie începând cu 1 ianuarie 2016 şi care prezintă o cerere. Această autorizaţie corespunde unei suprafeţe de cultură pură echivalente cu suprafaţa defrişată. Suprafeţele vizate de astfel de autorizaţii nu sunt luate în calcul în sensul articolului 63.
(2)Statele membre pot acorda autorizaţia menţionată la alineatul (1) producătorilor care se angajează să defrişeze o suprafaţă plantată cu viţă-de-vie, dacă defrişarea suprafeţei în cauză are loc până la sfârşitul celui de al patrulea an de la data plantării noilor viţe-de-vie.
(3)Autorizaţia menţionată la alineatul (1) este utilizată în aceeaşi exploataţie pe care s-a efectuat defrişarea. În cazul suprafeţelor eligibile pentru producţii de vinuri cu denumiri de origine protejate sau cu indicaţii geografice protejate, statele membre pot limita replantarea, pe baza unei recomandări din partea unei organizaţii profesionale, în conformitate cu articolul 65, la viţe-de-vie care respectă acelaşi caiet de sarcini al denumirii de origine protejate sau indicaţiei geografice protejate ca şi cel al suprafeţei defrişate.

(4)Prezentul articol nu se aplică în cazul defrişării unor plantări neautorizate.
Art. 67: Regula "de minimis"
(1)Sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie instituit în prezentul capitol nu se aplică statelor membre în cazul cărora regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare prevăzut în partea a doua titlul I capitolul III secţiunea IVa subsecţiunea II din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 nu se aplica la 31 decembrie 2007.
(2)Statele membre cărora li se aplica, la 31 decembrie 2007, regimul menţionat la alineatul (1), şi în cazul cărora suprafeţele cultivate în prezent cu viţă-de-vie nu depăşesc 10 000 de hectare, pot decide să nu aplice sistemul de autorizaţii pentru plantări de viţă-de-vie menţionat în prezentul capitol.
Art. 68: Dispoziţii tranzitorii
(1)Drepturile de plantare acordate unor producători în conformitate cu articolul 85h, articolul 85i sau articolul 85k din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 anterior datei de 31 decembrie 2015, care nu au fost utilizate de aceşti producători şi care încă sunt valabile la data respectivă, pot fi convertite în autorizaţii în conformitate cu prezentul capitol începând cu 1 ianuarie 2016.
Această conversie are loc în urma unei cereri care este depusă de producătorii respectivi anterior datei de 31 decembrie 2015. Statele membre pot decide să permită producătorilor să depună astfel de cereri de conversie a drepturilor în autorizaţii până la 31 decembrie 2022.

(2)Autorizaţiile acordate în conformitate cu alineatul (1) au aceeaşi perioadă de valabilitate ca şi drepturile de plantare menţionate la alineatul (1). În cazul în care nu sunt utilizate, autorizaţiile respective expiră cel târziu la 31 decembrie 2018 sau, dacă un stat membru a luat decizia menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf, cel târziu la 31 decembrie 2025.

(21)Începând cu 1 ianuarie 2023, o suprafaţă echivalentă cu suprafaţa care face obiectul drepturilor de plantare care erau eligibile pentru conversia în autorizaţii de plantare la 31 decembrie 2022, dar care nu au fost încă convertite în autorizaţii în conformitate cu alineatul (1), rămâne la dispoziţia statelor membre în cauză, care pot acorda autorizaţii în conformitate cu articolul 64, cel târziu până la 31 decembrie 2025.

(3)Suprafeţele vizate de autorizaţiile acordate în conformitate cu alineatele (1) şi (2a) de la prezentul articol nu sunt luate în calcul în sensul articolului 63.

Art. 69: Competenţe delegate
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate referitoare la:
a)condiţiile pentru aplicarea excepţiei menţionate la articolul 62 alineatul (4);
b)normele privind criteriile menţionate la articolul 64 alineatele (1) şi (2);
c)adăugarea unor criterii la cele enumerate la articolul 64 alineatele (1) şi (2);
d)coexistenţa unor culturi de viţă-de-vie pe care producătorul s-a angajat să le defrişeze cu culturi de viţă-de-vie nou plantate, în conformitate cu articolul 66 alineatul (2);

e)motivaţia deciziilor luate de statele membre în temeiul articolului 66 alineatul (3).
Art. 70: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare referitoare la:
a)procedurile de acordare a autorizaţiilor;
b)registrele care trebuie ţinute de statele membre şi notificările care trebuie trimise Comisiei.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 71: Plantările neautorizate
(1)Producătorii defrişează pe propria cheltuială suprafeţele plantate cu viţă-de-vie fără autorizaţie.
(2)În cazul în care producătorii nu defrişează în termen de patru luni de la data la care le este notificată neregula, statele membre asigură defrişarea acestor plantări neautorizate în termen de doi ani de la expirarea perioadei de patru luni. Costul aferent este imputat producătorilor în cauză.
(3)Statele membre comunică Comisiei până la 1 martie în fiecare an mărimea totală a suprafeţelor constatate ca plantate cu viţă-de-vie fără autorizaţie după 1 ianuarie 2016, precum şi suprafeţele defrişate în conformitate cu alineatele (1) şi (2).
(4)Unui producător care nu respectă obligaţia prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol i se aplică sancţiuni care urmează să fie stabilite în conformitate cu articolul 64 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.
(5)Suprafeţele plantate cu viţă-de-vie fără autorizaţie nu beneficiază de nicio măsură de sprijin naţională sau a Uniunii.
Art. 72: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare care prevăd detaliile privind cerinţele în materie de comunicare pe care trebuie să le respecte statele membre, inclusiv eventuale reduceri ale limitelor bugetare prevăzute în anexa VI în caz de nerespectare a cerinţelor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
SUBSECŢIUNEA 1:Dispoziţii introductive
Art. 73: Domeniul de aplicare
Fără a aduce atingere vreunei alte dispoziţii aplicabile produselor agricole şi nici dispoziţiilor adoptate în sectoarele veterinar, fitosanitar şi alimentar, pentru a se asigura că produsele respectă standardele de igienă şi sănătate şi pentru a proteja sănătatea animalelor, a plantelor şi pe cea umană, prezenta secţiune stabileşte normele privind standardele de comercializare. Normele respective se împart în normele obligatorii şi menţiuni rezervate facultative pentru produsele agricole.
SUBSECŢIUNEA 2:Standarde de comercializare pe sectoare sau pe produse
Art. 74: Principiu general
Produsele pentru care au fost prevăzute standarde de comercializare pe sectoare sau pe produse în conformitate cu prezenta secţiune pot fi comercializate în Uniune numai dacă sunt conforme cu standardele respective.
Art. 75: Stabilire şi conţinut
(1)Standardele de comercializare pot fi aplicate pentru unul sau mai multe dintre următoarele sectoare şi produse:
a)ulei de măsline şi măsline de masă;
b)fructe şi legume;
c)produse din fructe şi legume procesate;
d)banane;
e)plante vii;
f)ouă;
g)carne de pasăre
h)materii grase tartinabile destinate consumului uman;
i)hamei.
(2)Pentru a lua în considerare aşteptările consumatorilor şi pentru a ameliora condiţiile economice de producţie şi de comercializare, precum şi calitatea produselor agricole vizate la alineatele (1) şi (4) din prezentul articol, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate privind standardele de comercializare pe sectoare sau produse, în toate etapele comercializării, şi de a adopta derogări şi scutiri de la aceste standarde pentru a se adapta la condiţiile în continuă schimbare de pe piaţă, la evoluţia cererii consumatorilor şi la evoluţiile standardelor internaţionale în domeniu, precum şi pentru a se evita crearea de obstacole pentru inovarea în materie de produse.
(3)Fără a aduce atingere articolului 26 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (1), standardele de comercializare menţionate la alineatul (1) pot viza una sau mai multe dintre cerinţele următoare care urmează să fie stabilite în funcţie de sector sau de produs şi de caracteristicile fiecărui sector, de necesitatea de a reglementa introducerea pe piaţă şi de condiţiile definite la alineatul (5) din prezentul articol:
(1)Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 şi (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).
a)definiţiile tehnice, denumirile şi denumirile comerciale pentru anumite sectoare, altele decât cele prevăzute la articolul 78;
b)criteriile de clasificare, precum clasificarea pe categorii, greutatea, dimensiunile, vârsta şi categoria;
c)specia, soiul de plante sau rasa de animale ori tipul comercial;
d)prezentarea, etichetarea legată de standardele de comercializare obligatorii, ambalarea, normele care trebuie aplicate în privinţa centrelor de ambalare, marcarea, anul recoltării şi utilizarea unor termeni specifici, fără a aduce atingere articolelor 92-123;
e)criterii precum aspectul, consistenţa, conformaţia, caracteristicile produsului şi ponderea conţinutului de apă;
f)substanţe specifice utilizate în procesul de producţie sau componente ori constituenţi, inclusiv conţinutul cantitativ, puritatea şi identitatea acestora;
g)tipul de activitate agricolă şi metoda de producţie, inclusiv practicile oenologice, şi sisteme avansate de producţie durabilă;
h)cupajul mustului şi al vinului, inclusiv definiţiile lor, amestecul şi restricţiile corespunzătoare;
i)frecvenţa de colectare, livrarea, conservarea şi manipularea, metoda de conservare şi temperatura, depozitarea şi transportul;
j)locul de provenienţă agricolă şi/sau originea, cu excepţia cărnii de pasăre şi a materiei grase tartinabile;
k)restricţiile cu privire la utilizarea anumitor substanţe şi practici;
l)utilizarea specifică;
m)condiţiile care reglementează eliminarea, deţinerea, circulaţia şi utilizarea produselor care nu respectă standardele de comercializare adoptate în temeiul alineatului (1) sau definiţiile, denumirile şi denumirile comerciale menţionate la articolul 78, precum şi eliminarea subproduselor.
(4)În plus faţă de alineatul (1), standardele de comercializare se pot aplica în sectorul vitivinicol. Alineatul (3) literele (e), (f), (g), (h), (k) şi (m) se aplică în sectorul vitivinicol.
(5)Standardele de comercializare pe sectoare sau pe produse adoptate în temeiul alineatului (1) din prezentul articol se stabilesc fără a aduce atingere articolelor 84-88 şi anexei IX şi iau în considerare:
a)particularităţile produsului în cauză;
b)necesitatea de a asigura condiţii care să faciliteze introducerea produselor pe piaţă;
c)interesul producătorilor de a comunica caracteristicile produselor şi ale producţiei agricole şi interesul consumatorilor de a obţine informaţii adecvate şi transparente referitoare la produse, inclusiv la locul de provenienţă agricolă, care trebuie determinat de la caz la caz, la nivelul geografic corespunzător, după realizarea unei evaluări care să ia în considerare îndeosebi costurile şi sarcinile administrative pentru operatori, precum şi beneficiile oferite producătorilor şi consumatorilor finali;
d)metodele disponibile pentru determinarea caracteristicilor fizice, chimice şi organoleptice ale produselor;
e)recomandările standard adoptate de organismele internaţionale;
f)necesitatea conservării caracteristicilor naturale şi esenţiale ale produselor şi necesitatea de a nu se aduce modificări substanţiale în ceea ce priveşte compoziţia produsului în cauză.
(6)Pentru a lua în considerare aşteptările consumatorilor şi necesitatea de a ameliora calitatea şi condiţiile economice de producere şi comercializare a produselor agricole, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care să se modifice lista de sectoare menţionată la alineatul (1). Respectivele acte delegate se limitează strict la necesităţile demonstrate ce rezultă din cererea consumatorilor, aflată în schimbare, din progresele tehnice sau din necesitatea de inovare a produselor, şi fac obiectul unui raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu care evaluează în special necesităţile consumatorilor, costurile şi sarcinile administrative ale operatorilor, inclusiv impactul de pe piaţa internă şi din comerţul internaţional, precum şi avantajele oferite producătorilor şi consumatorului final.
Art. 76: Cerinţe suplimentare pentru comercializarea produselor în sectorul fructelor şi legumelor
(1)În plus, în cazul în care acest lucru este relevant pentru standardele de comercializare aplicabile menţionate la articolul 75, produsele din sectorul fructelor şi legumelor destinate a fi vândute în stare proaspătă consumatorilor pot fi comercializate numai dacă sunt de calitate bună, corectă şi vandabilă şi dacă este indicată ţara de origine.
(2)Standardele de comercializare menţionate la alineatul (1), precum şi orice standard de comercializare aplicabil sectorului fructelor şi legumelor stabilit în conformitate cu prezenta subsecţiune, se aplică în toate etapele comercializării, inclusiv la import şi export, şi se pot referi la calitate, categorie, greutate, dimensiune, modul de ambalare, ambalajele utilizate, depozitare, transport, prezentare şi comercializare.
(3)Deţinătorul produselor provenind din sectorul fructelor şi legumelor care intră sub incidenţa standardelor de comercializare expune aceste produse sau le oferă spre vânzare, le livrează sau le comercializează în cadrul Uniunii numai în conformitate cu respectivele standarde şi este responsabil de asigurarea acestei conformităţi.
(4)În vederea asigurării aplicării adecvate a cerinţelor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol şi pentru a lua în considerare anumite situaţii speciale, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate privind derogări specifice de la prezentul articol, care sunt necesare pentru punerea în aplicare corectă a acestuia.
Art. 77: Certificarea hameiului
(1)În plus, în cazul în care acest lucru este relevant pentru standardele de comercializare aplicabile, produsele din sectorul hameiului recoltate sau preparate în cadrul Uniunii fac obiectul unei proceduri de certificare în temeiul prezentului articol.
(2)Certificatul nu poate fi eliberat decât pentru produsele care prezintă caracteristicile calitative minime corespunzătoare unui stadiu determinat de comercializare. În cazul pulberii de hamei, al pulberii de hamei îmbogăţite cu lupulină, al extractului de hamei şi al produselor amestecate cu hamei, certificatul nu poate fi eliberat decât dacă conţinutul de acid alfa al acestor produse nu este inferior conţinutului prezent în hameiul din care au fost preparate.
(3)Certificatul indică cel puţin:
a)locul (locurile) de producţie a hameiului;
b)anul (anii) de recoltare; şi
c)soiul (soiurile).
(4)Produsele din sectorul hameiului pot fi comercializate sau exportate doar dacă beneficiază de un certificat emis în conformitate cu prezentul articol.
În cazul produselor importate din sectorul hameiului, atestarea prevăzută la articolul 190 alineatul (2) este considerată a fi echivalentă cu respectivul certificat.
(5)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc derogări de la alineatul (4) din prezentul articol:
a)în vederea îndeplinirii cerinţelor comerciale ale unor ţări terţe; sau
b)pentru produsele destinate unor utilizări speciale.
Măsurile menţionate la primul paragraf:
(i)nu afectează comercializarea normală a produselor pentru care a fost eliberat certificatul; şi
(ii)sunt însoţite de garanţii pentru evitarea confuziilor în legătură cu aceste produse.
Art. 78: Definiţii, denumiri şi denumiri comerciale pentru anumite sectoare şi produse
(1)În plus, în cazul în care acest lucru este relevant pentru standardele de comercializare aplicabile, definiţiile, denumirile şi denumirile comerciale prevăzute în anexa VII se aplică următoarelor sectoare sau produse:
a)carne de vită şi mânzat;
b)vin;
c)lapte şi produse lactate destinate consumului uman;
d)carne de pasăre;
e)ouă;
f)materii grase tartinabile destinate consumului uman; şi
g)ulei de măsline şi măsline de masă.
(2)Definiţiile, denumirile sau denumirile comerciale prevăzute în anexa VII pot fi utilizate în Uniune numai pentru comercializarea unui produs care este conform cerinţelor corespunzătoare stabilite în anexa respectivă.
(3)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la modificări, derogări sau excepţii de la definiţiile şi denumirile comerciale prevăzute în anexa VII. Actele delegate respective se limitează strict la nevoi demonstrate rezultate din evoluţia cererii consumatorilor, din progresele tehnologice sau la necesitatea de inovare în materie de produse.
(4)Pentru a asigura faptul că operatorii şi statele membre înţeleg în mod clar şi corespunzător definiţiile şi denumirile comerciale prevăzute în anexa VII, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la norme referitoare la precizarea şi aplicarea acestora.
(5)Pentru a lua în considerare aşteptările consumatorilor şi evoluţia pieţei produselor lactate, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se precizează produsele lactate în cazul cărora trebuie să se declare specia de animale de la care provine laptele, dacă nu provine de la specii bovine, şi prin care să se stabilească normele necesare.
Art. 79: Toleranţa
(1)Pentru a lua în considerare particularităţile fiecărui produs sau sector, diferitele etape de comercializare, condiţiile tehnice, orice eventuală dificultate practică considerabilă, precum şi acurateţea şi repetabilitatea metodelor de analiză, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la toleranţa pentru unul sau mai multe standarde specifice dincolo de care se consideră că întregul lot de produse nu respectă standardul specific respectiv.
(2)La adoptarea actelor menţionate la alineatul (1), Comisia ia în considerare necesitatea de a nu se schimba caracteristicile intrinsece ale produselor şi de a se evita diminuarea calităţii acestora.
Art. 80: Practici oenologice şi metode de analiză
(1)Numai practicile oenologice autorizate în conformitate cu anexa VIII şi prevăzute la articolul 75 alineatul (3) litera (g) şi la articolul 8 3 alineatele (2) şi (3) sunt utilizate pentru producerea şi conservarea în Uniune a produselor enumerate în anexa VII partea II.
Primul paragraf nu se aplică:
a)sucului de struguri şi sucului de struguri concentrat; şi
b)mustului de struguri şi mustului de struguri concentrat destinat producerii sucului de struguri.
Practicile oenologice autorizate se utilizează numai în scopul asigurării unei bune vinificări, a unei bune conservări sau a unei valorificări superioare a produsului.
Produsele enumerate în partea II din anexa VII se produc în Uniune în conformitate cu normele stabilite în anexa VIII.
(2)Produsele enumerate în anexa VII partea II nu pot fi comercializate în Uniune în cazul în care:
a)au făcut obiectul unor practici oenologice neautorizate în Uniune;
b)au făcut obiectul unor practici oenologice neautorizate la nivel naţional sau
c)nu respectă normele stabilite în anexa VIII.
Produsele viticole care sunt necomercializabile în conformitate cu primul paragraf sunt distruse. Prin derogare de la această normă, statele membre pot autoriza utilizarea unor astfel de produse, ale căror caracteristici le stabilesc, în distilerii sau în fabrici de oţet sau în scopuri industriale, cu condiţia ca această autorizare să nu stimuleze producţia produselor viticole prin practici oenologice neautorizate.
(3)Atunci când autorizează practicile oenologice menţionate la articolul 75 alineatul (3) litera (g), Comisia:
a)ia în considerare practicile oenologice şi metodele de analiză recomandate şi publicate de OIV, precum şi rezultatele utilizării experimentale a unor practici oenologice încă neautorizate;
b)ia în calcul protecţia sănătăţii umane;
c)ia în calcul riscul potenţial pentru consumatori de a fi induşi în eroare din cauza percepţiei lor deja formate şi a aşteptărilor corespunzătoare cu privire la produs, având în vedere disponibilitatea şi viabilitatea mijloacelor de informare care permit excluderea unor astfel de riscuri;
d)face posibilă conservarea caracteristicilor naturale şi esenţiale ale vinului şi nu aduce modificări substanţiale compoziţiei produsului în cauză;
e)asigură un nivel minim acceptabil de protecţie a mediului;
f)respectă normele generale în materie de practici oenologice şi normele stabilite în anexa VIII.
(4)Pentru a asigura tratarea corectă a produselor vitivinicole necomercializabile, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la normele privind procedurile naţionale menţionate la alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul articol referitoare la retragerea sau distrugerea produselor vitivinicole care nu respectă cerinţele şi cu privire la derogările de la normele respective.
(5)Atunci când este necesar, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc metodele menţionate la articolul 75 alineatul (5) litera (d) pentru produsele enumerate în partea II din anexa VII. Metodele respective se bazează pe toate metodele relevante recomandate şi publicate de OIV, cu excepţia cazului în care acestea ar fi ineficace sau neadecvate pentru obiectivul urmărit de Uniune. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Până la adoptarea unor astfel de acte de punere în aplicare, metodele şi normele care trebuie utilizate sunt cele autorizate de statul membru în cauză.
Art. 81: Soiuri de struguri de vinificaţie
(1)Produsele enumerate în anexa VII partea II şi produse în Uniune se obţin din soiuri de struguri de vinificaţie clasificabile în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.
(2)Sub rezerva alineatului (3), statele membre clasifică soiurile de struguri de vinificaţie care pot fi plantate, replantate sau altoite pe teritoriile lor în scopul producerii vinului.
Statele membre pot clasifica numai soiurile de struguri de vinificaţie care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)soiurile respective aparţin speciei Vitis vinifera sau provin dintr-o încrucişare între specia Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis;
b)soiul nu este unul dintre următoarele: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont.
În cazul în care un soi de struguri de vinificaţie este eliminat din clasificarea menţionată la primul paragraf, defrişarea acestui soi se efectuează în termen de 15 ani de la eliminarea sa.
(3)Statele membre a căror producţie vinicolă nu depăşeşte 50 000 de hectolitri de vin pe an vinicol, calculată pe baza producţiei medii din cursul ultimilor cinci ani vinicoli, sunt scutite de obligaţia de clasificare prevăzută la alineatul (2) primul paragraf.
Cu toate acestea, şi în respectivele state membre, pot fi plantate, replantate sau altoite în scopul producerii vinului, numai soiurile de struguri de vinificaţie care respectă condiţiile prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf.
(4)Prin derogare de la alineatul (2) primul şi al treilea paragraf şi de la alineatul (3) al doilea paragraf, statele membre autorizează plantarea, replantarea sau altoirea, în scopul cercetării ştiinţifice şi în scop experimental, a următoarelor soiuri de struguri de vinificaţie:
a)soiurile de struguri de vinificaţie care nu sunt clasificate, în ceea ce priveşte statele membre altele decât cele menţionate la alineatul (3);
b)soiurile de struguri de vinificaţie care nu respectă dispoziţiile de la alineatul (2) al doilea paragraf, în ceea ce priveşte statele membre menţionate la alineatul (3).
(5)Suprafeţele plantate, în scopul producerii de vin, cu soiuri de struguri de vinificaţie pentru a căror plantare nu se respectă alineatele (2), (3) şi (4) se defrişează.
Cu toate acestea, nu există nicio obligaţie de defrişare a suprafeţelor respective dacă producţia în cauză este destinată exclusiv consumului în gospodăriile producătorilor de vin.
(6)Suprafeţele plantate în alte scopuri decât producerea vinului cu soiuri de viţă-de-vie care, în ceea ce priveşte alte statele membre decât cele menţionate la alineatul (3), nu sunt clasificate sau care, în ceea ce priveşte statele membre menţionate la alineatul (3), nu respectă alineatul (2) al doilea paragraf, nu fac obiectul unei obligaţii de defrişare.
Plantarea şi replantarea soiurilor de viţă-de-vie menţionate la primul paragraf în alte scopuri decât producerea vinului, nu fac obiectul sistemului de autorizaţii pentru plantări de viţă-de-vie prevăzut în partea II titlul I capitolul III.

Art. 82: Utilizare specifică a vinului necorespunzătoare categoriilor enumerate în anexa VII partea II
Cu excepţia vinurilor îmbuteliate pentru care există dovada că îmbutelierea a fost făcută anterior datei de 1 septembrie 1971, vinul produs dintr-unul dintre soiurile de struguri de vinificaţie enumerate în clasificările întocmite în conformitate cu articolul 81 alineatul (2) primul paragraf, dar care nu corespunde niciuneia dintre categoriile prevăzute în partea II din anexa VII, poate fi utilizat numai pentru consumul individual în gospodăriile producătorilor de vin, pentru producerea oţetului sau pentru distilare.
Art. 83: Norme naţionale pentru anumite produse şi sectoare
(1)Fără a aduce atingere articolului 75 alineatul (2), statele membre pot adopta sau pot menţine norme naţionale de stabilire a diferitelor niveluri de calitate a materiilor grase tartinabile. Astfel de norme permit evaluarea nivelurilor respective de calitate pe baza unor criterii care se referă în special la materiile prime utilizate, la caracteristicile organoleptice ale produselor şi la stabilitatea lor fizică şi microbiologică.
Statele membre care folosesc posibilitatea prevăzută la primul paragraf se asigură că produsele altor state membre, care respectă criteriile stabilite prin respectivele norme naţionale, pot utiliza în mod nediscriminatoriu termeni care stabilesc că au fost respectate criteriile respective.
(2)Statele membre pot limita sau interzice utilizarea anumitor practici oenologice şi pot impune norme mai stricte pentru vinurile autorizate conform dreptului Uniunii şi produse pe teritoriile lor, în scopul de a sprijini menţinerea caracteristicilor esenţiale ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, precum şi ale vinurilor spumante şi ale vinurilor licoroase.
(3)Statele membre pot autoriza utilizarea experimentală a unor practici oenologice neautorizate.
(4)Pentru a se asigura aplicarea transparentă şi corectă a prezentului articol, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc condiţiile de aplicare a alineatelor (1), (2) şi (3) din prezentul articol, precum şi condiţiile de deţinere, circulaţie şi utilizare a produselor obţinute prin practicile experimentale menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol.
(5)Statele membre pot adopta sau menţine dispoziţii legislative naţionale suplimentare cu privire la produsele reglementate de un standard de comercializare al Uniunii doar dacă respectivele dispoziţii sunt conforme cu dreptul Uniunii, în special în ceea ce priveşte respectarea principiului liberei circulaţii a mărfurilor şi sub rezerva Directivei 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1).
(1)Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (JO L 204, 21.7.1998, p. 37).
SUBSECŢIUNEA 3:Menţiuni rezervate facultative
Art. 84: Dispoziţie generală
Se instituie un sistem referitor la menţiunile rezervate facultative în funcţie de sector sau de produs pentru a oferi producătorilor de produse agricole cu caracteristici sau proprietăţi care oferă valoare adăugată posibilitatea să comunice mai uşor aceste caracteristici sau proprietăţi pe piaţa internă, precum şi, mai ales, pentru a sprijini şi a completa standardele specifice de comercializare.
Prezenta subsecţiune nu se aplică produselor vitivinicole menţionate la articolul 92 alineatul (1).
Art. 85: Menţiuni rezervate facultative existente
(1)Menţiunile rezervate facultative cuprinse în acest sistem la 20 decembrie 2013 sunt enumerate în anexa IX, iar condiţiile de utilizare a acestora sunt stabilite în temeiul articolului 86 litera (a).
(2)Menţiunile rezervate facultative menţionate la alineatul (1) din prezentul articol rămân în vigoare şi pot fi modificate în orice fel, dacă nu sunt anulate în temeiul articolului 86.
Art. 86: Rezervarea, modificarea şi anularea menţiunilor rezervate facultative
Pentru a lua în considerare aşteptările consumatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte metodele de producţie şi durabilitatea în cadrul lanţului de aprovizionare, progresele ştiinţifice şi tehnice, situaţia de pe piaţă şi evoluţiile referitoare la standardele de comercializare şi la standardele internaţionale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin care:
(a)să reţină o menţiune rezervată facultativă suplimentară, stabilind condiţiile de utilizare a acesteia;
(b)să modifice condiţiile de utilizare a unei menţiuni rezervate facultative; sau
(c)să anuleze o menţiune rezervată facultativă.

Art. 87: Menţiuni rezervate facultative suplimentare
(1)O menţiune poate fi rezervată ca menţiune rezervată facultativă suplimentară numai dacă îndeplineşte toate cerinţele următoare:
a)menţiunea face referire la o caracteristică a unui produs sau la o proprietate de producţie agricolă sau de procesare şi se referă la un sector sau produs;
b)utilizarea menţiunii permite o comunicare mai clară a valorii adăugate a produsului prin particularităţile sale sau printr-o proprietate de producţie agricolă sau de procesare;
c)caracteristica sau proprietatea produsului menţionată la litera (a), atunci când produsul este introdus pe piaţă, este identificabilă de către consumatori în mai multe state membre;
d)condiţiile şi utilizarea menţiunii sunt în conformitate cu Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (2) sau cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.
(2)Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare, precum şi la publicitatea acestora (JO L 109, 6.5.2000, p. 29).
Atunci când introduce menţiuni rezervate facultative suplimentare, Comisia ia în considerare toate standardele internaţionale relevante şi menţiunile rezervate actuale pentru produsele sau sectoarele în cauză.
(2)Pentru a lua în considerare caracteristicile anumitor sectoare şi de aşteptările consumatorilor, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc detalii suplimentare referitoare la cerinţele pentru introducerea unei menţiuni rezervate suplimentare, conform prevederilor de la alineatul (1) din prezentul articol.
Art. 88: Restricţii privind utilizarea menţiunilor rezervate facultative
(1)O menţiune rezervată facultativă poate fi utilizată pentru a descrie exclusiv produse care sunt conforme cu condiţiile de utilizare corespunzătoare.
(2)Statele membre adoptă măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că eticheta produsului nu produce confuzie în ceea ce priveşte menţiunile rezervate facultative.
(3)Pentru a asigura faptul că produsele descrise prin intermediul menţiunilor rezervate facultative respectă condiţiile de utilizare aplicabile, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc norme suplimentare de utilizare a menţiunilor rezervate facultative.
SUBSECŢIUNEA 4:Standarde de comercializare referitoare la import şi export
Art. 89: Dispoziţii generale
Pentru a lua în considerare particularităţile schimburilor comerciale dintre Uniune şi anumite ţări terţe şi caracterul special al anumitor produse agricole, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la:
a)condiţiile în care produsele importate sunt considerate a avea un nivel echivalent de conformitate cu standardele de comercializare ale Uniunii şi condiţiile de derogare de la articolul 74; şi
b)normele de aplicare a standardelor de comercializare produselor exportate din Uniune.
Art. 90: Dispoziţii speciale pentru importurile de vin
(1)Cu excepţia cazului în care acordurile internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE conţin dispoziţii contrare, dispoziţiile privind denumirile de origine, indicaţiile geografice şi etichetarea vinului, stabilite în secţiunea 2 din prezentul capitol, şi definiţiile, denumirile şi denumirile comerciale menţionate la articolul 78 din prezentul regulament se aplică produselor importate în Uniune încadrate la codurile NC 2009 61, 2009 69, 2204 şi, după caz, ex 2202 99 19 (alte vinuri dezalcoolizate cu un titru alcoolic volumic care nu depăşeşte 5 %.)

(2)Sub rezerva unor prevederi contrare din acordurile internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE, produsele menţionate la alineatul (1) din prezentul articol se obţin în conformitate cu practicile oenologice autorizate de Uniune în temeiul prezentului regulament sau, înainte de autorizarea în temeiul articolului 80 alineatul (3), în conformitate cu practicile oenologice recomandate şi publicate de OIV.
(3)Cu excepţia cazului în care acordurile internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE conţin dispoziţii contrare, importul produselor menţionate la alineatul (1) este condiţionat de prezentarea:
a)unui certificat care să ateste conformitatea cu dispoziţiile menţionate la alineatele (1) şi (2), întocmit de un organism competent, inclus pe o listă care urmează să fie făcută publică de Comisie, în ţara de origine a produsului;
b)unui raport de analiză întocmit de un organism sau de o direcţie desemnată de ţara de origine a produsului, dacă produsul este destinat consumului uman direct.
Subsecţiunea 4a:Controale şi sancţiuni
Art. 90a: Controale şi sancţiuni legate de normele de comercializare
(1)Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că produsele menţionate la articolul 119 alineatul (1) care nu sunt etichetate în conformitate cu prezentul regulament nu sunt introduse pe piaţă, sau, în cazul în care au fost deja introduse pe piaţă, că sunt retrase de pe piaţă.
(2)Fără a aduce atingere vreunei dispoziţii specifice care ar putea fi adoptată de Comisie, importul în Uniune al produselor indicate la articolul 189 alineatul (1) literele (a) şi (b) face obiectul unor controale pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (1) din articolul respectiv.
(3)Statele membre efectuează controale bazate pe o analiză a riscurilor pentru a verifica dacă produsele menţionate la articolul 1 alineatul (2) respectă normele prevăzute în prezenta secţiune şi aplică sancţiuni administrative, după caz.
(4)Fără a aduce atingere actelor privind sectorul vitivinicol care au fost adoptate în temeiul articolului 58 din Regulamentul (UE) 2021/2116, în cazul unei încălcări a normelor Uniunii în sectorul vitivinicol, statele membre aplică sancţiuni administrative proporţionale, eficace şi disuasive în conformitate cu titlul IV capitolul I din regulamentul respectiv. Statele membre nu aplică astfel de sancţiuni în cazul în care nerespectarea este minoră.
(5)Pentru a proteja fondurile Uniunii, precum şi identitatea, provenienţa şi calitatea vinului produs în Uniune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, care să completeze prezentul regulament în ceea ce priveşte:
a)instituirea sau menţinerea unei bănci analitice de date izotopice, care să fie construită pe baza eşantioanelor colectate de statele membre şi care să contribuie la detectarea fraudelor;
b)norme care reglementează organismele de control şi asistenţa pe care acestea şi-o acordă reciproc;
c)norme care reglementează utilizarea în comun a constatărilor statelor membre.
(6)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea tuturor măsurilor necesare pentru:
a)procedurile referitoare la băncile de date respective ale statelor membre şi la banca analitică de date izotopice menţionată la alineatul (5) litera (a);
b)procedurile referitoare la cooperarea şi asistenţa dintre autorităţile şi organismele de control;
c)în ceea ce priveşte obligaţia menţionată la alineatul (3), normele de efectuare a controalelor de conformitate cu standardele de comercializare, normele care reglementează autorităţile responsabile cu efectuarea controalelor, precum şi normele privind conţinutul şi frecvenţa controalelor şi etapa de comercializare care urmează să facă obiectul controalelor respective.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).

SUBSECŢIUNEA 5:Dispoziţii comune
Art. 91: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabileşte:
a)lista cuprinzând laptele şi produsele lactate, menţionate în anexa VII partea III punctul 5 al doilea paragraf, precum şi materiile grase tartinabile, menţionate în anexa VII partea VII punctul I al şaselea paragraf litera (a), pe baza listelor orientative de produse pe care statele membre le consideră ca fiind corespunzătoare, pe teritoriul lor, dispoziţiilor respective şi pe care statele membre le transmit Comisiei;

b)norme pentru punerea în aplicare a standardelor de comercializare pe sector sau pe produs;
c)norme pentru a stabili dacă produsele au fost supuse unor procese care contravin practicilor oenologice autorizate;
d)norme pentru metodele de analiză pentru stabilirea caracteristicilor produselor;
e)norme pentru fixarea nivelului de toleranţă;
f)norme pentru punerea în aplicare a măsurilor menţionate la articolul 89;
g)norme pentru identificarea sau înregistrarea producătorului şi/sau a instalaţiilor industriale în care a fost pregătit sau procesat produsul, a procedurilor de certificare şi a documentelor comerciale, a documentelor însoţitoare şi a registrelor care trebuie păstrate.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
SUBSECŢIUNEA 1:Dispoziţii introductive
Art. 92: Domeniul de aplicare
(1)Normele referitoare la denumirile de origine, indicaţiile geografice şi menţiunile tradiţionale prevăzute în prezenta secţiune se aplică produselor menţionate în anexa VII partea II punctele 1, 3-6, 8, 9, 11, 15 şi 16.

Cu toate acestea, normele prevăzute în prezenta secţiune nu se aplică produselor menţionate în anexa VII partea II punctele 1, 4, 5, 6, 8 şi 9 atunci când aceste produse au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare totală în conformitate cu anexa VIII partea I secţiunea E.

(2)Normele menţionate la alineatul (1) se bazează pe:
a)protecţia intereselor legitime ale consumatorilor şi ale producătorilor;
b)asigurarea bunei funcţionări a pieţei interne pentru produsele vizate;
c)promovarea producerii unor produse de calitate astfel cum sunt menţionate în prezenta secţiune, permiţând, în acelaşi timp, adoptarea unor măsuri naţionale în materie de politică a calităţii.
SUBSECŢIUNEA 2:Denumiri de origine şi indicaţii geografice
Art. 93: Definiţii
(1)În sensul prezentei secţiuni, se aplică următoarele definiţii:
a)«denumire de origine» înseamnă o denumire, inclusiv o denumire utilizată în mod tradiţional, care identifică un produs menţionat la articolul 92 alineatul (1):
(i)a cărui calitate sau ale cărui caracteristici se datorează în principal sau exclusiv unui anumit mediu geografic, cu factorii săi naturali şi umani inerenţi;
(ii)ca fiind originar dintr-un anumit loc, dintr-o anumită regiune sau, în cazuri excepţionale, dintr-o anumită ţară;
(iii)produs din struguri care provin exclusiv din aria geografică respectivă;
(iv)a cărui producere are loc în aria geografică respectivă; şi
(v)care este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau unei încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.

b)«indicaţie geografică» înseamnă o denumire, inclusiv o denumire utilizată în mod tradiţional, care identifică un produs menţionat la articolul 92 alineatul (1) prin faptul că:
(i)calitatea, reputaţia sau alte caracteristici specifice pot fi atribuite originii sale geografice;
(ii)este originar dintr-un anumit loc, o anumită regiune sau o anumită ţară;
(iii)strugurii utilizaţi la producţia sa sunt originari, în proporţie de cel puţin 85 %, numai din aria geografică respectivă;
(iv)este produs în aria geografică respectivă; şi
(v)este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau unei încrucişări între specia Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.

(2)
[textul din Art. 93, alin. (2) din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 20., alin. (B) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(3)Denumirile de origine şi indicaţiile geografice, inclusiv cele care se referă la arii geografice din ţări terţe, sunt eligibile pentru protecţie în Uniune conform normelor prevăzute în prezenta subsecţiune.
(4)Producţia, astfel cum este menţionată la alineatul (1) litera (a) punctul (iv) şi litera (b) punctul (iv), include toate operaţiunile realizate, de la recoltarea strugurilor până la încheierea procesului de vinificare, cu excepţia recoltării strugurilor care nu provin din zona geografică vizată, astfel cum se menţionează la alineatul (1) litera (b) punctul (iii), şi cu excepţia oricăror procese ulterioare producţiei.

(5)În sensul aplicării alineatului (1) litera (b) punctul (ii), cel mult 15 % din cantitatea de struguri care poate proveni din afara ariei delimitate provine din statul membru sau din ţara terţă în care se află aria delimitată.
Art. 94: Caietul de sarcini
(1)Caietul de sarcini permite părţilor interesate să verifice respectarea condiţiilor de producţie relevante asociate denumirii de origine sau indicaţiei geografice. Caietul de sarcini cuprinde:
a)denumirea care urmează a fi protejată;
b)categoriile de produse viticole;
c)tipul indicaţiei geografice, şi anume o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată;
d)o descriere a vinului sau a vinurilor:
(i)în ceea ce priveşte denumirea de origine, principalele caracteristici analitice şi organoleptice;
(ii)în ceea ce priveşte indicaţia geografică, principalele caracteristici analitice, precum şi o evaluare sau o indicaţie a caracteristicilor organoleptice;
e)dacă este cazul, practicile oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului sau a vinurilor, precum şi restricţiile relevante pentru producerea acestora;
f)definirea ariei geografice delimitate în ceea ce priveşte legătura menţionată la litera (i) de la prezentul alineat;
g)producţia maximă la hectar;
h)indicarea soiului sau a soiurilor de struguri de vinificaţie din care a fost obţinut vinul sau vinurile;
i)detaliile referitoare la legătura menţionată la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i) sau, după caz, la articolul 93 alineatul (1) litera (b) punctul (i):
(i)în ceea ce priveşte o denumire de origine protejată, legătura dintre calitatea sau caracteristicile produsului şi mediul geografic, menţionată la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i); detaliile privind factorii umani din mediul geografic respectiv pot, dacă este cazul, să se limiteze la o descriere a gestionării solului, a materialului vegetal şi a peisajului, la o descriere a practicilor de cultivare sau a oricăror alte contribuţii umane relevante pentru menţinerea factorilor naturali ai mediului geografic menţionaţi la punctul respectiv;
(ii)în ceea ce priveşte o indicaţie geografică protejată, legătura dintre o calitate specifică, reputaţia sau o altă caracteristică a produsului şi originea geografică, menţionată la articolul 93 alineatul (1) litera (b) punctul (i);
j)alte cerinţe aplicabile, dacă sunt prevăzute de statele membre sau, dacă este cazul, de un grup de producători recunoscut, cu condiţia ca aceste cerinţe să fie obiective, nediscriminatorii şi compatibile cu dreptul Uniunii şi cu dreptul intern.
(2)Caietul de sarcini poate conţine practici durabile în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European şi al Consiliului (*1).
(*1)Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 aprilie 2024privind indicaţiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase şi produse agricole, precum şi privind specialităţile tradiţionale garantate şi menţiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 şi (UE) 2019/1753 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 (JO L, 2024/1143, 23.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1143/oj).
(3)În cazul în care vinul sau vinurile pot fi parţial dezalcoolizate, caietul de sarcini conţine, de asemenea, o descriere a vinului sau a vinurilor parţial dezalcoolizate, în conformitate cu alineatul (1) litera (d), mutatis mutandis, şi, dacă este cazul, a practicilor oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului sau vinurilor parţial dezalcoolizate, precum şi restricţiile relevante privind producerea acestora.

Art. 95: Documentul unic
(1)Documentul unic cuprinde următoarele:
a)denumirea care urmează a fi protejată ca denumire de origine sau indicaţie geografică;
b)statul membru sau ţara terţă căreia îi aparţine aria delimitată;
c)tipul indicaţiei geografice;
d)o descriere a vinului sau a vinurilor:
e)categoriile de produse viticole;
f)producţia maximă la hectar;
g)indicarea soiului sau a soiurilor de struguri de vinificaţie din care este obţinut vinul sau din care sunt obţinute vinurile;
h)o definiţie concisă a ariei geografice delimitate;
i)o descriere a legăturii menţionate la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i) sau la articolul 94 alineatul (1) litera (i);
j)dacă este cazul, practicile oenologice specifice utilizate pentru producerea vinului sau a vinurilor, precum şi restricţiile relevante pentru producerea acestora;
k)dacă este cazul, normele specifice privind ambalarea şi etichetarea, precum şi orice alte cerinţe esenţiale relevante.
(2)Dacă o cerere vizează diferite categorii de produse viticole, elementele care confirmă legătura menţionată la articolul 94 alineatul (1) litera (i) se demonstrează pentru fiecare categorie de produse viticole în cauză.

Art. 96:
[textul din Art. 96 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 3. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 97:
[textul din Art. 97 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 3. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 98:
[textul din Art. 98 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 3. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 99:
[textul din Art. 99 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 3. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 100: Omonimie
(1)
[textul din Art. 100, alin. (1) din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 4. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
(2)[textul din Art. 100, alin. (2) din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 4. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
(3)Atunci când denumirea unui soi de struguri de vinificaţie conţine sau constă într-o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată, denumirea respectivă nu se utilizează la etichetarea produselor agricole.
Pentru a lua în considerare practicile de etichetare existente, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc excepţii de la regula respectivă.
(4)Protecţia denumirilor de origine şi a indicaţiilor geografice ale produselor care intră sub incidenţa articolului 93 din prezentul regulament nu aduce atingere indicaţiilor geografice protejate care se aplică băuturilor spirtoase definite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (1).
(1)Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).
Art. 101:
[textul din Art. 101 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 5. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 102:
[textul din Art. 102 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 5. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 103: Protecţie
Denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate menţionate în prezentul regulament sunt protejate în conformitate cu articolele 26-31, 35 şi 36 din Regulamentul (UE) 2024/1143.

Art. 104:
[textul din Art. 104 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 6. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 105:
[textul din Art. 105 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 7. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 106:
[textul din Art. 106 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 7. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 106a: Etichetarea temporară şi prezentarea
După transmiterea către Comisie a unei cereri de protecţie a unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice, producătorii pot indica în etichetarea şi prezentarea produsului că a fost depusă o cerere şi pot utiliza logourile şi indicaţiile naţionale, în conformitate cu dreptul Uniunii, în special cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.
Simbolurile Uniunii care indică denumirea de origine protejată sau indicaţia geografică protejată şi indicaţiile Uniunii «denumire de origine protejată» sau «indicaţie geografică protejată» pot să figureze pe etichetă numai după publicarea deciziei de acordare a protecţiei în privinţa denumirii de origine sau a indicaţiei geografice respective.
Dacă o cerere este respinsă, eventualele produse viticole etichetate în conformitate cu primul paragraf pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

Art. 107: Denumiri de vinuri protejate în prezent
(1)Denumirile de vinuri menţionate la articolele 51 şi 54 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului (3) şi la articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei (4) sunt protejate în mod automat în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registrul prevăzut la articolul 104 din prezentul regulament.
(3)Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul vinului (JO L 179, 14.7.1999, p. 1).
(4)Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei din 29 aprilie 2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce priveşte descrierea, denumirea, prezentarea şi protejarea anumitor produse vitivinicole (JO L 118, 4.5.2002, p. 1).
(2)[textul din Art. 107, alin. (2) din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 8. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
(3)
[textul din Art. 107, alin. (3) din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 8. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
(4)
[textul din Art. 107, alin. (4) din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 13-mai-2024 de Art. 84, punctul 8. din titlul IV din Regulamentul 1143/11-apr-2024]
Art. 108: Taxe
Statele membre pot solicita plata unor taxe pentru acoperirea cheltuielilor, inclusiv a celor ocazionate de examinarea cererilor de protecţie, a declaraţiilor de opoziţie, a cererilor de modificare şi a cererilor de anulare formulate în temeiul prezentei subsecţiuni.
Art. 109: Competenţe delegate
(1)Pentru a lua în considerare particularităţile producţiei în aria geografică delimitată, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc:
a)criteriile suplimentare aplicabile delimitării ariei geografice şi
b)restricţiile şi derogările referitoare la producţia în aria geografică delimitată.
(2)Pentru a asigura calitatea şi trasabilitatea produselor, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc condiţiile în care caietul de sarcini al produsului poate include cerinţe suplimentare.
(3)Pentru a garanta protecţia drepturilor sau a intereselor legitime ale producătorilor şi ale operatorilor, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc:
a)tipul de solicitant care poate cere protecţia unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice;
b)condiţiile care trebuie respectate în cazul unei cereri de protecţie a unei denumiri de origine sau a unei indicaţii geografice, examinarea de către Comisie, procedura de opoziţie şi procedurile referitoare la modificarea, anularea sau conversia denumirilor de origine protejate sau ale indicaţiilor geografice protejate;
c)condiţiile aplicabile cererilor transfrontaliere;
d)condiţiile aplicabile cererilor privind arii geografice dintr-o ţară terţă;
e)data de la care se aplică o protecţie sau o modificare a unei protecţii;
f)condiţiile referitoare la modificări ale caietelor de sarcini.
(4)Pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate privind restricţii referitoare la denumirea protejată.
(5)Pentru a se asigura că autorităţile competente şi operatorii economici nu sunt afectaţi în mod nejustificat prin aplicarea prezentei subsecţiuni în ceea ce priveşte denumirile vinurilor cărora li s-a acordat protecţie anterior datei de 1 august 2009 sau pentru care s-a solicitat protecţia anterior datei menţionate, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate care să stabilească norme tranzitorii referitoare la:
a)denumirile de vinuri recunoscute de statele membre ca denumiri de origine sau indicaţii geografice până la data de 1 august 2009 şi denumirile de vinuri pentru care s-a solicitat protecţia anterior datei menţionate;
b)vinurile introduse pe piaţă sau etichetate înainte de o anumită dată şi
c)modificarea caietelor de sarcini ale produselor.
Art. 110: Competenţe de executare
(1)Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme privind:
a)modelul caietului de sarcini;
b)definirea formatului şi a prezentării online a documentului unic menţionat la articolul 95;
c)eliminarea sau anonimizarea datelor cu caracter personal.
(2)Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 88 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1143.

Art. 111:
[textul din Art. 111 din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 30. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
SUBSECŢIUNEA 3:Menţiuni tradiţionale
Art. 112: Definiţii
"Menţiune tradiţională" înseamnă o menţiune folosită în mod tradiţional în statele membre pentru produsele menţionate la articolul 92 alineatul (1) pentru a desemna:
a)faptul că produsul are o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată în temeiul legislaţiei Uniunii sau în temeiul legislaţiei naţionale; sau
b)metoda de producţie sau de maturare, calitatea, culoarea, tipul locului de provenienţă sau un eveniment deosebit legat de istoria produsului cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată.
Art. 113: Protecţie
(1)O menţiune tradiţională protejată poate fi utilizată numai în cazul unui produs care a fost produs în conformitate cu definiţia prevăzută la articolul 112.
Menţiunile tradiţionale sunt protejate împotriva utilizării ilicite.
(2)Menţiunile tradiţionale sunt protejate doar în limba şi pentru categoriile de produse vinicole menţionate în cerere împotriva:
a)oricărei utilizări abuzive, inclusiv atunci când denumirea protejată este însoţită de expresii precum "stil", "tip", "metodă", "produs la fel ca în", "imitaţie", "gust", "la fel ca" sau altele similare;
b)oricărei alte indicaţii false sau înşelătoare cu privire la natura, caracteristicile sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele aferente;
c)oricăror alte practici care pot induce în eroare consumatorii, în special pentru a crea impresia că vinul îndeplineşte condiţiile menţiunii tradiţionale protejate.
(3)Menţiunile tradiţionale nu pot deveni generice în cadrul Uniunii.
Art. 113a: Legătura cu denumirile de origine şi indicaţiile geografice
(1)Înregistrarea unei menţiuni tradiţionale a cărei utilizare ar contraveni articolului 26 din Regulamentul (UE) 2024/1143 este respinsă dacă cererea de înregistrare a menţiunii tradiţionale este depusă după data la care se depune la Comisie cererea de înregistrare a denumirii de origine sau a indicaţiei geografice.
(2)Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia declară invalidă şi elimină din registrul menţionat la articolul 25 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei (*2) orice menţiuni tradiţionale înregistrate cu încălcarea alineatului (1) din prezentul articol.
(*2)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de stabilire a normelor de aplicare atât a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte cererile de protecţie a denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor tradiţionale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziţie, modificările caietelor de sarcini ale produselor, înregistrarea denumirilor protejate, anularea protecţiei şi utilizarea simbolurilor, cât şi a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte un sistem de controale adecvat (JO L 9, 11.1.2019, p. 46).
(3)Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).

Art. 114: Competenţe delegate
(1)Pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la limba şi ortografierea menţiunii tradiţionale care trebuie protejată.
(2)Pentru a garanta protecţia drepturilor şi a intereselor legitime ale producătorilor şi ale operatorilor, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc:
a)tipul solicitanţilor care pot cere protecţia unei menţiuni tradiţionale;
b)condiţiile de validitate a unei cereri de recunoaştere a unei menţiuni tradiţionale;
c)motivele pentru care se pot prezenta obiecţii la o propunere de protecţie a unei menţiuni tradiţionale;
d)domeniul de aplicare a protecţiei, relaţia cu mărcile, menţiunile tradiţionale protejate, denumirile de origine protejate sau indicaţiile geografice protejate, omonimele sau anumite denumiri de soiuri de struguri de vinificaţie;
e)motivele anulării unei menţiuni tradiţionale;
f)data depunerii unei cereri sau a unei solicitări de opoziţie sau de anulare;
g)procedurile de urmat în ceea ce priveşte cererea de protecţie a unei menţiuni tradiţionale, inclusiv analizarea de către Comisie, procedurile de opoziţie şi procedurile de anulare şi modificare.
(3)Pentru a lua în considerare particularităţile schimburilor comerciale dintre Uniune şi anumite ţări terţe, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc condiţiile în care se pot utiliza menţiuni tradiţionale pentru produse din ţări terţe, şi se prevăd derogări de la articolul 112 şi de la articolul 113 alineatul (2).
Art. 115: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare cu privire la procedura de examinare a cererilor de protecţie sau de aprobare a unei modificări a unei menţiuni tradiţionale, precum şi la procedura referitoare la cererile de opoziţie sau de anulare, în special în ceea ce priveşte:
a)modelele de documente şi forma de comunicare;
b)termenele;
c)detaliile cu privire la fapte, la probele şi documentele justificative care trebuie depuse în sprijinul cererii sau al solicitării;
d)normele detaliate privind punerea la dispoziţia publicului a menţiunilor tradiţionale.
(2)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se admite sau se respinge o cerere de protecţie a unei menţiuni tradiţionale sau o solicitare de modificare a unei menţiuni protejate ori de anulare a protecţiei unei menţiuni tradiţionale.
(3)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se dispune protecţia menţiunilor tradiţionale pentru care o cerere de protecţie a fost admisă, în special prin clasificarea lor conform articolului 112 şi prin publicarea unei definiţii şi/sau a condiţiilor de utilizare.
(4)Actele de punere în aplicare menţionate la alineatele (1), (2) şi (3) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 116: Alte competenţe de executare
Atunci când o declaraţie de opoziţie este considerată inadmisibilă, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care o respinge ca inadmisibilă. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).
Subsecţiunea 4:Controale menite să verifice conformitatea cu caietul de sarcini al denumirilor de origine şi al indicaţiilor geografice şi conformitatea cu definiţia şi condiţiile de utilizare ale menţiunilor tradiţionale, precum şi controlul respectării condiţiilor de utilizare a menţiunilor tradiţionale protejate
Art. 116a: Controale
(1)Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea ilegală a menţiunilor tradiţionale protejate prevăzute în prezentul regulament.
(2)Statele membre desemnează autoritatea competentă responsabilă să verifice conformitatea cu caietele de sarcini în ceea ce priveşte denumirile de origine şi indicaţiile geografice şi conformitatea cu definiţia şi condiţiile de utilizare ale menţiunilor tradiţionale, precum şi să efectueze controlul respectării condiţiilor de utilizare a menţiunilor tradiţionale. În acest scop, se aplică articolul 4 alineatele (2) şi (4) şi articolul 5 alineatele (1), (4) şi (5) din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului (*3)
(*3)Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).
(3)În cadrul Uniunii, autoritatea competentă menţionată la alineatul (2) din prezentul articol sau unul sau mai multe organisme delegate astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/625 care acţionează în calitate de organism de certificare a produselor în conformitate cu criteriile prevăzute la titlul II capitolul III din regulamentul respectiv verifică anual conformitatea cu caietul de sarcini, atât pe parcursul producerii vinului, cât şi în timpul sau după condiţionarea acestuia, şi verifică conformitatea cu definiţia prevăzută la articolul 112 din prezentul regulament şi, după caz, condiţiile de utilizare a menţiunii tradiţionale, astfel cum sunt menţionate la articolul 115 alineatul (3) din prezentul regulament.
Fiecare operator care doreşte să participe la orice activitate care face obiectul caietului de sarcini al unui produs desemnat printr-o denumire de origine sau printr-o indicaţie geografică notifică acest lucru autorităţii competente sau organismelor delegate menţionate la primul paragraf. Statele membre întocmesc şi actualizează permanent o listă a operatorilor care desfăşoară activităţi supuse uneia sau mai multor obligaţii prevăzute în caietul de sarcini al unei denumiri de origine sau al unei indicaţii geografice înscrise în registrul Uniunii de indicaţii geografice care este originară de pe teritoriul lor.

(4)Comisia adoptă acte de punere în aplicare referitoare la:
a)comunicarea pe care statele membre trebuie să o transmită Comisiei;
b)normele care reglementează autoritatea responsabilă cu verificarea conformităţii cu caietul de sarcini în ceea ce priveşte denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate, inclusiv în cazul în care aria geografică se află într-o ţară terţă, şi cu verificarea conformităţii cu definiţia prevăzută la articolul 112 şi, după caz, cu condiţiile de utilizare a menţiunilor tradiţionale;
c)acţiunile care trebuie puse în aplicare de statele membre pentru a preveni utilizarea ilegală a menţiunilor tradiţionale protejate;
d)controalele pentru verificarea conformităţii cu caietul de sarcini care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).

Art. 117: Definiţii
În sensul prezentei secţiuni:
a)"etichetare" înseamnă menţiunile, indicaţiile, mărcile de fabrică sau comerciale, imaginile sau semnele care figurează pe orice ambalaj, document, anunţ, etichetă, inel sau manşetă, care însoţesc un anumit produs sau care se referă la acesta;
b)"prezentare" înseamnă toate informaţiile transmise consumatorilor prin modalitatea de ambalare a produsului vizat, inclusiv prin forma şi tipul sticlelor.
Art. 118: Condiţii de aplicare a normelor orizontale
În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul regulament, în Directiva 89/396/CEE a Consiliului (1), Directiva 2000/13/CE, Directiva 2007/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (2), Directiva 2008/95/CE şi în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 se aplică etichetării şi prezentării.
(1)Directiva 89/396/CEE a Consiliului din 14 iunie 1989 privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar (JO L 186, 30.6.1989, p. 21).
(2)Directiva 2007/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a normelor privind cantităţile nominale ale produselor preambalate, de abrogare a Directivelor 75/106/CEE şi 80/232/CEE ale Consiliului, şi de modificare a Directivei 76/211/CEE a Consiliului (JO L 247, 21.9.2007, p. 17).
Etichetele produselor menţionate în anexa VII partea II punctele 1-11, 13, 15 şi 16 nu pot fi completate cu alte indicaţii decât cele prevăzute în prezentul regulament, cu excepţia cazului în care aceste indicaţii îndeplinesc cerinţele prevăzute de Directiva 2000/13/CE sau de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.
Art. 119: Indicaţii obligatorii
(1)Etichetarea şi prezentarea produselor menţionate în anexa VII partea II punctele 1-11, 13, 15 şi 16 comercializate în Uniune sau destinate exportului conţin următoarele indicaţii obligatorii:
a)denumirea categoriei de produse viticole în conformitate cu anexa VII partea II. Pentru categoriile de produse viticole definite în anexa VII partea II punctele 1 şi 4-9, atunci când aceste produse au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu anexa VIII partea I secţiunea E, denumirea categoriei este însoţită de:
(i)termenul «dezalcoolizat», în cazul în care titrul alcoolic volumic dobândit al produsului este de maximum 0,5 %; sau
(ii)termenul «parţial dezalcoolizat», în cazul în care titrul alcoolic volumic dobândit al produsului este de peste 0,5% şi este sub minimul titrului alcoolic volumic dobândit al categoriei înainte de dezalcoolizare.

b)pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată:
(i)menţiunea "denumire de origine protejată" sau "indicaţie geografică protejată" şi
(ii)denumirea de origine protejată sau indicaţia geografică protejată;
c)titrul alcoolic volumic dobândit;
d)indicarea provenienţei;
e)indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al vânzătorului;
f)indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate şi
g)în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, indicarea conţinutului de zahăr.
h)declaraţia nutriţională, în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;
i)lista ingredientelor, în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011;
j)în cazul produselor viticole care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu anexa VIII partea I secţiunea E şi cu un titru alcoolic volumic dobândit mai mic de 10 %, data durabilităţii minimale în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

(2)Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), în cazul altor produse viticole decât cele care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în conformitate cu anexa VIII partea I secţiunea E, trimiterea la categoria de produse viticole poate fi omisă pentru vinurile ale căror etichete conţin o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată.

(3)Prin derogare de la alineatul (1) litera (b), referirea la menţiunile "denumire de origine protejată" sau "indicaţie geografică protejată" poate fi omisă în următoarele cazuri:
a)atunci când o menţiune tradiţională în conformitate cu articolul 112 litera (a) figurează pe etichetă în conformitate cu caietul de sarcini menţionat la articolul 94 alineatul (2);
b)în cazuri excepţionale şi justificate corespunzător care urmează să fie stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 227 pentru a asigura conformitatea cu practicile de etichetare existente.
(4)Prin derogare de la alineatul (1) litera (h), declaraţia nutriţională de pe ambalaj sau de pe eticheta aplicată pe acesta poate fi limitată la valoarea energetică, care poate fi exprimată prin utilizarea simbolului «E» pentru energie. În aceste cazuri, declaraţia nutriţională integrală este furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. Respectiva declaraţie nutriţională nu se afişează împreună cu alte informaţii destinate vânzării sau comercializării şi nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului.
(5)Prin derogare de la alineatul (1) litera (i), lista ingredientelor poate fi furnizată prin mijloace electronice identificate pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta. În aceste cazuri, se aplică următoarele cerinţe:
a)nu se colectează sau monitorizează datele utilizatorului;
b)lista ingredientelor nu este afişată împreună cu alte informaţii destinate unor scopuri comerciale sau de marketing; şi
c)informaţiile menţionate la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 figurează direct pe ambalaj sau pe eticheta aplicată pe acesta.
Informaţiile menţionate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat cuprind cuvântul «conţine» urmat de numele substanţei sau al produsului, astfel cum sunt enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

Art. 120: Indicaţii facultative
(1)Etichetarea şi prezentarea produselor menţionate în anexa VII partea II punctele 1-11, 13, 15 şi 16 pot conţine în special următoarele indicaţii facultative:
a)anul de recoltă;
b)denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri de vinificaţie;
c)în cazul altor vinuri decât cele menţionate la articolul 119 alineatul (1) litera (g), menţiuni indicând conţinutul de zahăr;
d)în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, menţiunile tradiţionale în conformitate cu articolul 112 litera (b);
e)simbolul Uniunii care indică denumirea de origine protejată sau indicaţia geografică protejată;
f)menţiuni referitoare la anumite metode de producţie;
g)în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, numele altei unităţi geografice care este mai restrânsă sau mai extinsă decât zona care determină denumirea de origine sau indicaţia geografică.
h)abrevierea «DOP» sau «IGP», corespunzând indicaţiei «denumire de origine protejată» sau «indicaţie geografică protejată».

(2)Fără a aduce atingere articolului 100 alineatul (3), în ceea ce priveşte utilizarea indicaţiilor menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (b) de la prezentul articol pentru vinurile fără denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată:
a)statele membre adoptă acte cu putere de lege şi acte administrative pentru a asigura procedurile de certificare, aprobare şi verificare în vederea garantării veridicităţii informaţiilor respective;
b)statele membre pot întocmi, pe baza unor criterii nediscriminatorii şi obiective şi fără a afecta concurenţa loială, să întocmească, pentru vinul produs din soiuri de struguri de vinificaţie de pe propriul teritoriu, liste de soiuri de struguri de vinificaţie excluse, în special în cazul în care:
(i)există riscul creării unei confuzii în rândul consumatorilor cu privire la adevărata origine a vinului, din cauza faptului că soiul de struguri de vinificaţie formează o parte integrantă a unei denumiri de origine protejate sau a unei indicaţii geografice protejate existente;
(ii)controalele nu ar fi rentabile, din cauza faptului că respectivul soi de struguri de vinificaţie reprezintă o parte foarte redusă din suprafaţa plantaţiilor viticole a statului membru în cauză;
c)amestecurile de vinuri din state membre diferite nu conduc la o etichetare a soiului de struguri de vinificaţie decât dacă statele membre vizate convin altfel şi asigură fezabilitatea procedurilor de certificare, aprobare şi verificare relevante.
Art. 121: Limbile
(1)Atunci când sunt exprimate în cuvinte, indicaţiile obligatorii şi facultative menţionate la articolele 119 şi 120 figurează în una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), numele unei denumiri de origine protejate sau al unei indicaţii geografice protejate ori al unei menţiuni tradiţionale în sensul articolului 112 litera (b) figurează pe etichetă în limba sau limbile pentru care se aplică protecţia. În cazul unei denumiri de origine protejate sau al unei indicaţii geografice protejate ori al unei denumiri naţionale specifice care nu utilizează alfabetul latin, numele poate figura, de asemenea, în una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii.
Art. 122: Competenţe delegate
(1)Pentru a lua în considerare particularităţile sectorului vitivinicol, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc norme şi restricţii cu privire la:
a)prezentarea şi utilizarea altor indicaţii de etichetare decât cele prevăzute în prezenta secţiune;
b)indicaţii obligatorii privind:
(i)termenii care trebuie utilizaţi pentru formularea indicaţiilor obligatorii şi condiţiile de utilizare a acestora;
[textul din Art. 122, alin. (1), litera B. din partea II, titlul II, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 33., alin. (A) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(iii)dispoziţiile care permit statelor membre producătoare să stabilească reguli suplimentare în privinţa indicaţiilor obligatorii;
(iv)dispoziţiile care permit şi alte derogări decât cele menţionate la articolul 119 alineatul (2) în ceea ce priveşte omiterea trimiterii la categoria de produse viticole; şi
(v)dispoziţiile privind utilizarea limbilor;
(vi)normele referitoare la indicarea şi denumirea ingredientelor pentru aplicarea articolului 119 alineatul (1) litera (i).

c)indicaţii facultative privind:
(i)termenii care trebuie utilizaţi pentru a formula indicaţiile facultative şi condiţiile de utilizare a acestora;
(ii)dispoziţiile care permit statelor membre producătoare să stabilească reguli suplimentare în privinţa indicaţiilor opţionale;
(iii)termenii care fac referire la o exploataţie şi condiţiile de utilizare a acestora.

d)prezentarea privind:
(i)condiţiile de utilizare a anumitor forme de sticle şi a sistemelor de închidere, precum şi o listă a anumitor forme specifice de sticle;

(ii)condiţiile de utilizare a sticlelor şi a dispozitivelor de închidere tip "vin spumant";
(iii)dispoziţiile care permit statelor membre producătoare să stabilească reguli suplimentare în privinţa prezentării;
(iv)dispoziţiile privind utilizarea limbilor.
(2)Pentru a asigura protecţia intereselor legitime ale operatorilor, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc norme cu privire la etichetarea şi prezentarea temporare ale vinurilor care beneficiază de o denumire de origine sau de o indicaţie geografică, dacă denumirea de origine sau indicaţia geografică respectivă îndeplineşte cerinţele necesare.
(3)Pentru a se asigura că operatorii economici nu sunt prejudiciaţi, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc dispoziţii tranzitorii cu privire la vinul introdus pe piaţă şi etichetat în conformitate cu normele relevante aplicabile anterior datei de 1 august 2009.
(4)Pentru a lua în considerare particularităţile schimburilor comerciale dintre Uniune şi anumite ţări terţe, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc derogări de la prezenta secţiune în ceea ce priveşte produsele care urmează să fie exportate în conformitate cu cerinţele dreptului din ţara terţă vizată.
Art. 123: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare referitoare la procedurile şi la criteriile tehnice aplicabile prezentei secţiuni, inclusiv măsurile necesare procedurilor de certificare, aprobare şi verificare aplicabile vinurilor fără denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
SUBSECŢIUNEA 0:
Art. 124:
[textul din Art. 124 din partea II, titlul II, capitolul II, sectiunea 1, subsectiunea 0 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 34., alin. (A) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 125: Acorduri în sectorul zahărului
(1)Condiţiile de achiziţie a sfeclei şi a trestiei de zahăr, inclusiv contractele de livrare anterioare însămânţărilor, sunt reglementate de acorduri intraprofesionale scrise încheiate, pe de o parte, între producătorii de sfeclă de zahăr şi de trestie de zahăr din Uniune sau, în numele acestora, între organizaţiile din care aceştia fac parte şi, pe de altă parte, întreprinderile producătoare de zahăr din Uniune sau, în numele acestora, organizaţiile din care acestea fac parte.
(2)Acordurile intraprofesionale, astfel cum sunt descrise în anexa II partea II secţiunea A punctul 6, sunt notificate de către întreprinderile producătoare de zahăr autorităţilor competente ale statului membru în care produc zahăr.
(3)Acordurile intraprofesionale respectă condiţiile de achiziţionare prevăzute în anexa X.

(4)Pentru a lua în considerare caracteristicile specifice sectorului zahărului şi de evoluţiile sectorului în perioada următoare desfiinţării cotelor de producţie, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la:
a)actualizarea condiţiilor menţionate în anexa II partea II secţiunea A;
b)actualizarea condiţiilor de achiziţionare a sfeclei de zahăr prevăzute în anexa X;
c)stabilirea unor noi norme de determinare a greutăţii brute, a tarei şi a conţinutului de zahăr al sfeclei de zahăr livrat unei întreprinderi, precum şi de norme privind pulpa de sfeclă de zahăr.
(5)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea procedurilor, notificările şi asistenţa administrativă în cazul acordurilor interprofesionale care vizează mai multe state membre. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 126: Notificări de preţuri pe piaţa zahărului
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabileşte un sistem de raportare a preţurilor practicate pe piaţa zahărului, inclusiv acorduri privind publicarea nivelurilor de preţuri pe această piaţă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Sistemul menţionat la primul paragraf funcţionează în baza informaţiilor comunicate de întreprinderile producătoare de zahăr alb sau de alţi operatori participanţi la comerţul cu zahăr. Informaţiile respective sunt confidenţiale.
Comisia se asigură că nu sunt făcute publice preţurile specifice sau denumirile unor operatori economici individuali.
SUBSECŢIUNEA 2:
[textul din partea II, titlul II, capitolul II, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 34., alin. (D) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
SUBSECŢIUNEA 3:
[textul din partea II, titlul II, capitolul II, sectiunea 1, subsectiunea 3 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 34., alin. (D) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 145: Registrul plantaţiilor viticole şi inventarul privind potenţialul de producţie
(1)Statele membre ţin un registru al plantaţiilor viticole care conţine informaţii actualizate privind potenţialul de producţie. Începând cu 1 ianuarie 2016, această obligaţie se aplică doar dacă statele membre pun în aplicare sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie prevăzute la Titlul I Capitolul III sau un program naţional de sprijin.
(2)Până la data de 31 decembrie 2015, statelor membre a căror suprafaţă totală cultivată cu viţă-de-vie care produce soiuri de struguri de vinificaţie clasificate conform articolului 81 alineatul (2) este mai mică de 500 de hectare nu le revine obligaţia menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol.
(3)Statele membre care prevăd măsura de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole în cadrul planurilor lor strategice PAC, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, transmit Comisiei, pe baza registrului plantaţiilor viticole, până la data de 1 martie a fiecărui an, un inventar actualizat al potenţialului lor de producţie. Începând cu 1 ianuarie 2016, detaliile privind comunicările adresate Comisiei pe tema zonelor viticole se stabilesc de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).

(4)Pentru a facilita monitorizarea şi controlul potenţialului de producţie de către statele membre, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc normele referitoare la conţinutul registrului plantaţiilor viticole şi exonerările de la respectivele norme.
Art. 146: Autorităţile naţionale competente în sectorul vitivinicol
(1)Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului regulament în ceea ce priveşte stabilirea autorităţilor naţionale competente, statele membre desemnează una sau mai multe autorităţi responsabile cu controlarea respectării normelor Uniunii în sectorul vitivinicol. Statele membre desemnează, în special, laboratoarele autorizate să efectueze analize oficiale în sectorul vitivinicol. Laboratoarele desemnate îndeplinesc criteriile generale de funcţionare a laboratoarelor de testare stabilite în ISO/IEC 17025.
(2)Statele membre transmit Comisiei denumirile şi adresele autorităţilor şi ale laboratoarelor menţionate la alineatul (1). Comisia publică aceste informaţii şi le actualizează periodic.
Art. 147: Documentele însoţitoare şi registrul
(1)Produsele din sectorul vitivinicol circulă în interiorul Uniunii însoţite de un document autorizat oficial.
(2)Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane care deţin produse cărora li se aplică reglementările din sectorul vitivinicol, pentru exercitarea profesiei lor, în special producătorii, îmbuteliatorii, procesatorii şi comercianţii au obligaţia să ţină registre cu intrările şi ieşirile acestor produse.
(3)Pentru a facilita transportul de produse vitivinicole şi controlul acestora de către statele membre, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc:
a)normele privind documentul de însoţire şi utilizarea acestuia;
b)condiţiile în care trebuie să se considere că un document de însoţire certifică denumiri de origine sau indicaţii geografice protejate;
c)obligaţia de a ţine un registru şi utilizarea acestuia;
d)entitatea care are obligaţia de a ţine un registru şi exonerările de la această obligaţie;
e)operaţiunile care trebuie incluse în registru.
(4)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc:
a)norme referitoare la constituirea registrelor, la produsele care trebuie înscrise în acesta, la termenele pentru înscrierea în registru şi pentru închiderea acestuia;
b)măsuri care să impună statelor membre să fixeze procentajul maxim acceptabil de pierderi;
c)dispoziţii generale şi tranzitorii privind ţinerea registrelor;
d)norme care stabilesc durata de păstrare a documentelor de însoţire şi a registrelor.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 147a: Întârzieri în efectuarea plăţilor pentru vânzarea de vinuri vrac
Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/633, statele membre pot, la cererea unei organizaţii interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care îşi desfăşoară activitatea în sectorul vitivinicol, să prevadă că interdicţia menţionată la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Directiva (UE) 2019/633 nu se aplică plăţilor efectuate în temeiul acordurilor de furnizare între producători sau revânzători de vinuri şi cumpărătorii lor direcţi pentru tranzacţiile de vânzare privind vinuri vrac, cu următoarele condiţii:
(a)în contractele standard să fie prevăzute condiţii specifice care permit efectuarea de plăţi după 60 de zile pentru tranzacţiile de vânzare privind vinuri vrac cărora statul membru le-a conferit, înainte de 30 octombrie 2021, caracter obligatoriu în temeiul articolului 164 din prezentul regulament, iar această extindere a aplicării contractelor standard să fie reînnoită de statul membru cu începere de la data respectivă fără nicio modificare semnificativă a condiţiilor de plată care ar fi în dezavantajul furnizorilor de vinuri vrac; şi
(b)acordurile de furnizare dintre furnizorii de vinuri vrac şi cumpărătorii lor direcţi să fie multianuale sau să devină multianuale.

Art. 148: Relaţiile contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate
(1)Dacă un stat membru decide că orice livrare de lapte crud pe teritoriul său a unui fermier către un procesator de lapte crud trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi şi/sau decide că primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă pentru un contract de livrare a laptelui crud de către fermieri, un astfel de contract şi/sau o astfel de ofertă de contract îndeplineşte condiţiile stabilite la alineatul (2).
În cazul în care un stat membru decide că livrarea laptelui crud de către fermieri unui procesator de lapte crud trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi, statul respectiv decide, de asemenea, care etapă sau etape ale livrării laptelui crud trebuie să facă obiectul unui astfel de contract în cazul în care aceasta se face prin intermediul unuia sau mai multor colectori.
În sensul prezentului articol, "colector" înseamnă o întreprindere care transportă lapte crud de la un fermier sau de la alt colector la un procesator de lapte crud sau un alt colector, caz în care proprietatea laptelui crud este transferată de fiecare dată.
(11)Dacă statele membre nu se folosesc de posibilităţile prevăzute la prezentul articol alineatul (1), un producător, o organizaţie de producători sau o asociaţie a organizaţiilor de producători poate solicita ca orice livrare de lapte crud către o întreprindere de prelucrare a laptelui crud să facă obiectul unui contract scris între părţi şi/sau să facă obiectul unei oferte scrise pentru un contract din partea primilor cumpărători, în condiţiile prevăzute la prezentul articol alineatul (4) primul paragraf.
Dacă primul cumpărător este o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie în sensul Recomandării 2003/361/CE, contractul şi/sau oferta de contract nu este obligatoriu(e), fără a aduce atingere posibilităţii pe care o au părţile de a utiliza un contract standard redactat de o organizaţie interprofesională.

(2)Contractul şi/sau oferta de contract menţionat(ă) la alineatele (1) şi (1a):
a)se întocmeşte anterior livrării;
b)se întocmeşte în scris; şi
c)cuprinde, îndeosebi, următoarele elemente:
(i)preţul datorat pentru livrare, care:
- este fix şi este indicat în contract; şi/sau
- este calculat prin combinarea mai multor factori stabiliţi în contract, care pot include indicatori obiectivi, indici şi metode de calcul al preţului final care sunt uşor de accesat şi de înţeles şi care reflectă schimbările condiţiilor de piaţă, volumul livrat şi calitatea sau compoziţia laptelui crud livrat; indicatorii respectivi se pot baza pe preţurile, producţia şi costurile de piaţă relevante; în acest scop, statele membre pot stabili indicatori, în conformitate cu criterii obiective, pe baza unor studii privind producţia şi lanţul de aprovizionare cu alimente; părţile contractante au posibilitatea de a face trimitere la aceşti indicatori sau la orice alţi indicatori pe care îi consideră relevanţi,

[textul din Art. 148, alin. (2), litera C. din partea II, titlul II, capitolul II, sectiunea 3 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 37. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
[textul din Art. 148, alin. (2), litera C. din partea II, titlul II, capitolul II, sectiunea 3 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 37. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(ii)volumul de lapte crud care poate şi/sau trebuie să fie livrat precum şi calendarul livrărilor respective;
(iii)durata contractului, care poate fi încheiat pe o durată determinată sau nedeterminată cu clauze de reziliere;
(iv)detaliile privind termenele şi modalităţile de plată;
(v)modalităţile de ridicare sau de livrare a laptelui crud; şi
(vi)dispoziţiile aplicabile în caz de forţă majoră.
(3)Prin derogare de la alineatele (1) şi (1a), nu este necesar(ă) un contract şi/sau o ofertă de contract atunci când laptele crud este livrat de un membru al unei cooperative chiar cooperativei al cărei membru este, dacă statutul cooperativei respective sau normele şi deciziile prevăzute în acest statut sau întemeiate pe acesta conţin dispoziţii având efecte similare dispoziţiilor prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c).

(4)Toate elementele contractelor de livrare a laptelui crud încheiate de către fermieri, colectori sau procesatori de lapte crud, inclusiv elementele menţionate la alineatul (2) litera (c) se negociază în mod liber de către părţi.
În pofida primului paragraf, se aplică una sau mai multe dintre situaţiile de mai jos:

a)în cazul în care decide că încheierea unui contract scris pentru livrarea de lapte crud este obligatorie, în conformitate cu alineatul (1), un stat membru poate stabili:
(i)o obligaţie pentru părţi de a conveni asupra unei relaţii între o anumită cantitate livrată şi preţul datorat pentru respectiva livrare;
(ii)o durată minimă aplicabilă doar în cazul contractelor scrise între un fermier şi primul cumpărător al laptelui crud; această durată minimă este de cel puţin şase luni şi nu aduce atingere funcţionării corespunzătoare a pieţei interne;

b)în cazul în care statul membru decide că primul cumpărător al laptelui crud trebuie să facă o ofertă scrisă pentru un contract fermierului în conformitate cu alineatul (1), acesta poate prevedea că oferta trebuie să includă o durată minimă a contractului stabilită în dreptul intern în acest sens; această durată minimă este de cel puţin şase luni şi nu aduce atingere funcţionării corespunzătoare a pieţei interne.
Al doilea paragraf nu aduce atingere dreptului fermierului de a refuza o astfel de durată minimă, cu condiţia ca refuzul să fie exprimat în scris. În acest caz, părţile sunt libere să negocieze toate elementele contratului, inclusiv elementele menţionate la alineatul (2) litera (c).
(5)Statele membre care recurge la posibilităţile menţionate la prezentul articol notifică Comisia cu privire la modul de aplicare a acestora.
(6)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare aplicării uniforme a alineatului (2) literele (a) şi (b) şi a alineatului (3) din prezentul articol, precum şi măsuri referitoare la notificările statelor membre în conformitate cu prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 149: Negocieri contractuale în sectorul laptelui şi al produselor lactate
(1)O organizaţie de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate recunoscută în temeiul articolului 161 alineatul (1) poate negocia, în numele membrilor săi fermieri, pentru o parte a producţiei lor colective sau pentru totalitatea acesteia, contractele de livrare a laptelui crud de la un fermier la un procesator sau la un colector în sensul articolului 148 alineatul (1) al treilea paragraf.

(2)Negocierile pot fi purtate de către o organizaţie de producători:
a)fie că este vorba sau nu de un transfer de proprietate a laptelui crud de la fermieri către organizaţia de producători;
b)fie că preţul negociat este sau nu identic pentru producţia colectivă a tuturor fermierilor membri ai organizaţiei sau numai pentru unii dintre ei;
c)cu condiţia ca, pentru organizaţia de producători respectivă toate condiţiile următoare să fie îndeplinite:
(i)volumul total de lapte crud care face obiectul negocierilor respective să nu depăşească 4 % din producţia totală a Uniunii;

(ii)volumul de lapte crud care face obiectul negocierilor respective şi care este livrat într-un anumit stat membru să nu depăşească 33 % din producţia naţională totală a statului membru respectiv; şi
(iii)volumul de lapte crud care face obiectul negocierilor respective şi care este livrat într-un anumit stat membru să nu depăşească 33 % din producţia naţională totală a statului membru respectiv;
d)cu condiţia ca fermierii în cauză să nu fie membri ai niciunei alte organizaţii de producători care negociază, de asemenea, astfel de contracte în numele lor; cu toate acestea, statele membre pot oferi o derogare de la această condiţie în cazuri justificate în mod corespunzător atunci când fermierii deţin două unităţi de producţie separate amplasate în arii geografice diferite;
e)cu condiţia ca laptele crud să nu facă obiectul unei obligaţii de livrare ce decurge din calitatea de membru al unei cooperative a fermierului în conformitate cu condiţiile stabilite în statutele cooperativei sau normele şi deciziile prevăzute în acestea sau care decurg din acestea; şi
f)cu condiţia ca organizaţia de producători să notifice autorităţile competente ale statului membru sau ale statelor membre în care îşi desfăşoară activitatea cu privire la volumul de lapte crud care face obiectul negocierilor.
(3)Prin derogare de la condiţiile prevăzute la alineatul (2) litera (c) punctele (ii) şi (iii), o organizaţie de producători poate negocia în temeiul alineatului (1), cu condiţia ca volumul total de lapte crud care face obiectul negocierilor respective pentru organizaţia de producători respectivă şi care este produs sau livrat într-un stat membru care are o producţie anuală totală de lapte crud mai mică de 500 000 de tone să nu depăşească 45 % din producţia totală naţională a statului membru respectiv.
(4)În sensul prezentului articol, trimiterile la organizaţiile de producători includ asociaţiile unor astfel de organizaţii de producători.
(5)În scopul aplicării alineatului (2) litera (c) şi a alineatului (3), Comisia publică, prin mijloacele pe care le consideră adecvate şi pe baza celor mai recente informaţii disponibile, cantităţile corespunzătoare producţiei de lapte crud din Uniune şi din statele membre.
(6)Prin derogare de la alineatul (2) litera (c) şi de la alineatul (3), chiar dacă plafoanele stabilite nu au fost depăşite, autoritatea din domeniul concurenţei vizată la al doilea paragraf de la prezentul alineat poate decide într-un caz individual că ar trebui să reiniţieze sau să nu autorizeze o anumită negociere de către organizaţia de producători, în cazul în care consideră acest lucru necesar pentru a evita excluderea concurenţei sau pentru a evita prejudicierea gravă a IMM-urilor prelucrătoare de lapte crud de pe teritoriul său.
În cazul negocierilor referitoare la mai multe state membre, decizia menţionată la primul paragraf se adoptă de către Comisie, fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3). În alte cazuri, respectiva decizie se adoptă de către autoritatea naţională din domeniul concurenţei a statului membru a cărui producţie face obiectul negocierilor.
Deciziile menţionate la prezentul alineat nu se aplică anterior datei notificării lor către întreprinderile în cauză.
(7)În sensul prezentului articol:
a)o "autoritate naţională în domeniul concurenţei" înseamnă autoritatea menţionată la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1);
(1)Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).
b)o "IMM" înseamnă o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie în sensul Recomandării 2003/361/CE.
(8)Statele membre în care se desfăşoară negocieri în conformitate cu prezentul articol notifică Comisia cu privire la aplicarea alineatului (2) litera (f) şi a alineatului (6).
Art. 150:
[textul din Art. 150 din partea II, titlul II, capitolul II, sectiunea 3 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 39. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 151: Declaraţii obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate
Primii cumpărători de lapte crud declară autorităţii naţionale competente cantitatea de lapte crud care le-a fost livrată în cursul fiecărei luni şi preţul mediu plătit. Se face distincţia între laptele provenit din agricultura ecologică şi cel provenit din agricultura neecologică.

În sensul prezentului articol şi al articolului 148, un „prim cumpărător” înseamnă o întreprindere sau grup care cumpără lapte de la producători pentru:
a)a-l supune uneia sau mai multor operaţiuni de colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în temeiul unui contract;
b)a-l vinde uneia sau mai multor întreprinderi care tratează sau prelucrează laptele sau alte produse lactate.
Statele membre notifică imediat Comisiei cantităţile de lapte crud şi preţurile medii menţionate la primul paragraf.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme privind conţinutul, formatul şi periodicitatea unor astfel de declaraţii şi măsuri referitoare la notificările statelor membre în conformitate cu prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 152: Organizaţii de producători
(1)Statele membre pot recunoaşte, la cerere, organizaţiile de producători care:
a)sunt alcătuite şi controlate, în conformitate cu articolul 153 alineatul (2) litera (c), de producătorii dintr-un sector specific menţionat la articolul 1 alineatul (2);
b)sunt constituite la iniţiativa producătorilor şi desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi:
(i)procesare comună;
(ii)distribuţie comună, inclusiv prin platforme de vânzare comune sau transport comun;
(iii)ambalare, etichetare sau promovare comună;
(iv)organizare comună a controlului calităţii;
(v)utilizare comună a echipamentului sau a instalaţiilor de depozitare;
(vi)gestionare comună a deşeurilor direct legate de producţie;
(vii)achiziţii publice comune de factori de producţie;
(viii)orice alte activităţi comune ale serviciilor care vizează unul din obiectivele menţionate la prezentul alineat litera (c);

c)urmăresc un scop specific care poate include cel puţin unul dintre următoarele obiective:
(i)asigurarea programării şi a adaptării producţiei la cerere, în special în privinţa calităţii şi a cantităţii;
(ii)concentrarea ofertei şi introducerea pe piaţă a produselor obţinute de membrii lor, inclusiv prin comercializare directă;
(iii)optimizarea costurilor de producţie şi a randamentului investiţiilor ca reacţie la standardele de mediu şi la cele privind bunăstarea animalelor, precum şi stabilizarea preţurilor de producţie;
(iv)realizarea de studii şi elaborarea de iniţiative privind metodele de producţie durabile, practicile inovatoare, competitivitatea economică şi evoluţia pieţei;
(v)promovarea şi furnizarea de asistenţă tehnică pentru utilizarea unor practici de cultivare şi a unor tehnici de producţie care protejează mediul, precum şi a unor practici şi tehnici solide în domeniul bunăstării animalelor;
(vi)promovarea şi furnizarea de asistenţă tehnică pentru utilizarea standardelor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor şi dezvoltarea de produse cu o denumire de origine protejată, o indicaţie geografică protejată sau care intră sub incidenţa unei etichete de calitate naţionale;
(vii)gestionarea şi valorificarea produselor secundare, a fluxurilor reziduale şi a deşeurilor, în special pentru protecţia calităţii apelor, a solului şi a peisajului, ocrotirea sau favorizarea biodiversităţii şi promovarea circularităţii;

(viii)contribuţia la utilizarea durabilă a resurselor naturale şi la atenuarea schimbărilor climatice;
(ix)elaborarea de iniţiative în domeniul promovării şi al comercializării;
(x)gestionarea fondurilor mutuale;

(xi)furnizarea de asistenţă tehnică necesară pentru utilizarea pieţelor la termen şi a sistemelor de asigurare.
(11)Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, o organizaţie de producători recunoscută în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol îşi poate planifica producţia, optimiza costurile de producţie, comercializa produse şi negocia contracte pentru furnizarea produselor agricole, în numele membrilor săi, pentru întreaga lor producţie sau pentru o parte a acesteia.
Activităţile menţionate la primul paragraf pot avea loc:
a)cu condiţia ca una sau mai multe dintre activităţile menţionate la alineatul (1) litera (b) punctele (i)-(vii) să fie exercitate efectiv, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE;
b)cu condiţia ca organizaţia de producători să concentreze oferta şi să introducă pe piaţă produsele membrilor săi, indiferent dacă are loc sau nu un transfer de proprietate a produselor agricole de la producători la organizaţia de producători;
c)indiferent dacă preţul negociat este identic pentru producţia agregată a tuturor membrilor organizaţiei sau numai a unora dintre ei;
d)cu condiţia ca producătorii în cauză să nu fie membri ai niciunei alte organizaţii de producători, în ceea ce priveşte produsele care fac obiectul activităţilor menţionate la primul paragraf;
e)cu condiţia ca produsul agricol să nu facă obiectul unei obligaţii de furnizare care decurge din statutul fermierului de membru al unei cooperative care ea însăşi nu este membră a organizaţiilor de producători în cauză, în conformitate cu condiţiile stabilite în statutul cooperativei sau cu normele şi deciziile stabilite în acesta sau care decurg din acesta.
Cu toate acestea, statele membre pot deroga de la condiţia prevăzută la al doilea paragraf litera (b) în cazuri justificate în mod corespunzător atunci când membrii producători deţin două unităţi de producţie separate amplasate în arii geografice diferite.
(12)În sensul prezentului articol, trimiterile la organizaţiile de producători includ, de asemenea, asociaţiile organizaţiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 alineatul (1) dacă astfel de asociaţii întrunesc criteriile enunţate la prezentul articol alineatul (1).
(13)Autoritatea naţională în domeniul concurenţei menţionată la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 poate decide în cazuri individuale că, în viitor, una sau mai multe dintre activităţile menţionate la alineatul (1a) primul paragraf trebuie modificate, întrerupte sau să nu aibă loc sub nicio formă în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a evita excluderea concurenţei sau că sunt periclitate obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE.
În cazul negocierilor referitoare la mai multe state membre, decizia menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă de către Comisie, fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).
Atunci când acţionează în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, autoritatea naţională din domeniul concurenţei informează Comisia în scris înainte de sau imediat după iniţierea primei măsuri oficiale şi anunţă Comisia în privinţa deciziilor, imediat după adoptarea acestora.
Deciziile menţionate la prezentul alineat nu se aplică anterior datei notificării lor către întreprinderile în cauză.

(2)O organizaţie de producători recunoscută în temeiul alineatului (1) poate să fie în continuare recunoscută dacă se implică în comercializarea produselor încadrate la codul NC ex 2208, altele decât cele menţionate în anexa I la tratate, cu condiţia ca proporţia de astfel de produse să nu depăşească 49 % din volumul total al producţiei comercializate de organizaţia de producători şi ca produsele respective să nu beneficieze de sprijin din partea Uniunii. Produsele respective nu sunt luate în calcul, în cazul organizaţiilor de producători din sectorul fructelor şi legumelor, la calcularea valorii producţiei comercializate în sensul articolului 34 alineatul (2).
(3)
[textul din Art. 152, alin. (3) din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 4, punctul 10., alin. (C) din Regulamentul 2393/13-dec-2017]
Art. 153: Statutul organizaţiilor de producători
(1)Statutul unei organizaţii de producători impune membrilor săi, în special, următoarele obligaţii:
a)să aplice normele adoptate de organizaţia de producători cu privire la raportarea producţiei, producţie, comercializare şi protecţia mediului;
b)să aparţină unei singure organizaţii de producători pentru un anumit produs al producătorului; cu toate acestea, statele membre pot oferi o derogare de la această condiţie în cazuri justificate în mod corespunzător atunci când membrii producători deţin două unităţi de producţie separate amplasate în arii geografice diferite;
c)să pună la dispoziţie informaţiile solicitate de organizaţia de producători în vederea întocmirii statisticilor.
(2)Statutul unei organizaţii de producători prevede, de asemenea:
a)proceduri de stabilire, adoptare şi modificare a normelor prevăzute la alineatul (1) litera (a);
b)obligaţia membrilor de a plăti contribuţiile financiare necesare pentru finanţarea organizaţiei de producători;
c)norme care să permită producătorilor membri să exercite un control democratic asupra organizaţiei şi deciziilor sale, precum şi asupra conturilor şi a bugetelor sale;

d)sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor care decurg din statut, în special pentru neplata contribuţiilor financiare, sau pentru nerespectarea normelor stabilite de organizaţia de producători;
e)reguli de admitere a noilor membri, în special durata minimă a calităţii de membru care nu poate fi mai mică de un an;
f)norme contabile şi bugetare necesare pentru funcţionarea organizaţiei.
(21)Statutul unei organizaţii de producători poate prevedea posibilitatea ca membrii producători să fie în contact direct cu cumpărătorii, cu condiţia ca un astfel de contact direct să nu pună în pericol funcţia de concentrare a ofertei şi de introducere pe piaţă a produselor exercitată de către organizaţia de producători. Se consideră că a fost asigurată concentrarea ofertei dacă elementele esenţiale ale vânzării, cum ar fi preţul, calitatea şi volumul, sunt negociate şi stabilite de organizaţia de producători.

(3)Alineatele (1), (2) şi (2a) nu se aplică organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate.

Art. 154: Recunoaşterea organizaţiilor de producători
(1)Pentru a fi recunoscută de un stat membru, organizaţia de producători care solicită o astfel de recunoaştere trebuie să fie o entitate juridică sau o parte clar definită a unei entităţi juridice care:
a)îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 152 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c);
b)are un număr minim de membri şi/sau acoperă un volum minim sau valoarea minimă de producţie comercializabilă, care urmează să fie stabilite de statul membru în cauză, în domeniul în care activează; astfel de dispoziţii nu împiedică recunoaşterea organizaţiilor de producători care se ocupă de producţia la scară mică;

c)oferă probe suficiente în ceea ce priveşte faptul că îşi poate îndeplini în mod corespunzător activităţile atât din punctul de vedere al timpului, cât şi din punctul de vedere al eficacităţii, al furnizării de sprijin uman, material şi tehnic pentru membrii săi, precum şi, după caz, al concentrării aprovizionării;
d)are un statut care respectă literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat.
(11)Statele membre pot, la cerere, să decidă să acorde mai multe recunoaşteri unei organizaţii de producători care îşi desfăşoară activitatea în mai multe sectoare menţionate la articolul 1 alineatul (2), cu condiţia ca organizaţia de producători să îndeplinească condiţiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol pentru fiecare sector pentru care doreşte să obţină recunoaştere.

(2)Statele membre pot decide că organizaţiile de producători care au fost recunoscute înainte de 1 ianuarie 2018 şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol sunt considerate a fi recunoscute ca organizaţii de producători în temeiul articolului 152.

(3)În cazul în care organizaţiilor de producători au fost recunoscute înainte de 1 ianuarie 2018, dar nu îndeplinesc condiţiile de la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre retrag recunoaşterea nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

(4)Statele membre:
a)decid cu privire la acordarea recunoaşterii unei organizaţii de producători în termen de patru luni de la data depunerii unei cereri însoţite de toate documentele justificative; această cerere se depune în statul membru în care îşi are sediul organizaţia;
b)efectuează, la intervale stabilite de ele, controale pentru a se asigura că organizaţiile de producători recunoscute respectă prezentul capitol;
c)aplică acestor organizaţii şi asociaţii, în caz de nerespectare a măsurilor prevăzute în prezentul capitol sau de nereguli privind aplicarea acestora, sancţiunile aplicabile şi stabilite de acestea şi decid, dacă este necesar, dacă recunoaşterea ar trebui să fie retrasă;
d)informează Comisia anual, până la data de 31 martie, cu privire la orice decizie de acordare, respingere sau retragere a recunoaşterii, care a fost adoptată în anul calendaristic anterior.
Art. 155: Externalizarea
Statele membre pot permite unei organizaţii de producători recunoscute sau unei asociaţii a organizaţiilor de producători recunoscute din sectoarele specificate de Comisie în conformitate cu articolul 173 alineatul (1) litera (f) să îşi externalizeze oricare dintre activităţile sale (în afară de producţie), inclusiv către sucursale, cu condiţia ca organizaţia de producători sau asociaţia de organizaţii de producători să rămână responsabilă de asigurarea desfăşurării activităţii externalizate şi de controlul gestionării şi supravegherea la nivel general a acordului comercial încheiat pentru desfăşurarea activităţii.
Art. 156: Asociaţiile organizaţiilor de producători
(1)Statele membre pot recunoaşte, la cerere, asociaţii ale organizaţiilor de producători într-un sector specific care figurează pe lista de la articolul 1 alineatul (2), care sunt constituite la iniţiativa organizaţiilor de producători recunoscute.
Sub rezerva normelor adoptate în temeiul articolului 173, asociaţiile organizaţiilor de producători pot desfăşura oricare dintre activităţile organizaţiilor de producători sau pot îndeplini oricare dintre funcţiile acestora.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot recunoaşte, la cerere, o asociaţie formată din organizaţii ale producătorilor recunoscute în sectorul laptelui şi al produselor lactate în cazul în care statul membru în cauză consideră că asociaţia respectivă este capabilă să desfăşoare în mod eficient toate activităţile desfăşurate de o organizaţie de producători recunoscută şi că aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 161 alineatul (1).
Art. 157: Organizaţiile interprofesionale
(1)Statele membre pot recunoaşte, la cerere, organizaţii interprofesionale la nivel naţional şi regional şi la nivelul zonelor economice menţionate la articolul 164 alineatul (2), dintr-un sector specific menţionat la articolul 1 alineatul (2) care:
a)sunt constituite din reprezentanţi ai activităţilor economice legate de producţie şi de cel puţin una dintre următoarele etape ale lanţului de aprovizionare: procesarea sau comercializarea, inclusiv distribuirea, produselor din unul sau mai multe sectoare;
b)sunt formate la iniţiativa tuturor organizaţiilor sau asociaţiilor care le alcătuiesc sau a unei părţi din acestea;
c)urmăresc un scop specific, care ia în considerare interesele membrilor lor şi de cele ale consumatorilor şi care poate include, în special, unul dintre următoarele obiective:
(i)ameliorarea cunoştinţelor şi a transparenţei producţiei şi a pieţei, inclusiv prin publicarea de date statistice agregate cu privire la costurile de producţie, preţuri, care sunt însoţite, dacă este cazul, de indici de preţuri, volume şi durata contractelor încheiate anterior, precum şi prin realizarea unor studii privind perspectivele de evoluţie ale pieţei la nivel regional, naţional sau internaţional;
(ii)estimarea potenţialului de producţie, precum şi înregistrarea preţurilor pieţei;
(iii)contribuţia la o coordonare mai bună în privinţa introducerii produselor pe piaţă, în special prin cercetare şi studii de piaţă;
(iv)explorarea pieţelor de export potenţiale;
(v)fără a aduce atingere articolelor 148 şi 168, elaborarea unor modele de contracte compatibile cu normele Uniunii pentru vânzarea de produse agricole către cumpărători şi/sau pentru furnizarea de produse procesate distribuitorilor şi comercianţilor cu amănuntul, ţinând seama de necesitatea de a obţine condiţii de concurenţă echitabile şi de a evita denaturarea pieţelor;
(vi)exploatarea în mai mare măsură a potenţialului produselor, inclusiv la nivelul pieţelor de desfacere, şi dezvoltarea de iniţiative pentru consolidarea competitivităţii economice şi a inovării;
(vii) furnizarea de informaţii şi realizarea cercetării necesare inovării, raţionalizării, ameliorării şi ajustării producţiei şi, dacă este cazul, a procesării şi a comercializării spre produse mai adaptate cerinţelor pieţei, gusturilor şi aşteptărilor consumatorilor, în special în materie de calitate a produselor, inclusiv particularităţile produselor cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, de protecţie a mediului, de acţiune climatică şi de sănătate şi bunăstare a animalelor;

(viii)căutarea unor metode de restricţionare a utilizării produselor destinate sănătăţii animalelor şi a produselor de protecţie a plantelor, de îmbunătăţire a gestionării altor resurse, de garantare a calităţii produselor, a protecţiei solului şi a apelor, de promovare a siguranţei alimentare, îndeosebi prin intermediul trasabilităţii produselor, şi de îmbunătăţire a sănătăţii şi bunăstării animalelor;
(ix)elaborarea unor metode şi instrumente de îmbunătăţire a calităţii produselor în toate stadiile de producţie şi, după caz, de procesare şi de comercializare;
(x)adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru apărarea, protecţia şi promovarea agriculturii ecologice şi a denumirilor de origine, a etichetelor de calitate şi a indicaţiilor geografice;
(xi)promovarea şi realizarea unei cercetări în materie de producţie integrată, durabilă, sau de alte metode de producţie care protejează mediul;
(xii)încurajarea consumului sănătos şi responsabil de produse existente pe piaţa internă; şi/sau difuzarea de informaţii privind efectele nocive ale modelelor de consum periculoase;
(xiii)promovarea consumului şi/sau furnizarea de informaţii cu privire la produsele existente pe piaţa internă şi pe cea externă;
(xiv)contribuţia la gestionarea produselor secundare şi conceperea de iniţiative pentru valorificarea acestora şi contribuţia la reducerea şi gestionarea deşeurilor;

(xv)stabilirea unor clauze standard de repartizare a valorii în sensul articolului 172a, inclusiv în ceea ce priveşte câştigurile şi pierderile de pe piaţă, pentru a determina modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluţie a preţurilor relevante de pe piaţă ale produselor în cauză sau de pe alte pieţe ale materiilor prime;
(xvi)promovarea şi punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire, control şi gestionare a sănătăţii animalelor, a protecţiei plantelor şi a riscurilor de mediu, inclusiv prin crearea şi gestionarea unor fonduri mutuale sau prin contribuţia la astfel de fonduri, pentru a plăti o compensaţie financiară fermierilor pentru costurile şi pierderile economice rezultate din promovarea şi aplicarea acestei categorii de măsuri;

(11)Statele membre pot, la cerere, să decidă să acorde mai multe recunoaşteri unei organizaţii interprofesionale care îşi desfăşoară activitatea în mai multe sectoare menţionate la articolul 1 alineatul (2), cu condiţia ca organizaţia interprofesională să îndeplinească condiţiile prevăzute la alineatul (1) pentru fiecare sector pentru care doreşte să obţină recunoaştere.

(2)În cazuri justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide, pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii, că prin limitarea numărului de organizaţii interprofesionale la nivel regional sau naţional este respectată condiţia de la articolul 158 alineatul (1) litera (c), dacă normele interne în vigoare prevăd acest lucru, anterior datei de 1 ianuarie 2014, şi în cazul în care acest lucru nu afectează buna funcţionare a pieţei interne.
(3)
[textul din Art. 157, alin. (3) din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 44., alin. (D) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 158: Recunoaşterea organizaţiilor interprofesionale
(1)Statele membre pot recunoaşte organizaţiile interprofesionale care depun cereri în acest sens, cu condiţia ca acestea:
a)să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolul 157;
b)să îşi desfăşoare activităţile în una sau mai multe regiuni din teritoriul în cauză;
c)să reprezinte o cotă importantă din activităţile economice menţionate la articolul 157 alineatul (1) litera (a);
c1)să urmărească obţinerea unei reprezentări echilibrate a organizaţiilor din etapele lanţului de aprovizionare menţionate la articolul 157 alineatul (1) litera (a) care constituie organizaţia interprofesională;

d)să nu desfăşoare ele însele activităţi de producţie, procesare sau comercializare, cu excepţia cazurilor prevăzute la articolul 162.
(2)Statele membre pot decide că organizaţiile interprofesionale care au fost recunoscute anterior datei de 1 ianuarie 2014 în baza legislaţiei naţionale şi care îndeplinesc condiţiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol sunt considerate recunoscute ca organizaţii interprofesionale în conformitate cu articolul 157.
(3)Organizaţiile interprofesionale care au fost recunoscute anterior datei de 1 ianuarie 2014 în baza legislaţiei naţionale şi care nu îndeplinesc condiţiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol îşi pot desfăşura în continuare activitatea în conformitate cu legislaţia naţională până la 1 ianuarie 2015.
(4)Statele membre pot recunoaşte organizaţiile interprofesionale din toate sectoarele existente anterior datei de 1 ianuarie 2014, indiferent dacă au fost recunoscute la cerere sau au fost instituite prin lege, chiar dacă nu îndeplinesc condiţia prevăzută la articolul 157 alineatul (1) litera (b).

(5)Atunci când recunosc o organizaţie interprofesională în conformitate cu alineatul (1) sau (2), statele membre:
a)decid cu privire la acordarea recunoaşterii în termen de patru luni de la depunerea unei cereri însoţite de toate documentele justificative relevante; această cerere se depune în statul membru în care îşi are sediul organizaţia;
b)efectuează la intervale stabilite de ele controale pentru a se asigura că organizaţiile interprofesionale recunoscute respectă condiţiile legate de recunoaşterea lor;
c)aplică acestor organizaţii, în caz de nerespectare a măsurilor prevăzute în prezentul regulament sau de nereguli privind aplicarea acestora, sancţiunile aplicabile şi stabilite de acestea şi decid, dacă este necesar, dacă recunoaşterea ar trebui să fie retrasă;
d)retrag recunoaşterea dacă cerinţele şi condiţiile de recunoaştere prevăzute la prezentul articol nu mai sunt îndeplinite;
e)informează Comisia anual, până la data de 31 martie, cu privire la orice decizie de acordare, respingere sau retragere a recunoaşterii, care a fost adoptată în anul calendaristic anterior.
Art. 159: Obligativitatea recunoaşterii
Prin derogare de la articolele 152-158, statele membre recunosc, la cerere:
a)organizaţiile de producători din:
(i)sectorul fructelor şi al legumelor în ceea ce priveşte unul sau mai multe produse din acest sector şi/sau astfel de produse destinate exclusiv prelucrării;
(ii)sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă;RO 20.12.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347/741
(iii)sectorul viermilor de mătase;
(iv)sectorul hameiului;
b)organizaţiile interprofesionale din sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă şi din sectorul tutunului.
Art. 160: Organizaţiile de producători din sectorul fructelor şi legumelor
În sectorul fructelor şi legumelor, organizaţiile de producători urmăresc îndeplinirea a cel puţin unuia dintre obiectivele menţionate la articolul 152 alineatul (1) litera (c) punctele (i), (ii) şi (iii).
Statutul unei organizaţii de producători din sectorul fructelor şi al legumelor impune membrilor producători să îşi comercializeze întreaga producţie vizată prin intermediul organizaţiei de producători.
Se consideră că organizaţiile de producători şi asociaţiile de organizaţii de producători din sectorul fructelor şi al legumelor acţionează în numele şi în interesul membrilor lor în toate aspectele de natură economică din mandatul lor.
Art. 161: Recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate
(1)Statele membre recunosc, la cerere, toate entităţile juridice sau părţile clar definite din cadrul acestor entităţi ca fiind organizaţii de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, cu condiţia:
a)să fie constituite de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, să fie alcătuite la iniţiativa lor şi să urmărească un scop specific care poate include unul sau mai multe dintre următoarele obiective:
(i)asigurarea programării şi a adaptării producţiei la cerere, în special în privinţa calităţii şi a cantităţii;
(ii)concentrarea ofertei şi introducerea pe piaţă a produselor obţinute de membrii lor;
(iii)optimizarea costurilor de producţie şi stabilizarea preţurilor de producţie;

b)să aibă un număr minim de membri şi/sau să acopere un volum minim de producţie comercializabilă, care urmează să fie stabilit de statul membru în cauză, în domeniul în care activează;
c)să ofere probe suficiente în ceea ce priveşte faptul că îşi pot îndeplini în mod corespunzător activităţile atât din punctul de vedere al timpului, cât şi din punctul de vedere al eficienţei şi al concentrării aprovizionării;
d)să aibă un statut care să respecte literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat.
(2)Statele membre pot decide că organizaţiile de producători care au fost recunoscute anterior datei de 2 aprilie 2012 în baza legislaţiei naţionale şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (1) trebuie considerate ca fiind organizaţii de producători recunoscute.

(3)Statele membre:
a)decid cu privire la acordarea recunoaşterii unei organizaţii de producători în termen de patru luni de la data depunerii unei cereri însoţite de toate documentele justificative; această cerere se depune în statul membru în care îşi are sediul organizaţia;
b)efectuează la intervale stabilite de ele controale pentru a verifica faptul că organizaţiile de producători şi asociaţiile de organizaţii de producători recunoscute respectă dispoziţiile din prezentul capitol;
c)aplică acestor organizaţii şi asociaţii, în caz de nerespectare a măsurilor prevăzute în prezentul capitol sau de nereguli privind aplicarea acestora, sancţiunile aplicabile şi stabilite de acestea şi decid, dacă este necesar, dacă recunoaşterea ar trebui să fie retrasă;
d)informează Comisia anual, până la data de 31 martie, cu privire la orice decizie de acordare, respingere sau retragere a recunoaşterii, care a fost adoptată în anul calendaristic anterior.
Art. 162: Organizaţiile interprofesionale din sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă şi din sectorul tutunului
Pentru organizaţiile interprofesionale din sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă şi din sectorul tutunului, scopul specific menţionat la articolul 157 alineatul (1) litera (c) poate include şi cel puţin unul dintre următoarele obiective:
a)concentrarea şi coordonarea ofertei şi comercializarea produselor producătorilor membri;
b)adaptarea comună a producţiei şi a prelucrării la cerinţele pieţei şi ameliorarea produsului;
c)promovarea raţionalizării şi a ameliorării producţiei şi a prelucrării.
Art. 163: Recunoaşterea organizaţiilor interprofesionale din sectorul laptelui şi al produselor lactate
(1)Statele membre pot recunoaşte organizaţiile interprofesionale din sectorul laptelui şi al produselor lactate care:
a)îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 157;
b)îşi desfăşoară activităţile în una sau mai multe regiuni din teritoriul în cauză;
c)reprezintă o cotă importantă din activităţile economice menţionate la articolul 157 alineatul (1) litera (a);
d)nu sunt implicate în producţia, procesarea sau comercializarea produselor din sectorul laptelui şi al produselor lactate.

(2)Statele membre pot decide că organizaţiile interprofesionale care au fost recunoscute anterior datei de 2 aprilie 2012 în baza dreptului intern şi care îndeplinesc condiţiile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol trebuie considerate recunoscute ca organizaţii interprofesionale în conformitate cu articolul 157 alineatul (1).

(3)Atunci când utilizează opţiunea de a recunoaşte o organizaţie interprofesională în conformitate cu alineatul (1) sau (2), statele membre:
a)decid cu privire la acordarea recunoaşterii organizaţiei interprofesionale în termen de patru luni de la data depunerii unei cereri însoţite de toate documentele justificative; această cerere se depune în statul membru în care îşi are sediul organizaţia;
b)efectuează la intervale stabilite de ele controale pentru a se asigura că organizaţiile interprofesionale recunoscute respectă condiţiile legate de recunoaşterea lor;
c)aplică acestor organizaţii, în caz de nerespectare a măsurilor prevăzute în prezentul capitol sau de nereguli privind aplicarea acestora, sancţiunile aplicabile şi stabilite de acestea şi decid, dacă este necesar, dacă recunoaşterea ar trebui să fie retrasă;
d)retrag recunoaşterea în cazul în care nu mai sunt îndeplinite cerinţele şi condiţiile privind recunoaşterea prevăzute la prezentul articol;

e)informează Comisia anual, până la data de 31 martie, cu privire la orice decizie de acordare, respingere sau retragere a recunoaşterii, care a fost adoptată în anul calendaristic anterior.
Art. 164: Extinderea aplicării normelor
(1)În cazul în care o organizaţie de producători recunoscută, o asociaţie recunoscută a organizaţiilor de producători sau o organizaţie interprofesională recunoscută care îşi desfăşoară activitatea într-o anumită zonă economică sau în anumite zone economice ale unui stat membru este considerată reprezentativă pentru producţia ori comercializarea sau procesarea unui anumit produs, statul membru în cauză poate conferi caracter obligatoriu, la cererea organizaţiei respective, pentru o perioadă de timp limitată, unora dintre acordurile, deciziile sau practicile concertate convenite în cadrul respectivei organizaţii pentru alţi operatori care îşi desfăşoară activitatea în zona economică sau în zonele economice în cauză, indiferent dacă este vorba despre persoane fizice sau despre grupuri care nu fac parte din organizaţie sau asociaţie.
(2)În sensul prezentei secţiuni, o «zonă economică» înseamnă o zonă geografică formată din regiuni de producţie adiacente sau învecinate în care există condiţii omogene de producţie şi de comercializare sau, pentru produsele cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată recunoscută în temeiul dreptului Uniunii, zona geografică indicată în caietul de sarcini al produsului.

(3)O organizaţie sau o asociaţie este considerată reprezentativă în cazul în care, în zona sau în zonele economice vizate ale unui stat membru reprezintă:
a)ca proporţie din volumul de producţie sau de comercializare ori de procesare a produsului sau ale produselor în cauză:
(i)pentru organizaţiile de producători din sectorul fructelor şi legumelor, cel puţin 60 %; sau
(ii)în alte situaţii, cel puţin două treimi; şi
b)în cazul organizaţiilor de producători, peste 50 % dintre producătorii în cauză.
Cu toate acestea, dacă în cazul organizaţiilor interprofesionale, stabilirea proporţiei din volumul de producţie sau de comercializare ori de procesare a produsului sau a produselor vizate dă naştere unor dificultăţi de ordin practic, statele membre pot să prevadă norme naţionale de stabilire a nivelului specificat de reprezentativitate menţionat la primul paragraf litera (a) punctul (ii).
Dacă cererea de extindere a aplicării normelor sale la alţi operatori vizează mai multe zone economice, organizaţia sau asociaţia trebuie să demonstreze nivelul minim de reprezentativitate definit la primul paragraf pentru fiecare dintre ramurile profesionale pe care le grupează în fiecare dintre zonele economice vizate.
(4)Normele pentru a căror aplicare se poate solicita extinderea la alţi operatori, astfel cum se prevede la alineatul (1), urmăresc unul dintre următoarele scopuri:
a)raportări referitoare la producţie şi la piaţă;
b)norme de producţie mai stricte decât cele prevăzute de normele Uniunii sau de cele naţionale;
c)întocmirea de contracte-tip compatibile cu normele Uniunii;
d)comercializare;
e)protecţia mediului;
f)măsuri de promovare şi exploatare a potenţialului produselor;
g)măsuri de protecţie a agriculturii ecologice, precum şi a denumirilor de origine, a etichetelor de calitate şi a indicaţiilor geografice;
h)cercetare pentru sporirea valorii produselor, în special prin noi întrebuinţări care nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică;
i)studii pentru îmbunătăţirea calităţii produselor;
j)cercetarea, în special în ceea ce priveşte metodele de cultivare care permit o utilizare redusă a produselor fitosanitare sau a produselor destinate protejării sănătăţii animalelor şi care garantează conservarea solului şi conservarea sau ameliorarea mediului;
k)definirea calităţilor minime şi definirea standardelor minime de ambalare şi prezentare;
l)utilizarea seminţelor certificate, cu excepţia cazului în care sunt utilizate pentru producţia ecologică în înţelesul Regulamentului (UE) 2018/848, şi monitorizarea calităţii produselor;

m)prevenirea şi gestionarea riscurilor fitosanitare, de sănătate a animalelor, de siguranţă alimentară sau de mediu;

n)gestionarea şi valorificarea produselor secundare.
Normele respective nu produc niciun fel de prejudicii celorlalţi operatori şi nu împiedică accesul noilor operatori din statul membru în cauză sau din Uniune şi nu au niciunul dintre efectele menţionate la articolul 210 alineatul (4), nici nu sunt incompatibile în alt mod cu dreptul Uniunii sau cu normele naţionale în vigoare.

(5)Extinderea aplicării normelor menţionate la alineatul (1) este adusă exhaustiv la cunoştinţa operatorilor prin publicarea integrală într-o publicaţie oficială a respectivului stat membru.
(6)Statele membre informează Comisia cu privire la orice decizii luate în temeiul prezentului articol.
Art. 165: Contribuţiile financiare ale producătorilor nemembri
Dacă aplicarea normelor unei organizaţii de producători recunoscute, ale unei asociaţii recunoscute a organizaţiilor de producători sau ale unei organizaţii interprofesionale recunoscute este extinsă în temeiul articolului 164, iar activităţile reglementate prin normele menţionate ţin de interesul economic general al operatorilor economici ale căror activităţi sunt legate de produsele în cauză, statul membru care a acordat recunoaşterea poate decide, după consultarea părţilor interesate relevante, ca operatorii economici individuali sau grupurile de operatori care nu sunt membri ai organizaţiei, dar care beneficiază de activităţile respective să achite organizaţiei valoarea integrală sau parţială a contribuţiilor financiare plătite de membrii acesteia, în măsura în care aceste contribuţii sunt destinate să acopere costurile rezultate în mod direct în urma desfăşurării uneia sau a mai multora dintre activităţile în cauză. Orice organizaţie care primeşte contribuţii de la producătorii nemembri în temeiul prezentului articol pune la dispoziţie, la cererea unui producător membru sau nemembru care contribuie financiar la activităţile organizaţiei, acele părţi din bugetul său anual care se referă la desfăşurarea activităţilor enumerate la articolul 164 alineatul (4).

Art. 166: Măsuri pentru facilitarea adaptării ofertei la cerinţele pieţei
Pentru a încuraja iniţiativele organizaţiilor menţionate la articolele 152-163 în scopul de a facilita adaptarea ofertei la cerinţele pieţei, cu excepţia iniţiativelor privind retragerea de pe piaţă, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc măsuri din sectoarele enumerate la articolul 1 alineatul (2) referitoare la:
a)îmbunătăţirea calităţii;
b)promovarea unei mai bune organizări a producţiei, a prelucrării şi a comercializării;
c)facilitarea înregistrării tendinţelor preţurilor de piaţă;
d)permiterea stabilirii unor previziuni pe termen scurt şi lung pe baza mijloacelor de producţie utilizate.
Art. 166a: Regularizarea ofertei de produse agricole cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată
(1)Fără a aduce atingere articolelor 167 şi 167a din prezentul regulament, la cererea unei organizaţii de producători sau a unei asociaţii de organizaţii de producători recunoscute în temeiul articolului 152 alineatul (1) sau al articolului 161 alineatul (1) din prezentul regulament, a unei organizaţii interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 alineatul (1) din prezentul regulament, a unui grup de producători astfel cum se menţionează la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2024/1143, a unui grup de producători recunoscut astfel cum se menţionează la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2024/1143, statele membre pot stabili, pentru o perioadă limitată, norme cu caracter obligatoriu privind regularizarea ofertei de produse agricole menţionate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată în temeiul articolului 46 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2024/1143 sau în temeiul articolului 93 alineatul (1) literele (a) şi (b) din prezentul regulament. În cazul în care există un grup de producători recunoscut menţionat la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2024/1143, grupul de producători menţionat la articolul 32 din regulamentul respectiv nu are acest drept.

(2)Normele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt condiţionate de existenţa unui acord prealabil care se încheie între cel puţin două treimi dintre producătorii produsului astfel cum se menţionează la alineatul (1) de la prezentul articol sau reprezentanţii acestora, reprezentând cel puţin două treimi din producţia produsului respectiv în zona geografică menţionată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) şi litera (b) punctul (iv) din prezentul regulament pentru vin. În cazul în care producţia produsului menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol implică procesarea, iar caietul de sarcini al produsului menţionat la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sau la articolul 94 alineatul (2) din prezentul regulament restricţionează aprovizionarea cu materii prime la o anumită zonă geografică, statele membre solicită, în sensul normelor care urmează să fie stabilite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol:
a)ca producătorii materiilor prime menţionate în zona geografică respectivă, să fie consultaţi înainte de încheierea acordului menţionat la prezentul alineat; sau
b)ca cel puţin două treimi dintre producătorii materiilor prime sau reprezentanţii acestora, reprezentând cel puţin două treimi din producţia de materii prime utilizate pentru procesare în zona geografică respectivă să fie, de asemenea, părţi la acordul menţionat la prezentul alineat.
(3)Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, în cazul producţiei de brânzeturi care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată, normele menţionate la alineatul (1) din prezentul articol sunt condiţionate de existenţa unui acord prealabil între cel puţin două treimi dintre producătorii de lapte, sau reprezentanţii acestora, reprezentând cel puţin două treimi din laptele crud utilizat pentru producţia brânzeturilor respective şi, atunci când este relevant, cel puţin două treimi din producătorii brânzeturilor respective, sau reprezentanţii acestora, reprezentând cel puţin două treimi din producţia brânzeturilor respective în zona geografică menţionată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
În sensul primului paragraf de la prezentul alineat, în cazul brânzeturilor care beneficiază de o indicaţie geografică protejată, zona geografică de origine a laptelui crud, astfel cum a fost stabilită în caietul de sarcini al produsului pentru brânzeturi, este aceeaşi cu zona geografică menţionată la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 în legătură cu brânzeturile respective.
(4)Normele menţionate la alineatul (1):
a)se referă doar la regularizarea ofertei pentru produsul respectiv şi, dacă este cazul, materia primă şi au scopul de a adapta oferta pentru tipul respectiv de produs la cerere;
b)afectează doar produsul în cauză şi, dacă este cazul, materia primă în cauză;
c)pot deveni obligatorii pentru o perioadă de cel mult trei ani, cu excepţia situaţiei în care cererea este din partea unui grup de producători recunoscut, astfel cum se menţionează la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2024/1143, caz în care perioada respectivă poate fi de până la şase ani, dar poate fi reînnoită după perioada respectivă ca urmare a unei noi cereri, astfel cum se menţionează la alineatul (1) din prezentul articol;

d)nu prejudiciază comercializarea altor produse decât cele vizate de normele respective;
e)nu se pot referi la tranzacţii care au loc după prima comercializare a produsului în cauză;
f)nu permit fixarea preţurilor, inclusiv atunci când preţurile sunt stabilite cu titlu orientativ sau de recomandare;
g)nu indisponibilizează un procent excesiv din produsul în cauză, care ar fi în mod normal disponibil;
h)nu sunt discriminatorii, nu constituie un obstacol pentru nou-veniţii pe piaţă şi nu aduc prejudicii micilor producători;
i)contribuie la menţinerea calităţii produsului în cauză sau la dezvoltarea produsului în cauză;
j)nu aduc atingere articolului 149 şi articolului 152 alineatul (1a).
(5)Normele menţionate la alineatul (1) se publică într-o publicaţie oficială a statelor membre în cauză.
(6)Statele membre efectuează controale pentru a asigura respectarea condiţiilor stabilite la alineatul (4). În cazul în care autorităţile naţionale competente descoperă că aceste condiţii nu sunt respectate, statele membre abrogă normele menţionate la alineatul (1).
(7)Statele membre notifică fără întârziere Comisiei normele menţionate la alineatul (1) pe care le-au adoptat. Comisia informează alte state membre cu privire la toate notificările unor astfel de norme.
(8)Comisia poate adopta oricând acte de punere în aplicare care să oblige un stat membru să abroge normele stabilite de respectivul stat membru în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol în cazul în care Comisia constată că normele respective nu respectă condiţiile stabilite la alineatul (4) din prezentul articol, că împiedică sau denaturează concurenţa pe un segment substanţial al pieţei interne sau că periclitează liberul schimb sau realizarea obiectivelor stabilite la articolul 39 din TFUE. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedurile menţionate la articolul 229 alineatele (2) şi (3) din prezentul regulament.

Art. 167: Norme de comercializare pentru îmbunătăţirea şi stabilizarea funcţionării pieţei comune a vinurilor
(1)În vederea îmbunătăţirii şi a stabilizării funcţionării pieţei comune a produselor vitivinicole, inclusiv a strugurilor, musturilor şi vinurilor din care rezultă, statele membre producătoare pot stabili norme de comercializare pentru a reglementa oferta, în special prin punerea în aplicare a deciziilor luate de organizaţiile interprofesionale recunoscute în temeiul articolelor 157 şi 158.
Aceste norme sunt proporţionale cu obiectivul urmărit şi:
a)nu se referă la tranzacţii ulterioare primei desfaceri pe piaţă a produsului în cauză;
b)nu permit fixarea preţurilor, nici măcar cu titlu orientativ sau de recomandare;
c)nu indisponibilizează un procent excesiv din recoltă, care ar fi în mod normal disponibil;
d)nu permit refuzul eliberării certificatelor naţionale şi ale Uniunii necesare circulaţiei şi comercializării vinurilor, dacă această comercializare este conformă cu normele menţionate anterior.
(2)Normele menţionate la alineatul (1) sunt aduse la cunoştinţa operatorilor prin publicarea lor integrală într-o publicaţie oficială a respectivului stat membru.
(3)Statele membre informează Comisia cu privire la orice decizii luate în temeiul prezentului articol.
Art. 167a: Norme de comercializare pentru îmbunătăţirea şi stabilizarea funcţionării pieţei comune a uleiurilor de măsline
(1)În vederea îmbunătăţirii şi a stabilizării funcţionării pieţei comune a uleiurilor de măsline, inclusiv a măslinelor din care provin, statele membre producătoare pot stabili norme de comercializare pentru a reglementa oferta.
Aceste norme sunt proporţionale cu obiectivul urmărit şi:
a)nu se referă la tranzacţii ulterioare primei desfaceri pe piaţă a produsului în cauză;
b)nu permit fixarea preţurilor, inclusiv în situaţiile în care preţurile sunt stabilite cu titlu orientativ sau de recomandare;
c)nu indisponibilizează un procent excesiv din producţia anului de comercializare care ar fi în mod normal disponibilă.
(2)Normele menţionate la alineatul (1) sunt aduse la cunoştinţa operatorilor prin publicarea lor integrală într-o publicaţie oficială a respectivului stat membru.
(3)Statele membre informează Comisia cu privire la orice decizie luată în temeiul prezentului articol.

Art. 168: Relaţii contractuale
(1)Fără a aduce atingere articolului 148 cu privire la sectorul laptelui şi produselor lactate şi nici articolului 125 cu privire la sectorul zahărului, dacă un stat membru decide în ceea ce priveşte produsele agricole din cadrul unui sector enumerat la articolul 1 alineatul (2), altele decât laptele, produsele lactate şi zahărul:
a)că orice livrare a produselor respective pe teritoriul său, de la un producător la un procesator sau la un distribuitor, trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi; şi/sau
b)că primii cumpărători trebuie să facă în scris o ofertă de contract pentru livrarea produselor agricole respective pe teritoriul său de către producători,
un astfel de contract sau o astfel de ofertă de contract îndeplineşte condiţiile stabilite la alineatele (4) şi (6) din prezentul articol.
(11)În cazul în care statele membre nu se folosesc de posibilităţile prevăzute la prezentul articol alineatul (1), un producător, o organizaţie de producători sau o asociaţie a organizaţiilor de producători, în ceea ce priveşte produsele agricole dintr-un sector menţionat la articolul 1 alineatul (2) altul decât sectorul laptelui şi al produselor lactate şi sectorul zahărului, poate solicita ca orice livrare a produselor lor către o întreprindere de prelucrare sau distribuţie să facă obiectul unui contract în scris între părţi şi/sau să facă obiectul unei oferte în scris pentru un contract din partea primilor cumpărători, în condiţiile prevăzute la alineatul (4) şi la alineatul (6) primul paragraf din prezentul articol.
Dacă primul cumpărător este o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie în sensul Recomandării 2003/361/CE, contractul şi/sau oferta de contract nu este obligatoriu(e), fără a aduce atingere posibilităţii pe care o au părţile de a utiliza un contract standard redactat de o organizaţie interprofesională.

(2)Atunci când un stat membru decide că livrările de produse vizate de prezentul articol, de la un producător la un cumpărător, trebuie să facă obiectul unui contract scris între părţi, statul membru decide, de asemenea, care dintre etapele livrării sunt acoperite de un astfel de contract în cazul în care livrarea produselor vizate se efectuează prin intermediul unuia sau al mai multor intermediari.
Statele membre se asigură că dispoziţiile pe care le adoptă în temeiul prezentului articol nu afectează buna funcţionare a pieţei interne.
(3)În cazul descris la alineatul (2), statele membre pot stabili un mecanism de mediere pentru cazurile în care nu există un acord reciproc pentru încheierea unui astfel de contract, asigurând, astfel, relaţii contractuale echitabile.
(4)Orice contract sau ofertă de contract menţionat(ă) la alineatele (1) şi (1a):
a)se întocmeşte anterior livrării;
b)se întocmeşte în scris; şi
c)cuprinde, îndeosebi, următoarele elemente:
(i)preţul datorat pentru livrare, care:
- este fix şi este indicat în contract şi/sau
- se calculează prin combinarea mai multor factori stabiliţi în contract, care pot include indicatori obiectivi, care se pot baza pe preţurile, producţia şi costurile de piaţă relevante, precum şi indici şi metode de calcul al preţului final care sunt uşor de accesat şi de înţeles şi care reflectă schimbările condiţiilor de piaţă, cantităţile livrate şi calitatea sau compoziţia produselor agricole livrate; în acest scop, statele membre pot stabili indicatori, în conformitate cu criterii obiective, pe baza unor studii privind producţia şi lanţul de aprovizionare cu alimente; părţile contractante au posibilitatea de a face trimitere la aceşti indicatori sau la orice alţi indicatori pe care îi consideră relevanţi.

[textul din Art. 168, alin. (4), litera C. din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 50. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
[textul din Art. 168, alin. (4), litera C. din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 50. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(ii)cantitatea şi calitatea produselor în cauză care pot sau trebuie să fie livrate, precum şi calendarul acestor livrări;
(iii)durata contractului, care poate fi determinată sau nedeterminată şi include clauze de reziliere;
(iv)detaliile privind termenele şi modalităţile de plată;
(v)modalităţile de colectare sau de livrare a produselor agricole; şi
(vi)dispoziţiile aplicabile în caz de forţă majoră.
(5)Prin derogare de la alineatele (1) şi (1a), nu este necesar(ă) un contract sau o ofertă de contract atunci când produsele în cauză sunt livrate de un membru al unei cooperative chiar cooperativei al cărei membru este, dacă statutul cooperativei respective sau normele şi deciziile prevăzute în acest statut sau întemeiate pe acesta conţin dispoziţii având efecte similare dispoziţiilor prevăzute la alineatul (4) literele (a), (b) şi (c).

(6)Toate elementele contractelor de livrare a produselor agricole încheiate de producători, colectori, procesatori sau distribuitori, inclusiv elementele menţionate la alineatul (4) litera (c), sunt negociate în mod liber între părţi.
Fără a aduce atingere primului paragraf, se aplică unul sau ambele puncte de mai jos:
a)în cazul în care statul membru decide obligativitatea încheierii unor contracte scrise pentru livrarea de produse agricole în conformitate cu alineatul (1), acesta poate stabili o durată minimă care să se aplice doar în cazul contractelor scrise încheiate între producători şi primii cumpărători ai produselor agricole. Această durată minimă este de cel puţin şase luni şi nu aduce atingere funcţionării corespunzătoare a pieţei interne;
b)în cazul în care statul membru decide că primii cumpărători ai produselor agricole trebuie să facă producătorului o ofertă scrisă de contract în conformitate cu alineatul (1), acesta poate să prevadă ca oferta să includă o durată minimă a contractului, astfel cum este stabilită de legislaţia naţională în acest sens. Această durată minimă este de cel puţin şase luni şi nu aduce atingere funcţionării corespunzătoare a pieţei interne.
Al doilea paragraf se aplică fără a aduce atingere dreptului producătorului de a refuza o durată minimă cu condiţia ca refuzul să fie exprimat în scris. În acest caz, părţile sunt libere să negocieze toate elementele contratului, inclusiv elementele menţionate la alineatul (4) litera (c).
(7)Statele membre care utilizează opţiunile menţionate la prezentul articol se asigură că dispoziţiile stabilite nu afectează buna funcţionare a pieţei interne.
Statele membre notifică Comisia cu privire la modul în care aplică eventualele măsuri introduse în temeiul prezentului articol.
(8)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare aplicării uniforme a alineatului (4) literele (a) şi (b) şi a alineatului (5) din prezentul articol, precum şi măsuri referitoare la notificările statelor membre în conformitate cu prezentul articol.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 169:
[textul din Art. 169 din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 4, punctul 16. din Regulamentul 2393/13-dec-2017]
Art. 170:
[textul din Art. 170 din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 4, punctul 16. din Regulamentul 2393/13-dec-2017]
Art. 171:
[textul din Art. 171 din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 4, punctul 16. din Regulamentul 2393/13-dec-2017]
Art. 172:
[textul din Art. 172 din partea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 51. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 172a: Repartizarea valorii
Fără a aduce atingere niciunei clauze specifice de repartizare a valorii în sectorul zahărului, fermierii, inclusiv asociaţiile de fermieri, pot conveni cu operatorii din aval asupra unor clauze de repartizare a valorii, inclusiv în ceea ce priveşte câştigurile şi pierderile de pe piaţă, pentru a stabili modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluţie a preţurilor relevante de pe piaţă pentru produsele în cauză sau de pe alte pieţe ale produselor de bază.
Art. 172b: Orientări din partea organizaţiilor interprofesionale pentru vânzarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine protejată/ sau indicaţie geografică protejată
Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, organizaţiile interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care îşi desfăşoară activitatea în sectorul vitivinicol pot furniza indicatori neobligatorii de orientare a preţurilor privind vânzarea strugurilor destinaţi producţiei de vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, cu condiţia ca aceste orientări să nu elimine concurenţa în ceea ce priveşte o parte substanţială a produselor în cauză.

Art. 173: Competenţe delegate
(1)Pentru a se asigura că obiectivele şi responsabilităţile organizaţiilor de producători, ale asociaţiilor organizaţiilor de producători şi ale organizaţiilor interprofesionale sunt definite în mod clar astfel încât să contribuie la eficacitatea acţiunilor acestor organizaţii şi asociaţii, fără să creeze obligaţii administrative inutile şi fără să submineze principiul libertăţii de asociere în special în ceea ce priveşte producătorii care nu sunt membri ai acestor organizaţii, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate privind următoarele aspecte referitoare la organizaţiile de producători, la asociaţiile organizaţiilor de producători şi la organizaţiile interprofesionale pentru unul sau mai multe dintre sectoarele menţionate la articolul 1 alineatul (2) sau pentru produse specifice din respectivele sectoare:
a)obiectivele specifice care pot fi, trebuie să fie sau nu trebuie să fie urmărite de aceste organizaţii şi asociaţii şi, după caz, adăugate la cele stabilite la articolele 152-163;
b)normele acestor organizaţii şi asociaţii, statutele organizaţiilor altele decât organizaţiile de producători, condiţiile specifice aplicabile statutelor organizaţiilor de producători din anumite sectoare, inclusiv derogările de la obligaţia de comercializare a întregii producţii prin intermediul organizaţiei de producători menţionate la articolul 160 al doilea paragraf, structura, durata afilierii, dimensiunea, responsabilitatea şi activităţile acestor organizaţii şi asociaţii, efectele care decurg din recunoaştere, din retragerea recunoaşterii şi din fuziuni;
c)condiţiile privind recunoaşterea, retragerea şi, suspendarea recunoaşterii, efectele care decurg din recunoaşterea, din retragerea şi din suspendarea recunoaşterii, precum şi solicitările adresate unor astfel de organizaţii şi asociaţii în vederea întreprinderii unor acţiuni corective în cazul nerespectării criteriilor de recunoaştere;
d)organizaţiile şi asociaţiile transnaţionale, inclusiv normele menţionate la literele (a), (b) şi (c) din prezentul alineat;
e)normele referitoare la stabilirea şi condiţiile referitoare la asistenţa administrativă care trebuie acordată de autorităţile competente relevante în cazul cooperării transnaţionale;
f)sectoarele pentru care se aplică articolul 155, condiţiile privind externalizarea activităţilor, natura activităţilor care pot fi externalizate şi punerea la dispoziţie de către organizaţii sau asociaţii a unor mijloace tehnice;

g)baza pentru calcularea volumului minim sau a valorii minime a producţiei comercializabile a organizaţiilor şi asociaţiilor;
h)acceptarea unor membri care nu sunt producători, în cazul organizaţiilor de producători, şi care nu sunt organizaţii de producători, în cazul asociaţiilor organizaţiilor de producători;
i)extinderea aplicării anumitor norme ale organizaţiilor prevăzute la articolul 164 la operatori nemembri şi plata obligatorie de cotizaţii de către operatorii nemembri menţionaţi la articolul 165, inclusiv utilizarea şi alocarea plăţii respective de către aceste organizaţii, precum şi o listă cu norme de producţie mai stricte care poate fi extinsă în temeiul articolului 164 alineatul (4) primul paragraf litera (b), garantând totodată că aceste organizaţii sunt transparente şi responsabile faţă de nemembri şi că membrii lor nu se bucură de un tratament mai favorabil în comparaţie cu nemembrii, în special în ceea ce priveşte utilizarea plăţii obligatorii de cotizaţii;
j)cerinţe suplimentare privind reprezentativitatea organizaţiilor menţionate la articolul 164, zonele economice în cauză, inclusiv examinarea definiţiei lor de către Comisie, perioadele minime în care normele se aplică înainte de extinderea aplicării lor, persoanele sau organizaţiile cărora li se pot aplica normele sau contribuţiile, precum şi situaţiile în care Comisia poate solicita ca extinderea respingerea sau retragerea aplicării normelor sau a contribuţiilor obligatorii.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), pentru a garanta faptul că obiectivele şi responsabilităţile organizaţiilor de producători, ale asociaţiilor organizaţiilor de producători şi ale organizaţiilor interprofesionale din sectorul laptelui şi al produselor lactate sunt definite în mod clar, astfel încât să contribuie la eficienţa demersurilor organizaţiilor respective fără a impune o sarcină inutilă, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc:
a)condiţiile privind recunoaşterea organizaţiilor transnaţionale de producători şi a asociaţiilor organizaţiilor transnaţionale de producători;
b)normele referitoare la stabilirea şi condiţiile referitoare la asistenţa administrativă care trebuie acordată organizaţiilor de producători, inclusiv asociaţiilor organizaţiilor de producători, de autorităţile competente în cazul cooperării transnaţionale;
c)normele suplimentare referitoare la calcularea volumului de lapte crud care face obiectul negocierilor menţionate la articolul 149 alineatul (2) litera (c) şi alineatul (3);
d)normele privind extinderea aplicării anumitor norme ale organizaţiilor prevăzute la articolul 164 la operatori nemembri şi plata obligatorie de cotizaţii de către operatorii nemembri menţionaţi la articolul 165.
Art. 174: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare pentru aplicarea prezentului capitol, în special în ceea ce priveşte:
a)măsurile pentru punerea în aplicare a condiţiilor pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a organizaţiilor interprofesionale prevăzute la articolele 154 şi 158;
b)procedurile în cazul unei fuziuni a unor organizaţii de producători;
c)procedurile care urmează să fie stabilite de statele membre în legătură cu dimensiunea minimă şi perioada de afiliere minimă;
d)procedurile referitoare la extinderea normelor şi contribuţiile financiare menţionate la articolele 164 şi 165, în special punerea în aplicare a noţiunii de "zonă economică" menţionată la articolul 164 alineatul (2);
e)procedurile referitoare la asistenţa administrativă;
f)procedurile referitoare la externalizarea activităţilor;
g)procedurile şi condiţiile tehnice în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor menţionate la articolul 166.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)Prin derogare de la alineatul (1), în ceea ce priveşte sectorul laptelui şi al produselor lactate, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc normele detaliate necesare pentru:
a)punerea în aplicare a condiţiilor pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a asociaţiilor acestora, precum şi a organizaţiilor interprofesionale prevăzute la articolele 161 şi 163;
b)notificarea menţionată la articolul 149 alineatul (2) litera (f);
c)notificările care trebuie făcute de statele membre către Comisie în conformitate cu articolul 161 alineatul (3) litera (d), articolul 163 alineatul (3) litera (e), articolul 149 alineatul (8) şi articolul 150 alineatul (7);
d)procedurile legate de sprijinul administrativ în cazul cooperării transnaţionale.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 175: Alte competenţe de executare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se iau decizii individuale cu privire la:
a)recunoaşterea organizaţiilor care desfăşoară activităţi în mai mult de un stat membru, în conformitate cu normele adoptate în temeiul articolului 173 alineatul (1) litera (d);

b)obiecţia faţă de recunoaşterea de către un stat membru a unei organizaţii interprofesionale sau retragerea acestei recunoaşteri de către un stat membru;
c)lista zonelor economice notificate de statele membre în conformitate cu normele adoptate în temeiul articolului 173 alineatul (1) litera (i) şi al articolului 173 alineatul (2) litera (d);

d)cerinţa ca un stat membru să refuze sau să abroge o extindere a aplicării normelor sau a contribuţiilor financiare plătite de nemembri adoptată de statul membru respectiv.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3),
Art. 176: Norme generale
(1)Fără a aduce atingere cazurilor în care se solicită licenţe de import sau de export în conformitate cu prezentul regulament, importul realizat în scopul punerii în liberă circulaţie în Uniune sau exportul unuia sau al mai multor produse din următoarele sectoare din Uniune poate fi condiţionat de prezentarea unei licenţe:
a)cereale;
b)orez;
c)zahăr;
d)seminţe;
e)ulei de măsline şi măsline de masă, în ceea ce priveşte produsele care se încadrează la codurile NC 1509, 1510 00, 0709 92 90, 0711 20 90, 2306 90 19, 1522 00 31 şi 1522 00 39;
f)in şi cânepă, în măsura în care este implicată cânepa;
g)fructe şi legume;
h)fructe şi legume procesate;
i)banane;
j)vin;
k)plante vii;
l)carne de vită şi mânzat;
m)lapte şi produse lactate;
n)carne de porc;
o)carne de oaie şi de capră;
p)ouă;
q)carne de pasăre;
r)alcool etilic de origine agricolă.
(2)Licenţele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, oricare ar fi sediul acestuia în Uniune, în absenţa oricăror dispoziţii contrare ale unui act adoptat în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE şi fără a aduce atingere aplicării articolelor 177, 178 şi 179 din prezentul regulament.
(3)Licenţele sunt valabile în întreaga Uniune.
Art. 177: Competenţe delegate
(1)Pentru a lua în considerare obligaţiile internaţionale ale Uniunii şi de standardele sociale, de mediu şi în materie de bunăstarea animalelor ale Uniunii care sunt aplicabile, de necesitatea de a monitoriza evoluţia comerţului şi a pieţei, a importurilor şi a exporturilor produselor, de necesitatea de a asigura o bună gestionare a pieţelor şi de necesitatea de a reduce sarcina administrativă, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc:
a)lista produselor din sectoarele menţionate la articolul 176 alineatul (1) care fac obiectul prezentării unei licenţe de import sau de export;
b)cazurile şi situaţiile în care nu se impune prezentarea unei licenţe de import sau de export, ţinând seama de statutul vamal al produselor în cauză, de regimul comercial care trebuie respectat, de obiectivele operaţiunilor, de statutul juridic al solicitantului şi de cantităţile implicate.
(2)Pentru a furniza alte elemente ale sistemului de licenţe, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc norme cu privire la:
a)drepturile şi obligaţiile care decurg din licenţă, efectele juridice ale acesteia şi cazurile în care se aplică o toleranţă în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei de a importa sau exporta cantitatea menţionată în licenţă sau în care originea urmează să fie indicată în licenţă;
b)condiţionarea eliberării unei licenţe de import sau a punerii în liberă circulaţie de prezentarea unui document emis de o ţară terţă sau de o entitate care certifică, printre altele, originea, autenticitatea şi caracteristicile calitative ale produselor;
c)transferul de licenţe sau restricţiile referitoare la transferabilitatea acestora;
d)condiţii suplimentare pentru licenţele de import pentru cânepă în conformitate cu articolul 189 şi principiul asistenţei administrative între statele membre pentru a preveni sau pentru a trata cazurile de fraudă sau neregulile;
e)cazurile şi situaţiile în care constituirea unei garanţii prin care să se asigure că produsele sunt importate sau exportate în perioada de valabilitatea a licenţei este necesară şi situaţiile şi cazurile în care aceasta nu este necesară.
Art. 178: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare pentru aplicarea prezentului capitol, inclusiv norme în cea ce priveşte:
a)formatul şi conţinutul licenţei;
b)depunerea cererilor şi eliberarea şi utilizarea licenţelor;
c)perioada de valabilitate a licenţelor;
d)procedurile privind garanţia care trebuie constituită şi valoarea acesteia;
e)dovada respectării cerinţelor referitoare la utilizarea licenţelor;
f)nivelul de toleranţă cu privire la respectarea obligaţiei de a importa sau de a exporta cantitatea menţionată în licenţă;
g)chestiunea licenţelor de înlocuire şi a licenţelor duplicat;
h)tratarea licenţelor de către statele membre şi schimburile de informaţii necesare în vederea administrării sistemului, inclusiv procedurile referitoare la asistenţa administrativă specifică dintre statele membre.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 179: Alte competenţe de executare
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care:
a)se limitează cantităţile pentru care pot fi eliberate licenţe;
b)se resping cantităţile solicitate; şi
c)se suspendă depunerea de cereri pentru a gestiona piaţa pentru care se depun cereri de cantităţi mari.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).
Art. 180: Aplicarea acordurilor internaţionale şi a altor acte specifice
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsuri pentru a se respecta cerinţele prevăzute în acordurile internaţionale care au fost încheiate în conformitate cu TFUE sau în orice alt act relevant adoptat în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) sau cu articolul 207 din TFUE, ori cu Tariful Vamal Comun, în ceea ce priveşte calcularea taxelor la import pentru produsele agricole. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 181: Sistemul preţului de intrare pentru anumite produse din sectorul fructelor şi legumelor, al fructelor şi legumelor procesate şi din cel vitivinicol
(1)În scopul aplicării nivelului taxei din Tariful Vamal Comun pentru produse din sectorul fructelor şi legumelor şi cel al fructelor şi legumelor procesate, precum şi pentru sucul şi mustul de struguri, preţul de intrare al unui transport este egal cu valoarea în vamă calculată în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (1) şi cu Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (2).
(1)Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).
(2)Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(2)Pentru a asigura eficienţa sistemului, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se impune verificarea veridicităţii preţului de intrare declarat al unui transport cu ajutorul unei valori forfetare la import, precum şi condiţiile în care este necesară constituirea unei garanţii.
(3)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme privind calcularea valorii forfetare la import menţionate la alineatul (2). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 182: Taxe suplimentare la import
(1)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc produsele din sectorul cerealelor, al orezului, al zahărului, al fructelor şi legumelor, al fructelor şi legumelor procesate, al cărnii de vită şi mânzat, al laptelui şi produselor lactate, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi de capră, al ouălor, al cărnii de pasăre şi al bananelor, precum şi din cel al sucului de struguri şi mustului de struguri cărora li se aplică o taxă la import suplimentară atunci când sunt importate la nivelul taxei prevăzut în Tariful Vamal Comun, pentru a evita sau a neutraliza efectele negative pe piaţa Uniunii pe care le pot avea aceste importuri, dacă:
a)importurile sunt efectuate la un preţ inferior nivelului notificat de Uniune către OMC ("preţ de declanşare"); sau
b)volumul importurilor dintr-un an dat depăşeşte un anumit nivel ("volum de declanşare").
Volumul de declanşare este egal cu 125 %, 110 % sau 105 %, în funcţie de nivelul oportunităţilor de acces pe piaţă, definite ca importuri exprimate ca procent din consumul intern corespunzător din ultimii trei ani, care poate fi mai mic sau egal cu 10 %, mai mare de 10 % dar mai mic sau egal cu 30 % sau, respectiv, mai mare de 30 %.
În cazul în care consumul intern nu este luat în considerare, volumul de declanşare este egal cu 125 %.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)Nu se impun taxe la import suplimentare dacă importurile nu riscă să perturbe piaţa Uniunii sau dacă efectele ar fi disproporţionate în raport cu obiectivul vizat.
(3)În sensul alineatului (1) primul paragraf litera (a), preţurile de import sunt determinate pe baza preţurilor de import CIF ale transportului în cauză. Preţurile de import CIF se verifică în acest scop în comparaţie cu preţurile reprezentative pentru produsul respectiv de pe piaţa mondială sau de pe piaţa de import a Uniunii pentru produsul respectiv.
(4)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare pentru aplicarea prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 183: Alte competenţe de executare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care:
a)se stabileşte nivelul taxei de import aplicate în conformitate cu normele stabilite în cadrul unui acord internaţional încheiat în conformitate cu TFUE, în Tariful Vamal Comun şi în cadrul actelor de punere în aplicare menţionate la articolul 180;
b)se stabilesc preţurile reprezentative şi volumele de declanşare în scopul aplicării taxelor suplimentare de import în cadrul normelor adoptate în temeiul articolului 182 alineatul (1).
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).
Art. 184: Contigente tarifare
(1)Contingentele tarifare pentru importul de produse agricole destinate punerii în liberă circulaţie în Uniune (sau o parte din aceasta) ori contingentele tarifare pentru importurile de produse agricole din Uniune în ţări terţe, care trebuie să fie parţial sau integral gestionate de Uniune şi rezultă din acorduri internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE sau din orice alt act adoptat în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) sau cu articolul 207 din TFUE sunt deschise şi/sau administrate de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 186 din prezentul regulament şi al unor acte de punere în aplicare, în temeiul articolului 187 din prezentul regulament.

(2)Contingentele tarifare sunt gestionate astfel încât să se evite orice discriminare între operatorii în cauză, cu ajutorul uneia dintre metodele menţionate în continuare, al unei combinaţii a acestor metode sau al unei alte metode adecvate:
a)o metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (după principiul "primul sosit, primul servit");
b)o metodă de repartizare proporţional cu cantităţile solicitate la depunerea cererilor ("metoda examinării simultane");
c)o metodă bazată pe luarea în considerare a formelor tradiţionale de comerţ (pe baza metodei denumite "a operatorilor tradiţionali/nou-veniţi").
(3)Metoda de gestionare adoptată:
a)ia în considerare în mod corespunzător, pentru contingentele tarifare de import, necesităţile de aprovizionare a pieţei de producere, de procesare şi de consum a Uniunii, atât a celei existente, cât şi a celei emergente, din punctul de vedere al competitivităţii, siguranţei şi continuităţii aprovizionării şi al necesităţii de a menţine echilibrul acestei pieţe şi
b)permite, pentru contingentele tarifare de export, utilizarea integrală a tuturor posibilităţilor oferite în cadrul contingentului în cauză.
Art. 185: Contingente tarifare specifice
Pentru a aplica contingentele tarifare pentru importul a 2 000 000 de tone de porumb şi 300 000 de tone de sorgun în Spania şi al contingentelor tarifare pentru importul a 500 000 de tone de porumb în Portugalia, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc dispoziţiile necesare pentru a efectua importurile în cadrul contingentelor tarifare şi, dacă este cazul, pentru depozitarea publică a cantităţilor importate de agenţiile de plăţi ale statelor membre în cauză şi punerea lor la dispoziţie pe pieţele statelor membre respective.
Art. 186: Competenţe delegate
(1)Pentru a asigura un acces echitabil pentru cantităţile disponibile şi egalitatea de tratament al operatorilor în cadrul contingentelor tarifare, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care:
a)să se stabilească condiţiile şi criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un operator pentru a putea depune o cerere în cadrul contingentului tarifar; dispoziţiile respective pot impune o experienţă minimă în domeniul schimburilor comerciale cu ţările terţe şi teritoriile asimilate sau în activitatea de procesare, exprimată în cantitate minimă şi perioadă minimă de timp într-un anumit sector al pieţei; aceste dispoziţii pot include norme specifice destinate să răspundă nevoilor şi practicilor în vigoare dintr-un anumit sector şi utilizărilor şi nevoilor industriilor de procesare;
b)să se stabilească norme cu privire la transferul de drepturi între operatori şi, acolo unde este cazul, la restricţionarea acestui transfer în cadrul gestionării contingentului tarifar;
c)să se condiţioneze participarea la contingentul tarifar de constituirea unei garanţii;
d)să se prevadă, acolo unde este cazul, particularităţi, cerinţe sau restricţii aplicabile contingentului tarifar prevăzut în acordul internaţional sau în alt act menţionat la articolul 184 alineatul (1).
(2)Pentru a asigura faptul că produsele exportate pot beneficia de un tratament special la importul într-o ţară terţă în anumite condiţii, în temeiul acordurilor internaţionale încheiate de Uniune în conformitate cu TFUE, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227 din prezentul regulament, acte delegate privind norme prin care să se impună autorităţilor competente ale statelor membre să elibereze, la cerere şi după controalele de rigoare, un document care să certifice îndeplinirea condiţiilor pentru produsele care, în cazul în care sunt exportate, pot beneficia de un tratament special la importul într-o ţară terţă dacă sunt respectate anumite condiţii.
Art. 187: Competenţe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc:
a)contingentele tarifare anuale, dacă este necesar, eşalonate în mod adecvat pe parcursul anului şi metoda de gestionare care trebuie aplicată;
b)procedurile pentru aplicarea dispoziţiilor specifice din acordul sau actul de adoptare a regimului importurilor sau exporturilor, în special cu privire la:
(i)garanţiile privind natura, provenienţa şi originea produsului;
(ii)recunoaşterea documentului folosit pentru verificarea garanţiilor menţionate la punctul (i);
(iii)prezentarea unui document emis de ţara exportatoare;
(iv)destinaţia şi utilizarea produselor;
c)perioada de valabilitate a licenţelor sau a autorizaţiilor;
d)procedurile pentru garanţia care trebuie constituită şi valoarea acesteia;
e)utilizarea licenţelor şi, acolo unde este necesar, măsuri specifice referitoare îndeosebi la condiţiile în care vor fi depuse cererile de licenţe de import şi se va acorda o autorizaţie în limitele contingentului tarifar;
f)procedurile şi criteriile tehnice pentru aplicarea articolului 185;
g)măsurile necesare referitoare la conţinutul, forma, eliberarea şi utilizarea documentului menţionat la articolul 186 alineatul (2).
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 188: Procesul de alocare a contingentelor tarifare
(1)Comisia face publice, prin publicarea corespunzătoare pe internet, rezultatele alocării contingentelor tarifare pentru cererile notificate, ţinând cont de contingentele tarifare disponibile şi de cererile notificate.
(2)În informaţiile publicate menţionate la alineatul (1) se face, de asemenea, trimitere, după caz, la necesitatea de a respinge cereri în curs, de a suspenda depunerea de noi cereri sau de a realoca eventualele cantităţi neutilizate.
(3)Statele membre emit licenţe de import şi licenţe de export pentru cantităţile solicitate în cadrul contingentelor tarifare de import şi al celor de export, cu respectarea coeficienţilor de alocare respectivi şi după ce acestea sunt făcute publice de către Comisie în conformitate cu alineatul (1).

Art. 189: Importurile de cânepă
(1)Produsele următoare pot fi importate în Uniune numai dacă se respectă următoarele condiţii:
a)cânepa brută care intră sub incidenţa codului NC 5302 10 00 care îndeplineşte condiţiile stabilite la articolul 32 alineatul (6) şi la articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
b)seminţele de soiuri de cânepă încadrate la codul NC ex 1207 99 20, destinate însămânţării, însoţite de dovada că nivelul de tetrahidrocanabinol al soiului respectiv nu este mai ridicat decât cel stabilit în conformitate cu articolul 32 alineatul (6) şi cu articolul 35 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
c)seminţele de cânepă, altele decât cele destinate însămânţării, încadrate la codul NC 1207 99 91 şi care sunt importate numai de către importatori autorizaţi de statul membru, pentru a garanta că acestea nu sunt destinate însămânţării.
(2)Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere normelor mai stricte adoptate de statele membre conform TFUE şi obligaţiilor care decurg din Acordul OMC privind agricultura.
Art. 190: Importurile de hamei
(1)Produsele din sectorul hameiului nu pot fi importate din ţări terţe decât dacă prezintă caracteristici calitative cel puţin echivalente celor adoptate pentru aceleaşi produse recoltate în Uniune sau fabricate din aceste produse.
(2)Produsele însoţite de o atestare eliberată de către autorităţile ţării de origine şi recunoscută ca fiind echivalentă certificatului menţionat la articolul 77 sunt considerate ca prezentând caracteristicile menţionate la alineatul (1).
În cazul pulberii de hamei, pulberii de hamei îmbogăţite cu lupulină, extractului de hamei şi produselor amestecate de hamei, atestarea nu poate fi recunoscută ca fiind echivalentă certificatului decât în cazul în care conţinutul de acid alfa al produselor respective nu este inferior celui din hameiul din care au fost elaborate.
(3)Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate pentru a stabili condiţiile în care obligaţiile legate de o atestare de echivalenţă şi de etichetarea ambalajelor nu se aplică.
(4)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv normele privind recunoaşterea atestărilor de echivalenţă şi controlul importurilor de hamei. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 191: Derogări pentru produsele importate şi garanţii speciale în sectorul vitivinicol
Derogările de la punctul 5 din anexa VIII partea II secţiunea B sau C pentru produsele importate pot fi adoptate în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Uniunii.
În cazul derogărilor de la punctul 5 din anexa VIII partea II secţiunea B, importatorii constituie o garanţie pentru produsele respective la autorităţile vamale desemnate, în momentul punerii în liberă circulaţie. Garanţia se eliberează la prezentarea, de către importator, a dovezii, considerate adecvate de autorităţile vamale din statul membru în care are loc punerea în liberă circulaţie, că:
a)produsele nu au beneficiat de derogări; sau
b)dacă au beneficiat de derogări, produsele nu au fost supuse procesului de vinificaţie ori, dacă au fost supuse acestuia, că produsele rezultate au fost etichetate corespunzător.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc norme pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului articol, inclusiv cu privire la valoarea garanţiei şi la etichetarea corespunzătoare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 192:
[textul din Art. 192 din partea III, capitolul IV a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 54. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 193a: Suspendarea taxelor la import pentru melasă
(1)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 pentru completarea prezentul regulament prin stabilirea de norme pentru suspendarea taxelor la import, în totalitate sau parţial, pentru melasa care se încadrează la codul NC 1703.
(2)În aplicarea normelor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a suspenda, în totalitate sau parţial, taxele la import pentru melasa care se încadrează la codul NC 1703, fără a aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).

Art. 194: Măsuri de salvgardare
(1)Măsurile de salvgardare împotriva importurilor în Uniune se adoptă de către Comisie sub rezerva alineatului (3) din prezentul articol, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 260/2009 al Consiliului (1) şi cu Regulamentul (CE) nr. 625/2009 al Consiliului (2).
(1)Regulamentul (CE) nr. 260/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 84, 31.3.2009, p. 1).
(2)Regulamentul (CE) nr. 625/2009 al Consiliului din 7 iulie 2009 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite ţări terţe (JO L 185, 17.7.2009, p. 1).
(2)În absenţa unor dispoziţii contrare în oricare alt act al Parlamentului European şi al Consiliului şi în oricare alt act al Consiliului, Comisia ia, în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, măsuri de salvgardare împotriva importurilor în Uniune prevăzute în cadrul acordurilor internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE.
(3)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabileşte, la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă, măsurile menţionate la alineatele (1) şi (2) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
În cazul în care primeşte o cerere din partea unui stat membru, Comisia ia o decizie în acest sens prin intermediul unor acte de punere în aplicare în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Din motive de urgenţă imperioase justificate corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 229 alineatul (3).
Măsurile adoptate sunt comunicate statelor membre şi produc efecte imediat.
(4)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care revocă sau modifică măsurile de salvgardare ale Uniunii adoptate în temeiul alineatului (3) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Din motive de urgenţă imperioase justificate corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 229 alineatul (3).
Art. 195: Suspendarea regimului de procesare sub control vamal şi a regimului de perfecţionare activă
Dacă piaţa Uniunii este perturbată sau riscă să fie perturbată ca urmare a aplicării regimului de procesare sub control vamal sau a regimului de perfecţionare activă, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se, la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă, suspendă, total sau parţial, utilizarea regimului de procesare sub control vamal sau a regimului de perfecţionare activă în privinţa produselor din sectorul cerealelor, al orezului, al zahărului, al uleiului de măsline şi al măslinelor de masă, al fructelor şi legumelor, al fructelor şi legumelor procesate, al vinului, al cărnii de vită şi mânzat, al laptelui şi produselor lactate, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi de capră, al ouălor, al cărnii de pasăre şi al alcoolului etilic de origine agricolă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
În cazul în care primeşte o cerere din partea unui stat membru, Comisia ia o decizie în acest sens prin intermediul unor acte de punere în aplicare în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Din motive de urgenţă imperioase justificate corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 229 alineatul (3).
Măsurile adoptate sunt comunicate statelor membre şi produc efecte imediat.
[textul din partea III, capitolul VI a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 56. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 205: Suspendarea regimului de perfecţionare pasivă
În cazul în care piaţa Uniunii este perturbată sau ar putea fi perturbată din cauza aplicării regimului de perfecţionare pasivă, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care, la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă, suspendă total sau parţial utilizarea regimului de perfecţionare pasivă pentru produsele din sectorul cerealelor, al orezului, al fructelor şi legumelor, al fructelor şi legumelor procesate, al vinului, al cărnii de vită şi mânzat, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi de capră şi al cărnii de pasăre. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
În cazul în care primeşte o cerere din partea unui stat membru, Comisia ia o decizie în acest sens, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Din motive de urgenţă imperioase justificate corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 229 alineatul (3).
Măsurile adoptate sunt comunicate statelor membre şi produc efecte imediat.
Art. 206: Orientări ale Comisiei privind aplicarea regulilor de concurenţă în agricultură
În absenţa unor dispoziţii contrare din prezentul regulament şi în conformitate cu articolul 42 din TFUE, articolele 101-106 din TFUE şi dispoziţiile de punere în aplicare a acestora, sub rezerva dispoziţiilor articolelor 207-210a din prezentul regulament, se aplică tuturor acordurilor, deciziilor şi practicilor menţionate la articolul 101 alineatul (1) şi la articolul 102 din TFUE care se referă la producţia sau comerţul cu produse agricole.

Pentru a asigura funcţionarea pieţei interne şi aplicarea uniformă a regulilor de concurenţă ale Uniunii, Comisia şi autorităţile de concurenţă ale statelor membre aplică regulile de concurenţă ale Uniunii în strânsă cooperare.
De asemenea, Comisia publică, după caz, orientări pentru a oferi asistenţă autorităţilor naţionale de concurenţă, precum şi întreprinderilor.
Art. 207: Piaţa relevantă
Definirea pieţei relevante este un instrument care permite identificarea şi definirea perimetrului în cadrul căruia se exercită concurenţa între întreprinderi şi are la bază două elemente cumulative:
a)piaţa relevantă a produselor: în sensul prezentului capitol, "piaţă a produselor" înseamnă piaţa care cuprinde toate produsele considerate de consumatori interschimbabile sau substituibile din punctul de vedere al caracteristicilor, al preţului şi al utilizării căreia acestea îi sunt destinate;
b)piaţa geografică relevantă: în sensul prezentului capitol, «piaţă geografică» înseamnă piaţa care cuprinde aria în care întreprinderile respective sunt implicate în oferta de produse relevante, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi deosebită de ariile învecinate, în special deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil între respectivele arii.

Art. 208: Poziţia dominantă
În sensul prezentului capitol, «poziţie dominantă» înseamnă situaţia de putere economică de care se bucură o întreprindere care îi dă acesteia capacitatea de a împiedica menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă prin oferirea posibilităţii de a-şi asuma, într-o măsură apreciabilă, un comportament independent faţă de concurenţii săi, de furnizorii sau de clienţii săi şi, în cele din urmă, de consumatori.

Art. 209: Excepţii referitoare la obiectivele PAC, la fermieri şi la asociaţiile acestora
(1)Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor menţionate la articolul 206 din prezentul regulament, necesare pentru realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE.
- Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate ale fermierilor, ale asociaţiilor fermierilor ori ale asociaţiilor unor astfel de asociaţii sau organizaţiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 152 sau al articolului 161 din prezentul regulament, nici asociaţiilor organizaţiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 din prezentul regulament, care vizează producţia sau vânzarea produselor agricole ori utilizarea unor instalaţii comune pentru depozitarea, tratarea sau procesarea produselor agricole, cu excepţia cazului în care obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE sunt periclitate.

Prezentul alineat nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate care prevăd obligaţia de a aplica preţuri identice sau care exclud concurenţa.
(2)Acordurile, deciziile şi practicile concertate care îndeplinesc condiţiile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol nu sunt interzise, fără a fi nevoie de o decizie prealabilă în acest sens.
Totuşi, fermierii, asociaţiile fermierilor ori asociaţiile unor astfel de asociaţii sau organizaţiile de producători recunoscute în temeiul articolului 152 sau al articolului 161 din prezentul regulament sau asociaţiile organizaţiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 din prezentul regulament pot solicita un aviz din partea Comisiei privind compatibilitatea acestor acorduri, decizii şi practici concertate cu obiectivele stabilite la articolul 39 din TFUE.
Comisia tratează cererile de avize cu promptitudine şi îi trimite solicitantului avizul său în termen de patru luni de la primirea unei cereri complete. Comisia poate să modifice, din proprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, conţinutul unui aviz, în special dacă solicitantul a furnizat informaţii incorecte sau dacă a utilizat avizul în alt scop.
În orice procedură naţională sau a Uniunii de aplicare a articolului 101 din TFUE, sarcina probei unei încălcări a articolului 101 alineatul (1) din TFUE revine părţii sau autorităţii care invocă încălcarea. Părţii care invocă beneficiul excepţiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol îi revine sarcina de a dovedi că sunt îndeplinite condiţiile din respectivul alineat.

Art. 210: Acordurile şi practicile concertate ale organizaţiilor interprofesionale recunoscute
(1)Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate ale organizaţiilor interprofesionale recunoscute în temeiul articolului 157 din prezentul regulament care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor menţionate la articolul 157 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament sau, în ceea ce priveşte sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă şi sectorul tutunului, a obiectivelor menţionate la articolul 162 din prezentul regulament, şi care nu sunt incompatibile cu dreptul Uniunii în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol.
Acordurile, deciziile şi practicile concertate care îndeplinesc condiţiile menţionate la primul paragraf din prezentul alineat nu sunt interzise, nefiind nevoie de nicio decizie prealabilă în acest sens.

(2)Organizaţiile interprofesionale recunoscute pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea cu prezentul articol a acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate astfel cum se menţionează la alineatul (1) de la prezentul articol. Comisia îi trimite organizaţiei interprofesionale solicitante avizul său în termen de patru luni de la primirea unei cereri complete.
În cazul în care constată, în orice moment după emiterea unui aviz, că nu mai sunt îndeplinite condiţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia declară că articolul 101 alineatul (1) din TFUE se aplică în viitor acordului, deciziei sau practicii concertate în cauză şi informează organizaţia interprofesională în consecinţă.
Comisia poate să modifice conţinutul unui aviz din proprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, în special dacă organizaţia interprofesională solicitantă a furnizat informaţii incorecte sau a utilizat avizul în mod abuziv.

(3)[textul din Art. 210, alin. (3) din partea IV, capitolul I a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 59., alin. (A) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(4)Acordurile, deciziile şi practicile concertate sunt în orice caz declarate incompatibile cu normele Uniunii dacă:
a)pot duce la împărţirea sub orice formă a pieţelor în cadrul Uniunii;
b)pot afecta buna funcţionare a organizării pieţei;
c)pot crea denaturări ale concurenţei care nu sunt esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor PAC urmărite prin activitatea organizaţiei interprofesionale;
d)implică stabilirea preţurilor sau fixarea cotelor;
e)pot genera discriminare sau pot elimina concurenţa cu privire la o parte substanţială a produselor respective.
(5)
[textul din Art. 210, alin. (5) din partea IV, capitolul I a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 59., alin. (B) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(6)[textul din Art. 210, alin. (6) din partea IV, capitolul I a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 59., alin. (B) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
(7)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 210a: Iniţiative verticale şi orizontale în materie de durabilitate
(1)Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate ale producătorilor de produse agricole care sunt legate de producţia de produse agricole sau comerţul cu acestea şi care vizează aplicarea unui standard de durabilitate mai ridicat decât cel prevăzut de dreptul Uniunii sau de dreptul intern, cu condiţia ca respectivele acorduri, decizii şi practici concertate să impună numai restrângeri ale concurenţei care sunt indispensabile pentru atingerea respectivului standard.
(2)Alineatul (1) se aplică acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate ale producătorilor de produse agricole la care sunt părţi mai mulţi producători sau la care sunt părţi unul sau mai mulţi producători şi unul sau mai mulţi operatori la diferite niveluri de producţie, procesare şi comercializare şi la diferite niveluri ale lanţului de aprovizionare cu alimente, inclusiv distribuţie.
(3)În sensul alineatului (1), «standard de durabilitate» înseamnă un standard care urmăreşte să contribuie la unul sau mai multe dintre următoarele obiective:
a)obiective de mediu, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, utilizarea durabilă şi protejarea peisajelor, a apei şi a solului, tranziţia către o economie circulară, inclusiv reducerea risipei alimentare, prevenirea şi controlul poluării, precum şi protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor;
b)producţia de produse agricole în moduri care reduc utilizarea pesticidelor şi gestionează riscurile rezultate în urma unei astfel de utilizări sau care reduc pericolul rezistenţei la antimicrobiene în producţia agricolă; şi
c)sănătatea şi bunăstarea animalelor.
(4)Acordurile, deciziile şi practicile concertate care îndeplinesc condiţiile menţionate la prezentul articol nu sunt interzise, nefiind nevoie de nicio decizie prealabilă în acest sens.
(5)Comisia emite orientări pentru operatori privind condiţiile de aplicabilitate a prezentului articol până la 8 decembrie 2023.
(6)De la 8 decembrie 2023 producătorii, astfel cum se menţionează la alineatul (1) pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea cu prezentul articol a acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate astfel cum se menţionează la alineatul (1). Comisia îi trimite solicitantului avizul său în termen de patru luni de la primirea unei cereri complete.
În cazul în care constată, în orice moment după emiterea unui aviz, că nu mai sunt îndeplinite condiţiile menţionate la alineatele (1), (3) şi (7) de la prezentul articol, Comisia declară că articolul 101 alineatul (1) din TFUE se aplică în viitor acordului, deciziei sau practicii concertate în cauză şi informează producătorii în consecinţă.
Comisia poate să modifice conţinutul unui aviz din proprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, în special dacă solicitantul a furnizat informaţii incorecte sau a utilizat avizul în mod abuziv.
(7)Autoritatea naţională în domeniul concurenţei astfel cum se menţionează la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 poate decide în cazuri individuale că, în viitor, unul sau mai multe dintre acordurile, deciziile şi practicile concertate menţionate la alineatul (1) trebuie să fie modificate, să fie întrerupte sau să nu aibă loc sub nicio formă, în cazul în care consideră că o astfel de decizie este necesară pentru a evita excluderea concurenţei sau că sunt periclitate obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE.
În cazul acordurilor, deciziilor şi practicilor concertate referitoare la mai multe state membre, decizia menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă de către Comisie, fără aplicarea procedurilor menţionate la articolul 229 alineatele (2) şi (3).
Atunci când acţionează în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, autoritatea naţională din domeniul concurenţei informează Comisia în scris după iniţierea primei măsuri oficiale din cadrul investigaţiei şi anunţă Comisia în privinţa oricăror decizii rezultate, imediat după adoptarea acestora.
Deciziile menţionate la prezentul alineat nu se aplică anterior datei notificării lor către întreprinderile în cauză.

Art. 211: Aplicarea articolelor 107-109 din TFUE
(1)Articolele 107-109 din TFUE se aplică producţiei de produse agricole şi comerţului cu acestea.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), articolele 107-109 din TFUE nu se aplică plăţilor efectuate de statele membre în temeiul şi în conformitate cu oricare dintre următoarele:
a)măsurile prevăzute de prezentul regulament finanţate integral sau parţial de Uniune;
b)articolele 213-218 din prezentul regulament.
(3)Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, articolele 107, 108 şi 109 din TFUE nu se aplică măsurilor fiscale naţionale prin care statele membre decid să se abată de la normele fiscale generale permiţând ca baza de impozitare a veniturilor aplicată fermierilor să fie calculată pe baza unei perioade multianuale, în vederea uniformizării bazei de impozitare pe un anumit număr de ani.

Art. 212:
[textul din Art. 212 din partea IV, capitolul II a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 61. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 213: Plăţi naţionale pentru renii din Finlanda şi Suedia
Sub rezerva adoptării de către Comisie a unei autorizaţii, fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3), Finlanda şi Suedia pot efectua plăţi naţionale pentru producţia şi comercializarea cărnii de ren şi a produselor derivate (codurile NC ex 0208 şi ex 0210), în măsura în care aceste activităţi nu conduc la o creştere a nivelurilor tradiţionale de producţie.
Art. 214: Plăţi naţionale pentru sectorul zahărului din Finlanda
Finlanda poate efectua plăţi naţionale de până la 350 EUR pe hectar şi pe an de comercializare către producătorii de sfeclă de zahăr.
Art. 214a: Plăţi naţionale pentru anumite sectoare din Finlanda
Sub rezerva autorizării de către Comisie, pentru perioada 2023-2027, Finlanda poate continua să acorde ajutoarele naţionale pe care le-a acordat producătorilor în 2022 în temeiul prezentului articol cu condiţia ca:
(a)cuantumul total al ajutorului pentru venit să fie degresiv pe parcursul întregii perioade, iar în 2027 să nu depăşească 67 % din cuantumul acordat în 2022; şi
(b)înainte de a da curs acestei posibilităţi, să se fi utilizat pe deplin schemele de sprijin din cadrul PAC pentru sectoarele în cauză.
Comisia adoptă autorizarea fără a aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3) din prezentul regulament.

Art. 215: Plăţi naţionale pentru apicultură
Statele membre pot efectua plăţi naţionale pentru protecţia exploataţiilor apicole dezavantajate prin condiţii structurale sau naturale ori în cadrul programelor de dezvoltare economică, cu excepţia ajutoarelor alocate pentru producţie sau comerţ.
Art. 216: Plăţi naţionale pentru distilarea vinului în situaţii de criză
(1)Statele membre pot efectua plăţi naţionale către producătorii de vin pentru distilarea voluntară sau obligatorie a vinului în situaţii de criză justificate.
Respectivele plăţi sunt proporţionale şi permit soluţionarea crizei.
Valoarea totală a plăţilor disponibile într-un stat membru în orice an pentru acest fel de plăţi nu depăşeşte 15 % din fondurile totale disponibile pentru fiecare stat membru pentru anul respectiv, astfel cum se stabileşte în anexa VI.
(2)Statele membre care doresc să recurgă la plăţile naţionale menţionate la alineatul (1) înaintează Comisiei o notificare motivată corespunzător. Comisia decide, fără a se aplica procedura menţionată la articolul 229 alineatul (2) sau (3), dacă se aprobă măsura şi dacă se pot efectua plăţile.
(3)Alcoolul rezultat din distilarea menţionată la alineatul (1) este folosit exclusiv în scopuri industriale sau energetice, pentru a se evita orice denaturare a concurenţei.
(4)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc măsurile necesare pentru aplicarea prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 217: Plăţi naţionale pentru distribuirea de produse către copii
Statele membre pot efectua plăţi naţionale pentru furnizarea către copiii din instituţiile de învăţământ a grupelor de produse eligibile menţionate la articolul 23, pentru măsurile educaţionale însoţitoare legate de astfel de produse şi pentru costurile aferente menţionate la articolul 23 alineatul (1) litera (c).
Statele membre pot finanţa plăţile respective prin intermediul unei taxe impuse sectorului vizat sau prin intermediul oricărei alte contribuţii din partea sectorului privat.

Art. 218: Plăţi naţionale pentru fructele cu coajă lemnoasă
(1)Statele membre pot efectua plăţi naţionale în valoare de maximum 120,75 EUR pe hectar pe an către fermierii care produc următoarele produse:
a)migdalele încadrate la codurile NC 0802 11 şi 0802 12;
b)alunele încadrate la codurile NC 0802 21 şi 0802 22;
c)nucile încadrate la codurile NC 0802 31 00 şi 0802 32 00;
d)fisticul încadrat la codul NC 0802 51 00 şi 0802 52 00;
e)roşcovele încadrate la codul NC 1212 92 00.
(2)Plăţile naţionale menţionate la alineatul (1) pot fi efectuate numai pentru o suprafaţă maximă de:

Stat membru

Suprafaţă maximă (ha)

Belgia

100

Bulgaria

11 984

Germania

1 500

Grecia

41 100

Spania

568 200

Franţa

17 300

Italia

130100

Cipru

5 100

Luxemburg

100

Ungaria

2 900

Ţările de Jos

100

Polonia

4 200

Portugalia

41 300

România

1 645

Slovenia

300

Slovacia

3 100

Regatul Unit

100

*) La articolul 218 alineatul (2), rândul pentru Regatul Unit se elimină.

(3)Statele membre pot condiţiona acordarea plăţilor naţionale menţionate la alineatul (1) de calitatea fermierilor de membri ai unei organizaţii de producători recunoscute în temeiul articolului 152.
Art. 219: Măsuri împotriva perturbării pieţei
(1)Pentru a reacţiona în mod eficient şi concret la ameninţările de perturbare a pieţei cauzate de majorări sau reduceri semnificative de preţ pe pieţele interne ori externe sau la alte evenimente şi circumstanţe care perturbă sau ameninţă să perturbe piaţa în cauză într-un mod semnificativ, în cazul în care situaţia respectivă sau efectele ei pe piaţă sunt susceptibile să continue sau să se agraveze, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc măsurile necesare pentru a aborda situaţia respectivă de pe piaţă, cu respectarea eventualelor obligaţii rezultate din acorduri internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE şi cu condiţia ca orice alte măsuri disponibile în temeiul prezentului regulament să se dovedească insuficiente sau inadecvate.
În cazul unor ameninţări de perturbare a pieţei menţionate la primul paragraf din prezentul alineat, dacă este necesar din motive de maximă urgenţă, actelor delegate adoptate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 228.
Respectivele motive de maximă urgenţă pot include necesitatea de a întreprinde acţiuni imediate pentru a soluţiona sau a preveni perturbarea pieţei, în cazurile în care ameninţările de perturbare a pieţei survin atât de rapid sau atât de neaşteptat încât se impun acţiuni imediate pentru a soluţiona situaţia în mod eficient şi concret sau în cazurile în care o acţiune ar împiedica o astfel de ameninţare de perturbare a pieţei să se materializeze, să persiste sau să se transforme într-o perturbare mai gravă sau mai prelungită sau atunci când amânarea acţiunii imediate ar risca să producă sau să agraveze perturbarea sau ar creşte gradul de necesitate al măsurilor care ar fi necesare mai târziu pentru a se soluţiona ameninţarea sau perturbarea sau ar fi în defavoarea producţiei sau a condiţiilor pieţei.
Aceste măsuri pot să extindă sau să modifice, în măsura în care este necesar şi pentru perioada de timp necesară pentru a se aborda perturbarea pieţei sau ameninţarea la adresa acesteia, domeniul de aplicare, durata sau alte aspecte ale altor măsuri prevăzute în cadrul prezentului regulament, pot să ajusteze ori să suspende taxele la import, în totalitate sau parţial, inclusiv pentru anumite cantităţi sau perioade, după caz, sau pot să ia forma unui sistem voluntar temporar de reducere a producţiei, în special în caz de producţie excesivă.

(2)Măsurile menţionate la alineatul (1) nu se aplică produselor enumerate în anexa I partea XXIV secţiunea 2.
Cu toate acestea, Comisia poate, prin intermediul actelor delegate adoptate în conformitate cu procedura de urgenţă menţionată la articolul 228, să decidă că măsurile prevăzute la alineatul (1) se aplică unuia sau mai multor produse menţionate în anexa I partea XXIV secţiunea 2.
(3)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc normele procedurale şi criteriile tehnice necesare pentru aplicarea măsurilor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 220: Măsuri privind boli ale animalelor, organisme dăunătoare plantelor şi pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor
(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se iau măsuri excepţionale de sprijin pentru piaţa afectată pentru a lua în considerare:
a)restricţiile asupra schimburilor comerciale din interiorul Uniunii şi asupra celor cu ţările terţe, care pot rezulta din aplicarea măsurilor de combatere a răspândirii bolilor la animale sau a organismelor dăunătoare plantelor; şi

b)grave perturbări ale pieţei legate direct de o pierdere a încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor şi a riscurilor de boli ale plantelor.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)Măsurile prevăzute la alineatul (1) se aplică tuturor sectoarelor următoare:
a)carne de vită şi de mânzat;
-a) fructe şi legume;

b)lapte şi produse lactate;
c)carne de porc;
d)carne de oaie şi de capră;
e)ouă;
f)carne de pasăre.
Măsurile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (b), legate de pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a riscurilor pentru sănătatea publică sau cea a plantelor, se aplică, de asemenea, tuturor celorlalte produse agricole, cu excepţia celor menţionate în anexa I partea XXIV secţiunea 2.
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu procedura de urgenţă menţionată la articolul 228, acte delegate prin care se extinde lista produselor menţionate în primele două paragrafe ale prezentului alineat.
(3)Măsurile prevăzute la alineatul (1) sunt luate la cererea statului membru în cauză.
(4)Măsurile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (a) pot fi luate numai dacă statul membru în cauză a luat măsuri sanitare, veterinare sau fitosanitare pentru a permite stoparea rapidă a bolilor sau pentru a monitoriza, controla, eradica sau stopa dăunătorii şi doar în măsura necesară şi pe durata strict necesară pentru sprijinirea acestei pieţe.

(5)Uniunea asigură o finanţare parţială echivalentă cu 50 % din cheltuielile suportate de statele membre pentru măsurile prevăzute la alineatul (1).
În sectoarele cărnii de vită şi mânzat, al laptelui şi produselor lactate, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi de capră, Uniunea participă totuşi la finanţarea măsurilor până la concurenţa a 60 % din cheltuieli în cazul combaterii febrei aftoase.
(6)Statele membre se asigură de faptul că, dacă producătorii contribuie la cheltuielile suportate de statele membre, acest lucru nu conduce la denaturarea concurenţei dintre producătorii din diferite state membre.
Art. 221: Măsuri pentru rezolvarea unor probleme specifice
(1)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se iau măsuri de urgenţă necesare şi justificate pentru rezolvarea unor probleme specifice. Măsurile respective pot deroga de la dispoziţiile prezentului regulament numai într-o măsură strict necesară şi numai pentru perioada strict necesară. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)Pentru a rezolva probleme specifice şi din motive de urgenţă imperioase justificate corespunzător, referitoare la situaţii susceptibile de a cauza o deteriorare rapidă a producţiei şi a condiţiilor de pe piaţă, care ar fi dificil de abordat dacă adoptarea de măsuri ar fi amânată, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 229 alineatul (3).
(3)Comisia adoptă măsuri în temeiul alineatelor (1) sau (2) numai dacă nu este posibilă adoptarea măsurilor de urgenţă necesare în conformitate cu articolul 219 sau 220.
(4)Măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) sau (2) rămân în vigoare pentru o perioadă care nu depăşeşte douăsprezece luni. În cazul în care, după această perioadă, continuă să existe problemele specifice care au determinat adoptarea măsurilor respective, Comisia poate, în vederea stabilirii unei soluţii permanente, să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în această chestiune, sau poate să prezinte propuneri legislative adecvate.
(5)Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) sau (2) în termen de două zile lucrătoare de la adoptarea acestora.
Art. 222: Aplicarea articolului 101 alineatul (1) din TFUE
(1)În perioadele de dezechilibre grave de pe pieţe, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili că articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor şi deciziilor fermierilor, ale asociaţiilor fermierilor, ale asociaţiilor unor astfel de asociaţii sau ale organizaţiilor de producători recunoscute, ale asociaţiilor organizaţiilor de producători recunoscute şi ale organizaţiilor interprofesionale recunoscute din oricare dintre sectoarele menţionate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, cu condiţia ca aceste acorduri şi decizii să nu aducă atingere bunei funcţionări a pieţei interne, să vizeze strict stabilizarea sectorului afectat şi să intre sub incidenţa uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:
a)retragere de pe piaţă sau distribuire gratuită a produselor lor;
b)transformare şi procesare;
c)depozitare de către operatori privaţi;
d)măsuri comune de promovare;
e)acorduri privind cerinţele de calitate;
f)achiziţii comune de factori de producţie necesari pentru combaterea răspândirii dăunătorilor şi a bolilor la animale şi plante în Uniune sau de factori de producţie necesari pentru gestionarea efectelor dezastrelor naturale în Uniune;
g)planificare temporară a producţiei ţinând seama de natura specifică a ciclului de producţie.
Comisia precizează în actele de punere în aplicare domeniul material şi geografic de aplicare a acestei derogări şi, sub rezerva alineatului (3), perioada pentru care se aplică derogarea.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)[textul din Art. 222, alin. (2) din partea V, capitolul I, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 4, punctul 21., alin. (B) din Regulamentul 2393/13-dec-2017]
(3)Acordurile şi deciziile menţionate la alineatul (1) sunt valabile pentru o perioadă de cel mult şase luni.
Cu toate acestea, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să autorizeze astfel de acorduri şi decizii pentru o perioadă suplimentară de până la şase luni. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 222a: Observatoare ale pieţelor la nivelul Uniunii
(1)Pentru a îmbunătăţi transparenţa în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente, pentru a furniza informaţii cu privire la opţiunile pe care le au operatorii economici şi autorităţile publice, pentru a facilita monitorizarea evoluţiilor pieţei şi a ameninţărilor de perturbare a pieţei, Comisia instituie observatoare ale pieţelor la nivelul Uniunii.
(2)Comisia poate decide pentru care sectoare agricole dintre cele menţionate la articolul 1 alineatul (2) se instituie observatoare ale pieţelor la nivelul Uniunii.
(3)Observatoarele pieţelor la nivelul Uniunii pun la dispoziţie datele statistice şi informaţiile necesare pentru monitorizarea evoluţiilor pieţei şi a ameninţărilor de perturbare a pieţei, în special privind:
a)producţia, aprovizionarea şi stocurile;
b)preţurile, costurile şi, pe cât posibil, marjele de profit la toate nivelurile lanţului de aprovizionare cu alimente;
c)previziunile referitoare la piaţă pe termen scurt şi mediu;
d)importurile şi exporturile de produse agricole, în special rata de utilizare a contingentelor tarifare pentru importul de produse agricole în Uniune.
Observatoarele pieţelor la nivelul Uniunii elaborează rapoarte care conţin elementele menţionate la primul paragraf.
(4)Statele membre colectează informaţiile menţionate la alineatul (3) şi le transmit Comisiei.
Art. 222b: Raportarea de către Comisie cu privire la evoluţiile pieţei
(1)În rapoartele lor, observatoarele pieţelor la nivelul Uniunii instituite în temeiul articolului 222a identifică ameninţările de perturbare a pieţei cauzate de majorări sau reduceri semnificative ale preţurilor pe pieţele interne ori externe sau de alte evenimente şi circumstanţe având efecte similare.
(2)Comisia prezintă periodic Parlamentului European şi Consiliului informaţii privind situaţia pieţei pentru produsele agricole, cauzele perturbărilor pieţei şi măsurile posibile care trebuie luate ca răspuns la respectivele perturbări ale pieţei, în special măsurile prevăzute în partea II titlul I capitolul 1 şi la articolele 219, 220, 221 şi 222, precum şi justificarea pentru respectivele măsuri.

Art. 223: Cerinţe în materie de comunicare
(1)În scopul aplicării prezentului regulament, pentru a monitoriza, analiza şi gestiona piaţa produselor agricole, pentru a asigura transparenţa pieţei, buna funcţionare a măsurilor PAC, pentru a verifica, controla, monitoriza, evalua şi audita măsurile din cadrul PAC, cu respectarea cerinţelor stabilite în acordurile internaţionale care au fost încheiate în conformitate cu TFUE, inclusiv a cerinţelor de notificare în temeiul acestor acorduri, Comisia poate adopta, în conformitate cu procedura menţionată la alineatul (2), măsurile necesare privind comunicările care trebuie efectuate de întreprinderi, de statele membre şi de ţări terţe. Atunci când face acest lucru, Comisia ia în considerare necesarul de date şi de sinergiile dintre posibilele surse de date.
Informaţiile obţinute pot fi transmise sau puse la dispoziţia organizaţiilor internaţionale, a autorităţilor Uniunii şi naţionale pentru pieţele financiare şi a autorităţilor competente din ţările terţe şi pot fi făcute publice, sub rezerva protecţiei datelor cu caracter personal şi a interesului legitim al întreprinderilor în protecţia secretelor lor de afaceri, inclusiv preţurile.
Comisia cooperează şi face schimb de informaţii cu autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 şi cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) pentru a le ajuta în îndeplinirea sarcinilor lor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 596/2014.

(2)Pentru a asigura integritatea sistemelor de informare şi autenticitatea şi lizibilitatea documentelor şi datelor aferente transmise, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc:
a)natura şi tipul informaţiilor care trebuie notificate;
b)categoriile de date care trebuie prelucrate, perioadele maxime de păstrare şi scopul prelucrării, în special în cazul publicării acestor date şi al transferului lor către ţări terţe;
c)drepturile de acces la informaţiile sau sistemele de informare puse la dispoziţie;
d)condiţiile de publicare a informaţiilor.
(3)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc dispoziţiile necesare pentru aplicarea prezentului articol, inclusiv:
a)metodele de notificare;
b)norme privind informaţiile care trebuie notificate;
c)dispoziţii privind gestionarea informaţiilor care trebuie notificate, precum şi privind conţinutul, forma, calendarul, frecvenţa şi termenele de notificare;
d)dispoziţiile pentru transmiterea sau punerea la dispoziţia statelor membre, a organizaţiilor internaţionale, a autorităţilor competente din ţări terţe sau a publicului a informaţiilor şi a documentelor, sub rezerva protecţiei datelor cu caracter personal şi a interesului legitim al întreprinderilor în protecţia secretelor lor de afaceri.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 224: Prelucrarea şi protecţia datelor cu caracter personal
(1)Statele membre şi Comisia colectează date cu caracter personal în scopurile prevăzute la articolul 223 alineatul (1) şi nu prelucrează aceste date într-un mod incompatibil cu respectivele scopuri.
(2)În cazul în care sunt prelucrate în scopuri de monitorizare şi evaluare, astfel cum este prevăzut la articolul 223 alineatul (1), datele cu caracter personal devin anonime şi sunt prelucrate exclusiv în formă agregată.
(3)Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu Directiva 95/46/CE şi cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001. În mod special, aceste date nu sunt stocate într - un mod care permite identificarea persoanelor vizate pentru o perioadă mai mare decât cea necesară în scopurile pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate în continuare, ţinând seama de perioadele de păstrare prevăzute de dreptul naţional şi de cel al Uniunii.
(4)Statele membre informează persoanele vizate că datele lor cu caracter personal pot fi procesate de către organe naţionale sau ale Uniunii în conformitate cu alineatul (1) şi că, în acest sens, le revin drepturile prevăzute de Directiva 95/46/CE şi, respectiv, de Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
Art. 225: Obligaţia de raportare care revine Comisiei
Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport:
a)[textul din Art. 225, litera A. din partea V, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 68., alin. (A) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
b)[textul din Art. 225, litera B. din partea V, capitolul II a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 68., alin. (B) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
c)[textul din Art. 225, litera C. din partea V, capitolul II a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 68., alin. (B) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
d)până la 31 decembrie 2025 şi ulterior, o dată la şapte ani, cu privire la aplicarea în toate statele membre a normelor de concurenţă în ceea ce priveşte sectorul agricol, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament;
d1)până la 31 decembrie 2023, cu privire la observatoarele pieţelor la nivelul Uniunii instituite în conformitate cu articolul 222a;
d2)până la 31 decembrie 2023 şi ulterior, o dată la trei ani, cu privire la utilizarea măsurilor de criză adoptate în special în temeiul articolelor 219-222;
d3)până la 31 decembrie 2024, cu privire la utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor în vederea asigurării unui grad mai ridicat de transparenţă a pieţelor, astfel cum se menţionează la articolul 223;
d4)până la 30 iunie 2024, cu privire la denumirile comerciale şi clasificarea carcaselor în sectorul cărnii de oaie şi de capră;

e)până la 31 iulie 2023, cu privire la aplicarea criteriilor de repartizare menţionate la articolul 23a alineatul (2);
f)până la 31 iulie 2023, cu privire la impactul transferurilor menţionate la articolul 23a alineatul (4) în ceea ce priveşte eficacitatea programului pentru şcoli în legătură cu distribuirea fructelor şi legumelor destinate şcolilor şi laptelui destinat şcolilor.

[textul din partea V, capitolul III a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 69. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
Art. 227: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Se conferă Comisiei competenţa de a adopta acte delegate sub rezerva respectării condiţiilor stabilite la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată în prezentul regulament se conferă Comisiei pentru o perioadă de şapte ani de la 20 decembrie 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de şapte ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea competenţei menţionată în prezentul regulament poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenţei specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte în ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, precizată în respectiva decizie. Decizia nu aduce atingere valabilităţii actelor delegate deja în vigoare.
(4)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan acest lucru Parlamentului European şi Consiliului.
(5)Un act delegat adoptat în temeiul prezentului regulament intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au exprimat obiecţii în termen de două luni de la comunicarea respectivului act către Parlamentul European şi Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu prezintă obiecţii. Acest termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 228: Procedura de urgenţă
(1)Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare şi se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecţie în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, transmisă Parlamentului European şi Consiliului, prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgenţă.
(2)Parlamentul European sau Consiliul se pot opune unui act delegat adoptat în temeiul prezentului articol, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 227 alineatul (5). În acest caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul i-a notificat decizia sa de opoziţie.
Art. 229: Procedura comitetelor
(1)Comisia este asistată de un comitet intitulat Comitetul de gestionare a organizării comune a pieţelor agricole. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
În cazul actelor menţionate la articolul 80 alineatul (5), articolul 91 literele (c) şi (d), articolul 97 alineatul (4), articolul 99, articolul 106 şi articolul 107 alineatul (3), atunci când comitetul nu prezintă niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din acelaşi regulament.
Art. 230: Abrogări
(1)Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se abrogă.
Cu toate acestea, următoarele dispoziţii din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 continuă să se aplice:
a)în ceea ce priveşte sistemul de limitare a producţiei de lapte: partea II titlul I capitolul III secţiunea III, articolele 55 şi 85 şi anexele IX şi X, până la 31 martie 2015;
b)în ceea ce priveşte sectorul vitivinicol:
(i)articolele 85a-85e în ceea ce priveşte suprafeţele menţionate la articolul 85a alineatul (2) care nu au fost încă defrişate şi în ceea ce priveşte suprafeţele menţionate la articolul 85b alineatul (1) care nu au fost regularizate, până ce acestea vor fi defrişate sau regularizate şi articolul 188 alineatele (1) şi (2);
(ii)regimul tranzitoriu al drepturilor de plantare prevăzut în partea a doua titlul I capitolul III secţiunea IVa subsecţiunea II până la 31 decembrie 2015;
(iii)articolul 118m alineatul (5) până la epuizarea stocurilor de vinuri cu denumirea "Mlado vino portugizac" existente la 1 iulie 2013;
(iv)articolul 118s alineatul (5), până la 30 iunie 2017;
b1)(ba) Articolul 111, până la 31 martie 2015;

c)articolul 113a alineatul (4), articolele 114, 115 şi 116, articolul 117 alineatele (1)-(4) şi articolul 121 litera (e) punctul (iv), anexa XIV partea A punctul IV, partea B punctul I subpunctele 2 şi 3 şi punctul III subpunctul 1 şi partea C, precum şi anexa XV punctul II subpunctele 1, 3, 5 şi 6 şi punctul IV subpunctul 2, în scopul aplicării articolelor respective, până la data aplicării normelor de comercializare corespunzătoare care urmează să fie stabilite în temeiul actelor delegate prevăzute la articolul 75 alineatul (2), articolul 76 alineatul (4), articolul 78 alineatele (3) şi (4), articolul 79 alineatul (1), articolul 80 alineatul (4), articolul 83 alineatul (4), articolul 86, articolul 87 alineatul (2), articolul 88 alineatul (3) şi articolul 89 din prezentul regulament;

c1)(ca) Articolul 125a alineatul (1) litera (e) şi alineatul (2) şi, în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor, anexa XVIa, până la data aplicării normelor corespunzătoare care urmează să fie stabilite în temeiul actelor delegate prevăzute la articolul 173 alineatul (1) literele (b) şi (i),

d)articolul 133a alineatul (1) şi articolul 140a, până la 30 septembrie 2014;
d1)(da) Articolele 136, 138 şi 140, precum şi anexa XVIII în scopul aplicării respectivelor articole, până la data aplicării normelor care urmează să fie stabilite în temeiul actelor de punere în aplicare prevăzute la articolul 180 şi la articolul 183 litera (a) sau până la 30 iunie 2014, aplicându-se data cea mai recentă.

e)articolul 182 alineatul (3) primul şi al doilea paragraf, până la sfârşitul anului de comercializare 2013-2014 pentru zahăr, la 30 septembrie 2014;
f)articolul 182 alineatul (4), până la 31 decembrie 2017;
g)articolul 182 alineatul (7), până la 31 martie 2014;
h)anexa XV partea III punctul 3, până la 31 decembrie 2015;

i)anexa XX, până la data intrării în vigoare a actului legislativ care înlocuieşte Regulamentul (CE) nr. 1216/2009 şi Regulamentul (CE) nr. 614/2009 al Consiliului (1).
(1)Regulamentul (CE) nr. 614/2009 al Consiliului din 7 iulie 2009 privind regimul comun de comercializare a ovalbuminei şi lactal- buminei (JO L 181, 14.7.2009, p. 8).
(2)Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 şi se citesc în conformitate cu tabelele de corespondenţă din anexa XIV la prezentul regulament.
(3)Regulamentele (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1601/96 şi (CE) nr. 1037/2001 ale Consiliului se abrogă.
Art. 231: Dispoziţii tranzitorii
(1)Pentru a asigura trecerea fără probleme de la dispoziţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 la cele stabilite în prezentul regulament, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate cu privire la măsurile necesare pentru protecţia drepturilor dobândite şi a aşteptărilor legitime ale întreprinderilor.
(2)După intrarea în vigoare a prezentului regulament, programele multianuale adoptate anterior datei de 1 ianuarie 2014 continuă să fie reglementate de dispoziţiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 până la finalizarea programelor respective.
(3)Articolul 113a nu se aplică cererilor de protecţie a unei menţiuni tradiţionale depuse la Comisie înainte de 13 mai 2024.

Art. 232: Intrare în vigoare şi aplicare
(1)Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2014.
Cu toate acestea:
a)articolul 181 se aplică de la 1 octombrie 2014;.
b)anexa VII partea VII punctul II subpunctul 3 se aplică de la 1 ianuarie 2016;
(2)[textul din Art. 232, alin. (2) din partea VI, capitolul II a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 4, punctul 22. din Regulamentul 2393/13-dec-2017]
(3)Articolele 127-144 şi articolele 192 şi 193 se aplică până la sfârşitul anului de comercializare 2016-2017 pentru zahăr, la 30 septembrie 2017.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European,

Preşedintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Preşedintele

V. JUKNA

ANEXA I:LISTA PRODUSELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (2)
PARTEA I:Cereale
Sectorul cerealelor include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 0709 99 60

Porumb dulce, proaspăt sau refrigerat

0712 90 19

Porumb dulce uscat, întreg, tăiat în bucăţi sau în felii sau bine pisat sau sfărâmat, însă fără a fi preparat altfel, altul decât cel hibrid destinat însămânţării

1001 91 20

Grâu comun şi meslin, destinate însămânţării

ex 1001 99 00

Alac, grâu comun şi meslin, altele decât cele destinate însămânţării

1002

Secară

1003

Orz

1004

Ovăz

1005 10 90

Porumb pentru sămânţă, altul decât cel hibrid

1005 90 00

Porumb, altul decât pentru sămânţă

1007 10 90,

Sorg cu boabe, altul decât cel hibrid, destinat însămânţării

1007 90 00

1008

Hrişcă, mei, seminţe de iarba-cănăraşului (Phalaris canariensis); alte cereale

(b) 1001 11 00, 1001 19 00

Grâu dur

(c) 1101 00

Făină de grâu sau de meslin

1102 90 70

Făină de secară

1103 11

Crupe şi griş de grâu

1107

Malţ, chiar prăjit

(d) 0714

Rădăcini de manioc, de arorut sau de salep, topinamburi, batate şi rădăcini şi tuberculi similari, cu conţinut ridicat de fecule sau inulină, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar tăiate în bucăţi sau aglomerate sub formă de pelete; miez de sagotier

ex 1102

Făină de cereale, alta decât de grâu sau de meslin:

1102 20

- Făină de porumb

1102 90

- Altele:

1102 90 10

- - Făină de orz

1102 90 30

- - Făină de ovăz

1102 90 90

- - Altele

ex 1103

Crupe, griş şi aglomerate sub formă de pelete, din cereale, cu excepţia crupelor şi a grişului de grâu (subpoziţia 1103 11), a crupelor şi a grişului de orez (subpoziţia 1103 19 50) şi a aglomeratelor sub formă de pelete de orez (subpoziţia 1103 20 50)

ex 1104

Boabe de cereale altfel procesate (de exemplu decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite), cu excepţia orezului de la poziţia 1006 şi a fulgilor de orez de la subpoziţia 1104 19 91; germeni de cereale, întregi, presaţi, sub formă de fulgi sau zdrobiţi

1106 20

Făină, griş şi pudră din sago sau din rădăcini sau tuberculi de la poziţia 0714

ex 1108

Amidon şi fecule; inulină:

- Amidon şi fecule:

1108 11 00

- - Amidon de grâu

1108 12 00

- - Amidon de porumb

1108 13 00

- - Fecule de cartofi

1108 14 00

- - Fecule de manioc

ex 1108 19

- - Alte tipuri de amidon şi fecule:

1108 19 90

- - - Altele

1109 00 00

Gluten de grâu, chiar uscat

1702

Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza şi fructoza (levuloza) chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanţi sau coloranţi; înlocuitori de miere, chiar amestecaţi cu miere naturală; zaharuri şi melase caramelizate:

ex 1702 30

- Glucoză şi sirop de glucoză, care nu conţin fructoză sau cu un conţinut de fructoză de sub 20 % din greutate, în stare uscată:

- - Altele:

ex 1702 30 50

- - - Sub formă de pudră albă cristalină, aglomerată sau nu, cu un conţinut de glucoză de sub 99 % din greutate, în stare uscată

ex 1702 30 90

- - - Altele, cu un conţinut de glucoză de sub 99 % din greutate, în stare uscată

ex 1702 40

- Glucoză şi sirop de glucoză cu un conţinut de fructoză de minimum 20 %, dar sub 50 % din greutate, în stare uscată, cu excepţia zahărului invertit:

1702 40 90

- - Altele

ex 1702 90

- Altele, inclusiv zahăr invertit şi alte zaharuri şi amestecuri de sirop de zahăr cu un conţinut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată:

1702 90 50

- - Maltodextrină şi sirop de maltodextrină

- - Zaharuri şi melase, caramelizate:

- - - Altele:

1702 90 75

- - - - Sub formă de pudră, aglomerată sau nu

1702 90 79

- - - - Altele

2106

Produse alimentare nedenumite şi necuprinse în altă parte:

ex 2106 90

- Altele

- - Siropuri de zahăr, aromatizate sau cu adaos de coloranţi:

- - - Altele

2106 90 55

- - - - Siropuri de glucoză sau de maltodextrină

ex 2302

Tărâţe, spărturi şi alte reziduuri, chiar aglomerate sub formă de pelete, provenite din măcinarea, presarea, cernerea sau din alte procedee de procesare a cerealelor

ex 2303

Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului şi reziduuri similare, pulpa de sfeclă de zahăr, resturi rezultate din procesarea trestiei de zahăr şi alte deşeuri rezultate de la fabricarea zahărului, depuneri şi deşeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare, chiar aglomerate sub formă de pelete:

2303 10

- Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului şi reziduuri similare

2303 30 00

- Depuneri şi deşeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare

ex 2306

Turte şi alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracţia grăsimilor sau uleiurilor vegetale, altele decât cele de la poziţiile 2304 şi 2305:

- Altele

2306 90 05

- - Din germeni de porumb

ex 2308 00

Materiale vegetale şi deşeuri vegetale, reziduuri şi subproduse vegetale, chiar aglomerate sub formă de pelete, de tipul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite şi necuprinse în altă parte:

2308 00 40

- Ghinde de stejar şi castane de India; drojdii de fructe, altele decât cele de struguri

2309

Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor:

ex 2309 10

- Alimente pentru câini sau pisici, ambalate pentru vânzarea cu amănuntul:

2309 10 11

2309 10 13

2309 10 31

2309 10 33

2309 10 51

2309 10 53

- - Altele decât cele cu un conţinut de amidon sau de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine clasificate la subpoziţiile 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 şi 2106 90 55 sau de produse lactate

ex 2309 90

- Altele:

2309 90 20

- - Produse prevăzute la nota complementară 5 de la capitolul 23 din Nomenclatura combinată

- - Altele, inclusiv preamestecurile:

2309 90 31

2309 90 33

2309 90 41

2309 90 43

2309 90 51

2309 90 53

- - - cu un conţinut de amidon sau de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine clasificate la subpoziţiile 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 şi 2106 90 55 sau de produse lactate

(1) În sensul prezentei subpoziţii, "produse lactate" înseamnă produsele încadrate la poziţiile 0401-0406 şi la subpoziţiile 1702 11 00, 1702 19 00 şi 2106 90 51.

*) în partea I litera (a), primul şi al doilea rând (codurile NC 0709 99 60 şi 0712 90 19) se elimină;
**) în partea I litera (d), rubrica de pe primul rând (codul NC 0714) se înlocuieşte cu următorul text:
ex 0714 – Rădăcini de manioc, de arorut sau de salep şi rădăcini şi tuberculi similari, cu conţinut ridicat de fecule sau inulină, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, tăiate sau nu în bucăţi sau aglomerate sub formă de pelete, cu excepţia batatelor de la subpoziţia 0714 20 şi a topinamburilor de la subpoziţia ex 0714 90 90; miez de sagotier

PARTEA II:Orez
Sectorul orezului include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 1006 10 21 până la

1006 10 98

Orez nedecorticat (orez paddy), altul decât cel destinat însămânţării

1006 20

Orez decorticat (orez cargo sau orez brun)

1006 30

Orez semialbit sau albit, chiar sticlos sau glasat

(b) 1006 40 00

Brizură de orez

(c) 1102 90 50

Făină de orez

1103 19 50

Crupe şi griş de orez

1103 20 50

Aglomerate sub formă de pelete de orez

1104 19 91

Fulgi de orez

ex 1104 19 99

Boabe de orez presate

1108 19 10

Amidon de orez

PARTEA III:Zahăr
Sectorul zahărului include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 1212 91

Sfeclă de zahăr

1212 93 00

Trestie de zahăr

(b) 1701

Zahăr din trestie sau din sfeclă şi zaharoză chimic pură, în stare solidă

(c) 1702 20

Zahăr şi sirop de arţar

1702 60 95 şi

Alte zaharuri în stare solidă şi siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanţi sau coloranţi, cu excepţia lactozei, glucozei, maltodextrinei şi izoglucozei

1702 90 95

1702 90 71

Zaharuri şi melase caramelizate, care conţin în stare uscată minimum 50 % din greutate zaharoză

2106 90 59

Siropuri de zahăr, aromatizate sau cu adaos de coloranţi, altele decât cele de izoglucoză, de lactoză, de glucoză şi de maltodextrină

(d) 1702 30 10

1702 40 10

1702 60 10

1702 90 30

Izoglucoză

(e) 1702 60 80

1702 90 80

Sirop de inulină

(f) 1703

Melase rezultate din extracţia sau rafinarea zahărului

(g) 2106 90 30

Siropuri de izoglucoză, aromatizate sau cu adaos de coloranţi

(h) 2303 20

Pulpe de sfeclă, resturi rezultate din procesarea trestiei de zahăr şi alte deşeuri rezultate de la fabricarea zahărului

PARTEA IV:Furaje uscate
Sectorul furajelor uscate include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) ex 1214 10 00

- Făină şi aglomerate sub formă de pelete de lucernă, uscate artificial la cald

- Griş şi aglomerate sub formă de pelete de lucernă uscate prin alte modalităţi şi măcinate

ex 1214 90 90

- Lucernă, sparcetă, trifoi, lupin, măzăriche şi alte produse furajere similare, uscate artificial la cald, cu excepţia fânului şi verzei furajere, precum şi a produselor care conţin fân

- Lucernă, sparcetă, trifoi, lupin, măzăriche, sulfină, latir şi seradelă, uscate prin alte modalităţi şi măcinate

(b) ex 2309 90 96

- Concentratele de proteine obţinute din suc de lucernă şi suc de iarbă

- Produse deshidratate obţinute exclusiv din reziduuri solide şi sucuri rezultate din prepararea concentratelor menţionate mai sus

PARTEA V:Seminţe
Sectorul seminţelor include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

0712 90 11

Hibrizi de porumb dulce:

- Destinate însămânţării

0713 10 10

Mazăre (Pisum sativum):

- Destinate însămânţării

ex 0713 20 00

Năut:

- Destinate însămânţării

ex 0713 31 00

Fasole din speciile Vigna mungo (L.) Hepper sau Vigna radiata (L.) Wilczek:

- Destinate însămânţării

ex 0713 32 00

Fasole "mică roşie" (Adzuki) (Phaseolus sau Vigna angularis):

- Destinate însămânţării

0713 33 10

Fasole albă (Phaseolus vulgaris):

- Destinate însămânţării

ex 0713 34 00

Fasole Bambara (Vigna subterranea sau Voandzeia subterranea):

ex 0713 35 00

- Destinate însămânţării

ex 0713 39 00

Fasole ochi negri (Vigna unguiculata):

- Destinate însămânţării

Altele:

- Destinate însămânţării

ex 0713 40 00

Linte:

- Destinate însămânţării

ex 0713 50 00

Bob mare (Vicia faba var. major) şi măzăriche (Vicia faba var. equina, Vicia faba var. minor):

ex 0713 60 00

- Destinate însămânţării

Mazăre de Angola (Cajanus cajan):

- Destinate însămânţării

ex 0713 90 00

Alte legume păstăi uscate:

- Destinate însămânţării

1001 91 10

Alac:

- sămânţă

1001 91 90

Altele

- sămânţă

ex 1005 10

Porumb hibrid pentru sămânţă

1006 10 10

Orez nedecorticat (orez paddy):

- Destinate însămânţării

1007 10 10

Sorg boabe, hibrizi:

- sămânţă

1201 10 00

Boabe de soia, chiar sfărâmate:

- sămânţă

1202 30 00

Arahide, neprăjite şi nici altfel preparate termic, chiar decorticate sau sfărâmate:

- sămânţă

1204 00 10

Seminţe de in, chiar sfărâmate:

- Destinate însămânţării

1205 10 10 şi

Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate:

ex 1205 90 00

- Destinate însămânţării

1206 00 10

Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate:

- Destinate însămânţării

ex 1207

Alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate:

- Destinate însămânţării

1209

Seminţe, fructe şi spori destinate însămânţării

PARTEA VI:Hamei
Sectorul hameiului include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

1210

Conuri de hamei, chiar sfărâmate, măcinate sau sub formă de pulbere sau pelete; lupulină

1302 13 00

Seve şi extracte vegetale din hamei

PARTEA VII:Ulei de măsline şi măsline de masă
Sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 1509

Ulei de măsline şi fracţiunile sale, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1510 00

Alte uleiuri şi fracţiunile acestora, obţinute numai din măsline, chiar rafinate, dar nemodificate chimic şi amestecurile acestor uleiuri sau fracţiuni cu uleiuri ori fracţiuni de la poziţia 1509

(b) 0709 92 10

Măsline, proaspete sau refrigerate, destinate altor utilizări decât pentru producţia de ulei

0709 92 90

Alte măsline, proaspete sau refrigerate

0710 80 10

Măsline, nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate

0711 20

Măsline conservate provizoriu (de exemplu cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluţii care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii consumului alimentar în această stare

ex 0712 90 90

Măsline uscate, întregi, tăiate felii sau bucăţi sau chiar sfărâmate sau pulverizate, dar nepreparate altfel

2001 90 65

Măsline preparate sau conservate în oţet sau acid acetic

ex 2004 90 30

Măsline preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, congelate

2005 70 00

Măsline preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, necongelate

(c) 1522 00 31

1522 00 39

Reziduuri provenite din tratarea grăsimilor sau a cerii de origine animală sau vegetală care conţin uleiuri cu caracteristici de ulei de măsline

2306 90 11

2306 90 19

Turte şi alte reziduuri solide rezultate din extracţia uleiului de măsline

PARTEA VIII:In şi cânepă
Sectorul inului şi al cânepii include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

5301

In brut sau procesat, dar nefilat; câlţi şi deşeuri din (inclusiv deşeuri din fire şi destrămătură)

5302

Cânepă (Cannabis sativa L.) brută sau procesată, dar nefilată; câlţi şi deşeuri din cânepă (inclusiv deşeuri din fire şi destrămătură)

PARTEA IX:Fructe şi legume
Sectorul fructelor şi legumelor include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

0702 00 00

Tomate, în stare proaspătă sau refrigerată

0703

Ceapă, ceapă eşalotă, usturoi, praz şi alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată

0704

Varză, conopidă, varză creaţă, gulii şi produse comestibile similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată

0705

Salată verde (Latuca sativa) şi cicoare (Cichorium spp.), în stare proaspătă sau refrigerată

0706

Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată, barba-caprei, ţelină de rădăcină, ridichi şi rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată

0707 00

Castraveţi şi cornişon, în stare proaspătă sau refrigerată

0708

Legume păstăi, curăţate sau nu de păstăi, în stare proaspătă sau refrigerată

ex 0709

Alte legume în stare proaspătă sau refrigerată, cu excepţia legumelor de la subpoziţiile 0709 60 91, 0709 60 95, 0709 60 99, 0709 92 10, 0709 92 90 şi 0709 99 60

ex 0802

Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fără pieliţă, cu excepţia nucilor de arec (sau betel) şi de cola de la subpoziţia 0802 70 00, 0802 80 00

0803 10 10

Banane proaspete din soiul Musa paradisiaca (plantains)

0803 10 90

Banane uscate din soiul Musa paradisiaca (plantains)

0804 20 10

Smochine proaspete

0804 30 00

Ananas

0804 40 00

Avocado

0804 50 00

Guave, mango şi mangustan

0805

Citrice, proaspete sau uscate

0806 10 10

Struguri de masă proaspeţi

0807

Pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi papaia, proaspeţi

0808

Mere, pere şi gutui, proaspete

0809

Caise, cireşe, vişine, piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine), prune şi porumbe, proaspete

0810

Alte fructe, proaspete

0813 50 31

Amestecuri constituite numai din fructele cu coajă de la poziţiile 0801 şi 0802

0813 50 39

0910 20

Şofran

ex 0910 99

Cimbru, proaspăt sau refrigerat

ex 1211 90 86

Busuioc, melisă, mentă, Origanum vulgare (măghiran), rozmarin, salvie, în stare proaspătă sau refrigerată

1212 92 00

Roşcove (carubi)

*)- partea IX se modifică după cum urmează:
(i)descrierea de pe al cincilea rând (codul NC 0706) se înlocuieşte cu următorul text:
Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată, barba-caprei, ţelină de rădăcină, ridichi şi rădăcinoase comestibile similare (22), în stare proaspătă sau refrigerată
(22)Inclusiv guliile furajere.
(ii)descrierea de pe al optulea rând (codul NC ex 0709) se înlocuieşte cu următorul text:
Alte legume în stare proaspătă sau refrigerată, cu excepţia legumelor de la subpoziţiile 0709 60 91, 0709 60 95, ex 0709 60 99 din genul Pimenta, 0709 92 10 şi 0709 92 90
(iii)se introduc următoarele rânduri:
0714 20 batate
ex 0714 90 90 topinamburi

PARTEA X:Produse din fructe şi legume procesate
Sectorul fructelor şi legumelor procesate include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) ex 0710

Legume (nefierte sau fierte în apă sau în abur) congelate, cu excepţia porumbului dulce de la subpoziţia 0710 40 00, a măslinelor de la subpoziţia 0710 80 10 şi a ardeilor din genul Capsicum sau Pimenta de la subpoziţia 0710 80 59

ex 0711

Legume conservate provizoriu (de exemplu cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluţii care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii consumului alimentar în această stare, cu excepţia măslinelor de la subpoziţia 0711 20, a ardeilor din genul Capsicum sau Pimenta de la subpoziţia 0711 90 10 şi a porumbului dulce de la subpoziţia 0711 90 30

ex 0712

Legume uscate, întregi, tăiate felii sau bucăţi sau chiar sfărâmate sau pulverizate, dar nepreparate altfel, cu excepţia cartofilor deshidrataţi prin uscare artificială la cald şi improprii consumului uman de la subpoziţia ex 0712 90 05, a porumbului dulce de la subpoziţiile 0712 90 11 şi 0712 90 19 şi a măslinelor de la subpoziţia ex 0712 90 90

0804 20 90

Smochine uscate

0806 20

Struguri uscaţi

ex 0811

Fructe, fierte sau nu în apă sau în abur, congelate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, cu excepţia bananelor congelate de la subpoziţia ex 0811 90 95

ex 0812

Fructe conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros, în saramură, în apă sulfurată sau prin adăugare de alte substanţe care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii consumului alimentar în această stare, cu excepţia bananelor conservate provizoriu de la subpoziţia ex 0812 90 98

ex 0813

Fructe uscate, altele decât cele de la poziţiile 0801-0806; amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă de la acest capitol, cu excepţia amestecurilor constituite numai din fructele cu coajă de la poziţiile 0801 şi 0802 clasificate la subpoziţiile 0813 50 31 şi 0813 50 39

0814 00 00

Coji de citrice sau de pepeni (inclusiv pepeni verzi), proaspete, congelate, uscate, prezentate în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de alte substanţe care asigură provizoriu conservarea lor

0904 21 10

Ardei dulci uscaţi (Capsicum annuum), nemăcinaţi şi nepulverizaţi

(b) ex 0811

Fructe, fierte sau nu în apă sau în abur, congelate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori

ex 1302 20

Substanţe pectice, pectinaţi şi pectaţi

ex 2001

Legume, fructe şi alte părţi comestibile de plante, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, cu excepţia:

- fructelor din genul Capsicum, altele decât ardeii dulci sau ardeii iuţi, de la subpoziţia 2001 90 20

- porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia 2001 90 30

- ignamilor, batatelor şi părţilor comestibile similare de plante cu un conţinut de amidon sau de fecule de minimum 5 % din greutate de la subpoziţia 2001 90 40

- miezului (inimilor) de palmier de la subpoziţia ex 2001 90 92

- măslinelor de la subpoziţia 2001 90 65

- frunzelor de viţă, mugurilor de hamei şi altor părţi comestibile similare de plante de la subpoziţia ex 2001 90 97

2002

Tomate preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic

2003

Ciuperci şi trufe, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic

ex 2004

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, congelate, altele decât produsele de la poziţia 2006, cu excepţia porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia 2004 90 10, a măslinelor de la subpoziţia ex 2004 90 30 şi a cartofilor preparaţi sau conservaţi sub formă de făină, griş sau fulgi de la subpoziţia 2004 10 91

ex 2005

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziţia 2006, cu excepţia măslinelor de la subpoziţia 2005 70 00, a porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziţia ex 2005 80 00, a ardeilor din genul Capsicum, altele decât ardeii dulci sau ardeii iuţi, de la subpoziţia 2005 99 10 şi a cartofilor preparaţi sau conservaţi sub formă de făină, griş sau fulgi de la subpoziţia 2005 20 10

ex 2006 00

Legume, fructe, coji de fructe şi alte părţi de plante, confiate (uscate, glasate sau cristalizate), cu excepţia bananelor confiate de la subpoziţiile ex 2006 00 38 şi ex 2006 00 99

ex 2007

Dulceţuri, jeleuri, marmelade, paste şi piureuri de fructe, obţinute prin gătire cu sau fără adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori, cu excepţia:

- preparatelor omogenizate din banane de la subpoziţia ex 2007 10

- dulceţurilor, jeleurilor, marmeladelor, pastelor şi piureurilor din banane de la subpoziţiile ex 2007 99 39, ex 2007 99 50 şi ex 2007 99 97

ex 2008

Fructe şi alte părţi comestibile de plante, altfel preparate sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori sau de alcool, nedenumite şi neincluse în altă parte, cu excepţia:

- untului de arahide de la subpoziţia 2008 11 10

- miezului (inimilor) de palmier de la subpoziţia 2008 91 00

- porumbului de la subpoziţia 2008 99 85

- ignamilor, batatelor şi părţilor comestibile similare de plante cu un conţinut de amidon sau de fecule de minimum 5 % din greutate de la subpoziţia 2008 99 91

- frunzelor de viţă, mugurilor de hamei şi altor părţi comestibile similare de plante de la subpoziţia ex 2008 99 99

- amestecurilor din banane altfel preparate sau conservate de la subpoziţiile ex 2008 97 59, ex 2008 97 78, ex 2008 97 93 şi ex 2008 97 98

- bananelor altfel preparate sau conservate de la subpoziţiile ex 2008 99 49, ex 2008 99 67 şi ex 2008 99 99

ex 2009

Sucuri de fructe (excluzând sucul de struguri şi mustul de struguri de la subpoziţiile 2009 61 şi 2009 69 şi sucul de banane de la subpoziţia ex 2009 89 35, 2009 89 38, 2009 89 79, 2009 89 86, 2009 89 89 şi 2009 89 99) şi sucuri de legume, nefermentate, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori

*) în partea X, excluderile pentru porumbul dulce se elimină;

PARTEA XI:Banane
Sectorul bananelor include produsele enumerate în următorul tabel:

Coduri NC

Descriere

0803 90 10

Banane, cu excepţia celor din specia Musa paradisiaca (plantains), proaspete

0803 90 90

Banane, cu excepţia celor din soiul Musa paradisiaca (plantains), uscate

ex 0812 90 98

Banane conservate provizoriu

ex 0813 50 99

Amestecuri care conţin banane uscate

1106 30 10

Făină, griş şi pudră din banane

ex 2006 00 99

Banane confiate

ex 2007 10 99

Preparate omogenizate din banane

ex 2007 99 39

Dulceţuri, jeleuri, marmelade, paste şi piureuri din banane

ex 2007 99 50

ex 2007 99 97

ex 2008 97 59

Amestecuri care conţin banane, altfel preparate sau conservate, fără adaos de alcool

ex 2008 97 78

ex 2008 97 93

ex 2008 97 96

ex 2008 97 98

ex 2008 99 49

Banane altfel preparate sau conservate

ex 2008 99 67

ex 2008 99 99

ex 2009 89 35

Suc de banane

ex 2009 89 38

ex 2009 89 79

ex 2009 89 86

ex 2009 89 89

ex 2009 89 99

PARTEA XII:Vin
Sectorul vitivinicol include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 2009 61

Suc de struguri (inclusiv must de struguri)

2009 69

2204 30 92

Alte musturi de struguri, altele decât cele parţial fermentate sau a căror fermentaţie a fost oprită altfel decât cu adaos de alcool

2204 30 94

2204 30 96

2204 30 98

(b) ex 2204

Vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile îmbogăţite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziţia 2009, cu excepţia altor musturi de struguri de la subpoziţiile 2204 30 92, 2204 30 94, 2204 30 96 şi 2204 30 98

(c) 0806 10 90

Struguri proaspeţi, alţii decât strugurii de masă

2209 00 11

Oţetul de vin

2209 00 19

(d) 2206 00 10

Pichet

2307 00 11

Drojdii de vin

2307 00 19

2308 00 11

Drojdie de struguri

2308 00 19

*) în partea XII se adaugă următoarea literă:
(e)ex 2202 99 19: - - - Alte vinuri dezalcoolizate cu un titru alcoolic volumic care nu depăşeşte 0,5 %

PARTEA XIII:Plante vii şi produse de floricultură
Sectorul plantelor vii include toate produsele de la capitolul 6 din Nomenclatura combinată.
PARTEA XIV:Tutun
Sectorul tutunului include tutunurile brute sau neprocesate şi deşeurile de tutun încadrate la codul NC 2401.
PARTEA XV:Carnea de vită şi de mânzat
Sectorul cărnii de vită şi mânzat include produsele enumerate în tabelul următor:

Codul NC

Descriere

(a) 0102 29 05

până la

0102 29 99,

0102 39 10 şi 0102 90 91

Animale domestice vii din specia bovină, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură

0201

Carne de animale din specia bovină, proaspătă sau refrigerată

0202

Carne de animale din specia bovină, congelată

0206 10 95

Muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei, proaspăt sau refrigerat

0206 29 91

Muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei, congelat

0210 20

Carne de animale din specia bovină, sărată, în saramură, uscată sau afumată

0210 99 51

Muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei, sărat, în saramură, uscat sau afumat

0210 99 90

Făină şi pudră, comestibile, de carne sau de organe comestibile

1602 50 10

Alte preparate sau conserve din carne sau organe comestibile de animale din specia bovină, nefierte; amestecuri de carne sau organe fierte şi de carne sau organe nefierte

1602 90 61

Alte preparate sau conserve din carne care conţin carne sau organe de animale din specia bovină, nefierte; amestecuri de carne sau organe fierte şi de carne sau organe nefierte

(b) 0102 21,

0102 31 00 şi

0102 90 20

Animale vii din specia bovină, reproducătoare de rasă pură

0206 10 98

Organe comestibile de animale din specia bovină, cu excepţia muşchiului gros şi muşchiului subţire al diafragmei, proaspete sau refrigerate, altele decât cele destinate fabricării produselor farmaceutice

0206 21 00

0206 22 00

0206 29 99

Organe comestibile de animale din specia bovină, cu excepţia muşchiului gros şi muşchiului subţire al diafragmei, congelate, altele decât cele destinate fabricării produselor farmaceutice

0210 99 59

Organe comestibile de animale din specia bovină, sărate, în saramură, uscate sau afumate, altele decât muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei

ex 1502 10 90

Grăsimi de bovine, altele decât cele de la poziţia 1503

1602 50 31 şi

1602 50 95

Alte preparate sau conserve din carne sau organe comestibile de animale din specia bovină, altele decât cele nefierte şi amestecurile de carne sau organe fierte şi de carne sau organe nefierte

1602 90 69

Alte preparate sau conserve din carne care conţin carne sau organe de animale din specia bovină, altele decât cele nefierte şi amestecurile de carne sau organe fierte şi de carne sau organe nefierte.

*) în anexa I, partea XV, tabel, litera (a) al patrulea, al cincilea şi al şaptelea rând, coloana "Descriere":
în loc de:

Codul NC

Descriere

0206 10 95

Muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei, proaspăt sau refrigerat

0206 29 91

Muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei, congelat

0210 99 51

Muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei, sărat, în saramură, uscat sau afumat",

se citeşte:

Codul NC

Descriere

0206 10 95

Muşchii pilieri diafragmatici şi diafragma, proaspeţi sau refrigeraţi

0206 29 91

Muşchii pilieri diafragmatici şi diafragma, congelaţi

0210 99 51

Muşchii pilieri diafragmatici şi diafragma, săraţi, în saramură, uscaţi sau afumaţi".

**) în anexa I, partea XV, tabel, litera (b) al doilea, al treilea şi al patrulea rând, coloana "Descriere":
în loc de:

Codul NC

Descriere

0206 10 98

Organe comestibile de animale din specia bovină, cu excepţia muşchiului gros şi muşchiului subţire al diafragmei, proaspete sau refrigerate, altele decât cele destinate fabricării produselor farmaceutice

0206 21 00

0206 22 00

0206 29 99

Organe comestibile de animale din specia bovină, cu excepţia muşchiului gros şi muşchiului subţire al diafragmei, congelate, altele decât cele destinate fabricării produselor farmaceutice

0210 99 59

Organe comestibile de animale din specia bovină, sărate, în saramură, uscate sau afumate, altele decât muşchiul gros şi muşchiul subţire al diafragmei",

se citeşte:

Codul NC

Descriere

0206 10 98

Organe comestibile de animale din specia bovină, cu excepţia muşchilor pilieri diafragmatici şi a diafragmei, proaspete sau refrigerate, altele decât cele destinate fabricării produselor farmaceutice

0206 21 00

0206 22 00

0206 29 99

Organe comestibile de animale din specia bovină, cu excepţia muşchilor pilieri diafragmatici şi a diafragmei, congelate, altele decât cele destinate fabricării produselor farmaceutice

0210 99 59

Organe comestibile de animale din specia bovină, sărate, în saramură, uscate sau afumate, altele decât muşchii pilieri diafragmatici şi diafragma".

PARTEA XVI:Lapte şi produse lactate
Sectorul laptelui şi produselor lactate include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 0401

Lapte şi smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori

(b) 0402

Lapte şi smântână din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori

(c) 0403 10 11

până la

0403 10 39

0403 9011

până la

0403 90 69

Lapte acru, lapte şi smântână covăsite, iaurt, chefir şi alte sortimente de lapte şi smântână fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, nearomatizate şi fără adaos de fructe sau cacao

(d) 0404

Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori; produse obţinute din compuşi naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, nedenumite şi necuprinse în altă parte

(e) ex 0405

Unt şi alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine cu un conţinut de grăsimi de peste 75 %, dar mai mic de 80 % din greutate

(f) 0406

Brânză şi caş

(g) 1702 19 00

Lactoză şi sirop de lactoză la care nu s-au adăugat aromatizanţi sau coloranţi, care conţin lactoză sub 99 % din greutate, exprimată în lactoză anhidră calculată la materia uscată

(h) 2106 90 51

Siropuri de lactoză, aromatizate sau cu adaos de coloranţi

(i) ex 2309

Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor:

ex 2309 10

- Alimente pentru câini sau pisici, ambalate pentru vânzarea cu amănuntul:

2309 10 15

2309 10 19

2309 10 39

2309 10 59

2309 10 70

- - Cu un conţinut de amidon sau de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine clasificate la subpoziţiile 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 şi 2106 90 55 sau de produse lactate

ex 2309 90

- Altele:

2309 90 35

- - Altele, inclusiv preamestecurile:

2309 90 39

2309 90 49

2309 90 59

- - - Altele decât cele cu un conţinut de amidon sau de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine clasificate la subpoziţiile 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 şi 2106 90 55 sau de produse lactate

2309 90 70

PARTEA XVII:Carne de porc
Sectorul cărnii de porc include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) ex 0103

Animale domestice vii din specia porcine, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură

(b) ex 0203

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată

ex 0206

Organe comestibile de animale domestice din specia porcine, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice, proaspete, refrigerate sau congelate

0209 10

Slănină fără părţi slabe, grăsime de porc, netopite şi nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate

ex 0210

Carne şi organe comestibile de animale domestice din specia porcine, sărate, în saramură, uscate sau afumate

1501 10

1501 20

Grăsime de porc (inclusiv untură)

(c) 1601 00

Cârnaţi, cârnăciori, salamuri şi produse similare, din carne, din organe sau din sânge; preparate alimentare pe baza acestor produse

1602 10 00

Preparate omogenizate din carne, din organe sau din sânge

1602 20 90

Preparate sau conserve din ficat de orice animal, altele decât de gâscă sau de raţă

1602 41 10

1602 42 10

Alte preparate sau conserve care conţin carne sau organe de animale domestice din specia porcine

1602 49 11 to

1602 49 50

1602 90 10

Preparate din sânge de orice animal

1602 90 51

Alte preparate sau conserve care conţin carne sau organe de animale domestice din specia porcine

1902 20 30

Paste alimentare umplute, chiar fierte sau altfel preparate, care conţin cârnaţi, cârnăciori şi produse similare, carne şi organe de orice fel, inclusiv grăsimi de orice natură sau origine într - o proporţie de peste 20 % din greutate

PARTEA XVIII:Carne de oaie şi de capră
Sectorul cărnii de oaie şi de capră include produsele enumerate în tabelul următor:

Codul NC

Descriere

(a) 0104 10 30

Miei (până la un an)

0104 10 80

Animale vii din specia ovine, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură şi mieii

0104 20 90

Animale vii din specia caprine, altele decât animalele reproducătoare de rasă pură

0204

Carne de animale din specia ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

0210 99 21

Carne de animale din specia ovine sau caprine, nedezosată, sărată, în saramură, uscată sau afumată

0210 99 29

Carne de animale din specia ovine sau caprine, dezosată, sărată, în saramură, uscată sau afumată

(b) 0104 10 10

Animale vii din specia ovine-animale reproducătoare de rasă pură

0104 20 10

Animale vii din specia caprine-animale reproducătoare de rasă pură

0206 80 99

Organe comestibile de animale din speciile ovine şi caprine, proaspete sau refrigerate, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice

0206 90 99

Organe comestibile de animale din speciile ovine şi caprine, congelate, altele decât cele destinate fabricării de produse farmaceutice

0210 99 85

Organe comestibile de animale din speciile ovine şi caprine, sărate, în saramură, uscate sau afumate

ex 1502 90 90

Grăsimi de animale din specia ovine sau caprine, altele decât cele de la poziţia 1503

(c) 1602 90 91

Alte preparate sau conserve din carne sau din organe de animale din specia ovine sau caprine;

1602 90 95

PARTEA XIX:Ouă
Sectorul ouălor include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 0407 11 00

Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte

0407 19 11

0407 19 19

0407 21 00

0407 29 10

0407 90 10

(b) 0408 11 80 0408 19 81

0408 19 89

0408 91 80

0408 99 80

Ouă de păsări, fără coajă şi gălbenuşuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori, altele decât cele improprii consumului alimentar

PARTEA XX:Carne de pasăre
Sectorul cărnii de pasăre include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

(a) 0105

Cocoşi, găini, raţe, gâşte, curcani, curci şi bibilici, vii, din specii domestice

(b) ex 0207

Carne şi organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări de la poziţia 0105, cu excepţia ficatului clasificat la litera (c)

(c) 0207 13 91

Ficat de pasăre, proaspăt, refrigerat sau congelat

0207 14 91

0207 26 91

0207 27 91

0207 43 00

0207 44 91

0207 45 93

0207 45 95

0210 99 71

Ficat de pasăre, sărat, în saramură, uscat sau afumat

0210 99 79

(d) 0209 90 00

Grăsime de pasăre, netopită sau altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată, în saramură, uscată sau afumată

(e) 1501 90 00

Grăsime de pasăre

(f) 1602 20 10

Ficat de gâscă sau de raţă, altfel preparat sau conservat

1602 31

Carne sau organe de păsări de curte de la poziţia 0105, altfel preparate sau conservate

1602 32

1602 39

PARTEA XXI:Alcool etilic de origine agricolă
(1)Sectorul alcoolului etilic include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

ex 2207 10 00

Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic de 80 % vol. sau mai mare, obţinut din produsele agricole enumerate în anexa I la tratate

ex 2207 20 00

Alcool etilic denaturat şi distilate denaturate, cu orice titru, obţinute din produsele agricole enumerate în anexa I la tratate

ex 2208 90 10 şi

ex 2208 90 99

Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic sub 80 % vol., obţinut din produsele agricole enumerate în anexa I la tratate

(2)Sectorul alcoolului etilic include, de asemenea, produsele pe bază de alcool etilic de origine agricolă care intră sub incidenţa codului NC 2208 prezentate în recipiente cu un conţinut de peste doi litri şi care prezintă toate caracteristicile alcoolului etilic descrise la punctul 1.
PARTEA XXII:Produse apicole
Sectorul apicol include produsele enumerate în următorul tabel:

Codul NC

Descriere

0409 00 00

Miere naturală

ex 0410 00 00

Lăptişor de matcă şi propolis, comestibile

ex 0511 99 85

Lăptişor de matcă şi propolis, necomestibile

ex 1212 99 95

Polen

ex 1521 90

Ceară de albine

PARTEA XXIII:Viermi de mătase
Sectorul viermilor de mătase include viermii de mătase care intră sub incidenţa codului NC ex 0106 90 00 şi ouăle de viermi de mătase care intră sub incidenţa codului NC ex 0511 99 85.
PARTEA XXIV:Alte produse
Prin "alte produse" se înţelege toate produsele agricole, altele decât cele menţionate în părţile I-XXIII, inclusiv cele enumerate în secţiunile 1 şi 2 din prezenta parte.

Codul NC

Descriere

ex 0101

Cai, măgari, catâri şi bardoi, vii:

- Cai

0101 21 00

- - Reproducători de rasă pură (a):

0101 29

- - Altele:

0101 29 90

- - - Alţii decât cei destinaţi sacrificării

0101 30 00

- - Măgari

0101 90 00

Altele

ex 0102

Animalele vii din specia bovină:

- - Altele decât animalele reproducătoare de rasă pură:

- - - Altele decât de specie domestică

0102 39 90,

0102 90 99

ex 0103

Animale vii din specia porcine:

0103 10 00

- Reproducători de rasă pură (b)

- Altele:

ex 0103 91

- - Cu o greutate sub 50 kg:

0103 91 90

- - - Altele decât de specie domestică

ex 0103 92

- - Cu o greutate de minimum 50 kg

0103 92 90

- - Altele decât de specie domestică

0106

Alte animale vii

ex 0203

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Proaspătă sau refrigerată:

ex 0203 11

- - În carcase sau semicarcase:

0203 11 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0203 12

- - Jamboane, spete şi părţi din acestea, nedezosate:

0203 12 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0203 19

- - Altele:

0203 19 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

- Congelată:

ex 0203 21

- - În carcase sau semicarcase:

0203 21 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0203 22

- - Jamboane, spete şi părţi din acestea, nedezosate:

0203 22 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0203 29

- - Altele:

0203 29 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0205 00

Carne de măgar, catâr sau de bardoi, proaspătă, refrigerată sau congelată

ex 0206

Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari, de catâri sau de bardoi, proaspete, refrigerate sau congelate:

ex 0206 10

- De animale din specia bovină, proaspete sau refrigerate

0206 10 10

- - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

- De animale din specia bovină, congelate:

ex 0206 22 00

- - Ficat:

- - - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

ex 0206 29

- - Altele:

0206 29 10

- - - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

ex 0206 30 00

- De animale din specia porcine, proaspete sau refrigerate:

- - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

- - Altele:

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

- De animale din specia porcine, congelate:

ex 0206 41 00

- - Ficat:

- - - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

- - - Altele:

- - - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0206 49 00

- - Altele:

- - - De animale domestice din specia porcine:

- - - - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

- - - Altele

ex 0206 80

- Altele, proaspete sau refrigerate:

0206 80 10

- - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

- - Altele:

0206 80 91

- - - De cai, măgari, catâri sau bardoi

ex 0206 90

- Altele, congelate:

0206 90 10

- - Destinat fabricării de produse farmaceutice (c)

- - Altele:

0206 90 91

- - - De cai, măgari, catâri sau bardoi

0208

Altă carne şi organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate

ex 0210

Carne şi organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; faină şi pudră, comestibile, de carne sau de organe:

- Carne de animale din specia porcine:

ex 0210 11

- - Jamboane, spete şi părţi din acestea, nedezosate:

0210 11 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0210 12

- - Piept (împănat) şi părţi din acesta:

0210 12 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 0210 19

- - Altele:

0210 19 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

- Altele, inclusiv făină şi pudră, comestibile, de carne sau de organe:

0210 91 00

- - De primate

0210 92

- - De balene, delfini şi delfini bruni (mamifere din ordinul Cetacea); de lamantini şi dugongi (mamifere din ordinul Sirenia); de foci, lei de mare şi morse (mamifere din subordinul Pinnipedia)

0210 93 00

- - De reptile (inclusiv şerpi şi broaşte ţestoase de mare)

ex 0210 99

- - Altele:

- - - Carne:

0210 99 31

- - - - De ren

0210 99 39

- - - - Altele

- - - Organe:

- - - - Altele decât de animale domestice din speciile porcine, bovine ovine şi caprine

0210 99 85

- - - - - Altele decât ficatul de pasăre

ex 0407

Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:

0407 19 90

0407 29 90 şi

0407 90 90

- Altele decât de păsări de curte

ex 0408

Ouă de păsări, fără coajă şi gălbenuşuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori:

- Gălbenuşuri:

ex 0408 11

- - Uscate:

0408 11 20

- - - Improprii consumului alimentar (d)

ex 0408 19

- - Altele:

0408 19 20

- - - Improprii consumului alimentar (d)

- Altele:

ex 0408 91

- - Uscate:

0408 91 20

- - - Improprii consumului alimentar (d)

ex 0408 99

- - Altele:

0408 99 20

- - - Improprii consumului alimentar (d)

0410 00 00

Produse comestibile de origine animală, nedenumite şi necuprinse în altă parte

0504 00 00

Intestine, vezici şi stomacuri de animale, întregi sau bucăţi (altele decât cele de peşte), proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate

ex 0511

Produse de origine animală nedenumite şi neincluse în altă parte; animalele moarte de la capitolul 1 sau 3, improprii alimentaţiei umane:

0511 10 00

- Spermă de bovine

- Altele:

ex 0511 99

- - Altele:

0511 99 85

- - - Altele

ex 0709

Alte legume, în stare proaspătă sau refrigerată:

ex 0709 60

- Ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta:

- - Altele:

0709 60 91

- - - - Din genul Capsicum, destinate fabricării capsicinei sau a extractelor de oleorăşini de Capsicum (c)

0709 60 95

- - - Destinate fabricării industriale a uleiurilor esenţiale sau a rezinoidelor (c)

0709 60 99

- - - Altele

ex 0710

Legume, nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate:

ex 0710 80

- Alte legume:

- - Ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta:

0710 80 59

- - - Alţii decât ardeii dulci

ex 0711

Legume conservate provizoriu (de exemplu cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluţii care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii consumului alimentar în această stare:

ex 0711 90

- Alte legume; amestec de legume:

- - Legume:

0711 90 10

- - - - Ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta cu excepţia ardeilor dulci

ex 0713

Legume păstăi uscate, curăţate de păstăi, chiar decorticate sau sfărâmate:

ex 0713 10

- Mazăre (Pisum sativum):

0713 10 90

- - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 20 00

- Năut:

- - Altele decât cele destinate însămânţării

- Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.):

ex 0713 31 00

- - Fasole din speciile Vigna mungo (L.) Hepper sau Vigna radiata (L) Wilczek:

- - - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 32 00

- - Fasole "mică roşie" (Adzuki) (Phaseolus sau Vigna angularis):

- - - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 33

- - Fasole albă (Phaseolus vulgaris):

0713 33 90

- - - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 34 00

- - Fasole Bambara (Vigna subterranea sau Voandzeia subterranea)

ex 0713 35 00

- - - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 39 00

- - Fasole ochi negri (Vigna unguiculata):

- - - Altele decât cele destinate însămânţării

- - Altele:

- - - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 40 00

- Linte:

- - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 50 00

- Bob mare (Vicia faba var. major) şi măzăriche (Vicia faba var. equina şi Vicia faba var. minor):

- - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 60 00

- Mazăre de Angola (Cajanus cajan):

- - Altele decât cele destinate însămânţării

ex 0713 90 00

- Altele:

- - Altele decât cele destinate însămânţării

0801

Nuci de cocos, nuci de Brazilia şi nuci de caju, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fără pieliţă

ex 0802

Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fără pieliţă:

0802 70 00

- Nuci de cola (Cola spp.)

0802 80 00

- Nuci de arec

ex 0804

Curmale, smochine, ananas, avocado, guave, mango şi mangustan, proaspete sau uscate:

0804 10 00

- Curmale

0902

Ceai, chiar aromat

ex 0904

Piper din genul Piper; ardei din genul Capsicum sau Pimenta, uscat, măcinat sau pulverizat, cu excepţia ardeilor dulci de la subpoziţia 0904 21 10

0905

Vanilie

0906

Scorţişoară şi flori de scorţişoară

0907

Cuişoare (fructe întregi, cuişoare şi codiţe)

0908

Nucşoară, mirodenie din coaja uscată a nucşoarei şi cardamom

0909

Seminţe de anason, de badian, de fenicul, de coriandru, de chimen sau de chimion; bace de ienupăr

ex 0910

Ghimbir, curcumă, frunze de dafin, curry şi alte mirodenii, cu excepţia cimbrului şi a şofranului

ex 1106

Făină, griş şi pudră din legume păstăi uscate de la poziţia 0713, din sago sau din rădăcini sau tuberculi de la poziţia 0714 sau din produsele de la capitolul 8:

1106 10 00

- Din legume păstăi uscate de la poziţia 0713

ex 1106 30

- Din produse de la capitolul 8:

1106 30 90

- - Altele decât bananele

ex 1108

Amidon şi fecule; inulină:

1108 20 00

- Inulină

1201 90 00

Boabe de soia, chiar sfărâmate, altele decât sămânţă

1202 41 00

Arahide, neprăjite şi nici altfel preparate termic, în coajă, altele decât sămânţă

1202 42 00

Arahide, neprăjite şi nici altfel preparate termic, decorticate, chiar sfărâmate, altele decât sămânţă

1203 00 00

Copră

1204 00 90

Seminţe de in, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1205 10 90 şi ex 1205 90 00

Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1206 00 91

Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1206 00 99

1207 29 00

Seminţe de bumbac, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1207 40 90

Seminţe de susan, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1207 50 90

Seminţe de muştar, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1207 91 90

Seminţe de mac, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1207 99 91

Seminţe de cânepă, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

ex 1207 99 96

Alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate, altele decât cele destinate însămânţării

1208

Făină şi griş din fructe şi seminţe oleaginoase, altele decât cele de muştar

ex 1211

Plante şi părţi de plante, seminţe şi fructe din speciile folosite în principal în parfumerie, medicină sau ca insecticide, fungicide sau în scopuri similare, proaspete sau uscate, chiar tăiate, sfărâmate sau sub formă de pulbere, cu excepţia produselor enumerate la codul NC ex 1211 90 86 în partea IX;

ex 1212

Roşcove, alge, sfeclă de zahăr şi trestie de zahăr, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar pulverizate; sâmburi şi miez de sâmburi de fructe şi alte produse vegetale (inclusiv rădăcini de cicoare neprăjite de Cichorium intybus var. sativum) destinate în principal alimentaţiei umane, nedenumite şi necuprinse în altă parte:

ex 1212 99

- - Altele decât trestia de zahăr:

1212 99 41 şi 1212 99 49

- - - Boabe de roşcove

ex 1212 99 95

- - - Altele, cu excepţia rădăcinii de cicoare

1213 00 00

Paie şi pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete

ex 1214

Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche şi alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete:

ex 1214 10 00

- Făină şi aglomerate sub formă de pelete de lucernă, cu excepţia lucernei uscate artificial la cald şi a lucernei uscate prin alte modalităţi şi măcinate

ex 1214 90

- Altele:

1214 90 10

- - Sfeclă furajeră, gulii furajere şi alte rădăcini furajere

ex 1214 90 90

- - Altele, cu excepţia:

- Lucernă, sparcetă, trifoi, lupin, măzăriche şi alte produse furajere similare, uscate artificial la cald, cu excepţia fânului şi verzei furajere, precum şi a produselor care conţin fân

- Lucernă, sparcetă, trifoi, lupin, măzăriche, sulfină, latir şi seradelă, uscate prin alte modalităţi şi măcinate

ex 1502

Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decât cele de la poziţia 1503:

ex 1502 10 10 ex 1502 90 10

- Destinate utilizărilor industriale, altele decât fabricarea produselor pentru alimentaţia umană, cu excepţia grăsimilor obţinute din oase şi a deşeurilor (c)

1503 00

Stearină din untură, ulei de untură, oleostearină, oleomargarină şi ulei de seu, neemulsionate, neamestecate şi nici altfel preparate

ex 1504

Grăsimi şi uleiuri şi fracţiunile acestora, de peşte sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic, cu excepţia uleiurilor din ficat de peşte şi a fracţiunilor de la poziţia 1504 10, precum şi a grăsimilor şi uleiurilor de peşte şi a fracţiunilor acestora, altele decât uleiurile din ficat de la poziţia 1504 20

1507

Ulei de soia şi fracţiunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1508

Ulei de arahide şi fracţiunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1511

Ulei de palmier şi fracţiunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1512

Ulei de seminţe de floarea-soarelui, de şofrănaş sau de seminţe de bumbac şi fracţiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1513

Ulei de cocos (ulei de copră), de sâmburi de palmier sau de babassu şi fracţiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1514

Uleiuri de rapiţă, de rapiţă sălbatică sau de muştar şi fracţiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

ex 1515

Alte grăsimi şi uleiuri de origine vegetală (cu excepţia uleiului de jojoba de la subpoziţia ex 1515 90 11) şi fracţiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

ex 1516

Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală şi fracţiunile acestora, hidrogenate parţial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel (cu excepţia uleiurilor de ricin hidrogenate, numite "ceară opal" de la subpoziţia 1516 20 10)

ex 1517

Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracţiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri de la prezentul capitol, altele decât grăsimile şi uleiurile alimentare sau fracţiunile acestora de la poziţia 1516, cu excepţia subpoziţiilor 1517 10 10, 1517 90 10 şi 1517 90 93

1518 00 31 şi 1518 00 39

Uleiuri de origine vegetală fixe, fluide, amestecate, destinate utilizărilor tehnice sau industriale, altele decât cele destinate fabricării produselor pentru alimentaţia umană (c)

1522 00 91

Uleiuri de borhot sau de drojdie; paste de neutralizare (soap-stocks), care provin din tratarea grăsimilor sau a cerii de origine animală sau vegetală, cu excepţia celor care conţin ulei cu caracteristici de ulei de măsline

1522 00 99

Alte reziduuri care provin din tratarea grăsimilor sau a cerii de origine animală sau vegetală, cu excepţia celor care conţin ulei cu caracteristici de ulei de măsline

ex 1602

Alte preparate şi conserve din carne, din organe sau din sânge:

- De animale din specia porcine:

ex 1602 41

- - Jamboane şi părţi din acestea:

1602 41 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 1602 42

- - Spete şi părţi din acestea:

1602 42 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 1602 49

- - Altele, inclusiv amestecurile:

1602 49 90

- - - Altele decât de animale domestice din specia porcine

ex 1602 90

- Altele, inclusiv preparate din sânge de orice animal:

- - Altele decât preparatele din sânge de orice animal:

1602 90 31

- - - De vânat sau de iepure

- - - Altele:

- - - - Altele decât cele care conţin carne sau organe de animale domestice din specia porcine:

- - - - - Altele decât cele care conţin carne sau organe de animale din specia bovină:

1602 90 99

- - - - - - Altele decât de ovine sau de caprine

ex 1603 00

Extracte şi sucuri de carne

1801 00 00

Cacao boabe şi spărturi de boabe de cacao, crude sau prăjite

1802 00 00

Coji, pelicule (pieliţe) şi alte resturi, de cacao

ex 2001

Legume, fructe şi alte părţi comestibile de plante, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic:

ex 2001 90

- Altele:

2001 90 20

- - Ardei din genul Capsicum, alţii decât ardeii dulci sau ardeii iuţi

ex 2005

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oţet sau în acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziţia 2006:

ex 2005 99

- Alte legume şi amestecuri de legume:

2005 99 10

- - Ardei din genul Capsicum, alţii decât ardeii dulci sau ardeii iuţi

ex 2206

Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi amestecuri de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi necuprinse în altă parte:

2206 00 31 până la

- Altele decât piquette

2206 00 89

ex 2301

Făină, pudră şi aglomerate sub formă de pelete din carne, organe, peşte sau crustacee, din moluşte sau din alte nevertebrate acvatice, improprii alimentaţiei umane; jumări:

2301 10 00

- Făină, pudră şi aglomerate sub formă de pelete din carne sau din organe; jumări

ex 2302

Tărâţe, spărturi şi alte reziduuri, chiar aglomerate sub formă de pelete, provenite din măcinarea, presarea, cernerea sau din alte procedee de procesare a cerealelor sau a leguminoaselor:

2302 50 00

- De leguminoase

2304 00 00

Turte şi alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracţia uleiului de soia

2305 00 00

Turte şi alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracţia uleiului de arahide

ex 2306

Turte şi alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracţia grăsimilor sau uleiurilor vegetale, altele decât cele de la poziţia 2304 sau 2305 cu excepţia subpoziţiilor 2306 90 05 (turte şi alte reziduuri solide rezultate din extracţia germenilor de porumb) şi 2306 90 11 şi 2306 90 19 (turte şi alte reziduuri solide rezultate din extracţia uleiului de măsline)

ex 2307 00

Drojdii de vin; tartru brut

2307 00 90

- Tartru brut

ex 2308 00

Materiale vegetale şi deşeuri vegetale, reziduuri şi subproduse vegetale, chiar aglomerate sub formă de pelete, de tipul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite şi necuprinse în altă parte:

2308 00 90

- Altele decât drojdia de struguri, ghindele de stejar, castanele de India, drojdiile de fructe, altele decât cele de struguri

ex 2309

Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor:

ex 2309 10

- Alimente pentru câini sau pisici, ambalate pentru vânzarea cu amănuntul:

2309 10 90

- - Altele decât cele cu un conţinut de amidon sau de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine clasificate la subpoziţiile 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 şi 2106 90 55 sau de produse lactate

ex 2309 90

- Altele:

ex 2309 90 10

- - Altele, inclusiv preamestecurile:

- - - Produse numite "solubile" din mamifere marine

ex 2309 90 91 până la 2309 90 96

- - - Altele decât cele cu un conţinut de amidon sau de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine clasificate la subpoziţiile 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 şi 2106 90 55 sau de produse lactate, excluzând

- Concentratele de proteine obţinute din suc de lucernă şi suc de iarbă

- Produsele deshidratate obţinute exclusiv din reziduuri solide şi suc rezultat din prepararea concentratelor menţionate la prima liniuţă

(a) Încadrarea la această subpoziţie se subordonează condiţiilor prevăzute de dispoziţiile Uniunii adoptate în domeniu (a se vedea Directiva 94/28/CE a Consiliului (1); Regulamentul (CE) nr. 504/2008 al Comisiei (2)

(1) Directiva 94/28/CE a Consiliului din 23 iunie 1994 de stabilire a principiilor referitoare la condiţiile zootehnice şi genealogice care se aplică importului de animale, material seminal, ovule şi embrioni provenind din ţări terţe şi de modificare a Directivei 77/504/CEE privind animalele pentru reproducţie de rasă pură din specia bovină (JO L 178, 12.7.1994, p. 66).

(2) Regulamentul (CE) nr. 504/2008 al Comisiei din 6 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Directivelor 90/426/CEE şi 90/427/CEE ale Consiliului privind metodele de identificare a ecvideelor (JO L 149, 7.6.2008, p. 3).

(b) Încadrarea la această subpoziţie se subordonează condiţiilor prevăzute de dispoziţiile Uniunii adoptate în domeniu (a se vedea Directiva 88/661/CEE a Consiliului (3); Directiva 94/28/CE şi Decizia 96/510/CE a Comisiei (4)

(3) Directiva Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care se aplică animalelor reproducătoare din specia porcină (JO L 382, 31.12.1988, p. 36).

(4) Decizia Comisiei din 18 iulie 1996 de stabilire a certificatelor genealogice şi zootehnice referitoare la importul animalelor pentru reproducţie, materialului seminal, ovulelor şi embrionilor acestora (JO L 210, 20.8.1996, p. 53).

(c) Încadrarea la această subpoziţie se subordonează condiţiilor prevăzute de dispoziţiile Uniunii adoptate în domeniu (a se vedea articolele 291-300 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93).

(d) Încadrarea la această subpoziţie se subordonează condiţiilor prevăzute în secţiunea II litera F din dispoziţiile preliminare ale Nomenclaturii combinate.

SECŢIUNEA 2

Codul NC

Descriere

0101 29 10

Cai vii, destinaţi sacrificării (a)

ex 0205 00

Carne de cal, proaspătă, refrigerată sau congelată

0210 99 10

Carne de cal, sărată, în saramură sau uscată

0511 99 10

Tendoane şi vene; unghii şi deşeuri similare de piei brute

0701

Cartofi, proaspeţi sau refrigeraţi

0901

Cafea, chiar prăjită sau decafeinizată; coji şi pelicule de cafea; înlocuitori de cafea care conţin cafea, indiferent de proporţiile amestecului

1105

Făină, griş, pudră, fulgi, granule şi aglomerate sub formă de pelete, din cartofi

ex 1212 99 95

Rădăcini de cicoare

2209 00 91 şi 2209 00 99

Oţet comestibil şi înlocuitori de oţet comestibil obţinuţi din acid acetic, altele decât oţetul de vin

4501

Plută naturală brută sau simplu procesată; deşeuri de plută; plută concasată, granulată sau pulverizată

(a) Încadrarea la această subpoziţie se subordonează condiţiilor prevăzute de dispoziţiile Uniunii adoptate în domeniu [a se vedea articolele 291-300 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93].

*)- Anexa I partea XXIV secţiunea 2, al optulea rând din tabel: în loc de:

"ex 1212 99 95

Rădăcini de cicoare",

se citeşte:

"1212 94 00

Rădăcini de cicoare

*) în partea XXIV secţiunea 1, rubrica "0709 60 99" se înlocuieşte cu următorul text:
ex 0709 60 99: - - - Altele, din genul Pimenta

ANEXA II:DEFINIŢII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (1)
PARTEA I:Definiţii privind sectorul orezului
I.Termenii "orez nedecorticat (orez paddy)", "orez decorticat", "orez semialbit", "orez albit", "orez cu bobul rotund", "orez cu bobul mijlociu", "orez cu bobul lung A sau B" şi "brizură de orez" se definesc după cum urmează:
1._
a)"Orez nedecorticat (orez paddy)" înseamnă orezul cu pleavă după treierat.
b)"Orez decorticat" înseamnă orezul nedecorticat care a fost separat numai de pleavă. Termenul se referă, în special, la categoriile de orez cunoscute sub denumirile comerciale de "orez brun", "orez cargo", "orez loonzain" şi "orez sbramato".
c)"Orez semialbit" înseamnă orezul nedecorticat care a fost separat de pleavă, de o parte din germeni şi de o parte sau de toate straturile exterioare ale pericarpului, dar nu şi de straturile interioare.
d)"Orez albit" înseamnă orezul nedecorticat care a fost separat de pleavă, de toate straturile exterioare şi interioare ale pericarpului, de toţi germenii, în cazul orezului cu bobul lung şi al orezului cu bobul mijlociu, şi de cel puţin o parte din germeni, în cazul orezului cu bobul rotund, dar pe care mai pot exista striuri albe longitudinale pe maximum 10 % din cantitatea de boabe.
2._
a)"Orez cu bobul rotund" înseamnă orezul cu lungimea bobului mai mică sau egală cu 5,2 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mic de 2.
b)"Orez cu bobul mijlociu" înseamnă orezul cu lungimea bobului mai mare de 5,2 mm, dar mai mică sau egală cu 6,0 mm şi cu raportul lungime/lăţime de maximum 3.
c)"Orez cu bobul lung" înseamnă
(i)orez cu bobul lung de categoria A, adică orezul cu lungimea bobului mai mare de 6,0 mm şi cu un raport lungime-lăţime mai mare de 2 şi mai mic de 3;
(ii)orez cu bobul lung de categoria B, adică orezul cu lungimea bobului mai mare de 6,0 mm şi cu un raport lungime-lăţime mai mare sau egal cu 3.
d)"Măsurarea bobului" înseamnă măsurarea bobului efectuată la orezul albit în conformitate cu următoarea metodă:
(i)se prelevă o probă reprezentativă din lot;
(ii)se triază proba pentru a opera cu boabe întregi, inclusiv cu cele necoapte;
(iii)se efectuează două măsurări, fiecare pe câte 100 de boabe, şi se calculează media;
(iv)se stabileşte rezultatul în milimetri, rotunjit cu o zecimală.
3."Brizură de orez" înseamnă fragmentele de boabe, cu lungimea mai mică sau egală cu trei sferturi din lungimea medie a boabelor întregi.
II.În privinţa boabelor şi a brizurii care nu sunt de calitate ireproşabilă, se aplică definiţiile următoare:
1."Boabe întregi" înseamnă boabe cărora, independent de caracteristicile specifice fiecărui stadiu de procesare, li s-a extras numai o parte din extremitate.
2."Boabe fără vârf" înseamnă boabe cărora li s-a extras toată extremitatea.
3."Boabe sparte sau brizură" înseamnă boabe cărora li s-a extras o parte din volumul de deasupra extremităţii; brizura cuprinde:
(i)brizura mare (fragmente de boabe cu lungimea mai mare sau egală cu jumătate din lungimea boabelor întregi, dar care nu formează un bob întreg),
(ii)brizura medie (fragmente de boabe cu lungimea mai mare sau egală cu un sfert din lungimea boabelor întregi, dar mai mici decât dimensiunea minimă a "brizurii mari"),
(iii)brizura fină (fragmente de boabe cu lungimea mai mică de un sfert din lungimea boabelor întregi, dar care nu trec printr-o sită cu ochiuri de 1,4 mm),
(iv)fragmentele de boabe (fragmente mici sau particule de boabe care pot trece printr-o sită cu ochiuri de 1,4 mm); acestea sunt asimilate boabelor zdrobite (fragmente de boabe rezultate în urma spargerii bobului întreg în lungime).
4."Boabe necoapte" înseamnă boabe a căror coacere este incompletă.
5."Boabe cu malformaţii naturale" înseamnă boabe care prezintă deformări naturale, de origine ereditară sau nu, faţă de caracteristicile morfologice tipice ale soiului.
6."Boabe albicioase" înseamnă boabe care prezintă un aspect opac şi făinos pe cel puţin trei sferturi din suprafaţă.
7."Boabe striate cu roşu" înseamnă boabe care prezintă, în lungime, striuri de culoare roşie, de diferite intensităţi şi tonuri, din cauza unor resturi de pericarp.
8."Boabe cu pete mici" înseamnă boabe care au un cerc mic, bine delimitat, de culoare închisă şi cu o formă mai mult sau mai puţin regulată; se consideră, de asemenea, ca fiind boabe cu pete mici boabele care prezintă striuri negre uşoare numai la suprafaţă; striurile şi petele nu trebuie să prezinte o aureolă galbenă sau de culoare închisă.
9."Boabe pătate" înseamnă boabe care au suferit, pe o zonă restrânsă a suprafeţei lor, o modificare evidentă a culorii naturale; petele pot fi de diferite culori (gri spre negru, roşietice, maro etc.); se consideră, de asemenea, ca fiind pete striurile negre adânci. Dacă petele au o culoare (negru, roz, maro-roşiatic) a căror intensitate este imediat vizibilă şi o dimensiune egală cu sau mai mare decât jumătate din bob, boabele trebuie să fie considerate ca fiind boabe galbene.
10."Boabe galbene" înseamnă boabe care au suferit, dar nu în urma uscării, total sau parţial, o modificare a culorii naturale şi au luat diferite nuanţe, de la galben-lămâie la galben-portocaliu.
11."Boabe de culoarea ambrei" înseamnă boabe care au suferit, dar nu în urma uscării, o modificare uniformă, uşoară şi pe toată suprafaţa, a culorii; această modificare schimbă culoarea boabelor în galben de ambră deschis.
PARTEA II:Definiţii tehnice privind sectorul zahărului
SECŢIUNEA A:Definiţii generale
1."Zaharuri albe" înseamnă zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranţi sau de alte substanţe, care conţin, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, zaharoză în proporţie de cel puţin 99,5 %.
2."Zaharuri brute" înseamnă zaharuri nearomatizate, fără adaos de coloranţi sau de alte substanţe, care conţin, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, zaharoză într-o proporţie mai mică de 99,5 %.
3."Izoglucoză" înseamnă produsul obţinut din glucoză sau din polimerii acesteia, cu un conţinut în greutate, în stare uscată, de cel puţin 10 % fructoză.
4."Sirop de inulină" înseamnă produsul ce se obţine imediat după hidroliza inulinei sau a oligofructozelor, cu un conţinut de fructoză în greutate, în stare uscată, de cel puţin 10 % sub formă liberă sau sub formă de zaharoză, exprimat în echivalent zahăr/izoglucoză.

5."Contract de livrare" înseamnă un contract încheiat între un vânzător şi o întreprindere în scopul livrării sfeclei de zahăr destinate fabricării zahărului.
6."Acord interprofesional" înseamnă unul dintre următoarele:
a)un acord încheiat, anterior încheierii oricărui contract de livrare, între întreprinderi sau o organizaţie de întreprinderi recunoscută de statul membru în cauză sau un grup de organizaţii de astfel de întreprinderi, pe de o parte, şi o asociaţie de vânzători recunoscută, de asemenea, de statul membru în cauză sau un grup de astfel de organizaţii de vânzători, pe de altă parte;
b)în absenţa acordurilor menţionate la litera (a), dispoziţiile dreptului societăţilor comerciale sau ale dreptului cooperativelor, în măsura în care reglementează livrările de sfeclă de zahăr de către acţionarii sau membrii unei întreprinderi sau ai unei cooperative producătoare de zahăr.
SECŢIUNEA B:
[textul din anexa II, partea II, sectiunea 31 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 71., alin. (B) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
PARTEA III:Definiţii privind sectorul hameiului
1."Hamei" înseamnă inflorescenţele uscate, denumite şi conuri, ale plantei (femelă) a hameiului căţărător (Humulus lupulus); aceste inflorescenţe de culoare verde-galbenă, de formă ovală, au un peduncul şi cea mai mare dimensiune a lor variază în general de la 2 la 5 cm.
2."Pudră de hamei" înseamnă produsul obţinut prin măcinarea hameiului, care conţine toate elementele naturale ale acestuia.
3."Pudră de hamei cu un conţinut mai mare de lupulină" înseamnă produsul obţinut din măcinarea hameiului, după eliminarea mecanică a unei părţi din frunze, tulpini, bractee şi axele centrale ale inflorescenţelor.
4."Extract de hamei" înseamnă produsele concentrate obţinute prin acţiunea unui solvent asupra hameiului sau a pulberii de hamei.
5."Mixtură de produse din hamei" înseamnă amestecul de două sau mai multe produse menţionate la punctele 1-4.
PARTEA IV:Definiţii privind sectorul vitivinicol
(1)Termeni legaţi de viţa-de-vie
1."Defrişare" înseamnă eliminarea completă a butucilor de viţă aflaţi pe o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie.
2."Plantare" înseamnă fixarea definitivă a răsadurilor de viţă-de-vie sau a unor porţiuni de răsaduri de viţă-de-vie, altoite sau nu, în vederea producerii de struguri sau a unei culturi de viţă-mamă pentru altoi.
3."Supraaltoire" înseamnă altoirea unei viţei-de-vie care a mai făcut obiectul unei altoiri.
(2)Termeni legaţi de produse
4."Struguri proaspeţi"înseamnă fructul viţei-de-vie utilizat în vinificaţie, bine copt sau chiar uşor stafidit, care poate fi zdrobit sau presat prin mijloace obişnuite în vinificaţie şi care poate produce spontan o fermentaţie alcoolică.
5."Must de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie prin adaosul de alcool" înseamnă un produs care:
a)are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 12 % vol. şi de maximum 15 % vol.;
b)se obţine prin adaos la un must de struguri nefermentat, care are un titru alcoolic natural de cel puţin 8,5 % vol. şi care provine exclusiv din soiurile de struguri de vinificaţie care pot fi clasificate în conformitate cu articolul 81 alineatul (2):
(i)fie de alcool neutru de origine vinicolă, inclusiv alcool obţinut prin distilarea strugurilor stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 96 % vol.;
(ii)fie a unui produs nerectificat provenit din distilarea vinului şi având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52 % vol. şi de cel mult 80 % vol.
6."Suc de struguri" înseamnă produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, care:
a)se obţine prin tratare corespunzătoare, datorită căreia devine potrivit pentru consum ca atare;
b)se obţine din struguri proaspeţi sau din must de struguri ori prin reconstituire. Atunci când se obţine prin reconstituire, se reconstituie din must de struguri concentrat sau din suc de struguri concentrat.
Este permis un titru alcoolic dobândit pentru sucul de struguri de cel mult 1 % vol.
7."Suc de struguri concentrat" înseamnă sucul de struguri necaramelizat obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri realizată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzirea pe foc direct, astfel încât indicele refracto- metric, determinat la temperatura de 20 °C de refractometrul utilizat conform unei metode care urmează a fi stabilită, să nu fie mai mic de 50,9 %.
Este permis un titru alcoolic dobândit pentru sucul de struguri concentrat de cel mult 1 % vol.
8."Drojdii de vin" înseamnă reziduul:
a)care se depune în recipientele care conţin vin, după fermentare, în timpul stocării sau după tratarea autorizată;
b)obţinut din filtrarea sau centrifugarea produsului menţionat la litera (a);
c)care se depune în recipientele care conţin must de struguri în timpul stocării sau după tratarea autorizată sau
d)obţinut din filtrarea sau centrifugarea produsului menţionat la litera (c).
9."Tescovină" înseamnă reziduul din tescuirea strugurilor proaspeţi, fermentat sau nu.
10."Pichetul (piquette)" înseamnă un produs obţinut:
a)prin fermentarea tescovinei netratate, macerată în apă sau
b)prin extragerea cu apă a tescovinei fermentate.
11."Vin alcoolizat" înseamnă un produs care:
a)are un titru alcoolic volumic dobândit de minimum 18 % vol. şi de maximum 24 % vol.;
b)este obţinut exclusiv prin adăugarea, la un vin care nu conţine zahăr rezidual, a unui produs nerectificat provenind din distilarea vinului şi care are un titru alcoolic dobândit de maximum 86 % vol. sau
c)are o aciditate volatilă maximă de 1,5 g/l, exprimată ca acid acetic.
12."Producţie de vin de bază" înseamnă
a)mustul de struguri;
b)vinul sau
c)amestecul de musturi de struguri şi/sau de vinuri cu diferite caracteristici,
destinate obţinerii unui anumit tip de vin spumant.
(3)Titrul alcoolic
13."Titru alcoolic volumic dobândit" înseamnă numărul de volume de alcool pur la o temperatură de 20 °C cuprinse în 100 de volume din produsul respectiv la această temperatură.
14."Titru alcoolic volumic potenţial" înseamnă numărul volumelor de alcool pur, la o temperatură de 20 °C, care poate fi obţinut prin fermentarea totală a zahărului conţinut în 100 de volume de produs la această temperatură.
15."Titru alcoolic volumic total" înseamnă suma titrelor alcoolice dobândite şi potenţiale.
16."Titru alcoolic volumic natural" înseamnă titrul alcoolic volumic total al produsului înainte de orice îmbogăţire.
17."Titru alcoolic masic dobândit" înseamnă numărul kilogramelor de alcool pur conţinute în 100 kg de produs.
18."Titru alcoolic masic potenţial" înseamnă numărul kilogramelor de alcool pur care pot fi produse prin fermentaţia totală a zahărului conţinut în 100 kg de produs.
19."Titru alcoolic masic total" înseamnă suma titrelor alcoolice dobândite şi potenţiale.
PARTEA V:Definiţii privind sectorul cărnii de vită şi mânzat
Animale bovine» înseamnă animalele domestice vii din specia bovină care intră sub incidenţa codurilor NC 0102 21, ex 0102 31 00, 0102 90 20, ex 0102 29 10 până la ex 0102 29 99, 0102 39 10, 0102 90 91.

PARTEA VI:Definiţii privind sectorul laptelui şi produselor lactate
În scopul aplicării contingentului tarifar pentru unt de origine neozeelandeză, expresia "fabricat direct din lapte sau din smântână" nu exclude untul fabricat din lapte sau smântână, fără a se face apel la alte materiale stocate, după un procedeu unic, autonom şi neîntrerupt, care poate presupune trecerea smântânii printr-un stadiu de concentrare a materiei grase butirice şi/sau de fracţionare a acestei materii grase.
PARTEA VII:Definiţii privind sectorul ouălor
1."Ouă cu coajă" înseamnă ouă de păsări de curte, în coajă, proaspete, conservate sau fierte, altele decât ouăle pentru incubaţie specificate la punctul 2.
2."Ouă pentru incubaţie" înseamnă ouăle de păsări de curte destinate incubaţiei.
3."Produse integrale" înseamnă ouă de păsări, fără coajă, cu sau fără adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori, adecvate consumului uman.
4."Produse separate" înseamnă gălbenuşuri de ouă de păsări, cu sau fără adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori, adecvate consumului uman.
PARTEA VIII:Definiţii privind sectorul cărnii de pasăre
1."Păsări de curte vii" înseamnă găini, raţe, gâşte, curcani şi bibilici, vii, fiecare cântărind peste 185 de grame.
2."Pui" înseamnă găini, raţe, gâşte, curcani şi bibilici, vii, fiecare cântărind cel mult 185 de grame.
3."Păsări sacrificate" înseamnă cocoşi, găini, raţe, gâşte, curcani şi bibilici din specii domestice, moarte, întregi, cu sau fără măruntaie.
4."Produse derivate" înseamnă următoarele:
a)produsele menţionate în anexa I partea XX litera (a);
b)produsele menţionate în anexa I partea XX litera (b), cu excepţia păsărilor de curte sacrificate şi a organelor comestibile, cunoscute ca "bucăţi de carne de pasăre";
c)organe comestibile menţionate în anexa I partea XX litera (b);
d)produsele menţionate în anexa I partea XX litera (c);
e)produsele menţionate în anexa I partea XX literele (d) şi (e);
f)produsele menţionate în anexa I partea XX litera (f), altele decât cele încadrate la codul NC 1602 20 10.
PARTEA IX:Definiţii privind sectorul apicol
(1)Prin miere se înţelege mierea în sensul Directivei 2001/110/CE (1) a Consiliului, inclusiv în ceea ce priveşte principalele tipuri de miere.
(1)Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (JO L 10, 12.1.2002, p. 47).
(2)"Produse apicole" înseamnă mierea, ceara de albine, lăptişorul de matcă, propolisul sau polenul.
ANEXA III:CALITATEA STANDARD PENTRU OREZ ŞI ZAHĂR MENŢIONATĂ LA ARTICOLUL 1a DIN REGULAMENTUL (UE) nr. 1370/2013 (*6)
CAPITOLUL A:Calitatea standard pentru orezul nedecorticat
Orezul nedecorticat de calitate standard trebuie:
a)să fie de calitate bună, corectă şi vandabilă şi să nu aibă miros;
b)să aibă o umiditate de cel mult 13 %;
c)să aibă un randament al orezului albit de 63 % boabe întregi în greutate (cu o toleranţă de 3 % boabe fără vârf) cu următoarele procentaje, în greutate, de boabe de orez albit care nu sunt de o calitate ireproşabilă:

boabe albicioase de orez nedecorticat încadrat la codurile 1006 10 27 şi 1006 10 98

1,5 %

boabe albicioase de orez nedecorticat încadrat la alte coduri decât 1006 10 27 şi 1006 10 98:

2,0 %

boabe striate cu roşu

1,0 %

boabe cu pete mici

0,50 %

boabe pătate

0,25 %

boabe galbene

0,02 %

boabe de culoarea ambrei

0,05 %

(*6)Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole (JO L 346, 20.12.2013, p. 12)

CAPITOLUL B:Calitatea standard pentru zahăr
I.
[textul din subpunctul I.. din anexa III, capitolul 22 a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 72., alin. (B) din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
II.Calitatea standard pentru zahărul alb
(1)Zahărul alb de calitate standard are următoarele caracteristici:
a)este de calitate bună, corectă şi vandabilă; este uscat, sub formă de cristale granulate omogene care curg liber;
b)gradul minim de polarizare: 99,7;
c)conţinutul maxim de umiditate: 0,06 %;
d)conţinut maxim de zahăr invertit: 0,04 %;
e)numărul de puncte stabilit la punctul 2 nu depăşeşte 22 şi nici nu depăşeşte:
- 15 pentru conţinutul de cenuşă,
- 9 pentru tipul de culoare, stabilit prin metoda Institutului pentru tehnologie agricolă din Brunswick ("metoda Brunswick"),
- 6 pentru culoarea soluţiei, stabilită prin metoda Comisiei internaţionale pentru uniformizarea metodelor de analiză a zahărului (International Commission for Uniform Methods of Sugar Analysis) ("metoda ICUMSA").
(2)Un punct corespunde cu:
a)0,0018 % conţinut de cenuşă, stabilit prin metoda ICUMSA la 28° Brix,
b)0,5 unităţi de tip de culoare, stabilite prin metoda Brunswick,
c)7,5 unităţi ale culorii soluţiei, stabilite prin metoda ICUMSA.
(3)Metodele pentru stabilirea factorilor menţionaţi la punctul 1 sunt cele utilizate pentru stabilirea factorilor din cadrul măsurilor de intervenţie.
III.Calitatea standard pentru zahărul brut
(1)Zahărul brut de calitate standard este zahărul cu un randament în zahăr alb de 92 %.
(2)Randamentul zahărului brut din sfeclă de zahăr se calculează prin scăderea din gradul de polarizare a zahărului respectiv:
a)a procentajului conţinutului de cenuşă, înmulţit cu patru;
b)a procentajului conţinutului de zahăr invertit, înmulţit cu doi;
c)a numărului 1.
(3)Randamentul zahărului brut din trestie de zahăr se calculează scăzând 100 din gradul de polarizare a zahărului respectiv înmulţit cu doi.
ANEXA IV:GRILELE UTILIZATE ÎN UNIUNE PENTRU CLASIFICAREA CARCASELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 10
CAPITOLUL A:Grila utilizată în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine cu vârsta de 8 luni sau mai mult
I.Definiţii
Se aplică următoarele definiţii:
(1)"carcasă" înseamnă întregul corp al unui animal sacrificat, astfel cum se prezintă după sângerare, eviscerare şi jupuire;
(2)"semicarcasă" înseamnă produsul obţinut prin separarea carcasei după un plan de simetrie, prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischiopubiene.
II.Categorii
Carcasele de bovine sunt împărţite în următoarele categorii:
Z: carcase de bovine cu vârsta cuprinsă între 8 luni şi mai puţin de 12 luni;
A: carcase de masculi necastraţi cu vârsta cuprinsă între 12 luni şi mai puţin de 24 de luni;
B: carcase de masculi necastraţi cu vârsta de 24 de luni şi mai mult;
C: carcase de masculi castraţi cu vârsta de 12 luni şi mai mult;
D: carcase de femele care au fătat;
E: carcase ale altor bovine femele cu vârsta de 12 luni şi mai mult.
III.Clasificare
Carcasele se clasifică în urma evaluării succesive a:
1.Conformaţiei, definită după cum urmează:
Dezvoltarea profilurilor carcasei, în special ale părţilor esenţiale ale acesteia (pulpă superioară, spinare, spată)

Clasa de conformaţie

Descriere

S

Superioară

Toate profilurile foarte convexe; dezvoltare excepţională a musculaturii (tipul de carcasă cu muşchi dublu)

E

Excelentă

Toate profilurile de la convexe până la foarte convexe; dezvoltare excepţională a musculaturii

U

Foarte bună

Profiluri în general convexe, dezvoltare foarte bună a musculaturii

R

Bună

Profiluri în general convexe; dezvoltare bună a musculaturii

O

Destul de bună

Profiluri de la drepte la concave; dezvoltare medie a musculaturii

P

Redusă

Toate profilurile de la concave până la foarte concave; dezvoltare slabă a musculaturii

2.Gradul de acoperire cu grăsime, definit după cum urmează:
- Cantitatea de grăsime de pe suprafaţa exterioară a carcasei şi din cavitatea toracică

Clasa de grăsime

Descriere

1

redusă

Lipsă până la un strat redus de grăsime

2

subţire

Strat subţire de grăsime, carne vizibilă aproape peste tot

3

medie

Carne, cu excepţia pulpei şi spatei, acoperită de grăsime aproape peste tot, depuneri subţiri de grăsime în cavitatea toracică

4

ridicată

Carne acoperită de grăsime, dar pulpa şi spata sunt încă vizibile parţial, anumite depuneri distincte de grăsime în cavitatea toracică

5

foarte ridicată

Întreaga carcasă acoperită de grăsime; depuneri mari în cavitatea toracică

Statele membre sunt autorizate să efectueze o subdivizare pentru fiecare dintre clasele prevăzute la punctele 1 şi 2 până la maximum trei subcategorii.
IV.Prezentare
Carcasele şi semicarcasele se prezintă:
a)fără cap şi fără labele picioarelor; capul se separă de carcasă la articulaţia atloido-occipitală, iar piciorul se separă de la articulaţia carpometacarpiană sau tarsometatarsiană;
b)fără organele din cavităţile toracică şi abdominală, cu sau fără rinichi, grăsime renală şi grăsime pelviană;
c)fără organele sexuale şi muşchii aferenţi şi fără uger sau grăsimea din zona mamară.
V.Clasificare şi identificare
Abatoarele autorizate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) iau măsurile necesare pentru a se asigura că toate carcasele sau jumătăţile de carcasă care provin de la bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult sacrificate în respectivele abatoare şi care poartă marca sanitară prevăzută de articolul 5 alineatul (2) coroborat cu anexa I secţiunea I capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) sunt clasificate şi identificate în conformitate cu grila utilizată în Uniune.
(1)Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).
(2)Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).
Înainte de identificarea prin marcare, statele membre pot acorda autorizaţii pentru eliminarea grăsimii externe de pe carcase sau de pe jumătăţile de carcasă, în cazul în care acest lucru este justificat de stratul de grăsime.
CAPITOLUL B:Grila utilizată în Uniune pentru clasificarea carcaselor de porc
I.Definiţii
"Carcasă" înseamnă corpul unui porc după sacrificare, sângerare şi eviscerare, întreg sau separat de-a lungul liniei mediane.
II.Clasificare
Carcasele sunt clasificate în funcţie de conţinutul lor estimativ de carne slabă şi sunt împărţite în următoarele categorii:

Clase

Procentul de carne slabă din greutatea carcasei

S

60 sau mai mult

E

55 sau peste, dar să nu depăşească 60

U

50 sau peste, dar să nu depăşească 55

R

45 sau peste, dar să nu depăşească 50

O

40 sau peste, dar să nu depăşească 45

P

sub 40

III.Prezentare
Carcasele se prezintă fără limbă, păr, copite, organe genitale, osânză, rinichi şi diafragmă.
IV.Conţinutul de carne slabă
1.Conţinutul de carne slabă este evaluat prin metode de clasificare autorizate de Comisie. Sunt autorizate exclusiv metodele de evaluare cunoscute din punct de vedere statistic pe baza unor măsurători fizice ale uneia sau mai multor părţi anatomice ale carcasei de porc. Autorizarea metodelor de clasificare se face sub rezerva unei toleranţe maxime de eroare statistică în evaluare.
2.Cu toate acestea, valoarea comercială a carcaselor nu este determinată exclusiv de conţinutul estimativ de carne slabă.
V.Identificarea carcaselor
Cu excepţia cazului în care Comisia dispune altfel, carcasele clasificate se identifică prin marcare în conformitate cu grila utilizată în Uniune.
CAPITOLUL C:Grila utilizată în Uniune pentru clasificarea carcaselor de oaie
I.Definiţii
Se aplică definiţiile termenilor "carcasă" şi "semicarcasă" sunt prevăzute la punctul A.I.
II.Categorii
Carcasele sunt împărţite în următoarele categorii:
A: carcase de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni;
B: carcasele celorlalte ovine.
III.Clasificare
Carcasele se clasifică prin aplicarea dispoziţiilor de la punctul A.III mutatis mutandis. Cu toate acestea, termenul de "rotund" de la punctul A.III.1 şi de la rândurile 3 şi 4 din tabelul de la punctul A.III.2 se înlocuieşte cu termenul "sfert superior".
IV.Prezentare
Carcasele şi semicarcasele se prezintă fără cap (separat la articulaţia atlantooccipitală), fără picioare (separate la articulaţia carpometacarpiană sau tarsometatarsiană), fără coadă (separată între a şasea şi a şaptea vertebră caudală), fără uger, fără organe genitale, fără ficat şi fără măruntaie. Rinichii şi grăsimea perirenală sunt incluse în carcasă.
Statele membre sunt autorizate să permită forme de prezentare diferite în cazul în care nu se foloseşte forma de prezentare de referinţă.
V.Identificarea carcaselor
Carcasele şi semicarcasele clasificate se identifică prin marcare în conformitate cu grila utilizată în Uniune.
ANEXA V:PRODUSE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 23 ALINEATUL (5)
Categoria I
- Produse lactate fermentate fără suc de fructe, aromatizate natural
- Produse lactate fermentate cu suc de fructe, aromatizate natural sau nearomatizate
- Băuturi pe bază de lapte, cu cacao, suc de fructe sau aromatizate natural
Categoria II
Produse lactate fermentate sau nefermentate cu fructe, aromatizate natural sau nearomatizate

ANEXA VI:
[textul din anexa VI a fost abrogat la 01-ian-2023 de Art. 1, punctul 73. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
ANEXA VII:DEFINIŢIILE, DENUMIRILE ŞI DENUMIRILE COMERCIALE ALE PRODUSELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 78
În scopul aplicării prezentei anexe, "denumire comercială" înseamnă denumirea sub care este vândut un produs alimentar, în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva (CE) 2000/13, sau denumirea produsului în înţelesul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.
PARTEA I:Carne provenind de la bovine cu vârsta mai mică de 12 luni
I.Definiţii
În sensul prezentei părţi, "carne" înseamnă întreaga cantitate de carcase, de carne cu os sau dezosată şi de organe, tăiate sau nu, destinate consumului uman, provenind de la bovine cu vârsta mai mică de 12 luni, prezentate în stare proaspătă, congelată sau supracongelată, fie că sunt sau nu învelite sau ambalate.
II.Clasificarea bovinelor cu vârsta mai mică de 12 luni la abator
În momentul sacrificării, toate bovinele cu vârsta mai mică de 12 luni sunt clasificate de operatori, sub supravegherea autorităţii competente, într-una dintre următoarele două categorii:
(A)Categoria V: bovine cu vârsta mai mică de 8 luni Litera de identificare a categoriei: V;
(B)Categoria Z: bovine cu vârsta mai mare de 8 luni şi mai mică de 12 luni
Litera de identificare a categoriei: Z.
Această clasificare se desfăşoară pe baza informaţiilor cuprinse în paşaportul care însoţeşte bovinele sau, în absenţa acestuia, pe baza datelor din baza de date electronică prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului (1).
(1)Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat (JO L 204, 11.8.2000, p. 1).
La cererea unui grup menţionat la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, statul membru relevant poate decide că condiţiile menţionate la acest punct nu se aplică pentru carnea de bovine cu o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 înregistrată înainte de 29 iunie 2007.

III.Denumiri comerciale
1.Carnea provenind de la bovine cu vârsta mai mică de 12 luni se comercializează în statele membre numai sub următoarea (următoarele) denumire (denumiri) comercială (comerciale) prevăzută (prevăzute) pentru fiecare stat membru:
(A)Pentru carnea provenind de la bovine cu vârsta mai mică de 8 luni (litera de identificare a categoriei: V):

Ţara de comercializare

Denumirile comerciale care trebuie utilizate

Belgia

veau, viande de veau/kalfsvlees/Kalbfleisch

Bulgaria

Republica Cehă

Teleci

Danemarca

Lyst kalvekod

Germania

Kalbfleisch

Estonia

Vasikaliha

Irlanda

Veal

Grecia

Spania

Ternera blanca, carne de ternera blanca

Franţa

veau, viande de veau

Croaţia

teletina

Italia

vitello, carne di vitello

Cipru

Letonia

Tela gala

Lituania

Versiena

Luxemburg

veau, viande de veau/Kalbfleisch

Ungaria

Borjuhus

Malta

Vitella

Ţările de Jos

Kalfsvlees

Austria

Kalbfleisch

Polonia

Cielecina

Portugalia

Vitela

România

carne de viţel

Slovenia

Teletina

Slovacia

Tel'acie maso

Finlanda

vaalea vasikanliha/ljust kalvkott

Suedia

ljust kalvkott

Regatul Unit

Veal

*) la punctul III subpunctul 1 litera (A), rândul pentru Regatul Unit se elimină;

(B)Pentru carnea provenind de la bovine cu vârsta mai mare de 8 luni şi mai mică de 12 luni (litera de identificare a categoriei: Z):

Ţara de comercializare

Denumirile comerciale care trebuie utilizate

Belgia

jeune bovin, viande de jeune bovin/jongrundvlees/Jungrindfleisch

Bulgaria

Republica Cehă

hovezi maso z mladeho skotu

Danemarca

Kalvekod

Germania

Jungrindfleisch

Estonia

noorloomaliha

Irlanda

rose veal

Grecia

Spania

Ternera, carne de ternera

Franţa

jeune bovin, viande de jeune bovin

Croaţia

mlada junetina

Italia

vitellone, carne di vitellone

Cipru

Letonia

jaunlopa gala

Lituania

Jautiena

Luxemburg

jeune bovin, viande de jeune bovin/Jungrindfleisch

Ungaria

Novendek marha husa

Malta

Vitellun

Ţările de Jos

rose kalfsvlees

Austria

Jungrindfleisch

Polonia

mloda wolowina

Portugalia

Vitelao

România

carne de tineret bovin

Slovenia

meso tezjih telet

Slovacia

maso z mladeho dobytka

Finlanda

vasikanliha/kalvkott

Suedia

Kalvkott

Regatul Unit

Beef

*)la punctul III subpunctul 1 litera (B), rândul pentru Regatul Unit se elimină;

2.Denumirile comerciale menţionate la paragraful 1 pot fi completate printr-o indicaţie a numelui sau a denumirii bucăţilor de carne sau de organe în cauză.
3.Denumirile comerciale enumerate pentru categoria V la subpunctul A din tabelul prevăzut la paragraful 1 şi orice denumire nouă derivată din aceste denumiri comerciale se utilizează numai dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute în prezenta anexă.
În special, termenii "veau", "teleci", "Kalb", , "ternera", "kalv", "veal", "vitello", "vitella", "kalf", "vitela" şi "teletina" nu se utilizează într-o denumire comercială şi nu sunt indicaţi pe eticheta cărnii provenind de la bovine cu vârsta mai mare de 12 luni.
4.Condiţiile menţionate la paragraful 1 nu se aplică pentru carnea de bovine cu o denumire de origine sau o indicaţie geografică protejată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 înregistrată anterior datei de 29 iunie 2007.
IV.Indicarea obligatorie pe etichetă
1.Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE, Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 şi articolelor 13, 14 şi 15 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, în fiecare etapă de producţie şi comercializare, operatorii etichetează carnea provenind de la bovine cu vârsta mai mică de 12 luni cu următoarele informaţii:
a)denumirea comercială în conformitate cu punctul III din prezenta parte;
b)vârsta animalelor la sacrificare, indicată, după caz, sub forma:
- "vârsta la sacrificare: mai mică de 8 luni";
- "vârsta la sacrificare: cel puţin 8 dar mai mică de 12 luni".
Prin derogare de la primul paragraf litera (b), operatorii pot înlocui indicarea vârstei la sacrificare cu indicarea categoriei, şi anume: "categoria V" sau "categoria Z", în etapele care preced punerea în circulaţie către consumatorul final.
2.În cazul cărnii provenind de la bovine cu vârsta mai mică de 12 luni, prezentată spre vânzare consumatorului final la punctul de vânzare cu amănuntul fără a fi fost preambalată, statele membre stabilesc norme cu privire la modul în care trebuie indicate informaţiile menţionate la punctul 1.
V.Înregistrare
În fiecare etapă de producţie şi comercializare, operatorii înregistrează următoarele informaţii:
a)numărul de identificare şi data naşterii animalelor, exclusiv la nivel de abator;
b)o indicaţie a numărului de referinţă prin care se poate stabili o legătură între, pe de o parte, identificarea animalelor de la care provine carnea şi, pe de altă parte, denumirea comercială, vârsta la sacrificare şi litera de identificare a categoriei de pe eticheta cărnii;
c)data sosirii şi date plecării, la punctul respectiv, ale animalelor şi cărnii.
VI.Verificări oficiale
1.Statele membre desemnează autoritatea competentă (autorităţile competente) responsabilă (responsabile) de efectuarea unor controale oficiale prin care se poate evalua aplicarea prezentei anexe şi informează Comisia în acest sens.
2.Autoritatea competentă (autorităţile competente) efectuează controalele oficiale în conformitate cu principiile generale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (1).
(1)Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).
3.Atunci când este necesar, experţii Comisiei efectuează, împreună cu autorităţile competente în cauză şi, după caz, cu experţii statelor membre, controale la faţa locului pentru a se asigura că dispoziţiile prezentei anexe sunt puse în aplicare.
4.Orice stat membru pe al cărui teritoriu se efectuează controalele respective oferă Comisiei asistenţa necesară pe care aceasta o poate solicita în vederea îndeplinirii sarcinilor sale.
5.Pentru carnea importată din ţări terţe, o autoritate competentă desemnată de ţara terţă sau, după caz, un organism independent din ţara terţă asigură îndeplinirea cerinţelor din prezenta parte. Organismul independent garantează pe deplin respectarea condiţiilor stabilite de standardul european EN 45011 sau de ISO/IEC Guide 65.
PARTEA II:Categorii de produse viticole
1.Vinul
"Vin" înseamnă produsul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică totală sau parţială a strugurilor proaspeţi, presaţi sau nu, sau a mustului de struguri.
Vinul:
a)are, după tratamentele eventuale menţionate în anexa VIII partea I secţiunea B, un titru alcoolic volumic dobândit de cel puţin 8,5 % vol., cu condiţia ca vinul să provină exclusiv din struguri recoltaţi în zonele viticole A şi B menţionate în apendicele I la prezenta anexă, şi de cel puţin 9 % vol. în alte zone viticole;
b)are, prin derogare de la titrul alcoolic minim dobândit aplicabil în alte cazuri, atunci când are o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată, după tratamentele eventuale menţionate în anexa VIII partea I secţiunea B, un titru alcoolic dobândit de cel puţin 4,5 % vol.;
c)are un titru alcoolic total de cel mult 15 % vol. Cu toate acestea, prin derogare:
- limita maximă a titrului alcoolic total poate ajunge până la 20 % vol. în cazul vinurilor care au fost obţinute fără nicio îmbogăţire, produse în anumite zone viticole din Uniune, care urmează a fi stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2),
- limita maximă a titrului alcoolic total poate depăşi 15 % vol. în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată care au fost obţinute fără îmbogăţire, sau îmbogăţit numai prin procedurile de concentrare parţială enumerate în anexa VIII partea I secţiunea B punctul 1, cu condiţia ca specificaţiile referitoare la produs din dosarul tehnic privind denumirea de origine protejată respectivă să permită această posibilitate;

d)are, sub rezerva unor derogări care pot fi adoptate de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2), un conţinut total de aciditate, exprimat în acid tartric, de cel puţin 3,5 grame la litru sau 46,6 miliechivalenţi pe litru.
"Retsina" înseamnă vinul produs doar pe teritoriul geografic al Greciei din mustul de struguri tratat cu răşină de pin de Alep. Utilizarea răşinii de pin de Alep este permisă numai pentru obţinerea vinului "Retsina" în condiţiile stabilite prin dispoziţiile de drept intern în vigoare în Grecia.
Prin derogare de la al doilea paragraf litera (b), "Tokaji eszencia" şi "Tokajska esencia" sunt considerate vinuri. Cu toate acestea, statele membre pot permite utilizarea termenului "vin" dacă:
a)acesta este însoţit de denumirea unui fruct sub formă de denumire compusă, pentru a comercializa produsele obţinute prin fermentarea altor fructe decât strugurii; sau
b)face parte dintr-o denumire compusă.
Trebuie evitată orice confuzie cu produsele care corespund categoriilor de vin din prezenta anexă.
2.Vinul nou aflat încă în fermentaţie
"Vin nou aflat încă în fermentaţie" înseamnă produsul a cărui fermentaţie alcoolică nu s-a încheiat şi care nu este încă separat de drojdie.
3.Vinul licoros
"Vin licoros" înseamnă un produs:
a)are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puţin 15 % vol., şi de cel mult 22 % vol. În mod excepţional, pentru vinurile supuse procesului de învechire pe parcursul unor perioade îndelungate, aceste limite pot fi diferite în cazul anumitor vinuri licoroase cu o denumire de origine sau cu o indicaţie geografică de pe lista stabilită de Comisie prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 75 alineatul (2), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- vinurile supuse procesului de învechire corespund definiţiei de vin licoros; şi
- titrul alcoolic volumic dobândit al vinului învechit nu este mai mic de 14 % vol.;

b)care are un titru alcoolic total de cel puţin 17,5 % vol., cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu denumiri de origine sau indicaţii geografice care figurează pe o listă care urmează a fi întocmită de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2);
c)care se obţine din:
- must de struguri parţial fermentat,
- vin,
- amestecul produselor menţionate anterior, sau
- must de struguri sau un amestec al acestuia cu vin, în cazul anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată care urmează a fi stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2);
d)care are un titru alcoolic natural iniţial de cel puţin 12 % vol., cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată care figurează pe o listă care urmează a fi întocmită de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2);
e)la care s-au adăugat următoarele:
(i)individual sau în amestec:
- alcool neutru de origine viticolă, inclusiv alcoolul obţinut prin distilarea strugurilor stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 96 % vol.;
- distilat de vin sau de struguri stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52 % vol. şi cel mult 86 % vol.;
(ii)împreună cu unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
- must de struguri concentrat,
- un amestec al unuia dintre produsele menţionate la litera (e) punctul (i) cu un must de struguri menţionat la litera (c) prima şi a patra liniuţă;
f)la care, prin derogare de la litera (e), s-au adăugat, în cazul anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată care figurează pe o listă care urmează a fi întocmită de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2):
(i)oricare dintre produsele enumerate la litera (e) punctul (i), individual sau în amestec sau
(ii)unul sau mai multe dintre produsele următoare:
- alcool de vin sau de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 95 % vol. şi de cel mult 96 % vol.;
- rachiu de vin sau de tescovină, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52 % vol. şi de cel mult 86 % vol.;
- rachiu de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52 % vol. şi de cel mult 94,5 % vol. şi
(iii)unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
- must de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi,
- must de struguri concentrat obţinut prin acţiunea focului direct, care corespunde, cu excepţia acestei operaţiuni, definiţiei de must de struguri concentrat,
- must de struguri concentrat,
- un amestec al unuia dintre produsele enumerate la litera (f) punctul (ii) cu un must de struguri menţionat la litera (c) prima şi a patra liniuţă.
4.Vinul spumant
"Vin spumant" înseamnă un produs:
a)obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:
- din struguri proaspeţi,
- din must de struguri sau
- din vin;
b)care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentaţie;
c)care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie şi
d)pentru care titrul alcoolic total al producţiilor de vin de bază destinate preparării sale nu trebuie să fie mai mic de 8,5 % vol.
5.Vinul spumant de calitate
"Vin spumant de calitate" înseamnă un produs:
a)obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:
- din struguri proaspeţi,
- din must de struguri sau
- din vin;
b)care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentaţie;
c)care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3,5 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie şi
d)pentru care titrul alcoolic total al producţiilor de vin de bază destinate preparării sale nu trebuie să fie mai mic de 9 % vol.
6.Vinul spumant de calitate de tip aromat
"Vinuri spumante de calitate de tip aromat" înseamnă vinurile spumante de calitate:
a)care sunt obţinute prin utilizarea exclusivă, la alcătuirea producţiei de vin de bază, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat, care provine din anumite soiuri de struguri de vinificaţie incluse pe o listă ce urmează a fi întocmită de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2).
Vinurile spumante de calitate de tip aromat produse în mod tradiţional prin utilizarea vinurilor la alcătuirea producţiei de vin de bază sunt stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2);
b)care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie;
c)al căror titru alcoolic dobândit nu poate fi mai mic de 6 % vol. şi
d)al căror titru alcoolic total nu poate fi mai mic de 10 % vol.
7.Vinul spumos
"Vin spumos" înseamnă un produs:
a)care se obţine din vin fără denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată;
b)care degajă, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenind total sau parţial dintr-un adaos al acestui gaz şi
c)care prezintă, atunci când este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie.
8.Vinul petiant
"Vin petiant" înseamnă un produs:
a)se obţine din vin, din vin nou aflat încă în fermentaţie, din must de struguri sau din must de struguri parţial fermentat, cu condiţia ca aceste produse să aibă titru alcoolic total de minimum 9 % vol.;
b)care are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 7 % vol.;
c)care prezintă, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen în soluţie de minimum 1 bar şi maximum 2,5 bari şi
d)care este prezentat în recipiente de 60 de litri sau mai mici.
9.Vinul perlant
"Vin perlant" înseamnă un produs care:
a)se obţine din vin, din vin nou aflat încă în fermentaţie, din must de struguri sau din must de struguri parţial fermentat;
b)are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 7 % vol. şi un titru alcoolic total de cel puţin 9 % vol.;
c)prezintă, dacă este conservat la 20 °C în recipiente închise, o suprapresiune, datorată dioxidului de carbon în soluţie total sau parţial adăugat, de minimum 1 bar şi maximum 2,5 bari şi
d)care este prezentat în recipiente de 60 de litri sau mai mici.
10.Mustul de struguri
"Must de struguri" înseamnă produsul lichid obţinut în mod natural sau prin procedee fizice din struguri proaspeţi. Este permis un titru alcoolic dobândit al mustului de struguri de cel mult 1 % vol.
11.Mustul de struguri parţial fermentat
"Mustul de struguri parţial fermentat" înseamnă produsul obţinut din fermentarea unui must de struguri, care are un titru alcoolic dobândit mai mare de 1 % vol. şi mai mic de trei cincimi din titrul său alcoolic volumic total.
12.Mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi
"Mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi" înseamnă produsul obţinut prin fermentarea parţială a mustului de struguri obţinut din struguri stafidiţi, al cărui conţinut total de zahăr înainte de fermentare este de cel puţin 272 de grame la litru şi al cărui titru alcoolic dobândit şi natural nu trebuie să fie mai mic de 8 % vol. Cu toate acestea, anumite vinuri care urmează a fi stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2) şi care îndeplinesc aceste cerinţe nu trebuie considerate drept must de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi.
13.Mustul de struguri concentrat
"Mustul de struguri concentrat" înseamnă must de struguri necaramelizat care se obţine prin deshidratarea parţială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20 °C de refractometrul utilizat conform unei metode care urmează a fi stabilită în conformitate cu articolul 80 alineatul (5) primul paragraf şi cu articolul 91 primul paragraf litera (d) să nu fie mai mică de 50,9 %.
Este permis un titru alcoolic dobândit al mustului de struguri concentrat de cel mult 1 % vol.
14.Mustul de struguri concentrat rectificat
"Must de struguri concentrat rectificat" înseamnă:
a)produsul lichid necaramelizat:
(i)care se obţine prin deshidratarea parţială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzirea pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20oC de refractometrul utilizat conform unei metode ce urmează a se stabili în conformitate cu articolul 80 alineatul (5) primul paragraf şi cu articolul 91 primul paragraf litera (d) să nu fie mai mică de 61,7 %;
(ii)care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor componente în afară de zahăr;
(iii)care are următoarele caracteristici:
- un pH de maximum 5, determinat la 25 Brix;
- o densitate optică, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, determinată la 25 Brix;
- un conţinut de zaharoză nedetectabil printr-o metodă de analiză care urmează a fi stabilită;
- un indice Folin-Ciocalteu de maximum 6,00, determinat la 25°Brix;
- aciditate de titrare de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale;
- un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogram de zaharuri totale;
- un conţinut total de cationi de cel mult 8 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale;
- o conductivitate care nu depăşeşte 120 micro-Siemens pe centimetru, determinată la 25°Brix şi la 20 °C;
- un conţinut de hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;
- prezenţa mezoinozitolului.
b)produsul solid necaramelizat:
(i)care se obţine prin cristalizarea mustului de struguri concentrat rectificat lichid, fără utilizarea vreunui solvent;
(ii)care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor componente în afară de zahăr;
(iii)care, după diluarea într-o soluţie la 25 Brix, are următoarele caracteristici:
- un pH de maximum 7,5,
- o densitate optică, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm,
- un conţinut de zaharoză nedetectabil printr-o metodă de analiză care urmează a fi stabilită,
- un indice Folin-Ciocalteu de maximum 6,00,
- aciditate de titrare de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale,
- un conţinut în dioxid de sulf de maximum 10 mg pe kilogram de zaharuri totale,
- un conţinut total de cationi de cel mult 8 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale,
- o conductivitate care nu depăşeşte 120 micro-Siemens pe centimetru, determinată la 20 °C,
- un conţinut de hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale,
- prezenţa mezoinozitolului.
Este permis un titru alcoolic dobândit al mustului de struguri concentrat rectificat de cel mult 1 % vol.
15.Vinul din struguri stafidiţi
"Vin din struguri stafidiţi" înseamnă un produs:
a)care este obţinut fără îmbogăţire din strugurii lăsaţi la soare sau la umbră pentru a se deshidrata parţial;
b)care are un titru alcoolic total de cel puţin 16 % vol. şi un titru alcoolic dobândit de cel puţin 9 % vol. şi
c)care are un titru alcoolic natural de cel puţin 16 % vol. (sau 272 de grame de zahăr/litru).
16.Vinul din struguri supracopţi
"Vin din struguri supracopţi" înseamnă produsul care:
a)este obţinut fără îmbogăţire;
b)are un titru alcoolic natural de cel puţin 15 % vol. şi
c)are un titru alcoolic total de cel puţin 15 % vol. şi un titru alcoolic dobândit de cel puţin 12 % vol. Statele membre pot prevedea o perioadă de învechire pentru acest produs.
17.Oţetul de vin
"Oţet de vin" înseamnă oţetul care:
a)se obţine exclusiv prin fermentarea acetică a vinului şi
b)are o aciditate totală de cel puţin 60 de grame pe litru, exprimată în acid acetic.
*)- partea II se modifică după cum urmează:
-se adaugă următoarea parte introductivă:
Categoriile de produse viticole sunt cele prevăzute la punctele 1-17. Categoriile de produse viticole prevăzute la punctul 1 şi la punctele 4-9 pot fi supuse unui tratament de dezalcoolizare totală sau parţială în conformitate cu anexa VIII secţiunea E partea I, după ce şi-au atins pe deplin caracteristicile respective, astfel cum sunt descrise la punctele respective.

PARTEA III:Lapte şi produse lactate
1."Lapte" înseamnă rezervată exclusiv produsului de secreţie mamară normală, obţinut prin una sau mai multe mulgeri, fără niciun fel de adăugare sau extracţie.
Cu toate acestea, termenul de "lapte" poate fi utilizată:
a)pentru laptele tratat fără modificarea compoziţiei sale sau pentru laptele al cărui conţinut de grăsime a fost standardizat, în conformitate cu partea IV;
b)în asociere cu unul sau mai mulţi termeni pentru a desemna tipul, clasa de calitate, originea şi/sau utilizarea prevăzută a laptelui sau pentru a descrie tratarea fizică sau modificările pe care le-a suferit în compoziţie, cu condiţia ca aceste modificări să fie limitate la adăugarea şi/sau la retragerea de constituenţi naturali ai laptelui.
2.În sensul prezentei părţi, "produse lactate" înseamnă produsele derivate exclusiv din lapte, putând fi adăugate unele substanţe necesare fabricaţiei lor, cu condiţia ca aceste substanţe să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parţiale, a vreunui constituent al laptelui.
Elementele prezentate în continuare sunt rezervate exclusiv produselor lactate.
a)următoarele denumiri, utilizate în toate etapele comercializării:

(i) zer;

(ii) smântână;

(iii) unt;

(iv) lapte acru;

(v) ulei de unt;

(vi) cazeine;

(vii) materie grasă lactată anhidră;

(viii) brânză;

(ix) iaurt;

(x) chefir;

(xi) kumiss;

(xii) viili/fil;

(xiii) smetana;

(xiv) fil;

(xv) rjazenka,

(xvi) ruguspiens;

b)denumirile în sensul articolului 5 din Directiva 2000/13/CE sau al articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 utilizate efectiv pentru produse lactate.
3.Termenul "lapte" şi denumirile utilizate pentru a desemna produsele lactate pot fi de asemenea folosite în asociere cu unul sau mai mulţi termeni pentru a desemna produsele compuse în care niciun element nu înlocuieşte sau nu este destinat să înlocuiască vreun altul din lapte şi în care laptele sau produsul lactat este o parte esenţială fie prin cantitatea sa, fie prin caracteristicile produsului.
4.În ceea ce priveşte laptele, se precizează specia de animale de la care provine acesta, în cazul în care nu provine de la specii bovine.
5.Denumirile menţionate la punctele 1, 2 şi 3 nu pot fi utilizate pentru niciun alt produs decât cele menţionate la punctele respective.
Totuşi, această dispoziţie nu se aplică denumirii produselor a căror natură exactă reiese clar din utilizarea lor tradiţională şi/sau dacă denumirile sunt clar utilizate pentru a descrie o calitate caracteristică a produsului.
6.În privinţa altor produse decât cele menţionate la punctele 1, 2 şi 3 din prezenta parte, nu pot fi utilizate nicio etichetă, niciun document comercial, niciun material publicitar, nicio formă de publicitate astfel cum este definită la articolul 2 din Directiva 2006/114/CE a Consiliului (1), precum şi nicio formă de prezentare care indică, implică sau sugerează că produsele în cauză sunt produse lactate.
(1)Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă (JO L 376, 27.12.2006, p. 21).
Cu toate acestea, pentru produsele care conţin lapte sau produse lactate, denumirea de "lapte" sau denumirile menţionate la punctul 2 al doilea paragraf din prezenta parte pot fi utilizate doar pentru a descrie materiile prime de bază şi pentru a enumera ingredientele în conformitate cu Directiva 2000/13/CE sau cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.
PARTEA IV:Laptele destinat consumului uman încadrat la codul NC 0401
I.Definiţii
În sensul prezentei părţi:
a)"lapte" înseamnă produsul obţinut din mulsul uneia sau al mai multor vaci;
b)"lapte de consum" înseamnă produsele menţionate la punctul III destinate a fi livrate consumatorilor în aceeaşi stare;
c)"conţinut de grăsime" înseamnă raportul de masă exprimat în părţi de grăsime din lapte la o sută de părţi de lapte din laptele respectiv;
d)"conţinut proteic" înseamnă raportul de masă al părţilor proteice la o sută de părţi de lapte din laptele respectiv (obţinut prin înmulţirea cu 6,38 a conţinutului total de azot din lapte exprimat în procentaj de masă).
II.Livrarea sau vânzarea către consumatorul final
1.Numai laptele care îndeplineşte condiţiile stabilite pentru laptele de consum poate fi livrat sau vândut fără a fi procesat consumatorului final, direct sau prin intermediul restaurantelor, spitalelor, cantinelor sau al altor unităţi de acest tip.
2.Denumirile comerciale folosite pentru produsele respective sunt cele prezentate la punctul III. Acestea se folosesc numai pentru produsele menţionate la punctul respectiv, fără a aduce atingere folosirii lor în denumirile compuse.
3.Statele membre adoptă măsuri pentru a informa consumatorii despre natura şi compoziţia produselor respective, în toate situaţiile în care omisiunea acestor informaţii ar putea induce în eroare consumatorul.
III.Lapte de consum
1.Următoarele produse sunt considerate ca fiind lapte de consum:
a)lapte crud: lapte care nu a fost tratat termic la peste 40oC şi nici nu a fost supus unui tratament cu un efect echivalent;
b)lapte integral: lapte tratat termic care, în privinţa conţinutului de grăsime, îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
(i)lapte integral standardizat: lapte cu un conţinut de grăsime de cel puţin 3,50 % (m/m). Totuşi, statele membre pot prevedea o categorie suplimentară de lapte integral cu un conţinut de grăsime de 4,00 % (m/m) sau mai mult;
(ii)lapte integral nestandardizat: lapte cu un conţinut de grăsime care nu a fost modificat de la stadiul de mulgere prin adăugarea sau eliminarea de grăsimi din lapte sau prin amestecarea cu lapte al cărui conţinut de grăsime naturală a fost modificat. Cu toate acestea, conţinutul de grăsime nu poate fi mai mic de 3,50 % (m/m);
c)lapte semidegresat: lapte tratat termic al cărui conţinut de grăsime a fost redus la cel puţin 1,50 % (m/m) şi la cel mult 1,80 % (m/m);
d)lapte-degresat: lapte tratat termic al cărui conţinut de grăsime a fost redus la cel mult 0,50 % (m/m).
Laptele tratat termic care nu respectă cerinţele privind conţinutul de grăsime stabilite la primul paragraf literele (b), (c) şi (d) este considerat lapte de consum cu condiţia indicării pe ambalaj a conţinutului de grăsime în mod clar, cu o zecimală, sub forma "... % grăsime". Acest tip de lapte nu este descris ca lapte integral, lapte semidegresat sau lapte degresat.
2.Fără a aduce atingere alineatului (1) litera (b) punctul (ii), sunt permise numai următoarele modificări:
a)modificarea conţinutului de grăsime naturală prin îndepărtarea sau adăugarea de smântână sau prin adăugarea de lapte integral, semidegresat sau degresat, în scopul de a asigura conţinutul de grăsime stabilit pentru laptele de consum;
b)îmbogăţirea laptelui cu proteine lactate, săruri minerale sau vitamine, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (1);
(1)Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine şi minerale, precum şi de anumite substanţe de alt tip în produsele alimentare (JO L 404, 30.12.2006, p. 26).
c)reducerea conţinutului de lactoză prin schimbarea în glucoză şi galactoză.
Modificările de compoziţie a laptelui menţionate la literele (b) şi (c) sunt permise numai dacă sunt indicate pe ambalajul produsului, astfel încât acestea să poată fi văzute şi citite cu uşurinţă şi fără să poată fi şterse. Aceste indicaţii nu înlocuiesc însă obligaţia cu privire la indicarea pe etichetă a valorii nutritive stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011. Dacă se adăugă proteine, conţinutul proteic al laptelui îmbogăţit trebuie să fie de 3,8 % (m/m) sau peste această valoare.
Cu toate acestea, statele membre pot limita sau interzice modificările de compoziţie a laptelui menţionate la literele (b) şi (c).
3.Laptele de consum trebuie:
a)să aibă un punct de îngheţ apropiat de punctul mediu de îngheţ al laptelui crud înregistrat în zona de origine de unde a fost colectat laptele de consum;
b)să aibă o masă mai mare sau egală cu 1 028 de grame/litru pentru laptele care conţine 3,5 % (m/m) grăsime la o temperatură de 20 °C sau o greutate echivalentă pe litru pentru laptele având un conţinut diferit de grăsime;
c)să conţină un minim de 2,9 % (m/m) materie proteică pentru laptele conţinând 3,5 % (m/m) grăsime sau o concentraţie echivalentă în cazul laptelui având un conţinut diferit de grăsime.
PARTEA V:Produse din sectorul cărnii de pasăre
I.Prezenta parte din prezenta anexă se aplică în cazul comercializării în cadrul Uniunii, printr-o activitate profesională sau comercială, a anumitor tipuri şi prezentări de carne de pasăre, precum şi a preparatelor şi a produselor pe bază de carne de pasăre sau de organe comestibile de pasăre din speciile următoare:
- Gallus domesticus;
- raţe;
- gâşte;
- curcani;
- bibilici.
Prezentele dispoziţii se aplică şi cărnii de pasăre în saramură încadrată la codul NC 0210 99 39.
II.Definiţii
1."carne de pasăre" înseamnă carne de pasăre adecvată consumului uman, care nu a fost tratată decât la rece;
2."carne proaspătă de pasăre" înseamnă carne de pasăre neîntărită în niciun moment prin procesul de răcire înainte de a fi păstrată la o temperatură de cel puţin - 2 °C şi de cel mult + 4 °C. Cu toate acestea, statele membre pot stabili cerinţe uşor diferite în ceea ce priveşte temperatura referitoare la intervalul minim necesar pentru tranşarea şi manipularea cărnii proaspete de pasăre în magazinele cu amănuntul sau în incinte adiacente punctelor de vânzare, unde tranşarea şi manipularea sunt efectuate exclusiv în vederea vânzării directe, la faţa locului, către consumator;
3."carne de pasăre congelată" înseamnă carne de pasăre care trebuie să fie congelată cât mai curând posibil în limitele procedurilor normale de sacrificare şi care trebuie păstrată permanent la o temperatură de cel mult - 12 °C;
4."carne de pasăre congelată rapid" înseamnă carne de pasăre care trebuie păstrată permanent la o temperatură de cel mult - 18 °C în limitele toleranţelor prevăzute de Directiva 89/108/CEE a Consiliului (2);
(2)Directiva 89/108/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la alimentele congelate rapid destinate consumului uman (JO L 40, 11.2.1999, p. 34).
5."preparate din carne de pasăre" înseamnă carne de pasăre, inclusiv carne de pasăre care a fost secţionată în fragmente, căreia i s-au adăugat produse alimentare, condimente sau aditivi sau care a fost supusă unei prelucrări insuficiente pentru a modifica în esenţă structura fibroasă a muşchilor;
6."preparat din carne proaspătă de pasăre" înseamnă preparat de carne de pasăre pentru care s-a utilizat carne proaspătă de pasăre.
Cu toate acestea, statele membre pot stabili cerinţe uşor diferite de temperatură care trebuie aplicate pentru intervalul minim necesar şi numai în măsura în care este necesar pentru facilitarea manipulării şi tranşării efectuate în fabrică în timpul producerii preparatelor din carne proaspătă de pasăre;
7."produs din carne de pasăre" înseamnă un produs din carne, astfel cum este definit la punctul 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, pentru care s-a utilizat carne de pasăre.
III.Carnea de pasăre şi preparatele din carne de pasăre se comercializează în una dintre următoarele condiţii:
- proaspătă;
- congelată;
- congelată rapid.
PARTEA VI:Ouă de găină din specia Gallus gallus
I.Domeniul de aplicare
1.Fără a aduce atingere articolului 75 privind standardele de comercializare a ouălor pentru incubaţie şi a puilor de fermă, prezenta parte se aplică în cazul comercializării în cadrul Uniunii a ouălor produse în Uniune, importate din ţări terţe sau destinate exportului în afara Uniunii.
2.Statele membre pot excepta de la dispoziţiile prevăzute în prezenta parte, cu excepţia celor de la punctul III subpunctul 3, ouăle vândute direct de către producător consumatorului final:
a)la locul de producţie; sau
b)într-o piaţă publică locală sau prin vânzarea "din uşă în uşă" în regiunea de producţie a statului membru respectiv.
În cazul în care se acordă o astfel de exceptare, fiecare producător poate alege dacă aplică sau nu respectiva exceptare. În cazul în care se aplică această exceptare, nu se pot folosi niciun fel de categorii de calitate sau de greutate.
Statul membru poate stabili, în conformitate cu legislaţia sa naţională, definiţia termenilor "piaţă publică locală", "vânzarea «din uşă în uşă»" şi "regiunea de producţie".
II.Categoria de calitate şi categoria de greutate
1.Categorii de calitate pentru ouă:
a)clasa A sau "proaspete";
b)clasa B.
2.Ouăle din clasa A au şi categorii de greutate. Cu toate acestea, clasificarea pe categorii de greutate nu este necesară pentru ouăle livrate industriei alimentare şi nealimentare.
3.Ouăle din clasa B se livrează exclusiv industriei alimentare şi nealimentare.
III.Marcarea ouălor
1.Ouăle din clasa A se marchează cu codul producătorului.
Ouăle din clasa B se marchează cu codul producătorului şi/sau cu orice altă indicaţie.
Statele membre pot excepta de la această cerinţă ouăle din clasa B în cazul în care ouăle respective sunt comercializate exclusiv pe teritoriul propriu.
2.Marcarea ouălor în conformitate cu punctul 1 se efectuează la locul de producţie.
21.Statele membre pot, pe baza unor criterii obiective, să scutească ouăle de cerinţa prevăzută la punctul 2 în cazul în care marcarea se efectuează la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle.

3.Ouăle vândute consumatorului final de către producător într-o piaţă publică din regiunea de producţie a statului membru vizat se marchează în conformitate cu punctul 1.
Cu toate acestea, statele membre pot excepta de la această cerinţă producătorii care deţin maxim 50 de găini ouătoare, cu condiţia ca la punctul de vânzare să fie indicate numele şi adresa producătorului.
PARTEA VII:Materii grase tartinabile
I.Denumirea comercială
Produsele menţionate la articolul 78 alineatul (1) litera (f) nu pot fi livrate sau cedate consumatorului final fără a fi procesate, direct sau prin intermediul restaurantelor, spitalelor, cantinelor sau prin intermediul altor unităţi similare, decât dacă acestea îndeplinesc cerinţelor menţionate în apendicele II.
Denumirile comerciale ale acestor produse sunt cele menţionate în apendicele II fără a aduce atingere punctului II subpunctele 2, 3 şi 4.
Denumirile comerciale din apendicele II trebuie rezervate produselor definite în acesta încadrate la următoarele coduri NC şi având un conţinut de grăsime de cel puţin 10 %, dar mai mic de 90 % din greutate:
a)grăsimi din lapte încadrate la codurile NC 0405 şi ex 2106;
b)grăsimi încadrate la codul NC ex 1517;
c)grăsimi compuse din produse vegetale şi/sau animale încadrate la codurile NC ex 1517 şi ex 2106.
Conţinutul de grăsime cu excluderea sării trebuie să fie cel puţin egal cu două treimi din materia uscată.
Totuşi, aceste denumiri comerciale se aplică exclusiv produselor care rămân solide la o temperatură de 20oC şi care se utilizează pentru tartinare.
Aceste definiţii nu se aplică:
a)denumirii produselor a căror natură exactă reiese clar din utilizarea tradiţională şi/sau dacă denumirile sunt în mod clar utilizate pentru a descrie o calitate caracteristică a produsului;
b)produselor concentrate (unt, margarină, amestecuri) cu un conţinut de grăsime mai mare sau egal cu 90 %.
II.Terminologie
1.Termenul "tradiţional" poate fi utilizat împreună cu denumirea "unt" prevăzută în partea A punctul 1 din apendicele II, dacă produsul este obţinut direct din lapte sau smântână.
În sensul prezentului subpunct, "smântână" reprezintă produsul obţinut din lapte sub forma unei emulsii de tipul ulei-în-apă, cu un conţinut minim de grăsime din lapte de 10 %.
2.Pentru produsele menţionate în apendicele II se interzice utilizarea termenilor care indică, implică sau sugerează alt conţinut de grăsime decât cel prevăzut în apendicele respectiv.
3.Prin derogare de la punctul 2 şi în plus faţă de acesta, termenii "conţinut redus de grăsime" sau "conţinut foarte mic de grăsime" pot fi utilizaţi pentru produsele menţionate în apendicele II care au un conţinut de grăsime de cel mult 62 %.
Termenii "conţinut redus de grăsime" şi "conţinut foarte mic de grăsime" pot totuşi înlocui termenii "3/4 grăsime" sau "1/2 grăsime" utilizaţi în apendicele II.
4.Denumirile comerciale "minarină" sau "halvarină" pot fi utilizate pentru produsele menţionate în partea B punctul 3 din apendicele II.
5.Termenul "vegetal" poate fi utilizat împreună cu denumirile comerciale menţionate în partea B din apendicele II, dacă produsul conţine numai grăsime de origine vegetală cu o toleranţă de 2 % din conţinutul de grăsime pentru grăsimea animală. Această toleranţă se aplică şi dacă este vorba despre o specie vegetală.
PARTEA VIII:Denumirile şi definiţiile uleiurilor de măsline şi ale uleiurilor din turte de măsline
Utilizarea descrierilor şi a definiţiilor uleiului de măsline şi ale uleiului din turte de măsline care figurează în prezenta parte este obligatorie în scopul comercializării produselor în cauză în cadrul Uniunii şi, în măsura în care acest lucru este compatibil cu normele internaţionale obligatorii, în schimburile cu ţări terţe.
Numai uleiurile menţionate la punctul 1 literele (a) şi (b), la punctul 3 şi la punctul 6 pot face obiectul unei comercializări cu amănuntul.
1.ULEIURI VIRGINE DE MĂSLINE
"Uleiuri virgine de măsline" înseamnă uleiurile obţinute din fructul de măslin doar prin procedee mecanice sau alte procedee fizice, în condiţii care nu conduc la alterarea uleiului, fructul nesuferind niciun alt tratament decât spălarea, decantarea, centrifugarea şi filtrarea, cu excepţia uleiurilor obţinute cu ajutorul unor solvenţi sau adjuvanţi cu acţiune chimică sau biochimică, sau prin procedee de reesterificare, şi a oricărui amestec cu uleiuri de altă natură.
Uleiurile virgine de măsline sunt clasificate şi descrise exclusiv după cum urmează:
a)Uleiul de măsline extravirgin
"Ulei de măsline extravirgin" înseamnă ulei de măsline virgin a cărui aciditate liberă maximă, exprimată în conţinut de acid oleic, este de 0,8 g la 100 g şi ale cărui caracteristici sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
b)Uleiul de măsline virgin
"Ulei de măsline virgin" înseamnă ulei de măsline virgin a cărui aciditate liberă maximă, exprimată în conţinut de acid oleic, este de 2 g la 100 g şi ale cărui caracteristici sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
c)Uleiul de măsline lampant
"Ulei de măsline lampant" înseamnă ulei de măsline virgin a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, este mai mare de 2 g la 100 g şi/sau ale cărui caracteristici sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
2.ULEI DE MĂSLINE RAFINAT
"Ulei de măsline rafinat" înseamnă uleiul de măsline obţinut prin rafinarea uleiului de măsline virgin a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 0,3 g la 100 g şi ale cărui caracteristici sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
3.ULEI DE MĂSLINE - COMPUS DIN ULEI DE MĂSLINE RAFINAT ŞI DIN ULEI DE MĂSLINE VIRGIN
"Ulei de măsline compus din ulei de măsline rafinat şi din ulei de măsline virgin" înseamnă uleiul de măsline obţinut prin amestecul de ulei de măsline rafinat şi ulei de măsline virgin, altul decât cel lampant, a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 1 g la 100 g şi ale cărui caracteristici sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
4.ULEI BRUT DIN TURTE DE MĂSLINE
"Ulei brut din turte de măsline" înseamnă uleiul obţinut din turte de măsline prin tratarea cu solvenţi sau prin procedee fizice sau uleiul corespunzător uleiului de măsline lampant, cu excepţia unor caracteristici bine determinate, excluzându-se uleiurile obţinute prin procedee de reesterificare şi orice amestec cu uleiuri de altă natură; celelalte caracteristici ale acestuia sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
5.ULEI RAFINAT DIN TURTE DE MĂSLINE
"Ulei rafinat din turte de măsline" înseamnă uleiul obţinut prin rafinarea uleiului brut din turte de măsline, a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 0,3 g la 100 g şi ale cărui caracteristici sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
6.ULEI DIN TURTE DE MĂSLINE
"Ulei din turte de măsline" înseamnă uleiul obţinut prin amestecul de ulei rafinat din turte de măsline şi ulei de măsline virgin, altul decât cel lampant, a cărui aciditate liberă, exprimată în conţinut de acid oleic, nu este mai mare de 1 g la 100 g şi ale cărui caracteristici sunt conforme cu cele stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) pentru această categorie.
ANEXA VII1:Apendice I - Zone viticole
Zonele viticole sunt următoarele:
1.Zona viticolă A cuprinde:
a)în Germania: suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie, altele decât cele cuprinse la punctul (2) litera (a);
b)în Luxemburg: regiunea viticolă din Luxemburg;
c)în Belgia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi Suedia: zonele viticole din aceste state membre;

d)în Republica Cehă: regiunea viticolă Cechy.
2.Zona viticolă B cuprinde:
a)în Germania, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din regiunea determinată Baden;
b)în Franţa, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din departamentele care nu sunt menţionate în prezenta anexă, precum şi din următoarele departamente:
- în Alsacia: Bas-Rhin, Haut-Rhin,
- în Lorena: Meurthe-et-Moselle, Meuse, Moselle, Vosges,
- în Champagne: Aisne, Aube, Marne, Haute-Marne, Seine-et-Marne,
- în Jura: Ain, Doubs, Jura, Haute-Saone,
- în Savoia: Savoie, Haute-Savoie, Isere (comuna Chapareillan);
- în Val de Loire: Cher, Deux-Sevres, Indre, Indre-et-Loire, Loir-et-Cher, Loire-Atlantique, Loiret, Maine-et-Loire, Sarthe, Vendee, Vienne, precum şi suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din arondismentul Cosne-sur-Loire din departamentul Nievre;
c)în Austria, zona viticolă austriacă;
d)în Republica Cehă, regiunea viticolă Morava şi suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie care nu sunt menţionate la punctul 1 litera (d);
e)în Slovacia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele regiuni: Malokarpatska vinohradnicka oblast, Juznoslovenska vinohradnicka oblast, Nitrianska vinohradnicka oblast, Stredoslovenska vinohradnicka oblast, Vychodoslovenska vinohradnicka oblast şi zonele viticole care nu sunt menţionate la punctul 3 litera (f);
f)în Slovenia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele regiuni:
- în regiunea Podravje: Stajerska Slovenija, Prekmurje,
- în regiunea Posavje: Bizeljsko Sremic, Dolenjska şi Bela krajina şi suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din regiunile care nu sunt incluse la punctul 4 litera (d);
g)în România, regiunea vitivinicolă Podişul Transilvaniei;

h)în Croaţia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele subregiuni: Moslavina, Prigorje-Bilogora, Plesivica, Pokuplje şi Zagorje-Medimurje.
3.Zona viticolă C I cuprinde:
a)în Franţa, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie:
- din următoarele departamente: Allier, Alpes-de-Haute-Provence, Hautes-Alpes, Alpes-Maritimes, Ariege, Aveyron, Cantal, Charente, Charente-Maritime, Correze, Cote-d'Or, Dordogne, Haute-Garonne, Gers, Gironde, Isere (cu excepţia comunei Chapareillan), Landes, Loire, Haute-Loire, Lot, Lot-et-Garonne, Lozere, Nievre (cu excepţia arondismentului Cosne-sur-Loire), Puy-de-Dome, Pyrenees-Atlantiques, Hautes-Pyrenees, Rhone, Saone- et-Loire, Tarn, Tarn-et-Garonne, Haute-Vienne, Yonne;
- din arondismentele Valence şi Die din departamentul Drome (cu excepţia cantoanelor Dieulefit, Loriol, Marsanne şi Montelimar);
- din arondismentul Tournon, cantoanele Antraigues, Burzet, Coucouron, Montpezat-sous-Bauzon, Privas, Saint- Etienne-de-Lugdares, Saint-Pierreville, Valgorge şi Voulte-sur-Rhone din departamentul Ardeche;
b)în Italia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din regiunea Valle d'Aosta, precum şi din provinciile Sondrio, Bolzano, Trento şi Belluno;
c)în Spania, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din provinciile A Coruna, Asturias, Cantabria, Guipuzcoa şi Vizcaya;
d)în Portugalia, suprafeţele plantate cu viţă-de-vie din acea parte a regiunii Norte care corespunde zonei viticole determinate "Vinho Verde", precum şi din "Concelhos de Bombarral, Lourinha, Mafra e Torres Vedras" (cu excepţia "Freguesis da Carvoeira e Dois Portos"), care fac parte din "Regiao viticola de Extremadura";
e)în Ungaria, toate suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie;
f)în Slovacia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din Tokajska vinohradnicka oblast;
g)în România, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie care nu sunt incluse la punctul 2 litera (g) sau la punctul 4 litera (f);
h)în Croaţia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele subregiuni: Hrvatsko Podunavlje şi Slavonija.
4.Zona viticolă C II cuprinde:
a)în Franţa, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie:
- din următoarele departamente: Aude, Bouches-du-Rhone, Gard, Herault, Pyrenees-Orientales (cu excepţia cantoanelor Olette şi Arles-sur-Tech), Vaucluse;
- din partea departamentului Var care este delimitată la sud prin limita nordică a comunelor Evenos, Le Beausset, Sollies-Toucas, Cuers, Puget-Ville, Collobrieres, la Garde-Freinet, Plan-de-la-Tour şi Sainte-Maxime;
- din arondismentul Nyons şi din cantonul Loriol-sur-Drome din departamentul Drome;
- din unităţile administrative din departamentul Ardeche care nu au fost incluse la punctul 3 litera (a);
b)în Italia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele regiuni: Abruzzo, Campania, Emilia-Romagna, Friuli- Venezia Giulia, Lazio, Liguria, Lombardia (cu excepţia provinciei Sondrio), Marche, Molise, Piemonte, Toscana, Umbria, Veneto (cu excepţia provinciei Belluno), inclusiv insulele care aparţin acestor regiuni, de exemplu Elba şi celelalte insule din arhipelagul toscan, insulele Ponziane, Capri şi Ischia;
c)în Spania, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele provincii:
- Lugo, Orense, Pontevedra,
- Avila (cu excepţia comunelor care ţin de "comarca" viticolă desemnată Cebreros), Burgos, Leon, Palencia, Salamanca, Segovia, Soria, Valladolid, Zamora;
- La Rioja,
- Alava,
- Navarra,
- Huesca,
- Barcelona, Girona, Lleida,
- din partea provinciei Zaragoza, situată la nord de râul Ebro;
- din comunele din provincia Tarragona incluse în denumirea de origine Penedes;
- din partea provinciei Tarragona care corespunde cu "comarca" viticolă desemnată Conca de Barbera;
d)în Slovenia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele regiuni: Brda sau Goriska Brda, Vipavska dolina sau Vipava, Kras şi Slovenska Istra;
e)în Bulgaria, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina Chernomorski Rayon Rozova Dolina
f)în România, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele regiuni viticole: Dealurile Munteniei şi Olteniei cu plantaţiile viticole Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drâncei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea viticolă sudică, inclusiv zonele nisipoase şi alte regiuni favorabile;

g)în Croaţia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele subregiuni: Hrvatska Istra, Hrvatsko primorje şi Dalmatinska zagora.

5.Zona viticolă C III (a) cuprinde:
a)în Grecia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele nomoi: Florina, Imathia, Kilkis, Grevena, Larisa, Ioannina, Levkas, Akhaia, Messinia, Arkadia, Korinthia, Iraklio, Khania, Rethimni, Samos, Lasithi, precum şi insula Thira (Santorini);
b)în Cipru, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie situate la altitudini de peste 600 de metri;
c)în Bulgaria, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie care nu sunt incluse la punctul 4 litera (e).
6.Zona viticolă C III (b) cuprinde:
a)în Franţa, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie:
- din departamentele din Corsica;
- din acea parte a departamentului Var situată între mare şi o linie delimitată prin comunele (de asemenea incluse): Evenos, Le Beausset, Sollies-Toucas, Cuers, Puget-Ville, Collobrieres, La Garde-Freinet, Plan-de-la-Tour şi Sainte-Maxime;
- din cantoanele Olette şi Arles-sur-Tech din departamentul Pyrenees-Orientales;
b)în Italia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele regiuni: Calabria, Basilicata, Puglia, Sardinia şi Sicilia, inclusiv insulele aparţinând acestor regiuni, de exemplu Pantelleria şi Eolie, insulele Egadi şi Pelagie;
c)în Grecia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie care nu sunt incluse la punctul 5 litera (a);
d)în Spania: suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie care nu sunt incluse la punctul 3 litera (c) sau la punctul 4 litera (c);
e)în Portugalia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din regiunile care nu sunt incluse la punctul 3 litera (d);
f)în Cipru, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie situate la altitudini care nu depăşesc 600 de metri;
g)în Malta, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie.
h)în Croaţia, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie din următoarele subregiuni: Sjeverna Dalmacija şi Srednja i Južna Dalmacija.

7.Delimitarea teritoriilor acoperite de unităţile administrative menţionate în prezenta anexă este aceea care rezultă din dispoziţiile naţionale în vigoare la 15 decembrie 1981, precum şi, în cazul Spaniei, din dispoziţiile naţionale în vigoare la 1 martie 1986 şi, în cazul Portugaliei, din dispoziţiile naţionale în vigoare la 1 martie 1998.
ANEXA VII2:Apendice II - Grăsimi tartinabile

Grupul de grăsimi

Denumirea comercială

Categoriile de produse

Definiţii

Descriere suplimentară a categoriei cu o indicare a conţinutului de grăsime (%) din greutate

A. Grăsimi lactate

Produsele sub formă de emulsie solidă şi maleabilă, în principal de tipul apă - în-ulei, provenind exclusiv din lapte şi/sau anumite produse lactate, pentru care grăsimea este elementul principal de valoare. Cu toate acestea, pot fi adăugate şi alte substanţe necesare obţinerii produselor, dacă aceste substanţe nu sunt utilizate în scopul înlocuirii în întregime sau în parte a oricăruia din constituenţii laptelui.

1. Unt

Produsul cu un conţinut de grăsime din lapte cuprins între minimum 80 % şi mai puţin de 90 %, cu un conţinut maxim de apă de 16 % şi un conţinut maxim de material lactat uscat fără grăsime de 2 %.

2. Unt 3/4 grăsime (*)

Produsul cu un conţinut de grăsime din lapte cuprins între minimum 60 % şi maximum 62 %.

3. Unt 1/2 grăsime (**)

Produsul cu un conţinut de grăsime din lapte cuprins între minimum 39 % şi maximum 41 %.

4. Produse lactate tartinabile X %

Produsul cu următoarele conţinuturi de grăsime lactată:

- mai puţin de 39 %;

- peste 41 %, dar sub 60 %;

- peste 62 %, dar sub 80 %.

B. Grăsimi

Produsele sub formă de emulsie solidă şi maleabilă, în principal de tipul apă - în-ulei, provenită din grăsimi solide şi/sau lichide vegetale sau din grăsimi animale destinate consumului uman, cu un conţinut de grăsime din lapte care nu depăşeşte 3 % din conţinutul de grăsime.

1. Margarină

Produsul obţinut din grăsimi vegetale şi/sau animale cu un conţinut de grăsime cuprins între minimum 80 % şi mai puţin de 90 %.

2. Margarină 3/4 grăsime (***)

Produsul obţinut din grăsimi vegetale şi/sau animale cu un conţinut de grăsime cuprins între minimum 60 % şi maximum 62 %.

3. Margarină 1/2 grăsime (****)

Produsul obţinut din grăsimi vegetale şi/sau animale cu un conţinut de grăsime cuprins între minimum 39 % şi maximum 41 %.

4. Materie grasă tartinabilă X %

Produsul obţinut din grăsimi vegetale şi/sau animale cu următoarele conţinuturi de grăsime:

- mai puţin de 39 %;

- peste 41 %, dar sub 60 %;

- peste 62 %, dar sub 80 %.

C. Grăsimi formate din produse vegetale şi/sau animale

Produsele sub formă de emulsie solidă şi maleabilă, în principal de tipul apă - în-ulei, provenite din grăsimi solide şi/sau lichide vegetale şi/sau din grăsimi animale destinate consumului uman, cu un conţinut de grăsime din lapte între 10 % şi 80 % din conţinutul de grăsime.

1. Amestec

Produsul obţinut dintr-un amestec de grăsimi vegetale şi/sau animale cu un conţinut de grăsime cuprins între minimum 80 % şi mai puţin de 90 %.

2. Amestec 3/4 grăsime(*****)

Produsul obţinut dintr-un amestec de grăsimi vegetale şi/sau animale cu un conţinut de grăsime cuprins între minimum 60 % şi maximum 62 %.

3. Amestec 1/2 grăsime(******)

Produsul obţinut dintr-un amestec de grăsimi vegetale şi/sau animale cu un conţinut de grăsime cuprins între minimum 39 % şi maximum 41 %.

4. Amestec tartinabil X %

Produsul obţinut dintr-un amestec de grăsimi vegetale şi/sau animale cu următoarele conţinuturi de grăsime:

- mai puţin de 39 %;

- peste 41 %, dar sub 60 %;

- peste 62 %, dar sub 80 %.

(*) Echivalent pentru "smor 60" în daneză.

(**) Echivalent pentru "smor 40" în daneză.

(***) Echivalent pentru "margarine 60" în daneză.

(****) Echivalent pentru "margarine 40" în daneză.

(*****) Echivalent pentru "blandingsprodukt 60" în daneză.

(******) Echivalent pentru "blandingsprodukt 40" în daneză.

Componenta de grăsime lactată din produsele menţionate în prezentul apendice poate fi modificată numai prin procedee fizice.

ANEXA VIII:PRACTICILE OENOLOGICE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 80
PARTEA I:Îmbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea în anumite zone viticole şi dezalcoolizarea
(A)Limite de îmbogăţire
1.Dacă este necesar, din cauza condiţiilor climatice, în anumite zone vitivinicole din Uniune, statele membre respective pot autoriza mărirea tăriei alcoolice naturale în volume a strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri, al mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie şi a vinului obţinut din soiurile de struguri de vinificaţie care pot fi clasificate conform articolului 81.
2.Creşterea tăriei alcoolice naturale în volume se realizează prin practicile oenologice menţionate în secţiunea B şi nu poate depăşi următoarele limite:
a)3 % vol. în zona viticolă A;
b)2 % vol. în zona viticolă B;
c)1,5 % vol. în zonele viticole C.
3.În anii cu condiţii climatice deosebit de nefavorabile, statele membre pot creşte limita (limitele) stabilită (stabilite) la punctul 2 cu 0,5 %, cu titlu de excepţie pentru regiunile în cauză. Statele membre notifică orice astfel de creştere Comisiei.

(B)Procedee de îmbogăţire
1.Creşterea tăriei alcoolice naturale în volume menţionate în secţiunea A se realizează:
a)în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentaţie, numai prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;
b)în cazul mustului de struguri, numai prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat ori prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă;
c)în cazul vinului, numai prin concentrare parţială la rece.
2.Procesele menţionate la punctul 1 se exclud reciproc în cazurile în care vinul sau mustul de struguri este îmbogăţit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat şi s-a plătit un ajutor în temeiul articolului 103y din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
3.Adaosul de zaharoză menţionat la punctul 1 literele (a) şi (b) se poate realiza numai prin îndulcire fără apă şi numai în următoarele zone:
a)zona viticolă A,
b)zona viticolă B,
c)zona viticolă C,
cu excepţia plantaţiilor viticole din Grecia, Spania, Italia, Cipru şi Portugalia şi a plantaţiilor viticole din departamentele franceze care se găsesc sub jurisdicţia curţilor de apel din:
- Aix-en-Provence,
- Nîmes,
- Montpellier,
- Toulouse,
- Agen,
- Pau,
- Bordeaux,
- Bastia.
Cu toate acestea, îmbogăţirea prin îndulcire fără apă poate fi autorizată de autorităţile naţionale, ca excepţie, în departamentele franceze menţionate mai sus. Franţa notifică imediat Comisiei şi celorlalte state membre orice autorizare de acest fel.
4.Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentaţie cu mai mult de 11 % în zona viticolă A, 8 % în zona viticolă B şi 6,5 % în zona viticolă C.
5.Concentrarea mustului de struguri sau a vinului supus procedeelor menţionate la punctul 1:
a)nu poate avea ca efect reducerea volumului iniţial al acestor produse cu mai mult de 20 %;
b)fără a aduce atingere punctului 2 litera (c) din secţiunea A, nu poate creste tăria alcoolică naturală în volume a acestor produse cu mai mult de 2 % vol.
6.Tăria alcoolică naturală în volume totală a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie sau a vinului nu poate fi mărit prin procedeele menţionate la punctele 1 şi 5:
a)cu mai mult de 11,5 % vol. în zona viticolă A;
b)cu mai mult de 12 % vol. în zona viticolă B;
c)cu mai mult de 12,5 % vol. în zona viticolă C I;
d)cu mai mult de 13 % vol. în zona viticolă C II; şi
e)cu mai mult de 13,5 % vol. în zona viticolă C III.
7.Prin derogare de la punctul 6, statele membre pot:
a)să mărească, în cazul vinului roşu, limita superioară a tăriei alcoolice naturale în volume totale a produselor menţionate la punctul 6 până la 12 % vol. în zona viticolă A şi până la 12,5 % vol. în zona viticolă B;
b)să crească titrul alcoolic volumic dobândit total al produselor menţionate la punctul 6 pentru producţia de vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată până la un nivel care urmează să fie stabilit de statele membre.

(C)Acidificare şi dezacidificare

1.

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul acidificării şi dezacidificării.

2.

Acidificarea produselor menţionate la punctul 1 se poate face doar până la limita maximă de 4 g/l, exprimată în acid tartric, sau 53,3 miliechivalenţi pe litru.

3.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

4.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

5.

Acidificarea şi îmbogăţirea, în afara cazurilor de derogare care urmează să fie adoptate de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2), precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

(D)Proceduri
1.Niciuna dintre procedurile menţionate în secţiunile B şi C, cu excepţia acidificării şi dezacidificării vinurilor, nu este autorizată decât dacă se efectuează în condiţii care urmează să fie stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2), în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă băutură din sectorul vinicol destinată consumului uman direct, cu excepţia vinului spumant sau a vinului spumos din zona vitivinicolă în care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi.
2.Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc în zona vitivinicolă în care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi.
3.Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu pot avea loc decât în zona vitivinicolă în care au fost recoltaţi strugurii utilizaţi pentru fabricarea vinului respectiv.

4.Fiecare procedură menţionată la punctele 1, 2 şi 3 trebuie declarată autorităţilor competente. Aceeaşi dispoziţie se aplică pentru cantităţile de must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau zaharoză deţinute, pentru practicarea profesiei, de persoanele fizice sau juridice ori de grupuri de persoane, în special de producători, îmbuteliatori, procesatori, precum şi de comercianţi care urmează a fi stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2), în acelaşi timp şi în acelaşi loc ca strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat sau vinul în vrac. Cu toate acestea, declararea acestor cantităţi poate fi înlocuită prin înscrierea lor într-un registru de intrări şi de utilizare. Cu toate acestea, declararea acestor cantităţi poate fi înlocuită prin înscrierea lor într-un registru de intrări şi de utilizare.
5.Fiecare dintre procedurile menţionate în secţiunile B i C trebuie înscrisă în documentul de însoţire menţionat la articolul 147, în baza căruia circulă produsele astfel tratate.
6.Procedurile menţionate la secţiunile B şi C nu pot fi efectuate, sub rezerva unor derogări motivate de condiţii climatice excepţionale:
a)în zona viticolă C după 1 ianuarie;
b)în zonele viticole A şi B după 16 martie şi acestea se efectuează numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestor date.
7.Fără a aduce atingere punctului 6, concentrarea prin răcire, acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se pot face pe tot parcursul anului.
(E)Procedee de dezalcoolizare
Fiecare dintre următoarele procedee de dezalcoolizare enumerate mai jos, indiferent dacă sunt utilizate în mod independent sau în combinaţie cu alte procedee de dezalcoolizare enumerate, sunt autorizate pentru a reduce parţial sau aproape integral conţinutul de etanol al produselor viticole menţionate în anexa VII partea II punctele 1 şi 4-9:
a)evaporare parţială sub vid;
b)procese de membrană;
c)distilare.
Procedeele de dezalcoolizare utilizate nu produc defecte organoleptice ale produsului viticol. Eliminarea etanolului din produsele viticole nu este efectuată în combinaţie cu o creştere a conţinutului de zahăr din mustul de struguri.

PARTEA II:Restricţii
A)Observaţii generale
1.Toate practicile oenologice autorizate exclud adaosul de apă, exceptând cazurile în care acest lucru este cerut de o necesitate tehnică specifică.
2.Toate practicile oenologice autorizate exclud adaosul de alcool, cu excepţia practicilor care vizează obţinerea mustului din struguri proaspeţi oprit din fermentare prin adaosul de alcool, a vinului licoros, a vinului spumant, a vinului alcoolizat şi a vinului petiant.
3.Vinul alcoolizat nu poate fi utilizat decât pentru distilare.
B)Strugurii proaspeţi, mustul de struguri şi sucul de struguri
1.Mustul de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie prin adaosul de alcool poate fi folosit numai în etapa de preparare a produselor care nu sunt încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 şi 2204 29. Această procedură nu aduce atingere niciunei dispoziţii mai stricte pe care o pot aplica statele membre în cazul preparării pe teritoriul lor a produselor care nu sunt încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 şi 2204 29.
2.Sucul de struguri şi sucul de struguri concentrat nu pot fi folosite în scopul vinificării şi nici nu se pot adăuga în vin. Se interzice fermentarea alcoolică a acestor produse pe teritoriul Uniunii.
3.Punctele 1 şi 2 nu se aplică produselor destinate fabricării, în Irlanda şi Polonia, a produselor încadrate la codul NC 2206 00 pentru care utilizarea unei denumiri compuse care include denumirea comercială «vin» poate fi admisă de statele membre.

4.Mustul de struguri parţial fermentat, obţinut din struguri stafidiţi, nu poate fi introdus pe piaţă decât pentru fabricarea vinurilor licoroase, exclusiv în zonele vitivinicole în care această întrebuinţare era tradiţională la data de 1 ianuarie 1985, şi pentru fabricarea vinurilor obţinute din struguri supracopţi.
5.Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri oprit din fermentaţie prin adaosul de alcool, sucul de struguri, sucul de struguri concentrat şi vinul, precum şi amestecurile acestor produse, provenite din ţări terţe, nu pot fi transformate în produsele menţionate în anexa VII partea II şi nici adăugate acestor produse pe teritoriul Uniunii.
C)Amestecul de vinuri
Sunt interzise cupajul unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul Uniunii şi cupajul între vinuri originare din ţări terţe pe teritoriul Uniunii.
D)Suproduse
1.Se interzice suprapresarea strugurilor. În funcţie de condiţiile locale şi tehnice, statele membre stabilesc cantitatea minimă de alcool pe care trebuie să o conţină tescovina şi drojdiile după tescuirea strugurilor.
Cantitatea de alcool conţinută de aceste subproduse este stabilită de statele membre la un nivel minim de 5 % în raport cu volumul de alcool conţinut de vinul produs.
2.Cu excepţia alcoolului, a rachiului şi a pichetului nu se poate fabrica vin sau altă băutură destinată consumului uman direct din drojdie de vin sau din tescovină de struguri. Turnarea vinului peste drojdie, tescovină de struguri sau pulpă de struguri aszu presaţi este permisă, în condiţii care urmează să fie stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2), atunci când această practică este utilizată în mod tradiţional pentru producerea vinurilor "Tokaji forditas" şi "Tokaji maslas" în Ungaria şi "Tokajsky forditas" şi "Tokajsky maslas" în Slovacia.
3.Sunt interzise tescuirea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei în alte scopuri decât pentru distilare sau producerea pichetului. Filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu se consideră tescuire atunci când calitatea produselor obţinute este bună, corectă şi comercială.
4.În cazul în care fabricarea sa este autorizată de statul membru respectiv, pichetul nu poate fi utilizat decât pentru distilare sau consum în gospodăriile producătorilor de vin.
5.Fără a aduce atingere posibilităţii statelor membre de a solicita eliminarea subproduselor prin distilare, orice persoană fizică ori juridică sau grupuri de persoane care deţin subproduse trebuie să le elimine, sub rezerva unor condiţii care urmează să fie stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 75 alineatul (2).
ANEXA IX:MENŢIUNI REZERVATE FACULTATIVE

Categorie de produse (referire la clasificarea din Nomenclatura combinată)

Menţiunea rezervată facultativă

carne de pasăre

(codurile NC 0207 şi 0210)

furajate cu...% din...

gâscă furajată cu ovăz

crescute în spaţii închise - sistem extensiv

crescute în aer liber

creştere tradiţională în aer liber

crescute în aer liber - libertate totală

vârsta la sacrificare

durata perioadei de îngrăşare

ouă

(codul NC 0407)

proaspete

extra sau extra proaspete

indicarea modului de nutriţie a găinilor ouătoare

ulei de măsline

(codul NC 1509)

prima presare la rece extracţie la rece aciditate

picant

gust fructat: copt sau verde

amar

robust

mediu

delicat

echilibrat

ulei dulce

ANEXA X:CONDIŢII DE ACHIZIŢIONARE A SFECLEI ÎN PERIOADA PREVĂZUTĂ LA ARTICOLUL 125 ALINEATUL (3)
I.PUNCTUL I
1.Contractele de livrare se încheie în scris pentru o cantitate determinată de sfeclă.
2.Durata contractelor de livrare poate fi multianuală.
3.Contractele de livrare pot preciza dacă se poate furniza o cantitate suplimentară de sfeclă şi în ce condiţii.
II.PUNCTUL II
1.Contractele de livrare indică preţurile de achiziţie pentru cantităţile de sfeclă prevăzute la punctul I.
2.Preţul menţionat la subpunctul 1 se aplică sfeclei de zahăr de calitate bună, corectă şi vandabilă, având un conţinut de zahăr de 16 % la punctul de recepţie.
Preţul este ajustat prin aplicarea de majorări sau reduceri, convenite anterior de către părţi, pentru a permite abateri de la calitatea menţionată la primul subpunct.

3.Contractul de livrare precizează modul în care evoluţia preţurilor de piaţă trebuie alocată între părţi.
4.Contractele de livrare prevăd, pentru sfeclă, un conţinut de zahăr determinat. Acestea conţin o grilă de conversie care indică diferitele conţinuturi de zahăr şi coeficienţii folosiţi pentru a converti cantităţile de sfeclă furnizată în cantităţi ce corespund conţinutului de zahăr menţionat în contractul de livrare.
Grila se stabileşte pe baza randamentelor care corespund diferitelor conţinuturi de zahăr.
III.PUNCTUL III
Contractele de livrare conţin dispoziţii privind durata normală a livrărilor de sfeclă şi eşalonarea lor în timp.
IV.PUNCTUL IV
1.Contractele de livrare specifică centrele de colectare a sfeclei şi condiţiile legate de livrare şi transport.
2.În contractele de livrare se prevede că cheltuielile de încărcare şi transport de la centrele de colectare sunt stipulate în mod clar. În cazul în care contractele de livrare prevăd o participare a întreprinderilor producătoare de zahăr la cheltuielile de încărcare şi transport, procentul sau sumele sunt stipulate în mod clar.
3.Contractele de livrare prevăd că cheltuielile care revin fiecărei părţi sunt menţionate în mod clar.
V.PUNCTUL V
1.Contractele de livrare specifică punctele de recepţie a sfeclei.
2.În cazul în care vânzătorul de sfeclă şi întreprinderea producătoare de zahăr au încheiat deja un contract de livrare pentru anul de comercializare precedent, punctele de recepţie convenite pentru livrările efectuate în cursul respectivului an de comercializare rămân valabile. Acordurile interprofesionale pot deroga de la prezenta dispoziţie.
VI.PUNCTUL VI
1.Contractele de livrare prevăd determinarea conţinutului de zahăr prin metoda polarimetrică sau, pentru a se ţine cont de evoluţiile tehnologice, o altă metodă convenită între cele două părţi. La recepţie se prelevează un eşantion de sfeclă.
2.Acordurile interprofesionale pot să prevadă prelevarea eşantioanelor într-un alt stadiu. În acest caz, contractul de livrare prevede o corecţie pentru compensarea unei eventuale scăderi a conţinutului de zahăr între momentul recepţiei şi momentul prelevării eşantionului.
VII.PUNCTUL VII
Contractele de livrare prevăd determinarea greutăţii brute, a tarei şi a conţinutului de zahăr cu ajutorul uneia dintre modalităţile convenite:
a)împreună, de către întreprinderea producătoare de zahăr şi organizaţia profesională a cultivatorilor de sfeclă, în cazul în care un acord interprofesional prevede acest lucru;
b)de către întreprinderea producătoare de zahăr, sub supravegherea organizaţiei profesionale a cultivatorilor de sfeclă;
c)de către întreprinderea producătoare de zahăr, sub supravegherea unui expert recunoscut de statul membru în cauză, cu condiţia ca vânzătorul de sfeclă să suporte cheltuielile aferente.
VIII.PUNCTUL VIII
1.Pentru întreaga cantitate de sfeclă livrată, contractele de livrare prevăd respectarea de către întreprinderea producătoare de zahăr a uneia sau mai multora dintre obligaţiile următoare:
a)restituirea gratuită către vânzătorul de sfeclă, franco fabrică, a pulpei proaspete obţinute din tonajul de sfeclă livrat;
b)restituirea gratuită către vânzătorul de sfeclă, franco fabrică, a unei părţi din pulpa respectivă, în stare presată, uscată sau uscată şi melasată;
c)restituirea către vânzătorul de sfeclă, franco fabrică, a pulpei în stare presată sau uscată; în acest caz, întreprinderea producătoare de zahăr poate solicita vânzătorului de sfeclă să suporte cheltuielile aferente presării sau uscării;
d)plata către vânzătorul de sfeclă a unei compensări care să ţină seama de posibilităţile de vânzare a pulpei respective.
2.În cazul în care unele părţi din întreaga cantitate de sfeclă livrată sunt tratate în mod diferit, contractul de livrare impune mai multe dintre obligaţiile prevăzute la subpunctul 1.
3.Acordurile interprofesionale pot prevedea livrarea pulpei într-un stadiu diferit de cel menţionat la subpunctul 1 literele (a), (b) şi (c).
IX.PUNCTUL IX
Contractele de livrare stabilesc termenele de achitare a eventualelor avansuri şi de plată a preţului de achiziţie a sfeclei.
X.PUNCTUL X
În cazul în care contractele de livrare prevăd dispoziţii referitoare la aspecte care fac obiectul prezentei anexe sau conţin dispoziţii care reglementează alte aspecte, dispoziţiile şi efectele acestora nu sunt contrare prezentei anexe.
XI.PUNCTUL XI
1.Acordurile interprofesionale menţionate în anexa II partea II secţiunea A punctul 6 prevăd mecanisme de conciliere sau de mediere şi clauze de arbitraj.

2.Acordurile interprofesionale pot prevedea un model standard de contract de livrare compatibil cu prezentul regulament şi cu normele Uniunii.
3.În cazul în care acordurile interprofesionale la nivelul Uniunii, regional sau local prevăd dispoziţii referitoare la aspecte care fac obiectul prezentului regulament sau conţin dispoziţii care reglementează alte aspecte, dispoziţiile şi efectele acestora nu sunt contrare prezentei anexe.
4.Acordurile prevăzute la subpunctul 3 prevăd, în special:
a)grila de conversie prevăzută la punctul II subpunctul 4;
b)norme privind alegerea şi furnizarea seminţelor din soiurile de sfeclă ce urmează să fie produse;
c)conţinutul minim de zahăr al sfeclei care urmează să fie livrată;
d)o obligaţie de consultare între reprezentanţii întreprinderii producătoare de zahăr şi cei ai vânzătorilor de sfeclă înainte de stabilirea datei de începere a livrărilor de sfeclă;
e)plata unor prime vânzătorilor de sfeclă pentru livrările anticipate sau tardive;
f)detalii privind condiţiile şi costurile legate de pulpă, astfel cum sunt menţionate la punctul VIII;
g)ridicarea pulpei de către vânzătorul de sfeclă;
h)norme privind adaptarea preţurilor, în cazul în care se încheie contracte multianuale;
i)norme de eşantionare şi metode pentru determinarea greutăţii brute, a tarei şi a conţinutului de zahăr.
5.O întreprindere producătoare de zahăr şi vânzătorii de sfeclă în cauză pot conveni asupra unor clauze de repartizare a valorii, inclusiv în ceea ce priveşte câştigurile şi pierderile înregistrate pe piaţă, pentru a stabili modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluţie a preţurilor relevante de pe piaţa zahărului sau de pe alte pieţe ale materiilor prime.

ANEXA XI:
[textul din anexa XI a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 78. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
ANEXA XII:
[textul din anexa XII a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 78. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
ANEXA XIII:
[textul din anexa XIII a fost abrogat la 07-dec-2021 de Art. 1, punctul 78. din Regulamentul 2117/02-dec-2021]
ANEXA XIV:TABEL DE CORESPONDENŢĂ MENŢIONAT LA ARTICOLUL 230

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007

Prezentul regulament

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013

Articolul 1

Articolul 1

-

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 3 alineatele (1) şi (2)

-

Articolul 2 alineatul (2) literele (a) şi (b)

-

-

Articolul 2 alineatul (2) litera (c)

Articolul 15 alineatul (1) litera (a)

-

Articolul 3

Articolul 6

-

Articolul 4

-

-

Articolul 5 primul paragraf

-

-

Articolul 5 al doilea paragraf, prima parte

Articolul 3 alineatul (4)

-

Articolul 5 al doilea paragraf partea a doua

-

-

Articolul 5 al treilea paragraf

Articolul 5 litera (a)

-

Articolul 6

-

-

Articolul 7

Articolul 9

-

Articolul 8

Articolul 7

-

Articolul 9

Articolul 126

-

Articolul 10

Articolul 11

-

Articolul 11

Articolul 12

-

Articolul 12

Articolul 13

-

Articolul 13

Articolul 14 (*)

-

Articolul 14 (eliminat)

-

-

Articolul 15 (eliminat)

-

-

Articolul 16 (eliminat)

-

-

Articolul 17 (eliminat)

-

-

Articolul 18 alineatele (1) - (4)

Articolul 15 alineatul (2) (*)

-

Articolul 18 alineatul (5)

-

-

Articolul 19 (eliminat)

-

-

Articolul 20 (eliminat)

-

-

Articolul 21 (eliminat)

-

-

Articolul 22 (eliminat)

-

-

Articolul 23 (eliminat)

-

-

Articolul 24 (eliminat)

-

-

Articolul 25

Articolul 16 alineatul (1)

-

Articolul 26

-

-

Articolul 27

-

-

Articolul 28

-

-

Articolul 29

-

-

Articolul 30 (eliminat)

-

-

Articolul 31

Articolul 17

-

Articolul 32

-

-

Articolul 33

[Articolul 18]

-

Articolul 34

[Articolul 18]

-

Articolul 35 (eliminat)

-

-

Articolul 36 (eliminat)

-

-

Articolul 37

[Articolul 18]

-

Articolul 38

[Articolul 18]

-

Articolul 39

[Articolul 19(3)]

-

Articolul 40

[Articolul 19 alineatul (5) litera (a) şi articolul 20 litera (o) punctul (iii)]

-

Articolul 41

-

-

Articolul 42 alineatul (1)

Articolul 10

-

Articolul 42 alineatul (2)

Articolul 20 litera (u)

-

Articolul 43 literele (a) - (f), (i), (j) şi (l)

Articolele 19 şi 20

-

Articolul 43 literele (g), (h) şi (k)

-

-

Articolul 44

Articolul 220 alineatul (1) litera (a) şi alineatele (2) şi (3)

-

Articolul 45

Articolul 220 alineatul (1) litera (b) şi alineatele (2) şi (3)

-

Articolul 46 alineatul (1)

Articolul 220 alineatul (5)

-

Articolul 46 alineatul (2)

Articolul 220 alineatul (6)

-

Articolul 47

Articolul 219

-

Articolul 48

Articolul 219

-

Articolul 49

Articolul 135 (*)

-

Articolul 50

Articolele 125 şi 127

-

Articolul 51

Articolul 128 (*)

-

Articolul 52

Articolul 130

-

Articolul 52a

-

-

Articolul 53 litera (a)

Articolul 132 litera (c)

-

Articolul 53 litera (b)

Articolul 130 alineatul (2)

-

Articolul 53 litera (c)

Articolul 130 alineatul (6)

-

Articolul 54

Articolul 166

-

Articolul 55

- (2)

-

Articolul 56

Articolul 136

-

Articolul 57

Articolul 137

-

Articolul 58

-

-

Articolul 59

-

-

Articolul 60

Articolul 138

-

Articolul 61

Articolul 139

-

Articolul 62

Articolul 140

-

Articolul 63

Articolul 141

-

Articolul 64 alineatul (1)

Articolul 142 alineatul (1)

-

Articolul 64 alineatele (2) şi (3)

Articolul 142 alineatul (2) (1

-

Articolul 65

- (2)

-

Articolul 66

-

-

Articolul 67

-

-

Articolul 68

-

-

Articolul 69

-

-

Articolul 70

-

-

Articolul 71

-

-

Articolul 72

-

-

Articolul 73

-

-

Articolul 74

-

-

Articolul 75

-

-

Articolul 76

-

-

Articolul 77

-

-

Articolul 78

-

-

Articolul 79

-

-

Articolul 80

-

-

Articolul 81

-

-

Articolul 82

-

-

Articolul 83

-

-

Articolul 84

-

-

Articolul 84a

-

-

Articolul 85 litera (a)

Articolul 143 alineatul (1) şi articolul 144 litera (a)

-

Articolul 85 litera (b)

Articolul 144 litera (j)

-

Articolul 85 litera (c)

Articolul 144 litera (i)

-

Articolul 85 litera (d)

-

-

Articolul 85a

- (1)

-

Articolul 85b

- (1)

-

Articolul 85c

- (1)

-

Articolul 85d

- (1)

-

Articolul 85e

- (1)

-

Articolul 85f

- (1)

-

Articolul 85g

- (1)

-

Articolul 85h

- (1)

-

Articolul 85i

- (1)

-

Articolul 85j

- (1)

-

Articolul 85k

- (1)

-

Articolul 85l

- (1)

-

Articolul 85m

- (1)

-

Articolul 85n

- (1)

-

Articolul 85o

-

-

Articolul 85p

-

-

Articolul 85q

-

-

Articolul 85r

-

-

Articolul 85s

-

-

Articolul 85t

-

-

Articolul 85u

-

-

Articolul 85v

-

-

Articolul 85w

-

-

Articolul 85x

-

-

Articolul 86 (eliminat)

-

-

Articolul 87 (eliminat)

-

-

Articolul 88 (eliminat)

-

-

Articolul 89 (eliminat)

-

-

Articolul 90 (eliminat)

-

-

Articolul 91

-

-

Articolul 92

-

-

Articolul 93

-

-

Articolul 94

-

-

Articolul 94a

-

-

Articolul 95

-

-

Articolul 95a

-

-

Articolul 96 (eliminat)

-

-

Articolul 97

Articolul 129 (1)

-

Articolul 98

- (1)

-

Articolul 99

-

-

Articolul 100

-

-

Articolul 101 (eliminat)

-

-

Articolul 102

Articolul 26 (1)

-

Articolul 102 alineatul (2)

Articolul 217

-

Articolul 102a

Articolul 58

-

Articolul 103

Articolele 29, 30 şi 31

-

Articolul 103a

-

-

Articolul 103b

Articolul 32

-

Articolul 103c

Articolul 33

-

Articolul 103d

Articolul 34

-

Articolul 103e

Articolul 35

-

Articolul 103f

Articolul 36

-

Articolul 103g

Articolul 37 litera (a) şi articolul 38 litera (b)

-

Articolul 103ga

Articolul 23

-

Articolul 103ga alineatul (7)

Articolul 217

-

Articolul 103h literele (a) - (e)

Articolele 37 şi 38

-

Articolul 103h litera (f)

Articolele 24 şi 25

-

Articolul 103i

Articolul 39

-

Articolul 103j

Articolul 40

-

Articolul 103k

Articolul 41

-

Articolul 103l

Articolul 42

-

Articolul 103m

Articolul 43

-

Articolul 103n

Articolul 44

-

Articolul 103n alineatul (4)

Articolul 212

-

Articolul 103o

-

-

Articolul 103p

Articolul 45

-

Articolul 103q

Articolul 46

-

Articolul 103r

Articolul 47

-

Articolul 103s

Articolul 48

-

Articolul 103t

Articolul 49

-

Articolul 103u alineatul (1) litera (a)

Articolul 50

-

Articolul 103u alineatul (1) litera (b)

Articolul 51

-

Articolul 103u alineatele (2) - (5)

Articolul 52

-

Articolul 103v

Articolul 50

-

Articolul 103w

-

-

Articolul 103x

-

-

Articolul 103y

-

-

Articolul 103z

-

-

Articolul 103za

Articolele 53 şi 54

-

Articolul 104

-

-

Articolul 105 alineatul (1)

Articolul 55 alineatul (1)

-

Articolul 105 alineatul (2)

Articolul 215

-

Articolul 106

Articolul 55 alineatul (4)

-

Articolul 107

Articolul 55 alineatul (3)

-

Articolul 108 alineatul (1)

Articolul 55 alineatul (2)

-

Articolul 108 alineatul (2)

-

-

Articolul 109 prima teză

Articolul 55 alineatul (1) ultima teză

-

Articolul 110

Articolele 56 şi 57

-

Articolul 111

-

-

Articolul 112

-

-

Articolul 113 alineatul (1)

Articolul 75 alineatul (1) literele (a) - (e) şi alineatul (2)

-

Articolul 113 alineatul (2)

Articolul 75 alineatul (5)

-

Articolul 113 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 74

-

Articolul 113 alineatul (3) al doilea paragraf

-

Articolul 89

Articolul 113a alineatele (1) - (3)

Articolul 76

-

Articolul 113a alineatul (4)

- (1)

Articolul 89

Articolul 113b

Articolul 75 alineatul (3)

-

Articolul 113c

Articolul 167

-

Articolul 113d alineatul (1) primul paragraf

Articolul 78 alineatele (1) şi (2)

-

Articolul 113d(1) al doilea paragraf

Anexa VII partea II punctul 1

-

Articolul 113d alineatul (2)

Articolul 78 alineatul (3)

-

Articolul 113d alineatul (3)

Articolul 82

-

Articolul 114

Articolul 78 alineatul (1) (1)

-

Articolul 115

Articolul 78 alineatul (1) şi articolul 75 alineatul (1) litera (h)

-

Articolul 116

Articolul 78 alineatul (1)) şi articolul 75 alineatul (1) literele (f) şi (g)

-

Articolul 117

Articolul 77

-

Articolul 118

Articolul 78(1)

-

Articolul 118a

Articolul 92

-

Articolul 118b

Articolul 93

-

Articolul 118c

Articolul 94

-

Articolul 118d alineatul (1)

Articolul 94 alineatul (3)

-

Articolul 118d alineatele (2) şi (3)

[Articolul 109 alineatul (3)]

-

Articolul 118e

Articolul 95

-

Articolul 118f

Articolul 96

-

Articolul 118g

Articolul 97

-

Articolul 118h

Articolul 98

-

Articolul 118i

Articolul 99

-

Articolul 118j

Articolul 100

-

Articolul 118k

Articolul 101

-

Articolul 118l

Articolul 102

-

Articolul 118m

Articolul 103

-

Articolul 118n

Articolul 104

-

Articolul 118o

-

-

Articolul 118p

-

-

Articolul 118q

Articolul 105

-

Articolul 118r

Articolul 106

-

Articolul 118s

Articolul 107

-

Articolul 118t

Articolul 108

-

Articolul 118u

Articolul 112

-

Articolul 118v

Articolul 113

-

Articolul 118w

Articolul 117

-

Articolul 118x

Articolul 118

-

Articolul 118y

Articolul 119

-

Articolul 118z

Articolul 120

-

Articolul 118za

Articolul 121

-

Articolul 118zb

-

-

Articolul 119

-

-

Articolul 120

-

-

Articolul 120a

Articolul 81

-

Articolul 120b

-

-

Articolul 120c

Articolul 80

-

Articolul 120d primul paragraf

Articolul 83 alineatul (2)

-

Articolul 120d al doilea paragraf

[Articolul 223]

-

Articolul 120e alineatul (1)

Articolul 75 alineatele (3) şi (4)

-

Articolul 120e alineatul (2)

Articolul 83 alineatele (3) şi (4)

-

Articolul 120f

Articolul 80 alineatul (3)

-

Articolul 120g

Articolul 80 alineatul (5) şi articolul 91 litera (c)

-

Articolul 121 litera (a) punctul (i)

Articolul 75 alineatul (2)

-

Articolul 121 litera (a) punctul (ii)

Articolul 75 alineatul (3)

-

Articolul 121 litera (a) punctul (iii)

Articolul 89

-

Articolul 121 litera (a) punctul (iv)

Articolul 75 alineatul (2) şi articolul 91 litera (b)

-

Articolul 121 litera (b)

Articolul 91 litera (a) şi articolul 78 alineatul (3)

-

Articolul 121 litera (c) punctul (i)

Articolul 91 litera (a)

-

Articolul 121 litera (c) punctele (ii) şi (iii)

Articolul 91 litera (d)

-

Articolul 121 litera (c) punctul (iv)

[Articolul 223]

-

Articolul 121 litera (d) punctul (i)

Articolul 78 alineatul (1)

-

Articolul 121 litera (d) punctele (ii) - (v) şi (vii)

Articolul 75 alineatele (2) şi (3)

-

Articolul 121 litera (d) punctul (vi)

Articolul 89

-

Articolul 121 litera (e) punctul (i)

Articolul 78 alineatul (1)

-

Articolul 121 litera (e) punctele (ii) - (v) şi (vii)

Articolul 75 alineatele (2) şi (3)

-

Articolul 121 litera (e) punctul (vi)

Articolul 75 alineatul (2)

-

Articolul 121 litera (f) punctul (i)

Articolul 78 alineatul (1)

-

Articolul 121 litera (f) punctele (ii), (iii) şi (v)

Articolul 75 alineatul (3)

-

Articolul 121 litera (f) punctele (iv) şi (vii)

Articolul 91 litera (g)

-

Articolul 121 litera (f) punctul (vi)

[Articolul 223]

-

Articolul 121 litera (g)

Articolul 75 alineatul (3)

-

Articolul 121 litera (h)

Articolul 91 litera (d)

-

Articolul 121 litera (i)

-

-

Articolul 121 litera (j) punctul (i)

Articolul 75 alineatul (3)

-

Articolul 121 litera (j) punctul (ii)

Articolul 91 litera (d)

Articolul 121 litera (k)

Articolul 122

-

Articolul 121 litera (l)

Articolele 114, 115 şi 116

-

Articolul 121 litera (m)

Articolul 122

-

Articolul 121 al doilea paragraf

Articolul 78 alineatul (3)

-

Articolul 121 al treilea paragraf

Articolul 75 alineatele (3) şi (4)

-

Articolul 121, al patrulea paragraf, literele (a) - (f)

Articolul 75 alineatul (3)

-

Articolul 121 al patrulea paragraf litera (g)

Articolul 75 alineatul (3) litera (m)

-

Articolul 121 al patrulea paragraf litera (h)

Articolul 80 alineatul (4)

-

Articolul 122

Articolul 152

-

Articolul 123

Articolul 157

-

Articolul 124

-

-

Articolul 125

-

-

Articolul 125a

Articolul 153

-

Articolul 125b

Articolul 154

-

Articolul 125c

Articolul 156

-

Articolul 125d

Articolul 155

-

Articolul 125e

-

-

Articolul 125f

Articolul 164

-

Articolul 125g

Articolul 164 alineatul (6)

-

Articolul 125h

Articolul 17 5 (d)

-

Articolul 125i

Articolul 165

-

Articolul 12 5j

Articolul 164

-

Articolul 125k

Articolul 158

-

Articolul 125l

Articolul 164

-

Articolul 125m

Articolul 164 alineatul (6) [şi articolul 175 litera (d)]

-

Articolul 125n

Articolul 165

-

Articolul 125o

Articolele 154 şi 158

-

Articolul 126

Articolul 165

-

Articolul 126a alineatele (1), (3) şi (4)

Articolul 161

-

Articolul 126a alineatul (2)

Articolul 156 alineatul (2)

Articolul 126b

Articolul 157 alineatul (3)

-

Articolul 126c

Articolul 149

-

Articolul 126d

Articolul 150

-

Articolul 126e

Articolul 173 alineatul (2) şi articolul 174 alineatul (2)

-

Articolul 127

Articolul 173

-

Articolul 128

-

-

Articolul 129

-

-

Articolul 130

Articolul 176 alineatul (1)

-

Articolul 131

Articolul 176 alineatul (2)

-

Articolul 132

Articolul 176 alineatul (3)

-

Articolul 133

[Articolul 177 alineatul (2) litera (e)]

-

Articolul 133a alineatul (1)

Articolul 181

-

Articolul 133a alineatul (2)

Articolul 191

-

Articolul 134

Articolele 177 şi 178

-

Articolul 135

-

-

Articolul 136

[Articolul 180]

-

Articolul 137

[Articolul 180]

-

Articolul 138

[Articolul 180]

-

Articolul 139

[Articolul 180]

-

Articolul 140

[Articolul 180]

-

Articolul 140a

Articolul 181

-

Articolul 141

Articolul 182

-

Articolul 142

Articolul 193

-

Articolul 143

Articolul 180

-

Articolul 144

Articolul 184

-

Articolul 145

Articolul 187 litera (a)

-

Articolul 146 alineatul (1)

-

-

Articolul 146 alineatul (2)

Articolul 185

-

Articolul 147

-

-

Articolul 148

Articolul 187

-

Articolul 149

[Articolul 180]

-

Articolul 150

[Articolul 180]

-

Articolul 151

[Articolul 180]

-

Articolul 152

[Articolul 180]

-

Articolul 153

Articolul 192

-

Articolul 154

-

-

Articolul 155

-

-

Articolul 156

Articolul 192 alineatul (5)

-

Articolul 157

Articolul 189

-

Articolul 158

Articolul 190

-

Articolul 158a

Articolul 90

-

Articolul 159

Articolul 194

-

Articolul 160

Articolul 195

-

Articolul 161

Articolele 176, 177, 178 şi 179

-

Articolul 162

Articolul 196

-

Articolul 163

Articolul 197

-

Articolul 164 alineatul (1)

Articolul 198 alineatul (1)

-

Articolul 164 alineatele (2)-(4)

Articolul 198 alineatul (2) (1)

-

Articolul 165

- (1)

-

Articolul 166

- (1)

-

Articolul 167

Articolul 199

-

Articolul 168

Articolul 200

-

Articolul 169

Articolul 201

-

Articolul 170

Articolele 202 şi 203

-

Articolul 171

Articolul 184

-

Articolul 172

[Articolul 186 alineatul (2)]

-

Articolul 173

-

-

Articolul 174

Articolul 205

-

Articolul 175

Articolul 206

-

Articolul 176

Articolul 209

-

Articolul 176a

Articolul 210

-

Articolul 177

Articolul 210

-

Articolul 177a

Articolul 210

-

Articolul 178

Articolul 164

-

Articolul 179

Articolul 210 alineatul (7)

-

Articolul 180

Articolul 211

-

Articolul 181

Articolul 211

-

Articolul 182 alineatul (1)

Articolul 213

-

Articolul 182 alineatul (2)

-

-

Articolul 182 alineatul (3) al treilea paragraf

Articolul 214

-

Articolul 182 alineatul (3) primul, al doilea şi al patrulea paragraf

-

-

Articolul 182 alineatele (4)-(7)

-

-

Articolul 182a

Articolul 216

-

Articolul 183

-

-

Articolul 184 alineatul (1)

-

-

Articolul 184 alineatul (2)

Articolul 225 litera (a)

-

Articolul 184 alineatele (3)-(8)

-

-

Articolul 184 alineatul (9)

Articolul 225 litera (b)

-

Articolul 185

-

-

Articolul 185a

Articolul 145

-

Articolul 185b

Articolul 223

-

Articolul 185c

Articolul 147

-

Articolul 185d

Articolul 146

-

Articolul 185e

Articolul 151

-

Articolul 185f

Articolul 148

-

Articolul 186

Articolul 219

-

Articolul 187

Articolul 219

-

Articolul 188

Articolul 219

-

Articolul 188a alineatele (1) şi (2)

- (1)

-

Articolul 188a alineatele (3) şi (4)

-

-

Articolul 188a alineatele (5)-(7)

[Articolul 223]

-

Articolul 189

[Articolul 223]

-

Articolul 190

-

-

Articolul 190a

-

-

Articolul 191

Articolul 221

-

Articolul 192

Articolul 223

-

Articolul 193

-

-

Articolul 194

-

Articolele 62 şi 64

Articolul 194a

-

Articolul 61

Articolul 195

Articolul 229

-

Articolul 196

-

-

Articolul 196a

Articolul 227

-

Articolul 196b

Articolul 229

-

Articolul 197

-

-

Articolul 198

-

-

Articolul 199

-

-

Articolul 200

-

-

Articolul 201

Articolul 230 alineatele (1) şi (3)

-

Articolul 202

Articolul 230 alineatul (2)

-

Articolul 203

-

-

Articolul 203a

Articolul 231

-

Articolul 203b

Articolul 231

-

Articolul 204

Articolul 232

-

Anexa I

Anexa I (părţile I-XX, XXIV/1)

-

Anexa II

Anexa I (părţile XXI-XXIII)

-

Anexa III

Anexa II

-

Anexa IV

Anexa III

-

Anexa V

Anexa IV

-

Anexa VI

Anexa XII

-

Anexa VII

-

-

Anexa VIIa

-

-

Anexa VIIb

-

-

Anexa VIIc

-

-

Anexa VIII

Anexa XIII

-

Anexa IX

- (1)

-

Anexa X

- (1)

-

Anexa Xa

-

-

Anexa Xb

Anexa VI

-

Anexa Xc

-

-

Anexa Xd

-

-

Anexa Xe

-

-

Anexa XI

-

-

Anexa XIa

Anexa VII partea I

-

Anexa XIb

Anexa VII partea II

-

Anexa XII

Anexa VII partea III

-

Anexa XIII

Anexa VII partea IV

-

Anexa XIV.A

Anexa VII partea VI

-

Anexa XIV.B

Anexa VII partea V

-

Anexa XIV.C

Articolul 75 alineatele (2) şi (3) (1)

-

Anexa XV

Anexa VII partea VII

-

Anexa XVa

Anexa VIII partea I

-

Anexa XVb

Anexa VIII partea II

-

Anexa XVI

Anexa VII partea VIII

-

Anexa XVIa

[Articolul 173 alineatul (1) punctul (i)]

-

Anexa XVII

[Articolul 180]

-

Anexa XVIII

[Articolul 180]

-

Anexa XIX

-

-

Anexa XX

-

-

Anexa XXI

-

-

Anexa XXII

Anexa XIV

-

(1) A se vedea şi Regulamentul Consiliului care se adoptă în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.

(2) A se vedea, cu toate acestea, articolul 230.

*) Rubricile din tabelul de corespondenţă referitoare la articolele 66-85 litera (d), 103g, 113a alineatul (4), 113b, 114, 115, 116, 118o, 118p, 122, 125a şi 126b se citesc astfel:

"Regulamentul (CE) nr. 1234/2007

Prezentul regulament

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013

Articolul 66

- (2)

-

Articolul 67

- (2)

-

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007

Prezentul regulament

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013

Articolul 68

- (2)

-

Articolul 69

- (2)

-

Articolul 70

- (2)

-

Articolul 71

- (2)

-

Articolul 72

- (2)

-

Articolul 73

- (2)

-

Articolul 74

- (2)

-

Articolul 75

- (2)

-

Articolul 76

- (2)

-

Articolul 77

- (2)

-

Articolul 78

- (2)

-

Articolul 79

- (2)

-

Articolul 80

- (2)

-

Articolul 81

- (2)

-

Articolul 82

- (2)

-

Articolul 83

- (2)

-

Articolul 84

- (2)

-

Articolul 85

În ceea ce priveşte laptele:

- (2)

În ceea ce priveşte celelalte sectoare:

-

Articolul 85 litera (a)

Articolul 143 alineatul (1) şi articolul 144 litera (a)

-

Articolul 85 litera (b)

Articolul 144 litera (j)

-

Articolul 85 litera (c)

Articolul 144 litera (i)

-

Articolul 85 litera (d)

-

-

Articolul 103g

Articolul 33 alineatul (1), articolul 37 litera (a) şi articolul 38 litera (b)

 

Articolul 113a alineatul (4)

- (2)

-

Articolul 113b

Articolul 78

-

Articolul 114

Articolul 78 alineatul (1) (2)

-

Articolul 115

Articolul 78 alineatul (1), articolul 75 alineatul (1) litera (h) (2)

-

Articolul 116

Articolul 78 alineatul (1), articolul 75 alineatul (1) literele (f) şi (g) (2)

-

Articolul 118o

-

Articolul 90 alineatul (2)

Articolul 118p

-

Articolul 90 alineatul (3)

Articolul 122

Articolele 152 şi 160

-

Articolul 125a

Articolele 153 şi 160

-

Articolul 126b

Articolul 163

-

**) Rubrica din tabelul de corespondenţă referitoare la anexa XIVA la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se citeşte după cum urmează:

Anexa XIVA punctele I, II şi III

Anexa VII partea VI

-

Anexa XIVA punctul IV

Articolul 89

-

***) Nota de final 1:
în loc de: "(1) A se vedea şi Regulamentul Consiliului care se adoptă în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.",
se citeşte: "(1) A se vedea şi Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole (JO L 346, 20.12.2013, p. 12).

Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 347L din data de 20 decembrie 2013