Capitolul i - Măsuri excepţionale - Regulamentul 1308/17-dec-2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 347L

În vigoare
Versiune de la: 15 Iulie 2025
CAPITOLUL I:Măsuri excepţionale
Art. 219: Măsuri împotriva perturbării pieţei
(1)Pentru a reacţiona în mod eficient şi concret la ameninţările de perturbare a pieţei cauzate de majorări sau reduceri semnificative de preţ pe pieţele interne ori externe sau la alte evenimente şi circumstanţe care perturbă sau ameninţă să perturbe piaţa în cauză într-un mod semnificativ, în cazul în care situaţia respectivă sau efectele ei pe piaţă sunt susceptibile să continue sau să se agraveze, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 227, acte delegate prin care se stabilesc măsurile necesare pentru a aborda situaţia respectivă de pe piaţă, cu respectarea eventualelor obligaţii rezultate din acorduri internaţionale încheiate în conformitate cu TFUE şi cu condiţia ca orice alte măsuri disponibile în temeiul prezentului regulament să se dovedească insuficiente sau inadecvate.
În cazul unor ameninţări de perturbare a pieţei menţionate la primul paragraf din prezentul alineat, dacă este necesar din motive de maximă urgenţă, actelor delegate adoptate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat li se aplică procedura prevăzută la articolul 228.
Respectivele motive de maximă urgenţă pot include necesitatea de a întreprinde acţiuni imediate pentru a soluţiona sau a preveni perturbarea pieţei, în cazurile în care ameninţările de perturbare a pieţei survin atât de rapid sau atât de neaşteptat încât se impun acţiuni imediate pentru a soluţiona situaţia în mod eficient şi concret sau în cazurile în care o acţiune ar împiedica o astfel de ameninţare de perturbare a pieţei să se materializeze, să persiste sau să se transforme într-o perturbare mai gravă sau mai prelungită sau atunci când amânarea acţiunii imediate ar risca să producă sau să agraveze perturbarea sau ar creşte gradul de necesitate al măsurilor care ar fi necesare mai târziu pentru a se soluţiona ameninţarea sau perturbarea sau ar fi în defavoarea producţiei sau a condiţiilor pieţei.
Aceste măsuri pot să extindă sau să modifice, în măsura în care este necesar şi pentru perioada de timp necesară pentru a se aborda perturbarea pieţei sau ameninţarea la adresa acesteia, domeniul de aplicare, durata sau alte aspecte ale altor măsuri prevăzute în cadrul prezentului regulament, pot să ajusteze ori să suspende taxele la import, în totalitate sau parţial, inclusiv pentru anumite cantităţi sau perioade, după caz, sau pot să ia forma unui sistem voluntar temporar de reducere a producţiei, în special în caz de producţie excesivă.

(2)Măsurile menţionate la alineatul (1) nu se aplică produselor enumerate în anexa I partea XXIV secţiunea 2.
Cu toate acestea, Comisia poate, prin intermediul actelor delegate adoptate în conformitate cu procedura de urgenţă menţionată la articolul 228, să decidă că măsurile prevăzute la alineatul (1) se aplică unuia sau mai multor produse menţionate în anexa I partea XXIV secţiunea 2.
(3)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc normele procedurale şi criteriile tehnice necesare pentru aplicarea măsurilor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
Art. 220: Măsuri privind boli ale animalelor, organisme dăunătoare plantelor şi pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor
(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se iau măsuri excepţionale de sprijin pentru piaţa afectată pentru a lua în considerare:
a)restricţiile asupra schimburilor comerciale din interiorul Uniunii şi asupra celor cu ţările terţe, care pot rezulta din aplicarea măsurilor de combatere a răspândirii bolilor la animale sau a organismelor dăunătoare plantelor; şi

b)grave perturbări ale pieţei legate direct de o pierdere a încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor şi a riscurilor de boli ale plantelor.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)Măsurile prevăzute la alineatul (1) se aplică tuturor sectoarelor următoare:
a)carne de vită şi de mânzat;
-a) fructe şi legume;

b)lapte şi produse lactate;
c)carne de porc;
d)carne de oaie şi de capră;
e)ouă;
f)carne de pasăre.
Măsurile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (b), legate de pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a riscurilor pentru sănătatea publică sau cea a plantelor, se aplică, de asemenea, tuturor celorlalte produse agricole, cu excepţia celor menţionate în anexa I partea XXIV secţiunea 2.
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu procedura de urgenţă menţionată la articolul 228, acte delegate prin care se extinde lista produselor menţionate în primele două paragrafe ale prezentului alineat.
(3)Măsurile prevăzute la alineatul (1) sunt luate la cererea statului membru în cauză.
(4)Măsurile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (a) pot fi luate numai dacă statul membru în cauză a luat măsuri sanitare, veterinare sau fitosanitare pentru a permite stoparea rapidă a bolilor sau pentru a monitoriza, controla, eradica sau stopa dăunătorii şi doar în măsura necesară şi pe durata strict necesară pentru sprijinirea acestei pieţe.

(5)Uniunea asigură o finanţare parţială echivalentă cu 50 % din cheltuielile suportate de statele membre pentru măsurile prevăzute la alineatul (1).
În sectoarele cărnii de vită şi mânzat, al laptelui şi produselor lactate, al cărnii de porc, al cărnii de oaie şi de capră, Uniunea participă totuşi la finanţarea măsurilor până la concurenţa a 60 % din cheltuieli în cazul combaterii febrei aftoase.
(6)Statele membre se asigură de faptul că, dacă producătorii contribuie la cheltuielile suportate de statele membre, acest lucru nu conduce la denaturarea concurenţei dintre producătorii din diferite state membre.
Art. 221: Măsuri pentru rezolvarea unor probleme specifice
(1)Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se iau măsuri de urgenţă necesare şi justificate pentru rezolvarea unor probleme specifice. Măsurile respective pot deroga de la dispoziţiile prezentului regulament numai într-o măsură strict necesară şi numai pentru perioada strict necesară. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)Pentru a rezolva probleme specifice şi din motive de urgenţă imperioase justificate corespunzător, referitoare la situaţii susceptibile de a cauza o deteriorare rapidă a producţiei şi a condiţiilor de pe piaţă, care ar fi dificil de abordat dacă adoptarea de măsuri ar fi amânată, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 229 alineatul (3).
(3)Comisia adoptă măsuri în temeiul alineatelor (1) sau (2) numai dacă nu este posibilă adoptarea măsurilor de urgenţă necesare în conformitate cu articolul 219 sau 220.
(4)Măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) sau (2) rămân în vigoare pentru o perioadă care nu depăşeşte douăsprezece luni. În cazul în care, după această perioadă, continuă să existe problemele specifice care au determinat adoptarea măsurilor respective, Comisia poate, în vederea stabilirii unei soluţii permanente, să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în această chestiune, sau poate să prezinte propuneri legislative adecvate.
(5)Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) sau (2) în termen de două zile lucrătoare de la adoptarea acestora.
Art. 222: Aplicarea articolului 101 alineatul (1) din TFUE
(1)În perioadele de dezechilibre grave de pe pieţe, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili că articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor şi deciziilor fermierilor, ale asociaţiilor fermierilor, ale asociaţiilor unor astfel de asociaţii sau ale organizaţiilor de producători recunoscute, ale asociaţiilor organizaţiilor de producători recunoscute şi ale organizaţiilor interprofesionale recunoscute din oricare dintre sectoarele menţionate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, cu condiţia ca aceste acorduri şi decizii să nu aducă atingere bunei funcţionări a pieţei interne, să vizeze strict stabilizarea sectorului afectat şi să intre sub incidenţa uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:
a)retragere de pe piaţă sau distribuire gratuită a produselor lor;
b)transformare şi procesare;
c)depozitare de către operatori privaţi;
d)măsuri comune de promovare;
e)acorduri privind cerinţele de calitate;
f)achiziţii comune de factori de producţie necesari pentru combaterea răspândirii dăunătorilor şi a bolilor la animale şi plante în Uniune sau de factori de producţie necesari pentru gestionarea efectelor dezastrelor naturale în Uniune;
g)planificare temporară a producţiei ţinând seama de natura specifică a ciclului de producţie.
Comisia precizează în actele de punere în aplicare domeniul material şi geografic de aplicare a acestei derogări şi, sub rezerva alineatului (3), perioada pentru care se aplică derogarea.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).
(2)[textul din Art. 222, alin. (2) din partea V, capitolul I, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 4, punctul 21., alin. (B) din Regulamentul 2393/13-dec-2017]
(3)Acordurile şi deciziile menţionate la alineatul (1) sunt valabile pentru o perioadă de cel mult şase luni.
Cu toate acestea, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să autorizeze astfel de acorduri şi decizii pentru o perioadă suplimentară de până la şase luni. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 229 alineatul (2).