Regulamentul 1305/17-dec-2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 347L

În vigoare

Versiune de la: 30 Iunie 2022

Dată act: 17-dec-2013

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii" prezintă potenţialele provocări, obiective şi orientări pentru politica agricolă comună ("PAC") după 2013. În lumina dezbaterii pe marginea respectivei comunicări, PAC ar trebui reformată cu începere de la 1 ianuarie 2014. Reforma respectivă ar trebui să includă toate instrumentele principale ale PAC, inclusiv Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (¹). Ţinând seama de amploarea acestei reforme, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 să fie abrogat şi înlocuit cu un text nou.

(2)Ar trebui stabilită o politică de dezvoltare rurală pentru a însoţi şi completa plăţile directe şi măsurile de piaţă ale PAC, contribuindu-se astfel la îndeplinirea obiectivelor politicii respective, prevăzute în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ("TFUE"). De asemenea, politica de dezvoltare rurală ar trebui să integreze principalele obiective de politică stabilite în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată "Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii" (denumită în continuare "Strategia Europa 2020") şi să fie coerentă cu obiectivele generale legate de politica de coeziune economică şi socială, astfel cum sunt prevăzute în TFUE.

(3)Deoarece obiectivul prezentului regulament, şi anume dezvoltarea rurală, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ţinând cont de legăturile dintre dezvoltarea rurală şi celelalte instrumente ale PAC, amploarea disparităţilor dintre diversele zone rurale şi limitele resurselor financiare ale statelor membre într-o Uniune extinsă, dar, având în vedere garanţia multianuală a finanţelor Uniunii şi concentrarea asupra priorităţilor acesteia, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană ("TUE"). În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este definit la articolul menţionat, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menţionat.

(4)Pentru a se asigura dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, este necesar să se pună accentul pe un număr limitat de priorităţi fundamentale privind transferul de cunoştinţe şi inovarea în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale, viabilitatea exploataţiilor,competitivitatea tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovatoare şi a gestionării durabile a pădurilor, organizarea lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea produselor agricole, bunăstarea animalelor, gestionarea riscurilor în agricultură, refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care au legătură cu agricultura şi silvicultura, promovarea utilizării eficiente a resurselor şi tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid carbon în sectoarele agricol, alimentar şi silvic, precum şi promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei în zonele rurale şi a dezvoltării economice a acestora. În acest scop, ar trebui să se ţină seama de diversitatea situaţiilor care afectează zonele rurale cu caracteristici diferite sau diferitele categorii de beneficiari potenţiali, precum şi de obiectivele transversale legate de inovare, de protecţia mediului şi de atenuarea schimbărilor climatice şi de adaptarea la acestea. Acţiunile de atenuare ar trebui să vizeze atât limitarea emisiilor din agricultură şi silvicultură, generate de activităţi-cheie precum producţia animalieră şi utilizarea îngrăşămintelor, cât şi conservarea absorbanţilor de carbon şi intensificarea activităţii de sechestrare a carbonului în ceea ce priveşte exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultura. Prioritatea Uniunii în materie de dezvoltare rurală privind transferul de cunoştinţe şi inovarea în agricultură, silvicultură şi zonele rurale ar trebui să se aplice orizontal în legătură cu celelalte priorităţi ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

(5)Priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală ar trebui urmărite în contextul dezvoltării durabile şi al promovării de către Uniune a obiectivului de protecţie şi îmbunătăţire a mediului, astfel cum se prevede la articolul 11 din TFUE, ţinând seama de principiul "poluatorul plăteşte". Statele membre ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la sprijinul acordat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice, în conformitate cu obiectivul ambiţios de a aloca cel puţin 20 % din bugetul Uniunii, utilizând o metodologie adoptată de Comisie.

(7)Pentru a se asigura demararea imediată şi punerea în aplicare eficientă a programelor de dezvoltare rurală, sprijinul acordat din FEADR ar trebui să se bazeze pe existenţa unor condiţii-cadru administrative fiabile. Prin urmare, statele membre ar trebui să evalueze aplicabilitatea şi îndeplinirea anumitor condiţionalităţi ex ante. Fiecare stat membru ar trebui să elaboreze fie un program naţional de dezvoltare rurală pentru întregul său teritoriu, fie un set de programe regionale sau un program naţional şi un set de programe regionale. Fiecare program ar trebui să identifice o strategie pentru atingerea obiectivelor în raport cu priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală, precum şi o serie de măsuri. Programarea ar trebui să respecte priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală, adaptându-se în acelaşi timp la contextele naţionale, şi completând celelalte politici ale Uniunii, în special politica în domeniul pieţelor agricole, politica de coeziune şi politica comună în domeniul pescuitului. Statele membre care optează pentru pregătirea unui set de programe regionale ar trebui să poată elabora, de asemenea, un cadru naţional, fără o alocare bugetară separată, pentru a facilita coordonarea între regiuni în vederea soluţionării problemelor existente pe plan naţional.

(8)Statele membre ar trebui să poată include în programele lor de dezvoltare rurală subprograme tematice pentru a răspunde unor nevoi specifice în domenii care sunt deosebit de importante pentru ele. Subprogramele tematice ar trebui să vizeze, printre altele, tinerii fermieri, fermele mici, zonele montane,crearea unor lanţuri scurte de aprovizionare, femeile din zonele rurale, precum şi atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea şi biodiversitatea. Subprogramele tematice ar trebui utilizate, de asemenea, pentru a oferi posibilitatea de a contribui la restructurarea sectoarelor agricole care au un impact puternic asupra dezvoltării zonelor rurale. Pentru a spori eficienţa intervenţiei anumitor subprograme tematice, ar trebui ca statele membre să fie autorizate să prevadă rate de sprijin mai ridicate pentru anumite operaţiuni care fac obiectul subprogramelor tematice respective.

(9)Programele de dezvoltare rurală ar trebui să identifice nevoile zonei acoperite şi să descrie o strategie coerentă de satisfacere a acestora, ţinând seama de priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Strategia respectivă ar trebui să se bazeze pe stabilirea unor obiective. Ar trebui determinate legăturile dintre nevoile identificate, obiectivele stabilite şi măsurile alese pentru atingerea acestora. Programele de dezvoltare rurală ar trebui să conţină, de asemenea, toate informaţiile necesare pentru evaluarea conformităţii acestora cu cerinţele prezentului regulament.

(10)Obiectivele programelor de dezvoltare rurală ar trebui stabilite în raport cu un set comun de indicatori-ţintă pentru toate statele membre şi, acolo unde este necesar, în raport cu indicatorii specifici programelor. În vederea facilitării acestui exerciţiu, ar trebui definite zonele care fac obiectul acestor indicatori, în conformitate cu priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Având în vedere aplicarea orizontală a priorităţii Uniunii în materie de dezvoltare rurală privind transferul de cunoştinţe în agricultură şi silvicultură, intervenţiile realizate în temeiul acestei priorităţi ar trebui considerate ca fiind determinante pentru indicatorii-ţintă definiţi pentru celelalte priorităţi ale Uniunii.

(12)Evoluţia şi specializarea agriculturii şi a silviculturii, în special provocările cu care se confruntă microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii ("IMM-uri") din zonele rurale, necesită un nivel corespunzător de formare tehnică şi economică, precum şi o capacitate mai mare de acces şi schimb de cunoştinţe şi informaţii, inclusiv prin difuzarea bunelor practici de producţie agricolă şi forestieră. Transferul de cunoştinţe şi acţiunile de informare nu ar trebui să se facă numai sub forma cursurilor de formare tradiţionale, ci ar trebui, de asemenea, să fie adaptate la nevoile actorilor din mediul rural. Prin urmare, ar trebui sprijinite, de asemenea, atelierele de lucru, îndrumarea profesională, activităţile demonstrative, acţiunile de informare, precum şi schemele de schimb de exploataţii şi păduri pe termen scurt şi vizitele. Cunoştinţele şi informaţiile dobândite ar trebui să permită fermierilor, deţinătorilor de păduri, persoanelor implicate în sectorul alimentar şi IMM-urilor rurale să-şi sporească în special competitivitatea şi să utilizeze mai eficient resursele, dar şi să îşi îmbunătăţească performanţele de mediu, contribuind totodată la durabilitatea economiei rurale. Atunci când acordă sprijin IMM-urilor, statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate IMM-urilor care au legătură cu sectoarele agricol şi silvic. Pentru a se asigura eficacitatea transferului de cunoştinţe şi a acţiunilor de informare în privinţa obţinerii acestor rezultate, ar trebui să li se impună furnizorilor de servicii de transfer de cunoştinţe obligaţia de a deţine toate capacităţile corespunzătoare.

(13)Serviciile de consiliere agricolă ajută fermierii, tinerii fermieri, deţinătorii de păduri, alţi gestionari de terenuri şi IMM-urile din zonele rurale să îmbunătăţească gestionarea durabilă şi performanţa generală a exploataţiei sau întreprinderii lor. Prin urmare, ar trebui încurajată atât înfiinţarea acestor servicii, cât şi utilizarea serviciilor de consiliere de către fermieri, tinerii fermieri, deţinătorii de păduri, alţi gestionari de terenuri şi IMM- uri. În vederea ameliorării calităţii şi a eficacităţii serviciilor de consiliere oferite, ar trebui să se prevadă dispoziţii cu privire la calificările minime şi la formarea periodică a consultanţilor. Aşa cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), serviciile de consiliere agricolă ar trebui să ajute fermierii să evalueze performanţa exploataţiei lor agricole şi să identifice îmbunătăţirile necesare în ceea ce priveşte cerinţele de reglementare în materie de gestionare, bunele condiţii agricole şi de mediu, practicile agricole benefice pentru climă şi mediu prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), şi măsurile la nivel de exploataţie agricolă prevăzute în programele de dezvoltare rurală care vizează modernizarea exploataţiilor consolidarea competitivităţii, integrarea sectorială, inovarea, orientarea către piaţă, precum şi promovarea antreprenoriatului. Serviciile de consiliere agricolă ar trebui, de asemenea, să ajute fermierii să identifice îmbunătăţirile necesare în ceea ce priveşte cerinţele prevăzute pentru punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³) (denumită în continuare "Directiva-cadru privind apa"), precum şi în ceea ce priveşte cerinţele pentru punerea în aplicare a articolului 55din Regulamentul (CE) nr 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴) şi a articolului 14 din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵), în special cu privire la conformitatea cu principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor. Acolo unde este necesar, consultanţa ar trebui să vizeze şi standardele ocupaţionale sau de siguranţă care au legătură cu exploataţia agricolă, precum şi consiliere specifică acordată fermierilor care se stabilesc pentru prima dată. De asemenea, ar trebui să fie posibil ca consilierea să acopere stabilirea tinerilor fermieri, dezvoltarea durabilă a activităţilor economice ale exploataţiei şi aspecte privind prelucrarea şi comercializarea pe plan local, legate de performanţele economice, agricole şi de mediu ale exploataţiei sau întreprinderii. Se poate oferi consiliere specifică privind şi atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, biodiversitatea, protecţia apelor, dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare, agricultura ecologică şi aspectele legate de sănătate în zootehnie. Atunci când acordă sprijin IMM- urilor, statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate IMM-urilor care au legătură cu sectoarele agricol şi silvic. Serviciile de gestionare a exploataţiei şi de înlocuire în cadrul exploataţiei ar trebui să ajute fermierii să îmbunătăţească şi să faciliteze gestionarea exploataţiei lor.

(14)Sistemele de calitate la nivelul Uniunii sau la nivel naţional, inclusiv schemele de certificare a exploataţiilor pentru produsele agricole şi alimentare, oferă consumatorilor asigurări cu privire la calitatea şi la caracteristicile produselor sau ale procesului de producţie utilizat ca urmare a participării fermierilor la aceste scheme, conferă valoare adăugată produselor în cauză şi sporesc oportunităţile de piaţă ale acestora. Prin urmare, fermierii şi grupurile de fermieri ar trebui încurajaţi să participe la schemele respective. Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în înţelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Deoarece în momentul aderării la aceste scheme şi în primii ani de participare, costurile şi obligaţiile suplimentare impuse fermierilor ca urmare a participării lor nu sunt remunerate integral de către piaţă, sprijinul ar trebui să fie furnizat noilor participanţi şi să acopere o perioadă de maximum cinci ani. Având în vedere caracteristicile speciale ale bumbacului ca produs agricol, ar trebui reglementate şi schemele de calitate pentru bumbac. Ar trebui, de asemenea, să se ofere sprijin pentru activităţi de informare şi promovare a produselor reglementate de schemele de calitate şi de certificare care primesc sprijin în temeiul prezentului regulament.

(15)Pentru a ameliora performanţele economice şi de mediu ale exploataţiilor agricole şi ale întreprinderilor din mediul rural, a eficientiza sectorul comercializării şi prelucrării produselor agricole, care să includă înfiinţarea de unităţi de procesare şi comercializare de mici dimensiuni în contextul lanţurilor scurte de aprovizionare şi al pieţelor locale, a asigura infrastructura necesară pentru dezvoltarea agriculturii şi a silviculturii şi a sprijini investiţiile care nu sunt remunerative, dar care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor de mediu, ar trebui să se acorde sprijin pentru investiţiile fizice care contribuie la atingerea acestor obiective. În perioada de programare 2007 - 2013, diferitele domenii de intervenţie au făcut obiectul mai multor măsuri. În scopul simplificării, dar şi pentru a permite beneficiarilor să conceapă şi să realizeze proiecte integrate cu o valoare adăugată mai mare, ar trebui să existe o singură măsură care să acopere majoritatea acestor tipuri de investiţii fizice. Pe baza rezultatelor analizei punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor (denumită în continuare "analiza SWOT") pentru ca ajutorul să fie mai bine direcţionat, statele membre ar trebui să direcţioneze sprijinul către exploataţiile agricole eligibile pentru a beneficia de ajutorul pentru investiţii legate de sprijinirea viabilităţii exploataţiilor. Pentru a facilita instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, se poate acorda un termen suplimentar de eligibilitate pentru ca investiţiile să se conformeze cu standardele Uniunii. Pentru a favoriza punerea în aplicare a noilor standarde ale Uniunii, investiţiile legate de conformitatea cu aceste standarde ar trebui să fie eligibile pentru o perioadă suplimentară începând din momentul în care acestea au devenit obligatorii pentru exploataţia agricolă.

(16)Sectorul agricol este expus, mai mult decât alte sectoare, daunelor cauzate potenţialului său de producţie de către dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile şi evenimente catastrofale. Pentru a susţine viabilitatea şi competitivitatea exploataţiilor confruntate cu asemenea dezastre sau evenimente, ar trebui să se acorde sprijin pentru a ajuta fermierii să refacă potenţialului agricol care a fost degradat. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că nu are loc o supracompensare a daunelor ca urmare a combinării schemelor de compensare ale Uniunii (în special măsura de gestionare a riscurilor din prezentul regulament) cu cele naţionale şi cu cele private.

(17)Crearea şi dezvoltarea de noi activităţi economice sub formă de noi exploataţii, diversificarea către activităţi neagricole, inclusiv furnizarea de servicii destinate agriculturii şi silviculturii; activităţi legate de asistenţa medicală, integrarea socială şi turism sunt vitale pentru dezvoltarea zonelor rurale. De asemenea, este posibil ca diversificarea către activităţi neagricole să abordeze gestionarea durabilă a resurselor cinegetice. O măsură de dezvoltare a exploataţiilor agricole şi a întreprinderilor ar trebui să faciliteze instalarea iniţială a tinerilor fermieri şi ajustarea structurală a exploataţiilor lor după instalarea iniţială În plus, ar trebui promovate diversificarea către activităţi neagricole în cadrul exploataţiilor şi înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor neagricole în zonele rurale. Respectiva măsură ar trebui, de asemenea, să încurajeze antreprenoriatul în rândul femeilor în zonele rurale. Ar trebui încurajată, de asemenea, dezvoltarea fermelor mici care sunt potenţial viabile din punct de vedere economic. Pentru a se asigura viabilitatea noilor activităţi economice sprijinite în cadrul respectivei măsuri, sprijinul ar trebui condiţionat de prezentarea unui plan de afaceri. Sprijinul pentru înfiinţarea unei întreprinderi ar trebui să acopere numai perioada iniţială de activitate a întreprinderii şi nu ar trebui să devină ajutor pentru funcţionare. Prin urmare, dacă statele membre optează pentru acordarea ajutorului în transe, aceste transe ar trebui eşalonate pe o perioadă de maximum cinci ani. În plus, pentru a încuraja restructurarea sectorului agricol, ar trebui să se acorde sprijin sub forma unor plăţi anuale sau unice fermierilor eligibili pentru schema pentru micii fermieri prevăzută la titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (denumită în continuare "schema pentru micii fermieri") care se angajează să îşi transfere întreaga exploataţie şi drepturile de plată corespunzătoare altui fermier.

(18)IMM-urile constituie coloana vertebrală a economiei rurale a Uniunii. Dezvoltarea exploataţiilor agricole şi a întreprinderilor neagricole ar trebui să aibă drept scop promovarea ocupării forţei de muncă şi crearea de locuri de muncă de calitate în zonele rurale, menţinerea locurilor de muncă existente, reducerea fluctuaţiilor sezoniere în sectorul ocupării forţei de muncă, dezvoltarea sectoarelor neagricole în afara agriculturii şi a sectorului agroalimentar. În acelaşi timp ar trebui promovate integrarea întreprinderilor şi legăturile inter-sectoriale la nivel local. Ar trebui încurajate proiectele care reunesc agricultura şi turismul rural prin promovarea turismului durabil şi responsabil în zonele rurale, a patrimoniului natural şi cultural, precum şi investiţiile în materie de energie din surse regenerabile.

(19)Dezvoltarea infrastructurii locale şi a serviciilor locale de bază în zonele rurale, inclusiv a serviciilor de agrement şi culturale, reînnoirea satelor şi activităţile care vizează refacerea şi modernizarea patrimoniului cultural şi natural al satelor şi al peisajelor rurale reprezintă elemente esenţiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potenţialul de creştere şi de a promova durabilitatea zonelor rurale. Prin urmare, ar trebui să se acorde sprijin pentru operaţiunile desfăşurate în scopul menţionat, inclusiv pentru cele vizând accesul la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi dezvoltarea benzii largi rapide şi ultrarapide. În conformitate cu obiectivele menţionate, ar trebui încurajate dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii care conduc la incluziune socială şi inversarea tendinţelor de declin economic şi social şi de depopulare a zonelor rurale. Pentru a se atinge eficacitatea maximă a acestui sprijin, operaţiunile care fac obiectul acestuia ar trebui implementate în conformitate cu planurile de dezvoltare a municipalităţilor şi a serviciilor lor de bază, dacă există asemenea planuri, elaborate de una sau mai multe comune rurale. Pentru a crea sinergii şi a îmbunătăţi cooperarea, operaţiunile ar trebui, de asemenea, să promoveze legăturile de tipul rural-urban, după caz. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate investiţiilor prin parteneriate de dezvoltare locală gestionată de comunitate şi proiectelor gestionate de organizaţiile comunităţilor locale.

(20)Silvicultura este parte integrantă a dezvoltării rurale, iar sprijinul pentru utilizarea terenurilor într-un mod durabil şi benefic pentru climă ar trebui să includă dezvoltarea zonelor împădurite şi gestionarea durabilă a pădurilor. În perioada de programare 2007 - 2013, diferitele tipuri de sprijin pentru investiţii în silvicultură şi pentru gestionarea acesteia au făcut obiectul mai multor măsuri. În scopul simplificării şi pentru a permite beneficiarilor să conceapă şi să realizeze proiecte integrate cu valoare adăugată mai mare, ar trebui să existe o singură măsură care să acopere toate tipurile de sprijin pentru investiţii în silvicultură şi pentru gestionarea acesteia.Măsura respectivă ar trebui să cuprindă extinderea şi ameliorarea resurselor forestiere prin împădurirea terenurilor şi prin crearea de sisteme agroforestiere care să combine agricultura extensivă cu sisteme forestiere. Aceasta ar trebui să cuprindă, de asemenea, refacerea pădurilor afectate de incendii sau de alte dezastre naturale şi evenimente catastrofale, precum şi măsuri de prevenire pertinente; investiţii în tehnologii forestiere şi de prelucrare; mobilizarea şi comercializarea produselor forestiere care vizează ameliorarea performanţelor economice şi de mediu ale exploataţiilor forestiere; şi investiţii neproductive care sporesc rezilienţa ecosistemelor şi rezistenţa la schimbările climatice, precum şi valoarea ecologică a ecosistemelor forestiere. Sprijinul nu ar trebui să denatureze concurenţa şi nu ar trebui să aibă efecte asupra pieţei. Prin urmare, ar trebui impuse limitări în ceea ce priveşte dimensiunile şi forma juridică ale beneficiarilor. În zonele clasificate de statele membre ca zone cu risc mediu sau ridicat de incendii, ar trebui întreprinse măsuri de prevenire a acestora. Toate măsurile preventive ar trebui să facă parte dintr-un plan de protecţie a pădurilor. În cazul acţiunilor de refacere a potenţialului forestier distrus, producerea unui dezastru natural ar trebui să facă obiectul unei recunoaşteri oficiale din partea unui organism ştiinţific public.

Măsura în favoarea silviculturii ar trebui luată în lumina angajamentelor asumate de Uniune şi de statele membre pe plan internaţional şi să se bazeze pe planurile forestiere naţionale şi subnaţionale ale statelor membre sau pe o serie de instrumente echivalente, care ar trebui să ţină seama de angajamentele luate în cadrul conferinţelor ministeriale privind protecţia pădurilor în Europa. Măsura respectivă ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a strategiei forestiere a Uniunii conform Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată "O nouă strategie a UE pentru păduri şi sectorul forestier".

(21)Grupurile şi organizaţiile de producători ajută fermierii să facă faţă împreună provocărilor cauzate de creşterea concurenţei şi de consolidarea pieţelor din aval în ceea ce priveşte comercializarea produselor lor, inclusiv pe pieţele locale. Prin urmare, ar trebui încurajată înfiinţarea grupurilor şi a organizaţiilor de producători. Pentru a se garanta utilizarea optimă a resurselor financiare limitate, de sprijin ar trebui să beneficieze numai grupurile şi organizaţiile de producători care se califică drept IMM- uri. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate grupurilor şi organizaţiilor de producători de produse de calitate care intră sub incidenţa schemelor de calitate pentru produse agricole şi alimentare din prezentul regulament. Pentru a se asigura că grupul sau organizaţia de producători devine o entitate viabilă, o condiţie care ar trebui îndeplinită pentru acordarea de sprijin unui grup sau a unei organizaţii de producători este prezentarea unui plan de afaceri către statele membre. Pentru a se evita acordarea unui ajutor pentru funcţionare şi pentru a se menţine rolul de stimulent al sprijinului, durata maximă a sprijinului ar trebui limitată la cinci ani de la data recunoaşterii grupului sau a organizaţiei de producători, pe baza planului său de afaceri.

(22)Plăţile acordate în cadrul măsurilor de agromediu şi al celor climatice ar trebui să joace în continuare un rol important în sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor rurale şi în satisfacerea cererii tot mai mari de servicii ecologice a societăţii. Acestea ar trebui, de asemenea, să continue să încurajeze fermierii şi alţi gestionari de terenuri să deservească întreaga societate prin introducerea sau menţinerea unor practici agricole care să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea şi care să fie compatibile cu protecţia şi ameliorarea mediului, a peisajului şi a caracteristicilor acestuia, a resurselor naturale, şi a solului şi a diversităţii genetice. În acest context, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită conservării resurselor genetice în agricultură şi nevoilor suplimentare ale sistemelor agricole de înaltă valoare naturală. Plăţile ar trebui să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venit generate de angajamentele luate şi să acopere doar angajamentele care depăşesc standardele şi cerinţele obligatorii relevante, în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte". Statele membre ar trebui să se asigure, de asemenea, că plăţile către fermieri nu duc la o dublă finanţare atât în temeiul prezentului regulament cât şi al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013. În multe situaţii, sinergiile care rezultă din angajamente luate în comun de către un grup de fermieri înmulţesc beneficiile ecologice şi climatice. Cu toate acestea, acţiunile comune presupun costuri tranzacţionale suplimentare care ar trebui compensate în mod adecvat. În plus, pentru a se asigura că fermierii şi alţi gestionari de terenuri sunt în măsură să implementeze în mod corect angajamentele luate, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a le oferi competenţele şi cunoştinţele necesare.

Statele membre ar trebui să menţină nivelul eforturilor depuse în perioada de programare 2007-2013 şi ar trebui să fie obligate să cheltuiască cel puţin 30 % din contribuţia totală a FEADR pentru fiecare program de dezvoltare rurală pentru atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, precum şi chestiuni de mediu. Această cheltuire ar trebui realizată prin plăţi pentru agromediu şi climatice şi pentru agricultura ecologică şi plăţi către zonele defavorizate natural sau care se confruntă cu alte constrângeri specifice, prin plăţile pentru silvicultură, plăţi pentru zonele Natura 2000 şi prin sprijinirea investiţiilor legate de climă şi mediu.

(23)Plăţile către fermieri pentru trecerea la agricultura ecologică sau pentru menţinerea acesteia ar trebui să îi încurajeze să participe la scheme de acest tip, răspunzând astfel cererii crescânde a societăţii în ceea ce priveşte practicile agricole ecologice şi standardele ridicate de bunăstare a animalelor. Pentru a mări sinergiile la nivelul biodiversităţii, ar trebui încurajate beneficiile aduse de măsura privind agricultura ecologică, contractele colective sau cooperarea între fermieri, pentru a cuprinde zone adiacente mai vaste. Pentru a evitarea revenirii în masă a fermierilor la agricultura convenţională, ar trebui sprijinite atât măsurile de conversie, cât şi cele de menţinere. Plăţile ar trebui să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare suportate şi a pierderilor de venit generate de angajamente şi să acopere doar angajamentele care depăşesc standardele şi cerinţele obligatorii relevante. Statele membre ar trebui să se asigure, de asemenea, că plăţile către fermieri nu duc la o dublă finanţare atât în temeiul prezentului regulament cât şi al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013. Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în înţelesul articolului 9 din Regulamentul nr. 1307/2013.

(24)Ar trebui să se acorde în continuare sprijin fermierilor şi deţinătorilor de păduri, pentru a putea face faţă dezavantajelor specifice din zonele în cauză, determinate de punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) şi a Directivei 92/43/CEE a Consiliului (²), şi pentru a contribui la gestionarea eficace a siturilor Natura 2000. Totodată, ar trebui să fie pus la dispoziţia fermierilor un sprijin care să îi ajute să facă faţă dezavantajelor din zonele bazinelor hidrografice, cauzate de punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Sprijinul ar trebui să fie legat de cerinţele specifice descrise în programul de dezvoltare rurală, care depăşesc standardele şi cerinţele obligatorii relevante. Statele membre ar trebui să se asigure, de asemenea, că plăţile către fermieri nu duc la o dublă finanţare atât în temeiul prezentului regulament cât şi al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013. În plus, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000 ar trebui luate în considerare de către statele membre în cadrul elaborării generale a programelor lor de dezvoltare rurală.

(25)Plăţile acordate fermierilor din zonele montane sau din alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice ar trebui să contribuie, prin încurajarea utilizării neîntrerupte a terenurilor agricole, la conservarea spaţiului rural, precum şi la menţinerea şi promovarea unor sisteme agricole durabile. Pentru a se garanta eficienţa acestui sprijin, plăţile ar trebui să îi despăgubească pe fermieri pentru pierderile de venit şi pentru costurile suplimentare legate de dezavantajele din zona în cauză. Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în înţelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

(26)Pentru a se asigura utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii şi tratamentul echitabil al fermierilor din întreaga Uniune, zonele montane şi zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice ar trebui definite în conformitate cu criterii obiective. În cazul zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, criteriile respective ar trebui să fie de natură biofizică şi să se bazeze pe dovezi ştiinţifice solide. Ar trebui adoptate măsuri tranzitorii pentru a se facilita eliminarea progresivă a plăţilor în zonele care, în urma aplicării criteriilor respective, nu vor mai fi considerate drept zone care se confruntă cu constrângeri naturale.

(28)Ar trebui să se acorde în continuare plăţi deţinătorilor de păduri care furnizează servicii de conservare a pădurilor care sunt ecologice sau benefice pentru climă prin asumarea de angajamente vizând ameliorarea biodiversităţii, conservarea ecosistemelor forestiere de înaltă valoare, îmbunătăţirea potenţialului lor de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea şi consolidarea caracterului protector al pădurilor în ceea ce priveşte eroziunea solului, conservarea resurselor de apă şi pericolele naturale. În acest context, ar trebui să se acorde o atenţie specială conservării şi promovării resurselor genetice forestiere. Ar trebui să se acorde plăţi pentru angajamentele de silvomediu care depăşesc standardele obligatorii relevante prevăzute de dreptul intern.

(29)În perioada de programare 2007-2013, singurul tip de cooperare care a fost sprijinit în mod explicit în cadrul politicii de dezvoltare rurală a fost cooperarea în vederea dezvoltării de noi produse, procedee şi tehnologii în sectoarele agroalimentar şi forestier. Sprijinul pentru acest tip de cooperare rămâne necesar, dar ar trebui adaptat pentru a satisface mai bine cerinţele economiei bazate pe cunoaştere. În acest context, ar trebui să existe posibilitatea ca proiectele realizate de un singur operator să fie finanţate în temeiul măsurii respective, cu condiţia ca rezultatele obţinute să fie diseminate, atingându-se astfel obiectivul de difuzare a noilor practici, procese sau produse. În plus, a devenit evident că sprijinirea unei game mult mai largi de tipuri de cooperare, implicând o gamă mai variată de beneficiari, de la operatori mai mici la unii mai mari, poate contribui la atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare rurală, prin faptul că îi ajută pe operatorii din zonele rurale să depăşească dezavantajele de natură economică, ecologică şi de altă natură ale fragmentării. Prin urmare, această măsură ar trebui extinsă. Sprijinul acordat micilor operatori în scopul organizării de procese de lucru comune şi al partajării facilităţilor şi resurselor ar trebui să îi ajute pe aceştia să devină viabili din punct de vedere economic, în pofida dimensiunilor lor reduse. Sprijinul pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare, precum şi pentru promovarea de activităţi la nivel local ar trebui să catalizeze dezvoltarea raţională din punct de vedere economic a lanţurilor scurte de aprovizionare, a pieţelor locale şi a lanţurilor alimentare locale. Sprijinul pentru abordarea comună a proiectelor din domeniul protecţiei mediului şi a practicilor ecologice ar trebui să contribuie la realizarea de beneficii ecologice şi climatice mai mari şi mai coerente decât cele care ar putea fi obţinute de operatori individuali acţionând pe cont propriu (de exemplu, prin practici utilizate pe suprafeţe de teren mai vaste şi nefragmentate).

Sprijinul ar trebui să fie acordat sub diverse forme. Clusterele şi reţelele sunt deosebit de importante pentru împărtăşirea expertizei şi pentru dezvoltarea de expertiză, servicii şi produse noi şi specializate. Proiectele-pilot reprezintă importante instrumente pentru testarea aplicabilităţii comerciale, în diferite contexte, a tehnologiilor, tehnicilor şi practicilor, precum şi pentru adaptarea acestora acolo unde este necesar. Grupurile operaţionale reprezintă un element-pivot al parteneriatului european pentru inovare ("PEI") privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii. Un alt instrument important îl constituie strategiile de dezvoltare locală, care funcţionează în afara cadrului de dezvoltare locală al axei LEADER - între actori publici şi privaţi din zone urbane şi rurale. Spre deosebire de abordarea LEADER, este posibil ca aceste parteneriate şi strategii să fie limitate la un singur sector sau la obiective de dezvoltare relativ specifice, inclusiv cele menţionate mai sus. Statele membre au posibilitatea de a acorda prioritate cooperării între entităţile care implică producătorii primari. Organizaţiile interprofesionale ar trebui, de asemenea, să fie eligibile pentru sprijin în cadrul acestei măsuri. Acest sprijin ar trebui limitat la o perioadă de şapte ani, excepţie făcându-se în cazul acţiunilor colective în domeniul mediului şi al climei, în situaţii justificate corespunzător.

(30)În prezent, fermierii sunt expuşi la riscuri economice şi de mediu tot mai mari, ca urmare a schimbărilor climatice şi a volatilităţii ridicate a preţurilor. În acest context, gestionarea eficientă a riscurilor dobândeşte o importanţă tot mai mare pentru fermieri. În consecinţă, ar trebui instituită o măsură de gestionare a riscurilor, pentru a ajuta fermierii să facă faţă celor mai comune riscuri cu care se confruntă. Prin urmare, această măsură ar trebui să ajute fermierii să acopere primele plătite pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor, precum şi să ajute la crearea de fonduri mutuale şi la compensaţiile plătite de aceste fonduri fermierilor pentru pierderile suferite ca urmare a unor fenomene climatice nefavorabile, a izbucnirii unor boli ale animalelor sau ale plantelor, a infestării cu dăunători sau în urma unor incidente de mediu. De asemenea, măsura respectivă ar trebui să includă un instrument de stabilizare a veniturilor sub forma unui fond mutual pentru sprijinirea fermierilor care se confruntă cu scăderi dramatice ale veniturilor. Pentru a se asigura egalitatea de tratament între fermierii din întreaga Uniune, evitarea denaturării concurenţei şi respectarea obligaţiilor internaţionale ale Uniunii, ar trebui prevăzute condiţii specifice pentru acordarea sprijinului în cadrul acestor măsuri. Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor FEADR, sprijinul ar trebui limitat la fermierii activi în înţelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

(34)Investiţiile sunt comune multora dintre măsurile de dezvoltare rurală prevăzute în prezentul regulament şi pot viza operaţiuni de o natură foarte diversă. Pentru a se asigura claritatea implementării acestor operaţiuni, ar trebui prevăzute anumite norme comune pentru toate investiţiile. Aceste norme comune ar trebui să definească tipurile de cheltuieli care pot fi considerate cheltuieli de investiţii şi ar trebui să garanteze că se acordă sprijin numai pentru investiţiile care creează o valoare nouă în agricultură. Pentru a facilita implementarea proiectelor de investiţii, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a plăti avansuri. Pentru a se asigura eficienţa, echitatea şi efectul durabil al asistenţei acordate prin FEADR, ar trebui prevăzute norme care să garanteze că investiţiile aferente operaţiunilor sunt durabile şi că sprijinul acordat din FEADR nu este utilizat în scopul denaturării concurenţei.

(35)Ar trebui să fie posibil ca FEADR să sprijine investiţiile în irigaţii în scopul unor beneficii economice şi ecologice, cu condiţia ca durabilitatea irigaţiilor respective să fie asigurată. În consecinţă, în fiecare caz, sprijinul ar trebui acordat numai atunci când se pune în aplicare un plan de management al bazinului hidrografic pentru zona respectivă, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, şi atunci când se efectuează deja contorizarea apei la nivel de investiţie sau contorizarea este introdusă ca parte a investiţiei. Investiţiile în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de irigaţii sau a echipamentelor existente ar trebui să ducă la un câştig minim în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a apei, exprimat sub forma unei potenţiale economii de apă. În cazul în care corpul de apă afectat de investiţie este supus unei presiuni din motive legate de cantitatea de apă prevăzută în cadrul analitic stabilit de Directiva-cadru privind apa, jumătate din câştigul în materie de eficienţă în utilizarea apei ar trebui să se concretizeze într-o reducere reală a consumului de apă la nivelul investiţiei susţinute, pentru a se reduce presiunea asupra corpului de apă respectiv. Ar trebui stabilite anumite cazuri în care nu este posibil sau nu este necesar să se aplice cerinţele cu privire la economiile de apă potenţiale sau efective, inclusiv cele referitoare la investiţiile în scopul reciclării sau al reutilizării apei. În plus faţă de sprijinirea investiţiilor în scopul îmbunătăţirii echipamentelor existente, ar trebui să fie prevăzute dispoziţii pentru ca FEADR să sprijine investiţii în irigaţii noi în funcţie de concluziile unei analize de mediu. Totuşi, cu anumite excepţii, nu ar trebui să se acorde sprijin pentru irigaţii noi atunci când se exercită deja un stres asupra corpului de apă afectat, ţinând cont de riscul foarte mare ca acordarea de sprijin în astfel de circumstanţe să agraveze problemele de mediu existente.

(37)Anumite măsuri din prezentul regulament pot condiţiona acordarea sprijinului de asumarea de către beneficiari a unor angajamente care depăşesc nivelul de referinţă relevant definit prin standarde sau cerinţe obligatorii. Având în vedere posibilele modificări ale legislaţiei în perioada angajamentelor care rezultă în modificarea nivelului de referinţă, ar trebui prevăzute dispoziţii cu privire la revizuirea contractelor în cauză, pentru a se asigura respectarea permanentă a acestei condiţii.

(38)Pentru a garanta că resursele financiare alocate dezvoltării rurale sunt utilizate în modul cel mai eficient posibil şi pentru a orienta măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală în conformitate cu priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală, dar şi pentru a garanta egalitatea de tratament între solicitanţi, statele membre ar trebui să stabilească criterii de selecţie pentru selectarea proiectelor. Pot fi făcute excepţii de la această regulă numai în cazul plăţilor efectuate în cadrul măsurilor în materie de agromediu şi climă, agricultură ecologică, al măsurilor legate de Natura 2000 şi al celor în temeiul Directivei-cadru privind apa, al măsurilor aplicabile zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, al măsurilor legate de bunăstarea animalelor, de serviciile de silvomediu şi climatice şi de gestionarea riscului. În aplicarea criteriilor de selecţie ar trebui să se ţină seama de dimensiunea operaţiunii în conformitate cu principiul proporţionalităţii.

(40)Interconectarea reţelelor, a organizaţiilor şi a administraţiilor naţionale implicate în diversele etape ale implementării programelor, organizată în contextul reţelei europene pentru dezvoltare rurală, a dovedit că poate juca un rol foarte important în ameliorarea calităţii programelor de dezvoltare rurală printr-o mai mare implicare a părţilor interesate în guvernanţa dezvoltării rurale, precum şi în informarea publicului larg cu privire la beneficiile acesteia. Prin urmare, interconectarea ar trebui finanţată în cadrul asistenţei tehnice la nivelul Uniunii. Pentru a se ţine seama de nevoile specifice în materie de evaluare, ar trebui creată, ca parte a reţelei europene pentru dezvoltare rurală, o capacitate europeană de evaluare pentru dezvoltarea rurală care să reunească toţi actorii implicaţi şi astfel să faciliteze schimburile de expertiză în domeniu.

(41)PEI privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Este important ca acesta să reunească toţi actorii relevanţi de la nivelul UE, naţional şi regional, pentru a prezenta statelor membre idei noi privind raţionalizarea, simplificarea şi îmbunătăţirea coordonării instrumentelor şi iniţiativelor existente, precum şi privind completarea lor cu acţiuni noi, acolo unde este necesar.

(43)Statele membre ar trebui să rezerve o parte din cuantumul total destinat asistenţei tehnice în cadrul fiecărui program de dezvoltare rurală pentru finanţarea înfiinţării şi a operării unei reţele rurale naţionale care să reunească organizaţiile şi administraţiile implicate în dezvoltarea rurală, inclusiv PEI, în scopul unei mai mari implicări a acestora în implementarea programului şi în ameliorarea calităţii programelor de dezvoltare rurală. În acest scop, reţelele rurale naţionale ar trebui să elaboreze şi să implementeze un plan de acţiune.

(44)Programele de dezvoltare rurală ar trebui să prevadă acţiuni inovatoare de promovare a unui sector agricol eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, productiv şi cu emisii scăzute de carbon, cu sprijinul PEI privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii. PEI ar trebui să aibă drept scop promovarea unei puneri în practică mai rapide şi mai vaste a soluţiilor inovatoare. PEI ar trebui să creeze valoare adăugată prin stimularea adoptării instrumentelor legate de inovare şi creşterea eficacităţii acestora, precum şi prin creşterea sinergiilor dintre ele. PEI ar trebui să elimine lacunele prin crearea unor legături mai strânse între cercetare şi activităţile agricole practice.

(45)Implementarea proiectelor inovatoare în contextul PEI privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii ar trebui întreprinsă de grupuri operaţionale care să reunească fermieri, gestionari de păduri, comunităţi rurale, cercetători, ONG-uri, consultanţi, întreprinderi şi alţi actori interesaţi de inovarea din sectorul agricol. Pentru a se garanta că întregul sector beneficiază de rezultatele acestor proiecte, rezultatele respective în domeniul inovării şi al schimburilor de cunoştinţe în cadrul Uniunii şi cu ţări terţe ar trebui să fie diseminate.

(47)Pentru a se facilita gestionarea fondurilor FEADR, ar trebui stabilită o rată unică a contribuţiei FEADR la programele de dezvoltare rurală, în legătură cu cheltuielile publice efectuate în statele membre. Pentru a se ţine seama de importanţa deosebită sau de natura anumitor tipuri de operaţiuni, ar trebui stabilite rate specifice ale contribuţiei în legătură cu acestea. Pentru a se atenua constrângerile specifice cauzate de nivelul de dezvoltare, de distanţă şi de izolare, ar trebui stabilită o rată adecvată a contribuţiei FEADR pentru regiunile mai puţin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice menţionate în TFUE şi insulele mici din Marea Egee, precum şi pentru regiunile de tranziţie.

(48)Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că măsurile lor de dezvoltare rurală pot face obiectul unor verificări şi controale, inclusiv prin stabilirea dispoziţiilor corespunzătoare. În acest scop, autoritatea de management şi agenţia de plăţi ar trebui să prevadă o evaluare ex ante şi să procedeze la evaluarea măsurilor pe durata întregului proces de implementare a programului. Măsurile care nu respectă această condiţie ar trebui adaptate.

(50)Ar trebui să existe o autoritate unică de management care să fie responsabilă pentru gestionarea şi implementarea fiecărui program de dezvoltare rurală. Sarcinile acesteia ar trebui specificate în prezentul regulament. Autoritatea de management ar trebui să poată delega o parte din sarcinile sale, rămânând totodată responsabilă de eficienţa şi corectitudinea gestionării. În cazul în care un program de dezvoltare rurală conţine subprograme tematice, autoritatea de management ar trebui să poată desemna un alt organism care să desfăşoare activităţile de gestionare şi de implementare a subprogramelor respective în legătură cu alocările financiare care au fost identificate pentru acestea în cadrul programului, asigurând totodată buna gestiune financiară a subprogramelor respective. În cazul în care un stat membru are mai mult de un singur program de gestionat, se poate înfiinţa un organism de coordonare care să asigure coerenţa.

(51)Fiecare program de dezvoltare rurală ar trebui supus unei monitorizări regulate a implementării programului şi a progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor stabilite ale programului. Deoarece demonstrarea şi ameliorarea impactului şi a eficacităţii acţiunilor din cadrul FEADR depinde şi de realizarea unei evaluări corespunzătoare pe parcursul etapelor de pregătire, de implementare şi de finalizare a unui program, Comisia şi statele membre ar trebui să instituie, în comun, un sistem de monitorizare şi evaluare care să aibă ca obiectiv demonstrarea progreselor realizate şi evaluarea impactului şi a eficienţei implementării politicii de dezvoltare rurală.

(52)Pentru a se asigura faptul că informaţiile pot fi agregate la nivelul Uniunii, ar trebui ca din sistemul de monitorizare şi evaluare respectiv să facă parte un set de indicatori comuni. Informaţiile-cheie privind implementarea programelor de dezvoltare rurală ar trebui înregistrate şi păstrate pe suport electronic, pentru a se facilita agregarea datelor. Prin urmare, ar trebui să se prevadă obligaţia beneficiarilor de a transmite informaţiile minime necesare pentru monitorizare şi evaluare.

(56)Articolele 107, 108 şi 109 din TFUE ar trebui aplicate sprijinului pentru măsurile de dezvoltare rurală din cadrul prezentului regulament. Cu toate acestea, date fiind caracteristicile specifice ale sectorului agricol, dispoziţiile respective din TFUE nu ar trebui să se aplice măsurilor de dezvoltare rurală privind operaţiunile care intră sub incidenţa articolului 42 din TFUE şi care se desfăşoară în temeiul prezentului regulament şi în conformitate cu acesta, sau plăţilor efectuate de statele membre în scopul acordării unei finanţări suplimentare la nivel naţional pentru operaţiunile din domeniul dezvoltării rurale pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii şi care intră sub incidenţa articolului 42 din TFUE.

(57)În plus, în scopul asigurării coerenţei cu măsurile de dezvoltare rurală eligibile pentru sprijin din partea Uniunii şi pentru a simplifica procedurile, plăţile efectuate de statele membre, acordate ca finanţare naţională suplimentară pentru operaţiunile de dezvoltare rurală pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii şi care intră sub incidenţa articolului 42 din TFUE, ar trebui incluse în programul de dezvoltare rurală în scopul evaluării şi al aprobării, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament. Pentru a se asigura că finanţarea naţională suplimentară nu se implementează decât dacă a fost autorizată de Comisie, statul membru în cauză nu ar trebui să fie împiedicat să pună în aplicare finanţarea suplimentară propusă pentru dezvoltarea rurală decât după aprobarea acesteia. Plăţile efectuate de statele membre în scopul acordării unei finanţări suplimentare la nivel naţional pentru operaţiuni din domeniul dezvoltării rurale pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii şi care nu intră sub incidenţa articolului 42 din TFUE ar trebui să fie notificate Comisiei în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE, cu excepţia cazului în care acestea intră sub incidenţa unei reglementări adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului (¹), iar statele membre nu ar trebui să fie împiedicate să le pună în aplicare până când procedura de notificare respectivă a dus la aprobarea definitivă de către Comisie.

(59)Dreptul Uniunii privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) şi Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (²) ar trebui să se aplice.

(60)În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesenţiale din prezentul regulament, competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi. Atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util şi adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European şi către Consiliu.

(61)Respectiva împuternicire ar trebui să acopere: condiţiile în care o persoană juridică este considerată a fi tânăr fermier şi stabilirea unei perioade de graţie pentru dobândirea competenţelor profesionale, durata şi conţinutul schemelor de schimb în cadrul exploataţiilor şi al pădurilor, precum şi ale vizitelor în exploataţii şi în păduri. De asemenea, acesta ar trebui să acopere: schemele specifice ale Uniunii care fac obiectul articolului 16 alineatul (1) litera (a) şi caracteristicile grupurilor de producători şi ale tipurilor de acţiuni care pot beneficia de sprijin în conformitate cu articolul 16 alineatul (2), precum şi stabilirea condiţiilor care vizează să prevină denaturarea concurenţei, să prevină discriminarea în privinţa produselor şi excluderea unor mărci comerciale de la sprijin.

(62)În plus, respectiva împuternicire ar trebui să acopere: conţinutul minim al planurilor de afaceri şi criteriile care urmează să fie utilizate de statele membre pentru fixarea pragurilor menţionate la articolul 19 alineatul (4); definirea împăduririi şi a creării de suprafeţe împădurite şi cerinţele minime în materie de mediu cu privire la acestea; condiţiile aplicabile angajamentelor de agromediu şi climatice de extindere a unităţilor zootehnice, de creştere a raselor locale aflate în pericol de abandon sau de conservare a resurselor genetice vegetale în pericol de eroziune genetică, precum şi în ceea ce priveşte definirea operaţiunilor eligibile pentru conservarea şi pentru utilizarea şi dezvoltarea durabile ale resurselor genetice. De asemenea, acesta ar trebui să acopere: metoda de calcul care urmează a fi utilizată pentru a se evita dubla finanţare a practicilor menţionate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pentru măsurile legate de agromediu şi climă, agricultură ecologică, măsurile din cadrul Natura 2000 şi măsurile în temeiul Directivei-cadru privind apa; definirea zonelor în care angajamentele în favoarea bunăstării animalelor prevăd standarde îmbunătăţite pentru metodele de producţie; tipurile de operaţiuni eligibile pentru sprijin pentru conservarea şi promovarea resurselor genetice forestiere; specificarea caracteristicilor proiectelor-pilot, ale clusterelor, ale reţelelor, ale lanţurilor scurte de aprovizionare şi ale pieţelor locale care vor fi eligibile pentru sprijin în cadrul măsurii de cooperare, precum şi condiţiile de acordare a ajutorului pentru tipurile de operaţiuni menţionate în cadrul respectivei măsuri;

(63)Mai mult, respectiva împuternicire ar trebui să acopere: durata minimă şi cea maximă a împrumuturilor comerciale acordate fondurilor mutuale în baza măsurii de gestionare a riscurilor din prezentul regulament; condiţiile în care costurile legate de contractele de leasing sau echipamentele second-hand pot fi considerate cheltuieli de investiţii eligibile, precum şi în ceea ce priveşte definirea tipurilor de infrastructură pentru energia din surse regenerabile eligibile pentru investiţii; condiţiile aplicabile conversiei sau ajustării angajamentelor din cadrul măsurilor la care se face referire la articolele 28, 29, 33 şi 34, precum şi în ceea ce priveşte definirea altor situaţii în care nu se solicită rambursarea ajutorului. De asemenea, acesta ar trebui să acopere: revizuirea plafoanelor prevăzute în anexa I, condiţiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv pentru asistenţă tehnică şi evaluările ex post, pentru a contribui la o tranziţie fără dificultăţi de la sistemul stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 la sistemul stabilit prin prezentul regulament. Pentru a se ţine seama de Tratatul de aderare a Republicii Croaţia, actele delegate respective ar trebui, de asemenea, să acopere, pentru Croaţia, tranziţia de la sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului (³), acolo unde este necesar.

(64)Pentru a se asigura condiţii uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei în ceea ce priveşte conţinutul programelor de dezvoltare rurală şi a cadrelor naţionale, aprobarea programelor şi a modificărilor aduse acestora, procedurile şi calendarele pentru aprobarea programelor, procedurile şi calendarele pentru aprobarea modificărilor aduse programelor şi cadrelor naţionale, inclusiv intrarea lor în vigoare şi frecvenţa prezentării lor, normele privind metodele de plată pentru costurile suportate de participanţi pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare, condiţiile specifice pentru implementarea măsurilor de dezvoltare rurală, structura şi funcţionarea reţelelor instituite prin prezentul regulament, cerinţele de informare şi de publicitate, adoptarea sistemului de monitorizare şi evaluare şi normele pentru operarea sistemului de informaţii, precum şi norme privind prezentarea rapoartelor anuale de implementare. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

TITLUL I:OBIECTIVE ŞI STRATEGIE

CAPITOLUL I:Obiect şi definiţii

Art. 1: Obiect

(1)Prezentul regulament stabileşte normele generale care reglementează sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Uniune din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală ("FEADR"), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Prezentul regulament prevede obiectivele la care urmează să contribuie politica de dezvoltare rurală şi priorităţile relevante ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală. Prezentul regulament evidenţiază contextul strategic pentru politica de dezvoltare rurală şi defineşte măsurile care urmează să fie adoptate pentru implementarea politicii de dezvoltare rurală. De asemenea, prezentul regulament stabileşte norme privind programarea, interconectarea, gestionarea, monitorizarea şi evaluarea, pe baza împărţirii responsabilităţilor între statele membre şi Comisie şi normele care să garanteze coordonarea FEADR cu alte instrumente ale Uniunii.

(2)Prezentul regulament completează dispoziţiile părţii II din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (³).

(³)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului. (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial.).

Art. 2: Definiţii

(1)În sensul prezentului regulament, se aplică definiţiile termenilor "program", "operaţiune", "beneficiar", "strategie de dezvoltare locală gestionată de comunitate", "cheltuieli publice", "IMM-uri", "operaţiune finalizată" şi "instrumente financiare", astfel cum sunt prevăzute sau menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, precum şi ale termenilor "regiuni mai puţin dezvoltate" şi "regiuni de tranziţie" astfel cum sunt prevăzute la articolul 90 alineatul (2) literele (a) şi (b) din respectivul regulament.

q)"cluster" înseamnă o grupare de întreprinderi independente, inclusiv întreprinderi nou-înfiinţate, întreprinderi mici, mijlocii şi mari, precum şi organisme consultative şi/sau organizaţii de cercetare - menită să stimuleze activitatea economică/inovatoare prin promovarea interacţiunilor intensive, a utilizării în comun a facilităţilor şi a schimbului de cunoştinţe şi expertiză precum şi a contribuţiei în mod eficace la transferul de cunoştinţe, la interconectare şi la diseminarea informaţiilor în rândul întreprinderilor din cluster;

(3)Pentru a asigura o abordare coerentă în tratamentul beneficiarilor şi pentru a ţine seama de necesitatea unei perioade de adaptare, în ceea ce priveşte definiţia tânărului fermier prevăzută la alineatul (1) litera (n), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83 în ceea ce priveşte condiţiile în care o persoană juridică poate fi considerată "tânăr fermier" şi stabilirea unei perioade de graţie pentru dobândirea competenţelor profesionale.

CAPITOLUL II:Misiune, obiective şi priorităţi

Art. 3: Misiune

FEADR contribuie la Strategia Europa 2020 prin promovarea dezvoltării rurale durabile în întreaga Uniune, într-o manieră care completează celelalte instrumente ale PAC, politica de coeziune şi politica comună în domeniul pescuitului. FEADR contribuie la dezvoltarea în Uniune a unui sector agricol mai echilibrat din punct de vedere teritorial şi ecologic, mai benefic pentru climă, mai rezilient, mai competitiv şi mai inovator. FEADR contribuie de asemenea la dezvoltarea teritoriilor rurale.

Art. 4: Obiective

Art. 5: Priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală

(1)încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale, cu accent pe următoarele aspecte:

(2)creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovatoare şi a gestionării durabile a pădurilor, cu accent pe următoarele aspecte:

(3)promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a gestionării riscurilor în agricultură, cu accent pe următoarele aspecte:

(4)refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură, cu accent pe următoarele aspecte:

(5)promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi rezilienţă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi silvic, cu accent pe următoarele aspecte:

(6)promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale, cu accent pe următoarele aspecte:

c)sporirea accesibilităţii, a utilizării şi a calităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în zonele rurale.

Toate aceste priorităţi contribuie la realizarea obiectivelor transversale legate de inovare, de protecţia mediului şi de atenuarea schimbărilor climatice şi de adaptarea la acestea. Programele pot aborda mai puţin de şase priorităţi, dacă acest lucru este justificat pe baza punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor ("analiza SWOT") şi a evaluării ex ante. Fiecare program abordează cel puţin patru priorităţi. Atunci când un stat membru prezintă un program naţional şi un set de programe regionale, programul naţional poate aborda mai puţin de patru priorităţi.

TITLUL II:PROGRAMAREA

CAPITOLUL I:Conţinutul programării

Art. 6: Programe de dezvoltare rurală

(2)Un stat membru poate prezenta fie un program unic care să acopere întregul său teritoriu, fie un set de programe regionale. Ca alternativă, în cazuri justificate corespunzător, acesta poate prezenta un program naţional şi un set de programe regionale. În cazul în care statul membru prezintă un program naţional şi o serie de programe regionale, măsurile şi/sau tipurile de operaţiuni sunt programate fie la nivel naţional, fie la nivel regional şi se asigură coerenţa între strategiile programelor naţionale şi regionale.

Art. 7: Subprograme tematice

(1)Cu scopul de a contribui la îndeplinirea priorităţilor Uniunii în materie de dezvoltare rurală, statele membre pot include în programele lor de dezvoltare rurală subprograme tematice care să răspundă nevoilor specifice. Astfel de subprograme tematice se pot referi, printre altele, la:

(3)Ratele de sprijin prevăzute în anexa II pot fi majorate cu 10 puncte procentuale suplimentare în cazul operaţiunilor sprijinite în cadrul subprogramelor tematice care vizează fermele mici şi lanţurile scurte de aprovizionare, atenuarea schimbările climatice şi adaptarea la acestea, precum şi biodiversitatea. În cazul tinerilor fermieri şi al zonelor montane, ratele maxime ale sprijinului pot fi majorate în conformitate cu anexa II. Cu toate acestea, rata maximă a sprijinului combinat nu depăşeşte 90 %.

Art. 8: Conţinutul programelor de dezvoltare rurală

(1)Pe lângă elementele menţionate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, fiecare program de dezvoltare rurală include:

b)o analiză SWOT a situaţiei şi identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografică acoperită de program.

c)o descriere a strategiei care demonstrează că:

d)pentru fiecare condiţionalitate ex ante, stabilită în conformitate cu articolul 19, şi respectiv partea II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru condiţionalităţile generale ex ante cu, precum şi în conformitate cu anexa V la prezentul regulament, o evaluare în urma căreia să reiasă care dintre condiţiile ex ante sunt aplicabile programului şi care dintre ele sunt îndeplinite la data prezentării acordului de parteneriat şi a programului. În cazul în care condiţionalităţile ex ante aplicabile nu sunt îndeplinite, programul conţine o descriere a acţiunilor care trebuie întreprinse, a organismelor responsabile şi a calendarului pentru aceste acţiuni în conformitate cu rezumatul prezentat în acordul de parteneriat.

h)un plan de finanţare care să cuprindă:

(i)un tabel care să prezinte, în conformitate cu articolul 58 alineatul (4) şi articolul 58a alineatul (2) din prezentul regulament, contribuţia totală a FEADR planificată pentru fiecare an. Tabelul respectiv indică separat resursele suplimentare menţionate la articolul 58a alineatul (2) din prezentul regulament. Dacă este cazul, tabelul respectiv indică, de asemenea, separat, în cadrul contribuţiei totale a FEADR, creditele prevăzute pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi fondurile transferate în FEADR în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Contribuţia anuală planificată a FEADR este compatibilă cu cadrul financiar multianual;

(ii)un tabel care să prezinte, pentru fiecare măsură, pentru fiecare tip de operaţiune care beneficiază de o anumită rată a contribuţiei FEADR, pentru tipul de operaţiune menţionat la articolul 37 alineatul (1) şi la articolul 39a, pentru tipul de operaţiune menţionat la articolul 38 alineatul (3) şi la articolul 39 alineatul (1) atunci când un stat membru aplică un procent mai mic de 30 % şi pentru asistenţa tehnică, contribuţia totală planificată a Uniunii şi rata aplicabilă a contribuţiei FEADR. Dacă este cazul, acest tabel indică separat rata contribuţiei FEADR pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi pentru alte regiuni;

m)măsuri de punere în aplicare a programelor, inclusiv:

(2)Dacă un program de dezvoltare rurală conţine subprograme tematice, fiecare dintre acestea cuprinde:

CAPITOLUL II:Pregătirea, aprobarea şi modificarea programelor de dezvoltare rurală

Art. 11: Modificarea programelor de dezvoltare rurală

b)Comisia aprobă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cererile de modificare a programelor în toate celelalte cazuri. Printre aceste modificări se numără în special:

Cu toate acestea, în sensul literei (b) punctele (i) - (iii), atunci când transferul de fonduri vizează mai puţin de 20 % din fondurile alocate pentru o măsură şi mai puţin de 5 % din contribuţia totală a FEADR la program, se consideră că aprobarea este acordată în cazul în care Comisia nu a luat o decizie referitoare la cerere în termen de 42 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Acest termen nu include perioada care începe în ziua următoare datei la care Comisia a trimis statului membru observaţiile sale şi se încheie în ziua în care statul membru a răspuns la aceste observaţii.

Art. 12: Norme privind procedurile şi calendarele

TITLUL III:SPRIJINUL PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ

CAPITOLUL I:Măsuri

Art. 14: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare

(1)În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru acţiuni de formare profesională şi de dobândire de competenţe, activităţi demonstrative şi acţiuni de informare. Acţiunile de formare profesională şi de dobândire de competenţe pot include cursuri de formare, ateliere de lucru şi îndrumare profesională.

(4)Costurile eligibile din cadrul acestei măsuri sunt costurile legate de organizarea şi de furnizarea transferului de cunoştinţe sau ale acţiunii de informare. Infrastructura realizată în cadrul unor activităţi demonstrative poate fi utilizată după finalizarea activităţii respective. În cazul proiectelor demonstrative, sprijinul poate acoperi, de asemenea, costurile de investiţii relevante. Costurile aferente deplasărilor, cazării şi diurnei participanţilor, precum şi costurile înlocuirii fermierilor sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin. Toate costurile identificate în temeiul prezentului alineat se plătesc beneficiarului.

Art. 15: Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploataţiei şi servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei

(1)În cadrul acestei măsuri, se acordă sprijin pentru:

(2)Beneficiarul sprijinului acordat în conformitate cu alineatul (1) literele (a) şi (c) este fie furnizorul de servicii de consiliere sau de formare, fie autoritatea de management. În cazul în care autoritatea de management este beneficiarul, furnizorul de consiliere sau de formare este selectat de către un organism independent din punct de vedere funcţional de autoritatea de management. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) se acordă autorităţii sau organismului selectat pentru înfiinţarea serviciilor de gestionare a exploataţiilor, a serviciilor de înlocuire în cadrul exploataţiei şi a serviciilor de consiliere agricolă sau de consiliere în sectorul silvic.

(3)Autorităţile sau organismele selectate pentru a oferi servicii de consiliere dispun de resurse corespunzătoare, şi anume de personal calificat şi care beneficiază de formare periodică, precum şi de experienţă consultativă şi de fiabilitate în ceea ce priveşte domeniile de consiliere. Furnizorii care intră sub incidenţa acestei măsuri sunt selectaţi printr-o procedură de selecţie deschisă atât organismelor publice, cât şi celor private. Procedura de selecţie respectivă este obiectivă, iar candidaţii aflaţi în situaţie de conflict de interese sunt excluşi.

(4)Serviciile de consiliere destinate individual fermierilor, tinerilor fermieri astfel cum au fost definiţi în prezentul regulament şi altor gestionari de terenuri sunt legate de cel puţin una dintre priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală şi vizează cel puţin unul dintre următoarele elemente:

g)consiliere specifică acordată fermierilor care se stabilesc pentru prima dată.

Consilierea poate viza, de asemenea, alte aspecte şi în special informaţiile legate de atenuarea schimbărilor climatice şi de adaptarea la acestea, de biodiversitate şi de protecţia apelor astfel cum figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 sau aspecte legate de performanţele economice şi de mediu ale exploataţiei agricole, inclusiv aspectele privind competitivitatea. Aceasta poate cuprinde consiliere pentru dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare, agricultura ecologică şi aspectele legate de sănătate în zootehnie.

Art. 16: Scheme de calitate pentru produse agricole şi alimentare

(1)În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin fermierilor şi grupurilor de fermieri care participă pentru prima dată sau care au participat în cursul celor cinci ani anteriori, la:

a)schemele de calitate instituite în cadrul următoarelor regulamente şi dispoziţii:

b)schemele de calitate, inclusiv schemele de certificare a exploataţiilor agricole, pentru produse agricole şi alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre ca îndeplinind următoarele criterii:

(3)Sprijinul prevăzut la alineatul (1) se acordă sub forma unui stimulent financiar anual al cărui nivel se stabileşte în funcţie de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la schemele pentru care se acordă sprijin, în decursul unei perioade de maximum cinci ani.

(5)Pentru a ţine seama de noul drept al Uniunii care poate afecta sprijinul din cadrul acestei măsuri şi pentru a asigura coerenţa cu alte instrumente ale Uniunii privind promovarea măsurilor agricole şi a preveni denaturarea concurenţei, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83 în ceea ce priveşte schemele specifice ale Uniunii care fac obiectul alineatului (1) litera (a) şi caracteristicile grupurilor de producători şi ale tipurilor de acţiuni care pot beneficia de sprijin în temeiul alineatului (2), stabilirea condiţiilor de prevenire a discriminării împotriva anumitor produse; şi stabilirea condiţiilor pe baza cărora mărcile comerciale sunt excluse de la acordarea sprijinului.

Art. 17: Investiţii în active fizice

(1)În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru investiţii tangibile şi/sau intangibile care:

b)vizează prelucrarea, comercializarea şi/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la TFUE sau ale bumbacului, cu excepţia produselor pescăreşti; rezultatul procesului de producţie poate fi un produs care nu face obiectul anexei respective; în cazul în care sprijinul se acordă sub formă de instrumente financiare, produsul de intrare poate consta şi într-un produs care nu face obiectul anexei menţionate, cu condiţia ca investiţiile să contribuie la una sau mai multe dintre priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală;

(2)Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) este acordat fermierilor sau grupurilor de fermieri.

(3)Sprijinul prevăzut la alineatul (1) literele (a) şi (b) este limitat la ratele maxime ale sprijinului prevăzute în anexa II. Respectivele rate maxime pot fi majorate în cazul tinerilor fermieri, al investiţiilor colective, inclusiv cele legate de o fuziune a unor organizaţii de producători, şi al proiectelor integrate care implică acordarea de sprijin în cadrul mai multor măsuri, al investiţiilor în zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi alte constrângeri specifice, menţionate la articolul 32, al investiţiilor legate de operaţiunile care fac obiectul articolelor 28 şi 29 şi al operaţiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul PEI privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii, în conformitate cu ratele sprijinului prevăzute în anexa II. Cu toate acestea, rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăşi 90 %.

(5)Poate fi acordat sprijin tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şefi ai acestora, în ceea ce priveşte investiţiile necesare pentru a se conforma standardelor Uniunii care se aplică producţiei agricole, inclusiv celor privind normele de securitate a muncii. Acest sprijin poate fi acordat timp de maximum 24 de luni de la data stabilirii, astfel cum este prevăzută în programul de dezvoltare rurală sau până când acţiunile definite în planul de afaceri menţionat la articolul 19 alineatul (4) sunt finalizate.

Art. 18: Refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de dezastre naturale şi de evenimente catastrofale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare

(3)Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) este condiţionat de recunoaşterea oficială de către autorităţile publice competente ale statelor membre a faptului că s-a produs un dezastru natural şi că acest dezastru sau măsurile adoptate în conformitate cu Directiva 2000/29/CE a Consiliului (¹) în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări cu dăunători au cauzat distrugerea a cel puţin 30 % din potenţialul agricol relevant.

Art. 19: Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor

(1)Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri constă în:

(2)Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) se acordă tinerilor fermieri.

Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) se acordă fermierilor eligibili pentru a participa la schema pentru micii fermieri care, în momentul depunerii cererii de acordare a sprijinului, au fost eligibili pentru cel puţin un an şi care se angajează să transfere definitiv altui fermier întreaga lor exploataţie şi drepturile de plată corespunzătoare. Sprijinul se plăteşte începând cu data transferului şi până la 31 decembrie 2020 sau se calculează ţinând seama de perioada respectivă şi se plăteşte sub forma unei plăţi unice.

(3)Orice persoană fizică sau juridică sau orice grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică acordată grupului şi membrilor săi în temeiul legislaţiei naţionale, poate fi considerat membru al unei gospodării agricole, cu excepţia lucrătorilor agricoli. În cazul în care se consideră că o persoană juridică sau un grup de persoane juridice este membru al gospodăriei agricole, membrul respectiv trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în cadrul exploataţiei în momentul solicitării sprijinului.

(4)Cererea pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) se transmite în cel mult 24 de luni de la data stabilirii.

Statele membre definesc praguri superioare şi inferioare pe beneficiar sau exploataţie pentru a permite accesul la sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) litera (a) punctele (i) şi (iii). Pragul inferior stabilit pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) este mai ridicat decât pragul superior stabilit pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (iii). Sprijinul este limitat la exploataţiile care intră sub incidenţa definiţiei microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici.

Art. 20: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale

(1)În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin în special pentru:

(2)Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri vizează exclusiv infrastructura la scară mică, astfel cum este definită de fiecare stat membru în programul său. Cu toate acestea, programele de dezvoltare rurală pot prevedea anumite derogări de la această normă în cazul investiţiilor în banda largă şi a celor realizate în domeniul energiei din surse regenerabile. În acest caz, sunt stabilite criterii clare care să asigure complementaritatea cu sprijinul acordat în cadrul altor instrumente ale Uniunii.

Art. 21: Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor

(1)În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru:

(2)Limitările dreptului de proprietate asupra pădurilor prevăzute la articolele 22-26 nu se aplică pădurilor tropicale sau subtropicale şi nici suprafeţelor împădurite de pe teritoriul insulelor Azore, Madeira şi Canare, al insulelor mici din Marea Egee, în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), şi al regiunilor ultraperiferice franceze.

Art. 22: Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite

(1)Sprijinul prevăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (a) se acordă deţinătorilor de terenuri publici şi privaţi şi asociaţiilor acestora şi acoperă costurile de instalare şi o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de întreţinere şi pierderile de venituri agricole, inclusiv cele pentru curăţenia timpurie şi cea târzie, pe o perioadă de maximum doisprezece ani. În cazul terenurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care gestionează respectivele terenuri este un organism privat sau o municipalitate.

(2)Sunt eligibile atât terenurile agricole, cât şi cele neagricole. Speciile plantate sunt adaptate la condiţiile climatice şi de mediu ale zonei respective şi respectă cerinţele minime în materie de protecţie a mediului. Nu se acordă niciun sprijin pentru plantarea de arbori din specii forestiere cu ciclu scurt de producţie, pomi de Crăciun sau arbori cu creştere rapidă întrebuinţaţi pentru producerea de energie. În zonele în care împădurirea este îngreunată de condiţii pedoclimatice severe, se poate acorda sprijin pentru plantarea altor specii lemnoase perene, precum arbuşti sau tufişuri adaptate la condiţiile locale.

Art. 23: Înfiinţarea, regenerarea sau reînnoirea sistemelor agroforestiere

Art. 24: Prevenirea şi repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, de dezastre naturale şi de evenimente catastrofale

(1)Sprijinul prevăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (c) se acordă deţinătorilor privaţi şi publici de păduri şi altor organisme publice şi de drept privat şi asociaţiilor acestora şi acoperă costurile aferente următoarelor activităţi:

(2)În cazul măsurilor preventive referitoare la dăunători şi la boli, riscul producerii unui dezastru natural relevant trebuie să fie dovedit ştiinţific şi recunoscut de organizaţii ştiinţifice publice. Acolo unde este relevant, lista speciilor de organisme dăunătoare pentru plante care ar putea cauza un dezastru trebuie prevăzută în program.

Operaţiunile eligibile trebuie să fie coerente cu planul de protecţie a pădurilor stabilit de statele membre. În cazul exploataţiilor care depăşesc anumite dimensiuni, care urmează să fie stabilite de statele membre în program, sprijinul este condiţionat de prezentarea informaţiilor relevante dintr-un plan de gestionare a pădurilor sau a unui instrument echivalent în concordanţă cu gestionarea durabilă a pădurilor, astfel cum a fost definită de Conferinţa ministerială din 1993 privind protecţia pădurilor în Europa, cu obiective detaliate în materie de prevenire.

Art. 25: Investiţii în ameliorarea rezilienţei şi a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere

Art. 26: Investiţii în tehnologii forestiere şi în prelucrarea, mobilizarea şi comercializarea produselor forestiere

(1)Sprijinul prevăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (e) se acordă deţinătorilor privaţi de păduri, municipalităţilor şi asociaţiilor acestora, precum şi IMM-urilor, pentru investiţii în ameliorarea potenţialului forestier sau legate de activităţi de prelucrare, mobilizare şi comercializare care conferă valoare adăugată produselor forestiere. În cazul teritoriilor insulelor Azore, Madeira şi Canare, al insulelor mici din Marea Egee, în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 229/2013, şi al regiunilor ultraperiferice franceze se poate acorda sprijin şi întreprinderilor care nu sunt IMM-uri.

Art. 27: Înfiinţarea grupurilor şi organizaţiilor de producători

(1)În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru facilitarea înfiinţării grupurilor şi organizaţiilor de producători din sectoarele agricol şi silvic, în scopul:

(3)Sprijinul se plăteşte pe baza unui plan de afaceri, sub forma unui ajutor forfetar plătit în tranşe anuale pe o perioadă care nu depăşeşte cinci ani de la data la care grupul sau organizaţia de producători a fost recunoscut(ă) şi este degresiv. Sprijinul se calculează pe baza producţiei comercializate anual de către grup sau organizaţie. Statele membre plătesc ultima rată numai după ce au verificat dacă planul de afaceri a fost implementat corect.

În primul an, statele membre pot plăti grupului sau organizaţiei de producători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producţiei comercializate de membrii acestuia (acesteia), în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup sau organizaţie. În cazul grupurilor şi organizaţiilor de producători din sectorul silvic, sprijinul se calculează pe baza producţiei medii comercializate de membrii grupului sau organizaţiei în ultimii cinci ani înainte de recunoaşterea acestuia (acesteia), excluzând valorile minime şi maxime.

(5)Statele membre pot continua sprijinul acordat pentru înfiinţarea grupurilor de producători chiar şi după ce au fost recunoscute ca organizaţii de producători în condiţiile Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 (¹).

Art. 28: Agromediu şi climă

(2)Plăţile pentru agromediu şi climă se acordă fermierilor, grupurilor de fermieri sau grupurilor formate din fermieri şi alţi gestionari de terenuri care se angajează în mod voluntar să desfăşoare operaţiuni constând într-unul sau mai multe angajamente de agromediu şi climatice având ca obiect terenuri agricole, care urmează să fie definite de statele membre, incluzând, dar fără a se limita la suprafaţa agricolă definită la articolul 2 din prezentul regulament. Atunci când acest lucru este justificat corespunzător de realizarea obiectivelor legate de mediu, plăţile pentru agromediu şi climă pot fi acordate şi altor gestionari de terenuri sau grupurilor formate din alţi gestionari de terenuri.

(3)Plăţile pentru agromediu şi climă acoperă numai angajamentele care depăşesc standardele obligatorii relevante, stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, criteriile relevante şi activităţile minime, astfel cum se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, şi cerinţele minime relevante pentru utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, precum şi alte cerinţe obligatorii relevante prevăzute în dreptul intern. Toate aceste cerinţe obligatorii sunt identificate în program.

(5)Angajamentele luate în temeiul acestei măsuri se asumă pentru o perioadă de cinci până la şapte ani. Cu toate acestea, dacă este necesar pentru realizarea sau menţinerea beneficiilor de mediu urmărite, statele membre pot stabili, în programele lor de dezvoltare rurală, o perioadă mai lungă pentru anumite tipuri de angajamente, inclusiv prin acordarea o unei prelungiri anuale a acestora după încheierea perioadei iniţiale. Pentru angajamentele noi care urmează direct după angajamentul îndeplinit în perioada iniţială, statele membre pot stabili o perioadă mai scurtă în programele lor de dezvoltare rurală.

(6)Plăţile se acordă anual pentru a compensa toate sau o parte din costurile suplimentare şi pierderile de venit suportate de beneficiari ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plăţile respective pot acoperi şi costurile tranzacţionale reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentele de agromediu şi climatice. Dacă angajamentele sunt luate de grupuri de fermieri sau de grupuri de fermieri şi alţi gestionari de terenuri, nivelul maxim este de 30 %.

(10)Pentru a se asigura că angajamentele de agromediu şi climatice sunt definite în conformitate cu priorităţile Uniunii pentru dezvoltare rurală, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, în ceea ce priveşte:

Art. 29: Agricultura ecologică

(2)Sprijinul se acordă exclusiv pentru angajamente care depăşesc standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, criteriile relevante şi activităţile minime care se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cerinţele minime relevante privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, precum şi alte cerinţe obligatorii relevante prevăzute în dreptul intern. Toate aceste cerinţe sunt identificate în program.

(3)Angajamentele luate în temeiul acestei măsuri se fac pentru o perioadă de cinci până la şapte ani. În cazul în care sprijinul se acordă pentru conversia la agricultura ecologică, statele membre pot stabili o perioadă iniţială mai scurtă care să corespundă perioadei de conversie. Dacă sprijinul se acordă pentru menţinerea agriculturii ecologice, statele membre pot să prevadă în programele lor de dezvoltare rurală o prelungire anuală după încheierea perioadei iniţiale. Pentru angajamentele noi în materie de conservare care urmează direct după angajamentul îndeplinit în perioada iniţială, statele membre pot stabili o perioadă mai scurtă în programele lor de dezvoltare rurală.

(4)Plăţile se acordă anual şi compensează beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile suplimentare şi pierderile de venit suportate ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plăţile respective pot acoperi şi costurile tranzacţionale, reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentele respective. Dacă angajamentele sunt luate de grupuri de fermieri, nivelul maxim este de 30 %.

Art. 30: Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa

(1)Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă anual pe hectar de suprafaţă agricolă sau de pădure, pentru a compensa beneficiarii pentru costurile suplimentare şi pierderile de venit generate de dezavantajele din zonele în cauză, legate de punerea în aplicare a Directivelor 92/43/CEE şi 2009/147/CE şi a Directivei-cadru privind apa.

(3)Sprijinul destinat fermierilor în legătură cu Directivele 92/43/CEE şi 2009/147/CE se acordă numai în legătură cu dezavantajele care decurg din respectarea cerinţelor care depăşesc bunele condiţii agricole şi de mediu prevăzute la articolul 94 şi în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Consiliului şi criteriile relevante şi activităţile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

(4)Sprijinul destinat fermierilor în legătură cu Directiva - cadru privind apa se acordă numai cu condiţia respectării anumitor cerinţe care:

(6)Următoarele suprafeţe sunt eligibile pentru plăţi:

Art. 31: Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

(1)Plăţile pentru fermierii din zonele montane şi din alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se acordă anual, pe hectar de suprafaţă agricolă, pentru a compensa, total sau parţial, costurile suplimentare şi pierderile de venit suportate de fermieri din cauza constrângerilor impuse producţiei agricole în zonele în cauză.

(4)Statele membre prevăd degresivitatea plăţilor pentru suprafeţe care depăşesc un prag minim per exploataţie, care urmează a fi stabilit în program, cu excepţia cazului în care grantul acoperă doar plata minimă pe hectar pe an, astfel cum este prevăzut în anexa II.

(5)În plus faţă de plăţile prevăzute la alineatul (2), statele membre pot acorda plăţi în cadrul acestei măsuri în perioada 2014-2020 beneficiarilor din zonele care au fost eligibile în temeiul articolului 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 în perioada de programare 2007-2013. Pentru beneficiarii din zone care nu mai sunt eligibile ca urmare a noii delimitări menţionate la articolul 32 alineatul (3), respectivele plăţi sunt degresive pe o perioadă de maximum patru ani. Perioada respectivă începe la data finalizării delimitării prevăzute la articolul 32 alineatul (3) şi cel târziu în 2019. Nivelul plăţilor respective începe la maximum 80 % din plata medie fixată în programul pentru perioada de programare 2007-2013 în conformitate cu articolul 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 şi se încheie cel târziu în 2020 la maximum 20 %. În cazul în care aplicarea degresivităţii face ca nivelul plăţilor să ajungă la 25 EUR, statul membru poate continua plăţile la acest nivel până la finalizarea perioadei de eliminare progresivă a plăţilor.

În anii 2021 şi 2022 pentru programele prelungite în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*), în cazul în care plăţile degresive nu au fost acordate de statele membre pe durata maximă de patru ani până în 2020, statele membre respective pot decide să continue plăţile respective până la sfârşitul anului 2022, dar nu pentru o perioadă totală mai lungă de patru ani. În acest caz, plăţile din anii 2021 şi 2022 nu depăşesc 25 EUR pe hectar.

(^*)Regulamentul (UE)2020/2220 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 şi (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022 (JO L 437, 28.12.2020, p. 1).

(6)În temeiul prezentei măsuri, Croaţia poate acorda plăţi beneficiarilor din zonele care au fost desemnate în temeiul articolului 32 alineatul (3), chiar şi atunci când exerciţiul de reglare menţionat la cel de al treilea paragraf din respectivul alineat nu a fost finalizat. Exerciţiul de reglare se finalizează cel târziu la 31 decembrie 2014. Beneficiarilor din zonele care nu mai sunt eligibile ca urmare a finalizării exerciţiului de reglare nu li se mai acordă plăţi în temeiul prezentei măsuri.

Art. 32: Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

(2)Pentru a fi eligibile pentru plăţile prevăzute la articolul 31, zonele montane prezintă o limitare considerabilă a posibilităţilor de utilizare a terenurilor şi o importantă creştere a costurilor de producţie din cauza:

b)prezenţei în cea mai mare parte a zonei în cauză, la o altitudine mai mică, a unor pante care sunt prea abrupte pentru utilizarea maşinilor agricole sau care necesită utilizarea unor echipamente speciale foarte costisitoare, sau o combinaţie a acestor doi factori, acolo unde constrângerile generate de fiecare factor în parte sunt mai puţin accentuate, însă combinaţia dintre aceştia generează constrângeri echivalente.

(3)Pentru a fi eligibile pentru plăţile acordate în temeiul articolului 31, zonele care nu sunt zone montane sunt considerate ca fiind confruntate cu constrângeri naturale semnificative dacă cel puţin 60 % din suprafaţa agricolă îndeplineşte cel puţin unul dintre criteriile enumerate în anexa III la valoarea pragului indicată.

Atunci când delimitează zonele care fac obiectul prezentului alineat, statele membre realizează un exerciţiu de reglare, bazat pe criterii obiective, în scopul excluderii zonelor în care s-a dovedit prin documente că există constrângeri naturale semnificative menţionate la primul paragraf, care au fost însă depăşite cu ajutorul unor investiţii sau prin activitate economică, sau prin probe legate de productivitatea normală a terenurilor, sau în care metodele de producţie ori sistemele agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare menţionate la articolul 31 alineatul (1).

(4)Alte zone decât cele menţionate la alineatele (2) şi (3) sunt eligibile pentru plăţile acordate în temeiul articolului 31 dacă se confruntă cu constrângeri specifice şi dacă este necesar să se continue gestionarea terenurilor pentru a conserva sau pentru a ameliora mediul, pentru a menţine peisajul rural şi a conserva potenţialul turistic sau pentru a proteja zona de coastă.

Respectarea acestor condiţii se asigură la nivelul LAU 2 sau la nivelul unei unităţi locale clar delimitate care acoperă o singură zonă geografică, clară şi continuă, cu o identitate economică şi administrativă care poate fi definită. La delimitarea zonelor care fac obiectul prezentului paragraf, statele membre realizează un exerciţiu de reglare, conform descrierii de la articolul 32 alineatul (3). Zonele considerate eligibile în temeiul prezentului paragraf se iau în considerare pentru calculul limitei de 10 % menţionate la al doilea paragraf.

Art. 33: Bunăstarea animalelor

(2)Plăţile în favoarea bunăstării animalelor acoperă numai angajamentele care depăşesc standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 şi alte cerinţe obligatorii relevante. Aceste cerinţe relevante sunt identificate în program.

Art. 34: Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor

(1)Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă pe hectar de pădure deţinătorilor publici şi privaţi de păduri, altor organisme de drept privat şi publice şi asociaţiilor acestora care se angajează în mod voluntar să desfăşoare operaţiuni constând într-unul sau mai multe angajamente de silvomediu şi climatice. În cazul pădurilor aflate în proprietatea statului, sprijinul se poate acorda doar dacă autoritatea care gestionează respectivele păduri este un organism privat sau o municipalitate.

(2)Plăţile acoperă numai angajamentele care depăşesc cerinţele obligatorii relevante prevăzute de legea naţională a pădurilor sau de dreptul intern relevant. Toate aceste cerinţe sunt identificate în program.

(3)Plăţile compensează beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile suplimentare şi pierderile de venit suportate ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plăţile respective pot acoperi şi costurile tranzacţionale, reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentul de silvo-mediu. Sprijinul este limitat la cuantumul maxim prevăzut în anexa II.

Art. 35: Cooperare

(1)Sprijinul din cadrul acestei măsuri este acordat pentru a promova forme de cooperare care implică cel puţin două entităţi şi în special:

(2)Cooperarea în temeiul alineatului (1) se referă, în special, la următoarele:

(5)Următoarele costuri aferente formelor de cooperare menţionate la alineatul (1) sunt eligibile pentru sprijin în cadrul acestei măsuri:

(6)Acolo unde se implementează un plan de afaceri, un plan de mediu sau un plan de gestionare a pădurilor sau un plan echivalent sau o strategie de dezvoltare, statele membre pot acorda ajutorul fie sub forma unei sume globale care să acopere costurile de cooperare şi costurile aferente proiectelor implementate, fie sub forma unei sume care să acopere numai costurile de cooperare, folosind în acest caz fonduri provenind din cadrul altor măsuri sau alte fonduri ale Uniunii destinate implementării de proiecte.

(10)Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor bugetare ale FEADR, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, în ceea ce priveşte specificarea mai detaliată a caracteristicilor proiectelor-pilot, ale clusterelor, ale reţelelor, ale lanţurilor scurte de aprovizionare şi ale pieţelor locale care vor fi eligibile pentru sprijin, precum şi privind condiţiile de acordare a ajutorului pentru tipurile de operaţiuni enumerate la alineatul (2) din prezentul articol.

Art. 36: Gestionarea riscurilor

(1)Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri constă în:

(3)În sensul alineatului (1) literele (b), (c) şi (d), «fond mutual» înseamnă un sistem acreditat de statul membru în conformitate cu dreptul intern şi care permite fermierilor afiliaţi să încheie o asigurare, prin care se acordă plăţi compensatorii fermierilor afiliaţi pentru pierderi economice cauzate de izbucnirea unor fenomene climatice nefavorabile sau de o boală a animalelor sau a plantelor sau de o infestare cu dăunători sau de un incident de mediu sau pentru o scădere drastică a veniturilor lor.

(5)Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor bugetare ale FEADR, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83, privind durata minimă şi cea maximă a împrumuturilor comerciale acordate fondurilor mutuale menţionate la articolul 38 alineatul (3) litera (b) şi la articolul 39 alineatul (4).

Art. 37: Asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor

(1)Sprijinul prevăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (a) se acordă numai pentru contractele de asigurări care acoperă pierderile cauzate de un fenomen climatic nefavorabil, de o boală a animalelor sau a plantelor, de infestarea cu dăunători, de un incident de mediu sau de o măsură adoptată în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări parazitare care distruge peste 20 % din producţia medie anuală a unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime şi maxime. Se pot folosi indici pentru a calcula producţia anuală a unui fermier. Metoda de calcul folosită permite determinarea pierderilor reale ale unui fermier într-un anumit an.

Art. 38: Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor şi ale plantelor, infestările cu dăunători şi pentru incidente de mediu

(2)Statele membre definesc normele privind constituirea şi gestionarea fondurilor mutuale, în special normele privind acordarea plăţilor compensatorii şi eligibilitatea fermierilor în caz de criză, precum şi cele privind administrarea şi monitorizarea respectării normelor respective. Statele membre se asigură că sistemul de alocare a fondurilor prevede penalizări în caz de neglijenţă din partea fermierului.

(3)Contribuţiile financiare prevăzute la articolul 36 alineatul (1) litera (b) pot viza exclusiv:

d)capitalul subscris iniţial al fondului mutual.

Sprijinul prevăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (b) se acordă numai pentru a acoperi pierderile cauzate de producerea unor fenomene climatice nefavorabile, de apariţia unei boli a animalelor sau a plantelor, de o infestare cu dăunători sau de măsuri adoptate în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradicării sau al limitării răspândirii unei boli a plantelor, a unei infestări cu dăunători sau a unui incident de mediu, care distruge peste 30 % din producţia medie anuală a unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime şi maxime. Pentru a calcula producţia anuală a unui fermier, pot fi utilizaţi indici. Metoda de calcul folosită permite determinarea pierderilor reale ale unui fermier într-un anumit an. Statele membre pot decide să reducă acest procent de 30 %, însă nu sub 20 %.

Art. 39: Instrumentul de stabilizare a veniturilor pentru fermierii din toate sectoarele

(1)Sprijinul prevăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (c) se acordă numai în cazul în care scăderea venitului depăşeşte 30 % din venitul mediu anual al unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime şi maxime. În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (c), venitul se referă la suma veniturilor obţinute de fermier de pe piaţă, inclusiv orice formă de sprijin public, din care se scad costurile de producţie. Plăţile acordate fermierilor de fondul mutual compensează mai puţin de 70 % din venitul pierdut în anul în care producătorul dobândeşte dreptul de a primi această asistenţă. Pentru a calcula pierderea anuală a venitului unui fermier, se pot utiliza indici. Statele membre pot decide să reducă acest procent de 30 %, însă nu sub 20 %.

(4)Contribuţiile financiare menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (c) pot viza exclusiv:

Art. 39^a: Instrumentul de stabilizare a veniturilor pentru fermierii dintr-un anumit sector

(1)Sprijinul acordat în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (d) se acordă numai în cazuri justificate în mod corespunzător şi atunci când scăderea veniturilor depăşeşte un prag de cel puţin 20 % din venitul mediu anual al unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau o valoare medie pe o perioadă de trei ani, bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime şi maxime. Se pot folosi indici pentru a calcula pierderea anuală a venitului unui fermier. În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (d), «venituri» se referă la suma veniturilor primite de fermier de pe piaţă, inclusiv orice formă de sprijin public, din care se deduc costurile de producţie. Plăţile acordate fermierilor de fondul mutual compensează mai puţin de 70 % din venitul pierdut în anul în care producătorul dobândeşte dreptul de a primi asistenţă.

Art. 39^b: Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19

Art. 39^c: Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de impactul invadării Ucrainei de către Rusia

(3)Statele membre direcţionează sprijinul către beneficiarii cei mai afectaţi de impactul invadării Ucrainei de către Rusia prin stabilirea, pe baza dovezilor disponibile, a condiţiilor de eligibilitate şi, atunci când statele membre în cauză consideră adecvat, a unor criterii de selecţie, care trebuie să fie obiective şi nediscriminatorii. Sprijinul acordat de statele membre contribuie la securitatea alimentară sau vizează corectarea dezechilibrelor pieţei şi sprijină fermierii sau IMM-urile care se angajează în una sau mai multe dintre următoarele activităţi care urmăresc aceste obiective:

Art. 40: Finanţarea plăţilor directe naţionale complementare pentru Croaţia

Art. 41: Norme privind punerea în aplicare a măsurilor

Art. 42: Grupurile de acţiune locală LEADER

Art. 43: Kitul de iniţiere LEADER

Sprijinul acordat pentru dezvoltarea locală din cadrul axei LEADER poate include şi un "kit de iniţiere LEADER" pentru comunităţile locale care nu au pus în aplicare axa LEADER în perioada de programare 2007-2013. "Kitul de iniţiere LEADER" constă în sprijin în vederea consolidării capacităţilor şi în sprijin pentru proiecte-pilot de mică anvergură. Sprijinul din cadrul "kitului de iniţiere LEADER" nu este condiţionat de prezentarea unei strategii de dezvoltare locală LEADER.

Art. 44: Activităţile de cooperare din cadrul axei LEADER

(1)Sprijinul prevăzut la articolul 35 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se acordă pentru:

(3)În cazul în care grupurile de acţiune locală nu selecţionează proiecte de cooperare, statele membre instituie un sistem de depunere permanentă a solicitărilor.

CAPITOLUL II:Dispoziţii comune mai multor măsuri

Art. 45: Investiţii

(2)Cheltuielile eligibile pentru sprijinul FEADR sunt limitate la:

(3)În cazul investiţiilor agricole, achiziţia de drepturi de producţie agricolă, de drepturi la plată, de animale şi de plante anuale, precum şi plantarea acestora din urmă nu sunt eligibile pentru sprijinul acordat pentru investiţii. Cu toate acestea, în caz de refacere a potenţialului de producţie agricolă distrus de dezastre naturale sau de evenimente catastrofale în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (b), cheltuielile aferente achiziţionării de animale pot fi cheltuieli eligibile.

Art. 46: Investiţii în irigaţii

(2)Un plan de management al bazinului hidrografic, în condiţiile prevăzute de Directiva-cadru privind apa, a fost notificat Comisiei pentru întreaga zonă în care urmează să se investească, precum şi în oricare altă zonă al cărei mediu poate fi afectat de investiţie. Măsurile care intră în vigoare în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în conformitate cu articolul 11 din Directiva-cadru privind apa şi care prezintă relevanţă pentru sectorul agricol au fost specificate în programul de măsuri relevant.

(4)O investiţie reprezintă o îmbunătăţire a unei instalaţii de irigaţii existente sau a unui element al infrastructurii de irigaţii este eligibilă numai dacă, în urma evaluării ex ante, asigură posibile economii de apă având valoarea minimă cuprinsă între 5 % şi 25 %, în conformitate cu parametrii tehnici ai instalaţiei sau ai infrastructurii existente.

b)în cazul unei investiţii într-o exploataţie agricolă unică, investiţia are totodată ca rezultat reducerea nivelului total de apă utilizat în exploataţie, care se ridică la cel puţin 50 % din potenţialul economiei de apă posibil a fi realizat la nivelul investiţiei. Nivelul total al utilizării apei include apa comercializată de exploataţie.

(5)O investiţie având ca rezultat o mărire netă a suprafeţei irigate care afectează un corp anume de apă subterană sau de suprafaţă este eligibilă numai dacă:

b)o analiză de mediu arată că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului; o astfel de analiză a efectului asupra mediului fie se realizează de către autoritatea competentă, fie se aprobă de aceasta şi se poate referi şi la grupuri de exploataţii.

(6)Prin derogare de la alineatul (5) litera (a), investiţiile având ca rezultat o mărire netă a suprafeţei irigate pot fi eligibile dacă:

b)investiţia asigură o reducere efectivă a utilizării apei, la nivelul global al investiţiei, care se ridică la cel puţin 50 % din potenţialul economiei de apă posibil a fi realizat cu ajutorul investiţiei în instalaţia de irigaţie sau în elementul infrastructurii existente.

Art. 47: Norme privind plăţile în funcţie de suprafaţă

(3)În cazul în care beneficiarul nu mai poate să-şi onoreze angajamentele luate deoarece exploataţia sau o parte din exploataţie face obiectul unei reparcelări, al unor măsuri publice de comasare a terenurilor sau al unor măsuri de comasare a terenurilor aprobate de autorităţile publice competente, statele membre iau măsurile necesare pentru a permite adaptarea angajamentelor la noua situaţie a exploataţiei. În cazul în care adaptarea se dovedeşte imposibil de realizat, angajamentul încetează şi rambursarea nu este solicitată pentru perioada în care angajamentul a produs efecte.

Art. 48: Clauza de revizuire

Pentru operaţiunile întreprinse în temeiul articolelor 28, 29, 33 şi 34 se prevede o clauză de revizuire pentru a permite ajustarea acestora în caz de modificare a standardelor obligatorii relevante, a cerinţelor sau a obligaţiilor relevante, prevăzute la articolele respective, pe care angajamentele trebuie să le depăşească. Clauza de revizuire cuprinde şi ajustările necesare pentru a se evita dubla finanţare a practicilor menţionate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, în cazul modificărilor practicilor respective.

Art. 49: Selecţia operaţiunilor

(1)Fără a aduce atingere articolului 34 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 autoritatea de management al programului de dezvoltare rurală stabileşte criteriile de selecţie pentru operaţiuni, în urma consultării comitetului de monitorizare. Criteriile de selecţie urmăresc să asigure tratamentul egal al solicitanţilor, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi direcţionarea măsurilor în conformitate cu priorităţile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. La stabilirea şi aplicarea criteriilor de selecţie se ţine seama de principiul proporţionalităţii în ceea ce priveşte dimensiunea operaţiunii.

CAPITOLUL III:Asistenţa tehnică şi colaborarea în reţea

Art. 51: Finanţarea asistenţei tehnice

(1)În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, FEADR poate utiliza până la 0,25 % din alocarea sa anuală pentru finanţarea sarcinilor menţionate la articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, inclusiv a costurilor aferente creării şi funcţionării reţelei europene pentru dezvoltare rurală menţionate la articolul 52 din prezentul regulament şi ale reţelei PEI menţionate la articolul 53 din prezentul regulament, la iniţiativa Comisiei şi/sau în numele acesteia, din care maximum 30 567 000 EUR în preţuri curente se alocă pentru Programul de sprijin pentru reforme structurale instituit prin Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European şi al Consiliului (*) în vederea utilizării în cadrul domeniului de aplicare şi al scopului programului respectiv. (*)Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 şi (UE) nr. 1305/2013 (JO L 129, 19.5.2017, p. 1).

(2)La iniţiativa statelor membre, un procent de până la 4 % din cuantumul total alocat fiecărui program de dezvoltare rurală poate fi destinat finanţării sarcinilor menţionate la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi a costurilor aferente lucrărilor pregătitoare pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, menţionate la articolul 32.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pentru care cuantumul total al sprijinului pentru dezvoltare rurală acordat de Uniune pentru anii 2014-2020, astfel cum este prevăzut în anexa I la prezentul regulament, este mai mic de 1 800 de milioane EUR pot decide să aloce 5 % din cuantumul total alocat fiecărui program de dezvoltare rurală pentru sarcinile menţionate la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, după prelungirea programelor lor în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) 2020/2220.

Art. 52: Reţeaua europeană pentru dezvoltare rurală

(2)Interconectarea prin intermediul reţelei europene pentru dezvoltare rurală are ca scop:

(3)Sarcinile reţelei sunt următoarele:

h)în mod specific pentru grupurile de acţiune locală:

Art. 53: Reţeaua Parteneriatului european pentru inovare

(3)Sarcinile reţelei PEI sunt următoarele:

c)facilitarea creării de iniţiative de cluster şi de proiecte-pilot sau demonstrative care ar putea avea legătură, printre altele, cu următoarele aspecte:

Art. 54: Reţeaua rurală naţională

(3)Sprijinul acordat din FEADR în temeiul articolului 51 alineatul (2) se utilizează:

b)pentru pregătirea şi implementarea unui plan de acţiune care să includă cel puţin următoarele elemente:

TITLUL IV:PEI PRIVIND PRODUCTIVITATEA ŞI DURABILITATEA AGRICULTURII

Art. 55: Obiective

(1)PEI privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii:

(2)PEI privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii îşi atinge obiectivele prin:

Art. 56: Grupurile operaţionale

Art. 57: Sarcinile grupurilor operaţionale

TITLUL V:DISPOZIŢII FINANCIARE

Art. 58: Resurse şi repartizarea acestora

(1)Fără a aduce atingere alineatelor (5), (6) şi (7) din prezentul articol, suma totală a sprijinului pentru dezvoltare rurală acordat de Uniune în temeiul prezentului regulament pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020 este de 84 936 milioane EUR, raportat la preţurile din 2011, în conformitate cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(7)Pentru a se ţine seama de evoluţiile referitoare la defalcarea anuală menţionată la alineatul (4) din prezentul articol, inclusiv de transferurile menţionate la alineatele (5) şi (6) din prezentul articol şi de transferurile care rezultă din aplicarea articolului 1 din Regulamentul (UE) 2020/2220, pentru a se efectua ajustări tehnice fără a modifica alocările totale sau pentru a se ţine seama de orice altă modificare prevăzută de un act legislativ după adoptarea prezentului regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 83 din prezentul regulament, pentru revizuirea plafoanelor prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

(8)În scopul alocării rezervei de performanţă menţionate la articolul 22 alineatele (3) şi (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, veniturile alocate disponibile colectate în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru FEADR se adaugă la cuantumurile menţionate la articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Veniturile alocate disponibile respective se alocă statelor membre proporţional cu procentul care le revine din cuantumul total al sprijinului acordat din FEADR.

Art. 58^a: Resurse pentru redresarea sectorului agricol şi a zonelor rurale ale Uniunii

(1)Articolul 1 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (^*) (denumit în continuare "Regulamentul EURI") este pus în aplicare în conformitate cu prezentul articol prin măsuri care sunt eligibile în cadrul FEADR şi care vizează abordarea impactului crizei provocate de COVID-19, cu un cuantum de 8 070 486 840 EUR în preţuri curente din cuantumul menţionat la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (vi) din respectivul regulament, sub rezerva articolului 3 alineatele (3), (4) şi (8) din acesta.

În sensul prezentului regulament şi al Regulamentelor (UE) nr. 1306/2013 şi (UE) nr. 1307/2013, aceste resurse suplimentare sunt considerate cuantumuri prin care se finanţează măsuri în cadrul FEADR. Acestea sunt considerate ca făcând parte din cuantumul total al sprijinului acordat de Uniune pentru dezvoltarea rurală, astfel cum se menţionează la articolul 58 alineatul (1) din prezentul regulament, la care se adaugă atunci când se face trimitere la cuantumul total al sprijinului acordat de Uniune pentru dezvoltarea rurală. Articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 nu se aplică resurselor suplimentare menţionate la prezentul alineat şi la alineatul (2) de la prezentul articol.

(3)Pragurile procentuale din totalul contribuţiei FEADR la programul de dezvoltare rurală menţionat la articolul 59 alineatele (5) şi (6) din prezentul regulament nu se aplică resurselor suplimentare menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol. Totuşi, statele membre se asigură că cel puţin aceeaşi cotă globală din contribuţia FEADR, inclusiv resursele suplimentare menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol, este rezervată în fiecare program de dezvoltare rurală pentru măsurile menţionate la articolul 59 alineatul (6) din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2220.

(4)Un procent de cel puţin 37 % din resursele suplimentare menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol este rezervat în fiecare program de dezvoltare rurală pentru măsurile menţionate la articolul 33 şi la articolul 59 alineatele (5) şi (6), în special pentru:

(5)Un procent de cel puţin 55 % din resursele suplimentare menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol este rezervat în fiecare program de dezvoltare rurală pentru măsurile menţionate la articolele 17, 19, 20 şi 35, cu condiţia ca utilizarea prevăzută a acestor măsuri în programele de dezvoltare rurală să promoveze dezvoltarea economică şi socială în zonele rurale şi să contribuie la o redresare economică rezilientă, durabilă şi digitală, în conformitate, printre altele, cu obiectivele în materie de agromediu şi climă urmărite în temeiul prezentului regulament, în special:

e)accesul la tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor de înaltă calitate în zonele rurale.

Atunci când alocă resursele suplimentare menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol, statele membre pot decide să deroge de la pragul procentual prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat în măsura în care este necesar pentru respectarea principiului menţinerii nivelului de protecţie prevăzut la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2220 Totuşi, statele membre pot decide, în loc de aceasta, să deroge de la respectivul principiu al menţinerii nivelului de protecţie în măsura în care este necesar pentru respectarea pragului procentual prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat.

Art. 59: Contribuţia fondului

(3)Programele de dezvoltare rurală stabilesc o rată unică a contribuţiei FEADR, aplicabilă tuturor măsurilor. Dacă este cazul, se stabileşte o rată separată a contribuţiei FEADR pentru regiunile mai puţin dezvoltate, pentru regiunile ultraperiferice şi pentru insulele mici din Marea Egee în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 229/2013, precum şi pentru regiunile de tranziţie. Rata maximă a contribuţiei FEADR este de:

(4)Prin derogare de la alineatul (3), contribuţia maximă a FEADR este de:

a)80 % pentru măsurile prevăzute la articolele 14, 27 şi 35, pentru dezvoltarea locală din cadrul axei LEADER menţionată la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 <12038323.htm>, şi pentru operaţiunile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (a) punctul (i). Rata respectivă poate fi majorată până la maximum 90 % pentru programele din regiunile mai puţin dezvoltate, din regiunile ultraperiferice, din insulele mici din Marea Egee, în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 229/2013, şi din regiunile de tranziţie menţionate la alineatul (3) literele (b) şi (c);

g)Pentru statele membre care, la 1 ianuarie 2014 sau la o dată ulterioară, primesc asistenţă financiară în conformitate cu articolele 136 şi 143 din TFUE, rata contribuţiei FEADR care rezultă din aplicarea articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 poate fi majorată suplimentar cu maximum 10 puncte procentuale suplimentare până la maximum de 95 %, pentru cheltuielile care urmează să fie efectuate de aceste state membre în primii doi ani de implementare a programului de dezvoltare rurală. Rata contribuţiei FEADR care s-ar aplica fără această derogare este totuşi respectată pentru cheltuielile publice totale efectuate în timpul perioadei de programare.

(5)Cel puţin 5 %, iar în cazul Croaţiei 2,5 %, din contribuţia totală a FEADR la programul de dezvoltare rurală este rezervată pentru LEADER şi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, astfel cum este menţionată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2020/2220.

Art. 60: Eligibilitatea cheltuielilor

(1)Prin derogare de la articolul 65 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în cazul în care se iau măsuri de urgenţă ca urmare a unor dezastre naturale, evenimente catastrofice sau evenimente climatice nefavorabile sau ca urmare a unei schimbări semnificative şi bruşte a condiţiilor socioeconomice din statul membru sau regiunea în cauză, programele de dezvoltare rurală pot prevedea ca eligibilitatea cheltuielilor legate de modificările programului să poată începe de la data producerii evenimentului.

(2)Cheltuielile sunt eligibile pentru contribuţia FEADR numai în cazul în care sunt efectuate pentru operaţiuni decise de autoritatea de management al programului în cauză sau sub responsabilitatea acesteia, în conformitate cu criteriile de selecţie menţionate la articolul 49.

Cu excepţia costurilor generale definite la articolul 45 alineatul (2) litera (c), în ceea ce priveşte operaţiunile de investiţii din cadrul măsurilor care intră sub incidenţa articolului 42 din TFUE, sunt considerate eligibile numai cheltuielile efectuate după depunerea unei cereri adresate autorităţii competente. Cu toate acestea, statele membre pot să prevadă în programele lor că acele cheltuieli care sunt legate de măsuri de urgenţă luate ca urmare a unor dezastre naturale, evenimente catastrofice sau evenimente climatice nefavorabile ori ca urmare a unei modificări semnificative şi bruşte a condiţiilor socioeconomice din statul membru sau regiunea în cauză şi care au fost suportate de beneficiar după producerea evenimentului sunt, de asemenea, eligibile.

Art. 61: Cheltuieli eligibile

Art. 62: Posibilitatea de a verifica şi de a controla măsurile

(1)Statele membre se asigură că toate măsurile de dezvoltare rurală pe care intenţionează să le implementeze pot fi verificate şi controlate. În acest scop, autoritatea de management şi agenţia de plăţi din cadrul fiecărui program de dezvoltare rurală realizează o evaluare ex ante a posibilităţii de a verifica şi de a controla măsurile care urmează să fie incluse în programul de dezvoltare rurală. De asemenea, autoritatea de management şi agenţia de plăţi întreprind o evaluare a posibilităţii de a verifica şi de a controla măsurile în cursul implementării programului de dezvoltare rurală. Evaluarea ex ante şi evaluarea în cursul perioadei de implementare trebuie să ţină seama de rezultatele controalelor efectuate în perioada de programare anterioară şi în cea actuală. Dacă, în urma evaluării, se constată că nu sunt îndeplinite cerinţele referitoare la posibilitatea de verificare şi de controlare, măsurile în cauză se ajustează în consecinţă.

(2)În cazul în care ajutorul se acordă pe baza unor costuri standard sau a unor costuri suplimentare şi a pierderilor de venit în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) literele (a) şi (b) în ceea ce priveşte pierderile de venit şi costurile de întreţinere, şi cu articolele 28-31, 33 şi 34, statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate şi exacte şi că au fost stabilite în prealabil pe baza unei metode de calcul corecte, echitabile şi verificabile. În acest scop, un organism independent din punct de vedere funcţional de autorităţile responsabile pentru implementarea programului şi care dispune de expertiza corespunzătoare efectuează calculele sau confirmă caracterul adecvat şi precizia calculelor. În programul de dezvoltare rurală se include o declaraţie care confirmă caracterul adecvat şi acurateţea calculelor.

Art. 63: Avansurile

(1)Plata avansurilor este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare procentului de 100 % din valoarea avansului. În ceea ce priveşte beneficiarii publici, avansurile se plătesc municipalităţilor, autorităţilor regionale şi asociaţiilor acestora, precum şi organismelor de drept public.

TITLUL VI:GESTIONARE, CONTROL ŞI PUBLICITATE

Art. 65: Responsabilităţile statelor membre

(2)Statele membre desemnează, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, următoarele autorităţi:

Art. 66: Autoritatea de management

(1)Autoritatea de management este responsabilă cu gestionarea şi implementarea eficientă, eficace şi corectă a programului şi are, în special, următoarele responsabilităţi:

i)să asigure publicitatea în favoarea programului, inclusiv prin intermediul reţelei rurale naţionale, prin informarea potenţialilor beneficiari, a organizaţiilor profesionale, a partenerilor economici şi sociali, a organismelor implicate în promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizaţiilor de protecţie a mediului, cu privire la posibilităţile oferite de program şi la normele privind accesul la finanţare, precum şi prin informarea beneficiarilor cu privire la contribuţia Uniunii şi informarea publicului larg cu privire la rolul Uniunii în cadrul programului.

(2)Statele membre sau autoritatea de management pot desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorităţi locale, organisme de dezvoltare regională sau organizaţii neguvernamentale, care să gestioneze şi să implementeze operaţiunile de dezvoltare rurală.

(3)Dacă un subprogram tematic, menţionat la articolul 7, este inclus în programul de dezvoltare rurală, autoritatea de management poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorităţi locale, grupuri de acţiune locală sau organizaţii neguvernamentale, care să gestioneze şi să implementeze strategia respectivă. În acest caz se aplică alineatul (2).

TITLUL VII:MONITORIZARE ŞI EVALUARE

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1:Instituirea unui sistem de monitorizare şi evaluare şi obiectivele acestuia

SECŢIUNEA 2:Dispoziţii tehnice

Art. 69: Indicatori comuni

CAPITOLUL II:Monitorizarea

Art. 74: Responsabilităţile comitetului de monitorizare

Art. 75: Raportul anual de implementare

(4)Pe lângă respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, raportul anual de implementare prezentat în 2019 cuprinde, de asemenea, o descriere a implementării eventualelor subprograme incluse în program şi o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte asigurarea unei abordări integrate cu privire la utilizarea FEADR şi a altor instrumente financiare ale Uniunii în scopul sprijinirii dezvoltării teritoriale a zonelor rurale, inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală.

CAPITOLUL III:Evaluarea

Art. 76: Dispoziţii generale

TITLUL VIII:DISPOZIŢII PRIVIND CONCURENŢA

Art. 81: Ajutoare de stat

Art. 82: Finanţare naţională suplimentară

Plăţile efectuate de statele membre în legătură cu operaţiunile care intră sub incidenţa articolului 42 din TFUE şi care sunt destinate să asigure finanţare suplimentară pentru măsurile de dezvoltare rurală pentru care se acordă sprijin din partea Uniunii în orice moment în timpul perioadei de programare sunt incluse de statele membre în programul de dezvoltare rurală, astfel cum este prevăzut la articolul 8 alineatul (1) litera (j), şi, atunci când îndeplinesc criteriile prevăzute în prezentul regulament, sunt aprobate de Comisie.

TITLUL IX:COMPETENŢELE COMISIEI, DISPOZIŢII COMUNE ŞI DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

CAPITOLUL I:Competenţele Comisiei

Art. 83: Exercitarea delegării de competenţe

(1)Competenţa de a adopta actele delegate menţionate la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) şi (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6), articolul 58 alineatul (7) şi articolul 89, este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.

(2)Competenţa de a adopta actele delegate menţionate la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) şi (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6), articolul 58 alineatul (7) şi articolul 89 se conferă Comisiei pe o perioadă de şapte ani, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de şapte ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 2 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5), articolul 16 alineatul (5), articolul 19 alineatul (8), articolul 22 alineatul (3), articolul 28 alineatele (10) şi (11), articolul 29 alineatul (6), articolul 30 alineatul (8), articolul 33 alineatul (4), articolul 34 alineatul (5), articolul 35 alineatul (10), articolul 36 alineatul (5), articolul 45 alineatul (6), articolul 47 alineatul (6), articolul 58 alineatul (7) şi articolul 89 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în respectiva decizie. Aceasta produce efecte din ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în aceasta. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(5)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (3), articolului 14 alineatul (5), articolului 16 alineatul (5), articolului 19 alineatul (8), articolului 22 alineatul (3), articolului 28 alineatele (10) şi (11), articolului 29 alineatul (6), articolului 30 alineatul (8), articolului 33 alineatul (4), articolului 34 alineatul (5), articolului 35 alineatul (10), articolului 36 alineatul (5), articolului 45 alineatul (6), articolului 47 alineatul (6), articolului 58 alineatul (7) şi articolului 89 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European şi Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL II:Dispoziţii comune

Art. 85: Schimbul de informaţii şi documente

Art. 86: Prelucrarea şi protecţia datelor cu caracter personal

(3)Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu normele Directivei 95/46/CE şi ale Regulamentului (CE) nr. 45/2001. În mod special, aceste date nu sunt stocate într-un mod care permite identificarea persoanelor vizate pentru o perioadă mai mare decât cea necesară pentru scopurile pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate în continuare, ţinând seama de perioadele minime de păstrare prevăzute de dreptul aplicabil la nivel naţional şi la nivelul Uniunii.

CAPITOLUL III:Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 89: Dispoziţii tranzitorii

Pentru a facilita tranziţia de la sistemul stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 la sistemul stabilit prin prezentul regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, care stabilesc condiţiile în care sprijinul aprobat de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 poate fi integrat în sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi evaluările ex post. Actele delegate respective pot, de asemenea, să prevadă condiţii pentru tranziţia de la sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru Croaţia în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 la sprijinul prevăzut în temeiul prezentului regulament.

ANEXA I

	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	TOTAL 2014-2020
Belgia	40 855 562	97 243 257	109 821 794	97 175 076	97 066 202	102 912 713	102 723 155	647 797 759
Bulgaria	0	502 807 341	505 020 057	340 409 994	339 966 052	339 523 306	338 990 216	2 366 716 966
Republica Cehă	0	470 143 771	503 130 504	344 509 078	343 033 490	323 242 050	321 615 103	2 305 673 996
Danemarca	90 287 658	90 168 920	136 397 742	144 868 072	153 125 142	152 367 537	151 588 619	918 803 690
Germania	664 601 903	1 498 240 410	1 685 574 112	1 404 073 302	1 400 926 899	1 397 914 658	1 394 588 766	9 445 920 050
Estonia	103 626 144	103 651 030	111 192 345	122 865 093	125 552 583	127 277 180	129 177 183	823 341 558
Irlanda	0	469 633 941	469 724 442	313 007 411	312 891 690	312 764 355	312 570 314	2 190 592 153
Grecia	0	907 059 608	1 007 736 821	703 471 245	701 719 722	700 043 071	698 261 326	4 718 291 793
Spania	0	1 780 169 908	1 780 403 445	1 185 553 005	1 184 419 678	1 183 448 718	1 183 394 067	8 297 388 821
Franţa	4 353 019	2 336 138 618	2 363 567 980	1 665 777 592	1 668 304 328	1 984 761 729	1 987 739 983	12 010 643 249
Croaţia	0	448 426 250	448 426 250	282 342 500	282 342 500	282 342 500	282 342 500	2 026 222 500
Italia	0	2 223 480 180	2 231 599 688	1 493 380 162	1 495 583 530	1 498 573 799	1 501 763 408	10 444 380 767
Cipru	0	28 341 472	28 345 126	18 894 801	18 892 389	18 889 108	18 881 481	132 244 377
Letonia	138 327 376	150 968 424	153 066 059	155 139 289	157 236 528	159 374 589	161 491 517	1 075 603 782
Lituania	230 392 975	230 412 316	230 431 887	230 451 686	230 472 391	247 213 599	263 791 386	1 663 166 240
Luxemburg	0	21 385 468	21 432 133	14 366 484	14 415 051	14 464 074	14 511 390	100 574 600
Ungaria	0	742 851 235	737 099 981	488 620 684	488 027 342	487 402 356	486 662 895	3 430 664 493
Malta	0	20 905 107	20 878 690	13 914 927	13 893 023	13 876 504	13 858 647	97 326 898
Ţările de Jos	87 118 078	87 003 509	118 496 585	118 357 256	118 225 747	148 107 797	147 976 388	825 285 360
Austria	557 806 503	559 329 914	560 883 465	562 467 745	564 084 777	565 713 368	567 266 225	3 937 551 997
Polonia	1 569 517 638	1 175 590 560	1 193 429 059	1 192 025 238	1 190 589 130	1 189 103 987	1 187 301 202	8 697 556 814
Portugalia	577 031 070	577 895 019	578 913 888	579 806 001	580 721 241	581 637 133	582 456 022	4 058 460 374
România	0	1 723 260 662	1 751 613 412	1 186 544 149	1 184 725 381	1 141 925 604	1 139 927 194	8 127 996 402
Slovenia	118 678 072	119 006 876	119 342 187	119 684 133	120 033 142	120 384 760	120 720 633	837 849 803
Slovacia	271 154 575	213 101 979	215 603 053	215 356 644	215 106 447	214 844 203	214 524 943	1 559 691 844
Finlanda	335 440 884	336 933 734	338 456 263	340 009 057	341 593 485	343 198 337	344 776 578	2 380 408 338
Suedia	0	386 944 025	378 153 207	249 386 135	249 552 108	249 710 989	249 818 786	1 763 565 250
Regatul Unit	475 531 544	848 443 195	850 859 320	754 569 938	754 399 511	755 442 113	756 171 870	5 195 417 491
Total UE-28	5 264 723 001	18 149 536 729	18 649 599 495	14 337 026 697	14 346 899 509	14 656 460 137	14 674 891 797	100 079 137 365

PARTEA II:Defalcarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din partea Uniunii (2021 şi 2022)

	2021	2022
Belgia	101 120 350	82 800 894
Bulgaria	276 362 304	282 162 644
Cehia	317 532 230	259 187 708
Danemarca	155 064 249	75 934 060
Germania	1 635 145 136	1 092 359 738
Estonia	107 500 074	88 016 648
Irlanda	380 591 206	311 640 628
Grecia	776 736 956	556 953 600
Spania	1 320 014 366	1 080 382 825
Franţa	2 342 357 917	1 459 440 070
Croaţia	320 884 794	297 307 401
Italia	1 654 587 531	1 349 921 375
Cipru	29 029 670	23 770 514
Letonia	143 740 636	117 495 173
Lituania	238 747 895	195 495 162
Luxemburg	13 190 338	12 310 644
Ungaria	476 870 229	416 869 149
Malta	23 852 009	19 984 497
Ţările de Jos	161 088 781	73 268 369
Austria	635 078 708	520 024 752
Polonia	1 297 822 020	1 320 001 539
Portugalia	575 185 863	540 550 620
România	1 181 006 852	967 049 892
Slovenia	134 545 025	110 170 192
Slovacia	318 199 138	259 077 909
Finlanda	432 995 097	354 549 956
Suedia	258 770 726	211 889 741
Total UE	15 308 020 100	12 078 615 700
Asistenţă tehnică	36 969 860	30 272 220
Total	15 344 989 960	12 108 887 920

	2022
Belgia	82 800 894
Bulgaria	284 028 644
Cehia	267 027 708
Danemarca	136 972 060
Germania	1 387 301 738
Estonia	88 031 648
Irlanda	311 641 628
Grecia	651 537 600
Spania	1 081 564 825
Franţa	2 008 001 070
Croaţia	276 679 401
Italia	1 355 921 375
Cipru	23 770 514
Letonia	142 745 173
Lituania	195 495 162
Luxemburg	11 626 644
Ungaria	384 539 149
Malta	19 334 497
Ţările de Jos	129 378 369
Austria	520 024 752
Polonia	1 004 725 539
Portugalia	455 640 620
România	967 049 892
Slovenia	110 170 192
Slovacia	234 975 909
Finlanda	354 551 956
Suedia	211 889 741
Total UE-27	12 697 426 700
Asistenţă tehnică	30 272 220
Total	12 727 698 920

PARTEA 2:DEFALCAREA SPRIJINULUI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ DIN PARTEA UNIUNII (2021 ŞI 2022)

	2021	2022
Belgia	101 120 350	82 800 894
Bulgaria	344 590 304	282 162 644
Cehia	316 532 230	259 187 708
Danemarca	92 734 249	75 934 060
Germania	1 334 041 136	1 092 359 738
Estonia	107 490 074	88 016 648
Irlanda	380 590 206	311 640 628
Grecia	680 177 956	556 953 600
Spania	1 319 414 366	1 080 382 825
Franţa	1 782 336 917	1 459 440 070
Croaţia	363 085 794	297 307 401
Italia	1 648 587 531	1 349 921 375
Cipru	29 029 670	23 770 514
Letonia	143 490 636	117 495 173
Lituania	238 747 895	195 495 162
Luxemburg	15 034 338	12 310 644
Ungaria	509 100 229	416 869 149
Malta	24 406 009	19 984 497
Ţările de Jos	89 478 781	73 268 369
Austria	635 078 708	520 024 752
Polonia	1 612 048 020	1 320 001 539
Portugalia	660 145 863	540 550 620
România	1 181 006 852	967 049 892
Slovenia	134 545 025	110 170 192
Slovacia	316 398 138	259 077 909
Finlanda	432 993 097	354 549 956
Suedia	258 769 726	211 889 741
Total UE-27	14 750 974 100	12 078 615 700
Asistenţă tehnică	36 969 860	30 272 220
Total	14 787 943 960	12 108 887 920

ANEXA I^a:DEFALCAREA RESURSELOR SUPLIMENTARE PE STAT MEMBRU ASTFEL CUM SUNT MENŢIONATE LA ARTICOLUL 58A

	2021	2022
Belgia	14 246 948	33 907 737
Bulgaria	59 744 633	142 192 228
Cehia	54 879 960	130 614 305
Danemarca	16 078 147	38 265 991
Germania	209 940 765	499 659 020
Estonia	18 636 494	44 354 855
Irlanda	56 130 739	133 591 159
Grecia	108 072 886	257 213 470
Spania	212 332 550	505 351 469
Franţa	256 456 603	610 366 714
Croaţia	59 666 188	142 005 526
Italia	269 404 179	641 181 947
Cipru	3 390 542	8 069 491
Letonia	24 878 226	59 210 178
Lituania	41 393 810	98 517 267
Luxemburg	2 606 635	6 203 790
Ungaria	88 267 157	210 075 834
Malta	2 588 898	6 161 577
Ţările de Jos	15 513 719	36 922 650
Austria	101 896 221	242 513 006
Polonia	279 494 858	665 197 761
Portugalia	104 599 747	248 947 399
România	204 761 482	487 332 328
Slovenia	21 684 662	51 609 495
Slovacia	48 286 370	114 921 561
Finlanda	61 931 116	147 396 056
Suedia	44 865 170	106 779 104
Total UE-27	2 381 748 705	5 668 561 918
Asistenţă tehnică (0,25 %)	5 969 295	14 206 922
Total	2 387 718 000	5 682 768 840

ANEXA II:SUME ŞI RATE DE SPRIJIN

Articol	Subiect	Cuantumul maxim în EUR sau rata maximă
15(8)	Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploataţiei şi servicii de înlocuire în cadrul exploataţiei	1 500	Pe serviciu de consiliere
15(8)		200 000	Pe o perioadă de trei ani pentru formarea consultanţilor
16(2)	Activităţi de informare şi promovare	70 %	Din costurile eligibile ale acţiunii
16(4)	Scheme de calitate sau produse agricole şi alimentare	3 000	Pe exploataţie şi pe an
17(3)	Investiţii în active fizice		Sectorul agricol
		50 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în regiunile mai puţin dezvoltate şi în toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referinţă, dar al căror PIB pe cap de locuitor depăşeşte 75 % din PIB-ul mediu al UE-27.
		75 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în regiunile ultraperiferice
		75 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în Croaţia pentru punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE (¹) a Consiliului în termen de maximum patru ani de la data aderării în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) şi articolul 5 alineatul (1) din directiva respectivă
		75 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee
		40 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în alte regiuni Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 puncte procentuale suplimentare, cu condiţia ca rata maximă a sprijinului combinat să nu depăşească 90 %, în cazul: - tinerilor fermieri astfel cum sunt definiţi la articolul 2 din prezentul regulament sau cei care s-au stabilit în cei cinci ani anteriori cererii de sprijin; - investiţiilor colective şi al proiectelor integrate, inclusiv al celor legate de o fuziune a unor organizaţii de producători; - zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale şi cu alte constrângeri specifice, menţionate la articolul 32; - operaţiunilor sprijinite în cadrul PEI; - investiţiilor legate de operaţiunile prevăzute la articolele 28 şi 29.
		40 %	Prelucrarea şi comercializarea produselor enumerate în anexa I la TFUE
		50 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în regiunile mai puţin dezvoltate şi în toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referinţă, dar al căror PIB pe cap de locuitor depăşeşte 75 % din PIB-ul mediu al UE-27
		75 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în regiunile ultraperiferice
		75 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee
		40 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în alte regiuni Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 puncte procentuale suplimentare, cu condiţia ca rata maximă a sprijinului combinat să nu depăşească 90 % în cazul operaţiunilor sprijinite în cadrul PEI sau celor legate de o fuziune a unor organizaţii de producători
17(4)	Investiţii în active fizice	100 %	Investiţii neproductive şi infrastructura agricolă şi forestieră
18(5)	Refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de dezastre naturale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare	80 %	Din valoarea costurilor eligibile aferente investiţiilor în cazul operaţiunilor de prevenire realizate de fermieri individuali.
		100 %	Din valoarea costurilor eligibile aferente investiţiilor în cazul operaţiunilor de prevenire realizate în comun de mai mulţi beneficiari.
		100 %	Din valoarea costurilor eligibile aferente investiţiilor în cazul operaţiunilor de refacere a terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie, afectate de dezastrele naturale şi de evenimentele catastrofale.
19(6)	Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor	70 000	Pe tânăr fermier în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (a) punctul (i)
		70 000	Pe beneficiar în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (a) punctul (ii)
		15 000	Pe fermă mică în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (a) punctul (iii)
23(3)	Înfiinţarea de sisteme agroforestiere	80 %	Din valoarea investiţiilor eligibile pentru instituirea de sisteme agroforestiere
26(4)	Investiţii în tehnologii forestiere şi în prelucrarea, mobilizarea şi comercializarea produselor forestiere	65 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în regiunile mai puţin dezvoltate
		75 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în regiunile ultraperiferice
		75 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în insulele mici din Marea Egee
		40 %	Din valoarea investiţiilor eligibile în alte regiuni
27(4)	Înfiinţarea de grupuri şi organizaţii de producători	10 %	Ca procent din producţia comercializată în primii cinci ani de la recunoaştere. Sprijinul este degresiv.
27(4)	Înfiinţarea de grupuri şi organizaţii de producători	100 000	Cuantumul maxim pe an în toate cazurile.
28(8)	Agromediu şi climă	600 (*)	Pe hectar şi pe an pentru culturile anuale
		900 (*)	Pe hectar şi pe an pentru culturile perene specializate
		450 (*)	Pe hectar şi pe an pentru alte modalităţi de utilizare a terenurilor
		200 (*)	Pe unitate vită mare ("UVM") şi pe an pentru rasele locale în pericol de abandon
29(5)	Agricultura ecologică	600 (*)	Pe hectar şi pe an pentru culturile anuale
		900 (*)	Pe hectar şi pe an pentru culturile perene specializate
		450 (*)	Pe hectar şi pe an pentru alte utilizări ale terenurilor
30(7)	Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa	500 (*)	Maximum pe hectar şi pe an în perioada iniţială care nu depăşeşte cinci ani
		200 (*)	Maximum pe hectar şi pe an
		50 (**)	Minimum pe hectar şi pe an pentru plăţile legate de Directiva-cadrul privind apa
31(3)	Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice	25	Minimum pe hectar şi pe an pentru media suprafeţei exploatate de beneficiarul sprijinului
		250 (*)	Maximum pe hectar şi pe an
		450 (*)	Maximum pe hectar şi pe an în zonele montane, astfel cum sunt definite la articolul 32 alineatul (2)
33(3)	Bunăstarea animalelor	500	Pe UVM
34(3)	Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor	200 (*)	Pe hectar şi pe an
37(5)	Asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor	65 %	Din prima de asigurare datorată
38(5)	Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor şi ale plantelor, infestările cu dăunători şi pentru incidente de mediu	65 %	Din costurile eligibile.
39(5)	Instrumentul de stabilizare a veniturilor	65 %	Din costurile eligibile
(¹) Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1). () Aceste cuantumuri pot fi majorate în cazuri justificate corespunzător, luându-se în considerare circumstanţe specifice care trebuie justificate în programele de dezvoltare rurală. (*) Aceste cuantumuri pot fi diminuate în cazuri justificate corespunzător, luându-se în considerare circumstanţe specifice care trebuie justificate în programele de dezvoltare rurală. NB: Intensităţile ajutorului nu aduc atingere normelor Uniunii în materie de ajutoare de stat.

Ratele de mai sus pot fi majorate cu maximum 35 de puncte procentuale suplimentare în cazul operaţiunilor de finanţare din fondurile menţionate la articolul 58a alineatul (1) care contribuie la o redresare economică rezilientă, durabilă şi digitală, cu condiţia ca un astfel de sprijin să nu depăşească 75 %, şi cu 20 de puncte procentuale suplimentare, cu condiţia ca rata maximă a sprijinului combinat să nu depăşească 90 %, în cazul operaţiunilor sprijinite în cadrul PEI sau al operaţiunilor legate de o fuziune a unor organizaţii de producători.

ANEXA III:CRITERII BIOFIZICE PENTRU DELIMITAREA ZONELOR CARE SE CONFRUNTA CU CONSTRÂNGERI NATURALE

CRITERIU	DEFINIŢIE	PRAG
CLIMĂ
Temperatură scăzută (*)	Durata perioadei de vegetaţie (numărul de zile) definită în funcţie de numărul de zile cu temperatură medie zilnică > 5 °C (LGP_t5) sau	< = 180 de zile
Temperatură scăzută (*)	Durata termică totală (grade-zile) pentru perioada de vegetaţie, definită în funcţie de o temperatură medie zilnică acumulată > 5 °C	< = 1 500 grade-zile
Secetă	Raportul dintre precipitaţiile anuale (P) şi evapotranspiraţia potenţială anuală (PET)	P/PET < = 0,5
CLIMĂ ŞI SOL
Excesul de umiditate din sol	Numărul de zile în care umiditatea atinge cel puţin 100 % din capacitatea de absorbţie a solului (field capacity days)	> = 230 de zile
SOLUL
Drenaj limitat al solului (*)	Zone acoperite de apă o mare parte a anului	Umezeală până la 80 cm de la suprafaţă pentru o perioadă de peste 6 luni sau până la 40 cm pentru o perioadă de peste 11 luni sau Sol prost sau foarte prost drenat sau Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă
Textură şi caracter pietros nefavorabile (*)	Abundenţa relativă a fracţiilor de argilă, mâl, nisip, materie organică (% greutate) şi material grosier (% volumetric)	> = 15 % din volumul stratului superficial al solului constă în material grosier, inclusiv aflorimente de roci, galet sau
		Clasa de textură din jumătate sau mai mult (în mod cumulativ) din 100 cm de la suprafaţa solului este nisip, "nisip argilos", definit ca:
		mâl % + (2 x argilă %) < = 30 % sau
		Clasa de textură a stratului superficial al solului este "argilă grasă" (> = 60 % argilă) sau
		Sol organic (materie organică > = 30 %) de cel puţin 40 cm sau
		Stratul superficial al solului conţine argilă, 30 % sau mai mult, şi există proprietăţi vertice până la 100 cm de la suprafaţa solului
Adâncimea redusă a rădăcinilor	Adâncimea (cm) de la suprafaţa solului până la stratul de rocă dură sau la hardpan	< = 30 cm
Proprietăţi chimice mediocre (*)	Prezenţa sărurilor, a sodiului schimbabil, a acidităţii excesive	Salinitate: > = 4 decisiemenşi pe metru (dS/m) în stratul superficial al solului sau
		Sodicitate: > = 6 procentaj de sodiu schimbabil (PSS) în jumătate sau mai mult (în mod cumulativ) din 100 cm de la stratul superficial al solului sau
		Aciditatea solului: pH < = 5 (în apă) în stratul superficial al solului
TERENUL
Pantă abruptă	Modificarea înălţimii în raport cu distanţa planimetrică (%)	> = 15 %
(*)Statele membre trebuie să verifice îndeplinirea acestui criteriu doar în funcţie de acele praguri care sunt relevante pentru situaţia specifică a unei zone.

ANEXA IV:LISTA ORIENTATIVĂ A MĂSURILOR ŞI A OPERAŢIUNILOR CU RELEVANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU SUBPROGRAMELE TEMATICE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 7

4.Zone montane:

7.Atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, precum şi biodiversitatea:

ANEXA V:CONDIŢIONALITĂŢI EX ANTE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ

1.CONDIŢIONALITĂŢI LEGATE DE PRIORITĂŢI

Prioritate a UE în materie de dezvoltare rurală (DR)/Obiectiv tematic al CPR (OT)	Condiţionalitate ex ante	Criterii de îndeplinire
Prioritatea DR 3: promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor şi a gestionării riscurilor în agricultură OT 5: promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor legate de acestea şi a gestionării lor	3.1. Prevenirea riscurilor şi gestionarea riscurilor: existenţa evaluărilor naţionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice	- Efectuarea unei evaluări naţionale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: - o descriere a procesului, metodologiei, metodelor şi datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum şi a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investiţiilor; - o descriere a scenariilor de risc unic şi de riscuri multiple; - luarea în considerare, dacă este cazul, a strategiilor naţionale de adaptare la schimbările climatice.
Prioritatea DR 4: refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor legate de agricultură şi silvicultură	4.1 Bune condiţii agricole şi de mediu (GAEC): sunt stabilite la nivel naţional standarde privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, menţionate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013	- standardele privind GAEC sunt definite în legislaţia naţională şi specificate în programe;
OT 5: promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor legate de acestea şi a gestionării lor	4.2 Cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor: sunt definite la nivel naţional cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, menţionate în titlul III capitolul 1 articolul 28 din prezentul regulament	- sunt specificate în programe cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, menţionate în titlul III capitolul 1 din prezentul regulament;
OT 6: conservarea şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor	4.3 alte standarde relevante la nivel naţional: sunt definite standarde obligatorii relevante la nivel naţional, în sensul titlului III capitolul 1 articolul 28 din prezentul regulament	- sunt specificate în programe standardele obligatorii relevante la nivel naţional;
Prioritatea DR 5: promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi silvic OT 4: sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele OT 6: Conservarea şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor	5.1 Eficienţa energetică: Pentru construcţia sau renovarea clădirilor, s-au derulat acţiuni pentru a încuraja dezvoltarea de investiţii eficiente, din punctul de vedere al costurilor, în scopul îmbunătăţirii eficienţei utilizării energiei finale şi a eficienţei energetice.	- Acţiunile sunt: - măsurile de asigurare a existenţei unor cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor necesare în conformitate cu articolele 3, 4 şi 5 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (!); - măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanţei energetice a clădirilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2010/31/UE; - măsurile de asigurare a unei planificări strategice privind eficienţa energetică, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²);
		- măsuri în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³) privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice pentru punerea de contoare individuale la dispoziţia clienţilor finali, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu potenţialele economii de energie.
	5.2 Sectorul apelor: Existenţa a) unei politici tarifare privind apele care oferă stimulente corespunzătoare utilizatorilor pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă şi b) unei contribuţii adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiţii sprijinite prin programe.	- În sectoarele sprijinite de FEADR, un stat membru asigură contribuţia diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniuţă din Directiva-cadru privind apa, ţinând seama, după caz, de efectele sociale, de mediu şi economice ale recuperării, precum şi de condiţiile geografice şi climatice ale regiunii/regiunilor afectate.
	5.3 Energie din surse regenerabile: Se desfăşoară acţiuni de promovare a producerii şi a distribuirii de surse de energie regenerabile (⁴).	- Există scheme de sprijin transparente, priorităţi privind accesul la reţea sau acces garantat şi prioritate pentru expediere, precum şi norme standardizate privind suportarea separată şi în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatele (2) şi (3) din Directiva 2009/28/CE. - Un stat membru a adoptat un plan naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE. II.
Prioritatea DR 6: promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale OT 2: Consolidarea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor [ţinta în domeniul benzii largi (broadband)], precum şi a utilizării şi a calităţii acestora	6. Reţele de generaţie următoare (NGN) Infrastructură: Existenţa unor planuri naţionale sau regionale NGA care să ţină seama de acţiunile regionale în vederea atingerii ţintelor Uniunii în materie de acces internet de mare viteză, care se concentrează asupra unor domenii în care piaţa nu reuşeşte să ofere o infrastructură deschisă, la un cost rezonabil şi la o calitate în conformitate cu normele Uniunii în materie de concurenţă şi de ajutoare de stat, şi care să poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile.	- Existenţa unui plan naţional sau regional de generaţie următoare care conţine: - un plan al investiţiilor în infrastructură bazat pe o analiză economică care să ia în considerare infrastructurile private şi publice existente şi investiţiile planificate; - modele de investiţii durabile care să conducă la intensificarea concurenţei şi care asigură accesul la infrastructură şi servicii deschise, convenabile, de calitate şi în pas cu progresele viitoare; - măsuri pentru a stimula investiţiile private.
(¹) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13). (²) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1). (³) Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 64). (⁴) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

ANEXA VI:LISTA ORIENTATIVĂ A MĂSURILOR IMPORTANTE PENTRU UNA SAU MAI MULTE PRIORITĂŢI ALE UNIUNII ÎN MATERIE DE DEZVOLTARE RURALĂ

4.Măsuri deosebit de importante pentru promovarea organizării lanţului alimentar şi a gestionării riscurilor în agricultură

5.Măsuri deosebit de importante pentru refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor în cadrul agriculturii şi silviculturiişi promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi rezilientă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar şi silvic

Asistenţă tehnică	34 130 699	34 131 977	34 133 279	34 134 608	34 135 964	34 137 346	34 138 756	238 942 629
Total	5 298 853 700	18 183 668 706	18 683 732 774	14 371 161 305	14 381 035 473	14 690 597 483	14 709 030 553	100 318 079 994

Total	5 298 853 700	18 183 668 706	18 683 732 774	14 371 161 305	14 381 035 473	14 690 597 483	14 709 390 553	100 318 439 994