Art. 30. - Art. 30: Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa - Regulamentul 1305/17-dec-2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 347L

În vigoare
Versiune de la: 30 Iunie 2022
Art. 30: Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa
(1)Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă anual pe hectar de suprafaţă agricolă sau de pădure, pentru a compensa beneficiarii pentru costurile suplimentare şi pierderile de venit generate de dezavantajele din zonele în cauză, legate de punerea în aplicare a Directivelor 92/43/CEE şi 2009/147/CE şi a Directivei-cadru privind apa.
La calcularea plăţilor aferente sprijinului la care se face referire la primul paragraf, statele membre deduc cuantumul necesar pentru a exclude dubla finanţare a practicilor menţionate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Statele membre pot calcula deducerea drept un cuantum mediu fix, aplicat tuturor beneficiarilor în cauză care întreprind submăsurile în cauză.

(2)Sprijinul se acordă fermierilor, deţinătorilor privaţi de păduri şi asociaţiilor de deţinători privaţi de păduri. În cazuri justificate corespunzător, sprijinul poate fi acordat şi altor gestionari de terenuri.
(3)Sprijinul destinat fermierilor în legătură cu Directivele 92/43/CEE şi 2009/147/CE se acordă numai în legătură cu dezavantajele care decurg din respectarea cerinţelor care depăşesc bunele condiţii agricole şi de mediu prevăzute la articolul 94 şi în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Consiliului şi criteriile relevante şi activităţile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.
(4)Sprijinul destinat fermierilor în legătură cu Directiva - cadru privind apa se acordă numai cu condiţia respectării anumitor cerinţe care:
a)au fost introduse prin Directiva-cadru privind apa, sunt în conformitate cu programele de măsuri prevăzute în planurile de management al bazinelor hidrografice în scopul îndeplinirii obiectivelor legate de mediu ale directivei respective şi depăşesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dreptului Uniunii privind protecţia apelor;
b)depăşesc cerinţele legale în materie de gestionare şi bunele condiţii agricole şi de mediu prevăzute la titlul VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum şi criteriile relevante şi activităţile minime care se stabilesc în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.
c)depăşesc nivelul de protecţie prevăzut de dreptul Uniunii în vigoare la momentul adoptării Directivei-cadru privind apa, în conformitate cu articolul 4 alineatul (9) din directiva respectivă; şi
d)impun schimbări majore ale tipului de utilizare a terenurilor şi/sau restricţii importante în privinţa practicilor agricole, care au ca efect o scădere considerabilă a venitului.
(5)Cerinţele menţionate la alineatele (3) şi (4) sunt identificate în program.
(6)Următoarele suprafeţe sunt eligibile pentru plăţi:
a)zonele agricole şi forestiere Natura 2000 delimitate în conformitate cu Directivele 92/43/CEE şi 2009/147/CE;
b)alte zone delimitate de protecţie a naturii în care există restricţii în materie de mediu aplicabile activităţilor agricole sau forestiere, care contribuie la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva 92/43/CEE, cu condiţia ca aceste zone să nu depăşească, pentru fiecare program de dezvoltare rurală, 5 % din zonele Natura 2000 delimitate, acoperite de domeniul de aplicare teritorial al programului;
c)zonele agricole incluse în planurile de management al bazinelor hidrografice în conformitate cu Directiva cadru privind apa.
(7)Sprijinul este limitat la cuantumurile maxime stabilite în anexa II.
(8)Pentru a garanta că dubla finanţare la care se face referire la alineatul (1) al doilea paragraf este exclusă, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 83, prin care să stabilească metoda de calcul care să fie utilizată.