Directiva 2014/25/UE/26-feb-2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 94L

În vigoare

Versiune de la: 1 Ianuarie 2024 până la: 31 Decembrie 2025

Dată act: 26-feb-2014

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Ţinând cont de rezultatele documentului de lucru al serviciilor Comisiei din 27 iunie 2011 intitulat "Raport de evaluare - Impactul şi eficacitatea legislaţiei UE privind achiziţiile publice", apare ca oportună menţinerea normelor privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale, deoarece autorităţile naţionale pot influenţa în continuare comportamentul acestor entităţi, inclusiv prin participarea la capitalul acestora şi reprezentarea în organismele de administrare, de conducere sau de supraveghere ale entităţilor. Un alt motiv pentru a reglementa în continuare achiziţiile în aceste sectoare este caracterul închis al pieţelor pe care îşi desfăşoară activitatea entităţile în sectoarele respective, datorat existenţei unor drepturi speciale sau exclusive acordate de statele membre în ceea ce priveşte aprovizionarea, punerea la dispoziţie sau exploatarea reţelelor în vederea furnizării serviciului în cauză.

(2)În vederea garantării deschiderii către concurenţă a achiziţiilor efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale, ar trebui elaborate dispoziţii de coordonare a procedurilor de achiziţii pentru contractele care depăşesc o anumită valoare. Această coordonare este necesară pentru a pune în aplicare principiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de a presta servicii, precum şi principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa. Având în vedere natura sectoarelor afectate, coordonarea procedurilor de achiziţii la nivelul Uniunii ar trebui să stabilească, simultan cu protejarea aplicării principiilor enunţate, un cadru pentru practici comerciale loiale şi ar trebui să permită o flexibilitate maximă.

(4)Achiziţiile publice joacă un rol cheie în strategia Europa 2020, prezentată în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată "Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii" (denumită în continuare "strategia Europa 2020" pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii), reprezentând unul dintre instrumentele de piaţă care trebuie utilizate pentru realizarea unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, asigurând în acelaşi timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. În acest scop, normele în materie de achiziţii publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴) şi Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵) ar trebui revizuite şi modernizate pentru a creste eficienţa cheltuielilor publice, a facilita participarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) la achiziţiile publice şi a permite achizitorilor să utilizeze mai eficient achiziţiile publice în sprijinul unor obiective societale comune. Totodată, este necesar ca anumite noţiuni şi concepte de bază să fie clarificate pentru a asigura securitatea juridică şi a încorpora anumite aspecte ale jurisprudenţei constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în acest domeniu.

(5)La punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui luată în considerare Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (¹), în special în legătură cu alegerea mijloacelor de comunicare, a specificaţiilor tehnice, a criteriilor de atribuire şi a condiţiilor de executare a unui contract.

(7)Ar trebui reamintit că prezenta directivă nu obligă sub nicio formă statele membre să contracteze sau să externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc să le pună la dispoziţie ele însele sau să le organizeze prin alte mijloace decât prin intermediul achiziţiilor în sensul prezentei directive. Nu ar trebui inclusă furnizarea de servicii în temeiul legilor, al regulamentelor sau al contractelor de muncă. În unele state membre, acesta ar putea fi cazul, de exemplu, pentru prestarea anumitor servicii pentru comunitate, cum ar fi furnizarea de apă potabilă.

(8)De asemenea, este oportun să se reamintească că prezenta directivă nu ar trebui să afecteze legislaţia statelor membre în domeniul asigurărilor sociale. De asemenea, aceasta nu ar trebui să abordeze liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate entităţilor publice sau private, şi nici privatizarea entităţilor publice furnizoare de servicii.

(9)În cele din urmă, ar trebui să se reamintească faptul că prezenta directivă nu aduce atingere libertăţii autorităţilor naţionale, regionale şi locale de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile de interes economic general, domeniul de aplicare al acestora şi caracteristicile serviciului care trebuie furnizat, inclusiv eventualele condiţii referitoare la calitatea serviciului, în vederea urmăririi obiectivelor lor de politică publică. De asemenea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere competenţei autorităţilor naţionale, regionale şi locale de a furniza, contracta şi finanţa servicii de interes economic general în conformitate cu articolul 14 din TFUE şi cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi la TFUE. În plus, prezenta directivă nu are drept obiect finanţarea serviciilor de interes economic general sau schemele de ajutor oferit de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele Uniunii privind concurenţa.

(10)Un contract ar trebui să fie considerat contract de achiziţii de lucrări numai în cazul în care obiectul său urmăreşte în mod special realizarea activităţilor prevăzute de anexa I, chiar dacă contractul în cauză cuprinde alte servicii necesare pentru realizarea respectivelor activităţi. În anumite cazuri, contractele de achiziţii de servicii, în special în domeniul serviciilor de gestionare a proprietăţilor, pot include şi lucrări. Cu toate acestea, includerea în contract a respectivelor lucrări, în măsura în care sunt auxiliare şi constituie, prin urmare, o eventuală consecinţă sau o completare a obiectului principal al contractului, nu justifică clasificarea contractului de servicii în categoria contractelor de achiziţii de lucrări.

(11)Realizarea unei lucrări corespunzătoare cerinţelor menţionate de o entitate contractantă presupune ca entitatea în cauză să fi luat măsuri în vederea definirii tipului de lucrare sau cel puţin să fi avut o influenţă decisivă asupra conceperii acesteia. În cazul în care contractantul efectuează lucrarea integral sau parţial prin mijloace proprii sau asigură realizarea lucrărilor prin alte mijloace, clasificarea contractului ar trebui să rămână aceea de contract de lucrări, atât timp cât contractantul îşi asumă obligaţia directă sau indirectă, executorie din punct de vedere legal, de a se asigura că lucrările vor fi efectuate.

(12)Noţiunea de "autorităţi contractante" şi, în special, noţiunea de "organisme de drept public" au fost examinate în mod repetat în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Pentru a clarifica faptul că domeniul de aplicare ratione personae al prezentei directive ar trebui să rămână neschimbat, este adecvat să se menţină definiţiile pe care Curtea s-a bazat şi să se încorporeze un anumit număr de clarificări oferite de această jurisprudenţă ca o cheie a unei mai bune înţelegeri a definiţiilor propriu-zise, fără intenţia de a modifica înţelegerea conceptului astfel cum a fost elaborat în jurisprudenţă.

În acest scop, ar trebui să se clarifice că un organism care funcţionează în condiţii normale de piaţă, care urmăreşte obţinerea unui profit şi care suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale nu ar trebui să fie considerat ca fiind un "organism de drept public", deoarece necesităţile de interes general, pentru îndeplinirea cărora a fost creat sau pentru care i s-a încredinţat sarcina de a le îndeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau comercial. În mod similar, condiţia referitoare la originea finanţării organismului examinat a fost, de asemenea, examinată în jurisprudenţă, care a clarificat, între altele, că finanţarea în "cea mai mare parte" înseamnă într-o proporţie mai mare de jumătate şi că o astfel de finanţare poate include plăţi de la utilizatori care sunt impuse, calculate şi colectate în conformitate cu normele de drept public.

(13)În cazul contractelor mixte, normele aplicabile ar trebui să fie determinate cu privire la obiectul principal al contractului, în cazul în care diferitele părţi care constituie contractul nu pot fi separate în mod obiectiv. Prin urmare, ar trebui clarificat modul în care entităţile contractante ar trebui să stabilească dacă părţile pot fi separate sau nu. O astfel de clarificare ar trebui să se bazeze pe jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Determinarea ar trebui efectuată de la caz la caz, în care intenţiile exprimate sau presupuse ale entităţii contractante de a considera diferitele aspecte care compun un contract mixt ca fiind indivizibile ar trebui să nu fie suficiente, dar ar trebui să fie sprijinite de dovezi obiective care să le justifice şi să stabilească necesitatea de a încheia un contract unic. O astfel de nevoie justificată de a încheia un contract unic ar putea fi, de exemplu, prezentă în cazul construcţiei unei singure clădiri, din care o parte urmează să fie utilizată direct de către entitatea contractantă în cauză, iar o altă parte să fie exploatată în temeiul unei concesiuni, de exemplu pentru a furniza spaţii publice de parcare. Ar trebui să se clarifice faptul că nevoia de a încheia un contract unic poate fi justificată atât de motive de natură tehnică, cât şi de natură economică.

(14)În cazul contractelor mixte care pot fi divizate, entităţile contractante au posibilitatea de a acorda contracte separate pentru diferite părţi ale contractului mixt, situaţie în care prevederile aplicabile fiecărei părţi ar trebui stabilite exclusiv cu privire la caracteristicile contractului respectiv. Pe de altă parte, în cazul în care entităţile contractante optează pentru includerea în achiziţiile publice a altor elemente, indiferent de valoarea şi de regimul juridic care ar fi fost aplicabil elementelor suplimentare, principiul de bază ar trebui să fie că, în cazul în care un contract se acordă în temeiul prevederilor prezentei directive, în mod separat, prezenta directivă ar trebui să se aplice în continuare întregului contract mixt.

(15)Cu toate acestea, ar trebui prevăzute dispoziţii speciale pentru contractele mixte care includ aspecte legate de apărare sau de securitate sau elemente care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al TFUE. În aceste cazuri, neaplicarea prezentei directive ar trebui să fie posibilă dacă acordarea unui contract unic este justificată de motive obiective şi dacă decizia de acordare a unui contract unic nu este luată în scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹). Ar trebui să se clarifice faptul că entităţile contractante nu ar trebui să fie împiedicate să opteze pentru aplicarea prezentei directive la anumite contracte mixte în locul aplicării Directivei 2009/81/CE.

(16)În plus, contractele ar putea fi atribuite în scopul îndeplinirii cerinţelor inerente mai multor activităţi şi pot fi eventual supuse unor regimuri juridice diferite. Ar trebui precizat faptul că regimul juridic aplicabil unui singur contract destinat să acopere mai multe activităţi ar trebui să facă obiectul normelor aplicabile activităţii pe care o vizează în principal. Stabilirea activităţii pe care contractul o vizează în principal se poate baza pe analiza cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească contractul respectiv, efectuată de entitatea contractantă în scopul estimării valorii contractului şi al întocmirii documentelor achiziţiei. În anumite cazuri, cum ar fi achiziţionarea unui singur echipament destinat desfăşurării unor activităţi pentru care nu sunt disponibile informaţii care să permită o estimare a ratelor de utilizare respective, poate fi imposibil, din raţiuni obiective, să se determine ce activitate vizează contractul în principal. Ar trebui să se indice normele aplicabile în astfel de cazuri.

(17)Ar trebui să se clarifice faptul că noţiunea "operatori economici" ar trebui interpretată în sens larg, pentru a include orice persoane şi/sau entităţi care asigură executarea de lucrări, furnizarea de produse sau de servicii pe piaţă, indiferent de forma juridică în baza căreia au ales să funcţioneze. Prin urmare, firmele, sucursalele, filialele, parteneriatele, societăţile cooperative, societăţile cu răspundere limitată, universităţile, publice sau private, şi alte tipuri de entităţi, în afara persoanelor fizice, ar trebui să fie toate cuprinse în noţiunea de operator economic, indiferent dacă sunt sau nu "persoane juridice", aflate în toate circumstanţele.

(18)Ar trebui să se clarifice faptul că grupurile de operatori economici, inclusiv în cazul în care s-au reunit sub forma unei asociaţii temporare, pot participa la proceduri de atribuire fără să fie necesar să adopte o anumită formă juridică. În măsura în care este necesar, spre exemplu în cazul în care este necesară răspunderea în solidar, se poate solicita o formă specifică în cazul în care contractul se atribuie unor astfel de grupuri.

(19)Pentru asigurarea unei deschideri reale a pieţei şi a unui echilibru just în aplicarea normelor privind achiziţiile în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale, este necesar ca entităţile menţionate să fie identificate pe o altă bază decât statutul lor juridic. Prin urmare, ar trebui să se garanteze că nu se aduce atingere egalităţii de tratament între entităţile contractante din sectorul public şi cele din sectorul privat. De asemenea, este necesar să se garanteze, în conformitate cu articolul 345 din TFUE, că nu se aduce atingere normelor care reglementează regimul proprietăţii în statele membre.

(20)Noţiunea de drepturi speciale sau exclusive este esenţială pentru definirea domeniului de aplicare al prezentei directive, deoarece entităţile care nu sunt nici autorităţi contractante, nici întreprinderi publice în sensul prezentei directive intră sub incidenţa prevederilor acesteia doar în măsura în care desfăşoară una dintre activităţile reglementate în baza unor astfel de drepturi. Prin urmare, este necesar să se precizeze că drepturile care au fost acordate printr-o procedură bazată pe criterii obiective, în special în conformitate cu legislaţia Uniunii, şi pentru care s-a asigurat o publicitate adecvată, nu constituie drepturi speciale sau exclusive în sensul prezentei directive.

De asemenea, ar trebui clarificat faptul că lista de legislaţie menţionată nu este exhaustivă şi că drepturile sub orice formă, inclusiv prin acte de concesiune, care au fost acordate prin intermediul altor proceduri pe baza unor criterii obiective şi pentru care s-a asigurat publicitatea corespunzătoare, nu reprezintă drepturi speciale sau exclusive în scopul definirii domeniului de aplicare ratione personae al prezentei directive. Conceptul de drepturi exclusive ar trebui, de asemenea, să fie folosit atunci când se stabileşte dacă o procedură de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare este sau nu justificată întrucât lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate doar de un anumit operator economic datorită protecţiei anumitor drepturi exclusive.

Cu toate acestea, ţinând cont de diferitele ratio legis care stau la baza respectivelor dispoziţii, ar trebui clarificat faptul că nu este necesar ca noţiunea de drepturi exclusive să aibă acelaşi înţeles în cele două contexte. În consecinţă, ar trebui clarificat faptul că o entitate care a câştigat dreptul exclusiv de a furniza un anumit serviciu într-o anumită zonă geografică în temeiul unei proceduri bazate pe criterii obiective, pentru care s-a asigurat transparenţa corespunzătoare, nu este în acelaşi timp şi entitate contractantă, dacă este vorba de un organism privat, dar, cu toate acestea, este singura entitate care ar putea furniza serviciul în cauză în zona respectivă.

(21)Anumite entităţi activează în domeniile producerii, transmiterii sau distribuirii atât de căldură, cât şi de răcire. Este posibil să existe nelămuriri cu privire la normele care se aplică activităţilor aferente încălzirii şi, respectiv, răcirii. Prin urmare, ar trebui clarificat faptul că autorităţile contractante, întreprinderile publice şi societăţile de drept privat care activează în domeniul încălzirii fac obiectul prezentei directive, cu toate acestea, în cazul întreprinderilor private, se aplică condiţia suplimentară de a funcţiona pe baza unor drepturi speciale sau exclusive. Pe de altă parte, autorităţile contractante care funcţionează în domeniul răcirii fac obiectul normelor prevăzute în Directiva 2014/24/UE, în timp ce întreprinderile publice şi întreprinderile private, indiferent dacă cele din urmă funcţionează sau nu în baza unor drepturi speciale sau exclusive, nu fac obiectul normelor privind achiziţiile. În final, se impune clarificarea faptului că ar trebui examinate contractele atribuite atât pentru încălzire, cât şi pentru răcire, în conformitate cu dispoziţiile referitoare la contractele destinate desfăşurării mai multor activităţi, pentru a stabili care sunt normele referitoare la achiziţii care reglementează atribuirea acestora, dacă este cazul.

(22)Înainte de a avea în vedere vreo modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive şi al Directivei 2014/24/UE pentru acest domeniu, ar trebui examinată situaţia sectorului răcirii, în scopul de a obţine suficiente informaţii, în special în ceea ce priveşte situaţia concurenţială, măsura în care există achiziţii transfrontaliere şi opinia părţilor interesate. Dat fiind faptul că aplicarea Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) la acest sector ar putea avea urmări semnificative în ceea ce priveşte deschiderea pieţei, ar fi oportună efectuarea unei examinări cu ocazia evaluării impactului Directivei 2014/23/UE.

(24)Entităţile contractante care activează în sectorul apei potabile pot, de asemenea, să desfăşoare alte activităţi legate de apă, cum ar fi proiecte în domeniul ingineriei hidraulice, al irigaţiilor, al drenării solurilor sau al evacuării şi tratării apelor uzate. În acest caz, entităţile contractante ar trebui să poată aplica procedurile de achiziţii prevăzute în prezenta directivă în ceea ce priveşte toate activităţile lor legate de apă, indiferent de partea vizată din "ciclul apei". Cu toate acestea, normele privind achiziţiile publice de tipul celor propuse pentru produse sunt neadecvate pentru achiziţiile de apă, având în vedere necesitatea de aprovizionare cu apă din surse aflate în apropierea locului de utilizare.

(25)Este necesar să se excludă achiziţiile efectuate în scopul explorării petrolului şi gazelor, deoarece s-a stabilit în repetate rânduri că acest sector este supus unor presiuni concurenţiale care fac ca disciplina în materie de achiziţii impusă de normele Uniunii privind achiziţiile să nu mai fie necesară. Întrucât extracţia de petrol şi gaze continuă să fie inclusă în domeniul de aplicare al prezentei directive, ar putea fi nevoie să se facă distincţia între explorare şi extracţie. Astfel, "explorarea" ar trebui înţeleasă ca incluzând activităţile întreprinse în vederea verificării dacă într-o anumită zonă sunt prezente zăcăminte de petrol şi gaze şi, dacă da, dacă sunt exploatabile comercial, în timp ce "extracţia" ar trebui înţeleasă ca fiind "producţia" de petrol şi gaze. În conformitate cu practica stabilită în cazurile de fuziune, "producţia" ar trebui înţeleasă ca incluzând şi "dezvoltarea", adică instituirea infrastructurii corespunzătoare pentru producţia viitoare (platforme petroliere, conducte, terminale etc.).

(27)Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (²) a fost aprobat Acordul privind achiziţiile publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului AAP. Obiectivul AAP este de a institui un cadru multilateral de drepturi şi obligaţii echilibrate referitoare la contractele de achiziţii publice în scopul de a realiza liberalizarea şi expansiunea comerţului mondial. Pentru contractele reglementate de anexele 3, 4 şi 5 şi de notele generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP, precum şi de alte acorduri internaţionale pertinente obligatorii pentru Uniune, entităţile contractante ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile care le revin în temeiul respectivelor acorduri prin aplicarea prezentei directive operatorilor economici din ţările terţe semnatare ale acordurilor.

(28)AAP se aplică contractelor care depăşesc anumite praguri, stabilite în AAP şi exprimate în drepturi speciale de tragere. Pragurile stabilite prin prezenta directivă ar trebui adaptate pentru a corespunde echivalentului în euro al pragurilor fixate în AAP. De asemenea, ar trebui să se prevadă şi o revizuire periodică a pragurilor exprimate în euro, pentru a le adapta, prin intermediul unei operaţiuni pur matematice, la eventualele variaţii ale valorii monedei euro în raport cu respectivele drepturi speciale de tragere.

(29)Ar trebui să se clarifice faptul că, în vederea estimării valorii unui contract, trebuie avute în vedere toate veniturile, indiferent dacă provin de la entitatea contractantă sau de la terţi.

(30)În scopul estimării valorii unei anumite achiziţii, ar trebui să se clarifice faptul că ar trebui să se permită ca estimarea valorii să se bazeze pe o subdiviziune a achiziţiei numai în cazul în care aceasta se justifică din motive obiective. De exemplu, ar putea să fie justificată estimarea valorilor contractuale la nivelul unei unităţi operaţionale separate a entităţii contractante cu condiţia ca unitatea în cauză să fie responsabilă în mod independent de achiziţiile sale. Se poate presupune că această situaţie are loc în cazul în care unitatea operaţională separată derulează în mod independent procedurile de achiziţii publice şi ia deciziile de cumpărare, are o linie bugetară separată la dispoziţie pentru achiziţiile în cauză, încheie contractul în mod independent şi îl finanţează dintr-un buget pe care îl are la dispoziţie. O subdiviziune nu se justifică în cazul în care entitatea contractantă doar organizează o achiziţie în mod descentralizat.

(32)Ar trebui reamintit că serviciile de arbitraj şi de conciliere şi alte forme similare de soluţionare alternativă a litigiilor sunt furnizate, de obicei, de organisme sau de persoane asupra cărora se convine sau care sunt selectate într-un mod care nu poate fi supus normelor de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Ar trebui să se clarifice că prezenta directivă nu se aplică contractelor de servicii pentru furnizarea acestor servicii, indiferent de denumirea acestora în cadrul legislaţiei naţionale.

(33)O anumită serie de servicii juridice sunt puse la dispoziţie de furnizori de servicii desemnaţi de o instanţă judecătorească dintr-un stat membru, presupun reprezentarea clienţilor în cadrul procedurilor judiciare de către avocaţi, trebuie să fie furnizate de către notari sau sunt legate de exercitarea autorităţii publice. Astfel de servicii juridice sunt furnizate de obicei de către organisme sau persoane fizice desemnate sau selectate într-un mod care nu poate fi reglementat de norme privind achiziţiile publice, cum ar fi, de exemplu, desemnarea procurorilor generali în anumite state membre. Prin urmare, respectivele servicii juridice ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(34)Este oportun să se specifice faptul că noţiunea de instrumente financiare, astfel cum este prevăzută în prezenta directivă, este definită în acelaşi mod ca şi în alte acte legislative din domeniul pieţei interne şi, având în vedere crearea recentă a Fondului european de stabilitate financiară şi Mecanismul european de stabilitate, ar trebui să se prevadă faptul că operaţiunile efectuate prin intermediul respectivului fond şi al respectivului mecanism ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. În cele din urmă, ar trebui să se clarifice faptul că împrumuturile, chiar dacă sunt sau nu sunt în legătură cu emiterea de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare sau cu alte operaţiuni legate de acestea, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(35)Ar trebui reamintit faptul că articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) dispune în mod explicit că Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE se aplică contractelor de servicii şi, respectiv, contractelor de achiziţii publice de servicii de transport public de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul, în timp ce Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 se aplică concesionărilor de servicii publice de transport de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul. În plus, ar trebui să se reamintească faptul că regulamentul respectiv continuă să se aplice contractelor (de achiziţii publice) de servicii, precum şi concesionărilor de servicii publice pentru transportul de călători pe calea ferată sau cu metroul. Pentru a se clarifica relaţiile dintre prezenta directivă şi Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, ar trebui să se prevadă în mod explicit că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor de servicii pentru furnizarea de servicii publice de transport de călători pe calea ferată sau cu metroul, a căror atribuire ar trebui să facă în continuare obiectul regulamentului menţionat. În măsura în care Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 lasă la latitudinea dreptului intern îndepărtarea de la normele stabilite în regulamentul menţionat, statele membre ar trebui să poată continua să prevadă în dreptul lor intern faptul că contractele de servicii pentru servicii de transport public de călători pe calea ferată sau cu metroul trebuie să fie atribuite printr-o procedură de atribuire a contractelor având la bază normele lor generale de achiziţii publice.

(36)Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice anumitor servicii de urgenţă atunci când sunt prestate de organizaţii sau asociaţii non-profit, întrucât caracterul special al acestor organizaţii ar fi greu de menţinut în cazul în care furnizorii de servicii ar fi selectaţi în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta directivă. Cu toate acestea, excluderea nu ar trebui să depăşească strictul necesar. Prin urmare, ar trebui să se precizeze în mod explicit că serviciile de ambulanţă pentru transportul pacienţilor nu ar trebui să fie excluse. În acest context, este necesar prin urmare să se precizeze că Grupa 601 CPV "Servicii de transport terestru" nu include serviciile de ambulanţă, care sunt incluse în clasa 8514 CPV. Prin urmare, ar trebui să se clarifice că serviciile, care fac obiectul codului 85143000-3 al CPV şi care cuprind în mod exclusiv servicii de ambulanţă pentru transportul pacienţilor, ar trebui să facă obiectul regimului specific stabilit pentru servicii sociale şi de altă natură (denumit în continuare "regimului moderat"); prin urmare, contractele mixte de furnizare a serviciilor de ambulanţă în general ar face, de asemenea, obiectul regimului moderat, dacă valoarea serviciilor de ambulanţă pentru transportul pacienţilor ar fi mai mare decât valoarea celorlalte servicii de ambulanţă.

(37)În anumite cazuri, o autoritate contractantă sau o asociaţie de autorităţi contractante poate fi unica sursă a unui anumit serviciu, cu privire la furnizarea căruia beneficiază de un drept exclusiv în temeiul actelor cu putere de lege sau al actelor administrative publicate, care sunt compatibile cu TFUE. Ar trebui să se clarifice faptul că aplicarea prezentei directive nu este necesară în cazul atribuirii unui contract de servicii publice către autoritatea contractantă sau asociaţia respectivă.

(38)Există un nivel considerabil de incertitudine juridică cu privire la măsura în care contractele încheiate între autorităţile contractante ar trebui să facă obiectul normelor privind achiziţiile publice. Jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene face obiectul unor interpretări divergente între statele membre şi chiar între autorităţile contractante. Dat fiind că jurisprudenţa respectivă s-ar aplica de asemenea autorităţilor publice atunci când desfăşoară activităţi în sectoarele reglementate de prezenta directivă, este necesar să se garanteze că aceleaşi norme se aplică şi sunt interpretate în acelaşi mod atât în cazul prezentei directive, cât şi în cel al Directivei 2014/24/UE.

(39)Multe entităţi contractante sunt organizate sub formă de grup economic, care poate cuprinde o serie de întreprinderi separate; adesea, fiecare dintre aceste întreprinderi are un rol specializat în contextul general al grupului economic. În consecinţă, este oportun să se excludă anumite contracte de achiziţii de servicii, produse şi lucrări atribuite unei întreprinderi afiliate, a cărei activitate principală este furnizarea unor astfel de servicii, produse sau lucrări grupului din care face parte, în loc ca acestea să fie comercializate pe piaţă. Este de asemenea oportun să se excludă anumite contracte de achiziţii de servicii, produse şi lucrări atribuite de către o entitate contractantă unei asociaţii în participaţiune formate dintr-un număr de entităţi contractante în scopul desfăşurării activităţilor reglementate de prezenta directivă şi din care face parte entitatea respectivă. Cu toate acestea, este oportun să se garanteze că această excludere nu determină denaturări ale concurenţei în avantajul întreprinderilor sau al asociaţiilor în participaţiune care sunt afiliate cu entităţile contractante; este oportun să se prevadă un ansamblu corespunzător de norme, în special referitoare la limitele maxime ale părţii din cifra de afaceri pe care întreprinderile o pot realiza pe piaţă şi dincolo de care pierd posibilitatea de a li se atribui contracte fără invitarea la o procedură concurenţială de ofertare, precum şi referitoare la componenţa asociaţiilor în participaţiune şi stabilitatea raporturilor dintre acestea şi entităţile contractante care le compun.

(41)Întreprinderile ar trebui să fie considerate drept afiliate atunci când există o influenţă dominantă directă sau indirectă între entitatea contractantă şi întreprinderea în cauză sau când ambele sunt supuse influenţei dominante a unei alte întreprinderi; în acest context, ar trebui ca participarea în regim privat să nu fie în sine relevantă. Verificarea afilierii unei întreprinderi la o entitate contractantă dată ar trebui să se realizeze cât mai uşor posibil. Prin urmare, şi dat fiind faptul că posibila existenţă a unei astfel de influenţe dominante directe sau indirecte ar trebui să fi fost deja verificată în scopul de a decide dacă ar trebui sau nu consolidate conturile anuale ale întreprinderilor şi entităţilor în cauză, întreprinderile ar trebui considerate drept afiliate ori de câte ori conturile lor anuale sunt consolidate. Cu toate acestea, normele Uniunii privind conturile consolidate nu sunt aplicabile într-un anumit număr de cazuri, de exemplu datorită dimensiunii întreprinderii implicate sau fiindcă nu sunt îndeplinite anumite condiţii referitoare la forma sa juridică. În astfel de cazuri, dacă nu este aplicabilă Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹), va fi necesar să se examineze dacă există o influenţă dominantă directă sau indirectă luând în considerare acţionariatul, participarea financiară sau normele care guvernează întreprinderea.

(42)Ar trebui să fie încurajată cofinanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare (C&D) de către surse industriale. Prin urmare, ar trebui să se clarifice faptul că prezenta directivă se aplică numai în cazul în care nu există o astfel de cofinanţare şi în cazul în care rezultatele activităţilor de C&D trec la entitatea contractantă în cauză. Acest fapt nu ar trebui să excludă posibilitatea ca furnizorul de servicii care a desfăşurat activităţile respective să poată publica un raport în legătură cu acestea, atât timp cât entitatea contractantă îşi păstrează dreptul exclusiv de a utiliza rezultatele C&D în cadrul propriilor activităţi. Cu toate acestea, partajarea fictivă a rezultatelor C&D sau participarea pur simbolică la remunerarea furnizorului de servicii ar trebui să nu împiedice aplicarea prezentei directive.

(43)Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice nici contractelor destinate să permită desfăşurarea unei activităţi care face obiectul prezentei directive, nici concursurilor de proiecte organizate pentru executarea unei astfel de activităţi, în cazul în care, în statul membru în care se desfăşoară activitatea, aceasta este direct expusă concurenţei pe pieţe la care accesul nu este limitat. De aceea, este necesar să se menţină o procedură, aplicabilă tuturor sectoarelor sau anumitor părţi ale acestora reglementate de prezenta directivă, care să permită luarea în considerare a efectelor deschiderii actuale sau viitoare către concurenţă. O astfel de procedură ar trebui să ofere certitudine juridică pentru entităţile vizate, precum şi un proces decizional corespunzător, asigurând, într-un termen scurt, aplicarea uniformă a legislaţiei Uniunii în acest domeniu. În vederea asigurării securităţii juridice, ar trebui să fie clarificat faptul că toate deciziile adoptate anterior intrării în vigoare a prezentei directive şi care se referă la aplicabilitatea dispoziţiilor corespunzătoare prevăzute la articolul 30 din Directiva 2004/17/CE se aplică în continuare.

(44)Expunerea directă la concurenţă ar trebui să fie evaluată pe baza unor criterii obiective, ţinând seama de caracteristicile specifice ale sectorului respectiv sau ale părţilor vizate ale acestuia. Această evaluare este, totuşi, limitată de faptul că termenele aplicabile sunt scurte, precum şi de necesitatea de a se baza pe informaţiile aflate la dispoziţia Comisiei - fie că provin din surse deja disponibile, fie că au fost obţinute în contextul aplicării articolului 35 - care nu pot fi completate prin metode care necesită mai mult timp, cum ar fi, în special, anchetele publice destinate operatorilor economici în cauză. Prin urmare, evaluarea expunerii directe la concurenţă care se poate efectua în contextul prezentei directivei nu aduce atingere aplicării integrale a dreptului concurenţei.

(45)Evaluarea dacă un anumit sector sau părţi ale acestuia sunt direct expuse concurenţei ar trebui să fie examinată din perspectiva domeniului specific în care activitatea sau părţile vizate ale acesteia sunt desfăşurate de către operatorii economici relevanţi - aşa-numita "piaţă geografică relevantă". Întrucât această noţiune este de o importanţă crucială pentru evaluare, ar trebui să fie definită în mod corespunzător, pe baza noţiunilor existente în dreptul Uniunii. De asemenea, ar trebui să fie clarificat că piaţa geografică relevantă ar putea să nu coincidă cu teritoriul statului membru vizat; în consecinţă, ar trebui să poată fi limitate deciziile care privesc aplicabilitatea scutirii la părţi ale teritoriului statului membru vizat.

(46)Implementarea şi aplicarea legislaţiei corespunzătoare a Uniunii prin care se deschide un anumit sector sau o parte din acesta ar trebui să fie considerate ca oferind motive suficiente pentru a se considera că există acces liber la piaţa în cauză. Respectiva legislaţie corespunzătoare ar trebui să fie identificată într-o anexă care poate fi actualizată de Comisie. Atunci când actualizează anexa respectivă, Comisia ar trebui să ţină cont, în special, de adoptarea posibilă a unor măsuri care atrag după sine o deschidere reală către concurenţă a altor sectoare decât cele pentru care se menţionează deja o legislaţie la anexa respectivă, cum ar fi transporturile feroviare naţionale de călători.

(47)În cazul în care, în temeiul punerii în aplicare a legislaţiei corespunzătoare a Uniunii, nu este presupus accesul liber la o anumită piaţă, ar trebui să se demonstreze că acest acces este liber, de jure şi de facto. În cazul în care un stat membru extinde aplicarea unui act legislativ al Uniunii care deschide către concurenţă un anumit sector la situaţii care depăşesc domeniul de aplicare al respectivului act legislativ, de exemplu prin aplicarea Directivei 94/22/CE la sectorul cărbunelui sau a Directivei 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²) la serviciile de călători la nivel naţional, împrejurarea respectivă ar trebui luată în considerare în momentul evaluării dacă accesul la sectorul vizat este sau nu liber.

(48)Autorităţile naţionale independente, cum ar fi organismele de reglementare sectoriale sau autorităţile în domeniul concurenţei, dispun în mod normal de know-how specializat, de informaţii şi de cunoştinţe care ar fi pertinente în momentul evaluării dacă o anumită activitate sau părţi ale acesteia sunt expuse direct concurenţei pe pieţe la care accesul nu este limitat. În consecinţă, cererile de derogare ar trebui, după caz, să fie însoţite de o poziţie recentă cu privire la situaţia concurenţei în sectorul vizat sau să includă o astfel de poziţie, adoptată de o autoritate naţională independentă care deţine competenţe în legătură cu activitatea în cauză.

(49)Comisia ar trebui să fie întotdeauna obligată să examineze cererile, care sunt în conformitate cu normele detaliate de aplicare a procedurilor prin care se solicită să se stabilească dacă o anumită activitate sau părţi ale acesteia sunt direct expuse concurenţei pe pieţele la care accesul nu este restricţionat. Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice faptul că respectivele cereri ar putea avea un nivel de complexitate care să nu facă întotdeauna posibilă asigurarea adoptării, în limita termenelor aplicabile, a actelor de punere în aplicare care să stabilească dacă o anumită activitate sau părţi ale acesteia sunt direct expuse concurenţei pe pieţele la care accesul nu este restricţionat.

(50)Ar trebui să se clarifice faptul că Comisia ar trebui să aibă posibilitatea să solicite statelor membre sau entităţilor contractante să ofere, să suplimenteze sau să clarifice informaţiile. Comisia ar trebui să stabilească un termen adecvat pentru realizarea acestui lucru care, luând în considerare în mod corespunzător şi nevoia de a respecta termenele stabilite pentru adoptarea de către Comisie a actelor sale de punere în aplicare, ar trebui să ţină cont de factori precum complexitatea informaţiilor solicitate şi dacă informaţia este uşor accesibilă.

(51)Încadrarea în muncă şi munca contribuie la integrarea în societate şi sunt elemente esenţiale care garantează şanse egale pentru toţi. În acest context, atelierele protejate pot juca un rol important. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte întreprinderi sociale al căror principal obiectiv este de a sprijini integrarea socială şi profesională sau reintegrarea persoanelor cu handicap şi a persoanelor defavorizate, cum ar fi şomerii, membrii minorităţilor defavorizate sau alte grupuri marginalizate din punct de vedere social. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de ateliere sau de întreprinderi să nu poată obţine contracte în condiţii de concurenţă normale. În consecinţă, este oportun să se prevadă că statele membre ar trebui să fie în măsură să rezerve pentru astfel de ateliere sau întreprinderi dreptul de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice sau a anumitor loturi din aceste contracte sau să rezerve executarea contractelor în cadrul programelor de angajare protejată.

(52)În vederea unei integrări adecvate a cerinţelor de mediu, sociale şi de muncă în cadrul procedurilor de achiziţii publice, este deosebit de important ca statele membre şi entităţile contractante să ia măsuri relevante de asigurare a îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de legislaţia din domeniul mediului, social şi al muncii, care se aplică în locul în care sunt executate lucrările sau sunt furnizate serviciile, şi care derivă din legi, regulamente, decrete şi decizii, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii, precum şi din contracte colective de muncă, cu condiţia ca aceste norme şi aplicarea lor să respecte legislaţia Uniunii. În aceeaşi măsură, obligaţiile care decurg din acordurile internaţionale ratificate de toate statele membre şi menţionate în anexa XIV ar trebui să se aplice în timpul executării contractului. Pe de altă parte, aceasta nu ar trebui să aducă atingere aplicării unor condiţii de muncă şi de încadrare în muncă mai favorabile pentru lucrători.

(55)Controlul respectării dispoziţiilor legislaţiei în domeniul mediului, social şi al muncii ar trebui să se realizeze în etapele relevante ale procedurii de achiziţii publice, şi anume în momentul aplicării principiilor generale de reglementare a selecţiei participanţilor şi de atribuire a contractelor, în momentul aplicării criteriilor de excludere şi în momentul aplicării dispoziţiilor privind ofertele anormal de scăzute. Verificarea necesară în acest scop ar trebui să fie realizată în conformitate cu dispoziţiile relevante din prezenta directivă, în special dispoziţiile care reglementează mijloacele de probă şi declaraţiile pe propria răspundere.

(57)Cercetarea şi inovarea, inclusiv ecoinovarea şi inovarea socială, sunt printre principalele motoare ale creşterii viitoare şi au fost înscrise în centrul strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Entităţile contractante ar trebui să dea achiziţiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a stimula inovarea. Achiziţionarea de produse, lucrări şi servicii inovatoare joacă un rol esenţial pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, ţinând cont în acelaşi timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obţinerea celui mai bun raport calitate-preţ, dar şi a unor beneficii economice, societale şi de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse şi servicii inovatoare şi promovarea unei creşteri economice durabile.

Ar trebui amintit faptul că o serie de modele de achiziţii au fost prezentate în Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2007 intitulată "Achiziţia înainte de comercializare: încurajarea inovaţiei pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa", care se ocupă cu achiziţionarea acestor servicii de C&D care nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive. Modelele respective ar continua să fie disponibile, dar prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să contribuie la facilitarea achiziţiilor în domeniul inovării şi să sprijine statele membre în îndeplinirea obiectivelor iniţiativei "O Uniune a inovării".

(59)Dacă necesitatea de a dezvolta un produs sau un serviciu inovator sau lucrări inovatoare şi de a achiziţiona ulterior produsele, serviciile sau lucrările care rezultă nu poate fi satisfăcută prin soluţii deja disponibile pe piaţă, entităţile contractante ar trebui să aibă acces la o anumită procedură de achiziţii în ceea ce priveşte contractele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive. Această procedură specifică ar trebui să permită entităţilor contractante să instituie un parteneriat pentru inovare pe termen lung pentru dezvoltarea şi achiziţionarea ulterioară a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrări noi, inovatoare, cu condiţia ca un astfel de produs sau serviciu inovator sau astfel de lucrări inovatoare să poată fi furnizate la nivelurile de performanţă şi la costurile convenite, fără să fie nevoie de o procedură separată de achiziţii publice în vederea achiziţionării. Parteneriatul pentru inovare ar trebui să se bazeze pe normele procedurale care se aplică procedurilor de negociere cu invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare, iar atribuirea contractelor ar trebui realizată numai pe baza celui mai bun raport calitate-preţ, care este cea mai potrivită pentru compararea ofertelor pentru soluţii inovatoare. Atât în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni foarte mari, cât şi în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni mai mici, parteneriatul pentru inovare ar trebui să fie structurat astfel încât să poată asigura un nivel al cererii din partea pieţei ("market-pull") care să stimuleze dezvoltarea unei soluţii inovatoare fără a îngrădi accesul pe piaţă. Prin urmare, entităţile contractante nu ar trebui să utilizeze parteneriatele pentru inovare într-un mod care împiedică, restrânge sau denaturează concurenţa. În anumite cazuri, crearea parteneriatelor pentru inovare cu mai mulţi parteneri ar putea contribui la evitarea acestor efecte.

(60)Experienţa a arătat că dialogul competitiv, care este prevăzut în Directiva 2014/24/UE, s-a dovedit util în cazurile în care autorităţile contractante sunt în imposibilitatea de a defini mijloacele pentru a-şi satisface necesităţile sau pentru a evalua soluţiile pe care le poate oferi piaţa pe plan tehnic, financiar sau juridic. Această situaţie poate apărea în special în cazul proiectelor inovatoare, al implementării proiectelor majore de infrastructuri integrate de transport, al marilor reţele informatice sau al proiectelor care implică o finanţare complexă şi structurată. În consecinţă, statelor membre ar trebui să li se permită să pună acest instrument la dispoziţia entităţilor contractante. După caz, autorităţile contractante ar trebui să fie încurajate să numească un şef de proiect care să asigure buna cooperare între operatorii economici şi autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire.

(61)Având în vedere efectele negative asupra concurenţei, procedurile de negociere fără invitarea prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare ar trebui utilizate doar în circumstanţe excepţionale. Excepţiile ar trebui să se limiteze la cazurile în care publicarea fie este imposibilă, din motive de extremă urgenţă determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute de entitatea contractantă şi care nu pot fi imputate acesteia, fie în cazul în care este clar de la început că publicarea nu ar duce la creşterea concurenţei sau la rezultate mai bune în materie de achiziţii, mai ales dacă există în mod obiectiv numai un singur operator economic care poate executa contractul. Acesta este cazul lucrărilor de artă, unde identitatea artistului determină în mod intrinsec caracterul unic şi valoarea obiectului de artă. Exclusivitatea poate apărea, de asemenea, din alte motive, dar utilizarea procedurii de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare poate fi justificată numai de o situaţie de exclusivitate obiectivă, în care exclusivitatea nu a fost creată de către entitatea contractantă însăşi în vederea viitoarei proceduri de achiziţie.

În cazul în care situaţia de exclusivitate se datorează unor motive tehnice, acestea ar trebui definite în mod riguros şi justificate de la caz la caz. Acestea ar putea include, de exemplu, cvasi-imposibilitatea tehnică ca un alt operator economic să atingă performanţele necesare sau necesitatea de a utiliza know-how, instrumente sau mijloace specifice de care dispune doar un singur operator economic. Motivele tehnice pot să fie generate, de asemenea, de cerinţe specifice privind interoperabilitatea, care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcţionarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziţionate.

(63)Mijloacele electronice de informare şi comunicare pot simplifica foarte mult publicarea contractelor şi pot spori eficienţa şi transparenţa procedurilor de achiziţie. Acestea ar trebui să devină mijloacele standard de comunicare şi de schimb de informaţii în cadrul procedurilor de achiziţii, deoarece sporesc semnificativ posibilităţile operatorilor economici de a participa la procedurile de achiziţii din întreaga piaţă internă. În acest scop, transmiterea anunţurilor în format electronic, disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziţiei şi - după o perioadă de tranziţie de 30 de luni - comunicarea exclusiv electronică, în sensul comunicării prin mijloace electronice în toate etapele procedurii, inclusiv transmiterea cererilor de participare şi, în special, transmiterea ofertelor (depunerea electronică) ar trebui să fie obligatorii. Statele membre şi entităţile contractante ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe, dacă doresc acest lucru. De asemenea, ar trebui clarificat faptul că utilizarea obligatorie a mijloacelor electronice de comunicare în temeiul prezentei directive nu ar trebui, cu toate acestea, să oblige entităţile contractante să efectueze prelucrarea electronică a ofertelor şi nici să facă obligatorie evaluarea electronică sau prelucrarea automată. În plus, în conformitate cu prezenta directivă, niciun element al procesului de achiziţii publice, după atribuirea contractului, nu ar trebui să cadă sub incidenţa obligaţiei de a utiliza mijloace electronice de comunicare, inclusiv comunicarea internă în cadrul entităţii contractante.

(64)Cu excepţia anumitor situaţii specifice, entităţile contractante ar trebui să folosească mijloace electronice de comunicare care sunt nediscriminatorii, general disponibile şi interoperabile cu produsele tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) de uz general şi care nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziţii. Utilizarea unor astfel de mijloace de comunicare ar trebui să ia în considerare, de asemenea, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ar trebui să se clarifice că obligaţia de a utiliza mijloace electronice în toate etapele procedurii de achiziţii nu ar fi adecvată nici în cazul în care utilizarea mijloacelor electronice ar necesita instrumente specializate sau formate de fişiere care nu sunt, în general, disponibile, nici în cazul în care comunicările respective ar putea fi gestionate numai cu ajutorul echipamentelor de birou specializate. Entităţile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie obligate să solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în procesul de depunere a proiectelor în anumite cazuri, care ar trebui să fie enumerate exhaustiv. Prezenta directivă dispune că astfel de cazuri ar trebui să includă situaţii care ar necesita utilizarea echipamentelor de birou specializate care nu sunt în general disponibile pentru entităţile contractante, cum ar fi imprimantele de format mare. În unele proceduri de achiziţii publice, documentele achiziţiei ar putea necesita prezentarea unui model fizic sau redus la scară care nu se poate depune la entităţile contractante prin mijloace electronice. În astfel de situaţii, modelul ar trebui să fie transmis entităţilor contractante prin poştă sau prin intermediul unui alt transportator adecvat.

(65)Pot exista cazuri excepţionale în care entităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea să nu folosească mijloace electronice de comunicare, atunci când neutilizarea unor astfel de mijloace de comunicare este necesară în vederea protejării caracterului deosebit de sensibil al informaţiilor. Ar trebui să se clarifice că, în cazul în care utilizarea instrumentelor electronice care nu sunt disponibile în general poate asigura nivelul necesar de protecţie, ar trebui folosite aceste instrumente electronice. Un exemplu al unei astfel de situaţii ar putea fi acela în care entităţile contractante solicită utilizarea unor mijloace de comunicare securizate dedicate la care oferă acces.

(66)Formatele tehnice diferite sau standardele diferite în materie de procese şi mesaje ar putea crea obstacole în calea interoperabilităţii, nu numai în cadrul fiecărui stat membru, ci, de asemenea, şi în special, între statele membre. De exemplu, pentru a participa la o procedură de achiziţii în care este permisă sau impusă utilizarea cataloagelor electronice, care sunt un format pentru prezentarea şi organizarea informaţiilor într-o manieră comună tuturor ofertanţilor participanţi şi care poate fi procesat electronic, operatorilor economici ar trebui să li se solicite, în absenţa standardizării, să îşi adapteze propriile cataloage la fiecare procedură de achiziţii, care ar presupune furnizarea de informaţii foarte similare în formate diferite în funcţie de specificaţiile entităţii contractante în cauză. Standardizarea formatelor de catalog ar îmbunătăţi astfel nivelul de interoperabilitate, ar spori eficienţa şi, de asemenea, ar reduce eforturile cerute din partea operatorilor economici.

(67)În cazul în care se analizează dacă este necesar să se asigure sau să se sporească interoperabilitatea dintre diferite formate tehnice sau standarde diferite în materie de procese şi mesaje prin impunerea utilizării unor standarde specifice şi, în caz afirmativ, care sunt standardele care trebuie impuse, Comisia ar trebui să ţină seama cât mai mult posibil de opiniile părţilor interesate implicate. Aceasta ar trebui, de asemenea, să ia în considerare în ce măsură un anumit standard a fost deja utilizat în practică de operatorii economici şi de entităţile contractante şi cât de bine a funcţionat respectivul standard. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia ar trebui, de asemenea, să analizeze cu atenţie costurile pe care acest lucru le-ar putea antrena, în special în ceea ce priveşte adaptările la soluţiile existente de achiziţii electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice.

(¹)Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(68)Înainte de a specifica nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice care urmează să fie utilizate pe parcursul diverselor etape ale procedurii de atribuire, statele membre şi entităţile contractante ar trebui să evalueze proporţionalitatea dintre, pe de o parte, cerinţele menite să asigure identificarea corectă şi fiabilă a expeditorilor comunicării în cauză, precum şi integritatea conţinutului şi, pe de altă parte, riscul apariţiei unor probleme, de exemplu în situaţii în care mesajele sunt trimise de un expeditor diferit decât cel indicat. În cazul în care celelalte condiţii nu se modifică, acest lucru ar însemna că nivelul de securitate cerut, de exemplu, pentru un e-mail care solicită confirmarea adresei exacte la care va avea loc o reuniune de informare nu ar trebui să fie stabilit la acelaşi nivel ca şi cel pentru oferta însăşi, care constituie o ofertă fermă pentru operatorul economic. În mod similar, evaluarea proporţionalităţii ar putea conduce la niveluri mai scăzute de securitate necesare în legătură cu depunerea din nou a cataloagelor electronice sau cu depunerea ofertelor în contextul procedurilor concurenţiale secundare conform unui acord-cadru sau cu accesul la documentele achiziţiei.

(69)Deşi elementele esenţiale ale unei proceduri de achiziţii - cum ar fi documentele achiziţiei, solicitările de participare, confirmarea interesului şi ofertele - ar trebui să se efectueze întotdeauna în scris, comunicarea verbală cu operatorii economici ar trebui să continue să fie posibilă, cu condiţia documentării la un nivel suficient a conţinutului acesteia. Acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de transparenţă care să permită o verificare a respectării principiului egalităţii de tratament. În special, este esenţial ca respectivele comunicări verbale cu ofertanţii care ar putea avea un impact asupra conţinutului şi evaluării ofertelor să fie documentate într-o măsură suficientă şi prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrările scrise sau audio sau rezumatele principalelor elemente ale comunicării.

(70)Există o puternică tendinţă pe pieţele de achiziţii publice din Uniune către agregarea cererii din partea achizitorilor publici, cu scopul de a obţine economii de scară, de exemplu scăderea preţurilor şi a costurilor tranzacţiilor, şi de a îmbunătăţi şi profesionaliza gestionarea achiziţiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin concentrarea achiziţiilor fie ca număr de entităţi contractante implicate, fie ca volum şi valoare în timp. Cu toate acestea, agregarea şi centralizarea achiziţiilor ar trebui monitorizate cu atenţie, pentru a se evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare şi înţelegerile anticoncurenţiale şi pentru a menţine transparenţa şi concurenţa, precum şi posibilităţile de acces la piaţă pentru IMM-uri.

(71)Utilizarea acordurilor-cadru ar putea fi o tehnică eficientă de achiziţii în întreaga Uniune; cu toate acestea, este necesar să se stimuleze concurenţa prin îmbunătăţirea transparenţei şi a accesului la achiziţiile efectuate prin intermediul acordurilor-cadru. Prin urmare, este oportun să se revizuiască dispoziţiile aplicabile acestor acorduri, în special dispunând ca atribuirea contractelor specifice bazate pe un astfel de acord să se facă în temeiul unor norme şi criterii obiective, cum ar fi în urma unor proceduri de selecţie restrânse, şi limitând durata acordurilor-cadru.

(72)Ar trebui, de asemenea, să se clarifice că, în timp ce contractele bazate pe un acord-cadru urmează să fie atribuite înainte de expirarea acordului-cadru, nu este necesar ca durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru să coincidă cu durata respectivului acord-cadru, ci ar putea fi, după caz, mai lungă sau mai scurtă. În mod special, ar trebui să se poată stabili durata contractelor individuale bazate pe un acord- cadru luându-se în considerare factori cum ar fi timpul necesar pentru executarea acestora, în cazul în care este inclusă întreţinerea echipamentelor cu o durată de viaţă preconizată mai mare de opt ani sau în cazul în care sunt necesare eforturi extinse de formare a personalului în vederea executării contractului.

Ar trebui să se clarifice totodată că ar putea exista cazuri în care durata acordurilor-cadru ar trebui să poată fi mai mare de opt ani. Astfel de cazuri, care ar trebui să fie bine justificate, în special în cadrul obiectului acordului-cadru, ar putea apărea, de exemplu, când operatorii economici au nevoie să dispună de echipamente pentru care perioada de amortizare este mai mare de opt ani şi care trebuie să fie disponibile în orice moment pe întreaga durată a acordului-cadru. În contextul special al întreprinderilor de utilităţi care furnizează servicii esenţiale pentru populaţie, ar putea fi necesare în anumite situaţii atât de acorduri-cadru pe termen mai lung, cât şi de o durată mai mare a contractelor individuale; de exemplu, în cazul acordurilor-cadru care vizează lucrări curente şi lucrări excepţionale de întreţinere a reţelelor, care pot impune utilizarea unui echipament costisitor de către angajaţi care au urmat cursuri de formare ad hoc de înaltă specializare în scopul de a asigura continuarea serviciilor şi de a reduce la minimum posibilele întreruperi.

(73)Având în vedere experienţa dobândită, este, de asemenea, necesar să se adapteze normele care reglementează sistemele dinamice de achiziţii pentru a le permite entităţilor contractante să profite pe deplin de posibilităţile oferite de respectivul instrument. Este necesară simplificarea sistemelor, în special, acestea ar trebui utilizate sub forma unei proceduri restrânse, eliminând astfel necesitatea ofertelor orientative, care au fost identificate ca reprezentând una dintre principalele dificultăţi asociate cu sistemele dinamice de achiziţii. În acest fel, orice operator economic care depune o cerere de participare şi satisface criteriile de selecţie ar trebui autorizat să participe la procedurile de achiziţii publice desfăşurate prin sistemul dinamic de achiziţii în cursul perioadei sale de valabilitate.

(74)Examinarea respectivelor cereri de participare ar trebui în mod normal să fie efectuată în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, având în vedere că evaluarea criteriilor de selecţie va avea loc pe baza cerinţelor de documentaţie stabilite de entităţile contractante, după caz, în conformitate cu dispoziţiile simplificate ale Directivei 2014/24/UE. Cu toate acestea, în cazul în care se înfiinţează pentru prima oară un sistem dinamic de achiziţii, entităţile contractante s-ar putea confrunta, ca răspuns la prima publicare a anunţului de participare sau a invitaţiei de confirmare a interesului, cu un număr atât de mare de cereri de participare încât să aibă nevoie de mai mult timp pentru a examina cererile. Acest lucru ar trebui să fie admisibil, cu condiţia ca nicio procedură de achiziţii să nu fie lansată înainte de a examina toate cererile.

Entităţile contractante ar trebui să aibă libertatea de a organiza modul în care intenţionează să examineze cererile de participare, de exemplu prin decizia de a efectua astfel de examinări doar o dată pe săptămână, cu condiţia respectării termenelor pentru examinarea fiecărei cereri de admitere. Entităţile contractante care folosesc criteriile de excludere sau de selecţie prevăzute de Directiva 2014/24/UE în contextul sistemului dinamic de achiziţii ar trebui să aplice dispoziţiile relevante ale respectivei directive în acelaşi mod ca autorităţile contractante care operează un sistem dinamic de achiziţii în temeiul Directivei 2014/24/UE.

(75)Pentru a accentua şi mai mult posibilităţile IMM-urilor de a participa la un sistem dinamic de achiziţii la scară largă, de exemplu la un sistem care este administrat de către un organism central de achiziţie, autoritatea sau entitatea contractantă în cauză ar trebui să fie în măsură să organizeze sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii definite în mod obiectiv. Astfel de categorii ar trebui să fie definite prin trimitere la factori obiectivi care ar putea, de exemplu, să includă dimensiunea maximă admisibilă a contractelor speciale care urmează să fie atribuite în cadrul categoriei în cauză sau o anumită zonă geografică în care urmează să fie executate contractele specifice ulterioare. În cazul în care un sistem dinamic de achiziţii este divizat în categorii, autoritatea sau entitatea contractantă ar trebui să aplice criterii de selecţie care să fie proporţionale cu caracteristicile clasei în cauză.

(76)Ar trebui să se clarifice că licitaţiile electronice nu sunt potrivite în mod normal pentru anumite contracte de achiziţii de lucrări şi pentru anumite contracte de achiziţii de servicii care au drept obiect activităţi intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, deoarece numai elementele adecvate pentru evaluarea automată prin mijloace electronice, fără nicio intervenţie sau apreciere de către entitatea contractantă, şi anume elementele care să fie cuantificabile astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente, pot face obiectul licitaţiilor electronice.

Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice, de asemenea, faptul că licitaţiile electronice pot fi utilizate în cadrul unei proceduri de achiziţii pentru achiziţionarea unui anumit drept de proprietate intelectuală. De asemenea, este oportun să se reamintească faptul că, deşi entităţile contractante continuă să aibă libertatea de a aplica criterii de selecţie pentru a reduce numărul de candidaţi sau ofertanţi atât timp cât licitaţia nu a început încă, nicio altă reducere a numărului ofertanţilor care participă la licitaţia electronică nu ar trebui să fie permisă după ce licitaţia a început.

(77)În permanenţă sunt dezvoltate noi tehnici electronice de achiziţie, cum sunt cataloagele electronice. Cataloagele electronice sunt un format de prezentare şi organizare a informaţiilor într-un mod care să fie comun tuturor ofertanţilor participanţi şi care se pretează la procesarea electronică. Un exemplu ar putea fi ofertele prezentate sub formă de foaie electronică de calcul. Entităţile contractante ar trebui să poată solicita cataloage electronice pentru toate procedurile disponibile în cadrul cărora sunt necesare mijloacele electronice de comunicare. Cataloagele electronice contribuie la sporirea concurenţei şi la raţionalizarea achiziţiilor publice, în special datorită economiilor de timp şi de bani. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă anumite norme pentru ca astfel de utilizare să respecte prezenta directivă şi principiile egalităţii de tratament, nediscriminării şi transparenţei. Astfel, utilizarea cataloagelor electronice pentru prezentarea ofertelor nu ar trebui să presupună posibilitatea ca operatorii economici să se poată limita la transmiterea catalogului lor general. Operatorii economici ar trebui, totuşi, să îşi adapteze cataloagele generale în vederea procedurii de achiziţii în cauză. O astfel de adaptare garantează că catalogul care este transmis ca răspuns la o anumită procedură de achiziţii conţine doar produsele, lucrările sau serviciile estimate de operatorii economici - după o examinare activă - că ar corespunde cerinţelor entităţii contractante. Astfel, operatorii economici ar trebui să aibă posibilitatea să copieze informaţii conţinute de propriul catalog general, dar nu ar trebui să li se permită să depună catalogul general ca atare. Mai mult, în cazul în care sunt oferite garanţii suficiente în ceea ce priveşte asigurarea trasabilităţii, a egalităţii de tratament şi a previzibilităţii, ar trebui să li se permită entităţilor contractante să genereze oferte cu privire la anumite achiziţii pe baza unor cataloage electronice transmise în prealabil, în special în cazul reluării procedurii concurenţiale în baza unui acord-cadru sau în cazul în care se utilizează un sistem dinamic de achiziţii.

(78)Tehnicile de achiziţie centralizată sunt din ce în ce mai utilizate în majoritatea statelor membre. Organismele centrale de achiziţie sunt însărcinate cu efectuarea de achiziţii, cu gestionarea sistemelor dinamice de achiziţii sau cu atribuirea de contracte/acorduri-cadru pentru alte autorităţi contractante sau entităţi contractante, cu sau fără remunerare. Entităţile contractante pentru care este încheiat un acord-cadru ar trebui să îl poată utiliza pentru achiziţii individuale sau repetate. Având în vedere volumele mari de achiziţii, astfel de tehnici pot contribui la creşterea concurenţei şi ar trebui să contribuie la profesionalizarea achiziţiilor publice. Prin urmare, ar trebui să se prevadă o definiţie la nivelul Uniunii a organismelor centrale de achiziţie pentru uzul entităţilor contractante şi ar trebui să se clarifice faptul că organismele centrale de achiziţie funcţionează în două moduri diferite.

În plus, ar trebui stabilite norme pentru atribuirea responsabilităţii în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive, inclusiv în cazul măsurilor de remediere, între organismul central de achiziţie şi entităţile contractante care achiziţionează de la acesta sau prin intermediul acestuia. În cazul în care organismului central de achiziţie îi revine întreaga responsabilitate pentru derularea procedurilor de achiziţii, el ar trebui să fie totodată exclusiv şi direct responsabil de legalitatea procedurilor. În cazul în care o entitate contractantă desfăşoară anumite părţi ale procedurii, de exemplu reluarea procedurii concurenţiale în baza unui acord-cadru sau atribuirea de contracte individuale pe baza unui sistem dinamic de achiziţii, aceasta ar trebui să fie în continuare responsabilă pentru etapele pe care le desfăşoară.

(79)Entităţile contractante ar trebui să fie autorizate să atribuie un contract de servicii pentru furnizarea de activităţi de achiziţie centralizate unui organism central de achiziţie, fără aplicarea procedurilor prevăzute în prezenta directivă. De asemenea, ar trebui să se permită ca astfel de contracte de achiziţii de servicii să includă furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare. Aceste contracte de achiziţii de servicii pentru furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare ar trebui, în cazul în care sunt derulate altfel decât de către un organism central de achiziţie în legătură cu furnizarea activităţilor sale de achiziţie centralizate către entitatea contractantă în cauză, să fie atribuite în conformitate cu prezenta directivă. De asemenea, ar trebui reamintit faptul că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în cazul în care activităţile de achiziţie centralizate sau auxiliare sunt furnizate altfel decât prin intermediul unui contract cu titlu oneros, care reprezintă achiziţii publice în sensul prezentei directive.

(80)Consolidarea dispoziţiilor privind organismele centrale de achiziţie nu ar trebui în niciun caz să împiedice practicile actuale ale achiziţiilor comune ocazionale, adică formele mai puţin sistematice şi instituţionalizate de achiziţii comune sau practica stabilită de a recurge la furnizorii de servicii pentru pregătirea şi gestionarea procedurilor de achiziţii publice în numele şi în contul unei entităţi contractante şi conform instrucţiunilor acesteia. Dimpotrivă, anumite caracteristici ale achiziţiei comune ar trebui să se clarifice dat fiind rolul important pe care achiziţia comună îl poate juca, nu în ultimul rând în legătură cu proiecte inovatoare.

Achiziţia comună poate lua diferite forme, de la achiziţii publice coordonate prin elaborarea de specificaţii tehnice comune pentru lucrări, produse sau servicii care vor fi achiziţionate de o serie de entităţi contractante, fiecare derulând o altă procedură de achiziţii, la situaţii în care entităţile contractante în cauză derulează în comun o singură procedură de achiziţii, fie acţionând împreună, fie încredinţând unei entităţi contractante gestionarea procedurii de achiziţii în numele tuturor entităţilor contractante.

În cazul în care mai multe entităţi contractante derulează în comun o procedură de achiziţii, acestea ar trebui să fie responsabile în mod solidar de îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Cu toate acestea, în cazul în care numai anumite părţi din procedura de achiziţie sunt derulate în comun de către entităţile contractante, responsabilitatea comună ar trebui să se aplice numai acelor părţi ale procedurii care au fost derulate împreună. Fiecare entitate contractantă ar trebui să fie unicul responsabil în ceea ce priveşte procedurile sau părţile procedurilor pe care le derulează pe cont propriu, cum ar fi atribuirea unui contract, încheierea unui acord-cadru, funcţionarea unui sistem dinamic de achiziţii sau reluarea procedurii concurenţiale în cadrul unui acord-cadru.

(81)Mijloacele de comunicare electronice sunt deosebit de bine adaptate pentru susţinerea practicilor şi a instrumentelor de centralizare a achiziţiilor, deoarece oferă posibilitatea reutilizării şi procesării automate a datelor şi a reducerii la minimum a costurilor de informare şi de tranzacţionare. Utilizarea acestor mijloace electronice de comunicare ar trebui aşadar, într-o primă etapă, să devină obligatorie pentru organismele centrale de achiziţie, facilitând în acelaşi timp convergenţa practicilor în întreaga Uniune. Ulterior ar trebui prevăzută o obligaţie generală de a utiliza mijloace electronice de comunicare pentru toate procedurile de achiziţii, după o perioadă de tranziţie de 30 de luni.

(82)Atribuirea în comun a contractelor de către entităţi contractante din state membre diferite se confruntă în prezent cu probleme juridice specifice în ceea ce priveşte conflictele între legile naţionale. În ciuda faptului că Directiva 2004/17/CE permite în mod implicit achiziţiile publice comune transfrontaliere, entităţile contractante se confruntă în continuare cu dificultăţi juridice şi practice considerabile în ceea ce priveşte efectuarea de achiziţii de la organisme centrale de achiziţie din alte state membre sau în ceea ce priveşte atribuirea în comun a contractelor. Pentru a permite entităţilor contractante să obţină beneficii maxime din potenţialul pieţei interne în termeni de economii de scară şi de împărţire a riscurilor şi beneficiilor, nu în ultimul rând pentru proiectele inovatoare care implică un risc mai mare decât riscul care poate fi asumat în mod rezonabil de către o singură entitate contractantă, dificultăţile respective ar trebui remediate. Prin urmare, ar trebui prevăzute noi norme privind achiziţiile comune transfrontaliere pentru a facilita cooperarea între entităţile contractante şi pentru a consolida beneficiile pieţei interne prin crearea unor oportunităţi de afaceri transfrontaliere pentru furnizori şi pentru prestatorii de servicii. Aceste norme ar trebui să determine condiţiile pentru utilizarea transfrontalieră a organismelor centrale de achiziţie şi să desemneze legislaţia aplicabilă în materie de achiziţii publice, inclusiv legislaţia aplicabilă cu privire la căile de atac în cazul procedurilor comune transfrontaliere, care completează normele privind conflictul de legi din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹). În plus, entităţile contractante din state membre diferite ar trebui să poată înfiinţa entităţi juridice comune în temeiul legislaţiei naţionale sau al legislaţiei Uniunii. Ar trebui să se stabilească reguli specifice pentru astfel de forme de achiziţii comune.

(83)Specificaţiile tehnice stabilite de achizitori trebuie să permită ca achiziţiile publice să fie deschise concurenţei şi să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest scop, ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluţiilor tehnice, a standardelor şi a specificaţiilor tehnice de pe piaţă, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanţă legate de ciclul de viaţă şi de sustenabilitatea procesului de producţie a lucrărilor, a produselor şi a serviciilor.

Prin urmare, specificaţiile tehnice ar trebui elaborate în aşa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenţei prin cerinţe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esenţiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obişnuit de acel operator economic. Elaborarea specificaţiilor tehnice în termeni de cerinţe de performanţă şi funcţionale permite, în general, îndeplinirea acestui obiectiv în cel mai bun mod posibil. Cerinţele funcţionale şi de performanţă sunt, de asemenea, mijloace adecvate de favorizare a inovării în achiziţiile publice şi ar trebui să fie utilizate la o scară cât mai largă cu putinţă. Atunci când se face trimitere la un standard european sau, în absenţa unui astfel de standard, la un standard naţional, ofertele care au la bază alte soluţii echivalente care îndeplinesc cerinţele entităţilor contractante şi care sunt echivalente din punctul de vedere al siguranţei ar trebui să fie luate în considerare de către entităţile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalenţei cu eticheta solicitată ar trebui să revină operatorului economic.

Pentru a face dovada echivalenţei, ar trebui să fie posibil să li se ceară ofertanţilor să furnizeze dovezi verificate de către terţi. Cu toate acestea, ar trebui permise şi alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare şi nici posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să dovedească în acest fel că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerinţele sau criteriile care figurează în specificaţiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condiţiile de executare a contractului.

(85)Entităţile contractante care doresc să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu caracteristici specifice de mediu, sociale sau de altă natură ar trebui să poată face trimitere la anumite etichete, cum ar fi eticheta ecologică europeană, etichete ecologice (multi)naţionale sau oricare altă etichetă, cu condiţia ca cerinţele etichetei, cum ar fi descrierea produsului şi prezentarea acestuia, inclusiv cerinţele referitoare la ambalare, să aibă legătură cu obiectul contractului. Este de asemenea esenţial ca cerinţele respective să fie elaborate şi adoptate pe baza unor criterii verificabile în mod obiectiv, printr-o procedură la care pot participa părţile interesate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii şi organizaţiile de mediu, şi ca eticheta să fie accesibilă şi la dispoziţia tuturor părţilor interesate. Ar trebui să se clarifice că părţile interesate pot fi organisme publice sau private, întreprinderi sau orice tip de organizaţii neguvernamentale (organizaţii care nu fac parte din guvern şi care nu sunt întreprinderi cu caracter lucrativ în sens convenţional).

(87)Achiziţiile publice ar trebui adaptate la necesităţile IMM-urilor. Entităţile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat "Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziţii publice", care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziţii publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop, ar trebui să se prevadă în mod explicit posibilitatea de a împărţi contractele în loturi. O astfel de împărţire ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. Dimensiunea şi obiectul loturilor ar trebui să fie determinate în mod liber de către entitatea contractantă, care, în conformitate cu normele aplicabile privind calculul valorii estimate a achiziţiei, ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să atribuie anumite loturi fără aplicarea procedurilor din prezenta directivă.

Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piaţa achiziţiilor publice, prin introducerea obligaţiei de a analiza oportunitatea împărţirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând entităţilor contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărţi contractele pe loturi sau făcând împărţirea în loturi obligatorie în anumite condiţii. În acelaşi scop, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a pune la dispoziţie mecanisme pentru plăţile directe către subcontractanţi.

(88)În cazul în care contractele sunt împărţite pe loturi, entităţile contractante ar trebui, de exemplu pentru a menţine concurenţa sau pentru a garanta fiabilitatea aprovizionării, să poată limita numărul de loturi pentru care un operator economic poate depune oferte; acestora ar trebui, de asemenea, să li se permită să limiteze numărul de loturi care pot fi acordate unui anumit ofertant.

Cu toate acestea, obiectivul favorizării unui acces mai mare al IMM-urilor la achiziţiile publice ar putea fi frânat dacă entităţile contractante ar fi obligate să atribuie contractul pe loturi individuale, ceea ce ar presupune că trebuie acceptate soluţii mult mai dezavantajoase în comparaţie cu o atribuire în care sunt grupate mai multe loturi sau toate loturile. În cazul în care posibilitatea aplicării acestei metode a fost clar menţionată în prealabil, ar trebui prin urmare ca entităţile contractante să aibă posibilitatea să efectueze o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi ar îndeplini mai bine, per ansamblu, criteriile de atribuire stabilite în conformitate cu prezenta directivă cu privire la aceste loturi, decât ofertele pentru loturile individuale în cauză analizate separat. În acest caz, entitatea contractantă ar trebui să aibă posibilitatea să atribuie ofertantului în cauză un contract care combină loturile respective. Ar trebui să se clarifice că entităţile contractante ar trebui să efectueze această evaluare comparativă stabilind mai întâi ofertele care îndeplinesc cel mai bine criteriile relevante de atribuire stabilite, pentru fiecare lot în parte, şi comparându-le apoi cu ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi, per ansamblu.

(89)Pentru a eficientiza şi accelera procedurile, termenele pentru participarea la procedurile de achiziţii ar trebui să fie cât mai scurte cu putinţă, fără a crea bariere nejustificate în calea accesului operatorilor economici din întreaga piaţă internă şi în special al IMM-urilor. Prin urmare, ar trebui să se ia în considerare faptul că, în momentul în care stabilesc termenele de primire a ofertelor şi a cererilor de participare, entităţile contractante ar trebui să ţină seama în special de complexitatea contractului şi de timpul necesar pentru elaborarea ofertelor, chiar dacă aceasta presupune stabilirea unor termene mai lungi decât termenele minime prevăzute în prezenta directivă. Utilizarea mijloacelor electronice de informare şi comunicare, în special disponibilitatea integrală în format electronic pentru operatori economici, ofertanţi şi candidaţi a documentelor achiziţiei şi transmisia electronică a comunicaţiilor conduce, pe de altă parte, la o mai mare transparenţă şi la economisirea timpului. Prin urmare, ar trebui să se prevadă reducerea termenelor minime aplicabile procedurilor deschise în conformitate cu normele stabilite în AAP şi cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu modalităţile de transmitere speciale prevăzute la nivel de Uniune. În plus, entităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea de a reduce şi mai mult termenele de primire a ofertelor în cadrul procedurilor deschise în cazul în care o stare de urgenţă face imposibilă respectarea termenelor normale ale procedurilor deschise, dar nu face imposibilă desfăşurarea unei proceduri deschise cu un termen redus. Doar în situaţiile excepţionale în care o urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de către entitatea contractantă în cauză şi care nu sunt imputabile respectivei entităţi contractante face imposibilă derularea unei proceduri normale, chiar şi cu termenele limită reduse, entităţile contractante ar trebui, în măsura în care este strict necesar, să aibă posibilitatea de a atribui contractele printr-o procedură de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare. Acesta ar putea fi cazul în care catastrofele naturale necesită o intervenţie imediată.

(90)Ar trebui să se clarifice că necesitatea de a asigura faptul că operatorii economici dispun de suficient timp pentru a elabora oferte reprezentative ar putea presupune o eventuală necesitate de a prelungi termenele stabilite iniţial. Această situaţie ar putea să apară în special în cazul în care se efectuează modificări semnificative ale documentelor achiziţiei. De asemenea, ar trebui să se precizeze că, în cazul respectiv, modificările semnificative ar trebui să fie înţelese ca modificări, în special ale specificaţiilor tehnice, în privinţa cărora operatorii economici ar avea nevoie de timp suplimentar, pentru a le înţelege şi a reacţiona în mod corespunzător. Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice că aceste modificări nu ar trebui să fie atât de semnificative încât, dacă ar fi existat din etapa iniţială, ar fi fost permisă admiterea altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau ar fi fost atraşi participanţi suplimentari la procedura de achiziţii. Această situaţie ar putea să apară în special în cazul în care modificările fac ca contractul sau acordul-cadru să prezinte caracteristici care diferă în mod substanţial de cele stabilite iniţial în documentele achiziţiei.

(91)Ar trebui să se clarifice faptul că informaţiile privind anumite decizii luate în cadrul unei proceduri de achiziţii, inclusiv decizia de a nu atribui un contract sau de a nu încheia un acord-cadru ar trebui să fie trimise de entităţile contractante, fără a exista obligaţia candidaţilor sau a ofertanţilor de a solicita astfel de informaţii. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că Directiva 92/13/CEE a Consiliului (¹) prevede obligaţia entităţilor contractante, din nou fără a exista obligaţia candidaţilor sau ofertantului de a solicita acest lucru, de a furniza candidaţilor şi ofertanţilor în cauză un rezumat al motivelor relevante pentru unele dintre deciziile centrale care sunt adoptate în cadrul unei proceduri de achiziţie. În final, ar trebui să se precizeze posibilitatea pe care candidaţii şi ofertanţii ar trebui să o aibă de a solicita informaţii mai detaliate cu privire la aceste motive, pe care entităţile contractante ar trebui să fie obligate să le acorde, cu excepţia cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel. Aceste motive ar trebui să fie stabilite în prezenta directivă. Pentru a asigura transparenţa necesară în contextul procedurilor de achiziţii care implică negocieri şi dialoguri cu ofertanţii, ofertanţii care au depus o ofertă admisibilă ar trebui, cu excepţia cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel, de asemenea, ă aibă posibilitatea de a solicita informaţii cu privire la desfăşurarea şi progresul realizat în ceea ce priveşte procedura.

(92)În măsura în care acest lucru este compatibil cu necesitatea de a asigura practici comerciale loiale, permiţând în acelaşi timp o flexibilitate maximă, este oportun să se prevadă aplicarea Directivei 2014/24/UE în cazul cerinţelor legate de capacitatea economică şi financiară şi documentele justificative. Entităţile contractante ar trebui să poată aplica criteriile de selecţie prevăzute în directiva menţionată şi, atunci când o fac, ar trebui să aibă obligaţia de a aplica anumite alte dispoziţii privind, în special, pragul pentru cerinţele legate de cifra de afaceri minimă, precum şi dispoziţiile privind utilizarea documentului european de achiziţie unic.

(93)Entităţile contractante ar trebui să poată cere ca în timpul executării unui contract să fie aplicate măsuri sau sisteme de management de mediu. Sistemele de management de mediu, înregistrate sau nu conform unor instrumente ale Uniunii, cum este Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), pot demonstra că operatorul economic are capacitatea tehnică de a executa contactul. Este necesar să se accepte o descriere a măsurilor aplicate de operatorul economic pentru asigurarea aceluiaşi nivel de protecţie a mediului, ca mijloc de probă alternativ la sistemele de management de mediu înregistrate, în cazul în care operatorul economic nu are acces la astfel de sisteme sau nu are posibilitatea de a le obţine în termenul stabilit.

(94)Noţiunea de criterii de atribuire este esenţială pentru prezenta directivă şi, prin urmare, este important ca dispoziţiile relevante să fie prezentate în cel mai simplu şi raţionalizat mod posibil. Aceasta se poate realiza prin utilizarea sintagmei "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" drept concept imperativ, deoarece toate ofertele câştigătoare ar trebui să fie alese, în cele din urmă, în conformitate cu ceea ce fiecare entitate contractantă consideră a fi cea mai bună soluţie din punct de vedere economic dintre cele oferite. Pentru a evita confuzia cu criteriul de atribuire a contractului cunoscut în mod curent drept "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" din Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE, ar trebui să se utilizeze o terminologie diferită pentru a acoperi acest concept, respectiv "cel mai bun raport calitate-preţ". În consecinţă, acesta ar trebui să fie interpretat în conformitate cu jurisprudenţa cu privire la directivele menţionate, cu excepţia cazurilor în care există o soluţie evidentă şi semnificativ diferită în prezenta directivă.

(95)Atribuirea contractelor ar trebui realizată pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparenţă, de nediscriminare şi de egalitate de tratament, cu scopul de a asigura o comparaţie obiectivă a valorii relative a ofertelor pentru a determina, în condiţii de concurenţă efectivă, care dintre ele este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ar trebui să se stabilească explicit că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ar trebui să fie evaluată pe baza celui mai bun raport calitate-preţ care ar trebui să includă întotdeauna un element de preţ sau de cost. La fel, ar trebui să se clarifice că această evaluare a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic s-ar putea realiza, de asemenea, fie doar pe baza preţului, fie doar pe baza eficacităţii din punctul de vedere al costurilor. Mai mult, este adecvat să se reamintească faptul că entităţile contractante sunt libere să stabilească standarde de calitate corespunzătoare în cadrul specificaţiilor tehnice sau al condiţiilor de executare a contractului.

Pentru a garanta respectarea principiului egalităţii de tratament în cadrul atribuirii contractelor, entităţile contractante ar trebui să fie obligate să creeze transparenţa necesară pentru a permite tuturor ofertanţilor să fie informaţi în mod rezonabil cu privire la criteriile şi modalităţile care vor fi aplicate în decizia de atribuire a contractului. Entităţile contractante ar trebui, prin urmare, să fie obligate să menţioneze criteriile de atribuire a contractului şi ponderea relativă pe care o are fiecare dintre respectivele criterii. Cu toate acestea, entităţilor contractante ar trebui să li se permită derogări de la această obligaţie de a indica ponderea criteriilor în cazuri justificate în mod corespunzător, pentru care trebuie să fie capabile să ofere motive, în cazul în care ponderile nu pot fi stabilite anticipat, în special din cauza complexităţii contractului. În astfel de cazuri, acestea ar trebui să indice criteriile în ordinea descrescătoare a importanţei.

(97)La evaluarea celui mai bun raport calitate-preţ, entităţile contractante ar trebui să determine criteriile economice şi calitative de atribuire legate de obiectul contractului, pe baza cărora vor evalua ofertele pentru a identifica cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic din perspectiva entităţii contractante. Respectivele criterii ar trebui astfel să permită o evaluare comparativă a nivelului de performanţă al fiecărei oferte, care să fie evaluat în raport cu obiectul contractului, aşa cum este definit în specificaţiile tehnice. În contextul celui mai bun raport calitate-preţ, prezenta directivă stabileşte o listă neexhaustivă a posibilelor criterii de atribuire. Entităţile contractante ar trebui să fie încurajate să aleagă criterii de atribuire care să le permită să obţină lucrări, produse şi servicii de înaltă calitate, care să fie adaptate în mod optim nevoilor lor.

Pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, decizia de atribuire a contractului nu ar trebui să se bazeze doar pe criterii care nu sunt legate de costuri. Criteriile calitative ar trebui, prin urmare, să fie însoţite de un criteriu de cost care ar putea fi, la alegerea entităţii contractante, fie preţul fie o abordare bazată pe rentabilitate precum calcularea costului pe ciclu de viaţă. Cu toate acestea, criteriile de atribuire nu ar trebui să afecteze punerea în aplicare a dispoziţiilor naţionale de determinare a remunerării anumitor servicii sau de stabilire a preţurilor fixe pentru anumite produse.

(98)Atunci când dispoziţiile naţionale determină remunerarea anumitor servicii sau stabilesc preţuri fixe pentru anumite produse, ar trebui să se clarifice că rămâne posibil să se evalueze raportul calitate-preţ pe baza altor factori decât doar preţul sau remunerarea. În funcţie de serviciul sau de produsul în cauză, aceşti factori ar putea include, de exemplu, condiţii de livrare şi plată, aspecte legate de serviciile post-vânzare (de exemplu, extinderea serviciilor de consultanţă şi înlocuire) sau aspecte de mediu sau sociale (de exemplu, dacă s-au tipărit cărţi pe hârtie reciclată sau pe hârtie obţinută din lemn sustenabil, costul impus de efectele externe asupra mediului sau dacă s-a promovat integrarea socială a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul). Având în vedere posibilităţile numeroase de evaluare a raportului calitate-preţ pe baza unor criterii de fond, ar trebui să se evite recurgerea la tragerea la sorţi ca unic mijloc de atribuire a contractului.

(99)În cazul în care calitatea personalului angajat este relevantă pentru nivelul de executare a contractului, entităţilor contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea şi experienţa personalului alocat executării contractului în cauză, deoarece acesta poate afecta calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Ar putea fi, de exemplu, cazul contractelor pentru servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de consultanţă sau serviciile de arhitectură. Entităţile contractante care recurg la această posibilitate ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale corespunzătoare, că personalul alocat executării contractului îndeplineşte efectiv standardele de calitate specificate şi că respectivul personal poate fi înlocuit doar cu consimţământul entităţii contractante care verifică dacă personalul de înlocuire permite un nivel echivalent de calitate.

(100)Este extrem de important să se exploateze pe deplin potenţialul achiziţiilor publice pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. În acest context, ar trebui să se reamintească faptul că achiziţiile publice sunt esenţiale pentru stimularea inovării, ceea ce este de mare importanţă pentru creşterea viitoare din Europa. Având în vedere însă diferenţele importante dintre diversele sectoare şi pieţe, nu este oportun să se stabilească cerinţe obligatorii generale pentru achiziţiile care ţin cont de aspecte ecologice, sociale şi de inovare.

Legislativul Uniunii a stabilit deja cerinţe obligatorii în materie de achiziţii pentru atingerea unor obiective specifice în sectorul vehiculelor de transport rutier (Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹)) şi al echipamentelor de birou [Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (²)]. De altfel, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte definirea unor metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viaţă.

(101)Aceste măsuri sectoriale specifice ar trebui să fie completate de o adaptare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE care abilitează entităţile contractante să urmărească obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii în strategiile lor de achiziţie. Ar trebui aşadar precizat că, cu excepţia cazului în care evaluarea se realizează doar pe baza preţului, entităţile contractante pot stabili cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic şi cel mai scăzut cost folosind o abordare bazată pe calcularea costurilor pe ciclu de viaţă. Noţiunea de calculare a costurilor pe ciclu de viaţă cuprinde toate costurile pe durata ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor.

Acestea înseamnă costuri interne, cum ar fi cercetarea care urmează a fi efectuată, costurile de dezvoltare, producere, transport, utilizare, întreţinere şi costuri de eliminare la sfârşitul ciclului de viaţă, dar pot include şi costuri determinate de efectele externe asupra mediului, precum poluarea provocată de extracţia materiilor prime utilizate în produs sau cauzate de produsul însuşi sau de fabricaţia sa, cu condiţia ca acestea să poată fi evaluate în bani şi monitorizate. Metodele pe care entităţile contractante le folosesc pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului ar trebui să fie stabilite în prealabil în mod obiectiv şi nediscriminatoriu şi să fie accesibile tuturor părţilor interesate. Astfel de metode pot fi stabilite la nivel naţional, regional sau local, dar acestea ar trebui, pentru a evita denaturări ale concurenţei prin metodologii adaptate, să rămână generale în sensul că nu ar trebui să fie instituite special pentru o anumită procedură de achiziţii publice. Este necesar să se elaboreze metodologii comune la nivelul Uniunii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viaţă pentru anumite categorii de produse sau servicii. Atunci când se elaborează astfel de metodologii comune, utilizarea lor ar trebui să fie obligatorie.

(102)În plus, în vederea unei mai bune integrări a consideraţiilor de ordin social şi de mediu în procedurile de achiziţie, entităţilor contractante ar trebui să li se permită să utilizeze criterii de atribuire sau condiţii de executare a unui contract privind lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul contractului de achiziţii publice în toate privinţele şi în orice moment din ciclul de viaţă al acestora, de la extracţia materiilor prime necesare pentru produs până la etapa de eliminare a produsului, inclusiv în legătură cu factorii implicaţi în procesul specific de producţie, în furnizarea sau comercializarea acestor lucrări, produse sau servicii, precum şi în condiţiile acestei comercializări, sau în cadrul unui proces specific într-o etapă ulterioară a ciclului lor de viaţă, chiar şi în cazul în care astfel de factori nu fac parte din structura lor materială. Criteriile şi condiţiile referitoare la un astfel de proces de producţie sau de furnizare sunt, de exemplu, faptul că fabricarea produselor cumpărate nu a implicat produse chimice toxice sau că serviciile achiziţionate sunt furnizate utilizând utilaje eficiente din punct de vedere energetic.

În conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, aceasta include, de asemenea, criterii de atribuire sau condiţiile de executare a unui contract privind furnizarea sau utilizarea produselor din comerţul echitabil în cursul perioadei de executare a contractului care urmează să fie atribuit. Condiţiile de executare a unui contract cu privire la aspectele de mediu pot include, de exemplu, furnizarea, împachetarea şi eliminarea produselor, iar în ceea ce priveşte contractele de lucrări şi servicii, reducerea la minim a deşeurilor sau utilizarea eficientă a resurselor.

Cu toate acestea, condiţia existenţei unei legături cu obiectul contractului exclude criteriile şi condiţiile referitoare la politica generală a societăţii, care nu poate fi considerată ca un element care caracterizează procesul specific de producţie sau furnizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor achiziţionate. Entităţile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie autorizate să solicite ofertanţilor să aibă o anumită politică de responsabilitate socială sau de mediu a întreprinderilor.

(103)Este esenţial ca criteriile de atribuire sau condiţiile de executare a unui contract privind aspectele sociale ale procesului de producţie să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în temeiul contractului. În plus, acestea ar trebui să se aplice în conformitate cu Directiva 96/71/CE, astfel cum este interpretată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi nu ar trebui să fie alese sau aplicate într-un mod care discriminează direct sau indirect operatorii economici din alte state membre sau din ţări terţe care sunt parte la AAP sau la acordurile de liber schimb la care Uniunea este de asemenea parte. Astfel, cerinţele privind condiţiile de lucru de bază reglementate în Directiva 96/71/CE, cum ar fi salariul minim, ar trebui să rămână la nivelul stabilit de legislaţia naţională sau de contractele colective de muncă aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii în contextul acestei directive.

Condiţiile de executare a unui contract ar putea fi, de asemenea, destinate să favorizeze promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi la locul de muncă, creşterea participării femeilor pe piaţa muncii şi reconcilierea vieţii profesionale cu cea privată, protecţia mediului sau bunăstarea animalelor, să respecte pe fond convenţiile fundamentale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi să recruteze mai multe persoane defavorizate decât este necesar în conformitate cu legislaţia naţională.

(104)Măsurile care vizează protecţia sănătăţii personalului implicat în procesul de producţie, favorizarea integrării sociale a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul sau să se instruiască în vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru contractul în cauză pot, de asemenea, să facă obiectul criteriilor de atribuire sau al condiţiilor de executare a contractului, cu condiţia să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului. De exemplu, astfel de criterii sau condiţii s-ar putea referi, printre altele, la angajarea de persoane în căutarea unui loc de muncă pe termen lung, la punerea în aplicare a măsurilor de formare profesională pentru şomeri sau pentru persoanele tinere în cursul executării contractului care urmează să fie atribuit. În cadrul specificaţiilor tehnice entităţile contractante pot prevedea astfel de cerinţe sociale care caracterizează direct produsul sau serviciul în cauză, cum ar fi accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.

(105)Este necesar să nu fie atribuite contracte de achiziţii publice operatorilor economici care au făcut parte dintr-o organizaţie criminală sau care au fost găsiţi vinovaţi de corupţie, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii, de infracţiuni teroriste, de spălare de bani sau de finanţarea terorismului. Neplata taxelor şi impozitelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale ar trebui, de asemenea, să conducă la excluderea obligatorie la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui, cu toate acestea, să fie în măsură să prevadă o derogare de la aceste excluderi obligatorii în situaţiile excepţionale în care cerinţele imperative de interes general fac indispensabilă atribuirea contractului. Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgenţă de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la un operator economic căruia altfel i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere. Având în vedere faptul că entităţile contractante care nu sunt şi autorităţi contractante s-ar putea să nu aibă acces la dovezi incontestabile în această privinţă, este oportun să se lase acestor entităţi contractante opţiunea de a aplica sau nu criteriile de excludere prevăzute în Directiva 2014/24/UE. Astfel, obligaţia de a aplica articolul 57 alineatele (1) şi (2) din Directiva 2014/24/UE ar trebui să fie limitată la entităţile contractante care sunt şi autorităţi contractante.

(106)Entităţilor contractante ar trebui să li se ofere în continuare posibilitatea de a exclude operatorii economici care s-au dovedit a nu fi fiabili, de exemplu din motive de încălcare a obligaţiilor de mediu sau sociale, inclusiv a normelor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau alte forme de comitere a unei abateri profesionale grave, cum ar fi încălcări ale normelor de concurenţă sau a drepturilor de proprietate intelectuală. Ar trebui să se clarifice faptul că abaterile profesionale grave pot arunca un dubiu asupra integrităţii unui operator economic şi astfel fac ca operatorul economic să devină inadecvat pentru a i se atribui un contract de achiziţii publice, chiar dacă operatorul economic deţine capacitatea tehnică şi economică de a executa contractul.

Ţinând seama de faptul că entitatea contractantă va fi responsabilă pentru consecinţele eventualei sale decizii eronate, entităţile contractante ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a considera că a existat o abatere profesională gravă, în cazul în care, înainte de luarea unei decizii finale şi obligatorii privind prezenţa motivelor obligatorii de excludere, pot demonstra, prin orice mijloace corespunzătoare, că operatorul economic a încălcat obligaţiile care îi revin, inclusiv obligaţiile legate de plata impozitelor sau a contribuţiilor la asigurările sociale, cu excepţia unor dispoziţii contrare din dreptul intern. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să excludă candidaţi sau ofertanţi a căror performanţă în alte contracte de achiziţii publice din trecut sau în contracte cu alte entităţi contractante a arătat deficienţe majore în ceea ce priveşte cerinţele de fond, de exemplu nerespectarea obligaţiei de a furniza sau de a executa, deficienţe semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le-a făcut inutilizabile pentru scopul propus, sau un comportament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea operatorului economic. Legislaţia naţională ar trebui să prevadă o durată maximă pentru aceste excluderi.

(108)Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicaţie suficientă, entitatea contractantă ar trebui să aibă dreptul de a refuza oferta. Respingerea ar trebui să fie obligatorie în cazurile în care entitatea contractantă a stabilit că nivelul anormal de scăzut al preţurilor sau al costurilor propuse rezultă din nerespectarea dreptului obligatoriu al Uniunii sau al dreptului intern compatibil cu aceasta în domeniul social, al muncii şi al mediului sau a dispoziţiilor internaţionale în materie de dreptul muncii.

(109)Condiţiile de executare a unui contract stabilesc cerinţe specifice legate de executarea contractului. Spre deosebire de criteriile de atribuire a contractului, care reprezintă baza pentru o evaluare comparativă a calităţii ofertelor, condiţiile de executare a unui contract reprezintă cerinţe obiective fixe care nu au niciun impact asupra evaluării ofertelor. Condiţiile de executare a unui contract ar trebui să fie compatibile cu prezenta directivă cu condiţia să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, şi să fie legate de obiectul contractului, care cuprinde toţi factorii implicaţi în procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare. Acesta include condiţiile referitoare la procesul de executare a contractului, dar exclude cerinţele referitoare la politica generală a societăţii.

(110)Este important ca respectarea de către subcontractanţi a obligaţiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social şi în dreptul muncii prevăzute de legislaţia Uniunii, de dreptul naţional, de contractele colective de muncă sau de dispoziţiile internaţionale în domeniul mediului, în cel social şi în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiţia ca acestea şi aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, să fie asigurată de autorităţile naţionale competente prin acţiuni adecvate în domeniul lor de competenţă şi responsabilitate, cum ar fi inspectorate muncă sau prin agenţii de protecţie a mediului.

De asemenea, este necesar să se asigure un anumit grad de transparenţă în lanţul de subcontractare, deoarece aceasta va asigura entităţilor contractante informaţii cu privire la persoanele prezente pe şantier, cu privire la lucrările executate pentru ele sau cu privire la întreprinderile care prestează servicii în clădiri, infrastructuri sau zone precum primării, şcoli municipale, instalaţii sportive, porturi sau autostrăzi pentru care entităţile contractante sunt responsabile sau asupra cărora exercită o supervizare directă. Ar trebui să se clarifice că obligaţia de transmitere a informaţiilor necesare va intra, în orice caz, în sfera de responsabilitate a contractantului principal, fie pe bază de clauze specifice pe care orice entitate contractantă va trebui să le includă în toate procedurile de achiziţii, fie pe bază de obligaţii pe care statele membre le vor impune asupra contractanţilor principali prin intermediul unor dispoziţii cu aplicabilitate generală.

Ar trebui să se clarifice, de asemenea, că ar trebui să se aplice condiţiile legate de controlul respectării obligaţiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social şi al muncii prevăzute de legislaţia Uniunii, de dreptul naţional, de contractele colective de muncă sau de dispoziţiile internaţionale în domeniul mediului, în cel social şi în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiţia ca acestea şi aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, oricând dreptul naţional al unui stat membru prevede un mecanism de răspundere în solidar între subcontractanţi şi contractantul principal. În plus, ar trebui să se precizeze explicit că statele membre ar trebui să poată merge mai departe, de exemplu prin extinderea obligaţiilor de transparenţă, prin autorizarea plăţilor directe către subcontractanţi sau prin autorizarea sau solicitarea autorităţilor contractante să verifice dacă subcontractanţii nu se află în oricare dintre situaţiile în care s-ar impune excluderea operatorilor economici. Atunci când aceste măsuri se aplică subcontractanţilor, ar trebui să se asigure coerenţa cu dispoziţiile aplicabile contractanţilor principali, astfel încât existenţa motivelor de excludere obligatorii să fie urmată de o cerinţă de înlocuire a subcontractantului în cauză de către contractantul principal. Atunci când această verificare arată prezenţa unor motive neobligatorii de excludere, ar trebui să se clarifice că autorităţile contractante ar putea cere înlocuirea. Cu toate acestea, ar trebui, de asemenea, să se precizeze explicit că autorităţile contractante pot fi obligate să ceară înlocuirea subcontractantului în cauză dacă excluderea contractanţilor principali ar fi obligatorie în astfel de cazuri.

(111)Având în vedere discuţiile actuale cu privire la dispoziţiile orizontale care reglementează relaţiile cu ţările terţe în contextul achiziţiilor publice, este oportun să se menţină pentru o perioadă de tranziţie situaţia existentă în ceea ce priveşte regimul actual aplicabil sectorului utilităţilor, în temeiul articolelor 58 şi 59 din Directiva 2004/17/CE. În consecinţă, respectivele dispoziţii ar trebui să fie menţinute neschimbate, inclusiv dispoziţia referitoare la adoptarea actelor de punere în aplicare în cazul în care întreprinderile Uniunii întâmpină dificultăţi în accesarea pieţelor din ţări terţe. În aceste condiţii, respectivele acte de punere în aplicare ar trebui să fie adoptate în continuare de către Consiliu.

(113)Este necesar să se precizeze condiţiile în care modificarea unui contract pe perioada executării sale necesită o nouă procedură de achiziţii, ţinând cont de jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Este obligatoriu să se desfăşoare o nouă procedură de achiziţii în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului iniţial, în special cu privire la domeniul de aplicare şi conţinutul drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale părţilor, inclusiv la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip demonstrează intenţia părţilor de a renegocia clauze sau condiţii esenţiale ale contractului respectiv. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul în care condiţiile modificate ar fi avut o influenţă asupra rezultatului procedurii, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială.

Modificările contractului având ca rezultat o modificare minoră a valorii contractului ar trebui să fie întotdeauna posibile până la o anumită valoare, fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziţie. În acest sens şi în vederea asigurării securităţii juridice, prezenta directivă ar trebui să prevadă praguri de minimis, sub care să nu fie necesară o nouă procedură de achiziţii. Modificările contractului peste aceste praguri ar trebui să fie posibile fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziţie cu condiţia ca acestea să respecte condiţiile relevante din prezenta directivă.

(114)Entităţile contractante pot fi puse în situaţii în care devin necesare lucrări, produse sau servicii suplimentare; în astfel de cazuri se poate justifica o modificare a contractului iniţial fără o nouă procedură de achiziţii, mai ales atunci când livrările suplimentare sunt destinate fie pentru înlocuirea parţială, fie pentru extinderea serviciilor, a produselor sau a instalaţiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga entitatea contractantă să achiziţioneze materiale, lucrări sau servicii cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere.

(115)Entităţile contractante se pot confrunta cu situaţii externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul, în special când executarea contractului acoperă o perioadă mai lungă. În acest caz, este necesar un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstanţele respective fără a desfăşura o nouă procedură de achiziţii. Noţiunea de circumstanţe neprevăzute se referă la situaţiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligenţă rezonabilă a procedurii iniţiale de către entitatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura şi caracteristicile proiectului concret, bunele practici în domeniul în cauză şi necesitatea de a asigura o relaţie corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire şi valoarea sa previzibilă.

(116)În conformitate cu principiile egalităţii de tratament şi transparenţei, ofertantul câştigător nu ar trebui înlocuit, de exemplu în cazul în care contractul este reziliat din cauza deficienţelor de executare, cu un alt operator economic fără reluarea procedurii concurenţiale pentru contractul respectiv. Cu toate acestea, ofertantul câştigător care execută contractul ar trebui să poată întreprinde, în special în cazul în care contractul a fost atribuit mai multor întreprinderi, anumite schimbări structurale în cursul perioadei de executare a contractului, cum ar fi reorganizări interne, preluări, fuziuni şi achiziţii sau declararea insolvenţei. Aceste modificări structurale nu ar trebui să necesite în mod automat noi proceduri de achiziţii pentru toate contractele executate de ofertantul respectiv.

(117)Entităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea, în cadrul fiecărui contract, de a prevedea modificări prin intermediul unor clauze de revizuire sau de opţiune, dar aceste clauze nu ar trebui să le ofere o marjă discreţionară nelimitată. Prezenta directivă ar trebui aşadar să stabilească în ce măsură pot fi prevăzute modificări în contractul iniţial. Ar trebui să se clarifice prin urmare că s-ar putea prevedea indexarea preţurilor în clauze de revizuire sau de opţiune suficient de clar redactate sau s-ar putea asigura că, de exemplu, echipamentul de comunicaţii care urmează să fie livrat pe parcursul unei perioade date continuă să fie adecvat şi în cazul modificării protocoalelor de comunicare sau al altor modificări tehnologice. De asemenea, ar trebui să fie posibil să se prevadă, în clauze suficient de clare, adaptări ale contractului care devin necesare din cauza dificultăţilor tehnice care apar pe parcursul utilizării sau întreţinerii. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că în contracte s-ar putea include, de exemplu, atât întreţinerea uzuală, cât şi dispoziţii legate de intervenţii de întreţinere excepţionale care ar putea deveni necesare pentru a se asigura continuitatea serviciului public.

(118)Entităţile contractante sunt confruntate uneori cu situaţii care necesită încheierea înainte de termen a contractelor de achiziţii publice în vederea respectării obligaţiilor care decurg din dreptul Uniunii în domeniul achiziţiilor publice. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că entităţile contractante au posibilitatea, în condiţiile stabilite în dreptul intern, de a rezilia un contract de achiziţii publice în perioada sa de valabilitate, în cazul în care este cerut în dreptul Uniunii.

(120)Anumite categorii de servicii, mai exact cele care sunt cunoscute ca servicii pentru persoane, cum sunt unele servicii sociale, de sănătate şi educaţionale, continuă, prin însăşi natura lor, să aibă o dimensiune transfrontalieră limitată. Aceste servicii sunt furnizate într-un context specific, care variază foarte mult de la un stat membru la altul, datorită tradiţiilor culturale diferite. Prin urmare, ar trebui să se instituie un regim specific pentru contractele de achiziţii care au ca obiect aceste servicii, cu un prag mai ridicat decât cel care se aplică altor servicii.

Contractele de servicii către persoane care depăşesc pragul menţionat ar trebui să facă obiectul obligaţiilor de transparenţă la nivelul întregii Uniuni. Având în vedere importanţa contextului cultural şi sensibilitatea acestor servicii, statele membre ar trebui să dispună de o largă marjă de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii în modul pe care îl consideră cel mai adecvat. Normele prezentei directive ţin cont de acest imperativ, impunând numai respectarea principiilor fundamentale de transparenţă şi de egalitate de tratament şi garantând că entităţile contractante sunt în măsură să aplice criterii de calitate specifice pentru alegerea furnizorilor de servicii, cum ar fi criteriile prevăzute în Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale publicat de Comitetului pentru protecţie socială. La stabilirea procedurilor care urmează să fie folosite pentru atribuirea contractelor de servicii către persoane, statele membre ar trebui să aibă în vedere articolul 14 din TFUE şi Protocolul nr. 26. În acest sens, statele membre ar trebui să urmărească totodată obiectivele simplificării şi reducerii sarcinii administrative pentru entităţile contractante şi operatorii economici; ar trebui să se clarifice faptul că această abordare ar putea implica totodată folosirea normelor aplicabile contractelor de servicii care nu fac obiectul regimului specific.

Statele membre şi entităţile contractante au în continuare posibilitatea de a furniza ele însele aceste servicii sau de a organiza serviciile sociale într-un mod care nu implică încheierea de contracte de achiziţii publice, de exemplu prin simpla finanţare a acestor servicii sau prin acordarea de licenţe sau autorizaţii pentru toţi operatorii economici care îndeplinesc condiţiile stabilite în prealabil de entitatea contractantă, fără limite sau cote, cu condiţia ca un astfel de sistem să asigure un nivel suficient de publicitate şi să respecte principiile transparenţei şi nediscriminării.

(121)De asemenea, serviciile hoteliere şi de restaurant sunt de obicei oferite doar de operatorii situaţi în locul de livrare specific al acestor servicii şi au, prin urmare, de asemenea, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate numai de regimul moderat, începând de la pragul de 1 000 000 EUR. Contractele mari de servicii hoteliere şi de restaurant care depăşesc pragul menţionat pot fi de interes pentru diferiţi operatori economici, cum ar fi agenţiile de turism şi alţi intermediari, de asemenea pe bază transfrontalieră.

(122)În mod similar, anumite servicii juridice se referă doar la chestiuni care ţin exclusiv de dreptul intern şi, prin urmare, sunt furnizate numai de operatorii situaţi în statul membru în cauză şi au, în consecinţă, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate numai de regimul moderat, începând de la pragul de 1 000 000 EUR. Contractele mari de servicii juridice care depăşesc pragul menţionat pot fi de interes pentru diverşi operatori economici, cum ar fi firmele internaţionale de avocatură, tot pe o bază transfrontalieră, în special în cazul în care includ chestiuni juridice care rezultă din sau au ca bază dreptul Uniunii sau dreptul internaţional sau care implică cel puţin două ţări.

(123)Experienţa a demonstrat că o serie de alte servicii, cum ar fi serviciile de salvare, serviciile de stingere a incendiilor şi serviciile penitenciare prezintă, în mod normal, un anumit interes transfrontalier doar din momentul în care dobândesc suficientă masă critică prin intermediul valorii lor relativ ridicate. În măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, ele ar trebui să fie incluse în regimul moderat. În măsura în care furnizarea lor se bazează efectiv pe contracte, alte categorii de servicii, cum ar fi serviciile de investigaţie şi de siguranţă, ar putea prezenta, în mod normal, un interes frontalier doar începând cu pragul de 1 000 000 EUR şi, prin urmare, ar face exclusiv obiectul regimului moderat.

(124)Pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, prezenta directivă ar trebui să permită ca participarea la procedurile de achiziţii pentru anumite servicii în domeniile serviciilor de sănătate, sociale şi culturale să poată fi rezervată organizaţiilor care au la bază faptul că sunt deţinute de angajaţi sau faptul că aceştia participă în mod activ la guvernanţa acestora, precum şi organizaţiilor existente, cum ar fi cooperativele pentru participarea la furnizarea acestor servicii utilizatorilor finali. Ca domeniu de aplicare, prezenta dispoziţie este limitată exclusiv la anumite servicii de sănătate, sociale şi servicii conexe, anumite servicii în domeniul educaţiei şi al formării, bibliotecă, arhive, muzee şi alte servicii culturale, servicii sportive şi servicii la domiciliu şi nu este destinată să acopere niciuna dintre excluderile prevăzute de prezenta directivă. Astfel de servicii ar trebui să facă doar obiectul regimului moderat.

(125)Este oportun să se identifice aceste servicii prin trimitere la poziţii specifice din cadrul "Vocabularului comun privind achiziţiile publice" (CPV), astfel cum a fost adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), care este un nomenclator cu structură ierarhică, împărţit în diviziuni, grupe, clase, categorii şi subcategorii. Pentru a se evita insecuritatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că trimiterea la o diviziune nu presupune în mod implicit trimiterea la subdiviziunile subordonate. Acest domeniu de aplicare cuprinzător ar trebui însă să fie stabilit în mod explicit prin menţionarea tuturor poziţiilor relevante, dacă este cazul sub forma unui set de coduri.

(126)În general, concursurile de proiecte sunt utilizate în mod tradiţional în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, arhitecturii şi ingineriei sau prelucrării datelor. Cu toate acestea, ar trebui reamintit că aceste instrumente flexibile ar putea fi, de asemenea, utilizate în alte scopuri şi că ar putea fi prevăzută atribuirea contractelor de servicii ulterioare câştigătorului sau unuia dintre câştigătorii concursului de proiecte prin procedură de negociere fără publicare.

(127)Evaluarea a indicat faptul că există încă multe de îmbunătăţit în aplicarea normelor Uniunii privind achiziţiile publice. Având în vedere o aplicare mai eficientă şi consecventă a normelor, este esenţial să se obţină o bună imagine de ansamblu asupra potenţialelor probleme structurale şi a modelelor generale existente în politicile naţionale privind achiziţiile publice, pentru a soluţiona eventualele probleme într-o manieră mai focalizată. Această perspectivă ar trebui dobândită printr-o monitorizare adecvată, ale cărei rezultate ar trebui să fie publicate periodic, în scopul de a permite o dezbatere documentată privind posibilele îmbunătăţiri ale normelor şi practicilor privind achiziţiile. Obţinerea unei perspective atât de bune ar putea permite şi examinarea unor detalii privind aplicarea normelor de achiziţii publice în contextul punerii în aplicare a proiectelor cofinanţate de Uniune. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a decide în ce mod şi de către cine ar trebui să fie realizată în practică această monitorizare; în acest sens, acestea ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a decide dacă monitorizarea ar trebui să se bazeze pe un control ex post pe bază de eşantioane sau pe un control sistematic ex ante al procedurilor de achiziţie publică reglementate de prezenta directivă. Acest lucru ar trebui să fie posibil în vederea aducerii problemelor potenţiale în atenţia organismelor corespunzătoare; acest aspect nu ar trebui neapărat să necesite cei care au efectuat monitorizarea să aibă calitate procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti.

O mai bună orientare, informare şi asistenţă pentru entităţile contractante şi operatorii economici ar putea, de asemenea, contribui în mare măsură la creşterea eficienţei achiziţiilor publice, printr-o mai bună cunoaştere, creşterea securităţii juridice şi profesionalizarea practicilor în materie de achiziţii publice. Astfel de orientări ar trebui să fie puse la dispoziţia entităţilor contractante şi a operatorilor economici în măsura în care este necesar pentru a îmbunătăţi aplicarea corectă a normelor. Orientările care trebuie furnizate ar putea acoperi toate aspectele relevante pentru achiziţii publice, cum ar fi planificarea achiziţiilor, procedurile, alegerea tehnicilor şi a instrumentelor şi bunele practici în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurilor. În ceea ce priveşte chestiunile juridice, orientările nu ar trebui să aibă neapărat amploarea unei analize juridice complete a aspectelor în cauză; acestea ar putea fi limitate la o indicaţie generală a elementelor care ar trebui luate în considerare pentru analiza detaliată ulterioară a chestiunilor respective, de exemplu prin menţionarea jurisprudenţei care ar putea fi relevantă sau a notelor de orientare sau a altor surse care au examinat problema specifică în cauză.

(128)Directiva 92/13/CEE prevede ca anumite proceduri de introducere a unei căi de atac să fie accesibile cel puţin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obţinerea unui anumit contract şi care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare a dreptului Uniunii în domeniul achiziţiilor publice sau a normelor naţionale care transpun legislaţia respectivă. Aceste proceduri de introducere a unei căi de atac nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă. Cu toate acestea, cetăţenii, părţile interesate, organizate sau nu, precum şi alte persoane sau organisme care nu au acces la procedurile de introducere a unei căi de atac în conformitate cu Directiva 92/13/CEE au, cu toate acestea, un interes legitim în calitatea lor de contribuabili de a dispune de proceduri riguroase de achiziţie publică. Prin urmare, acestora ar trebui să li se ofere o posibilitate, altfel decât prin sistemul de introducere a unei căi de atac în temeiul Directivei 92/13/CEE şi fără ca aceasta să implice în mod necesar faptul de a li se atribui capacitate procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti, de a indica eventuale încălcări ale prezentei directive unei autorităţi sau unei structuri competente. Pentru a nu se dubla autorităţile sau structurile existente, statele membre ar trebui să poată prevedea recurgerea la autorităţile sau structurile generale de monitorizare, la organismele de supraveghere sectoriale, la organismele de supraveghere municipale, la autorităţile din domeniul concurenţei, la Ombudsman sau la autorităţile naţionale de audit.

(129)În scopul de a valorifica pe deplin potenţialul achiziţiilor publice de realizare a obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii va trebui, de asemenea, ca achiziţiile care ţin cont de aspecte de mediu, sociale şi de inovare să îşi îndeplinească rolul. Prin urmare, este important să se obţină o imagine de ansamblu a evoluţiilor în domeniul achiziţiilor strategice astfel încât să existe o privire informată asupra tendinţelor generale globale în acest domeniu. Orice rapoarte corespunzătoare, deja pregătite, pot fi, de asemenea, utilizate în acest context.

(130)Dat fiind potenţialul IMM-urilor pentru crearea de locuri de muncă, creştere şi inovare, este important să se încurajeze participarea acestora la achiziţiile publice, atât prin dispoziţii corespunzătoare în prezenta directivă, cât şi prin iniţiative la nivel naţional. Noile dispoziţii prevăzute de prezenta directivă ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de succes, prin care se înţelege ponderea IMM-urilor în valoarea totală a contractelor atribuite. Nu este necesar să se impună rate obligatorii de succes, însă iniţiativele naţionale de creştere a participării IMM-urilor ar trebui să fie monitorizate îndeaproape, dată fiind importanţa acestei participări.

(131)O serie de proceduri şi metode de lucru au fost deja stabilite în ceea ce priveşte comunicările Comisiei şi contactele cu statele membre, cum ar fi comunicarea şi contactele referitoare la procedurile prevăzute la articolele 258 şi 260 din TFUE, la reţeaua de soluţionare a problemelor intervenite pe piaţa internă (SOLVIT) şi la EU Pilot, care nu sunt modificate prin prezenta directivă. Acestea ar trebui, cu toate acestea, să fie completate de desemnarea unui singur punct de referinţă în fiecare stat membru,în vederea colaborării cu Comisia, care să funcţioneze ca punct de intrare unic pentru aspectele privind achiziţiile publice din statul membru în cauză. Această funcţie poate fi îndeplinită de persoane sau structuri care sunt deja periodic în contact cu Comisia cu privire la aspectele legate de achiziţii publice, cum ar fi punctele de contact naţionale, membrii Comitetului consultativ pentru achiziţiile publice, membrii reţelei naţionale de achiziţii sau forurile naţionale de coordonare.

(132)Trasabilitatea şi transparenţa procesului de luare a deciziilor în cadrul procedurilor de achiziţie sunt esenţiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv combaterea eficientă a corupţiei şi a fraudei. Autorităţile contractante ar trebui, prin urmare, să păstreze copii ale contractelor de mare valoare încheiate, în scopul de a putea furniza accesul la aceste documente către părţile interesate în conformitate cu normele aplicabile în materie de acces la documente. În plus, elementele esenţiale şi deciziile de proceduri de achiziţii individuale ar trebui să fie documentate de către entităţile contractante într-un raport de achiziţie. Pentru a se evita sarcini administrative ori de câte ori este posibil, ar trebui să se permită ca raportul de achiziţie să se refere la informaţiile deja prevăzute în anunţul relevant de atribuire a contractului. Sistemele electronice de publicare a notificărilor respective, gestionate de Comisie, ar trebui, de asemenea, îmbunătăţite în vederea facilitării introducerii datelor în acelaşi timp cu facilitarea extragerii rapoartelor globale schimbului de date între sisteme.

(134)Cooperarea administrativă eficientă este necesară pentru schimbul de informaţii de care este nevoie pentru efectuarea procedurilor de atribuire în situaţii transfrontaliere, în special în ceea ce priveşte verificarea motivelor de excludere şi a criteriilor de selecţie şi aplicarea de standarde de calitate şi de mediu. Sistemul de informare al pieţei interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) ar putea reprezenta un mijloc electronic util în vederea facilitării şi consolidării cooperării administrative, administrând schimbul de informaţii pe baza unor proceduri simple şi uniforme, depăşind barierele lingvistice. În consecinţă, ar trebui să se lanseze cât mai curând posibil un proiect pilot pentru a testa adecvarea unei extinderi a IMI care să acopere schimbul de informaţii prevăzut în prezenta directivă.

(135)În vederea adaptării la evoluţiile rapide de ordin tehnic, economic şi normativ, este necesar să se delege Comisiei competenţa de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, cu privire la o serie de elemente neesenţiale din prezenta directivă. Datorită necesităţii de a respecta acordurile internaţionale, ar trebui să i se confere Comisiei competenţa de a modifica procedurile tehnice aferente metodelor de calculare a pragurilor şi de a revizui periodic pragurile; trimiterile la nomenclatura CPV pot face obiectul unor modificări normative la nivelul Uniunii şi este necesar ca aceste modificări să se reflecte în textul prezentei directive; detaliile şi caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de recepţie electronică ar trebui actualizate în funcţie de evoluţia tehnologică; totodată, este necesară abilitarea Comisiei pentru a impune anumite standarde tehnice obligatorii pentru comunicarea electronică pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, a proceselor şi a mesajelor transmise în cadrul procedurilor de achiziţii desfăşurate prin mijloace electronice de comunicare, luând în considerare evoluţiile tehnologice; Comisia ar trebui, de asemenea, să fie împuternicită să adapteze lista actelor legislative ale Uniunii care stabilesc metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viaţă; lista convenţiilor internaţionale în domeniul social şi al mediului şi lista legislaţiei Uniunii, a cărei aplicare creează prezumţia de acces liber la o anumită piaţă, precum şi anexa II, care cuprinde o listă de acte juridice care trebuie luate în considerare la stabilirea existenţei drepturilor speciale sau exclusive, ar trebui adaptate rapid pentru a încorpora măsurile adoptate la nivel sectorial. Pentru a răspunde acestei necesităţi, Comisia ar trebui să fie împuternicită să actualizeze listele. Este deosebit de important ca, pe durata activităţilor pregătitoare, Comisia să desfăşoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi. Atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util şi adecvată a documentelor pertinente către Parlamentul European şi către Consiliu.

(137)Pentru a garanta condiţii uniforme pentru aplicarea prezentei directive, este necesar să se confere Comisiei competenţe de executare în ceea ce priveşte procedura de transmitere şi publicare a datelor menţionate în anexa IX, procedurile pentru elaborarea şi transmiterea anunţurilor, formularele standard pentru publicarea anunţurilor. Aceste competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

(138)Ar trebui să se utilizeze procedura de consultare pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind formularele standard pentru publicarea anunţurilor, care nu au niciun impact din punct de vedere financiar sau asupra naturii şi a sferei de aplicare a obligaţiilor care decurg din prezenta directivă. Dimpotrivă, aceste acte sunt de natură strict administrativă şi au scopul de a facilita aplicarea normelor stabilite de prezenta directivă.

În plus, deciziile prin care se stabileşte dacă o anumită activitate este expusă direct concurenţei pe pieţe la care accesul este liber ar trebui să fie adoptate astfel încât să se asigure condiţii uniforme de punere în aplicare a dispoziţiei în cauză. Prin urmare, ar trebui să se acorde Comisiei competenţe de executare şi în ceea ce priveşte dispoziţiile detaliate pentru punerea în aplicare a procedurii prevăzute la articolul 35, pentru a stabili dacă articolul 34 este aplicabil, precum şi în ceea ce priveşte actele de punere în aplicare însele. Aceste competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011. Pentru adoptarea acestor acte de punere în aplicare ar trebui utilizată procedura de consultare.

(139)Comisia ar trebui să revizuiască efectele asupra pieţei interne care rezultă din aplicarea pragurilor şi să prezinte un raport în acest sens Parlamentului European şi Consiliului. În acest sens, Comisia ar trebui să ţină seama de factori cum ar fi nivelul achiziţiilor publice transfrontaliere, participarea IMM-urilor, costurile de tranzacţie şi compromisul costuri-beneficii.

În conformitate cu articolul XXII alineatul (7), AAP face obiectul unor negocieri suplimentare la trei ani de la data intrării sale în vigoare şi ulterior în mod periodic. În acest context, adecvarea nivelului pragurilor ar trebui să fie examinată, având în vedere impactul inflaţiei în condiţiile unei perioade lungi fără modificări ale nivelului pragurilor în AAP; în cazul în care nivelul pragurilor ar trebui să se schimbe în consecinţă, Comisia ar trebui, dacă este cazul, să adopte o propunere de act legislativ de modificare a pragurilor stabilite în prezenta directivă.

(140)Deoarece obiectivul prezentei directive, şi anume coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre aplicabile anumitor proceduri de achiziţii publice, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită dimensiunilor şi efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii prevăzut la acelaşi articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(142)Potrivit Declaraţiei politice comune a statelor membre şi a Comisiei cu privire la documentele explicative din 28 septembrie 2011, statele membre şi-au luat angajamentul de a adăuga, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor de transpunere, unul sau mai multe documente care să explice relaţia dintre componentele unei directive şi părţile corespunzătoare din instrumentele de transpunere naţionale. În ceea ce priveşte prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor asemenea documente este justificată,

TITLUL I:	DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE
CAPITOLUL I:	Obiect şi definiţii
Articolul 1:	Obiect şi domeniu de aplicare
Articolul 2:	Definiţii
Articolul 3:	Autorităţi contractante
Articolul 4:	Entităţi contractante
Articolul 5:	Achiziţii mixte care cuprind aceeaşi activitate
Articolul 6:	Achiziţii care cuprind mai multe activităţi
CAPITOLUL II:	Activităţi
Articolul 7:	Dispoziţii comune
Articolul 8:	Gaze şi energie termică
Articolul 9:	Energie electrică
Articolul 10:	Apă
Articolul 11:	Servicii de transport
Articolul 12:	Porturi şi aeroporturi
Articolul 13:	Servicii poştale
Articolul 14:	Extracţia de petrol şi gaze şi prospectarea sau extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi
CAPITOLUL III:	Domeniu de aplicare material
SECŢIUNEA 1:	PRAGURI
Articolul 15:	Cuantumurile pragurilor
Articolul 16:	Metode de calculare a valorii estimate a achiziţiilor
Articolul 17:	Revizuirea pragurilor
SECŢIUNEA 2:	EXCLUDEREA UNOR CONTRACTE ŞI A UNOR CONCURSURI DE PROIECTE; DISPOZIŢII SPECIALE PENTRU ACHIZIŢIILE CARE INCLUD ASPECTE LEGATE DE APĂRARE ŞI DE SECURITATE
Subsecţiunea 1:	Excluderi aplicabile tuturor entităţilor contractante şi excluderi speciale pentru sectorul apei şi sectorul energetic
Articolul 18:	Contracte atribuite în scopul revânzării sau închirierii către terţi
Articolul 19:	Contracte şi concursuri de proiecte atribuite sau organizate în alte scopuri decât pentru desfăşurarea unei activităţi prevăzute sau pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi într-o ţară terţă
Articolul 20:	Contracte atribuite şi concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaţionale
Articolul 21:	Excluderi specifice pentru contractele de servicii
Articolul 22:	Contracte de achiziţii de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv
Articolul 23:	Contracte atribuite de anumite entităţi contractante pentru achiziţionarea de apă şi pentru furnizarea de energie sau de combustibili pentru producerea energiei
Subsecţiunea 2:	Achiziţii care includ aspecte de apărare şi securitate
Articolul 24:	Apărare şi securitate
Articolul 25:	Achiziţii mixte care se referă la activităţi identice şi implică aspecte de apărare sau de securitate
Articolul 26:	Achiziţii care se referă la mai multe activităţi şi implică aspecte de apărare sau de securitate
Articolul 27:	Contracte şi concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare sau de securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaţionale
Subsecţiunea 3:	Relaţii speciale (cooperare, întreprinderi afiliate şi asociaţii în participaţiune)
Articolul 28:	Contracte încheiate între autorităţi contractante
Articolul 29:	Contracte atribuite unei întreprinderi afiliate
Articolul 30:	Contracte atribuite unei asocieri în participaţiune sau unei entităţi contractante care face parte dintr-o asociaţie în participaţiune
Articolul 31:	Transmiterea informaţiilor
Subsecţiunea 4:	Situaţii speciale
Articolul 32:	Servicii de cercetare şi dezvoltare
Articolul 33:	Contracte supuse unui regim special
Subsecţiunea 5:	Activităţi expuse direct concurenţei şi dispoziţiile procedurale aferente
Articolul 34:	Activităţi expuse direct concurenţei
Articolul 35:	Procedura de stabilire a aplicabilităţii articolului 34
CAPITOLUL IV:	Principii generale
Articolul 36:	Principii aplicabile achiziţiilor
Articolul 37:	Operatori economici
Articolul 38:	Contracte rezervate
Articolul 39:	Confidenţialitate
Articolul 40:	Reguli aplicabile comunicărilor
Articolul 41:	Nomenclaturi
Articolul 42:	Conflicte de interese
TITLUL II:	NORME APLICABILE CONTRACTELOR
CAPITOLUL I:	Proceduri
Articolul 43:	Condiţii referitoare la AAP şi la alte acorduri internaţionale
Articolul 44:	Alegerea procedurilor
Articolul 45:	Procedura deschisă
Articolul 46:	Procedura restrânsă
Articolul 47:	Procedura de negociere cu invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare
Articolul 48:	Dialogul competitiv
Articolul 49:	Parteneriatul pentru inovare
Articolul 50:	Utilizarea procedurii de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare
CAPITOLUL II:	Tehnici şi instrumente pentru achiziţiile electronice şi agregate
Articolul 51:	Acorduri-cadru
Articolul 52:	Sisteme dinamice de achiziţii
Articolul 53:	Licitaţii electronice
Articolul 54:	Cataloage electronice
Articolul 55:	Activităţi de achiziţie centralizate şi organisme centrale de achiziţie
Articolul 56:	Achiziţii comune ocazionale
Articolul 57:	Achiziţii care implică entităţi contractante din state membre diferite
CAPITOLUL III:	Desfăşurarea procedurii
SECŢIUNEA 1:	PREGĂTIRE
Articolul 58:	Consultări preliminare ale pieţei
Articolul 59:	Implicarea prealabilă a candidaţilor sau a ofertanţilor
Articolul 60:	Specificaţii tehnice
Articolul 61:	Etichete
Articolul 62:	Rapoarte de încercare, certificare şi alte mijloace de probă
Articolul 63:	Comunicarea specificaţiilor tehnice
Articolul 64:	Variante
Articolul 65:	Împărţirea contractelor pe loturi
Articolul 66:	Stabilirea termenelor
SECŢIUNEA 2:	PUBLICARE ŞI TRANSPARENŢĂ
Articolul 67:	Anunţuri orientative periodice
Articolul 68:	Anunţuri privind existenţa unui sistem de calificare
Articolul 69:	Anunţuri de participare
Articolul 70:	Anunţuri de atribuire a contractelor
Articolul 71:	Formă şi modalităţi de publicare a anunţurilor
Articolul 72:	Publicarea la nivel naţional
Articolul 73:	Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziţiei
Articolul 74:	Invitaţii către candidaţi
Articolul 75:	Informarea solicitanţilor de calificare, a candidaţilor şi a ofertanţilor
SECŢIUNEA 3:	SELECŢIA PARTICIPANŢILOR ŞI ATRIBUIREA CONTRACTELOR
Articolul 76:	Principii generale
Subsecţiunea 1:	Calificarea şi selecţia calitativă
Articolul 77:	Sisteme de calificare
Articolul 78:	Criterii de selecţie calitativă
Articolul 79:	Utilizarea capacităţilor altor entităţi
Articolul 80:	Utilizarea motivelor de excludere şi a criteriilor de selecţie prevăzute în Directiva 2014/24/UE
Articolul 81:	Standarde de asigurare a calităţii şi standarde de management de mediu
Subsecţiunea 2:	Atribuirea contractului
Articolul 82:	Criterii de atribuire a contractelor
Articolul 83:	Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă
Articolul 84:	Oferte anormal de scăzute
SECŢIUNEA 4:	OFERTE CARE CUPRIND PRODUSE ORIGINARE DIN ŢĂRI TERŢE ŞI RELAŢIILE CU ACESTE ŢĂRI
Articolul 85:	Oferte care cuprind produse originare din ţări terţe
Articolul 86:	Relaţii cu ţări terţe în ceea ce priveşte contractele de lucrări, produse şi servicii
CAPITOLUL IV:	Executarea contractului
Articolul 87:	Condiţii de executare a contractului
Articolul 88:	Subcontractarea
Articolul 89:	Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate
Articolul 90:	Încetarea contractului
TITLUL III:	REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIŢIE
CAPITOLUL I:	Servicii sociale şi alte servicii specifice
Articolul 91:	Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice
Articolul 92:	Publicarea anunţurilor
Articolul 93:	Principii de atribuire a contractelor
Articolul 94:	Contracte rezervate pentru anumite servicii
CAPITOLUL II:	Norme aplicabile concursurilor de proiecte
Articolul 95:	Domeniu de aplicare
Articolul 96:	Anunţuri
Articolul 97:	Norme privind organizarea concursurilor de proiecte, selectarea participanţilor şi a juriului
Articolul 98:	Deciziile juriului
TITLUL IV:	GUVERNANTĂ
Articolul 99:	Asigurarea punerii în aplicare
Articolul 100:	Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor
Articolul 101:	Raportări naţionale şi informaţii statistice
Articolul 102:	Cooperare administrativă
TITLUL V:	COMPETENŢE DELEGATE, COMPETENŢE DE PUNERE ÎN APLICARE ŞI DISPOZIŢII FINALE
Articolul 103:	Exercitarea delegării
Articolul 104:	Procedura de urgenţă
Articolul 105:	Procedura comitetului
Articolul 106:	Transpunere şi dispoziţii tranzitorii
Articolul 107:	Abrogare
Articolul 108:	Revizuire
Articolul 109:	Intrare în vigoare
Articolul 110:	Destinatari
ANEXE
ANEXA I:	Lista activităţilor menţionate la articolul 2 punctul 2 litera (a)
ANEXA II:	Lista actelor juridice ale Uniunii menţionate la articolul 4 alineatul (3)
ANEXA III:	Lista actelor juridice ale Uniunii menţionate la articolul 34 alineatul (3)
ANEXA IV:	Termene pentru adoptarea actelor de punere în aplicare menţionate la articolul 35
ANEXA V:	Cerinţele privind instrumentele şi dispozitivele pentru recepţia electronică a ofertelor, a cererilor de participare, a cererilor de calificare, precum şi a planurilor şi proiectelor în cadrul concursurilor
ANEXA VI Partea A:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile orientative periodice (menţionate la articolul 67)
ANEXA VI Partea B:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind publicarea unui anunţ orientativ periodic pe un profil de cumpărător, care nu se utilizează ca mijloc de invitare la procedura concurenţială de ofertare [menţionate la articolul 67 alineatul (1)]
ANEXA VII:	Informaţii care trebuie incluse în documentele achiziţiei în cazul licitaţiilor electronice [articolul 53 alineatul (4)]
ANEXA VIII:	Definiţii privind anumite specificaţii tehnice
ANEXA IX:	Detalii privind publicarea
ANEXA X:	Informaţii care trebuie incluse în anunţul referitor la existenţa unui sistem de calificare [menţionate la articolul 44 alineatul (4) litera (b) şi la articolul 68]
ANEXA XI:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de participare (menţionate la articolul 69)
ANEXA XII:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de atribuire a contractelor (menţionate la articolul 70)
ANEXA XIII:	Conţinutul invitaţiilor de a prezenta o ofertă, de a participa la dialog, de a negocia sau de a confirma interesul, prevăzute la articolul 74
ANEXA XIV:	Lista convenţiilor internaţionale în domeniul social şi al mediului menţionate la articolul 36 alineatul (2)
ANEXA XV:	Lista actelor juridice ale Uniunii menţionate la articolul 83 alineatul (3)
ANEXA XVI:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate [menţionate la articolul 89 alineatul (1)]
ANEXA XVII:	Servicii menţionate la articolul 91
ANEXA XVIII:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile referitoare la contractele care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice (menţionate la articolul 92)
ANEXA XIX:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind concursurile de proiecte [menţionate la articolul 96 alineatul (1)]
ANEXA XX:	Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind rezultatele concursurilor de proiecte [menţionate la articolul 96 alineatul (1)]
ANEXA XXI:	Tabel de corespondenţă

TITLUL I:DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I:Obiect şi definiţii

Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare

(4)Prezenta directivă nu aduce atingere libertăţii statelor membre de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile pe care acestea le consideră a fi servicii de interes economic general, modul în care aceste servicii ar trebui organizate şi finanţate, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, precum şi obligaţiile specifice la care aceste servicii ar trebui să se supună. În aceeaşi măsură, prezenta directivă nu afectează capacitatea autorităţilor publice de a decide dacă, în ce mod şi în ce măsură doresc să exercite ele însele funcţii publice în conformitate cu articolul 14 din TFUE şi cu Protocolul nr. 26.

Art. 2: Definiţii

2."contracte de achiziţii de lucrări" înseamnă contracte care au ca obiect una dintre următoarele:

9."document al achiziţiei" înseamnă orice document produs de entitatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a determina elementele achiziţiei sau ale procedurii, inclusiv anunţul de participare, anunţul orientativ periodic sau anunţurile privind existenţa unui sistem de calificare, atunci când sunt utilizate ca invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, precum şi specificaţiile tehnice, documentul descriptiv, condiţiile propuse ale contractului, formatele pentru prezentarea documentelor de către candidaţi şi ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile general aplicabile şi orice alte documente adiţionale;

11."activităţi de achiziţie auxiliare" înseamnă activităţi care constau în furnizarea unui sprijin pentru activităţile de achiziţionare, mai exact în formele următoare:

12."organism central de achiziţie" înseamnă o entitate contractantă în sensul articolului 4 alineatul (1) din prezenta directivă sau o autoritate contractantă în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/24/UE care oferă activităţi de achiziţie centralizate şi, eventual, activităţi de achiziţie auxiliare.

18."inovare" înseamnă introducerea unui produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătăţit în mod semnificativ, care include, dar nu se limitează la procese de producţie, clădire sau construcţie, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, a locului de muncă sau a relaţiilor externe, printre altele, cu scopul de a contribui la soluţionarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii;

Art. 3: Autorităţi contractante

(4)"Organisme de drept public" înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:

Art. 4: Entităţi contractante

(1)În sensul prezentei directive, entităţi contractante sunt entităţi care:

(2)"Întreprindere publică" înseamnă orice întreprindere asupra căreia autorităţile contractante pot exercita, direct sau indirect, o influenţă dominantă în virtutea dreptului de proprietate, a participării financiare sau a normelor care o guvernează.

(3)În sensul prezentului articol "drepturi speciale sau exclusive" înseamnă drepturi acordate de autoritatea competentă a unui stat membru, prin orice act cu putere de lege sau act administrativ al cărui efect este limitarea exercitării activităţilor definite la articolele 8-14 la una sau mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate.

Art. 5: Achiziţii mixte care cuprind aceeaşi activitate

(2)Contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziţii (de lucrări, servicii sau produse) se atribuie în conformitate cu dispoziţiile aplicabile pentru tipul de achiziţie care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.

(4)În cazul contractelor care au ca obiect achiziţii reglementate de prezenta directivă, precum şi achiziţii nereglementate de prezenta directivă, entităţile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru diferitele părţi sau să atribuie un singur contract. În cazul în care entităţile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru părţi separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre aceste contracte separate se ia în funcţie de caracteristicile fiecărei părţi avute în vedere.

Art. 6: Achiziţii care cuprind mai multe activităţi

(1)În cazul contractelor care vizează acoperirea mai multor activităţi, entităţile contractante pot alege să atribuie contracte separate destinate fiecărei activităţi în parte sau să atribuie un singur contract. Dacă entităţile contractante aleg să atribuie contracte separate, decizia cu privire la normele care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcţie de caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere.

(3)În cazul contractelor pentru care este imposibil să se stabilească în mod obiectiv pentru care activitate este destinat contractul în principal, normele aplicabile sunt stabilite în conformitate cu literele (a), (b) şi (c):

CAPITOLUL II:Activităţi

Art. 8: Gaze şi energie termică

(2)Alimentarea, de către o entitate contractantă alta decât o autoritate contractantă, cu gaze sau energie termică a reţelelor fixe care furnizează un serviciu public nu se consideră a fi o activitate relevantă în sensul alineatului (1), în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

Art. 9: Energie electrică

(2)Alimentarea, de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, cu energie electrică a reţelelor care furnizează un serviciu public nu se consideră a fi o activitate relevantă în sensul alineatului (1), în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

Art. 10: Apă

(2)Prezenta directivă se aplică şi contractelor sau concursurilor de proiecte atribuite sau organizate de entităţi contractante care desfăşoară o activitate menţionată la alineatul (1) şi care au legătură cu următoarele:

(3)Alimentarea, de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, cu apă potabilă a reţelelor fixe care furnizează un serviciu public nu se consideră a fi o activitate relevantă în sensul alineatului (1), în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

Art. 11: Servicii de transport

Art. 13: Servicii poştale

(1)Prezenta directivă se aplică activităţilor legate de punerea la dispoziţie a:

(2)În sensul prezentului articol şi fără a aduce atingere Directivei 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹):

CAPITOLUL III:Domeniu de aplicare material

Secţiunea 1:Praguri

Art. 15: Cuantumurile pragului

Art. 16: Metode de calculare a valorii estimate a achiziţiilor

(10)În pofida alineatelor (8) şi (9), entităţile contractante pot atribui contracte pentru loturi individuale fără a aplica procedurile prevăzute în prezenta directivă, cu condiţia ca valoarea estimată, fără TVA, a lotului în cauză să fie mai mică de 80 000 EUR pentru produse sau servicii şi de 1 milion EUR pentru lucrări. Cu toate acestea, valoarea cumulată a loturilor astfel atribuite fără aplicarea prezentei directive nu depăşeşte 20 % din valoarea cumulată a tuturor loturilor în care au fost împărţite lucrările propuse, achiziţia propusă a unor produse similare sau prestarea propusă de servicii.

(11)În cazul contractelor de achiziţii de produse sau de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

(12)Pentru contractele de achiziţii de produse care au ca obiect leasingul, închirierea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

Art. 17: Revizuirea pragurilor

(1)Din doi în doi ani, începând de la data de 30 iunie 2013, Comisia verifică dacă pragurile prevăzute la articolul 15 literele (a) şi (b) corespund pragurilor fixate în Acordul privind achiziţiile publice (AAP) al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi, dacă este necesar, le revizuieşte în conformitate cu prezentul articol.

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, Comisia calculează valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie în ziua de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Valoarea pragurilor astfel revizuite se rotunjeşte, dacă este necesar, până la valoarea cea mai apropiată în mii de euro, inferioară cifrei rezultate din acest calcul, pentru a se asigura respectarea pragurilor în vigoare prevăzute de AAP, exprimate în DST.

(2)Din doi în doi ani, începând de la data de 1 ianuarie 2014, Comisia stabileşte valorile, în monedele naţionale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, ale pragurilor menţionate la articolul 15 literele (a) şi (b), revizuite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru a adapta metodologia prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol la eventualele modificări ale metodologiei prevăzute în AAP pentru revizuirea pragurilor menţionate la articolul 15 literele (a) şi (b) şi pentru stabilirea contravalorii în monedele naţionale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, aşa cum se prevede la alineatul (2) al prezentului articol.

Secţiunea 2:Excluderea unor contracte şi a unor concursuri de proiecte; dispoziţii speciale pentru achiziţiile care includ aspecte legate de apărare şi de securitate

Subsecţiunea 1:Excluderi aplicabile tuturor entităţilor contractante şi excluderi speciale pentru sectorul apei şi sectorul energetic

Art. 18: Contracte atribuite în scopul revânzării sau închirierii către terţi

(2)Comisiei îi sunt comunicate de către entităţile contractante, dacă li se solicită acest lucru, toate categoriile de produse şi activităţi pe care le consideră excluse în temeiul alineatului (1). Comisia poate publica periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în scop informativ, liste ale categoriilor de produse şi activităţi pe care le consideră excluse. În acest sens, Comisia respectă orice aspect comercial sensibil pe care entităţile contractante îl pot aduce la cunoştinţă cu ocazia transmiterii informaţiilor.

Art. 19: Contracte şi concursuri de proiecte atribuite sau organizate în alte scopuri decât pentru desfăşurarea unei activităţi prevăzute sau pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi într-o ţară terţă

(2)Comisiei îi sunt comunicate de către entităţile contractante, dacă li se solicită acest lucru, toate activităţile pe care le consideră excluse în temeiul alineatului (1). Comisia poate publica periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în scop informativ, liste ale categoriilor de activităţi pe care le consideră excluse. În acest sens, Comisia respectă orice aspect comercial sensibil pe care entităţile contractante îl pot aduce la cunoştinţă cu ocazia transmiterii informaţiilor.

Art. 20: Contracte atribuite şi concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaţionale

(1)Prezenta directivă nu se aplică contractelor sau concursurilor de proiecte pe care entitatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziţie diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite prin:

(2)Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice sau concursurilor de proiecte pe care entitatea contractantă le atribuie sau le organizează în conformitate cu normele în materie de achiziţii publice prevăzute de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în cazul în care contractele sau concursurile de proiecte în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau instituţia respectivă; în cazul contractelor de achiziţii publice şi al concursurilor de proiecte cofinanţate în cea mai mare parte de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, părţile decid asupra procedurilor de achiziţie aplicabile.

Art. 21: Excluderi specifice pentru contractele de servicii

(c)oricare dintre următoarele servicii juridice:

(d)servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) şi operaţiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară şi cu Mecanismul european de stabilitate;

(i)contracte pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite furnizorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune. În sensul prezentei litere, "furnizorii de servicii media" au acelaşi înţeles ca în articolul 1 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²). "Program" are acelaşi înţeles ca în articolul 1 alineatul (1) litera (b) din directiva menţionată, dar include, de asemenea, programe radio şi materiale pentru programe radio. În plus, în sensul prezentei dispoziţii, "materiale pentru programe" au acelaşi înţeles ca şi "program".

Art. 23: Contracte atribuite de anumite entităţi contractante pentru achiziţionarea de apă şi pentru furnizarea de energie sau de combustibili pentru producerea energiei

Subsecţiunea 2:Achiziţii care includ aspecte de apărare şi securitate

Art. 24: Apărare şi securitate

(2)Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice şi concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate în temeiul alineatului (1), în măsura în care protecţia intereselor esenţiale de securitate ale unui stat membru nu poate fi garantată prin măsuri mai puţin invazive, de exemplu prin impunerea unor cerinţe în vederea protejării naturii confidenţiale a informaţiilor pe care entitatea contractantă le pune la dispoziţie în cadrul unei proceduri de atribuire de contract, astfel cum se prevede în prezenta directivă.

(3)În cazul în care achiziţia şi executarea contractului sau a concursului de proiecte sunt declarate secrete sau trebuie să fie însoţite de măsuri speciale de securitate în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative în vigoare într-un stat membru, prezenta directivă nu se aplică cu condiţia ca statul membru să stabilească că interesele esenţiale în cauză nu pot fi garantate prin măsuri mai puţin invazive, cum sunt cele menţionate la alineatul (2) primul paragraf.

Art. 25: Achiziţii mixte care se referă la activităţi identice şi implică aspecte de apărare sau de securitate

(2)Dacă diferitele părţi ale unui anumit contract sunt separabile în mod obiectiv, entităţile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru părţile separate sau să atribuie un singur contract.

b)atunci când o parte a unui contract dat este reglementată de Directiva 2009/81/CE, contractul poate fi atribuit în conformitate cu directiva menţionată, cu condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective. Prezenta literă nu aduce atingere pragurilor şi excluderilor prevăzute în directiva menţionată.

Art. 26: Achiziţii care se referă la mai multe activităţi şi implică aspecte de apărare sau de securitate

(1)În cazul contractelor care vizează acoperirea mai multor activităţi, entităţile contractante pot alege să atribuie contracte separate destinate fiecărei activităţi în parte sau să atribuie un singur contract. Dacă entităţile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru diferitele părţi, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre contractele separate se ia în funcţie de caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere.

(2)În cazul contractelor care vizează acoperirea unei activităţi care face obiectul prezentei directive şi a altei activităţi care:

b)este reglementată de articolul 346 din TFUE,

Art. 27: Contracte şi concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare sau de securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaţionale

(1)Prezenta directivă nu se aplică contractelor sau concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare şi securitate pe care entitatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziţie diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite prin oricare dintre următoarele:

(2)Prezenta directivă nu se aplică contractelor şi concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare sau de securitate, pe care entitatea contractantă le atribuie în conformitate cu normele în materie de achiziţii prevăzute de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în cazul în care contractele sau concursurile de proiecte în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau instituţia respectivă. În cazul contractelor şi al concursurilor de proiecte cofinanţate în cea mai mare parte de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, părţile convin asupra procedurilor de achiziţie aplicabile.

Subsecţiunea 3:Relaţii speciale (cooperare, întreprinderi afiliate şi asociaţii în participaţiune)

Art. 28: Contracte încheiate între autorităţi contractante

(1)Un contract atribuit de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau public nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

c)nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepţia formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispoziţiile legislative naţionale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influenţă decisivă asupra persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, în sensul literei (a) de la primul paragraf, atunci când exercită o influenţă decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât şi asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate. Un astfel de control poate fi exercitat, de asemenea, de o altă persoană juridică, ea însăşi controlată în acelaşi mod de către autoritatea contractantă.

(2)Alineatul (1) se aplică şi atunci când o persoană juridică controlată care este autoritate contractantă atribuie un contract autorităţii contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeaşi autoritate contractantă, cu condiţia să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul de achiziţii publice, cu excepţia formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute prin dispoziţiile legislative naţionale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influenţă decisivă asupra persoanei juridice controlate.

(3)O autoritate contractantă care nu exercită asupra unei persoane juridice de drept privat sau public un control în sensul alineatului (1) poate totuşi să atribuie un contract respectivei persoane juridice, fără a aplica prezenta directivă, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

(4)Un contract încheiat exclusiv între două sau mai multe autorităţi contractante nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

(5)Pentru determinarea procentajului de activităţi menţionat la alineatul (1) primul paragraf litera (b), alineatul (3) primul paragraf litera (b) şi alineatul (4) litera (c), se ia în considerare cifra medie de afaceri totală sau o alternativă adecvată bazată pe activitate, precum costurile suportate de persoana juridică relevantă în legătură cu servicii, produse şi lucrări din ultimii trei ani precedenţi atribuirii contractului.

Art. 29: Contracte atribuite unei întreprinderi afiliate

(2)În cazul entităţilor care nu fac obiectul Directivei 2013/34/UE, "întreprindere afiliată" înseamnă orice întreprindere care:

(3)În pofida articolului 28 şi sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol, prezenta directivă nu se aplică contractelor atribuite:

(4)Alineatul (3) se aplică:

Art. 30: Contracte atribuite unei asociaţii în participaţiune sau unei entităţi contractante care face parte dintr-o asociaţie în participaţiune

Art. 31: Transmiterea informaţiilor

Subsecţiunea 4:Situaţii speciale

Art. 32: Servicii de cercetare şi dezvoltare

Art. 33: Contracte supuse unui regim special

(1)Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 34 din prezenta directivă, Republica Austria şi Republica Federală Germania se asigură, prin condiţiile de autorizare sau alte măsuri adecvate, că orice entitate care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele menţionate în Decizia 2002/205/CE a Comisiei (¹) şi Decizia 2004/73/CE a Comisiei (²):

b)comunică Comisiei, în condiţiile definite în Decizia 93/327/CEE a Comisiei (³), informaţii cu privire la contractele pe care le atribuie.

Subsecţiunea 5:Activităţi expuse direct concurenţei şi dispoziţiile procedurale aferente

Art. 34: Activităţi expuse direct concurenţei

(1)Contractele destinate să permită desfăşurarea unei activităţi menţionate la articolele 8-14 nu fac obiectul prezentei directive în cazul în care statul membru sau entităţile contractante care au introdus cererea în temeiul articolului 35 pot demonstra că, în statul membru în care este desfăşurată, activitatea este expusă direct concurenţei pe pieţe la care accesul nu este restricţionat; de asemenea, concursurile de proiecte care sunt organizate pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi în zona geografică respectivă nu fac obiectul prezentei directive. Activitatea în cauză poate face parte dintr-un sector mai larg sau poate fi exercitată doar în anumite părţi ale statului membru respectiv. Evaluarea expunerii la concurenţă, menţionată în prima teză din prezentul alineat, care va fi efectuată ţinând cont de informaţiile de care dispune Comisia şi de obiectivele prezentei directive, nu aduce atingere aplicării legislaţiei în materie de concurenţă. Evaluarea se realizează având în vedere piaţa activităţilor în cauză şi piaţa geografică de referinţă în sensul alineatului (2).

(2)În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, pentru a stabili dacă o activitate este expusă direct concurenţei, se aplică criterii conforme cu dispoziţiile privind concurenţa prevăzute în TFUE Printre acestea se pot număra caracteristicile produselor sau serviciilor respective, existenţa de produse sau servicii alternative considerate substituibile din punctul de vedere al ofertei sau al cererii, preţurile, precum şi prezenţa efectivă sau potenţială a cel puţin doi furnizori ai produselor sau serviciilor respective.

Piaţa geografică de referinţă, pe baza căreia se evaluează expunerea la concurenţă, cuprinde zona în care întreprinderile respective sunt implicate în oferta şi cererea de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi distinctă de zonele geografice învecinate, în special deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone. Această evaluare ia în considerare în special natura şi caracteristicile produselor şi serviciilor în cauză, precum şi existenţa unor bariere la intrarea pe piaţă sau a unor preferinţe ale consumatorilor, a unor diferenţe considerabile între cotele de piaţă ale întreprinderilor din zona în cauză şi zonele învecinate sau a unor diferenţe semnificative de preţ.

Art. 35: Procedura de stabilire a aplicabilităţii articolului 34

(1)În cazul în care un stat membru sau, dacă legislaţia statului membru în cauză prevede această posibilitate, o entitate contractantă consideră, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 34 alineatele (2) şi (3), că o activitate este expusă direct concurenţei pe pieţe la care accesul nu este restricţionat, acesta/ aceasta poate transmite Comisiei o cerere pentru a se stabili că prezenta directivă nu se aplică atribuirii de contracte sau organizării de concursuri de proiecte pentru desfăşurarea respectivei activităţi, însoţită, după caz, de poziţia adoptată de o autoritate naţională independentă care este competentă în ceea ce priveşte activitatea respectivă. Astfel de cereri se pot referi la activităţi care fac parte dintr-un sector mai larg sau care sunt exercitate doar în anumite părţi ale statului membru în cauză.

(2)Cu excepţia cazului în care o cerere formulată de o entitate contractantă este însoţită de o poziţie motivată şi argumentată, adoptată de o autoritate naţională independentă care este competentă în ceea ce priveşte activitatea respectivă, care analizează în detaliu condiţiile în care articolul 34 alineatul (1) s-ar putea aplica activităţii în cauză, în conformitate cu alineatele (2) şi (3) de la articolul menţionat, Comisia informează imediat statul membru respectiv. Statul membru în cauză informează Comisia, în astfel de cazuri, cu privire la toate faptele relevante, şi în special cu privire la orice act cu putere de lege sau act administrativ ori acord privind respectarea condiţiilor stabilite la articolul 34 alineatul (1).

(3)După primirea unei cereri transmise în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia poate, prin acte de punere în aplicare adoptate în termenele prevăzute în anexa IV, să stabilească dacă o activitate menţionată la articolele 8-14 este expusă direct concurenţei, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 34. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 105 alineatul (2).

(4)După transmiterea unei cereri, statul membru sau entitatea contractantă în cauză poate, cu acordul Comisiei, să îşi modifice substanţial cererea, în special în ceea ce priveşte activităţile sau zonele geografice în cauză. În acest caz, se aplică un nou termen de adoptare a actului de punere în aplicare, care se calculează în conformitate cu punctul 1 din anexa IV, cu excepţia cazului în care Comisia şi statul membru sau entitatea contractantă care a depus cererea convin asupra unui termen mai scurt.

(6)Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care se stabilesc norme detaliate pentru aplicarea alineatelor (1)-(5). Actul de punere în aplicare respectiv include cel puţin norme referitoare la:

CAPITOLUL IV:Principii generale

Art. 36: Principii aplicabile achiziţiilor

(1)Entităţile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal şi fără discriminare şi acţionează într-un mod transparent şi proporţional.

Art. 37: Operatori economici

(1)Operatorii economici care, în temeiul legislaţiei statului membru în care sunt stabiliţi, au dreptul să presteze serviciul în cauză nu pot fi respinşi numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligaţi să fie persoane fizice sau persoane juridice.

(2)Grupurile de operatori economici, inclusiv asociaţiile temporare, pot participa la procedurile de achiziţii. Entităţile contractante nu le pot impune acestora să aibă o formă juridică specifică pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare.

Art. 38: Contracte rezervate

(1)Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziţii unor ateliere protejate şi unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială şi profesională a persoanelor cu handicap sau a celor defavorizate sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă cel puţin 30 % dintre angajaţii atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu handicap sau defavorizaţi.

Art. 39: Confidenţialitate

(1)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă sau în legislaţia naţională sub incidenţa căreia intră entitatea contractantă, în special legislaţia privind accesul la informaţii şi fără a aduce atingere obligaţiilor legate de publicitatea contractelor atribuite şi de informaţiile pentru candidaţi şi ofertanţi prevăzute la articolele 70 şi 75, entitatea contractantă nu dezvăluie informaţiile transmise de operatorii economici şi desemnate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, secrete tehnice sau comerciale şi aspectele confidenţiale ale ofertelor.

(2)Entităţile contractante pot impune operatorilor economici cerinţe care vizează protejarea naturii confidenţiale a informaţiilor pe care entităţile contractante le pun la dispoziţie pe durata întregii proceduri de achiziţie, inclusiv informaţiile puse la dispoziţie în cadrul funcţionării unui sistem de calificare, indiferent dacă acesta a făcut sau nu obiectul unui anunţ privind existenţa unui sistem de calificare utilizat ca modalitate de invitare la o procedură concurenţială de ofertare.

Art. 40: Reguli aplicabile comunicărilor

(1)Statele membre se asigură că toate comunicările şi schimburile de informaţii în temeiul prezentei directive, în special depunerea electronică, sunt efectuate prin mijloace electronice de comunicare, în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol. Instrumentele şi dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum şi caracteristicile lor tehnice, sunt nediscriminatorii, disponibile în general şi interoperabile cu produse de uz general ale TIC şi nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziţie.

d)documentele achiziţiei necesită prezentarea unor modele fizice sau reduse la scară care nu se pot transmite prin mijloace electronice.

În pofida primului paragraf de la prezentul alineat, entităţile contractante nu sunt obligate să solicite mijloace electronice de comunicare în procesul de depunere în măsura în care utilizarea altor mijloace de comunicare decât mijloacele electronice este necesară fie din cauza unei încălcări a securităţii mijloacelor electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a informaţiilor care cer un nivel de protecţie atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor şi dispozitivelor electronice disponibile în general pentru operatorii economici sau care le pot fi puse la dispoziţie prin mijloace alternative de acces în sensul alineatului (5).

Este responsabilitatea entităţilor contractante care solicită, în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat, alte mijloace de comunicare decât cele electronice în procesul de depunere să indice motivele acestei solicitări în raportul individual menţionat la articolul 100. După caz, entităţile contractante menţionează în raportul individual motivele pentru care utilizarea altor mijloace de comunicare decât a mijloacelor electronice a fost considerată necesară în aplicarea celui de al patrulea paragraf de la prezentul alineat.

(2)În pofida alineatului (1), comunicarea orală poate fi utilizată pentru alte comunicări decât cele privind elementele esenţiale ale unei proceduri de achiziţii, cu condiţia unei documentări suficiente a conţinutului comunicării verbale. În acest sens, elementele esenţiale ale unei proceduri de achiziţii includ documentele achiziţiei, cererile de participare şi confirmările interesului şi ofertele. În special, comunicările verbale cu ofertanţii care ar putea avea un impact substanţial asupra conţinutului şi evaluării ofertelor se documentează într-o măsură suficientă şi prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrări scrise sau audio sau rezumate ale principalelor elemente ale comunicării.

(4)Pentru contractele de achiziţie de lucrări publice şi concursurile de proiecte, statele membre pot impune utilizarea de instrumente electronice specifice, precum instrumentele de modelare electronică a informaţiilor de construcţii sau instrumente similare. În astfel de cazuri, entităţile contractante oferă mijloace de acces alternative, astfel cum se prevede la alineatul (5), până când instrumentele respective devin disponibile în general în sensul alineatului (1) primul paragraf a doua teză.

(5)Entităţile contractante pot, dacă este necesar, să impună utilizarea unor instrumente care nu sunt în general disponibile, cu condiţia ca entităţile contractante să ofere mijloace alternative de acces.

(6)În plus faţă de cerinţele prevăzute în anexa V, următoarele norme se aplică instrumentelor şi dispozitivelor de transmisie şi recepţie electronică a ofertelor şi de recepţie electronică a cererilor de participare:

c)atunci când statele membre sau entităţile contractante care acţionează într-un cadru global stabilit de statul membru în cauză ajung la concluzia că nivelul de risc, evaluat în temeiul literei (b) de la prezentul alineat, impune semnături electronice avansate, astfel cum sunt definite în Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹), entităţile contractante acceptă semnături electronice avansate bazate pe un certificat calificat, ţinând cont dacă certificatele respective sunt furnizate de un furnizor de servicii de certificare, care se află pe o listă sigură prevăzută în Decizia 2009/767/CE a Comisiei (²), create cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

(i)entitatea contractantă stabileşte formatul semnăturii avansate pe baza formatelor stabilite în Decizia 2011/130/UE a Comisiei (¹) şi să introducă măsurile necesare pentru a putea procesa tehnic aceste formate; în cazul în care se utilizează un format diferit de semnătură electronică, semnătura electronică sau suportul electronic al documentelor include informaţii cu privire la posibilităţile existente de validare, iar aceasta intră în atribuţiile statului membru. Posibilităţile de validare permit entităţii contractante să valideze online, gratuit şi într-o manieră care să fie înţeleasă şi de alţi vorbitori decât cei nativi, semnătura electronică primită ca semnătură electronică avansată susţinută de un certificat calificat. Statele membre notifică informaţiile privind prestatorul de servicii de validare Comisiei, care pune la dispoziţia publicului pe internet informaţiile primite de la statele membre;

În legătură cu documentele utilizate în contextul unei proceduri de achiziţii, care sunt semnate de o autoritate competentă a unui stat membru sau de o altă entitate emitentă, entitatea sau autoritatea competentă emitentă poate stabili formatul semnăturii avansate în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2011/130/UE. Acestea introduc măsurile necesare pentru a putea prelucra tehnic formatele respective prin includerea informaţiilor solicitate în scopul prelucrării semnăturii în documentul în cauză. Astfel de documente trebuie să conţină în semnătura electronică sau în suportul electronic al documentelor informaţii cu privire la posibilităţile existente de validare care permit validarea online a semnăturii electronice primite, gratuit şi într-o manieră care să fie înţeleasă şi de alţi vorbitori decât cei nativi.

(7)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103, pentru a modifica detaliile şi caracteristicile tehnice stabilite în anexa V pentru a ţine cont de progresul tehnic.

Pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, precum şi a standardelor în materie de proceduri şi mesaje, în special într-un context transfrontalier, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru a stabili utilizarea obligatorie a acestor standarde tehnice specifice, în special cu privire la utilizarea depunerii electronice, a cataloagelor electronice şi a mijloacelor de autentificare electronică, numai în cazul în care standardele tehnice au fost testate amănunţit şi s-a dovedit utilitatea acestora în practică. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia analizează cu atenţie, de asemenea, costurile pe care aceasta le poate genera, în special în ceea ce priveşte adaptările la soluţiile existente de achiziţii electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice.

Art. 41: Nomenclaturi

Art. 42: Conflicte de interese

(2)Conceptul de conflict de interese acoperă cel puţin orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţii care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în derularea procedurii de achiziţie sau care pot influenţa rezultatul acesteia, au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea şi independenţa lor în contextul procedurii de achiziţie.

TITLUL II:NORME APLICABILE CONTRACTELOR

CAPITOLUL I:Proceduri

Art. 43: Condiţii referitoare la AAP şi la alte acorduri internaţionale

În măsura în care intră sub incidenţa anexelor 3, 4 şi 5 şi a notelor generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP şi a celorlalte acorduri internaţionale care prevăd obligaţii în sarcina Uniunii, entităţile contractante în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (a) acordă lucrărilor, produselor, serviciilor şi operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puţin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, produselor, serviciilor şi operatorilor economici din Uniune.

Art. 44: Alegerea procedurilor

(4)Invitaţia la procedura concurenţială de ofertare se poate face prin unul dintre următoarele mijloace:

Art. 45: Procedura deschisă

(2)Dacă entităţile contractante au publicat un anunţ orientativ periodic care nu a fost utilizat în sine ca mijloc de invitaţie la procedura concurenţială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 15 zile, sub rezerva îndeplinirii tuturor condiţiilor următoare:

Art. 46: Procedura restrânsă

(1)În cazul procedurilor restrânse, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă solicitate de entitatea contractantă.

(2)Numai operatorii economici invitaţi în acest sens de entitatea contractantă după evaluarea de către aceasta a informaţiilor furnizate pot depune o ofertă. Entităţile contractante pot limita numărul candidaţilor corespunzători pentru a fi invitaţi să participe la procedură în conformitate cu articolul 78 alineatul (2).

Art. 47: Procedura de negociere cu invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare

(1)În procedurile de negociere cu invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă solicitate de către entitatea contractantă.

(2)Numai operatorii economici invitaţi de entitatea contractantă după evaluarea de către aceasta a informaţiilor furnizate pot participa la negocieri. Entităţile contractante pot limita numărul candidaţilor corespunzători pentru a fi invitaţi să participe la procedură în conformitate cu articolul 78 alineatul (2).

Art. 48: Dialogul competitiv

(1)În cazul dialogurilor competitive, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) literele (b) şi (c), furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă solicitate de entitatea contractantă.

(3)Entităţile contractante deschid, cu participanţii selectaţi în conformitate cu dispoziţiile aplicabile prevăzute la articolele 7681, un dialog al cărui obiectiv este de a identifica şi defini mijloacele cele mai potrivite pentru a răspunde necesităţilor lor. În decursul acestui dialog, entităţile contractante pot discuta cu participanţii selectaţi toate aspectele achiziţiei.

(6)După declararea încheierii dialogului şi informarea corespunzătoare a participanţilor rămaşi, entităţile contractante îi invită pe aceştia să îşi depună ofertele finale pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi specificate în cursul dialogului. Ofertele respective cuprind toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea proiectului.

Ofertele respective pot fi clarificate, precizate şi optimizate la cererea entităţii contractante. Totuşi, precizările, clarificările, optimizările sau informaţiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea aspectelor principale ale ofertei sau ale achiziţiei, inclusiv a nevoilor şi cerinţelor stabilite în invitaţia la o procedură concurenţială de ofertare sau în documentul descriptiv, în cazul în care variaţiile la aceste aspecte, nevoi şi cerinţe sunt susceptibile de a denatura concurenţa sau de a avea un efect discriminatoriu.

(7)Entităţile contractante evaluează ofertele primite pe baza criteriilor de atribuire prevăzute în invitaţia la o procedură concurenţială de ofertare sau în documentul descriptiv.

La cererea entităţii contractante, se pot desfăşura negocieri cu ofertantul a cărui ofertă a fost identificată ca prezentând cel mai bun raport calitate-preţ, în conformitate cu articolul 82 alineatul (2), pentru a se confirma angajamentele financiare sau alţi termeni incluşi în ofertă până la finalizarea termenelor din contract, cu condiţia ca aceste negocieri să nu aibă ca efect modificarea în mod substanţial a aspectelor esenţiale ale ofertei sau ale achiziţiei, inclusiv a necesităţilor şi cerinţelor prevăzute în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare sau în documentul descriptiv şi să nu rişte să denatureze concurenţa sau să ducă la discriminare.

Art. 49: Parteneriatul pentru inovare

(1)În cazul parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) literele (b) şi (c), furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă solicitate de entitatea contractantă.

În documentele achiziţiei, entitatea contractantă identifică necesitatea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziţionarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piaţă. Aceasta indică acele elemente ale descrierii care definesc cerinţele minime care trebuie îndeplinite de toate ofertele. Indicaţiile sunt suficient de precise pentru a permite operatorilor economici să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă să depună o cerere de participare la procedură.

Termenul minim pentru primirea cererilor de participare este fixat, în general, la nu mai puţin de 30 de zile de la data trimiterii anunţului de participare şi în niciun caz nu poate fi mai mic de 15 zile. Numai operatorii economici invitaţi de entitatea contractantă după evaluarea informaţiilor furnizate pot participa la procedură. Entităţile contractante pot limita numărul candidaţilor corespunzători pentru a fi invitaţi să participe la procedură în conformitate cu articolul 78 alineatul (2). Contractele se atribuie exclusiv pe baza criteriului ofertei prezentând cel mai bun raport calitate-preţ, în conformitate cu articolul 82 alineatul (2).

(2)Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum şi achiziţia ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor care rezultă, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor convenite de performanţă şi costurilor maxime convenite între autorităţile contractante şi participanţi.

(4)În cursul negocierilor, entităţile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toţi ofertanţii. În acest scop, acestea nu furnizează, în mod discriminatoriu, informaţii care îi pot avantaja pe anumiţi ofertanţi în raport cu ceilalţi. Acestea informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au fost eliminate în conformitate cu alineatul (5) în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice sau ale altor documente ale achiziţiei decât cele care stabilesc cerinţele minime. În urma modificărilor respective, entităţile contractante acordă suficient timp ofertanţilor pentru a modifica şi a retrimite ofertele modificate, după caz.

(5)Negocierile din cadrul procedurilor privind parteneriatele pentru inovare se pot desfăşura în etape succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate prin aplicarea criteriilor de atribuire menţionate în anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziţiei. În anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziţiei, entitatea contractantă indică dacă va recurge la această opţiune.

(6)La selectarea candidaţilor, entităţile contractante aplică în special criteriile legate de capacitatea candidaţilor în domeniul cercetării şi dezvoltării, precum şi de capacitatea de a elabora şi de a pune în aplicare soluţii inovatoare.

În documentele achiziţiei, entitatea contractantă defineşte mecanismele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală. În cazul unui parteneriat pentru inovare cu mai mulţi parteneri, entitatea contractantă, în conformitate cu articolul 39, nu dezvăluie celorlalţi parteneri soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un partener în cadrul parteneriatului, fără acordul partenerului respectiv. Acest acord nu ia forma unei renunţări generale, ci este dat cu referire la comunicarea preconizată a informaţiilor specifice.

Art. 50: Utilizarea procedurii de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare

(a)dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare ca răspuns la o procedură cu invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare, atât timp cât condiţiile iniţiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanţial.

O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanţă pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanţiale, necesităţilor şi cerinţelor entităţii contractante indicate în documentele achiziţiei. O cerere de participare nu este considerată adecvată în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 78 alineatul (1) sau al articolului 80 alineatul (1) sau nu îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de entitatea contractantă în temeiul articolului 78 sau 80;

(c)dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

(f)pentru lucrări sau servicii noi constând în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredinţate contractantului căruia aceleaşi entităţi contractante i-au atribuit un contract anterior, cu condiţia ca respectivele lucrări sau servicii să fie conforme cu un proiect de bază pentru care a fost atribuit un prim contract după o procedură în conformitate cu articolul 44 alineatul (1).

CAPITOLUL II:Tehnici şi instrumente pentru achiziţiile electronice şi agregate

Art. 51: Acorduri-cadru

(1)Entităţile contractante pot încheia acorduri-cadru, cu condiţia să aplice procedurile prevăzute de prezenta directivă.

(2)Contractele încheiate în baza unui acord-cadru se atribuie în temeiul unor norme şi criterii obiective, care pot include reluarea procedurii concurenţiale între acei operatori economici care sunt parte la acordul-cadru astfel cum a fost încheiat. Respectivele norme şi criterii sunt menţionate în documentele achiziţiei pentru acordul-cadru.

Normele şi criteriile obiective menţionate la primul paragraf asigură tratamentul egal al operatorilor economici care sunt părţi la acord. În cazul în care se include reluarea procedurii concurenţiale, entităţile contractante stabilesc un termen suficient pentru a permite depunerea ofertelor referitoare la fiecare contract în parte şi atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă pe baza criteriilor de atribuire prevăzute în specificaţiile din acordul-cadru.

Art. 52: Sisteme dinamice de achiziţii

(1)Pentru achiziţiile de uz curent ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă îndeplinesc cerinţele entităţilor contractante, acestea din urmă pot utiliza un sistem dinamic de achiziţii. Sistemul dinamic de achiziţii funcţionează ca un proces în întregime electronic şi este deschis pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului de achiziţii oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de selecţie. Sistemul poate fi împărţit pe categorii de produse, lucrări sau servicii care sunt definite în mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achiziţiilor care urmează a fi realizate în cadrul categoriei în cauză. Aceste caracteristici pot include o referinţă la dimensiunea maximă admisibilă a contractelor specifice ulterioare sau la o anumită zonă geografică în care contractele specifice ulterioare vor fi executate.

(2)Pentru efectuarea unei achiziţii în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, entităţile contractante urmează regulile procedurii restrânse. Toţi candidaţii care îndeplinesc criteriile de selecţie sunt admişi în sistem, iar numărul de candidaţi care urmează să fie admişi în sistem nu este limitat în conformitate cu articolul 78 alineatul (2). În cazul în care entităţile contractante au divizat sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, acestea specifică criteriile de selecţie aplicabile pentru fiecare categorie.

a)termenul minim pentru primirea cererilor de participare este fixat, în general, la nu mai puţin de 30 de zile de la data trimiterii anunţului de participare sau, dacă se utilizează un anunţ orientativ periodic ca mijloc de invitare la procedura concurenţială de ofertare, de la data trimiterii invitaţiei pentru confirmarea interesului şi nu poate fi în niciun caz mai mic de 15 zile. Nu se mai aplică alte termene pentru primirea cererilor de participare de îndată ce a fost trimisă invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziţie specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii;

(4)Pentru atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, entităţile contractante:

(5)Entităţile contractante acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii, posibilitatea de a solicita să participe la sistem în condiţiile menţionate la alineatul (2). Entităţile contractante finalizează evaluarea unor astfel de cereri în conformitate cu criteriile de selecţie în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea lor. Termenul respectiv poate fi prelungit la 15 zile lucrătoare în cazuri individuale în care acest lucru este justificat, în special din cauza necesităţii de a examina documentaţia suplimentară sau de a verifica în alt mod dacă criteriile de selecţie sunt îndeplinite.

(6)Entităţile contractante invită toţi participanţii admişi să depună o ofertă pentru fiecare achiziţie specifică în cadrul sistemului dinamic de achiziţii, în conformitate cu articolul 74. În cazul în care sistemul dinamic de achiziţii a fost divizat pe categorii de lucrări, produse sau servicii, entităţile contractante îi invită pe toţi participanţii care au fost admişi în categoria corespunzătoare achiziţiei specifice în cauză să depună o ofertă.

Entităţile contractante atribuie contractul ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriilor de atribuire enunţate în anunţul de participare pentru sistemul dinamic de achiziţii, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau, atunci când mijlocul de invitare la o procedură concurenţială de ofertare îl constituie un anunţ privind existenţa unui sistem de calificare, în invitaţia de participare la procedura de ofertare. Dacă este cazul, aceste criterii pot fi formulate cu mai multă exactitate în invitaţia de participare la procedura de ofertare.

(7)Entităţile contractante care, în temeiul articolului 80, aplică criteriile de excludere sau de selecţie prevăzute de Directiva 2014/24/UE pot, în orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii, să solicite participanţilor admişi să depună o declaraţie pe propria răspundere, reînnoită şi actualizată, astfel cum se prevede la articolul 59 alineatul (1) din directiva menţionată, în termen de cinci zile lucrătoare de la data transmiterii cererii.

(8)Entităţile contractante indică perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare. Acestea informează Comisia cu privire la orice modificare a perioadei de valabilitate, folosind următoarele formulare standard:

Art. 53: Licitaţii electronice

(1)Entităţile contractante pot să utilizeze licitaţii electronice, în cadrul cărora sunt prezentate noi preţuri, revizuite în sens descrescător, şi/sau noi valori aferente anumitor elemente ale ofertelor.

(2)În procedurile deschise sau restrânse sau în procedurile de negociere cu invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare, entităţile contractante pot decide ca atribuirea unui contract să fie precedată de o licitaţie electronică, în cazul în care conţinutul documentelor achiziţiei, în special specificaţiile tehnice, pot fi stabilite cu exactitate.

(5)Înainte de iniţierea licitaţiei electronice, entităţile contractante efectuează o primă evaluare completă a ofertelor în conformitate cu criteriul sau criteriile de atribuire şi cu ponderile stabilite ale acestora.

În special, ofertele care nu respectă documentele achiziţiei, care au fost primite cu întârziere, care prezintă semne de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau care au fost considerate de autoritatea contractantă ca fiind anormal de scăzute, se consideră neconforme. În special ofertele prezentate de către ofertanţii care nu au calificările necesare şi ofertele al căror preţ depăşeşte bugetul autorităţii contractante, astfel cum a fost stabilit şi documentat înainte de lansarea procedurii de achiziţii publice, se consideră inacceptabile.

(6)Invitaţia este însoţită de rezultatul evaluării integrale a ofertantului în cauză, realizată conform ponderării prevăzute la articolul 82 alineatul (5) primul paragraf.

Invitaţia precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în cadrul licitaţiei electronice pentru determinarea reclasificărilor automate în funcţie de noile preţuri şi/sau de noile valori prezentate. Cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza preţului, formula respectivă include ponderile tuturor criteriilor stabilite pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, astfel cum este indicat în anunţul utilizat ca mijloc de invitaţie la procedura concurenţială de ofertare sau în alte documente ale achiziţiei. În acest scop, eventualele intervale valorice sunt totuşi reduse în prealabil la o valoare determinată.

(7)Pe parcursul fiecărei runde a unei licitaţii electronice, entităţile contractante comunică instantaneu tuturor ofertanţilor informaţii suficiente care să le permită acestora să aprecieze, în orice moment, care ar fi locul lor relativ în clasament. De asemenea, acestea pot comunica şi alte informaţii privind celelalte preţuri sau valori prezentate, cu condiţia ca acest lucru să fie menţionat în specificaţii. Totodată, ele pot anunţa, în orice moment, numărul de participanţi la runda respectivă a licitaţiei. Cu toate acestea, entităţile contractante nu pot dezvălui, în nicio situaţie, identitatea ofertanţilor în timpul desfăşurării rundelor unei licitaţii electronice.

(8)Entităţile contractante închid o licitaţie electronică în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

Art. 54: Cataloage electronice

(3)În cazul în care se acceptă sau se impune prezentarea ofertelor sub formă de cataloage electronice, entităţile contractante:

(4)În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mult de un operator economic în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, entităţile contractante pot prevedea că reluarea procedurii concurenţiale pentru contracte specifice se realizează pe baza cataloagelor actualizate. Într-un astfel de caz, entităţile contractante folosesc una dintre următoarele metode:

(5)În cazul în care entităţile contractante reiau procedura concurenţială pentru contracte specifice, în conformitate cu alineatul (4) litera (b), ele notifică ofertanţii cu privire la data şi ora la care intenţionează să colecteze informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului specific în cauză şi le dau ofertanţilor posibilitatea de a refuza această colectare de informaţii.

(6)Entităţile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziţii, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract specific sub forma unui catalog electronic.

Entităţile contractante pot, de asemenea, să atribuie contractele pe baza unui sistem dinamic de achiziţii, în conformitate cu alineatul (4) litera (b) şi cu alineatul (5), cu condiţia ca cererea de participare la sistemul dinamic de achiziţii să fie însoţită de un catalog electronic conform cu specificaţiile tehnice şi formatul stabilite de entitatea contractantă. Catalogul respectiv este completat ulterior de către candidaţi, când aceştia sunt informaţi cu privire la intenţia entităţii contractante de a constitui oferte prin intermediul procedurii de la alineatul (4) litera (b).

Art. 55: Activităţi de achiziţie centralizate şi organisme centrale de achiziţie

(1)Statele membre pot prevedea că entităţile contractante pot achiziţiona produse şi/sau servicii de la un organism central de achiziţie care oferă activitatea de achiziţie centralizată menţionată la articolul 2 punctul 10 litera (a).

De asemenea, statele membre pot prevedea posibilitatea ca entităţile contractante să achiziţioneze lucrări, produse şi servicii prin utilizarea fie a contractelor atribuite de un organism central de achiziţie, fie a sistemelor dinamice de achiziţii administrate de un organism central de achiziţie, fie a unui acord-cadru încheiat de un organism central de achiziţie care oferă activitatea de achiziţie centralizată menţionată la articolul 2 punctul 10 litera (b). În cazul în care un sistem dinamic de achiziţii care este administrat de un organism central de achiziţie poate fi utilizat de alte entităţi contractante, acest lucru se menţionează în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare care instituie sistemul dinamic de achiziţii respectiv.

(2)O entitate contractantă îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziţionează produse sau servicii de la un organism central de achiziţie care oferă activitatea de achiziţie centralizată menţionată la articolul 2 punctul 10 litera (a).

În plus, o entitate contractantă îşi îndeplineşte, de asemenea, obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziţionează lucrări, produse sau servicii prin utilizarea contractelor atribuite de organismul central de achiziţie, prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziţii administrate de organismul central de achiziţie sau utilizând un acord-cadru încheiat de organismul central de achiziţie care oferă activitatea de achiziţie centralizată menţionată la articolul 2 punctul 10 litera (b).

Art. 56: Achiziţii comune ocazionale

(2)În cazul în care o procedură de achiziţii se derulează în întregime în comun, în numele şi în contul tuturor entităţilor contractante în cauză, acestea sunt responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Această dispoziţie se aplică, de asemenea, în cazurile în care o entitate contractantă gestionează singură procedura de achiziţii, acţionând în nume propriu şi în numele celorlalte entităţi contractante în cauză.

Art. 57: Achiziţii care implică entităţi contractante din state membre diferite

(2)Un stat membru nu interzice entităţilor sale contractante să utilizeze activităţile de achiziţie centralizate oferite de organismele centrale de achiziţie situate în alt stat membru.

(3)Prestarea activităţilor de achiziţie centralizate de către un organism central de achiziţie situat într-un alt stat membru se efectuează în conformitate cu dispoziţiile de drept intern ale statului membru în care este situat organismul central de achiziţie.

(4)Mai multe entităţi contractante din state membre diferite pot să atribuie în comun un contract, să încheie un acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziţii. De asemenea, acestea pot să atribuie contracte pe baza acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii. Cu excepţia cazului în care elementele necesare au fost reglementate printr-un acord internaţional încheiat între statele membre în cauză, entităţile contractante participante încheie un acord care stabileşte:

b)organizarea internă a procedurii de achiziţii, inclusiv gestionarea procedurii, distribuţia lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate şi încheierea contractelor.

O entitate contractantă participantă îşi îndeplineşte obligaţiile în temeiul prezentei directive în cazul în care achiziţionează lucrări, produse sau servicii de la o entitate contractantă care este responsabilă de procedura de achiziţie. În momentul stabilirii responsabilităţilor şi a dreptului intern aplicabil în conformitate cu litera (a), entităţile contractante participante pot aloca responsabilităţi specifice între ele şi pot stabili dispoziţiile de drept intern aplicabile din legislaţia naţională aferentă statului lor membru. Alocarea responsabilităţilor şi dreptul intern aplicabil se menţionează în documentele achiziţiei pentru contractele atribuite în comun.

(5)În cazul în care mai multe entităţi contractante din state membre diferite au înfiinţat o entitate comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) sau alte entităţi înfiinţate în temeiul dreptului Uniunii, entităţile contractante participante convin, printr-o decizie a organismului competent al entităţii comune, asupra aplicării normelor în materie de achiziţii ale unuia dintre următoarele state membre:

CAPITOLUL III:Desfăşurarea procedurii

Secţiunea 1:Pregătire

Art. 58: Consultări preliminare ale pieţei

Art. 59: Implicarea prealabilă a candidaţilor sau a ofertanţilor

Astfel de măsuri includ comunicarea către ceilalţi candidaţi şi ofertanţi a informaţiilor relevante care au fost transmise în contextul participării candidatului sau ofertantului la pregătirea procedurii de achiziţii sau care decurg din această participare şi stabilirea unor termene adecvate pentru primirea ofertelor. Candidatul sau ofertantul în cauză este exclus din cadrul procedurii numai dacă nu există niciun alt mijloc pentru a asigura respectarea principiului egalităţii de tratament.

Art. 60: Specificaţii tehnice

(1)Specificaţiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VIII sunt stabilite în documentele achiziţiei. Specificaţiile tehnice descriu caracteristicile pe care trebuie să le întrunească lucrările, serviciile sau produsele.

(3)Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu legislaţia Uniunii, specificaţiile tehnice se formulează în unul dintre următoarele moduri:

b)făcând trimitere la specificaţii tehnice şi, în ordinea preferinţei, la standardele naţionale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau - în lipsa oricărora dintre acestea - la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent";

(4)Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu menţionează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, şi nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. O astfel de menţiune este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă şi inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatul (3). Menţiunea respectivă este însoţită de cuvintele "sau echivalent".

(5)În cazul în care o entitate contractantă utilizează opţiunea de a face trimitere la specificaţiile tehnice menţionate la alineatul (3) litera (b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul dovedeşte în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv prin mijloacele de probă prevăzute la articolul 62, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite în specificaţiile tehnice.

(6)În cazul în care o entitate contractantă utilizează opţiunea prevăzută la alineatul (3) litera (a) de a formula specificaţii tehnice din punctul de vedere al cerinţelor funcţionale sau de performanţă, aceasta nu respinge o ofertă de produse, servicii sau lucrări conforme cu un standard naţional care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un standard internaţional sau cu un sistem tehnic de referinţă elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificaţii se referă la cerinţele funcţionale sau de performanţă pe care le-a stabilit entitatea respectivă.

Art. 61: Etichete

(1)În cazul în care intenţionează să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, entităţile contractante pot solicita în specificaţiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condiţiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările, produsele sau serviciile corespund caracteristicilor solicitate, dacă toate condiţiile de mai jos sunt îndeplinite:

e)cerinţele de etichetare sunt stabilite de o terţă parte asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influenţă decisivă.

În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu are nicio posibilitate de a obţine eticheta specifică indicată de entitatea contractantă sau o etichetă echivalentă în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, entitatea contractantă acceptă şi alte mijloace de probă adecvate, care pot include un dosar tehnic al fabricantului, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le furnizeze îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele specifice indicate de entitatea contractantă.

(2)În cazul în care o etichetă îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c), (d) şi (e), dar stabileşte şi cerinţe care nu au legătură cu obiectul contractului, entităţile contractante nu solicită eticheta ca atare, ci pot defini specificaţiile tehnice prin trimitere la specificaţiile detaliate ale etichetei respective sau, dacă este necesar, la părţile acestora care sunt legate de obiectul contractului şi sunt adecvate pentru a defini caracteristicile obiectului respectiv.

Art. 62: Rapoarte de încercare, certificare şi alte mijloace de probă

(1)Entităţile contractante pot impune operatorilor economici obligaţia de a furniza un raport de încercare de la un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat eliberat de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea cu cerinţele sau criteriile stabilite în specificaţiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condiţiile de executare a contractului.

(2)Entităţile contractante acceptă şi alte mijloace de probă adecvate decât cele menţionate la alineatul (1), cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic în cauză nu are acces la certificatele sau rapoartele de încercare menţionate la alineatul (1) sau nicio posibilitate de a le obţine în termenele stabilite, cu condiţia ca lipsa accesului să nu fie imputabilă operatorului economic în cauză şi cu condiţia ca operatorul economic în cauză să dovedească că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerinţele sau criteriile care figurează în specificaţiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condiţiile de executare a contractului.

Art. 63: Comunicarea specificaţiilor tehnice

(1)La cererea operatorilor economici interesaţi de obţinerea unui contract, entităţile contractante pun la dispoziţie specificaţiile tehnice la care se face trimitere în mod regulat în contractele lor de produse, lucrări sau servicii sau specificaţiile tehnice pe care intenţionează să le aplice contractelor în cazul cărora invitaţia la procedura concurenţială de ofertare este un anunţ orientativ periodic. Aceste specificaţii se pun la dispoziţie prin mijloace electronice, cu acces liber, direct, total şi gratuit.

Cu toate acestea, specificaţiile tehnice se transmit prin alte mijloace decât cele electronice în cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziţiei dintr-unul dintre motivele prevăzute la articolul 40 alineatul (1) al doilea paragraf sau în cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziţiei, pentru că entităţile contractante intenţionează să aplice articolul 39 alineatul (2).

Art. 64: Variante

(1)Entităţile contractante pot autoriza ofertanţii sau le pot solicita acestora să transmită variante care îndeplinesc cerinţele minime specificate de entităţile contractante.

Entităţile contractante specifică în documentele achiziţiei dacă autorizează sau solicită variante şi, în acel caz, menţionează cerinţele minime pe care ar trebui să le respecte aceste variante, precum şi eventualele cerinţe specifice pentru prezentarea acestora, în special dacă variantele pot fi depuse numai în cazul în care a fost depusă şi o ofertă, care nu este o variantă. În cazul în care se autorizează sau se solicită utilizarea de variante, entităţile contractante se asigură totodată că criteriile de atribuire alese pot fi aplicate atât în cazul variantelor care îndeplinesc aceste cerinţe minime, cât şi în cazul ofertelor conforme care nu sunt variante.

Art. 65: Împărţirea contractelor pe loturi

(1)Entităţile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate şi pot stabili dimensiunea şi obiectul unor astfel de loturi.

(2)Entităţile contractante pot, chiar şi atunci când pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite unui ofertant, cu condiţia ca numărul maxim de loturi pentru fiecare ofertant să fie indicat în anunţul de participare sau în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în invitaţia de participare la procedura de ofertare sau la negociere. Autorităţile contractante indică în documentele achiziţiei criteriile sau normele obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite, în cazul în care aplicarea criteriilor de atribuire ar duce la atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim.

(3)Statele membre pot să prevadă că, în cazul în care pot fi atribuite mai multe loturi aceluiaşi ofertant, entităţile contractante pot atribui un contract care combină mai multe sau toate loturile, în cazul în care acestea au precizat în anunţul de participare sau în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în invitaţia de participare la procedura de ofertare sau la negociere că îşi rezervă posibilitatea de a face acest lucru şi au indicat loturile sau grupurile de loturi care pot fi combinate.

Art. 66: Stabilirea termenelor

(3)Entităţile contractante prelungesc termenele pentru primirea ofertelor, astfel încât toţi operatorii economici interesaţi să poată avea cunoştinţă de toate informaţiile necesare pentru prezentarea ofertelor, în următoarele cazuri:

Secţiunea 2:Publicare şi transparenţă

Art. 67: Anunţuri orientative periodice

(1)Entităţile contractante îşi pot face cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate prin publicarea unui anunţ orientativ periodic. Aceste anunţuri conţin informaţiile prevăzute în anexa VI partea A secţiunea I. Anunţurile se publică fie de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, fie de către entităţile contractante pe profilul lor de cumpărător, în conformitate cu anexa IX punctul 2 litera (b). În cazul în care anunţul orientativ periodic este publicat de entităţile contractante pe profilul lor de cumpărător, acestea notifică Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene publicarea anunţului indicativ periodic pe un profil de cumpărător în conformitate cu punctul 3 din anexa IX. Anunţurile respective conţin informaţiile prevăzute în anexa VI partea B.

(2)Atunci când o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare se face prin intermediul unui anunţ orientativ periodic în ceea ce priveşte procedurile restrânse şi procedurile de negociere cu o invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare, anunţul îndeplineşte toate cerinţele de mai jos:

d)a fost trimis spre publicare într-o perioadă cuprinsă între 35 de zile şi 12 luni înainte de data la care este trimisă invitaţia de confirmare a interesului.

Art. 68: Anunţuri privind existenţa unui sistem de calificare

(2)Entităţile contractante precizează perioada de valabilitate a sistemului de calificare în anunţul privind existenţa sistemului. Acestea notifică Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene cu privire la orice modificare a perioadei de valabilitate, folosind următoarele formulare standard:

Art. 70: Anunţuri de atribuire a contractelor

(2)În cazul în care invitaţia la procedura concurenţială de ofertare pentru contractul în cauză a fost făcută sub forma unui anunţ orientativ periodic şi entitatea contractantă a hotărât că nu va atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de anunţul orientativ periodic, anunţul de atribuire a contractului conţine o menţiune specifică în acest sens.

În cazul acordurilor-cadru încheiate în conformitate cu articolul 51, entităţile contractante nu sunt obligate să transmită un anunţ privind rezultatele procedurii de achiziţii pentru fiecare contract bazat pe acordul-cadru. Statele membre pot impune entităţilor contractante să grupeze trimestrial anunţurile privind rezultatele procedurii de achiziţii pentru contractele întemeiate pe acordul-cadru. În acest caz, entităţile contractante trimit anunţurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

(3)Informaţiile furnizate în conformitate cu anexa XII şi destinate publicării se publică în conformitate cu anexa IX. Anumite informaţii privind atribuirea contractului sau încheierea acordului-cadru pot să nu fie publicate în cazul în care dezvăluirea lor ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară în alt mod interesului public sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar putea aduce atingere concurenţei loiale între operatorii economici.

Art. 71: Formă şi modalităţi de publicare a anunţurilor

(4)Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene se asigură că textul integral şi rezumatul anunţurilor orientative periodice menţionate la articolul 67 alineatul (2), al invitaţiilor la proceduri concurenţiale de ofertare care prevăd instituirea unui sistem dinamic de achiziţii, astfel cum este prevăzut la articolul 52 alineatul (4) litera (a), precum şi al anunţurilor privind existenţa unui sistem de calificare folosite ca mijloc de invitare la o procedură concurenţială de ofertare în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) litera (b) continuă să fie publicate:

a)în cazul anunţurilor orientative periodice, timp de 12 luni sau până la primirea unui anunţ de atribuire a contractului, conform dispoziţiilor de la articolul 70 alineatul (2), care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei de 12 luni vizate de invitaţia la procedura concurenţială de ofertare. Cu toate acestea, în cazul contractelor care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, anunţul orientativ periodic menţionat la articolul 92 alineatul (1) litera (b) continuă să fie publicat până la sfârşitul perioadei sale de valabilitate indicată iniţial sau până la primirea unui anunţ de atribuire a contractului, conform dispoziţiilor de la articolul 70, care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de invitaţia la procedura concurenţială de ofertare;

Art. 72: Publicarea la nivel naţional

Art. 73: Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziţiei

(1)Entităţile contractante oferă acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziţiei de la data publicării unui anunţ în conformitate cu articolul 71 sau de la data la care a fost trimisă o invitaţie pentru confirmarea interesului.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziţiei, dintr-unul dintre motivele prevăzute la articolul 40 alineatul (1) al doilea paragraf, entităţile contractante pot indica în anunţ sau în invitaţia pentru confirmarea interesului că documentele achiziţiei în cauză vor fi transmise prin alte mijloace decât mijloace electronice, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungeşte cu cinci zile, cu excepţia cazurilor de urgenţă demonstrate în mod corespunzător menţionate la articolul 45 alineatul (3) şi în cazul în care termenul este stabilit de comun acord în temeiul articolului 46 alineatul (2) al doilea paragraf sau al articolului 47 alineatul (2) al doilea paragraf.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziţiei, deoarece entităţile contractante intenţionează să aplice articolul 39 alineatul (2), acestea indică în anunţ sau în invitaţia pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la procedura concurenţială de ofertare se foloseşte un anunţ privind existenţa unui sistem de calificare, în documentele achiziţiei, ce măsuri menite să protejeze natura confidenţială a informaţiilor solicită şi modul în care se poate obţine accesul la documentele în cauză. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungeşte cu cinci zile, cu excepţia cazurilor de urgenţă demonstrate în mod corespunzător menţionate la articolul 45 alineatul (3) şi în cazul în care termenul este stabilit de comun acord în temeiul articolului 46 alineatul (2) al doilea paragraf sau al articolului 47 alineatul (2) al doilea paragraf.

Art. 74: Invitaţii către candidaţi

(1)În cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor de dialog competitiv, al parteneriatelor pentru inovare şi al procedurilor de negociere cu o invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare, entităţile contractante invită simultan şi în scris candidaţii selectaţi să îşi depună ofertele, să ia parte la dialog sau să negocieze.

(2)Invitaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol includ o trimitere la adresa electronică unde au fost puse la dispoziţie direct, prin mijloace electronice, documentele achiziţiei. Invitaţiile sunt însoţite de documentele achiziţiei, în cazul în care aceste documente nu au făcut obiectul accesului liber, direct, total şi gratuit, din motivele prevăzute la articolul 73 alineatul (1) al treilea sau al patrulea paragraf, şi nu au fost deja puse la dispoziţie în alt mod. În plus, invitaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol includ informaţiile prevăzute în anexa XIII.

Art. 75: Informarea solicitanţilor de calificare, a candidaţilor şi a ofertanţilor

(1)Entităţile contractante informează cât mai curând posibil fiecare candidat şi ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte încheierea unui acord-cadru, atribuirea contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu încheia un acord-cadru, de a nu atribui un contract pentru care s-a lansat o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, de a relua procedura ori de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii.

(2)La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, entităţile contractante, cât mai curând posibil şi în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică:

(3)Entităţile contractante pot decide să nu comunice anumite informaţii prevăzute la alineatele (1) şi (2), privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, în cazul în care dezvăluirea respectivelor informaţii ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic, public sau privat, sau ar putea aduce atingere concurenţei loiale dintre operatorii economici.

Secţiunea 3:Selecţia participanţilor şi atribuirea contractelor

Subsecţiunea 0:

Art. 76: Principii generale

(1)În scopul selectării participanţilor în cadrul procedurilor de achiziţie se aplică toate regulile următoare:

(2)Atunci când o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare se face prin intermediul unui anunţ privind existenţa unui sistem de calificare şi în scopul selectării participanţilor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor specifice care fac obiectul invitaţiei la procedura concurenţială de ofertare, entităţile contractante:

(4)În cazul în care informaţiile sau documentele care trebuie să fie depuse de către operatorii economici sunt sau par a fi incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite documente, entităţile contractante pot, cu excepţia unor dispoziţii contrare din dreptul intern de punerea în aplicare a prezentei directive, să solicite operatorilor economici în cauză să prezinte, să suplimenteze, să clarifice sau să completeze informaţiile sau documentele relevante într-un termen adecvat, cu condiţia ca astfel de solicitări să fie realizate respectând pe deplin principiile egalităţii de tratament şi transparenţei.

(7)În cazul procedurilor deschise, entităţile contractante pot decide să examineze ofertele înainte de a verifica îndeplinirea cerinţelor de către ofertanţi, cu condiţia respectării dispoziţiilor pertinente de la articolele 76-84, inclusiv a regulii conform căreia contractul nu se atribuie unui ofertant care ar fi trebuit exclus în conformitate cu articolul 80 sau care nu îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de entitatea contractantă în conformitate cu articolul 78 alineatul (1) şi cu articolul 80.

(8)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 103 pentru modificarea listei din anexa XIV, în cazul în care acest lucru este necesar, în vederea adăugării noilor acorduri internaţionale care au fost ratificate de toate statele membre sau în cazul în care acordurile internaţionale existente menţionate nu mai sunt ratificate de toate statele membre sau sunt în vreun fel modificate, de exemplu în ceea ce priveşte domeniul de aplicare, conţinutul sau denumirea.

Subsecţiunea 1:Calificarea şi selecţia calitativă

Art. 77: Sisteme de calificare

(2)Sistemul menţionat la alineatul (1) poate implica diferite etape de calificare.

Art. 78: Criterii de selecţie calitativă

(2)În măsura în care este necesar pentru a asigura un echilibru adecvat între caracteristicile speciale ale procedurii de achiziţii şi resursele necesare pentru realizarea sa, entităţile contractante pot stabili, în cadrul procedurilor restrânse sau de negociere, în dialogurile competitive sau în parteneriatele pentru inovare, norme şi criterii obiective care reflectă această necesitate şi permit entităţii contractante să reducă numărul candidaţilor care vor fi invitaţi la procedura de ofertare sau la negociere. Numărul candidaţilor selectaţi ţine seama, cu toate acestea, de nevoia de a asigura o concurenţă adecvată.

Art. 79: Utilizarea capacităţilor altor entităţi

(1)În cazul în care normele şi criteriile obiective de excludere şi selectare a operatorilor economici care au solicitat calificarea într-un sistem de calificare includ cerinţe privind capacitatea economică şi financiară a operatorului economic sau capacităţile sale tehnice şi profesionale, operatorul economic se poate baza, acolo unde este necesar, pe capacitatea altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturii dintre el şi entităţile respective. În ceea ce priveşte criteriile referitoare la calificările educaţionale şi profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al întreprinderii, sau la experienţa profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacităţile altor entităţi atunci când acestea din urmă vor desfăşura lucrările sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacităţi. În cazul în care un operator economic doreşte să se bazeze pe capacităţile altor entităţi, acesta dovedeşte entităţii contractante că va dispune de resursele respective pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului de calificare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entităţi în acest sens.

În cazul în care, în temeiul articolului 80 din prezenta directivă, entităţile contractante fac trimitere la criteriile de excludere sau de selecţie prevăzute de Directiva 2014/24/UE, entităţile contractante verifică, în conformitate cu articolul 80 alineatul (3) din prezenta directivă, dacă celelalte entităţi pe a căror capacitate operatorul economic intenţionează să se bazeze îndeplinesc criteriile de selecţie relevante sau dacă există motivele de excludere la care au făcut trimitere entităţile contractante în temeiul articolului 57 din Directiva 2014/24/UE. Entitatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive obligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere. Entitatea contractantă poate solicita, sau statul membru îi poate impune să solicite, ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive neobligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere.

(2)În cazul în care normele şi criteriile obiective de excludere şi selectare a candidaţilor şi ofertanţilor în cadrul procedurilor deschise, restrânse sau de negociere, în dialogurile competitive ori în cadrul parteneriatelor pentru inovare includ cerinţe privind capacitatea economică şi financiară a operatorului economic sau capacităţile sale tehnice şi profesionale, operatorul economic se poate baza, acolo unde este necesar şi pentru un anumit contract, pe capacităţile altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturii dintre el şi entităţile respective. În ceea ce priveşte criteriile referitoare la calificările educaţionale şi profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al întreprinderii, sau la experienţa profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacităţile altor entităţi atunci când acestea din urmă vor desfăşura lucrările sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacităţi. În cazul în care un operator economic doreşte să se bazeze pe capacităţile altor entităţi, acesta dovedeşte entităţii contractante că va dispune de resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea entităţilor respective în acest sens.

În cazul în care, în temeiul articolului 80 din prezenta directivă, entităţile contractante fac trimitere la criteriile de excludere sau de selecţie prevăzute de Directiva 2014/24/UE, entităţile contractante verifică, în conformitate cu articolul 80 alineatul (3) din prezenta directivă, dacă celelalte entităţi pe a căror capacitate operatorul economic intenţionează să se bazeze îndeplinesc criteriile de selecţie relevante sau dacă există motivele de excludere la care au făcut trimitere entităţile contractante în temeiul articolului 57 din Directiva 2014/24/UE. Entitatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască o entitate care nu îndeplineşte un criteriu de selecţie relevant sau în legătură cu care există motive obligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere. Entitatea contractantă poate solicita, sau statul membru îi poate impune să solicite, ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive neobligatorii de excludere la care entitatea contractantă a făcut trimitere.

Art. 80: Utilizarea motivelor de excludere şi a criteriilor de selecţie prevăzute în Directiva 2014/24/UE

(1)Normele şi criteriile obiective de excludere şi selectare a operatorilor economici care solicită calificarea într-un sistem de calificare, precum şi normele şi criteriile obiective de excludere şi selectare a candidaţilor şi ofertanţilor în cadrul procedurilor deschise, restrânse sau de negociere, al dialogurilor competitive sau al parteneriatelor pentru inovare pot include motivele de excludere enumerate la articolul 57 din Directiva 2014/24/UE, în termenii şi condiţiile prevăzute la articolul respectiv.

Art. 81: Standarde de asigurare a calităţii şi standarde de management de mediu

(1)Entităţile contractante, în cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calităţii, inclusiv privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, se raportează la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Entităţile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Totodată, acestea acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calităţii, în cazul în care operatorul economic în cauză nu a avut nicio posibilitate de a obţine aceste certificate în termenele stabilite din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca acesta să dovedească faptul că măsurile propuse de asigurare a calităţii respectă standardele impuse de asigurare a calităţii.

(2)Atunci când entităţile contractante solicită prezentarea unor certificate întocmite de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, acestea se raportează la sistemul de management de mediu şi audit al Uniunii Europene (EMAS) sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaţionale pertinente emise de organisme acreditate. Entităţile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre.

Subsecţiunea 2:Atribuirea contractului

Art. 82: Criterii de atribuire a contractelor

(2)Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva entităţii contractante este identificată pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă, în conformitate cu articolul 83, şi poate include cel mai bun raport preţ-calitate evaluat pe baza unor criterii, cum ar fi aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, legate de obiectul contractului în cauză. Printre aceste criterii se pot număra, de exemplu:

c)serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie, angajamentele în ceea ce priveşte piesele şi securitatea aprovizionării.

(3)Criteriile de atribuire sunt considerate a fi legate de obiectul contractului de achiziţii publice în cazul în care se referă la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului din orice punct de vedere şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, inclusiv factorii implicaţi:

(5)Entitatea contractantă precizează, în documentele achiziţiei, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care aceasta este stabilită exclusiv pe baza preţului.

Art. 83: Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă

(1)Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă acoperă, în măsura în care sunt pertinente, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viaţă al unui produs, serviciu sau al unei lucrări:

(2)În cazul în care entităţile contractante evaluează costurile folosind o abordare pe baza costului ciclului de viaţă, acestea indică în documentele achiziţiei datele care trebuie furnizate de către ofertanţi şi metoda pe care entitatea contractantă o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viaţă pe baza acestor date.

(3)În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe ciclu de viaţă a devenit obligatorie printr-un act legislativ al Uniunii, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe ciclu de viaţă.

Art. 84: Oferte anormal de scăzute

(2)Clarificările menţionate la alineatul (1) se pot referi în mod concret la:

(4)În cazul în care o entitate contractantă stabileşte că o ofertă este anormal de scăzută pentru că ofertantul a obţinut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsă doar din acest motiv numai după consultarea ofertantului, dacă acesta nu este în măsură să demonstreze, într-un termen suficient stabilit de entitatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piaţa internă în sensul articolului 107 din TFUE. Entitatea contractantă care respinge o ofertă în aceste circumstanţe aduce acest lucru la cunoştinţa Comisiei.

Secţiunea 4:Oferte care cuprind produse originare din ţări terţe şi relaţiile cu aceste ţări

Art. 85: Oferte care cuprind produse originare din ţări terţe

(2)Orice ofertă prezentată pentru atribuirea unui contract de produse poate fi respinsă în cazul în care proporţia produselor originare din ţări terţe, determinată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), depăşeşte 50 % din valoarea totală a produselor care constituie oferta.

(3)Sub rezerva celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care două sau mai multe oferte sunt echivalente din punctul de vedere al criteriilor de atribuire definite la articolul 82, se preferă acele oferte care nu pot fi respinse în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Valoarea acelor oferte este considerată echivalentă, în sensul prezentului articol, în cazul în care diferenţa de preţ nu depăşeşte 3 %.

Art. 86: Relaţii cu ţări terţe în ceea ce priveşte contractele de lucrări, produse şi servicii

(3)Comisia încearcă, intervenind pe lângă ţările terţe interesate, să remedieze orice situaţie în care constată, fie pe baza rapoartelor menţionate la alineatul (2), fie pe baza altor informaţii, că, în contextul atribuirii de contracte de achiziţii de servicii, o ţară terţă:

(5)În condiţiile menţionate la alineatele (3) şi (4), Comisia poate propune Consiliului, în orice moment, să adopte un act de punere în aplicare, să suspende sau să restrângă atribuirea contractelor de servicii pe o perioadă care urmează a fi prevăzută în actul de punere în aplicare respectiv:

CAPITOLUL IV:Executarea contractului

Art. 88: Subcontractarea

(3)Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului şi atunci când natura contractului permite acest lucru, entitatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plăţile datorate pentru servicii, produse sau lucrări furnizate operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul (contractantul principal). Printre aceste măsuri se pot număra mecanisme corespunzătoare care să permită contractantului principal să formuleze obiecţii cu privire la plăţile necuvenite. Dispoziţiile privind această modalitate de plată se includ în documentele achiziţiei.

(5)În cazul contractelor de achiziţii de lucrări şi în ceea ce priveşte serviciile care urmează să fie prestate la o instalaţie aflată sub directa supraveghere a entităţii contractante, după atribuirea contractului şi cel mai târziu în momentul începerii executării acestuia, entitatea contractantă solicită contractantului principal să îi indice numele, datele de contact şi reprezentanţii legali ai subcontractanţilor săi implicaţi în lucrările sau serviciile respective, în măsura în care aceste informaţii sunt cunoscute la momentul respectiv. Entitatea contractantă solicită contractantului principal să îi notifice orice modificări ale acestor informaţii pe durata contractului, precum şi informaţiile obligatorii privind eventualii noi subcontractanţi implicaţi ulterior în lucrările sau serviciile respective.

Acolo unde este necesar în scopul aplicării alineatului (6) litera (b) de la prezentul articol, informaţiile solicitate sunt însoţite de declaraţiile pe propria răspundere ale subcontractanţilor, în conformitate cu articolul 80 alineatul (3). Măsurile de punere în aplicare prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol pot prevedea ca subcontractanţii prezentaţi după atribuirea contractului să furnizeze certificatele şi alte documente justificative în locul declaraţiei pe propria răspundere.

(6)În scopul de a evita încălcarea obligaţiilor menţionate la articolul 36 alineatul (2), pot fi luate măsuri corespunzătoare, cum ar fi:

b)în conformitate cu articolul 80 alineatul (3) din prezenta directivă, autorităţile contractante pot să verifice, din proprie iniţiativă sau la cererea statelor membre, dacă există motive de excludere a subcontractanţilor în temeiul articolului 57 din Directiva 2014/24/UE. În astfel de cazuri, autoritatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractantă, din proprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, poate solicita ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive neobligatorii de excludere.

Art. 89: Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

(1)Contractele şi acordurile-cadru pot fi modificate fără o nouă procedură de achiziţii în conformitate cu prezenta directivă în oricare dintre următoarele cazuri:

a)atunci când modificările, indiferent de valoarea lor monetară, au fost prevăzute în documentele iniţiale ale achiziţiei sub forma unor clauze sau opţiuni de revizuire clare, precise şi fără echivoc, printre care se pot număra clauze de revizuire a preţurilor. Astfel de clauze precizează limitele şi natura posibilelor modificări sau opţiuni, precum şi condiţiile în care se poate recurge la acestea. Acestea nu prevăd modificări sau opţiuni care ar schimba caracterul general al contractului sau al acordului-cadru;

b)pentru lucrările, serviciile sau produsele adiţionale din partea contractantului iniţial, indiferent de valoarea lor, care au devenit necesare şi care nu au fost incluse în procedura de achiziţii iniţială, iar schimbarea contractantului:

d)atunci când un nou contractant îl înlocuieşte pe cel căruia entitatea contractantă i-a atribuit iniţial contractul, drept consecinţă:

(ii)a preluării poziţiei contractantului iniţial prin succesiune universală sau parţială, ca urmare a unor operaţiuni de restructurare a societăţii comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziţie sau insolvenţă, de către un alt operator economic care îndeplineşte criteriile de selecţie calitativă stabilite iniţial, cu condiţia ca aceasta să nu implice alte modificări substanţiale ale contractului şi să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau

(2)În plus, fără a exista nevoia de a verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (4) literele (a)-(d), contractele pot fi modificate fără a fi necesară o nouă procedură de achiziţii în conformitate cu prezenta directivă şi atunci când valoarea modificării este mai mică decât ambele valori următoare:

(4)Modificarea unui contract sau a unui acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată a fi substanţială în sensul alineatului (1) litera (e) atunci când, prin această modificare, contractul sau acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanţial de cele ale documentului iniţial. În orice caz, fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (2), o modificare este considerată a fi substanţială atunci când este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

Art. 90: Încetarea contractului

TITLUL III:REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIŢII

CAPITOLUL I:Servicii sociale şi alte servicii specifice

Art. 92: Publicarea anunţurilor

(1)Entităţile contractante care intenţionează să atribuie un contract pentru serviciile menţionate la articolul 91 îşi fac cunoscută intenţia prin oricare dintre următoarele mijloace:

Art. 93: Principii de atribuire a contractelor

(2)Statele membre se asigură că entităţile contractante pot să ţină seama de nevoia de a asigura calitatea, continuitatea, accesibilitatea, preţurile convenabile, disponibilitatea şi caracterul cuprinzător al serviciilor, de nevoile specifice ale diferitelor categorii de utilizatori, inclusiv ale grupurilor dezavantajate şi vulnerabile, de implicarea şi responsabilizarea utilizatorilor, precum şi de inovare. De asemenea, statele membre pot prevedea ca alegerea furnizorului de servicii să se facă pe baza ofertei care prezintă cel mai bun raport preţ-calitate, ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de durabilitate ale serviciilor sociale.

Art. 94: Contracte rezervate pentru anumite servicii

(1)Statele membre pot prevedea faptul că entităţile contractante care sunt autorităţi contractante pot rezerva dreptul organizaţiilor de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii publice destinate exclusiv serviciilor de sănătate, sociale şi culturale menţionate la articolul 91, care sunt cuprinse în codurile CPV 75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8, 80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000-9, 80520000-5, 80590000-6, de la 85000000-9 la 85323000-9, 92500000-6, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.

(2)O organizaţie menţionată la alineatul (1) îndeplineşte toate condiţiile următoare:

CAPITOLUL II:Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Art. 95: Domeniu de aplicare

Art. 96: Anunţuri

(1)Entităţile contractante care intenţionează să organizeze un concurs de proiecte lansează invitaţia la procedura concurenţială de ofertare prin intermediul unui anunţ de concurs.

(2)Invitaţia la procedura concurenţială de ofertare conţine informaţiile prevăzute în anexa XIX, iar anunţul privind rezultatele unui concurs de proiecte conţine informaţiile prevăzute în anexa XX, conform formularelor standard. Comisia stabileşte formularele standard respective prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 105.

Art. 97: Norme privind organizarea concursurilor de proiecte, selectarea participanţilor şi a juriului

Art. 98: Deciziile juriului

TITLUL IV:GUVERNANŢĂ

Art. 99: Asigurarea punerii în aplicare

(2)Statele membre se asigură că aplicarea normelor în materie de achiziţii publice este monitorizată.

(3)Rezultatele activităţilor de monitorizare în conformitate cu alineatul (2) se pun la dispoziţia publicului prin intermediul unor mijloace de informare adecvate. Aceste rezultate se pun, de asemenea, la dispoziţia Comisiei. De exemplu, acestea pot fi integrate în rapoartele de monitorizare menţionate la al doilea paragraf de la prezentul alineat.

Până la 18 aprilie 2017 şi, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre transmit Comisiei un raport de monitorizare care include, după caz, informaţii privind cele mai frecvente surse de aplicare greşită sau de incertitudine juridică, inclusiv posibile probleme structurale sau recurente în aplicarea normelor, privind nivelul participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi privind prevenirea, detectarea şi raportarea adecvată a cazurilor de fraudă, corupţie, conflict de interese şi alte nereguli grave în achiziţiile publice.

(6)Autorităţile contractante, cel puţin pe durata contractului, păstrează copii ale tuturor contractelor încheiate care au o valoare egală sau mai mare decât:

Art. 100: Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

(1)Entităţile contractante păstrează informaţii corespunzătoare referitoare la fiecare contract sau la fiecare acord-cadru reglementat de prezenta directivă şi la fiecare situaţie în care s-a instituit un sistem dinamic de achiziţii. Aceste informaţii sunt suficiente pentru a le permite, la o dată ulterioară, să justifice deciziile luate în legătură cu:

(2)Entităţile contractante documentează evoluţia tuturor procedurilor de achiziţie, indiferent dacă procedurile sunt efectuate prin mijloace electronice sau nu. În acest scop, acestea se asigură că păstrează suficientă documentaţie pentru a justifica deciziile luate în toate etapele procedurii de achiziţie, cum ar fi documentaţia privind comunicările cu operatorii economici şi deliberările interne, pregătirea documentelor achiziţiei, de dialog sau de negociere, după caz, precum şi etapele de selecţie şi de atribuire a contractului. Documentaţia se păstrează timp de minim trei ani de la data atribuirii contractului.

Art. 101: Raportări naţionale şi informaţii statistice

(1)Comisia revizuieşte calitatea şi exhaustivitatea datelor care pot fi extrase din anunţurile menţionate la articolele 67-71, 92 şi 96, care sunt publicate în conformitate cu anexa IX.

În cazul în care calitatea şi exhaustivitatea datelor menţionate în prezentul articol la primul paragraf nu se conformează obligaţiilor specificate la articolul 67 alineatul (1), articolul 68 alineatul (1), articolul 69, articolul 70 alineatul (1), articolul 92 alineatul (3) şi la articolul 96 alineatul (2), Comisia solicită informaţii complementare din partea statului membru vizat. Într-un termen rezonabil, statul membru vizat furnizează informaţiile statistice lipsă solicitate de Comisie.

(2)Până la 18 aprilie 2017 şi, ulterior, la a fiecare trei ani, statele membre înaintează Comisiei un raport statistic privind achiziţiile publice care ar fi fost reglementate de prezenta directivă în cazul în care valoarea acestora ar fi depăşit pragul relevant prevăzut la articolul 15, indicând o estimare a valorii totale agregate a acestor achiziţii pe parcursul perioadei în cauză. Estimarea respectivă poate, în special, să se bazeze pe datele disponibile în cadrul cerinţelor de publicare la nivel naţional sau pe estimări bazate pe eşantioane.

Art. 102: Cooperare administrativă

(2)Autorităţile competente din toate statele membre în cauză fac schimb de informaţii respectând normele privind protecţia datelor cu caracter personal prevăzute în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) şi de Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (²).

TITLUL V:COMPETENŢE DELEGATE, COMPETENŢE DE PUNERE ÎN APLICARE ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 103: Exercitarea delegării

(5)Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 4, 17, 40, 41, 76 şi 83 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 104: Procedura de urgenţă

Art. 105: Procedura comitetului

Art. 106: Transpunere şi dispoziţii tranzitorii

(2)În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 40 alineatul (1) până la 18 octombrie 2018, cu excepţia cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie în conformitate cu articolul 52, articolul 53, articolul 54, articolul 55 alineatul (3), articolul 71 alineatul (2) sau articolul 73.

Art. 108: Revizuire

ANEXA I:LISTA ACTIVITĂŢILOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 2 LITERA (A)

NACE (¹)					Cod CPV
SECŢIUNEA F			CONSTRUCŢII
Diviziune	Grupă	Clasă	Descriere	Note
45			Construcţii	Această diviziune include: construcţia de clădiri şi lucrări noi, restaurare şi reparaţii curente.	45000000
	45.1		Pregătirea şantierelor		45100000
		45.11	Demolări de clădiri; terasamente	Această clasă include: - demolarea clădirilor şi a altor structuri; - degajarea şantierelor; - lucrări de terasament: excavarea, umplerea, nivelarea şantierelor de construcţii, săpare de şanţuri, îndepărtarea rocilor, demolare prin explozie etc.; - pregătirea şantierelor pentru exploatare minieră; - îndepărtarea solului şi alte lucrări de dezvoltare şi pregătire a terenurilor şi a şantierelor miniere. Această clasă cuprinde, de asemenea: - drenarea şantierelor de construcţii; - drenarea terenurilor agricole şi forestiere.	45110000
		45.12	Lucrări de foraj şi sondaj	Această clasă include: - sondaje experimentale, foraje de recunoaştere şi carotaje pentru construcţii, precum şi pentru studii geofizice, geologice sau alte studii similare. Această clasă nu cuprinde: - forarea puţurilor de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor naturale, a se vedea 11.20; - forarea puţurilor de apă, a se vedea 45.25; - săparea de puţuri, a se vedea 45.25; - prospectarea zăcămintelor de ţiţei şi de gaze naturale, precum şi studiile geofizice, geologice şi seismice, a se vedea 74.20.	45120000
	45.2		Lucrări de construcţii complete sau parţiale; lucrări de geniu civil		45200000
		45.21	Lucrări generale de construcţii de clădiri şi lucrări de geniu civil	Această clasă include: - construcţii de clădiri de toate tipurile şi construcţii civile; - poduri, inclusiv cele destinate susţinerii şoselelor suspendate, viaducte, tuneluri şi pasaje subterane; - conducte, linii de comunicaţii şi linii electrice pentru transport pe distanţe mari; - conducte, linii de comunicaţii şi linii electrice pentru reţele urbane; - lucrări conexe de amenajare urbană; - asamblarea şi montarea de construcţii prefabricate pe şantiere. Această clasă nu cuprinde: - servicii referitoare la extracţia ţiţeiului şi a gazelor naturale, a se vedea 11.20; - construcţia de lucrări complet prefabricate din elemente din alte materiale decât betonul fabricate de unitatea care execută lucrările, a se vedea diviziunile 20, 26 şi 28; - lucrări de construcţii, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf şi alte instalaţii sportive, a se vedea 45.23; - lucrări de instalaţii pentru construcţii, a se vedea 45.3; - lucrări de finisare, a se vedea 45.4; - activităţi de arhitectură şi de inginerie, a se vedea 74.20; - gestionarea proiectelor de construcţii, a se vedea 74.20.	45210000 cu excepţia - 45213316 45220000 45231000 45232000
		45.22	Ridicarea de şarpante şi acoperişuri	Această clasă include: - ridicarea de şarpante; - montarea acoperişurilor; - lucrări de impermeabilizare.	45261000
		45.23	Construcţii de autostrăzi, şosele, aerodromuri şi complexe sportive	Această clasă include: - construcţia de autostrăzi, de drumuri, de şosele, alte căi pentru vehicule şi pietoni; - construcţia de căi ferate; - construcţia de piste de aterizare-decolare; - lucrări de construcţii, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf şi alte instalaţii sportive; - marcarea cu vopsea a suprafeţelor rutiere şi a spaţiilor de parcare. Această clasă nu cuprinde: - terasamentele preliminare, a se vedea 45.11.	45212212 şi DA03 45230000 cu excepţia: - 45231000 - 45232000 - 45234115
		45.24	Lucrări hidrotehnice	Această clasă include - construcţia de: - căi navigabile, porturi, lucrări fluviale, porturi de agrement (marinas), ecluze etc.; - baraje şi diguri; - dragare; - lucrări subacvatice.	45240000
		45.25	Alte lucrări de construcţii care implică lucrări speciale	Această clasă include: - activităţile de construcţii specializate care implică un aspect comun pentru mai multe tipuri de lucrări şi care necesită competenţe sau echipamente specializate; - realizarea de fundaţii, inclusiv instalarea piloţilor; - forarea şi construcţia de puţuri de apă, săparea de puţuri; - montarea elementelor de structură metalică ce nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările; - îndoirea structurilor metalice; - lucrări de zidire cu cărămidă sau piatră; - montarea şi demontarea schelelor şi a platformelor de lucru proprii sau închiriate; - construcţia de coşuri de fum şi de cuptoare industriale. Această clasă nu cuprinde: - închirierea de schele fără montare şi demontare, a se vedea 71.32.	45250000 45262000
	45.3		Lucrări de instalaţii		45300000
		45.31	Lucrări de instalaţii electrice	Această clasă include: instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a următoarelor elemente: - cabluri şi conexiuni electrice; - sisteme de telecomunicaţii; - instalaţii electrice de încălzire; - antene pentru clădiri rezidenţiale; - sisteme de alarmă împotriva incendiilor; - sisteme de alarmă antiefracţie; - ascensoare şi scări rulante; - paratrăsnete etc.	45213316 45310000 cu excepţia: - 45316000
		45.32	Lucrări de izolare	Această clasă include: - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, de izolaţii termice, acustice sau împotriva vibraţiilor. Această clasă nu cuprinde: - lucrări de impermeabilizare, a se vedea 45.22.	45320000
		45.33	Instalaţii	Această clasă include: - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a următoarelor elemente: - instalaţii şi echipamente sanitare; - echipamente pentru distribuţia gazelor; - echipamente şi conducte de încălzire, de ventilare, de refrigerare sau de climatizare; - instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere. Această clasă nu cuprinde: - instalarea sistemelor electrice de încălzire, a se vedea 45.31.	45330000
		45.34	Alte lucrări de instalaţii	Această clasă include: - instalarea sistemelor de iluminat şi de semnalizare pentru şosele, căi ferate, aeroporturi şi porturi; - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a instalaţiilor şi a echipamentelor neclasificate în altă parte.	45234115 45316000 45340000
	45.4		Lucrări de finisare		45400000
		45.41	Tencuire	Această clasă include: - aplicarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a ipsosului şi a stucului pentru structuri sau ornamente interioare şi exterioare, inclusiv a materialelor de făţuire asociate.	45410000
		45.42	Tâmplărie şi dulgherie	Această clasă include: - instalarea de uşi, ferestre, tocuri şi rame pentru uşi şi ferestre, bucătării echipate, scări, echipamente pentru magazine şi echipamente similare, din lemn sau din alte materiale, care nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările; - amenajări interioare, precum plafoane, lambriuri din lemn, compartimentări mobile etc. Această clasă nu cuprinde: - acoperirea cu parchet sau alte pardoseli din lemn, a se vedea 45.43.	45420000
		45.43	Îmbrăcarea podelelor şi a pereţilor	Această clasă include: - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a următoarelor elemente: - dale din ceramică, beton sau piatră pentru pereţi sau podele; - parchete şi alte pardoseli din lemn, mochete şi linoleum; - inclusiv din cauciuc sau plastic; - materiale de placare a podelelor sau a pereţilor din terrazzo, marmură, granit sau ardezie; - tapete.	45430000
		45.44	Vopsitorie şi montare de geamuri	Această clasă include: - vopsirea interioară şi exterioară a clădirilor; - vopsirea structurilor de construcţii civile; - montarea sticlei, a oglinzilor etc. Această clasă nu cuprinde: - instalarea ferestrelor, a se vedea 45.42.	45440000
		45.45	Alte lucrări de finisare	Această clasă include: - instalarea piscinelor private; - curăţirea pereţilor exteriori ai clădirilor cu ajutorul aburilor, prin sablare sau alte metode similare; - celelalte lucrări de finalizare şi finisare a clădirilor neclasificate în altă parte. Această clasă nu cuprinde: - curăţirea pereţilor interiori ai clădirilor şi ai altor construcţii, a se vedea 74.70.	45212212 şi DA04 45450000
	45.5		Închirierea de echipamente de construcţie sau demolare cu operator		45500000
		45.50	Închirierea de echipamente de construcţie sau demolare cu operator	Această clasă nu cuprinde: - închirierea de maşini şi echipamente de construcţie sau demolare fără operator, a se vedea 71.32.	45500000
(¹)Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 (JO L 293, 24.10.1990, p. 1).

ANEXA II:LISTA ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (3)

ANEXA III:LISTA ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 34 ALINEATUL (3)

ANEXA IV:TERMENE PENTRU ADOPTAREA ACTELOR DE PUNERE ÎN APLICARE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 35

1.Termenele pentru adoptarea actelor de punere în aplicare menţionate la articolul 35 sunt următoarele:

(b)130 de zile lucrătoare în alte cazuri decât cele menţionate la litera (a).

2.Comisia poate cere statului membru sau entităţii contractante în cauză ori autorităţii naţionale independente menţionate la punctul 1 sau oricărei alte autorităţi naţionale competente să furnizeze toate informaţiile necesare sau să completeze ori să clarifice într-un termen adecvat informaţiile transmise. În cazul unor răspunsuri întârziate sau incomplete, termenele prevăzute la punctul 1 primul paragraf se suspendă pentru o durată egală cu perioada dintre expirarea termenului stabilit în cererea de informaţii şi primirea informaţiilor complete şi corecte.

ANEXA V:CERINŢELE PRIVIND INSTRUMENTELE ŞI DISPOZITIVELE PENTRU RECEPŢIA ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, A CERERILOR DE CALIFICARE, PRECUM ŞI A PLANURILOR ŞI PROIECTELOR ÎN CADRUL CONCURSURILOR

ANEXA VI:

PARTEA A:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE ORIENTATIVE PERIODICE

I.Informaţii care trebuie incluse în toate cazurile

3._

II.Informaţii suplimentare care trebuie furnizate în cazul în care anunţul se utilizează ca mijloc de invitare la procedura concurenţială de ofertare sau permite reducerea termenelor de primire a ofertelor [articolul 67 alineatul (2)]

10.Natura şi cantitatea produselor care urmează să fie furnizate sau natura generală a lucrării sau categoria serviciului, cu descrierea respectivă, precizând dacă se au în vedere unul sau mai multe acorduri-cadru, inclusiv opţiunile de achiziţie suplimentară şi termenul estimat pentru exercitarea opţiunilor respective, precum şi numărul unor eventuale reînnoiri. De asemenea, în cazul contractelor recurente trebuie să se indice calendarul provizoriu al invitaţiilor ulterioare la procedura concurenţială de ofertare. Se precizează dacă sunt implicate achiziţii, leasing, închiriere sau cumpărare cu plata în rate sau orice combinaţii ale acestora.

21.Dacă se cunosc, criteriile menţionate la articolul 82 care se vor utiliza pentru atribuirea contractului. Cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza preţului, se menţionează criteriile care reprezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, precum şi ponderea acestora sau, dacă este cazul, ordinea importanţei criteriilor respective, atunci când aceste informaţii nu se regăsesc în specificaţii sau nu vor fi indicate în invitaţia pentru confirmarea interesului menţionată la articolul 67 alineatul (2) litera (b) sau în invitaţia la procedura de ofertare sau la negociere.

PARTEA B:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND PUBLICAREA UNUI ANUNŢ ORIENTATIV PERIODIC PE UN PROFIL DE CUMPĂRĂTOR, CARE NU SE UTILIZEAZĂ CA MIJLOC DE INVITARE LA PROCEDURA CONCURENŢIALĂ DE OFERTARE

ANEXA VII:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN DOCUMENTELE ACHIZIŢIEI ÎN CAZUL LICITAŢIILOR ELECTRONICE [ARTICOLUL 53 ALINEATUL (4)]

ANEXA VIII:DEFINIŢII PRIVIND ANUMITE SPECIFICAŢII TEHNICE

1."specificaţie tehnică" înseamnă:

(a)în cazul contractelor de produse sau de servicii, o specificaţie menţionată într-un document pentru a defini caracteristicile pe care trebuie să le aibă un produs sau un serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanţă climatică şi de mediu, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu handicap) şi evaluarea conformităţii, performanţele, utilizarea produsului, siguranţa sau dimensiunile acestuia, inclusiv cerinţele aplicabile produsului în ceea ce priveşte denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, instrucţiunile de utilizare, procesele şi metodele de producţie în toate etapele ciclului de viaţă al produsului sau al serviciului, precum şi procedurile de evaluare a conformităţii;

(b)în cazul contractelor de achiziţie de lucrări, totalitatea cerinţelor tehnice conţinute în special în documentele achiziţiei, ce definesc caracteristicile pe care trebuie să le aibă un material, un produs sau o livrare de produse, care permit caracterizarea materialului, produsului sau livrării de produse astfel încât să corespundă utilizării preconizate de entitatea contractantă; aceste caracteristici includ nivelurile de performanţă climatică şi de mediu, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu handicap) şi evaluarea conformităţii, performanţele, siguranţa sau dimensiunile, inclusiv procedurile pentru asigurarea calităţii, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, instrucţiunile de utilizare, precum şi metodele şi procesele de producţie în toate etapele ciclului de viaţă al lucrărilor; caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare şi calculare a costurilor, condiţiile de testare, de control şi de recepţie a lucrărilor, precum şi tehnicile sau metodele de construcţie şi toate celelalte condiţii cu caracter tehnic pe care entitatea contractantă este în măsură să le prevadă, conform unor reglementări generale sau specifice, în ceea ce priveşte lucrările finalizate şi materialele sau componentele acestora;

2."standard" înseamnă o specificaţie tehnică adoptată de un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, a cărui respectare nu este obligatorie şi care este unul dintre următoarele:

3."evaluare tehnică europeană" înseamnă evaluarea documentată a performanţelor unui produs pentru construcţii, în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale acestuia, în conformitate cu respectivul document de evaluare european, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹);

ANEXA IX:DETALII PRIVIND PUBLICAREA

1.Publicarea anunţurilor

2.Publicarea informaţiilor complementare sau suplimentare

(b)Profilul de cumpărător poate conţine anunţurile orientative periodice prevăzute la articolul 67 alineatul (1), informaţii privind invitaţiile curente la procedura concurenţială de ofertare, achiziţiile programate, contractele încheiate, procedurile anulate şi orice alte informaţii utile cu caracter general, precum un punct de contact, un număr de telefon şi de fax, o adresă poştală şi o adresă de e-mail. Profilul de cumpărător poate, de asemenea, include anunţuri orientative periodice ca mijloc de invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, care sunt publicate la nivel naţional în conformitate cu articolul 72.

ANEXA X:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢUL REFERITOR LA EXISTENŢA UNUI SISTEM DE CALIFICARE

10.Dacă se cunosc, criteriile menţionate la articolul 82 care se vor utiliza pentru atribuirea contractului. Cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza preţului, se menţionează criteriile care reprezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, precum şi ponderea acestora sau, după caz, ordinea importanţei criteriilor respective, în cazul în care nu apar în specificaţii sau nu vor fi indicate în invitaţia de participare la procedura de ofertare sau la negociere.

ANEXA XI:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE PARTICIPARE

(A)PROCEDURI DESCHISE

6.Pentru produse şi lucrări:

a)natura şi cantitatea produselor care urmează să fie livrate (coduri CPV), inclusiv opţiunile de achiziţie suplimentară şi, dacă este posibil, termenul estimat pentru exercitarea opţiunilor respective, precum şi numărul eventual de reînnoiri. De asemenea, în cazul contractelor recurente trebuie, dacă este posibil, să se indice calendarul provizoriu al invitaţiilor ulterioare la procedura concurenţială de ofertare pentru produsele care urmează să fie achiziţionate sau natura şi amploarea serviciilor care urmează să fie furnizate şi caracteristicile generale ale lucrărilor (coduri CPV);

7.Pentru servicii:

(B)PROCEDURI RESTRÂNSE

6.Pentru produse şi lucrări:

7.Pentru servicii:

16.Criteriile menţionate la articolul 82 care urmează să fie utilizate la atribuirea contractului. Cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza preţului, se menţionează criteriile care reprezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, precum şi ponderea acestora sau, după caz, ordinea importanţei criteriilor respective, în cazul în care nu apar în specificaţii sau nu vor fi indicate în invitaţia de participare la procedura de ofertare.

(C)PROCEDURI DE NEGOCIERE

6.Pentru produse şi lucrări:

7.Pentru servicii:

15.Criteriile menţionate la articolul 82 care urmează să fie utilizate la atribuirea contractului. Cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza preţului, se menţionează criteriile care reprezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, precum şi ponderea acestora sau, după caz, ordinea importanţei criteriilor respective, în cazul în care nu apar în specificaţii sau nu vor fi indicate în invitaţia la negociere.

ANEXA XII:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR

I.Informaţii pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (¹).

II.Informaţii care nu sunt destinate publicării

ANEXA XIII:CONŢINUTUL INVITAŢIILOR DE A PREZENTA O OFERTĂ, DE A PARTICIPA LA DIALOG, DE A NEGOCIA SAU DE A CONFIRMA INTERESUL, PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 74

1.Invitaţiile pentru depunerea ofertelor, pentru participarea la dialog sau pentru negociere prevăzute la articolul 74 trebuie să conţină cel puţin:

2.În cazul în care invitaţia la procedura concurenţială de ofertare se face prin intermediul unui anunţ orientativ periodic, entităţile contractante invită ulterior toţi candidaţii să îşi confirme interesul pe baza informaţiilor detaliate referitoare la contractul respectiv, înainte de începerea selectării ofertanţilor sau participanţilor la o negociere.

ANEXA XIV:LISTA CONVENŢIILOR INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL ŞI AL MEDIULUI MENŢIONATE LA ARTICOLUL 36 ALINEATUL (2)

ANEXA XVI:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND MODIFICAREA CONTRACTULUI ÎN CURSUL PERIOADEI SALE DE VALABILITATE

ANEXA XVII:SERVICII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 91

Cod CPV	Descriere
75200000-8; 75231200-6; 75231240-8; 79611000-0; 79622000-0 [Servicii de furnizare personal menajer]; 79624000-4 [Servicii de asigurare de personal de asistenţă medicală] şi 79625000-1 [Servicii de asigurare de personal medical] de la 85000000-9 la 85323000-9; 98133100-5, 98133000-4; 98200000-5 şi 98500000-8 [Case particulare cu personal angajat] şi 98513000-2 - 98514000-9 [Servicii de forţă de muncă pentru particulari, Servicii de personal de agenţii pentru particulari, Servicii de personal de birou pentru particulari, Servicii de personal angajat temporar pentru particulari, Servicii de asistenţă la domiciliu şi Servicii domestice]	Servicii de sănătate, servicii sociale şi servicii conexe
85321000-5 şi 85322000-2, 75000000-6 [Servicii de administraţie publică, de apărare şi de asigurări sociale], 75121000-0, 75122000-7, 75124000-1; de la 79995000-5 la 79995200-7; de la 80000000-4 Servicii de învăţământ şi formare profesională la 80660000-8; de la 92000000-1 la 92700000-8, 79950000-8 [Servicii de organizare de expoziţii, de târguri şi de congrese], 79951000-5 [Servicii de organizare de seminarii], 79952000-2 [Servicii pentru evenimente], 79952100-3 [Servicii de organizare de evenimente culturale], 79953000-9 [Servicii de organizare de festivaluri], 79954000-6 [Servicii de organizare de petreceri], 79955000-3 [Servicii de organizare de prezentări de modă], 79956000-0 [Servicii de organizare de târguri şi expoziţii]	Servicii sociale administrative, servicii de învăţământ, servicii de sănătate şi servicii culturale
75300000-9	Servicii de asigurări sociale obligatorii (¹)
75310000-2, 75311000-9, 75312000-6, 75313000-3, 75313100-4, 75314000-0, 75320000-5, 75330000-8, 75340000-1	Servicii de indemnizaţii
98000000-3, 98120000-0; 98132000-7; 98133110-8 şi 98130000-3	Alte servicii comunitare, sociale şi personale, inclusiv servicii prestate de organizaţii sindicale, de organizaţii politice, de asociaţii de tineri şi servicii diverse prestate de organizaţii asociative
98131000-0	Servicii religioase
de la 55100000-1 la 55410000-7; de la 55521000-8 la 55521200-0 [55521000-8 Servicii de catering la domiciliu, 55521100-9 Servicii de livrare a mâncării la domiciliu, 55521200-0 Servicii de livrare a mâncării] 55510000-8 [Servicii de cantină], 55511000-5 [Servicii de cantină şi alte servicii de cafenea cu clientelă restrânsă], 55512000-2 [Servicii de gestionare a cantinelor], 55523100-3 [Servicii de restaurant pentru şcoli], 55520000-1 [Servicii de catering], 55522000-5 [Servicii de catering pentru societăţi de transport], 55523000-2 [Servicii de catering pentru alte societăţi sau instituţii], 55524000-9 [Servicii de catering pentru şcoli]	Servicii hoteliere şi restaurante
de la 79100000-5 la 79140000-7; 75231100-5;	Servicii juridice, în măsura în care nu sunt excluse în temeiul articolului 21 litera (c)
de la 75100000-7 la 75120000-3; 75123000-4; de la 75125000-8 la 75131000-3	Alte servicii administrative şi servicii guvernamentale
de la 75200000-8 la 75231000-4;	Prestări de servicii pentru comunitate
de la 75231210-9 la 75231230-5; de la 75240000-0 la 75252000-7; 794300000-7; 98113100-9	Servicii legate de închisori, de securitate publică şi de salvare, în măsura în care nu sunt excluse în temeiul articolului 21 litera (h)
de la 79700000-1 la 79721000-4 [Servicii de investigaţie şi de siguranţă, Servicii de siguranţă, Servicii de monitorizare a sistemelor de alarmă, Servicii de pază, Servicii de supraveghere, Servicii de localizare, Servicii de localizare a transfugilor, Servicii de patrulare, Servicii de eliberare de ecusoane de identificare, Servicii de investigaţie şi Servicii de agenţii de detectivi] 79722000-1 [Servicii de grafologie], 79723000-8 [Servicii de analiză a deşeurilor]	Servicii de investigaţie şi de siguranţă
98900000-2 [Servicii prestate de organizaţii şi de organisme extrateritoriale] şi 98910000-5 [Servicii specifice organizaţiilor şi organismelor internaţionale]	Servicii internaţionale
64000000-6 [Servicii poştale şi de telecomunicaţii], 64100000-7 [Servicii poştale şi de curierat], 64110000-0 [Servicii poştale], 64111000-7 [Servicii poştale de distribuire a ziarelor şi a periodicelor], 64112000-4 [Servicii poştale de distribuire a corespondenţei], 64113000-1 [Servicii poştale de distribuire a coletelor], 64114000-8 [Servicii de ghişee de oficii poştale], 64115000-5 [Închiriere de cutii poştale], 64116000-2 [Servicii post-restant], 64122000-7 [Servicii de curierat şi de mesagerie internă în birouri]	Servicii poştale
50116510-9 [Servicii de reşapare de pneuri], 71550000-8 [Servicii de feronerie]	Servicii diverse
(¹)Aceste servicii nu intră sub incidenţa prezentei directive în cazul în care sunt organizate sub formă de servicii fără caracter economic de interes general. Statele membre au libertatea de a organiza prestarea de servicii sociale obligatorii sau a altor servicii sub formă de servicii de interes general sau sub formă de servicii fără caracter economic de interes general.

ANEXA XVIII:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE REFERITOARE LA CONTRACTELE CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE ŞI ALTE SERVICII SPECIFICE

Partea A:Anunţul de participare

Partea B:Anunţul orientativ periodic

3.În măsura în care sunt deja cunoscute:

Partea C:Anunţurile privind existenţa unui sistem de calificare

3.În măsura în care sunt deja cunoscute:

Partea D:Anunţul de atribuire a contractului

ANEXA XIX:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND CONCURSURILE DE PROIECTE

ANEXA XX:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND REZULTATELE CONCURSURILOR DE PROIECTE

ANEXA XXI:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Prezenta directivă	Directiva 2004/17/CE
Articolul 1	Articolul 1 prima teză
-	Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 2 punctul 1	Articolul 1 alineatul (2) litera (a)
Articolul 2 punctul 2	Articolul 1 alineatul (2) litera (b) prima teză
Articolul 2 punctul 3	Articolul 1 alineatul (2) litera (b) a doua teză
Articolul 2 punctul 4	Articolul 1 alineatul (2) litera (c)
Articolul 2 punctul 5	Articolul 1 alineatul (2) litera (d) primul paragraf
Articolul 2 punctul 6	Articolul 1 alineatul (7) primul şi doilea paragraf
Articolul 2 punctul 7	Articolul 1 alineatul (7) al treilea paragraf
Articolul 2 punctul 8	Articolul 1 alineatul (7) al treilea paragraf
Articolul 2 punctul 9	Articolul 34 alineatul (1)
Articolul 2 punctul 10	Articolul 1 alineatul (8)
Articolul 2 punctul 11	-
Articolul 2 punctul 12	Articolul 1 alineatul (8)
Articolul 2 punctul 13	-
Articolul 2 punctul 14	Articolul 1 alineatul (11)
Articolul 2 punctul 15	Articolul 1 alineatul (12)
Articolul 2 punctul 16	-
Articolul 2 punctul 17	Articolul 1 alineatul (10)
Articolul 2 punctul 18	-
Articolul 2 punctul 19	-
Articolul 2 punctul 20	-
Articolul 3 alineatul (1)	Articolul 2 alineatul (1) litera (a) primul paragraf
Articolul 3 alineatul (2)	-
Articolul 3 alineatul (3)	-
Articolul 3 alineatul (4)	Articolul 2 alineatul (1) litera (a) al doilea paragraf
Articolul 4 alineatul (1)	Articolul 2 alineatul (2)
Articolul 4 alineatul (2)	Articolul 2 alineatul (1) litera (b)
Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 2 alineatul (3)
Articolul 4 alineatul (3) al doilea şi al treilea paragraf	-
Articolul 4 alineatul (4)	-
Articolul 5 alineatul (1)	-
Articolul 5 alineatul (2) primul paragraf	-
Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 1 alineatul (2) litera (d) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 5 alineatul (3)	-
Articolul 5 alineatul (4) primul şi al doilea paragraf	-
Articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf	-
Articolul 5 alineatul (5)	-
Articolul 6 alineatul (1) primul şi al doilea paragraf	-
Articolul 6 alineatul (1) al treilea paragraf	Articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 6 alineatul (2)	Articolul 9 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 6 alineatul (3) litera (a)	Articolul 9 alineatul (2)
Articolul 6 alineatul (3) litera (b)	-
Articolul 6 alineatul (3) litera (c)	Articolul 9 alineatul (3)
Articolul 7	Articolul 3 alineatele (1) şi (3), articolul 4 alineatul (1), articolul 7 litera (a)
Articolul 8	Articolul 3 alineatele (1) şi (2)
Articolul 9 alineatul (1)	Articolul 3 alineatul (3)
Articolul 9 alineatul (2)	Articolul 3 alineatul (4)
Articolul 10	Articolul 4
Articolul 11	Articolul 5 alineatul (1)
-	Articolul 5 alineatul (2)
Articolul 12	Articolul 7 litera (b)
Articolul 13 alineatul (1)	Articolul 6 alineatele (1) şi (2) litera (c) la final
Articolul 13 alineatul (2) litera (a)	Articolul 6 alineatul (2) litera (a)
Articolul 13 alineatul (2) litera (b)	Articolul 6 alineatul (2) litera (b)
Articolul 13 alineatul (2) litera (c) punctele (i) şi (ii)	Articolul 6 alineatul (2) litera (c) prima şi a treia liniuţă
-	Articolul 6 alineatul (2) litera (c) a doua, a patra, a cincea şi a şasea liniuţă
Articolul 14 litera (a)	Articolul 7 litera (a)
Articolul 14 litera (b)	Articolul 7 litera (a)
-	Articolul 8
-	Anexele I-X
Articolul 15	Articolele 16 şi 61
Articolul 16 alineatul (1)	Articolul 17 alineatul (1) şi articolul 17 alineatul (8)
Articolul 16 alineatul (2)	-
Articolul 16 alineatul (3)	Articolul 17 alineatul (2) şi articolul 17 alineatul (8)
Articolul 16 alineatul (4)	-
Articolul 16 alineatul (5)	Articolul 17 alineatul (3)
Articolul 16 alineatul (6)	-
Articolul 16 alineatul (7)	Articolul 17 alineatele (4) şi (5)
Articolul 16 alineatul (8)	Articolul 17 alineatul (6) litera (a) primul şi doilea paragraf
Articolul 16 alineatul (9)	Articolul 17 alineatul (6) litera (b) primul şi doilea paragraf
Articolul 16 alineatul (10)	Articolul 17 alineatul (6) litera (a) al treilea paragraf şi litera (b) al treilea paragraf
Articolul 16 alineatul (11)	Articolul 17 alineatul (7)
Articolul 16 alineatul (12)	Articolul 17 alineatul (9)
Articolul 16 alineatul (13)	Articolul 17 alineatul (10)
Articolul 16 alineatul (14)	Articolul 17 alineatul (11)
Articolul 17	Articolul 69
Articolul 18 alineatul (1)	Articolul 19 alineatul (1)
Articolul 18 alineatul (2)	Articolul 19 alineatul (2)
Articolul 19 alineatul (1)	Articolul 20 alineatul (1) şi articolul 62 punctul 1.
Articolul 19 alineatul (2)	Articolul 20 alineatul (2)
Articolul 20	Articolul 22 şi articolul 62 punctul 1.
Articolul 21 litera (a)	Articolul 24 litera (a)
Articolul 21 litera (b)	Articolul 24 litera (b)
Articolul 21 litera (c)	-
Articolul 21 litera (d)	Articolul 24 litera (c)
Articolul 21 litera (e)	-
Articolul 21 litera (f)	Articolul 24 litera (d)
Articolul 21 litera (g)	-
Articolul 21 litera (h)	-
Articolul 21 litera (i)	-
Articolul 22	Articolul 25
Articolul 23	Articolul 26
Articolul 24 alineatul (1)	Articolul 22a
Articolul 24 alineatul (2)	Articolul 21; articolul 62 punctul (1)
Articolul 24 alineatul (3)	Articolul 21; articolul 62 punctul (1)
Articolul 25	-
Articolul 26	-
Articolul 27 alineatul (1)	Articolul 22a la sfârşit, articolul 12 din Directiva 2009/81/CE
Articolul 27 alineatul (2)	-
Articolul 28	-
Articolul 29 alineatul (1)	Articolul 23 alineatul (1)
Articolul 29 alineatul (2)	Articolul 23 alineatul (1)
Articolul 29 alineatul (3)	Articolul 23 alineatul (2)
Articolul 29 alineatul (4)	Articolul 23 alineatul (3) literele (a)-(c)
Articolul 29 alineatul (5)	Articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf
Articolul 29 alineatul (6)	Articolul 23 alineatul (3) al treilea paragraf
Articolul 30	Articolul 23 alineatul (4)
Articolul 31	Articolul 23 alineatul (5)
Articolul 32	Articolul 24 litera (e)
Articolul 33 alineatele (1) şi (2)	Articolul 27
Articolul 33 alineatul (3)	-
Articolul 34 alineatul (1) prima şi a doua teză	Articolul 30 alineatul (1) şi articolul 62 punctul 2
Articolul 34 alineatul (1) a treia teză	-
Articolul 34 alineatul (1) a patra teză	Articolul 30 alineatul (2), considerentul 41
Articolul 34 alineatul (2) primul paragraf	Articolul 30 alineatul (2)
Articolul 34 alineatul (2) al doilea paragraf	-
Articolul 34 alineatul (3)	Articolul 30 alineatul (3)
Articolul 35 alineatul (1)	Articolul 30 alineatul (4) primul paragraf şi alineatul (5) primul şi doilea paragraf
Articolul 35 alineatul (2)	Articolul 30 alineatul (5) primul şi doilea paragraf
Articolul 35 alineatul (3)	Articolul 30 alineatul (4) al doilea paragraf, alineatul (5) al patrulea paragraf şi articolul 62 punctul 2
-	Articolul 30 alineatul (4) al treilea paragraf
Articolul 35 alineatul (4)	-
Articolul 35 alineatul (5)	Articolul 30 alineatul (6) al doilea paragraf
Articolul 35 alineatul (6)	Articolul 30 alineatul (6) al treilea şi al patrulea paragraf
Articolul 36 alineatul (1)	Articolul 10
Articolul 36 alineatul (2)	-
Articolul 37	Articolul 10
Articolul 38 alineatul (1)	Articolul 28 primul paragraf
Articolul 38 alineatul (2)	Articolul 28 al doilea paragraf
Articolul 39	Articolul 13
Articolul 40 alineatul (1)	Articolul 48 alineatele (1), (2) şi (4); articolul 64 alineatul (1)
Articolul 40 alineatul (2)	-
Articolul 40 alineatul (3)	Articolul 48 alineatul (3); articolul 64 alineatul (2)
Articolul 40 alineatul (4)	-
Articolul 40 alineatul (5)	-
Articolul 40 alineatul (6)	Articolul 48 alineatele (5) şi (6); articolul 64 alineatul (3)
Articolul 40 alineatul (7) primul paragraf	Articolul 70 alineatul (2) litera (f) al doilea paragraf
Articolul 40 alineatul (7) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 41 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (13)
Articolul 41 alineatul (2)	Articolul 70 alineatul (2) literele (c) şi (d); articolul 70 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 42	-
Articolul 43	Articolul 12
Articolul 44 alineatul (1)	Articolul 40 alineatele (1) şi (2)
Articolul 44 alineatul (2)	Articolul 40 alineatul (2)
Articolul 44 alineatul (3)	-
Articolul 44 alineatul (4)	Articolul 42 alineatele (1) şi (3) litera (b)
Articolul 44 alineatul (5)	Începutul articolului 40 alineatul (3)
Articolul 45 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 1 alineatul (9) litera (a)
Articolul 45 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf	Articolul 45 alineatul (2)
Articolul 45 alineatul (2)	Articolul 45 alineatul (4)
Articolul 45 alineatul (3)	-
Articolul 45 alineatul (4)	-
Articolul 46	Articolul 1 alineatul (9) litera (b) şi articolul 45 alineatul (3)
Articolul 47	Articolul 1 alineatul (9) litera (c) şi articolul 45 alineatul (3)
Articolul 48	-
Articolul 49	-
Articolul 50 litera (a)	Articolul 40 alineatul (3) litera (a)
Articolul 50 litera (b)	Articolul 40 alineatul (3) litera (b)
Articolul 50 litera (c)	Articolul 40 alineatul (3) litera (c)
Articolul 50 litera (d)	Articolul 40 alineatul (3) litera (d)
Articolul 50 litera (e)	Articolul 40 alineatul (3) litera (e)
Articolul 50 litera (f)	Articolul 40 alineatul (3) litera (g)
Articolul 50 litera (g)	Articolul 40 alineatul (3) litera (h)
Articolul 50 litera (h)	Articolul 40 alineatul (3) litera (j)
Articolul 50 litera (i)	Articolul 40 alineatul (3) litera (k)
Articolul 50 litera (j)	Articolul 40 alineatul (3) litera (l)
Articolul 51 alineatul (1) primul şi al doilea paragraf	Articolul 14 alineatul (1) şi articolul 1 alineatul (4)
Articolul 51 alineatul (1) al treilea paragraf	-
Articolul 51 alineatul (2) primul şi al doilea paragraf	-
Articolul 51 alineatul (2) al treilea paragraf	Articolul 14 alineatul (4)
Articolul 52 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (5) şi articolul 15 alineatul (1)
Articolul 52 alineatul (2)	Articolul 15 alineatul (2)
Articolul 52 alineatul (3)	Articolul 15 alineatul (2) ultima teză
Articolul 52 alineatul (4)	Articolul 15 alineatul (3)
Articolul 52 alineatul (5)	Articolul 15 alineatul (4)
Articolul 52 alineatul (6)	Articolul 15 alineatul (6)
Articolul 52 alineatul (7)	-
Articolul 52 alineatul (8)	-
Articolul 52 alineatul (9)	Articolul 15 alineatul (7) al treilea paragraf
Articolul 53 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 1 alineatul (6) şi articolul 56 alineatul (1)
Articolul 53 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf	Articolul 1 alineatul (6)
Articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 56 alineatul (2)
Articolul 53 alineatul (3)	Articolul 56 alineatul (2) al treilea paragraf
Articolul 53 alineatul (4)	Articolul 56 alineatul (3)
Articolul 53 alineatul (5)	Articolul 56 alineatul (4)
Articolul 53 alineatul (6)	Articolul 56 alineatul (5)
Articolul 53 alineatul (7)	Articolul 56 alineatul (6)
Articolul 53 alineatul (8)	Articolul 56 alineatul (7)
Articolul 53 alineatul (9)	Articolul 56 alineatul (8)
Articolul 54	-
Articolul 55 alineatul (1)	Articolul 29 alineatul (1)
Articolul 55 alineatul (2)	Articolul 29 alineatul (2)
Articolul 55 alineatul (3)	-
Articolul 55 alineatul (4)	Articolul 29 alineatul (2)
Articolul 56	-
Articolul 57	-
Articolul 58	Considerentul 15
Articolul 59	-
Articolul 60 alineatul (1)	Articolul 34 alineatul (1)
Articolul 60 alineatul (2)	Articolul 34 alineatul (2)
Articolul 60 alineatul (3)	Articolul 34 alineatul (3)
Articolul 60 alineatul (4)	Articolul 34 alineatul (8)
Articolul 60 alineatul (5)	Articolul 34 alineatul (4)
Articolul 60 alineatul (6)	Articolul 34 alineatul (5)
Articolul 61 alineatul (1)	Articolul 34 alineatul (6)
Articolul 61 alineatul (2)	Articolul 34 alineatul (6)
Articolul 62 alineatul (1)	Articolul 34 alineatul (4) al doilea paragraf; articolul 34 alineatul (5) al doilea şi al treilea paragraf; articolul 34 alineatul (6) al doilea paragraf; articolul 34 alineatul (7)
Articolul 62 alineatul (2)	Articolul 34 alineatul (4) primul paragraf; articolul 34 alineatul (5) primul paragraf; articolul 34 alineatul (6) primul paragraf
Articolul 62 alineatul (3)	-
Articolul 63	Articolul 35
Articolul 64 alineatul (1)	Articolul 36 alineatul (1)
Articolul 64 alineatul (2)	Articolul 36 alineatul (2)
Articolul 65	-
Articolul 66 alineatul (1)	Articolul 45 alineatul (1)
Articolul 66 alineatul (2)	Articolul 45 alineatul (9)
-	Articolul 45 alineatul (10)
Articolul 66 alineatul (3)	Articolul 45 alineatul (9)
Articolul 67 alineatul (1)	Articolul 41 alineatele (1) şi (2)
Articolul 67 alineatul (2)	Articolul 42 alineatul (3) şi articolul 44 alineatul (1)
Articolul 68	Articolul 41 alineatul (3)
Articolul 69	Articolul 42 alineatul (1) litera (c) şi articolul 44 alineatul (1)
Articolul 70 alineatul (1)	Articolul 43 alineatul (1) primul paragraf şi articolul 44 alineatul (1)
Articolul 70 alineatul (2)	Articolul 43 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 70 alineatul (3)	Articolul 43 alineatele (2) şi (3)
Articolul 70 alineatul (4)	Articolul 43 alineatul (5)
Articolul 71 alineatul (1)	Articolul 44 alineatul (1) şi articolul 70 alineatul (1) litera (b)
Articolul 71 alineatul (2) prima teză	Articolul 44 alineatele (2) şi (3)
Articolul 71 alineatul (2) a doua şi a treia teză	Articolul 44 alineatul (4) al doilea paragraf
Articolul 71 alineatul (3)	Articolul 44 alineatul (4) primul paragraf
Articolul 71 alineatul (4)	-
Articolul 71 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 44 alineatul (6)
Articolul 71 alineatul (5) al doilea paragraf	Articolul 44 alineatul (7)
Articolul 71 alineatul (6)	Articolul 44 alineatul (8)
Articolul 72 alineatul (1)	Articolul 44 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 72 alineatele (2) şi (3)	Articolul 44 alineatul (5) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 73 alineatul (1)	Articolul 45 alineatul (6)
Articolul 73 alineatul (2)	Articolul 46 alineatul (2)
Articolul 74 alineatul (1)	Articolul 47 alineatul (1) prima teză şi articolul 47 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 74 alineatul (2)	Articolul 47 alineatul (1) a doua teză şi articolul 47 alineatul (5) al doilea paragraf
Articolul 75 alineatul (1)	Articolul 49 alineatul (1)
Articolul 75 alineatul (2)	Articolul 49 alineatul (2) primul şi doilea paragraf
Articolul 75 alineatul (3)	Articolul 49 alineatul (2) al treilea paragraf
Articolul 75 alineatele (4), (5) şi (6)	Articolul 49 alineatele (3), (4) şi (5)
Articolul 76 alineatul (1)	Articolul 51 alineatul (1)
Articolul 76 alineatul (2)	Articolul 51 alineatul (2)
Articolul 76 alineatul (3)	Articolul 52 alineatul (1)
Articolul 76 alineatul (4)	-
Articolul 76 alineatul (5)	Articolul 51 alineatul (3)
Articolul 76 alineatul (6)	-
Articolul 76 alineatul (7)	-
Articolul 76 alineatul (8)	-
Articolul 77 alineatul (1)	Articolul 53 alineatul (1)
Articolul 77 alineatul (2)	Articolul 53 alineatul (2)
Articolul 77 alineatul (3)	Articolul 53 alineatul (6)
Articolul 77 alineatul (4)	Articolul 53 alineatul (7)
Articolul 77 alineatul (5)	Articolul 53 alineatul (9)
Articolul 77 alineatul (6)	-
Articolul 78 alineatul (1)	Articolul 54 alineatele (1) şi (2)
Articolul 78 alineatul (2)	Articolul 54 alineatul (3)
Articolul 79 alineatul (1)	Articolul 53 alineatele (4) şi (5)
Articolul 79 alineatul (2)	Articolul 54 alineatele (5) şi (6)
Articolul 79 alineatul (3)	-
Articolul 80 alineatul (1)	Articolul 53 alineatul (3) şi articolul 54 alineatul (4)
Articolul 80 alineatul (2)	-
Articolul 80 alineatul (3)	Articolul 53 alineatul (3) şi articolul 54 alineatul (4)
Articolul 81 alineatul (1)	Articolul 52 alineatul (2)
Articolul 81 alineatul (2)	Articolul 52 alineatul (3)
Articolul 81 alineatul (3)	-
Articolul 82 alineatul (1)	Articolul 55 alineatul (1)
Articolul 82 alineatul (2)	Articolul 55 alineatul (1)
Articolul 82 alineatul (3)	-
Articolul 82 alineatul (4)	Considerentul 1 şi considerentul 55 al treilea paragraf
Articolul 82 alineatul (5)	Articolul 55 alineatul (2)
Articolul 83	-
Articolul 84 alineatul (1)	Articolul 57 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 84 alineatul (2) litera (a)	Articolul 57 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 84 alineatul (2) litera (b)	Articolul 57 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 84 alineatul (2) litera (c)	Articolul 57 alineatul (1) al doilea paragraf litera (c)
Articolul 84 alineatul (2) litera (d)	Articolul 57 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d)
Articolul 84 alineatul (2) litera (e)	-
Articolul 84 alineatul (2) litera (f)	Articolul 57 alineatul (1) al doilea paragraf litera (e)
Articolul 84 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 57 alineatul (2)
Articolul 84 alineatul (3) al doilea paragraf	-
Articolul 84 alineatul (4)	Articolul 57 alineatul (3)
Articolul 84 alineatul (5)	-
Articolul 85 alineatele (1)-(4) şi articolul 86	Articolul 58 alineatele (1)-(4) şi articolul 59
Articolul 85 alineatul (5)	Articolul 58 alineatul (5)
Articolul 87	Articolul 38
Articolul 88 alineatul (1)	-
Articolul 88 alineatul (2)	Articolul 37 prima teză
Articolul 88 alineatul (3)	-
Articolul 88 alineatul (4)	Articolul 37 a doua teză
Articolul 88 alineatele (5)-(8)	-
Articolul 89	-
Articolul 90	-
Articolul 91	-
Articolul 92	-
Articolul 93	-
Articolul 94	-
Articolul 95	Articolul 61
Articolul 96 alineatul (1)	Articolul 63 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 96 alineatul (2) primul paragraf	Articolul 63 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 96 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf	Articolul 63 alineatul (1) al doilea paragraf prima şi a doua teză
Articolul 96 alineatul (3)	Articolul 63 alineatul (2)
Articolul 97 alineatul (1)	Articolul 65 alineatul (1)
Articolul 97 alineatul (2)	Articolul 60 alineatul (2)
Articolul 97 alineatele (3) şi (4)	Articolul 65 alineatele (2) şi (3)
Articolul 98	Articolul 66
Articolul 99 alineatul (1)	Articolul 72 primul paragraf
Articolul 99 alineatele (2)-(6)	-
Articolul 100	Articolul 50
Articolul 101	-
Articolul 102	-
Articolul 103	Articolul 68 alineatele (3) şi (4)
Articolul 104	Articolul 68 alineatul (5)
Articolul 105 alineatele (1) şi (2)	Articolul 68 alineatele (1) şi (2)
Articolul 105 alineatul (3)	-
Articolul 106 alineatul (1)	Articolul 71 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 106 alineatul (2)	-
Articolul 106 alineatul (3)	Articolul 71 alineatul (1) al treilea paragraf
Articolul 107	Articolul 73
Articolul 108	-
Articolul 109	Articolul 74
Articolul 110	Articolul 75
-	Anexele I-X
Anexa I (cu excepţia primei teze)	Anexa XII (cu excepţia notei de subsol 1)
Anexa I prima teză	Anexa XII nota de subsol 1
Anexa II	-
Anexa III punctele A, B, C, E, F, G, H, I şi J	Anexa XI
Anexa III punctul D	-
Anexa IV punctul 1 de la primul până la al treilea paragraf	Articolul 30 alineatul (6) primul paragraf
Anexa IV punctul 1 al patrulea paragraf	-
Anexa IV punctul 2	Articolul 30 alineatul (6) primul paragraf a doua teză
Anexa V literele (a)-(f)	Anexa XXIV literele (b)-(h)
Anexa V litera (g)	-
Anexa VI	Anexa XV
Anexa VII	Articolul 56 alineatul (3) al doilea paragraf literele (a)-(f)
Anexa VIII, cu excepţia punctului 4	Anexa XXI cu excepţia punctului 4
Anexa VIII punctul 4	Anexa XXI punctul 4.
Anexa IX	Anexa XX
Anexa X	Anexa XIV
Anexa XI	Anexa XIII
Anexa XII	Anexa XVI
Anexa XIII punctul 1	Articolul 47 alineatul (4)
Anexa XIII punctul 2	Articolul 47 alineatul (5)
Anexa XIV	Anexa XXIII
Anexa XV	-
Anexa XVI	Anexa XVI
Anexa XVII	Anexa XVII
Anexa XVIII	-
Anexa XIX	Anexa XVIII
Anexa XX	Anexa XIX
Anexa XXI	Anexa XXVI
-	Anexa XXII
-	Anexa XXV