Art. 34. - Art. 34: Activităţi expuse direct concurenţei - Directiva 2014/25/UE/26-feb-2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial 94L
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2024 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 34: Activităţi expuse direct concurenţei
(1)Contractele destinate să permită desfăşurarea unei activităţi menţionate la articolele 8-14 nu fac obiectul prezentei directive în cazul în care statul membru sau entităţile contractante care au introdus cererea în temeiul articolului 35 pot demonstra că, în statul membru în care este desfăşurată, activitatea este expusă direct concurenţei pe pieţe la care accesul nu este restricţionat; de asemenea, concursurile de proiecte care sunt organizate pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi în zona geografică respectivă nu fac obiectul prezentei directive. Activitatea în cauză poate face parte dintr-un sector mai larg sau poate fi exercitată doar în anumite părţi ale statului membru respectiv. Evaluarea expunerii la concurenţă, menţionată în prima teză din prezentul alineat, care va fi efectuată ţinând cont de informaţiile de care dispune Comisia şi de obiectivele prezentei directive, nu aduce atingere aplicării legislaţiei în materie de concurenţă. Evaluarea se realizează având în vedere piaţa activităţilor în cauză şi piaţa geografică de referinţă în sensul alineatului (2).
(2)În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, pentru a stabili dacă o activitate este expusă direct concurenţei, se aplică criterii conforme cu dispoziţiile privind concurenţa prevăzute în TFUE Printre acestea se pot număra caracteristicile produselor sau serviciilor respective, existenţa de produse sau servicii alternative considerate substituibile din punctul de vedere al ofertei sau al cererii, preţurile, precum şi prezenţa efectivă sau potenţială a cel puţin doi furnizori ai produselor sau serviciilor respective.
Piaţa geografică de referinţă, pe baza căreia se evaluează expunerea la concurenţă, cuprinde zona în care întreprinderile respective sunt implicate în oferta şi cererea de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi distinctă de zonele geografice învecinate, în special deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone. Această evaluare ia în considerare în special natura şi caracteristicile produselor şi serviciilor în cauză, precum şi existenţa unor bariere la intrarea pe piaţă sau a unor preferinţe ale consumatorilor, a unor diferenţe considerabile între cotele de piaţă ale întreprinderilor din zona în cauză şi zonele învecinate sau a unor diferenţe semnificative de preţ.
(3)În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, accesul la o piaţă se consideră nerestricţionat în cazul în care statul membru a implementat şi a pus în aplicare legislaţia Uniunii cuprinsă în anexa III.
În cazul în care nu se poate presupune accesul liber la o anumită piaţă pe baza primului paragraf, trebuie să se demonstreze că accesul la piaţa respectivă este liber de fapt şi de drept.