Capitolul ii1 - CONSTRUCŢIE - COMPARTIMENTARE ŞI STABILITATE, MAŞINI ŞI INSTALAŢII ELECTRICE - Norme Tehnice din 2003 PRIVIND SIGURANŢA NAVELOR MARITIME DE PASAGERI CARE NU EFECTUEAZĂ VOIAJE INTERNAŢIONALE
M.Of. 605 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 31 Ianuarie 2005
CAPITOLUL II1:CONSTRUCŢIE - COMPARTIMENTARE ŞI STABILITATE, MAŞINI ŞI INSTALAŢII ELECTRICE
PARTEA A:GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1:Definirea termenilor utilizaţi în Partea B:
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
1.1.1.Linia de încărcare de compartimentare este linia de plutire utilizată la determinarea compartimentării navei.
1.1.2.Linia de încărcare maximă de compartimentare este linia de plutire care corespunde pescajului maxim admis de cerinţele de compartimentare aplicabile.
1.2.Lungimea navei este lungimea măsurată între perpendicularele duse la extremităţile liniei de încărcare maximă de compartimentare.
1.3.Lăţimea navei este lăţimea maximă în afara coastelor, măsurată la sau sub linia de încărcare maximă de compartimentare.
1.4.Pescajul este distanţa verticală de la linia de bază, măsurată la mijlocul navei, la linia de încărcare de compartimentare considerată.
1.5.Deadweight este diferenţa în tone dintre deplasamentul navei în apă cu greutatea specifică de 1,025 la linia de încărcare corespunzătoare bordului liber de vară atribuit şi greutatea navei goale.
1.6.Greutatea navei goale este deplasamentul navei în tone, exclusiv marfa, combustibilul, uleiul lubrifiant, apa de balast, apa dulce, apa de alimentare din tancuri, materialele combustibile, pasagerii şi echipajul şi bagajele lor.
1.7.Puntea pereţilor etanşi este puntea cea mai de sus până la care se extind pereţii transversali etanşi.
1.8.Linia de supraimersiune este o linie trasată pe bordaj la cel puţin 76 mm sub faţa superioară a punţii pereţilor etanşi.
1.9.Permeabilitatea unui spaţiu se exprimă prin procentul din volumul acelui spaţiu care poate fi ocupat de apă. Volumul unui spaţiu care se extinde deasupra liniei de supraimersiune va fi măsurat numai până la înălţimea acelei linii.
1.10.Încăperea de maşini se consideră că se extinde de la linia de bază până la linia de supraimersiune şi între pereţii transversali etanşi principali extremi, care delimitează spaţiile ocupate de maşinile principale şi auxiliare de propulsie şi de căldările servind pentru propulsie.
1.11.Încăperi pentru pasageri sunt acele spaţii care sunt prevăzute pentru adăpostirea şi folosinţa pasagerilor, excluzând încăperile de bagaje, magaziile, încăperile pentru provizii şi colete poştale.
1.12.Etanşeitatea structurii este capabilitatea de a nu permite trecerea apei prin acea structură, în orice direcţie sub presiunea unei coloane de apă care ar putea să apară în condiţii în stare intactă sau de avarie.
1.13.Etanşeitate la intemperii înseamnă că în orice condiţii pe mare apa nu va pătrunde în navă.
1.1.4 Nava Ro-Ro/pasager este nava de pasageri cu încăperi de marfa Ro-Ro sau încăperi de categorie specială aşa cum sunt definite în regula 11-2/A/2.
SECŢIUNEA 2:Definirea termenilor utilizaţi în Părţile C, D, şi E:
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
2.1.1.Sistemul de comandă a instalaţiei de guvernare este echipamentul prin care sunt transmise comenzile de la puntea de navigaţie la agregatele de putere ale instalaţiei de guvernare. Sistemul de comandă a instalaţiei de guvernare include transmiţătoare, receptoare, pompe de comandă hidraulice şi motoarele lor aferente, regulatoare de turaţie, tubulaturi şi cabluri;
2.1.2.Instalaţia principală de guvernare cuprinde maşina, acţionările cârmei, agregatele de putere ale instalaţiei de guvernare, dacă există, echipamentul auxiliar şi mijloacele de aplicare a momentului de rotaţie la axul cârmei (de exemplu, eche sau sector) necesare pentru a mişca cârma în scopul guvernării navei în condiţii normale de exploatare.
2.2.Agregatul de putere al instalaţiei de guvernare este:
2.2.1.În cazul instalaţiei de guvernare electrice, un motor electric şi echipamentul său electric aferent;
2.2.2.În cazul instalaţiei de guvernare electro-hidraulice, un motor electric şi echipamentul său electric aferent şi pompa conectată;
2.2.3.În cazul altei instalaţii hidraulice de guvernare, un motor de acţionare şi pompa conectată.
2.3.Instalaţia de guvernare auxiliară este echipamentul, altul decât orice altă parte a instalaţiei principale de guvernare, necesar să guverneze nava în cazul unei avarii la instalaţia principală de guvernare care însă nu include echea, sectorul sau componente servind în acelaşi scop.
2.4.Condiţie normală de funcţionare şi locuit este condiţia conform căreia nava în întregime, maşinile, serviciile, mijloacele şi dispozitivele care asigură propulsia, abilitatea de manevră, siguranţa în navigaţie, siguranţa în caz de incendiu şi inundare, comunicaţiile şi semnalele interne şi externe, mijloacele de evacuare şi vinciurile bărcilor de urgenţă, precum şi condiţiile confortabile de locuit, sunt în stare bună de lucru şi funcţionează normal.
2.5.Condiţia de avarie este condiţia conform căreia orice servicii necesare pentru condiţiile normale de funcţionare şi locuit nu sunt în stare bună de lucru datorită avarierii sursei principale de energie electrică.
2.6.Sursa principală de energie electrică este o sursă destinată alimentării cu energie electrică a tabloului principal de distribuţie în vederea distribuirii la toate serviciile necesare pentru menţinerea navei în condiţii normale de funcţionare şi locuit.
2.7.Navă lipsită de energie este starea navei în care instalaţia principală de propulsie, căldările şi auxiliarele nu sunt în funcţiune datorită lipsei energiei electrice.
2.8.Staţia principală de energie este spaţiul în care este situată sursa principală de energie.
2.9.Tabloul principal de distribuţie este un tablou de distribuţie alimentat direct de la sursa principală de energie electrică şi destinat distribuirii energiei electrice la serviciile navei.
2.10.Tabloul de distribuţie de avarie este un tablou de distribuţie care, în caz de avarie a instalaţiei principale de alimentare cu energie electrică, este alimentat direct de la sursa de energie electrică de avarie sau de la sursa de avarie de tranziţie şi este destinat distribuirii energiei electrice la serviciile de avarie.
2.11.Sursa de energie electrică de avarie este sursa de energie electrică destinată alimentării tabloului de distribuţie de avarie în cazul unei avarii la alimentarea de la sursa principală de energie electrică.
2.12.Viteza maximă de serviciu înainte este cea mai mare viteză pe care nava este destinată să o menţină în serviciu pe mare la cel mai mare pescaj.
2.13.Viteza maximă înapoi este viteza estimată pe care nava o poate realiza la puterea maximă înapoi la cel mai mare pescaj.
2.14._
(a)încăperi de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi în care se află maşini de propulsie, căldări, agregate de combustibil lichid, motoare cu abur şi motoare cu combustie internă, generatoare şi maşini electrice importante, staţii de alimentare cu combustibil, maşini frigorifice, de stabilizare, ventilaţie şi aer condiţionat şi încăperi similare, precum şi accesul la astfel de încăperi.
(b)încăperi de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi accesele la astfel de încăperi în care se află:
1.maşini cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau
2.maşini cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală, unde astfel de maşini au în total o putere de cel puţin 375 kW; sau
3.orice căldare cu combustibil lichid sau agregate de combustibil lichid.
2.15.Sistem de acţionare de forţă este echipamentul hidraulic prevăzut pentru alimentarea cu energie în vederea rotirii axului cârmei şi care cuprinde agregatul sau agregatele de putere ale instalaţiei de guvernare, împreună cu tubulatura şi armăturile aferente şi elementul de acţionare a cârmei. Sistemele de acţionare de forţă pot acţiona componente mecanice comune, ca de exemplu echea, sectorul şi axul cârmei sau componente destinate aceluiaşi scop.
2.16.Posturi de comandă sunt acele spaţii în care sunt amplasate staţia de radio a navei, sau echipamentul principal de navigaţie sau sursa de forţă de avarie sau în care este centralizat echipamentul pentru înregistrarea sau controlul incendiului.
PARTEA B:STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ŞI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIŢII DE AVARIE
SECŢIUNEA 1:Stabilitatea intactă - Rezoluţia A. 749(18)
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Toate clasele de nave noi cu lungimea de 24 metri sau mai mare, trebuie să se supună prevederilor referitoare la navele de pasageri din "Codul privind stabilitatea intactă", adoptat la 4 noiembrie 1993 de către Organizaţia Maritimă Internaţională, la cea de-a 18-a sesiune a Adunării, prin Rezoluţia A.749(18), aşa cum a fost modificat de către Comitetul Securităţii Maritime prin Rezoluţia MSC.75(69), la 14 mai 1998, denumit în continuare Codul IS.
Atunci când ANR va considera că aplicarea "Criteriului de vânt puternic şi ruliu" din Codul IS nu este necesară sau suficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.
NAVE EXISTENTE DIN CLASELE A ŞI B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Toate navele existente din clasele A şi B vor trebui să îndeplinească, în toate condiţiile de încărcare, următoarele criterii de stabilitate, după corecţiile necesare pentru efectul de suprafaţă liberă a lichidelor în tancuri, în conformitate cu ipotezele din paragraful 3.3 din Codul IS, sau echivalent.
(a)Suprafaţa de sub curba braţului de redresare (curba GZ) nu va fi mai mică de:
(i)0,055 metri radiani până la un unghi de înclinare de 30°;
(ii)0,09 metri radiani până la un unghi de înclinare de 40° ori până la unghiul de inundare, şi anume unghiul de înclinare la care marginile inferioare ale oricărei deschideri din corp, suprastructuri sau rufuri care sunt deschise şi nu pot fi închise etanş, sunt imersate dacă acest unghi va fi mai mic de 40°;
(iii)0,03 metri radiani între unghiurile de înclinare de 30° şi 40° sau între 30° şi unghiul de inundare dacă acesta este mai mic de 40°;
(b)Braţul de redresare GZ trebuie să fie de cel puţin 0,20 metri la un unghi de înclinare mai mare sau egal cu 30°.
(c)Braţul maxim de redresare va apare la un unghi de înclinare preferabil peste 30°, dar nu mai mic de 25°.
(d)Înălţimea metacentrică transversală iniţială nu trebuie să fie mai mică de 0,15 metri.
Condiţiile de încărcare luate în considerare pentru verificarea conformităţii cu criteriile de stabilitate de mai sus vor include cel puţin pe cele menţionate în paragraful 3.5.1.1 din Codul IS.
Toate navele existente din clasele A şi B, cu lungimea de 24 metri sau mai mare, vor corespunde de asemenea criteriilor suplimentare din Codul IS, în paragraful 3.1.2.6 (criterii suplimentare pentru nave de pasageri), şi în paragraful 3.2 (Criteriul de vânt puternic şi ruliu).
Atunci când ANR va considera că aplicarea "Criteriului de vânt puternic şi ruliu" din Codul IS nu este necesară sau suficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.
SECŢIUNEA 2:Compartimentarea etanşă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Fiecare navă va fi compartimentată prin pereţi despărţitori, care vor fi etanşi până la puntea pereţilor etanşi, în compartimente etanşe a căror lungime maximă va fi calculată în conformitate cu cerinţele specifice descrise mai jos.
În locul acestor cerinţe, pot fi aplicate regulile de compartimentare şi stabilitate pentru navele de pasageri ca echivalente la Partea B a Capitolului II din Convenţia SOLAS 1960, dacă sunt aplicate în întregime.
Fiecare altă porţiune a structurii interne care afectează eficienţa compartimentării navei trebuie să fie etanşă.
SECŢIUNEA 3:Lungimea inundabilă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
3.1.Lungimea inundabilă într-un punct dat este porţiunea maximă din lungimea navei, având centrul în punctul considerat, care poate fi inundată în ipoteza permeabilităţii mai jos menţionate, fără ca nava să fie imersată peste linia de supraimersiune.
3.2.În cazul unei nave care nu are puntea pereţilor etanşi continuă, lungimea inundabilă în orice punct se poate determina considerând o linie de supraimersiune continuă, care nu este în nici un punct la mai puţin de 76 mm sub partea superioară a punţii (în borduri) până la care pereţii respectivi şi bordajul sunt etanşi.
3.3.Dacă o parte din linia de supraimersiune considerată este mult sub puntea până la care se extind pereţii, ANR poate acorda derogări limitate cu privire la etanşeitatea acelor părţi din pereţii care se află deasupra liniei de supraimersiune şi imediat sub puntea superioară.
SECŢIUNEA 4:Lungimea admisibilă a compartimentelor
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Lungimea maximă admisibilă a unui compartiment, având centrul său într-un punct oarecare pe lungimea navei, se obţine din lungimea inundabilă, prin înmulţirea acesteia cu un factor corespunzător denumit factor de compartimentare.
SECŢIUNEA 5:Permeabilitatea
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Ipotezele avute în vedere la regula 3 se referă la permeabilitatea spaţiilor aflate sub linia de supraimersiune.
La determinarea lungimii inundabile, permeabilitatea medie ipotetică a spaţiilor aflate sub linia de supraimersiune va fi cea indicată în tabelul de la regula 8.3.
SECŢIUNEA 6:Factorul de compartimentare
Factorul de compartimentare va fi după cum urmează:
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO/PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
1,0 când numărul de persoane pe care nava este autorizată să-l transporte este mai mic de 400, şi
0,5 când numărul de persoane pe care nava este autorizată să-l transporte este 400 sau mai mare.
Navele Ro-Ro/pasager din clasa B existente trebuie să satisfacă această cerinţă nu mai târziu de data de conformitate prevăzută în regula II-1/B/8-2, paragraful 2.
PENTRU NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B CARE NU SUNT RO-RO/PASAGER: 1,0.
SECŢIUNEA 7:Cerinţe speciale referitoare la compartimentarea navei
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
7.1.Când în una sau în mai multe porţiuni ale navei, pereţii etanşi se extind până la o punte mai ridicată decât în restul navei şi se doreşte a se beneficia de această extindere pe înălţime a pereţilor în calculul lungimii inundabile, se poate face folosind linii separate de supraimersiune pentru fiecare din aceste porţiuni ale navei, cu condiţia ca:
7.1.1.bordajul navei să se extindă pe toată lungimea navei până la puntea corespunzătoare liniei de supraimersiune celei mai înalte şi toate deschiderile în bordaj, aflate dedesubtul acestei punţi, pe toată lungimea navei, să fie considerate conform regulii 15, sub linia de supraimersiune; şi
7.1.2.cele două compartimente adiacente "în baionetă" ale punţii pereţilor etanşi să se găsească fiecare în limitele lungimii admisibile corespunzătoare liniei de supraimersiune respective şi, suplimentar, lungimea totală a acestor compartimente să nu depăşească dublul lungimii admisibile, calculate cu linia de supraimersiune inferioară.
7.2.Lungimea unui compartiment poate depăşi lungimea admisibilă determinată prin prevederile regulii 4, cu condiţia ca lungimea combinată a fiecărei perechi de compartimente adiacente, cuprinzând compartimentul în cauză, să nu depăşească cea mai mică valoare dintre lungimea inundabilă sau dublul lungimii admisibile.
7.3.Un perete transversal principal poate avea o nişă cu condiţia ca toate punctele acesteia să se afle între două suprafeţe verticale, duse în fiecare bord, la o distanţă de bordaj egală cu 1/5 din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral al navei, la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare. Orice parte a unei nişe ce depăşeşte aceste limite, va fi considerată ca o baionetă în conformitate cu prevederile paragrafului 6.
7.4.Dacă un perete transversal principal are o nişă sau o baionetă, la determinarea compartimentării se va utiliza un perete plan echivalent.
7.5.Dacă un compartiment principal etanş transversal este el însuşi compartimentat şi, dacă ANR este satisfăcută de faptul că în ipoteza unei avarii care se întinde pe o lungime de 3,0 metri plus 3% din lungimea navei sau de 11,0 metri, sau 10% din lungimea navei, care din acestea este mai mică, compartimentul principal nu va fi inundat în totalitate, se poate face o reducere proporţională a lungimii admisibile în raport cu cea cerută pentru acest compartiment. în acest caz volumul flotabilităţii efective considerat în partea neavariată nu trebuie să fie superior celui presupus în partea avariată.
Excepţii de la prevederile acestui paragraf se vor face numai dacă aceste excepţii nu încalcă cerinţele din regula 8.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
7.6.Un perete transversal principal poate fi în baionetă cu condiţia respectării uneia dintre următoarele condiţii:
7.6.1.lungimea combinată a celor două compartimente, separate de peretele în cauză, nu depăşeşte 90% din lungimea inundabilă sau de două ori lungimea admisibilă, cu rezerva totuşi că pentru navele care au un factor de compartimentare egal cu 1, lungimea totală a celor două compartimente în cauză să nu depăşească lungimea admisibilă.
7.6.2.în dreptul baionetei este prevăzută o compartimentare suplimentară pentru a menţine acelaşi grad de siguranţă ca şi când peretele ar fi plan.
7.6.3.compartimentul deasupra căruia se extinde baioneta nu depăşeşte lungimea admisibilă corespunzătoare unei linii de supraimersiune considerată la 76 mm sub baionetă.
7.7.La navele cu lungimea mai mare sau egală cu 100 metri, unul dintre pereţii principali aflaţi spre pupa faţă de peretele de coliziune, va fi dispus la o distanţă faţă de perpendiculara prova care să nu depăşească lungimea admisibilă.
7.8.Dacă distanţa dintre doi pereţi transversali principali adiacenţi sau între pereţii plani echivalenţi lor, sau distanţa între două plane transversale ce trec prin cele mai apropiate puncte ale baionetelor din pereţi, este inferioară celei mai mici valori dintre: 3,0 metri plus 3 % din lungimea navei sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, atunci numai unul din aceşti pereţi se va considera ca făcând parte din compartimentarea navei.
7.9.Când factorul de compartimentare cerut este 0,50, lungimea combinată a oricăror două compartimente adiacente nu va depăşi lungimea inundabilă.
SECŢIUNEA 8:Stabilitatea navelor în condiţii de avarie
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
8.1.1.În toate situaţiile de exploatare va trebui să se prevadă o stabilitate suficientă a navei intacte, astfel încât nava să reziste stadiului final de inundare a oricărui compartiment principal care este cerut în limitele lungimii inundabile.
8.1.2.Dacă două compartimente principale adiacente sunt separate printr-un perete în baionetă, conform prevederilor regulii 7.6.1, stabilitatea în stare intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situaţia inundării acestor două compartimente adiacente.
8.1.3.Dacă factorul de compartimentare cerut este de 0,50, stabilitatea în starea intactă trebuie să fie astfel încât nava reziste în situaţia inundării a oricărei perechi de compartimente adiacente.
8.2.1.Cerinţele subparagrafului .1 vor fi determinate prin calcule, în conformitate cu paragrafele .3,.4 şi .6, ţinându-se seama de proporţiile şi caracteristicile de bază ale navei, precum şi de amplasarea şi configuraţia compartimentelor avariate. Pentru aceste calcule se va considera nava în cele mai defavorabile condiţii de exploatare sub aspectul stabilităţii.
8.2.2.Când se intenţionează să se instaleze punţi, bordaje duble sau pereţi longitudinali suficient de etanşi pentru a limita pătrunderea apei, trebuie să se acorde în calcule o atenţie corespunzătoare acestor restricţii.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE RO-RO/PASAGER DIN CLASA B ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE NU SUNT RO-RO/PASAGER CONSTRUITE LA 29 APRILIE 1990 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
8.2.3.Stabilitate cerută în condiţii finale după avarie şi după redresare, dacă este prevăzută, se va determina după cum urmează:
8.2.3.1.Diagrama braţelor de redresare reziduale pozitive va avea o extindere minimă de 15° dincolo de unghiul de echilibru. Aceasta extindere poate fi redusă la un minim de 10°, în cazul în care zona de sub braţele de redresare reziduale este aceea specificată în subparagraful .2.3.2 înmulţită cu factorul 15/ extindere, iar extinderea respectivă este exprimată în grade.
8.2.3.2.Aria de sub diagrama braţelor de redresare va fi de cel puţin 0,015 metri-radiani măsurat de la unghiul de echilibru până la cel mai mic dintre următoarele unghiuri:
8.2.3.2.1. unghiul la care se produce inundarea progresivă;
8.2.3.2.2. 22° (măsurat de la poziţia cu nava neînclinată) în cazul unui singur compartiment inundat, sau 27° (măsurat de la poziţia cu nava neînclinată) în cazul inundării simultane a două compartimente adiacente.
8.2.3.3.Un braţ de redresare reziduală se va obţine în limitele porţiunii cu stabilitate pozitivă, ţinându-se seama de cel mai mare din următoarele momente de înclinare datorate:
8.2.3.3.1. aglomerării tuturor pasagerilor într-un bord;
8.2.3.3.2. lansării într-un bord a tuturor ambarcaţiunilor de salvare prevăzute cu instalaţii de lansare, complet încărcate;
8.2.3.3.3. presiunii vântului:
calculându-se cu formula:
Totuşi, în nici un caz, acest braţ de redresare nu va fi mai mic de 0,10 metri.
8.2.3.4.Pentru calculul momentelor de înclinare din paragraful .2.3.3 se vor face următoarele ipoteze:
8.2.3.4.1. Momentul datorat aglomerării pasagerilor:
8.2.3.4.1.1.1. 4 persoane pe metru pătrat;
8.2.3.4.1.1.2. o masă de 75 kg pentru fiecare pasager;
8.2.3.4.1.1.3. pasagerii vor fi distribuiţi în zonele de punte disponibile, într-unui din bordurile navei, pe punţile în care se află locurile de apel şi în aşa fel încât ei să producă cel mai defavorabil moment de înclinare.
8.2.3.4.2. Momentul datorat lansării tuturor ambarcaţiunilor de salvare care sunt prevăzute cu instalaţii de lansare, complet încărcate, dintr-un bord:
8.2.3.4.2.2.1. toate bărcile de salvare şi bărcile de urgenţă amplasate în bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră că vor fi rabătute în afara bordului complet încărcate şi pregătite pentru coborâre.
8.2.3.4.2.2.2. pentru bărcile de salvare care sunt prevăzute a fi lansate complet încărcate de pe poziţia de amplasare a lor, se va lua în considerare momentul de înclinare maxim din timpul lansării.
8.2.3.4.2.2.3. o plută de salvare prevăzută cu instalaţie de lansare, complet încărcată, ataşată la fiecare gruie din bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră rabătută în afara bordului şi pregătită pentru coborâre;
8.2.3.4.2.2.4. se consideră că persoanele care nu se află în mijloacele de salvare care sunt rabătute în afara bordului nu creează nici un moment suplimentar de înclinare sau de redresare.
8.2.3.4.2.2.5. mijloacele de salvare situate în bordul opus bordului în care s-a înclinat nava, se vor considera pe poziţia de amplasare.
8.2.3.4.3. Momente datorate presiunii vântului:
8.2.3.4.3.3.1. _
- clasa B: se va aplica o presiune a vântului de 120 N/m2;
- clasele C şi D: se va aplica o presiune a vântului de 80 N/m2;
8.2.3.4.3.3.2. aria aplicabilă va fi proiecţia ariei laterale a navei deasupra liniei de plutire care corespunde condiţiei intacte;
8.2.3.4.3.3.3. braţul momentului va fi distanţa verticală de la un punct situat la jumătatea pescajului corespunzător condiţiei intacte la centrul de greutate al ariei laterale.
8.2.4.Când apar situaţii de inundare progresivă majore, adică în momentul în care se produce o reducere rapidă a braţului de redresare de 0,04 metri sau mai mult, curba braţului de redresare va fi considerată ca terminată la unghiul la care se produce inundarea progresivă, iar extinderea şi suprafaţa la care se face referire la punctele .2.3.1. şi .2.3.2. trebuie să fie măsurate până la acest unghi.
8.2.5.În cazul în care inundarea progresivă este limitată astfel încât nu continuă fără a se atenua şi cauzează, o reducere uşoară, acceptabilă, a braţului de redresare cu mai puţin de 0,04 metri, restul curbei va fi parţial redus, presupunându-se că spaţiul inundat progresiv este inundat de la început.
8.2.6.În stadiile intermediare de inundare, braţul maxim de redresare va fi de cel puţin 0,05 metri şi extinderea porţiunii pozitive a braţelor de redresare va fi de cel puţin 7. În toate cazurile, numai o singură spărtură în corp şi o singură suprafaţă liberă sunt necesare să fie luate în considerare în calcul.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
8.3.Pentru calculul stabilităţii navei avariate, se vor adopta în general, următoarele permeabilităţi de volum şi suprafaţă:
Spaţii | Permeabilitate |
Destinate mărfii sau proviziilor | 60% |
Ocupate de cabine | 95% |
Ocupate de maşini | 85% |
Destinate lichidelor | 0 sau 95% (*) |
(*) Se adoptă valoarea care corespunde celor mai severe condiţii. | |
Se vor adopta valori mai mari pentru permeabilităţile de suprafaţă pentru spaţiile care, fiind în apropierea plutirii de avarie, nu conţin un număr mare de încăperi de locuit sau de maşini, precum şi pentru spaţiile care nu sunt în general ocupate de o cantitate importantă de marfa sau de provizii.
8.4.Dimensiunile avariei ipotetice vor fi următoarele:
8.4.1.extinderea pe lungime: 3,0 metri plus 3 % din lungimea navei, sau 11,0 metri sau 10 % din lungimea navei, adoptându-se valoarea care este mai mică;
8.4.2.extinderea transversală (măsurată de la suprafaţa interioară a bordajului exterior, perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare): o cincime din lăţimea navei; şi
8.4.3.extinderea pe verticală: de la linia de bază în sus, nelimitat;
8.4.4.dacă o avarie de dimensiuni mai mici decât cele indicate în paragrafele .4.1,.4.2 şi .4.3, ar conduce la urmări mai grave în ceea ce priveşte înclinarea transversală sau reducerea înălţimii metacentrice, aceasta avarie trebuie adoptată în calcule.
8.5.Inundarea asimetrică va fi redusă la minimum, cu ajutorul unor mijloace eficiente. Când este necesar să se corecteze unghiuri mari de înclinare transversală, mijloacele adoptate pentru echilibrare vor fi, pe cât posibil, automate, dar în toate cazurile în care se prevăd comenzi pentru dispozitivele de echilibrare transversală, manevra acestora trebuie să se poată face dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi. Pentru navele noi din clasele B, C şi D, unghiul maxim de înclinare după inundare dar înainte de echilibrare, nu va depăşi 15. Dacă sunt cerute dispozitive de echilibrare transversală, timpul de echilibrare nu trebuie să depăşească 15 minute. Comandantul navei va primi informaţiile necesare privind folosirea dispozitivelor de echilibrare.
8.6.Nava, în situaţia finală de după avarie, iar în cazul inundării asimetrice, după echilibrare, va trebui să corespundă următoarelor condiţii:
8.6.1.În caz de inundare simetrică înălţimea metacentrică reziduală pozitivă, calculată prin metoda deplasamentului constant, trebuie să fie de cel puţin 50 mm;
8.6.2a. dacă nu se prevede altfel în paragraful 6.2b, în caz de inundare asimetrică, unghiul de înclinare transversală în cazul inundării unui compartiment nu va depăşi 7° pentru navele din clasa B (noi sau existente) şi 12° pentru navele noi din clasele C şi D (noi).
Pentru inundarea simultană a două compartimente adiacente, se poate permite o înclinare de 12° pentru navele existente şi noi din clasa B, cu condiţia ca factorul de compartimentare să nu fie mai mare de 0,50, în partea inundată a navei;
8.6.2b. pentru navele existente din clasa B care nu sunt nave Ro-Ro/pasager, construite înainte de 29 aprilie 1990, în cazul unei inundări asimetrice, unghiul nu va depăşi 7°, cu excepţia acelor cazuri excepţionale în care ANR poate permite o înclinare suplimentară datorată unui moment de asimetrie, dar în nici un caz unghiul de înclinare nu trebuie să depăşească 15°.
8.6.3.În nici un caz linia de supraimersiune nu trebuie să fie imersată în stadiul final de inundare. Dacă se consideră că linia de supraimersiune ar putea să fie imersată într-un stadiu intermediar al inundării, ANR poate cere toate studiile şi aranjamentele pe care le va considera necesare pentru siguranţa navei.
8.7.Comandantul navei va primi toate datele necesare pentru a menţine, în condiţii de exploatare, o stabilitate a navei în stare intactă suficientă pentru a-i permite acesteia să facă faţă oricărei situaţii critice de avarie. în cazul navelor care necesită inundarea pentru echilibrare, comandantul navei va fi informat asupra condiţiilor de stabilitate pe care se bazează calculele de înclinare transversală, fiind avertizat că nava s-ar putea înclina excesiv de mult în cazul unei avarii dacă se află în condiţii mai puţin favorabile.
8.8.Pentru ca datele menţionate în paragraful .7 să poată permite comandantului menţinerea unei stabilităţi a navei în stare intactă suficientă, acestea vor include informaţii ce indică cota maximă admisă a centrului de greutate al navei deasupra chilei (KG), sau, alternativ, înălţimea metacentrică minimă admisă (GM) pentru un domeniu de pescaje sau deplasamente suficient pentru a include toate condiţiile de serviciu. Informaţiile vor arăta influenţa diverselor asiete luând în considerare limitele operaţionale.
8.9.Fiecare navă va avea scări de pescaj marcate clar la prova şi la pupa. în cazul în care scările de pescaj nu sunt amplasate într-un loc unde pot fi citite cu uşurinţă, sau restricţiile operaţionale pentru o anumită activitate fac dificilă citirea mărcilor de pescaj, atunci nava va fi dotată cu un sistem de indicare a pescajului fiabil cu ajutorul căruia pot fi determinate pescajele la prova şi la pupa.
8.10.La terminarea încărcării navei şi înainte de plecarea acesteia, comandantul va determina asieta şi stabilitatea navei şi, de asemenea, va stabili şi înregistra dacă nava îndeplineşte criteriile de stabilitate din regulile relevante. Determinarea stabilităţii navei se va face întotdeauna prin calcul. Se poate folosi în acest scop un computer electronic pentru încărcare şi stabilitate sau un mijloc echivalent.
8.11.Nici un fel de derogări de la cerinţele pentru stabilitate în caz de avarie nu vor putea fi acordate de către ANR, dacă nu este dovedit că în orice condiţii de exploatare înălţimea metacentrică a navei în stare intactă, necesară pentru a face faţă acestor cerinţe, este foarte mare pentru respectivele condiţii.
8.12.Derogări de la cerinţele pentru stabilitate în condiţii de avarie se vor acorda numai în cazuri excepţionale şi numai în condiţiile în care ANR apreciază că proporţiile, aranjamentele şi alte caracteristici ale navei, care pot a fi practic şi raţional adoptate în circumstanţe speciale, sunt cele mai favorabile posibil pentru stabilitate după avarie.
SECŢIUNEA 81:Stabilitatea navelor Ro-Ro/pasager în condiţii de avarie
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE RO-RO/PASAGER DIN CLASA B EXISTENTE:
1.Navele Ro-Ro/pasager din clasa B existente trebuie să corespundă regulii 8, nu mai târziu de data primei inspecţii periodice efectuate după data de aplicare descrisă mai jos, conform valorii A/Amax, aşa cum este definită în "Anexa la metoda de calcul pentru evaluarea caracteristicilor de supravieţuire a navelor existente Ro-Ro/pasager, cu ajutorul unei metode simplificate bazate pe rezoluţia A.265 (VIII)", elaborată de Comitetul Securităţii Maritime la cea de a 59-a sesiune a sa din iunie 1991 (MSC/Circ .574).
Valorile lui A/Amax: | Data de aplicare |
mai puţin de 85% | 1 octombrie 1998 |
85% sau mai mult, dar sub 90% | 1 octombrie 2000 |
90% sau mai mult, dar sub 95% | 1 octombrie 2002 |
95% sau mai mult, dar sub 97,5% | 1 octombrie 2004 |
97,5% sau mai mult | 1 octombrie 2005 |
SECŢIUNEA 82:Cerinţe speciale pentru navele Ro-Ro/pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI RO-RO/PASAGER DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO/PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
Fără a ţine seama de prevederile regulilor II-1/B/8 şi II-1/B/8-1:
1.Navele Ro-Ro/pasager noi autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă prevederilor paragrafului .2.3 a regulii II-1/B/8, considerând că avaria se produce oriunde pe lungimea L a navei; şi
2.Navele Ro-Ro/pasager existente autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă cerinţelor subparagrafului .1, nu mai târziu de data primei inspecţii periodice efectuate după data de aplicare prevăzută în aliniatele .2.1,.2.2 sau .2.3, alegând data care este cea mai îndepărtată:
2.2.1._
Valorile lui A/Amax: | Data de aplicare |
mai puţin de 85% | 1 octombrie 1998 |
85% sau mai mult dar sub 90% | 1 octombrie 2000 |
90% sau mai mult dar sub 95% | 1 octombrie 2002 |
95% sau mai mult dar sub 97,5% | 1 octombrie 2004 |
97,5% sau mai mult | 1 octombrie 2010 |
2.2.2._
Numărul de persoane pe care nava este | autorizată să le transporte |
1.500 sau mai mult | 1 octombrie 2002 |
1.000 sau mai mult dar sub 1.500 | 1 octombrie 2006 |
600 sau mai mult dar sub 1.000 | 1 octombrie 2008 |
400 sau mai mult dar sub 600 | 1 octombrie 2010 |
2.2.3.Vârsta navei egală sau mai mare de 20 de ani:
unde vârsta navei înseamnă timpul socotit de la data la care a fost pusă chila sau de la data la care nava s-a aflat într-un stadiu similar de construcţie sau de la data la care nava a fost transformată într-o navă Ro-Ro/pasager.
SECŢIUNEA 83:Cerinţe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro/pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, ALTELE DECÂT NAVELE RO-RO/PASAGER:
Fără a ţine seama de prevederile regulilor II-1/B/8 navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro/pasager, autorizate să transporte mai mult de 400 de persoane trebuie să îndeplinească cerinţele din paragrafele 2.3 şi 2.6 ale regulii II-1/B/8, considerând avaria aplicată oriunde de-a lungul lungimii L a navei.
SECŢIUNEA 9:Pereţi de Ia extremităţi şi pereţi care limitează încăperea de maşini
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
9.1.Se va prevedea un perete al picului prova sau perete de coliziune care va fi etanş până la puntea pereţilor etanşi. Acest perete va fi situat la o distanţa faţă de perpendiculara prova de cel puţin 5 % din lungimea navei şi de cel mult 3 metri plus 5% din lungimea navei.
9.2.Dacă orice parte a navei situată sub linia de plutire se extinde în prova perpendicularei prova, spre exemplu bulbul, distanţa prevăzută în paragraful .1 va fi măsurată de la unul din punctele:
9.2.1.de la jumătatea lungimii acestei extinderi; sau
9.2.2.la o distanţă de 1,5 % din lungimea navei în prova perpendicularei prova; sau
9.2.3.la o distanţă de 3 metri în prova perpendicularei prova, care din ele dau distanţa cea mai mică.
9.3.Dacă este prevăzută o suprastructură lungă la prova, peretele picului prova sau peretele de coliziune va fi extins etanş la intemperii până la puntea completă următoare situată deasupra punţii pereţilor etanşi. Prelungirea trebuie să fie astfel dispusă încât să se excludă posibilitatea ca poarta prova să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii porţii prova.
9.4.Prelungirea prevăzută în paragraful 3 nu este necesar să fie situată direct deasupra peretelui aflat dedesubt, cu condiţia ca toate părţile prelungirii să nu fie amplasate în prova limitei prova specificate în paragraful 1 sau 2.
Totuşi, la navele construite din clasa B:
9.4.1.dacă o rampă înclinată de încărcare constituie parte din prelungirea peretelui de coliziune de deasupra punţii pereţilor etanşi, partea din rampă care se află la mai mult de 2,3 metri deasupra punţii pereţilor etanşi se poate extinde cu cel mult 1 metru în prova limitelor prova specificate în paragrafele .1 şi .2;
9.4.2.dacă rampa existentă nu corespunde cerinţelor de acceptare ca extensie a peretelui de coliziune şi poziţia rampei împiedică amplasarea acestei prelungiri în limitele specificate în paragraful .1 sau .2, prelungirea poate fi amplasată la o distanţă limitată în pupa limitei pupa specificată în paragraful .1 sau .2. Distanţa limitată pupa nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru a nu stânjeni funcţionarea rampei. Prelungirea peretelui de coliziune trebuie să se deschidă spre prova şi să corespundă cerinţelor paragrafului .3 şi va fi dispusă astfel încât să se excludă posibilitatea ca rampa să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii rampei.
9.5.Rampele care nu respectă cerinţele de mai sus nu trebuie considerate ca extensie a peretelui de coliziune.
9.6.La navele construite din clasa B, cerinţele paragrafelor 3 şi 4 trebuie aplicate nu mai târziu de data primei inspecţii periodice după data de 1 iulie 1998.
9.7.Se vor prevedea un perete la picul pupa, precum şi pereţi care separă compartimentul maşini de spaţiul pentru marfă şi pasageri spre prova şi spre pupa; aceşti pereţi trebuie să fie etanşi până la puntea pereţilor etanşi. Totuşi peretele picului pupa poate să fie în baionetă sub puntea pereţilor etanşi, cu condiţia ca gradul de siguranţă al navei, în ceea ce priveşte compartimentarea, să nu fie diminuat din aceasta cauză.
9.8.În toate cazurile, tuburile etambou vor fi incluse în spaţii etanşe. Presetupa pupa va fi situată într-un tunel etanş al liniei de arbori sau într-un alt spaţiu etanş, separat de compartimentul tubului etambou şi având un volum determinat astfel încât, dacă este inundat prin scăpările presetupei, linia de supraimersiune să nu fie imersată.
SECŢIUNEA 10:Dublu-fund
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
10.1.Pe navele noi din clasele B, C şi D şi pe navele noi construite la sau după 1 ianuarie 2033 cu lungimea de 24 metri sau mai mare, trebuie să fie prevăzut un dublu-fund între peretele de coliziune şi peretele picului pupa, în măsura în care acest lucru este posibil şi compatibil cu caracteristicile şi condiţiile de exploatare proprii ale navei.
10.1.1. Navele cu lungimea mai mare sau egală cu 50 metri dar sub 61 metri, trebuie să fie prevăzute cu un dublu-fund care se extinde cel puţin de la compartimentul maşini la peretele picului prova, sau cât mai aproape posibil de acesta.
10.1.2. Navele cu lungimea de 61 metri sau mai mare dar sub 76 metri, trebuie să fie prevăzute cu dublu-fund cel puţin în afara compartimentului maşini, care se va extinde până la pereţii picurilor prova şi pupa sau cât mai aproape posibil de aceştia.
10.1.3. Navele cu lungimea de 76 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzute la mijloc cu un dublu-fund, extinzându-se până la pereţii picurilor prova şi pupa sau cât mai aproape posibil de aceştia.
10.2.Acolo unde se cere să fie prevăzut un dublu-fund, înălţimea lui trebuie să corespundă regulilor unei organizaţii recunoscute, iar fundul interior trebuie să fie prelungit lateral spre bordaje astfel încât să protejeze eficace curbura gumei. Aceasta protecţie este considerată satisfăcătoare dacă nici un punct al liniei de intersecţie dintre muchia exterioară a tablei marginale şi tabla gumei nu se află nicăieri sub un plan orizontal care trece prin punctul de intersecţie dintre conturul mijlocului navei şi o dreaptă înclinată la 25° faţă de planul de bază pe care respectiva dreaptă îl intersectează într-un punct aflat faţă de planul diametral la o distanţă egală cu jumătate din lăţimea de calcul a navei.
10.3.Puţurile mici construite în dublu-fund în vederea drenării magaziilor, etc., nu se vor extinde în jos mai mult decât este necesar. Adâncimea puţului nu va fi în nici un caz mai mare decât înălţimea dublului-fund în planul diametral minus 460 mm şi nici nu se va extinde sub planul orizontal amintit în paragraful 2. Totuşi, la extremitatea pupa a tunelului liniei de arbori se admit puţuri care se extind până la bordaj. ANR poate admite şi alte puţuri (de ex. tancuri pentru uleiul de ungere sub maşinile principale) dacă apreciază că amenajările asigură o protecţie echivalentă cu cea pe care o asigură dublul-fund, conform prescripţiilor din prezenta regulă.
10.4.În dreptul compartimentelor etanşe de dimensiuni mijlocii, utilizate exclusiv pentru transportul lichidelor, dublul-fund poate să lipsească numai dacă ANR consideră că siguranţa navei, în cazul unei avarii a fundului sau bordajului, nu este periclitată.
10.5.Prin derogare de la cerinţele paragrafului .1 din această regulă 10, ANR poate admite ca dublu-fund să lipsească în orice porţiune a navei în care compartimentarea are un factor ce nu depăşeşte 0,50, numai dacă se dovedeşte că prevederea unui dublu-fund în respectiva porţiune nu ar fi compatibilă cu caracteristicile de bază şi de exploatare specifice navei.
SECŢIUNEA 11:Atribuirea, marcarea şi înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
11.1.Pentru asigurarea menţinerii gradului de compartimentare cerut, trebuie atribuită şi marcată pe bordurile navei la mijlocul navei o linie de încărcare corespunzătoare pescajului de compartimentare aprobat. O navă având spaţii adaptate special pentru a transporta alternativ pasageri şi marfa poate să aibă, dacă armatorul o cere, una sau mai multe linii de încărcare adiţionale atribuite şi marcate astfel încât să corespundă pescajelor de compartimentare respective pe care ANR le poate aproba pentru condiţiile de exploatare alternative considerate.
11.2.Linia de încărcare de compartimentare atribuită şi marcată va fi menţionată în "Certificatul de siguranţă pentru navă de pasageri", şi va fi identificată prin notaţia C.1 (dacă există numai o singură linie de încărcare de compartimentare).
Dacă există mai multe linii de încărcare de compartimentare, condiţiile alternative vor fi identificate cu notaţiile C.2, C.3, C.4, etc. Numerele arabe ce urmează după litera "C" din notaţia linilor de încărcare de compartimentare pot fi înlocuite cu numere romane sau litere dacă ANR consideră acest lucru necesar pentru a face distincţia dintre acestea şi cele ale liniilor de încărcare de compartimentare internaţionale.
11.3.Bordul liber corespunzător fiecăreia din aceste linii de încărcare trebuie să fie măsurat în acelaşi loc şi de la aceeaşi linie de punte ca şi bordurile libere determinate în conformitate cu Convenţia LL, în vigoare.
11.4.Bordul liber, corespunzător fiecărei linii de încărcare de compartimentare aprobată şi condiţiile de exploatare pentru care acesta este aprobat vor fi clar indicate în "Certificatul de siguranţă pentru navă de pasageri".
11.5.În nici un caz o marcă a liniei de încărcare de compartimentare nu poate fi amplasată deasupra liniei de încărcare maximă în apă sărată determinată fie de rezistenţa navei, fie de Convenţia LL, în vigoare.
11.6.Oricare ar fi poziţia însemnelor liniilor de încărcare de compartimentare, o navă nu trebuie niciodată încărcată astfel încât să fie imersată linia de încărcare corespunzătoare anotimpului şi regiunii de pe glob, determinată conform Convenţiei LL, în vigoare.
11.7.O navă nu va fi încărcată în nici un caz astfel încât marca liniei de încărcare de compartimentare corespunzătoare voiajului şi condiţiilor de serviciu respective să fie imersată.
SECŢIUNEA 12:Construcţia şi proba iniţială a pereţilor etanşi, etc.
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
12.1.Fiecare perete etanş de compartimentare, transversal sau longitudinal, trebuie să fie construit astfel încât să poată suporta, cu un coeficient de siguranţă convenabil, presiunea exercitată de coloana maximă de apă ce ar trebui s-o suporte în caz de avarie a navei şi cel puţin presiunea exercitată de o coloană de apă care se ridică până la linia de supraimersiune. Construcţia acestor pereţi trebuie să fie în conformitate cu regulile unei organizaţii recunoscute.
12.2.1. Baionetele şi nişele practicate în pereţi trebuie să fie etanşe şi să prezinte aceiaşi rezistenţă ca şi peretele în care se află.
12.2.2. Când coastele sau traversele trec printr-un perete etanş sau o punte etanşă, puntea sau peretele respectiv trebuie să fie realizate etanşe prin construcţia lor, fără întrebuinţarea lemnului sau cimentului.
12.3.Testarea etanşeităţii compartimentelor principale prin umplerea lor cu apă nu este obligatorie. Dacă nu se face proba prin umplere cu apă, va fi efectuată încercarea cu jet de apă, acolo unde aceasta este posibilă. Această probă trebuie să fie făcută în stadiul cel mai avansat posibil al amenajării navei. Acolo unde încercarea cu jet de apă nu este posibilă datorită deteriorării maşinilor, izolaţiei echipamentului electric sau obiectelor de dotare, aceasta poate fi înlocuită de o examinare vizuală atentă a îmbinărilor sudate, însoţite unde se consideră necesar de metode cum sunt verificarea cu lichide penetrante sau testul ultrasonic de etanşeitate sau de o altă verificare echivalentă. în orice caz, trebuie efectuat un examen amănunţit al pereţilor etanşi.
12.4.Picul prova, dublu-fundurile (inclusiv chilele tunel) şi bordajul dublu vor fi încercate cu apă la presiunea prescrisă în paragraful. 1.
12.5.Tancurile destinate să conţină lichide şi care formează o parte din compartimentele navei trebuie să fie probate la etanşeitate cu o coloană de apă corespunzătoare liniei de încărcare maximă de compartimentare sau la 2/3 din înălţimea măsurată între marginea superioară a chilei şi linia de supraimersiune în dreptul tancurilor, luându-se cea mai mare din aceste valori; totuşi în nici un caz înălţimea coloanei de apă deasupra plafonului tancurilor nu trebuie să fie mai mică de 0,9 metri.; dacă proba cu apă este impracticabilă, poate fi acceptată proba cu aer sub presiune atunci când tancurile sunt supuse unei presiuni de cel mult de 0,14 bar.
12.6.Încercările menţionate în paragrafele .4 şi .5 au ca scop să verifice dacă elementele structurale de compartimentare sunt etanşe la apă şi nu trebuie considerate drept încercări pentru a se confirma că vreun compartiment este sau nu apt pentru depozitarea combustibilului lichid sau pentru alte întrebuinţări speciale, pentru care ar putea fi cerută o încercare cu caracter mai sever, ţinându-se seama de înălţimea pe care lichidul o poate atinge în tancul considerat sau în tubulaturile care îl deservesc.
SECŢIUNEA 13:Deschideri în pereţi etanşi
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.1.Numărul deschiderilor practicate în pereţii etanşi va fi redus la minimum compatibil cu proiectul şi buna exploatare a navei; aceste deschideri vor fi prevăzute cu mijloace de închidere eficace.
13.2.1. Dacă pereţii etanşi de compartimentare sunt traversaţi de tubulaturi, scurgeri, cabluri electrice, etc., se vor lua măsuri care să asigure menţinerea integrităţii etanşeităţii acestor pereţi.
13.2.2. Pe pereţii etanşi de compartimentare nu se permit valvule, dacă acestea nu fac parte dintr-o instalaţie cu tubulaturi.
13.2.3. Plumbul sau alte materiale sensibile la căldură nu vor fi utilizate pentru instalaţiile care traversează pereţii etanşi de compartimentare, dacă deteriorarea acestor instalaţii ar compromite, în caz de incendiu, menţinerea integrităţii etanşeităţii pereţilor.
13.3.1. Nu se admit nici un fel de uşi, guri de vizitare sau deschideri de acces:
13.3.1.1. în peretele de coliziune, sub linia de supraimersiune;
13.3.1.2. în pereţii transversali etanşi ce separă o magazie de marfă de o altă magazie de marfa cu excepţia celor prevăzute în paragraful 10.1 şi în regula 14.
13.3.2. Exceptând cazurile prevăzute în paragraful .3.3 peretele de coliziune poate fi traversat sub linia de supraimersiune de cel mult un tub pentru scurgerea lichidului în picul prova, cu condiţia ca acest tub să fie prevăzut cu o valvulă de închidere cu şurub, comandată dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi şi având corpul fixat pe peretele de coliziune în interiorul picului prova. Totuşi, se poate permite montarea acestei valvule în partea din pupa a peretelui de coliziune, cu condiţia ca valvula să fie uşor accesibilă în orice condiţii de exploatare şi ca spaţiul în care se află să nu fie o încăpere de marfa.
13.3.3. Dacă picul prova este împărţit pentru a prelua două feluri de lichide, peretele de coliziune poate să fie traversat sub linia de supraimersiune de două tuburi, fiecare din ele satisfăcând condiţiile din paragraful .3.1 numai dacă nu există altă alternativă pentru instalarea celui de al doilea tub şi că, ţinând seama de compartimentarea suplimentară prevăzută în picul prova, se menţine siguranţa navei.
13.4.În spaţiile care conţin maşinile principale şi auxiliare de propulsie, inclusiv căldările care servesc necesităţilor de propulsie, în fiecare perete transversal principal etanş se poate monta nu mai mult de o uşă, în afară de uşile de la tunelurile liniilor de arbori. Dacă există două sau mai multe linii de arbori, tunelurile trebuie legate prin intermediul unei pasaj de comunicaţie. Va fi numai o singură uşă între compartimentul maşinilor şi tunelul arborilor în care sunt doi arbori sau numai două uşi acolo unde există mai mult de doi arbori. Toate aceste uşi vor fi de tipul glisant şi vor fi astfel dispuse încât pragurile să fie cât mai înălţate posibil. Vinciul manual pentru acţionarea acestor uşi de deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie situat în afara spaţiului compartimentului de maşini.
13.5.1. NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
Uşile etanşe vor fi de tipul glisant sau pivotante sau de tipuri echivalente. Uşile plate asigurate prin bolţuri şi uşile cu închidere prin cădere liberă sau acţionate cu contragreutate nu sunt permise.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Uşile etanşe, cu excepţia celor prevăzute în paragraful 10.1 sau regula 14, vor fi de tipul glisant acţionate de o sursă de energie în conformitate cu cerinţele de la paragraful 7, capabile să fie închise simultan de la consola centrală de acţionare situată pe puntea de navigaţie, în cel mult 60 de secunde cu nava în poziţie neînclinată.
13.5.2. NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ŞI NAVE NOI DIN CLASA B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
Uşile glisante pot fi:
- fie numai acţionate manual, sau
- acţionate de o sursă de energie şi manual.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
La navele la care numărul total de uşi etanşe nu este mai mare de două şi aceste uşi sunt situate în spaţiul compartimentului maşini sau în pereţi etanşi care delimitează acest spaţiu, ANR poate permite ca aceste două uşi să fie numai cu acţiune manuală. Dacă sunt montate uşi glisante cu acţionare manuală, acestea vor fi închise înainte ca nava să părăsească cheiul transportând pasageri la bord şi se vor păstra închise pe tot timpul navigaţiei.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.5.3. Mijloacele de comandă, fie de către o sursă de energie fie manuale, a oricărei uşi glisante etanşe cu sau fără acţionare de către o sursă de energie, trebuie să fie capabile să închidă uşa în cazul în care nava este înclinată transversal cu 15° în orice bord. Se vor lua în considerare şi forţele care pot acţiona asupra ambelor părţii ale uşii, aşa cum se întâmplă când apa curge prin deschizătură, aplicându-se o presiune statică echivalentă cu o înălţime a apei de cel puţin un metru deasupra pragului pe linia de centru a uşii.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
13.5.4. Comenzile uşilor etanşe, inclusiv tubulatura hidraulică şi cablurile electrice, se vor instala cât mai aproape posibil de peretele despărţitor în care sunt montate uşile, pentru a minimaliza posibilitatea ca acestea să fie implicate în vreo avarie pe care o poate suferi nava. Poziţiile uşilor etanşe şi ale comenzile lor vor fi astfel încât dacă nava suferă o avarie pe o cincime din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare, acţionarea uşilor etanşe să nu fie afectată indiferent de porţiunea avariată.
13.5.5. Toate uşile glisante acţionate de o sursă de energie sau manual se vor prevedea cu mijloace de indicare ce vor arăta, în toate poziţiile de acţionare de la distanţă, dacă uşile sunt deschise sau închise. Poziţiile de acţionare de la distanţă se vor afla numai pe puntea de navigaţie, după cum se stipulează în paragraful 7.1.5, şi pe amplasamentul unde se cere acţionarea manuală deasupra punţii pereţilor etanşi, conform paragrafului 7.1.4.
SUBSECŢIUNEA 4:NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
13.5.6. Uşile etanşe care nu corespund cerinţelor paragrafelor de la .5.1 până la .5.5 vor fi închise înaintea începerii voiajului, şi vor rămâne închise în timpul navigaţiei; ora deschiderii unor astfel de uşi la sosirea în port şi închiderii lor înainte de plecarea navei din port trebuie înscrise în jurnalul de bord.
SUBSECŢIUNEA 5:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.6.1. Uşile glisante acţionate manual pot avea o mişcare orizontală sau verticală. Trebuie să fie posibil să se manevreze mecanismul propriu uşii de pe orice parte şi dintr-o poziţie accesibilă deasupra punţii pereţilor etanşi, cu o mişcare completă de rotaţie, sau cu orice altă mişcare care oferă aceeaşi garanţie de siguranţă şi de un tip aprobat. Când se acţionează vinciul manual, timpul necesar pentru o închidere completă a uşii, cu nava în poziţie neînclinată, nu va depăşi 90 de secunde.
SUBSECŢIUNEA 6:NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.6.2. Uşile glisante acţionate de o sursă de energie pot avea o mişcare verticală sau orizontală. Dacă o uşă este acţionată cu energie de la o consolă centrală, vinciul trebuie dispus astfel încât uşa să fie de asemenea acţionată cu energie, din ambele părţi. Manetele locale de comandă a vinciului acţionat cu energie vor fi prevăzute pe fiecare parte a peretelui etanş şi dispuse astfel încât să dea posibilitatea persoanei care trece prin spaţiul uşii să aibă acces la ambele manete în poziţia deschisă, fără a putea declanşa accidental mecanismul de închidere. Uşile glisante acţionate cu energie vor fi prevăzute cu vinciuri manuale care acţionează direct uşa de ambele părţi, de pe oricare parte, şi dintr-o poziţie accesibilă de deasupra pereţilor etanşi, cu o mişcare completă de rotaţie sau cu o altă mişcare care oferă aceeaşi garanţie de siguranţă, cu condiţia să fie de un tip aprobat. Se va avea în vederea emiterea de avertismente prin semnale sonore, semnalând faptul că uşa a început să se închidă, şi ele vor continua să sune până la închiderea ei completă.
Suplimentar, în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, se cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la uşă.
SUBSECŢIUNEA 7:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
13.7.1. Fiecare uşă etanşă glisantă acţionată de o sursă de energie:
13.7.1.1. va avea o mişcare verticală sau orizontală;
13.7.1.2. sub rezerva paragrafului 11, va fi în mod normal limitată până la o deschidere maximă de 1,2 metri. ANR poate permite uşi cu deschidere mai mare numai până la deschiderea considerată necesară pentru operarea efectivă a navei cu condiţia să fie luate în considerare şi alte măsuri de siguranţă, inclusiv următoarele:
13.7.1.2.2.1. se va acorda o atenţie specială rezistenţei uşii şi dispozitivelor sale de închidere pentru a împiedica scurgerile;
13.7.1.2.2.2. uşa se va amplasa în afara zonei de avarie B/5;
13.7.1.2.2.3. uşa se va ţine închisă când nava este pe mare, exceptând perioade limitate, când este absolut necesar, determinate astfel de către ANR;
13.7.1.3. va fi prevăzută cu echipamentul necesar pentru a deschide şi închide uşa folosind energia electrică, puterea hidraulică, sau orice altă formă de energie acceptată de ANR;
13.7.1.4. va fi prevăzută cu un mecanism individual cu acţionare manuală. Va trebui să existe posibilitatea să se deschidă şi închidă uşa manual din ambele părţi ale acesteia, şi în plus, dintr-un punct accesibil aflat deasupra punţii pereţilor etanşi, printr-o mişcare de manivelă cu rotaţie completă sau orice altă mişcare prezentând aceeaşi garanţie de siguranţă şi de un tip aprobat de către ANR. Direcţia de rotaţie sau altă mişcare se va indica clar în toate poziţiile de acţionare. Timpul necesar pentru închiderea completă a uşii, când este acţionată de dispozitivul manual, nu va depăşi 90 de secunde cu nava în poziţie neînclinată;
13.7.1.5. va fi prevăzută cu comenzi pentru deschiderea şi închiderea uşii cu energie din ambele părţi ale acesteia şi de asemenea pentru închiderea uşii cu energie de la consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie;
13.7.1.6. va fi prevăzută cu alarmă sonoră, distinctă faţă de orice altă alarmă din zonă, ce va suna ori de câte ori uşa este închisă de la distanţă cu energie, timp de cel puţin cinci secunde dar nu mai mult de zece secunde înainte ca uşa să înceapă să se mişte şi va continua să sune până când uşa este complet închisă. In cazul acţionării manuale de la distanţă este suficient ca alarma sonoră să sune numai când se mişcă uşa. în plus, în zonele pentru pasageri şi în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, ANR poate cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la uşă; şi
13.7.1.7. va avea o viteză de închidere aproximativ uniformă la acţionarea cu energie. Timpul de închidere, din momentul în care uşa începe să se mişte până în momentul în care aceasta ajunge în poziţia complet închisă, nu va fi în nici un caz mai mic de 20 de secunde sau mai mare de 40 de secunde cu nava în poziţie neînclinată.
13.7.2. Energia electrică necesară pentru uşile etanşe glisante acţionate electric se va asigura de la tabloul de distribuţie pentru cazuri de avarie, fie direct sau printr-un tablou de distribuţie propriu situat deasupra punţii pereţilor etanşi; circuitele aferente de comandă, indicare şi alarmă vor fi alimentate de la tabloul de distribuţie de avarie, fie direct sau prin tabloul de distribuţie propriu situat deasupra punţii pereţilor etanşi şi vor trebui să poată fi alimentate automat de către sursa temporară pentru alimentare în caz de avarie în cazul defectării sursei principale de alimentare cu energie electrică sau sursei pentru cazurile de avarie.
13.7.3. Uşile etanşe glisante acţionate de o sursă de energie vor avea ori:
13.7.3.1. un sistem hidraulic centralizat cu două surse de alimentare independente, fiecare constând dintr-un motor şi o pompă capabile să închidă simultan toate uşile. în plus, pentru întreaga instalaţie vor exista acumulatoare hidraulice cu capacitate suficientă pentru a acţiona toate uşile de cel puţin trei ori, adică închis-deschis-închis, în situaţia unei înclinări în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare va trebui să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit se va alege avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalaţia în timpul funcţionării acesteia. Instalaţia acţionată cu energie va fi proiectată pentru a minimaliza posibilitatea ca o singură defecţiune a tubulaturii hidraulice să afecteze negativ funcţionarea a mai mult de o uşă. Sistemul hidraulic va fi prevăzut cu o alarmă pentru nivel minim la rezervoarele de fluid hidraulic ce servesc sistemul acţionat cu energie şi o alarmă cu gaz la presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a pierderii de energie acumulată în acumulatoarele hidraulice. Aceste alarme vor trebui să poată fi auzite şi văzute şi se vor situa pe consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie; sau
13.7.3.2. un sistem hidraulic independent pentru fiecare uşă cu fiecare sursă de energie constând dintr-un motor şi pompă ce pot deschide şi închide uşa. în plus, va trebui să existe un acumulator hidraulic cu o capacitate suficientă pentru a acţiona uşa cel puţin de trei ori, adică închis-deschis-închis la o înclinare în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare va trebui să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit se va alege avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalaţia în timpul funcţionării ei. La consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie se va prevedea o alarmă de grup cu gaz la presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a energiei acumulate în acumulatoarele hidraulice. De asemenea, va fi prevăzută o indicare a pierderii de energie acumulată în fiecare poziţie de operare locală; sau
13.7.3.3. un sistem electric independent şi motor pentru fiecare uşă cu fiecare sursă de energie constând dintr-un motor capabil să deschidă şi să închidă uşa. Sursa de energie va trebui să poată fi automat alimentată de sursa temporară de energie electrică în caz de avarie în cazul defectării fie a sursei de energie electrică principală fie a sursei de energie electrică de avarie şi va avea o capacitate suficientă de acţionare a uşii de cel puţin trei ori, adică închis-deschis-închis, la o înclinare în sens opus de 15°.
Pentru sistemele menţionate la 7.3.1,7.3.2. şi 7.3.3 prevederile se vor face precum urmează:
Sistemele de energie pentru uşile etanşe glisante acţionate cu energie vor fi separate de orice alt sistem de energie. O singură avarie în sistemele electrice sau hidraulice acţionate cu energie, excluzând dispozitivul de acţionare hidraulică, nu trebuie să împiedice operarea manuală a oricărei uşi.
13.7.4. Pe fiecare parte a peretelui etanş se vor prevedea manete de comandă la o înălţime minimă de 1,6 metri deasupra pardoselii şi vor fi astfel amplasate încât să permită persoanelor care trec prin cadrul uşii să ţină ambele manete în poziţie deschisă fără să poată să pornească accidental mecanismul de închidere cu energie. Direcţia de mişcare a manetelor la deschiderea şi închiderea uşii va fi în direcţia mişcării uşii şi va fi clar indicată. Manetele de comandă hidraulică pentru uşile etanşe din spaţiile de locuit vor fi, dacă este cerută o singură mişcare pentru începerea mişcării de închidere a uşii, astfel plasate încât copiii să nu le poată acţiona. De exemplu, în spatele tăbliei uşii cu bolţuri, plasate la cel puţin 170 cm deasupra nivelului pardoselii.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Pe ambele părţi ale uşilor vor fi amplasate plăcuţe cu instrucţiuni de folosire a sistemului de manevrare a uşii. De asemenea, pe ambele părţi ale fiecărei uşi vor exista instrucţiuni cu text sau pictograme semnalând pericolul la care se expune persoana ce rămâne în deschizătura uşii în momentul în care aceasta a început să se închidă. Aceste instrucţiuni vor fi inscripţionate pe plăcuţe fabricate dintr-un material rezistent şi vor fi fixate bine. Textele instrucţiunilor vor include informaţii în legătura cu intervalele de închidere ale uşii respective.
SUBSECŢIUNEA 8:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
13.7.5. În măsura în care este practicabil, echipamentul electric şi componentele pentru uşile etanşe se vor amplasa deasupra punţii pereţilor etanşi şi în afara zonelor şi spaţiilor periculoase.
13.7.6. Carcasele componentelor electrice amplasate din motive de necesitate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să asigure o protecţie adecvată împotriva pătrunderii apei.
13.7.7. Circuitele de alimentare cu energie electrică, de comandă, indicare şi alarmă vor fi protejate împotriva defectării astfel încât o defecţiune în circuitul unei uşi să nu producă un defect la vreun alt circuit de uşă. Scurt circuitele sau alte defecţiuni ale alarmei sau circuitelor indicatorului unei uşi să nu aibă drept rezultat o pierdere a acţionării cu energie a acelei uşi. Instalările se vor face în aşa fel încât scurgerea de apă în echipamentul electric amplasat sub puntea pereţilor etanşi să nu producă deschiderea uşii.
13.7.8. O singură avarie electrică în sistemul de acţionare sau în sistemul de comandă a unei uşi etanşe glisante acţionate cu energie nu trebui să aibă ca rezultat deschiderea uşii închise. Alimentarea cu energie va fi în mod continuu supravegheată într-un punct din circuitul electric cât mai apropiat de fiecare motor cerut conform paragrafului 7.3. Pierderea oricăreia din aceste alimentări cu energie trebuie să activeze o alarmă sonoră şi vizuală în consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie.
13.8.1. Consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie va avea un comutator "maşter mode" cu două moduri de comandă: un mod de "comandă locală" care va permite oricărei uşi să fie deschisă local şi închisă local după folosirea fără închidere automată şi un mod "uşi închise" ce va închide în mod automat orice uşă care este deschisă. Modul "uşi închise" va permite uşilor să fie deschise local şi să se reînchidă automat la eliberarea mecanismului de comandă locală. Comutatorul "maşter mode" va fi în mod normal pe modul "comandă locală". Modul "uşi închise" se va folosi numai în caz de necesitate sau în scopul încercărilor.
13.8.2. Consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie va fi prevăzută cu o diagramă indicând amplasamentul fiecărei uşi, cu indicatoare vizuale ce arată dacă fiecare uşă este deschisă sau închisă. O lumină roşie va indica faptul că uşa este complet deschisă şi o lumină verde va indica faptul că uşa este complet închisă.
Când uşa este închisă de la distanţă lumina roşie va indica poziţia intermediară prin licărire.
Circuitul de indicare trebuie să fie independent de circuitul de comandă al fiecărei uşi.
13.8.3. Nu trebuie să existe posibilitatea deschiderii de la distanţă a vreunei uşi din poziţia de comandă centrală.
SUBSECŢIUNEA 9:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.9.1. Toate uşile etanşe se vor păstra închise în timpul navigaţiei exceptând situaţiile când pot fi deschise în timpul navigaţiei aşa cum se menţionează în paragrafele 9.2, 9.3. Uşile etanşe cu lăţimea mai mare de 1,2 metri acceptate de paragraful 11 pot fi deschise numai în situaţiile detaliate în acel paragraf. Orice uşă ce este deschisă în conformitate cu acest paragraf va fi pregătită să fie imediat închisă.
13.9.2. O uşă etanşă poate fi deschisă în timpul navigaţiei pentru a permite trecerea pasagerilor sau a echipajului, sau când munca din imediata vecinătate a uşii necesită deschiderea acesteia. Uşa trebuie imediat închisă când s-a terminat complet trecerea prin uşă sau când scopul pentru care s-a deschis a fost atins.
13.9.3. Se poate permite ca unele uşi etanşe să rămână deschise în timpul navigaţiei numai dacă se consideră absolut necesar; adică, menţinerea lor deschisă este considerată esenţială pentru funcţionarea sigură şi eficientă a maşinilor navei sau pentru a permite pasagerilor accesul normal nerestrictiv în toată zona pentru pasageri. O asemenea hotărâre se va lua de către ANR numai după o examinare atentă a influenţei acesteia asupra operării navei şi asupra şanselor de supravieţuire. O uşă etanşă acceptată să rămână astfel deschisă va fi în mod clar indicată în "Informaţia privind stabilitatea navei" şi va fi pregătită în orice moment să fie imediat închisă.
SUBSECŢIUNEA 10:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
13.10.1. Atunci când ANR este convinsă că asemenea uşi sunt esenţiale, se pot prevedea uşi etanşe având o construcţie satisfăcătoare în pereţii etanşi ce împart marfa dintre spaţiile punţii. Asemenea uşi pot avea balamale, pot fi pe role sau glisante dar nu vor fi comandate de la distanţă. Ele vor fi montate la cel mai înalt nivel şi cât mai departe de tabla bordajului, dar în nici un caz marginile verticale exterioare nu vor fi situate faţă de bordajul exterior la o distanţă mai mică de o cincime din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare.
13.10.2. Aceste uşi se vor închide înainte de începerea voiajului şi se vor păstra închise în perioada de navigaţie; timpul de deschidere a acestor uşi în port şi timpul de închidere a lor înainte ca nava să părăsească portul se vor înscrie în jurnalul de bord. Dacă vreuna din aceste uşi trebuie să fie accesibilă în timpul voiajului, aceasta va fi prevăzută cu un dispozitiv care să împiedice deschiderea neautorizată. Când se propune montarea acestor uşi, numărul şi distribuţia acestora vor constitui obiectul unei examinări speciale din partea Autorităţii Navale Române.
13.11.Porţile demontabile în pereţii etanşi nu vor fi acceptate cu excepţia compartimentului maşinilor. Aceste porţi vor fi întotdeauna la locul lor înainte ca nava să părăsească portul şi nu se vor îndepărta în timpul navigaţiei decât în cazuri de necesitate urgentă, în funcţie de decizia comandantului. ANR poate permite înlocuirea acestor porţi demontabile cu maximum o uşă etanşă glisantă acţionată electric în fiecare perete transversal principal, mai lată decât este menţionat în paragraful 7.1.2, cu condiţia ca aceste uşi să fie închise înainte ca nava să părăsească portul şi să rămâne închise în timpul navigaţiei, exceptând cazurile de necesitate urgentă stabilite de comandant.
Aceste uşi nu trebuie să îndeplinească cerinţele paragrafului 7.1.4 cu privire la închiderea completă în 90 secunde cu ajutorul mecanismului acţionat manual. Timpul de deschidere şi închidere a acestor uşi, fie că nava este pe mare fie că este în port, va fi înregistrat în jurnalul de bord.
SECŢIUNEA 14:Nave care transportă autovehicule de marfă şi personalul care Ie însoţeşte
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
14.1.Această regulă se aplică navelor de pasageri proiectate sau adaptate pentru transportul autovehiculelor de marfa şi a personalului care le însoţeşte.
14.2.Dacă la bordul unor astfel de nave numărul total de pasageri, care include şi personalul ce însoţeşte autovehiculele, nu depăşeşte N = 12 + A/25, unde A = suprafaţa totală a punţii (metri pătraţi), cuprinzând spaţiile disponibile pentru depozitarea autovehiculelor de marfă, iar înălţimea liberă în zona de depozitare şi la intrarea în astfel de spaţii nu este mai mică de 4 metri, se aplică prevederile regulii 13 paragraful .10 privind uşile etanşe cu excepţia faptului că uşile pot fi prevăzute la orice nivel în pereţii etanşi care separă spaţiile de marfă, în plus, sunt necesari indicatori pe puntea de navigaţie care să indice automat când fiecare uşă este închisă şi dacă toate încuietorile uşilor sunt asigurate.
14.3.Când se aplică prevederile acestui capitol la o astfel de navă, N trebuie să fie considerat ca numărul maxim de pasageri pentru care nava poate să fie autorizată în conformitate cu această regulă.
SECŢIUNEA 15:Deschideri în bordajul exterior sub linia de supraimersiune
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
15.1.Numărul deschiderilor din bordajul exterior trebuie să fie redus la minimum compatibil cu concepţia şi exploatarea normală a navei.
15.2.1. Amplasarea şi eficacitatea mijloacelor de închidere a oricărei deschideri practicate în bordajul exterior al navei trebuie să corespundă scopului urmărit şi locului în care sunt fixate.
15.2.2. Sub rezerva cerinţelor din Convenţia LL în vigoare, nici un hublou nu va fi prevăzut într-o astfel de poziţie încât marginea sa inferioară să fie sub o linie trasată pe bordaj paralelă cu puntea pereţilor etanşi în bord şi având punctul său cel mai de jos la 2,5% din lăţimea navei deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare sau 500 mm, care din ele este mai mare.
15.2.3. Toate hublourile ale căror margini inferioare sunt sub linia de supraimersiune trebuie să fie astfel construite încât nimeni să nu le poate deschide fără aprobarea comandantului.
15.2.4. Dacă într-o interpunte, marginea inferioară a hublourilor de tipul prevăzut în paragraful .2.3 este situată sub linia trasată paralelă cu linia punţii pereţilor etanşi în bord şi având punctul său cel mai de jos la 1,4 metri plus 2,5% din lăţimea navei deasupra liniei de plutire la plecarea din orice port, toate hublourile acestei interpunţi trebuie să fie închise etanş şi zăvorâte înaintea ieşirii din port şi nu trebuie să fie deschise înainte ca nava să intre în portul următor. în aplicarea acestui paragraf se poate ţine seama de deducerea corespunzătoare pentru apă dulce, când este aplicabilă.
15.2.5. Hublourile şi capacele lor care nu sunt accesibile în timpul navigaţiei trebuie să fi închise şi asigurate înainte de plecarea navei din port.
15.3.Numărul scurgerilor, evacuărilor sanitare şi a altor deschideri similare în bordaj trebuie să fie redus la minimum, fie utilizând fiecare orificiu de evacuare pentru cel mai mare număr posibil de tuburi sanitare sau alte tuburi sau în oricare alt mod satisfăcător.
15.4.Toate prizele de aspiraţie şi de evacuare din bordaj vor fi prevăzute cu dispozitive eficiente şi accesibile care să împiedice pătrunderea accidentală a apei în interiorul navei.
15.4.1. Sub rezerva cerinţelor din Convenţia LL în vigoare, şi excepţiilor prevăzute în paragraful .5, orice evacuare individuală care traversează tabla bordajului din spaţiile de sub linia de supraimersiune trebuie prevăzute fie cu o valvulă automată cu reţinere prevăzută cu un dispozitiv de închidere directă situat deasupra punţilor pereţilor etanşi sau cu două valvule automate cu reţinere fără dispozitiv de închidere directă, cu condiţia ca valvula dinspre interior să fie situată deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare şi să fie întotdeauna accesibilă pentru examinare în condiţii de exploatare.
Dacă se prevede o valvulă cu dispozitiv de închidere directă, postul de manevră de deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie întotdeauna uşor accesibil şi trebuie prevăzute mijloace care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă.
15.4.2. Cerinţele din Convenţia LL în vigoare se aplică evacuărilor care traversează tabla bordajului din spaţiile de deasupra liniei de supraimersiune.
15.5.Prizele de apă şi evacuările principale şi auxiliare din spaţiul de maşini care deservesc maşinile vor fi prevăzute cu valvule uşor accesibile intercalate între tubulatură şi bordaj sau între tubulatură şi chesoanele fixate pe bordaj. Valvulele pot fi cu acţionare locală şi vor fi prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
15.5.1. Roţile de acţionare manuală sau mânerele de la prizele de fund trebuie să fie uşor accesibile pentru manevrare. Toate valvulele care sunt folosite ca prize de fund vor fi închise de către roţile de acţionare manuală în sensul acelor de ceasornic.
15.5.2. Robineţii de evacuare sau valvulele din bordurile navei pentru evacuarea apei din căldări trebuie să fie poziţionate în locaşuri uşor accesibile şi nu sub tabla punţii. Robineţii sau valvulele trebuie să fie proiectate astfel încât să se poată constata uşor dacă sunt deschise sau închise. Robineţii vor fi prevăzuţi cu şuruburi de siguranţă, proiectaţi astfel încât cheia să nu poate fi ridicată când robinetul este deschis.
15.5.3. Toate valvulele şi robineţii din instalaţiile cu tubulatură cum ar fi instalaţia de santină şi balast, instalaţiile de combustibil şi ulei de ungere, instalaţiile de stingere a incendiilor şi de transfer, instalaţiile de apă de răcire şi apă sanitară, etc. vor fi clar marcate, în funcţie de destinaţia acestora.
15.5.4. Alte tuburi de evacuare trebuie, dacă ele evacuează sub linia de încărcare maximă de compartimentare, să fie prevăzute cu mijloace echivalente de închidere pe bordul navei; dacă ele evacuează deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare, ele vor fi prevăzute cu valvule obişnuite cu clapeţi. în ambele cazuri valvulele pot fi omise, dacă se folosesc tuburi de aceeaşi grosime cu evacuările indirecte de la toalete şi chiuvete şi sifoanele de pardoseală din băi, etc. prevăzute cu capace sau cu alt mijloc de protecţie împotriva pătrunderii apei. Grosimea pereţilor acestor tuburi nu trebuie să depăşească, totuşi, 14 mm.
15.5.5. Dacă este prevăzută o valvulă cu mecanism de închidere directă, locul de unde poate fi acţionată trebuie întotdeauna să fie uşor accesibil şi acolo trebuie să existe un mijloc care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă.
15.5.6. Dacă valvulele cu mecanism de închidere directă sunt dispuse în compartimentul de maşini, este suficient ca ele să fie acţionate din locul unde sunt montate, cu condiţia ca acest loc să fie uşor accesibil în toate situaţiile.
15.6.Toate armăturile de bordaj şi valvule prevăzute de această regulă trebuie să fie din oţel, bronz sau alt material ductil aprobat. Valvulele din fontă turnată obişnuită sau alt material similar nu sunt acceptate. Toate tuburile la care se referă această regulă vor fi din oţel sau alt material echivalent, conform cerinţelor Autorităţii Navale Române.
15.7.Deschiderile pentru scările din bord şi porţile de încărcare a mărfii de sub linia de supraimersiune trebuie să aibă o rezistenţă suficientă. Ele vor fi închise eficace şi fixate etanş, înainte ca nava să părăsească portul şi vor fi ţinute închise pe toată durata navigaţiei.
15.8.Aceste deschideri nu vor fi situate în nici un caz cu punctul lor cel mai de jos sub linia de încărcare maximă de compartimentare.
SECŢIUNEA 16:Etanşeitatea navelor de pasageri deasupra liniei de supraimersiune
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
16.1.Trebuie luate toate măsurile practice şi rezonabile pentru limitarea pătrunderii şi răspândirii apei deasupra punţii pereţilor etanşi. Astfel de măsuri pot consta în instalarea de pereţi etanşi parţiali sau de coaste întărite. Când se prevăd pereţi etanşi parţiali sau coaste întărite pe puntea pereţilor etanşi, în prelungirea sau imediata vecinătate a prelungirii pereţilor principali de compartimentare, ei trebuie să fie îmbinaţi etanşi cu bordajul şi puntea pereţilor etanşi astfel încât să împiedice scurgerea apei de-a lungul punţii când nava este în poziţie canarisită după avarie. Dacă peretele despărţitor etanş parţial în cauză nu se află în prelungirea peretelui etanş aflat dedesubt, partea din puntea pereţilor etanşi aflată între cei doi pereţi trebuie să fie făcută efectiv etanşă.
16.2.Puntea pereţilor etanşi sau o punte situată deasupra trebuie să fie etanşă la intemperii. Toate deschiderile practicate în puntea expusă la intemperii trebuie să aibă rame de înălţime şi rezistenţă suficientă şi vor fi prevăzute cu mijloace eficiente de închidere rapidă pentru a le face etanşe la intemperii. Vor fi prevăzute saborduri, balustrade deschise şi scurgeri într-un număr suficient pentru rapida degajare a punţii expuse la intemperii de apa provenită din precipitaţii, indiferent care ar fi condiţiile meteorologice.
16.3.La navele existente din clasa B, extremitatea deschisă a tubulaturii de aerisire situată în interiorul unei suprastructuri trebuie să se găsească la cel puţin 1 metru deasupra liniei de plutire când nava are un unghi de înclinare de 15°, sau când nava atinge unghiul maxim de înclinare în timpul stadiilor intermediare de inundare, aşa cum a fost determinat prin calcule directe, alegând valoarea cea mai mare. Alternativ, tubulaturile de aerisire de la tancuri, altele decât tancurile pentru hidrocarburi pot refula prin bordajul suprastructurii. Prevederile din acest paragraf nu contravin prevederilor din Convenţia LL în vigoare.
16.4.Hublourile, deschiderile pentru scările de bord, sabordurile de încărcare a mărfii şi celelalte mijloace de închidere din bordaj aflate deasupra liniei de supraimersiune trebuie să fie proiectate şi construite corespunzător şi să prezinte o rezistenţă suficientă corespunzătoare compartimentelor în care se află amplasate şi poziţiei lor în raport cu linia de încărcare maximă de compartimentare.
16.5.În spaţiile aflate sub puntea situată imediat deasupra punţii pereţilor etanşi, toate hublourile trebuie să aibă capace interioare rezistente, care să se închidă uşor şi eficace şi să fie fixate etanş.
SECŢIUNEA 17:Închiderea uşilor de încărcare marfa
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
17.1.Următoarele uşi, amplasate deasupra liniei de supraimersiune, vor fi închise şi blocate înainte ca nava să pornească în vreun voiaj şi vor rămâne închise şi blocate până când nava ajunge la dana următoare.
17.1.1. sabordurile de încărcare marfa din bordaj sau în pereţii exteriori ai suprastructurilor închise;
17.1.2. vizoare în prova, prevăzute în poziţiile indicate în paragraful .1.1;
17.1.3. uşi de încărcare marfa în peretele de coliziune;
17.1.4. rampe etanşe, formând o închidere alternativă pentru cele definite în paragrafele .1.1 până la .1.3 inclusiv. Dacă o uşă nu poate fi deschisă sau închisă în timp ce nava este la dană, atunci această uşă poate fi deschisă sau lăsată deschisă în timp ce nava se apropie sau pleacă din dană, dar numai atât cât este necesar pentru a permite acţionarea imediată a uşii. în orice caz, uşa interioară din prova trebuie menţinută închisă.
17.2.Prin derogare de la cerinţele paragrafelor 1.1. şi 1.4, ANR poate autoriza deschiderea anumitor uşi la alegerea comandantului, dacă este necesar pentru exploatarea navei sau pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor când nava este ancorată sigur şi cu condiţia ca siguranţa navei să nu fie afectată.
17.3.Comandantul se va asigura că este implementat un sistem eficient de supraveghere şi raportare a închiderii şi deschiderii uşilor menţionate în paragraful .1.
17.4.Comandantul va avea grijă ca, înainte ca nava să pornească în vreun voiaj, să se facă o înregistrare în jurnalul de bord, conform regulii 22, menţionându-se ora ultimei închideri a uşilor specificate în paragraful. 1 şi ora oricărei deschideri a unor anumite uşi în conformitate cu paragraful .2.
SECŢIUNEA 171:Etanşeitatea de Ia puntea Ro-Ro (puntea pereţilor etanşi) Ia încăperile situate dedesubt
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI RO-RO/PASAGER DIN CLASE B, C ŞI D:
1.1.sub rezerva prevederilor aliniatelor .1.2 şi .1.3, toate căile de acces care duc către încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să aibă punctul cel mai de jos la cel puţin 2,5 metri deasupra punţii pereţilor etanşi;
1.2.dacă sunt instalate rampe pentru vehicule, pentru a permite accesul în încăperile de sub puntea pereţilor etanşi, deschiderile lor trebuie să poată fi închise etanş la intemperii pentru a împiedica infiltrarea apei în acele încăperi şi trebuie prevăzute cu alarme şi indicatoare care să dea un semnal la puntea de navigaţie.
1.3.ANR poate autoriza amenajarea căilor speciale de acces către încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi cu condiţia ca ele să fie necesare pentru activitatea esenţială a navei, de exemplu deplasarea de maşini şi provizii, şi sub rezerva ca astfel de căi de acces să fie etanşe, prevăzute cu alarme şi indicatoare care se dea un semnal la puntea de navigaţie;
1.4.căile de acces menţionate la aliniatele .1.2 şi .1.3 trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj şi trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană;
1.5.comandantul se va asigura că este implementat un sistem eficace de control şi raportare a închiderii şi deschiderii unor astfel de căi de acces, menţionate în aliniatele .1.2 şi .1.3; şi
1.6.comandantul se va asigura, înainte ca nava să părăsească dana şi să pornească în orice voiaj, că ora ultimei închideri a căilor de acces menţionate în aliniatele. 1.2 şi. 1.3 este consemnată în jurnalul de bord, aşa cum se cere prin regula II-1/B/22;
1.7.noile nave Ro-Ro/pasager din clasa C cu lungimea mai mică de 40 metri şi noile nave Ro-Ro/pasager din Clasa D pot, ca în locul cerinţelor din aliniatele .1.1 la .1.6, să corespundă cerinţelor din aliniatele .2.1 la .2.4, cu condiţia ca înălţimile ramelor şi pragurilor să fie de cel puţin 600 mm pe punţile Ro-Ro deschise şi de cel puţin 380 mm pe punţile Ro-Ro închise.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE RO-RO/PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
2.1.Toate căile de acces ce pornesc de la puntea Ro-Ro spre încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să fie etanşe la intemperii şi pe puntea de navigaţie trebuie prevăzute mijloace care indică dacă accesul este deschis sau închis;
2.2.Toate căile de acces de acest gen trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj şi trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană;
2.3.Prin derogare de la cerinţele aliniatului .2.2, ANR poate accepta ca unele căi de acces să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pe o perioadă de timp suficientă pentru a permite trecerea şi, dacă este necesar, pentru activitatea esenţială a navei; şi
2.4.Cerinţele aliniatului .2.1 trebuie să se aplice nu mai târziu de data primei inspecţii periodice.
SECŢIUNEA 172:Accesul la punţile Ro-Ro
TOATE NAVELE RO-RO/PASAGER:
Comandantul sau ofiţerul desemnat se va asigura că, fără consimţământul expres al comandantului sau al ofiţerului desemnat, nici unui pasager nu-i este permis accesul la o punte Ro-Ro închisă când nava este în marş.
SECŢIUNEA 173:Închiderea pereţilor de pe puntea Ro-Ro
NAVE RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI EXISTENTE DIN CLASA B:
1.Toţi pereţii transversali sau longitudinali care sunt consideraţi eficace pentru reţinerea apei de mare acumulată pe puntea Ro-Ro trebuie amplasaţi şi asiguraţi înainte ca nava să părăsească dana şi să rămână astfel amplasaţi şi asiguraţi până când nava ajunge la următoarea dană.
2.Prin derogare de la cerinţele paragrafului .1, ANR poate accepta ca unele căi de acces amenajate în cadrul unor asemenea pereţi să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pentru o perioada de timp suficientă pentru a permite trecerea şi, dacă este necesar, pentru activitatea esenţială a navei.
SECŢIUNEA 18:Informaţia asupra stabilităţii
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
18.1.Fiecare navă de pasageri trebuie să fie supusă după terminarea ei la o probă de înclinări, iar elementele stabilităţii ei trebuie determinate. Comandantul trebuie să primească acele informaţii, aprobate de către ANR, care sunt necesare încât să-i permită, prin operaţiuni simple şi rapide, să obţină caracteristici precise cu privire la stabilitatea navei în diferite condiţii de exploatare.
18.2.Dacă o navă suferă modificări care afectează apreciabil informaţia asupra stabilităţii navei oferită comandantului, se va întocmi o altă informaţie modificată. Dacă este necesar se va executa o nouă probă de înclinări.
18.3.La intervale periodice ce nu vor depăşi cinci ani, se va efectua o probă de determinare a greutăţii navei goale pentru a verifica orice schimbare a deplasamentului şi a centrului de greutate longitudinal. Nava se va re-înclina ori de câte ori se constată sau se anticipează, în comparaţie cu informaţia asupra stabilităţii aprobată, o abatere de la deplasamentul navei goale ce depăşeşte 2% sau o modificare a poziţiei longitudinale a centrului de greutate ce depăşeşte 1% din L.
18.4.ANR poate scuti o anumită navă de proba de înclinări dacă dispune de date de bază provenite din proba de înclinări a unei nave identice (navă soră) şi dacă este convins că se poate obţine din acele date de bază o informaţie de stabilitate satisfăcătoare pentru nava scutită.
SECŢIUNEA 19:Planuri pentru controlul avariei
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Planurile în care figurează clar pentru fiecare punte şi magazie limitele compartimentelor etanşe, deschiderile din acestea cu mijloacele lor de închidere şi amplasarea comenzilor, precum şi măsurile pentru corectarea înclinării transversale a navei datorată inundării, trebuie să fie expuse în mod permanent pentru orientarea ofiţerului care răspunde de navă. în plus, vor fi puse la dispoziţia ofiţerilor de pe navă manuale care să cuprindă informaţiile de mai sus.
SECŢIUNEA 20:Integritatea corpului şi a suprastructurii, prevenirea şi controlul avariilor
Această regulă se aplică tuturor navelor Ro-Ro/pasager, cu excepţia faptului că pentru navele existente paragraful 2 se va pune în aplicare nu mai târziu de data primei inspecţii periodice.
20.1.Pe puntea de navigaţie trebuie prevăzute indicatoare pentru toate porţile din bordaj, porţile de încărcare şi alte dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfa Ro-Ro. Sistemul de indicare trebuie proiectat pe principiul siguranţei pozitive şi trebuie să declanşeze un semnal luminos dacă poarta nu este complet închisă sau dacă vreunul din dispozitivele de asigurare nu este la locul său şi nu este complet închis şi să declanşeze un semnal sonor dacă o astfel de poartă sau astfel de dispozitive de închidere se deschid sau dacă dispozitivele de asigurare devin nesigure. Tabloul de indicare situat pe puntea de navigaţie trebuie echipat cu o funcţie de selectare a modului "port/voiaj" stabilită astfel încât să se declanşeze o alarmă sonoră pe puntea de navigaţie, dacă nava părăseşte portul cu porţile prova, porţile interioare, rampa prova sau orice alte porţi din bordaj neînchise, sau dacă vreun dispozitiv de închidere se află într-o poziţie incorectă.
Sursa de energie a sistemului de indicare trebuie să fie independentă de sursa de energie utilizată pentru manevrarea şi asigurarea porţilor. Sistemele de indicare aprobate de către ANR, care au fost instalate pe navele construite, nu trebuie să fie schimbate.
20.2.Trebuie instalate un sistem de supraveghere monitorizată şi un sistem de detectare a infiltraţiilor de apă pentru a semnaliza la puntea de navigaţie şi la postul de comandă maşini a oricăror infiltraţii de apă prin porţile interioară şi exterioară prova, porţile pupa sau orice alte porţi din bordaj care pot duce la inundarea încăperilor de categorie specială sau a încăperilor de marfă Ro-Ro.
20.3.Încăperile de categorie specială şi încăperile de marfa ro-ro trebuie să fie permanent supravegheate de un serviciu de rond sau prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi supravegherea monitorizată, astfel încât orice deplasare a vehiculelor în condiţii de vreme nefavorabilă şi orice acces neautorizat al pasagerilor la vehicule să poată fi detectate în timp ce nava este în marş.
20.4.Documentele care indică procedurile de manevră pentru închiderea şi asigurarea tuturor porţilor din bordaj, porţilor de încărcare şi altor dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfă ro-ro, trebuie păstrate la bord şi afişate într-un loc corespunzător.
SECŢIUNEA 21:Marcarea, manevrarea periodică şi inspectarea uşilor etanşe, etc.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
21.1.Săptămânal trebuie să se efectueze exerciţii de manevrare a uşilor etanşe, a hublourilor, a valvulelor şi dispozitivelor de închidere a scurgerilor.
21.2.Toate uşile etanşe aflate în pereţii principali transversali etanşi şi folosite pe mare trebuie să fie manevrate zilnic.
21.3.Uşile etanşe şi toate mecanismele şi indicatoarele anexe acestora, toate valvulele a căror închidere este necesară pentru a face un compartiment etanş şi toate valvulele care comandă manevra conexiunilor de echilibrare în caz de avarie, trebuie să fie inspectate periodic pe mare, cel puţin o dată pe săptămână.
21.4.Aceste valvule, uşi şi mecanisme trebuie să aibă inscripţii corespunzătoare care să permită manevrarea lor corespunzătoare pentru a asigura o siguranţă maximă.
SECŢIUNEA 22:Menţiuni în jurnalul de bord
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
22.1.Uşile cu balamale, panourile demontabile, hublourile, deschiderile pentru scările de bord, porţile de încărcare a mărfii şi alte deschideri, care conform prezentelor reguli se menţin închise în timpul navigaţiei, trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească portul. Orele de închidere şi deschidere (în măsura în care regulile permit aceasta) vor fi notate în jurnalul de bord.
22.2.Toate exerciţiile şi inspecţiile prevăzute de regula 21 vor fi notate în jurnalul de bord se arătându-se totodată amănunţit orice defecte constatate.
SECŢIUNEA 23:Platforme mobile pentru autovehicule şi rampe
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Pe navele prevăzute cu punţi suspendate pentru transportul vehiculelor de pasageri, construcţia, instalarea şi operarea se vor efectua în conformitate cu măsurile impuse de către ANR. In ceea ce priveşte construcţia vor fi aplicate regulile relevante ale unei organizaţii recunoscute.
SECŢIUNEA 24:Balustrade
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
24.1.Pe punţile exterioare pe care este permis accesul pasagerilor şi acolo unde nu este prevăzut un parapet cu o înălţime adecvată, vor fi prevăzute balustrade cu o înălţime de minimum 1100 mm de la punte şi de o asemenea concepţie şi construcţie astfel încât să prevină urcarea oricărui pasager pe aceste balustrade şi căderea accidentală de pe această punte.
24.2.Scările de pe astfel de punţi exterioare vor fi prevăzute cu balustrade cu o construcţie echivalentă.
PARTEA C:MAŞINI
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
1.1.Maşinile, căldările şi alte recipiente sub presiune, tubulatura şi armăturile anexe trebuie să fie astfel instalate şi protejate încât să fie redus la minimum orice pericol asupra persoanelor aflate la bord, acordând atenţia cuvenită pieselor în mişcare, suprafeţelor fierbinţi şi altor pericole.
1.2.Se vor prevedea mijloace prin care să fie asigurată sau restabilită funcţionarea normală a maşinilor de propulsie, chiar dacă unul dintre echipamentele auxiliare esenţiale este scos din funcţiune.
1.3.Se vor prevedea mijloace care să asigure punerea maşinilor în funcţiune din starea de navă lipsită de energie fără ajutor din afară.
NAVE NOI DIN CLASA B ŞI C:
1.4.Maşinile principale de propulsie şi toate maşinile auxiliare esenţiale pentru propulsie şi pentru siguranţa navei, cu care aceasta este dotată, trebuie să fie proiectate astfel încât să funcţioneze când nava este dreaptă şi când este înclinată transversal la orice unghi de înclinare de până la 15° inclusiv, într-un bord sau altul, în condiţii statice şi 22,5° în condiţii dinamice (ruliu) într-un bord sau altul şi simultan înclinată dinamic (tangaj) 7,5° spre prova sau pupa.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
1.5.Se vor prevedea mijloace pentru ca maşinile de propulsie şi elicea să fie oprite în situaţii de urgenţă din poziţii corespunzătoare aflate în afara compartimentului de maşini/ postului central de comandă maşini, de exemplu, de pe puntea deschisă sau din timonerie.
NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
1.6.Amplasarea şi dotările tuburilor de ventilaţie pentru tancurile de serviciu combustibil, tancurile de decantare şi tancurile de ulei de ungere vor fi astfel încât în eventualitatea spargerii tubului de ventilaţie aceasta să nu conducă direct la riscul intrării stropilor de apă de mare sau a apei de ploaie. Pe fiecare navă vor fi prevăzute două tancuri de serviciu combustibil pentru fiecare tip de combustibil utilizat la bord pentru propulsie sau pentru instalaţiile vitale sau dotări echivalente, cu o capacitate suficientă pentru cel puţin 8 ore pe navele din clasa B şi pentru cel puţin 4 ore pe navele din clasele C şi D, de funcţionare la puterea maximă continuă a instalaţiei de propulsie şi a centralei electrice la încărcarea normală de funcţionare pe mare.
SECŢIUNEA 2:Motoare cu combustie internă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
2.1.Motoarele cu combustie internă cu diametrul cilindrului de 200 mm, sau cu un carter având volumul egal cu 0,6 m3 sau mai mare trebuie să aibă carterul prevăzut cu supape de siguranţă împotriva exploziei, de un tip corespunzător, cu o suprafaţă suficientă de descărcare. Supapele de siguranţă trebuie reglate sau prevăzute cu mijloace care să asigure descărcarea într-o astfel de direcţie încât posibilitatea de accidentare a personalului să fie minimă.
SECŢIUNEA 3:Instalaţii de santină
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
3.1.1.Se va prevedea o instalaţie de santină eficientă, capabilă să pompeze şi să dreneze orice compartiment etanş, altul decât spaţiul destinat permanent pentru apă dulce, apă de balast, combustibil sau mărfuri lichide, pentru care sunt prevăzute alte mijloace eficiente de pompare, în toate situaţiile posibile. Se vor prevedea mijloace eficiente pentru drenarea apei din magaziile prevăzute cu izolaţii.
3.1.2.Pompele sanitare, de balast şi de servicii generale pot fi acceptate ca pompe de santină independente acţionate de o sursă de energie dacă sunt prevăzute cu racordurile necesare la tubulatura de santină.
3.1.3.Întreaga tubulatura de santină folosită în interiorul sau sub tancurile de combustibil sau în încăperile de maşini sau căldări, inclusiv spaţiile în care sunt amplasate tancurile de decantare a combustibilului sau pompele de combustibil, vor fi din oţel sau alt material corespunzător.
3.1.4.Amplasarea instalaţiilor de santină şi balast va fi în aşa fel încât să excludă posibilitatea pătrunderii apei din mare şi din spaţiile pentru apă de balast în încăperile de marfă şi de maşini sau dintr-un compartiment în altul. Se vor lua măsuri pentru a se evita ca un deeptanc cu racordări la santină şi balast să fie inundat în mod accidental cu apă de mare când conţine marfă, sau să fie golit prin tubulatura de santină când conţine apă de balast.
3.1.5.Toate casetele de distribuţie şi valvulele acţionate manual racordate la instalaţia de santină trebuie să fie situate în locuri accesibile în condiţii obişnuite.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
3.1.6.Se va prevedea drenarea spaţiilor de marfa închise situate pe puntea pereţilor etanşi.
3.1.6.1.Dacă bordul liber la puntea pereţilor etanşi este astfel încât marginea punţii este imersată când nava se înclină mai mult de 5°, drenarea se va face cu ajutorul unui număr suficient de decupări pentru scurgerea apei cu o dimensiune adecvată, scurgând apa direct peste bord, montate în conformitate cu cerinţele regulii 15.
3.1.6.2.Dacă bordul liber este astfel încât marginea punţii pereţilor etanşi este imersată atunci când nava s-a înclinat 5° sau mai puţin, drenarea spaţiilor de marfa închise de pe puntea pereţilor etanşi se va face către un spaţiu corespunzător, sau spaţii, cu o capacitate adecvată, având o alarmă pentru nivel maxim de apă şi fiind prevăzute cu instalaţii corespunzătoare pentru descărcarea peste bord. In plus, se va avea grijă să se asigure că:
3.1.6.2.1. numărul, dimensiunea şi dispunerea scurgerilor sunt astfel încât să se împiedice acumularea nejustificată de apă liberă;
3.1.6.2.2. instalaţiile de pompare prevăzute de aceasta regulă ţin cont de cerinţele pentru orice instalaţie fixă de stingere a incendiilor cu apă pulverizată sub presiune;
3.1.6.2.3. apă contaminată cu petrol sau alte substanţe periculoase să nu fie drenată spre încăperile de maşini sau în alte spaţii unde pot exista surse de aprindere; şi
3.1.6.2.4. atunci când spaţiul de marfa închis este protejat de un sistem de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, scurgerile de pe punte să fie prevăzute cu mijloace pentru a împiedica scurgerea gazului de stingere a incendiilor.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D:
3.1.6.3.Drenajul punţilor Ro-Ro şi punţilor pentru autovehicule trebuie să aibă o capacitate suficientă astfel ca scurgerile, sabordurile de spălare etc. din babord sau tribord să poată face faţă la o cantitate de apă care provine din drenchere sau de la pompele de incendiu, ţinând seama de condiţiile de tangaj şi ruliu ale navei.
3.1.6.4.Când cabinele de pasageri şi cele ale personalului sunt dotate cu instalaţii de stingere a incendiului cu sprinklere şi hidranţi, trebuie să aibă un număr adecvat de scurgeri, suficient ca să facă faţă cantităţii de apă provenite de la stingerea incendiului cu ajutorul capetelor de pulverizare cu sprinklere aflate în încăpere şi de la jeturile de apă a două furtunuri pentru stingerea incendiului. Scurgerile vor fi plasate în cele mai adecvate poziţii, de exemplu în fiecare colţ al încăperii.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
3.2.1.Instalaţia de santină prevăzută de sub-paragraful .1.1. trebuie să fie capabilă să funcţioneze în toate condiţiile posibile, după o avarie, indiferent dacă nava este dreaptă sau canarisită. în acest scop se vor prevedea, în general, aspiraţii laterale, cu excepţia compartimentelor înguste de la extremităţile navei unde o singură aspiraţie poate fi suficientă. în compartimentele de formă neobişnuită, pot fi cerute aspiraţii suplimentare. Instalaţiile se vor face astfel încât apa din compartiment să se poată scurge la tubulatura de aspiraţie.
3.2.2.Pe cât posibil, pompele de santină acţionate de o sursă de energie trebuie să fie amplasate în compartimente etanşe separate, şi instalate sau dispuse astfel încât aceste compartimente să nu fie inundate de aceeaşi avarie. Dacă maşinile principale de propulsie, maşinile auxiliare şi căldările se află în două sau mai multe compartimente etanşe, pompele destinate deservirii santinei vor fi repartizate pe cât posibil în aceste compartimente.
3.2.3.Cu excepţia pompelor suplimentare care pot fi prevăzute numai pentru picuri, fiecare pompă de santină cerută trebuie să fie instalată astfel încât să aspire apa din orice spaţiu necesar a fi drenat conform paragrafului .1.1.
3.2.4.Fiecare pompă de santină acţionată de o sursă de energie trebuie să poată pompa apa prin tubulatura principală de santină cu o viteză de cel puţin 2m/sec. Pompele de santină independente acţionate de o sursă de energie situate în încăperile de maşini trebuie să aspire direct din aceste încăperi, cu excepţia cazului când nu sunt cerute mai mult de două aspiraţii în fiecare încăpere. Dacă sunt prevăzute două sau mai multe aspiraţii, cel puţin una trebuie să fie în fiecare bord. Aspiraţiile directe trebuie să fie amplasate corespunzător iar cele din încăperea de maşini trebuie să aibă diametrul cel puţin egal cu cel cerut pentru tubulatura principală de santină.
3.2.5.Suplimentar faţă de aspiraţia sau de aspiraţiile directe din santină cerute în paragraful .2.4, o aspiraţie directă de santină de avarie, prevăzută cu o valvulă cu reţinere, trebuie să fie adusă de la cea mai mare pompă independentă acţionată de o sursă de energie disponibilă la nivelul santinei din încăperea de maşini; diametrul tubului de aspiraţie trebuie să fie egal cu diametrul nominal al aspiraţiei de la pompele utilizate.
3.2.6.Tijele de acţionare ale organelor de închidere ale aspiraţiei directe şi ale prizei de apă de mare trebuie extinse la o înălţime suficientă deasupra platformei din compartimentul maşinilor.
3.2.7.Toată tubulatura de aspiraţie din santină până la racordarea la pompe va fi independentă de o altă tubulatură.
3.2.8.Diametrul "d" al tubulaturii principale sau al ramificaţiilor de aspiraţie din santină trebuie calculat conform formulei de mai jos. Totuşi diametrul interior real al tubulaturii principale de santină poate fi rotunjit la cea mai apropiată dimensiune standardizată acceptabilă pentru ANR:
tubulatura principală de aspiraţie din santină:
tubulatura ramificaţiilor de aspiraţie din santină dintre puţurile de colectare şi aspiraţie:
unde:
d diametrul interior al tubulaturii principale (mm)
L şi B lungimea şi lăţimea navei (m)
L1 lungimea compartimentului, şi
D este înălţimea de calcul a navei până la puntea pereţilor etanşi (m), cu condiţia ca în cazul unei nave care are un spaţiu de marfa închis pe puntea pereţilor etanşi ce este drenat în interior în conformitate cu prevederile paragrafului 1.6.2. şi care se întinde pe toată lungimea navei, D să se măsoare până la următoarea punte deasupra punţii pereţilor etanşi. în cazul în care spaţiile de marfa închise acoperă o lungime mai mică, D se va considera ca înălţimea de calcul până la puntea pereţilor etanşi plus l»h/ L, unde l şi h sunt lungimea totală şi respectiv înălţimea spaţiilor de marfa închise.
3.2.9.Se vor lua măsuri de prevenire a inundării compartimentului deservit de o tubulatură de aspiraţie din santină în cazul când tubulatura din oricare alt compartiment s-ar sparge sau deteriora la coliziune sau eşuare. în acest scop, tubulatura care trece printr-un punct situat la o distanţă de bordaj mai mică de 1/5 din lăţimea navei (măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare), precum şi tubulaturile care trec prin chile cheson, trebuie să aibă o valvulă cu reţinere în compartimentul care conţine aspiraţia.
3.2.10. Casetele de distribuţie, robinetele şi valvulele racordate la instalaţia de santină vor fi dispuse astfel încât, în caz de inundare, una din pompele de santină să poată evacua apa din orice compartiment; în plus, deteriorarea unei pompe sau a racordului său la tubulatura principală de santină situată în afara unei linii trasate la o distanţă de 1/5 din lăţimea navei nu trebuie să scoată din funcţiune instalaţia de santină. Dacă există numai o singură tubulatură comună tuturor pompelor, valvulele necesare pentru manevrarea aspiraţiilor din santină trebuie să poată fi comandate dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi. Dacă în completarea instalaţiei principale de santină este prevăzută o instalaţie de santină de avarie, aceasta trebuie să fie independentă de instalaţia principală şi amplasată astfel încât o pompă să poată evacua apa din orice compartiment în condiţiile de inundare specificate în paragraful .2.1; în acest caz, numai valvulele necesare pentru comanda instalaţiei de avarie trebuie să aibă posibilitatea de a fi acţionate dintr-un punct aflat deasupra punţii pereţilor etanşi.
3.2.11. Toate robinetele şi valvulele menţionate în paragraful .2.10, care pot fi comandate dintr-un punct aflat deasupra punţii pereţilor etanşi, trebuie să aibă comenzile însemnate clar la locul lor de acţionare şi să fie prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise.
SECŢIUNEA 4:Numărul şi tipul pompelor de santină
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
până la 250 de pasageri: | o pompă acţionată de motorul principal şi o pompă independentă acţionată de o sursă de energie, situată şi alimentată în afara compartimentului de maşini. |
peste 250 de pasageri: | o pompă acţionată de motorul principal şi două pompe independente acţionate de o sursă de energie, una dintre ele trebuind să fie situată şi alimentată în afara compartimentului de maşini. |
Pompa acţionată de motorul principal poate fi înlocuită cu o pompă independentă acţionată de o sursă de energie.
Drenajul compartimentelor de dimensiuni foarte mici poate fi efectuat cu pompe manuale portabile.
SECŢIUNEA 5:Mersul înapoi
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
5.1.Navele trebuie să aibă suficientă putere la mersul înapoi pentru a asigura manevra navei în toate condiţiile normale.
5.2.Capacitatea instalaţiei de propulsie de a inversa sensul împingerii elicei într-un timp suficient, şi în felul acesta de a stopa nava aflată la viteza de serviciu maximă la mers înainte, în limitele unei distanţe rezonabile, va trebui să fie demonstrată şi înregistrată.
5.3.Timpii de oprire, drumurile navei şi distanţele înregistrate la probe împreună cu rezultatele probelor pentru determinarea capacităţii navei cu mai multe elice de a naviga şi a face manevre cu una sau mai multe elice care nu funcţionează, trebuie să fie disponibile la bord pentru a fi utilizate de către comandantul navei sau personalul indicat pentru aceasta.
SECŢIUNEA 6:Instalaţia de guvernare
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
6.1.Fiecare navă va fi prevăzută cu o instalaţie principală şi auxiliară de guvernare eficiente. Instalaţia de guvernare principală şi instalaţia de guvernare auxiliară vor fi dispuse astfel încât defectarea uneia dintre ele să nu determine nefuncţionarea celeilalte.
6.2.Instalaţia de guvernare principală şi axul cârmei dacă este prevăzut trebuie:
6.2.2.1.să fie de o rezistenţă adecvată şi să poată guverna nava la viteza maximă de serviciu de marş înainte, şi să fie proiectate astfel încât să nu fie distruse la viteza maximă de serviciu de marş înapoi;
6.2.2.2.să poată asigura manevra de trecere a cârmei de la 35° dintr-un bord la 35° în celălalt bord, cu nava la pescajul maxim şi viteza maximă de serviciu de marş înainte şi, de asemenea, în aceleaşi condiţii, de la 35° dintr-un bord la 30° în celălalt bord în cel mult 28 secunde;
6.2.2.3.să fie acţionată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerinţelor paragrafului .2.2.2 şi, în orice caz când un ax de cârmă cu un diametru mai mare de 120 mm la zona echei, excluzând întărirea pentru navigaţia printre gheţuri, este cerut pentru a se respecta prevederile paragrafului .2.2.1.
6.3.Dacă este prevăzută, instalaţia de guvernare auxiliară trebuie:
6.3.1.să aibă o rezistenţă adecvată şi să poată guverna nava la viteza de navigabilitate şi să poată fi pusă rapid în funcţiune în caz de avarie;
6.3.2.să asigure manevra de trecere a cârmei de la 15° dintr-un bord la 15° în celălalt bord în cel mult 60 secunde, nava având pescajul maxim şi jumătate din viteza sa maximă de serviciu de marş înainte sau viteza de 7 noduri, care dintre acestea este mai mare; şi
6.3.3.să fie acţionată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerinţelor alineatului .3.2 şi, în oricare caz când axul cârmei are un diametru mai mare de 230 mm la zona echei, excluzând întărirea în cazul navigaţiei printre gheţuri.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ŞI D:
6.4.Agregatele de forţă ale instalaţiei de guvernare trebuie:
6.4.1.să fie dispuse astfel încât să pornească din nou automat atunci când este restabilită alimentarea cu energie după o avarie; şi
6.4.2.să poată fi puse în funcţiune dintr-un loc aflat pe puntea de navigaţie. în cazul unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie a oricărui agregat de forţă al instalaţiei de guvernare, se va da o alarmă sonoră şi vizuală pe puntea de navigaţie.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
6.5.Dacă instalaţia de guvernare principală cuprinde două sau mai multe agregate de forţă identice, nu este necesară să fie prevăzută o instalaţie de guvernare auxiliară, cu condiţia ca:
6.5.1.instalaţia de guvernare principală să poată acţiona cârma conform alineatului .2.2, în timp ce oricare dintre agregatele de forţă este scos din funcţiune;
6.5.2.instalaţia de guvernare principală să fie dispusă astfel încât după o singură avariere a tubulaturii sale sau a unuia dintre agregatele de forţă, defectul să poată fi izolat astfel încât capacitatea de guvernare să fie menţinută sau redobândită rapid.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
6.6.Comanda instalaţiei de guvernare va fi prevăzută:
6.6.1.pentru instalaţia de guvernare principală, atât pe puntea de navigaţie cât şi în compartimentul maşinii de cârmă;
6.6.2.dacă instalaţia de guvernare principală este amplasată în conformitate cu paragraful .4, cu două sisteme independente de comandă, ambele fiind acţionate de pe puntea de navigaţie. Aceasta nu cere dublarea timonei sau a manetei de guvernare. Dacă sistemul de comandă constă dintr-un servo-motor hidraulic, nu este necesară prevederea unui al doilea sistem independent;
6.6.3.pentru instalaţia de guvernare auxiliară, în compartimentul maşinii cârmei şi, dacă este acţionată de o sursă de energie, va fi de asemenea acţionată de pe puntea de navigaţie şi va fi independentă de sistemul de comandă pentru instalaţia de guvernare principală.
6.7.Fiecare sistem de comandă pentru instalaţia principală şi auxiliară de guvernare acţionat de pe puntea de navigaţie trebuie să respecte următoarele:
6.7.1.dacă este electric, va fi deservit de propriul său circuit alimentat separat de la circuitul de forţă a instalaţiei de guvernare, dintr-un loc din interiorul compartimentului maşinii cârmei, sau direct de la barele tabloului de distribuţie care alimentează acel circuit de forţă al instalaţiei de guvernare, într-un punct de pe tabloul de distribuţie adiacent alimentării circuitului de forţă al instalaţiei de guvernare;
6.7.2.în compartimentul maşinii cârmei se vor prevedea mijloace pentru deconectarea de la instalaţie de guvernare pe care o deserveşte a oricărui sistem de comandă acţionat de pe puntea de navigaţie;
6.7.3.sistemul trebuie să poată fi pus în funcţiune dintr-un loc de pe puntea de navigaţie;
6.7.4.în cazul unei avarii a alimentării cu energie electrică a sistemului de comandă, se va da pe puntea de navigaţie o alarmă vizuală şi sonoră; şi
6.7.5.se va prevedea protecţia împotriva scurtcircuitului numai pentru circuitele de alimentare a sistemului de comandă a instalaţiei de guvernare.
6.8.Circuitele electrice de forţă şi sistemele de comandă ale instalaţiei de guvernare cu componentele lor, cablurile şi tubulaturile prevăzute de această regulă şi de regula 7 vor fi separate, în măsura în care este posibil, pe toată lungimea lor.
6.9.Se va prevedea un mijloc de comunicare între puntea de navigaţie şi compartimentul maşinii cârmei sau posturile de guvernare alternative.
6.10.Poziţia unghiulară a cârmei va fi:
6.10.1. indicată pe puntea de navigaţie, dacă instalaţia de guvernare este acţionată de o sursă de energie. Indicarea unghiului cârmei va fi independentă de sistemul de comandă a instalaţiei de guvernare;
6.10.2. reprodusă în compartimentul maşinii cârmei.
6.11.Instalaţia de guvernare acţionată hidraulic va fi prevăzută cu:
6.11.1. mijloace pentru menţinerea purităţii fluidului hidraulic, având în considerare tipul şi construcţia instalaţiei hidraulice;
6.11.2. o alarmă pentru nivel scăzut pentru fiecare rezervor de fluid hidraulic în vederea indicării din timp a scurgerilor de fluid hidraulic. Se vor prevedea alarme sonore şi vizuale pe puntea de navigaţie şi în compartimentul de maşini, unde pot fi imediat observate şi
6.11.3. un tanc fix de depozitare având capacitate suficientă pentru a reîncărca cel puţin un sistem de acţionare de forţă, inclusiv rezervorul, când se cere ca instalaţia principală de guvernare să fie acţionată de o sursă de energie. Tancul de depozitare va fi permanent conectat la tubulatură în aşa fel încât instalaţiile hidraulice să poată fi imediat reîncărcate de la un punct din compartimentul maşinii cârmei şi va fi prevăzut cu dispozitive de măsurare a conţinutului.
6.12.Compartimentele pentru instalaţia de guvernare trebuie să fie:
6.12.1. uşor accesibile şi, pe cât posibil, separate de spaţiile de maşini; şi
6.12.2. prevăzute cu amenajări corespunzătoare care să asigure accesul pentru lucru la maşina cârmei şi la comenzi. Aceste amenajări trebuie să includă balustrade şi grătare sau alte suprafeţe antiderapante care să asigure condiţii de lucru adecvate în eventualitatea scurgerilor de fluid hidraulic.
SECŢIUNEA 7:Cerinţele suplimentare pentru instalaţia de guvernare electrică şi electrohidraulică
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
7.1.Pe puntea de navigaţie şi în poziţia corespunzătoare de la comanda maşinii principale se vor monta dispozitive pentru indicarea funcţionării motoarelor instalaţiei de guvernare electrice şi electrohidraulice.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
7.2.Fiecare instalaţie de guvernare electrică sau electrohidraulică care cuprinde unul sau mai multe agregate de forţă va fi deservită de cel puţin două circuite alimentate separat direct de la tabloul principal de distribuţie; totuşi, unul dintre circuite poate fi alimentat de la tabloul de distribuţie de avarie. O instalaţie auxiliară de guvernare electrică sau electrohidraulică, asociată cu o instalaţie principală de guvernare electrică sau electrohidraulică, poate fi conectată Ia unul din circuitele care alimentează această instalaţie de guvernare principală. Circuitele care alimentează o instalaţie de guvernare electrică sau electrohidraulică vor avea un regim nominal adecvat pentru alimentarea tuturor motoarelor care pot fi conectate simultan la aceste circuite şi pot fi solicitate să funcţioneze simultan.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
7.3.Se vor prevedea protecţii împotriva scurtcircuitului şi o alarmă de suprasarcină pentru circuitele instalaţiei de guvernare electrică şi electrohidraulice şi motoare. Protecţia la supracurent, inclusiv la curentul de pornire, dacă este prevăzută, va fi pentru nu mai puţin de două ori curentul la sarcina maximă a motorului sau a circuitului astfel protejat şi va fi astfel dispusă încât să permită trecerea curenţilor de pornire corespunzători.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
Alarmele prevăzute în acest paragraf vor fi atât acustice cât şi optice şi vor fi montate într-un loc vizibil în spaţiul maşinii principale sau în postul de comandă de unde sunt supravegheate în mod normal maşinile principale, după cum este cerut de regula 6 din partea E a acestui capitol.
7.4.Dacă o instalaţie de guvernare auxiliară, prevăzută de regula 6.3.3, care urmează să fie acţionată de o sursă de energie nu este acţionată electric sau este acţionată de un motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii, instalaţia de guvernare principală poate fi alimentată de un circuit din tabloul principal de distribuţie. Dacă un astfel de motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii este prevăzut să acţioneze o astfel de instalaţie de guvernare auxiliară, ANR poate renunţa la cerinţele paragrafului 3, dacă este satisfăcută de măsurile de protecţie împreună cu cerinţele regulii 6.4.1. şi .4.2. aplicabile la instalaţiile de guvernare auxiliare.
SECŢIUNEA 8:Instalaţii de ventilaţie în încăperile de maşini
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Încăperile de maşini de categoria A vor fi ventilate în mod corespunzător astfel încât să asigure că atunci când maşinile sau căldările aflate înăuntru funcţionează la capacitatea maximă în orice condiţii atmosferice, inclusiv pe vreme rea, este menţinută alimentarea adecvată cu aer în încăperi pentru siguranţa şi confortul personalului şi pentru funcţionarea maşinilor.
SECŢIUNEA 9:Comunicarea dintre puntea de navigaţie şi încăperea de maşini
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Vor fi prevăzute cel puţin două mijloace independente de comunicare pentru transmiterea ordinelor de la puntea de navigaţie la postul local de comandă din spaţiul de maşini sau la postul central de comandă de la care sunt comandate în mod normal viteza şi direcţia de împingere a elicelor: unul dintre acestea va fi un transmiţător de tip telegraf maşini care va indica vizual comenzile şi răspunsurile atât în spaţiul de maşini cât şi pe puntea de navigaţie. Vor fi prevăzute mijloace corespunzătoare de comunicaţie la oricare altă poziţie din care pot fi comandate viteza şi direcţia de împingere a elicelor.
SECŢIUNEA 10:Alarma mecanicilor
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Se va prevedea o alarmă pentru mecanici acţionată din postul central de comandă maşini sau de la platforma de manevră, după cum este cazul, şi care va fi clar audibilă în cabinele mecanicilor şi/ sau corespunzător pe puntea de navigaţie.
SECŢIUNEA 11:Amplasarea instalaţiilor de avarie
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Sursele de energie electrică de avarie, pompele de incendiu, pompele de santină cu excepţia acelora care servesc în mod special spaţiile din prova peretelui de coliziune, şi instalaţia fixă de stins incendiul, cerută de capitolul II-2, şi alte instalaţii de avarie care sunt esenţiale pentru siguranţa navei, exceptând vinciurile de ancorare, nu vor fi instalate în prova peretelui de coliziune.
SECŢIUNEA 12:Comenzile maşinilor
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
12.1.Maşinile principale şi auxiliare esenţiale pentru propulsia şi siguranţa navei vor fi prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcţionarea şi comanda lor.
12.2.Dacă este prevăzută comanda de la distanţă a maşinilor de pe puntea de navigaţie şi se intenţionează dotarea cu personal a încăperilor de maşini, se vor aplica următoarele:
12.2.1. viteza, direcţia de împingere şi, dacă este posibil, pasul elicei, vor fi integral controlate de pe puntea de navigaţie în toate condiţiile de navigaţie, inclusiv de manevră;
12.2.2. comanda de la distanţă va fi efectuată, pentru fiecare elice independentă, printr-un dispozitiv de comandă astfel conceput şi construit încât funcţionarea sa să nu necesite o atenţie specială pentru funcţionarea părţilor mecanismului. Dacă mai multe elice sunt concepute să funcţioneze simultan, ele pot fi comandate de un dispozitiv de comandă;
12.2.3. maşina principală de propulsie va fi prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie situat pe puntea de navigaţie care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigaţie;
12.2.4. comenzile maşinii de propulsie de pe puntea de navigaţie trebuie indicate în postul central de comandă a maşinii principale sau la postul de manevră, după cum este oportun;
12.2.5. comanda de la distanţă a maşinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziţii de comandă interconectate. în fiecare post trebuie să existe un indicator care să arate din care post este comandată maşina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigaţie şi încăperile de maşini trebuie să fie posibil numai în încăperea de maşini sau în postul central de comandă a maşinii principale. Acest sistem va include dispozitive de prevenire a unei modificări importante a împingerii elicei atunci când are loc transferul comenzii de la un loc la altul;
12.2.6. trebuie să existe posibilitatea de a comanda local maşina de propulsie chiar şi în cazul unei defecţiuni în orice parte a sistemului de comandă de la distanţă;
12.2.7. sistemul de comandă de la distanţă va fi astfel conceput încât în cazul defectării sale să fie dată o alarmă. Turaţia prestabilită şi sensul de rotaţie al elicei trebuie să fie menţinute până când comanda locală va intra în funcţiune;
12.2.8. se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigaţie pentru:
12.2.8.1. turaţia elicei şi sensul de rotaţie în cazul elicei cu pas fix;
12.2.8.2. turaţia elicei şi poziţia pasului în cazul elicelor cu pas reglabil;
12.2.9. se va prevedea o alarmă pe puntea de navigaţie şi în încăperea de maşini pentru a indica presiunea minimă a aerului de pornire care va fi reglată la un nivel care să permită operaţiunile de pornire ulterioară a maşinii principale. Dacă sistemul de comandă de la distanţă al instalaţiei de propulsie este proiectat pentru pornire automată, va fi limitat numărul de încărcări consecutive automate care nu reuşesc să producă pornirea în vederea asigurării unei presiuni suficiente a aerului de pornire pentru pornirea locală.
12.3.Dacă maşina principală de propulsie şi instalaţiile aferente, inclusiv sursele electrice principale de alimentare, sunt prevăzute cu diferite nivele de comandă automată sau de comandă de la distanţă şi se află sub supraveghere manuală continuă de la un post central de comandă, instalaţiile şi comenzile vor fi proiectate, dotate şi montate astfel încât funcţionarea maşinii să fie cât mai sigură şi eficientă, ca şi cum ar fi sub supraveghere directă; în acest scop regulile de la II-1/E/1 până la II-1/E/5 se vor aplica corespunzător. Se va acorda o atenţie specială protejării unor astfel de spaţii împotriva incendiului şi inundării.
12.4.În general, pornirea automată, sistemele de acţionare şi comandă vor include prevederi pentru scurtcircuitarea prin comandă manuală a comenzilor automate. Defectarea oricărei părţi a acestor sisteme nu trebuie să împiedice scurtcircuitarea manuală.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
1 la 4 cu următoarele modificări:
12.4.1. paragraful 1 este înlocuit de următorul:
"1. Maşinile principale şi auxiliare esenţiale pentru propulsia, comanda şi siguranţa navei vor fi prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcţionarea şi comanda lor. Toate instalaţiile de comandă esenţiale pentru propulsia, comanda şi siguranţa navei vor fi independente sau concepute astfel încât o defecţiune într-o instalaţie să nu afecteze funcţionarea altei instalaţii".
12.4.2. în paragraful 2, cuvintele "şi se intenţionează dotarea cu personal a încăperilor de maşini" sunt anulate.
12.4.3. prima frază a paragrafului 2.2 este înlocuită de următoarea:
"2.2.comanda va fi efectuată printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă cu îndeplinirea automată a tuturor funcţiilor asociate incluzând, unde este necesar, mijloace pentru prevenirea supraîncărcării maşinilor de propulsie".
12.4.4. paragraful 2.4 este înlocuit de următorul:
"2.4 comenzile maşinilor de propulsie de pe puntea de navigaţie vor fi indicate în postul principal de comandă maşini şi la postul manevră".
12.4.5. o nouă frază va fi adăugată la sfârşitul paragrafului 2.6 care va fi citită după cum urmează:
"Trebuie de asemenea să existe posibilitatea de a comanda maşinile auxiliare, esenţiale pentru propulsia şi siguranţa navei, la sau în apropierea maşinilor respective"; şi
12.4.6. paragrafele 2.8, 2.8.1 şi 2.8.2 sunt înlocuite de următoarele:
"2.8 se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigaţie, în postul principal de comandă maşini şi la postul manevră pentru:
2.8.1.turaţia elicei şi sensul de rotaţie în cazul elicei cu pas fix;
2.8.2.turaţia elicei şi poziţia pasului în cazul elicelor cu pas reglabil."
SECŢIUNEA 13:Tubulatura de abur
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
13.1.Fiecare tubulatură de abur şi fiecare armătură conectată la aceasta prin care poate circula aburul va fi proiectată, construită şi instalată astfel încât să reziste la eforturile maxime de lucru la care pot fi supuse.
13.2.Se vor prevedea dispozitive pentru drenarea fiecărei tubulaturi de abur în care s-ar putea produce o "lovitură de berbec" periculoasă.
13.3.Dacă o tubulatură de abur sau armatură poate primi abur de la orice sursă la o presiune mai mare decât aceea pentru care este proiectată, vor fi prevăzute o supapă corespunzătoare de reducere, o supapă de siguranţă şi un indicator de presiune.
SECŢIUNEA 14:Instalaţii de aer comprimat
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
14.1.Vor fi prevăzute dispozitive care să prevină suprapresiunea în orice parte a instalaţiilor de aer comprimat şi oriunde cămăşile sau corpurile compresoarelor şi răcitoarelor pot fi supuse unei suprapresiuni periculoase datorită pătrunderii în ele a aerului comprimat. Pentru toate instalaţiile vor fi prevăzute dispozitive de siguranţă corespunzătoare pentru evacuarea presiunii.
14.2.Instalaţia principală de aer de pornire pentru motoarele principale de propulsie cu combustie internă va fi protejată în mod corespunzător împotriva efectelor întoarcerii flăcării şi a exploziei interne în tubulaturile de aer de pornire.
14.3.Toate tubulaturile de refulare de la compresoarele de aer de pornire vor conduce direct la rezervoarele de aer de pornire şi toate tubulaturile de pornire de la rezervoarele de aer la motoarele principale sau auxiliare vor fi complet separate de tubulatura de refulare a compresorului.
14.4.Vor fi luate măsuri pentru reducerea la minimum a intrării combustibilului în instalaţiile de aer comprimat şi de drenare a acestor instalaţii.
SECŢIUNEA 15:Protecţia împotriva zgomotului
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
Vor fi luate măsuri pentru reducerea zgomotului în încăperile de maşini la nivele acceptabile, avându-se în vedere "Codul pentru nivelele de zgomote la bordul navei", adoptat de Rezoluţia IMO A.468(XII). Dacă acest zgomot nu poate fi redus suficient, sursa de zgomot excesiv va fi izolată sau separată în mod corespunzător, sau se va prevedea o incintă de protecţie împotriva zgomotului dacă se cere ca încăperea să fie prevăzută cu personal. Vor fi prevăzute mijloace de protecţie a auzului pentru personalul care intră în astfel de încăperi.
SECŢIUNEA 16:Lifturi
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D:
16.1.Lifturile pentru pasageri şi mărfuri trebuie să respecte, în ceea ce priveşte dimensionarea, construcţia, numărul de pasageri şi/sau cantitatea de mărfuri, prevederile stabilite de către ANR în fiecare caz în parte sau pentru fiecare tip de instalaţie.
16.2.Planurile de instalaţii şi instrucţiunile de întreţinere, inclusiv prevederile vizând inspecţiile periodice, trebuie să fie aprobate de către ANR, care va inspecta şi aproba instalaţia înainte ca aceasta să fie dată în exploatare.
16.3.În urma aprobării ANR va emite un certificat care va fi păstrat la bordul navei.
16.4.Inspecţiile periodice vor fi efectuate de către un inspector al ANR sau al unei organizaţii recunoscute.
PARTEA D:INSTALA ŢII ELECTRICE
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
1.1.Instalaţiile electrice vor fi astfel încât:
1.1.1.toate serviciile electrice auxiliare necesare pentru menţinerea navei în condiţii normale de exploatare şi de viaţă la bord să fie asigurate fără a se recurge la sursa de energie electrică de avarie;
1.1.2.serviciile electrice esenţiale pentru siguranţă să fie asigurate în diferite condiţii de avarie; şi
1.1.3.securitatea pasagerilor, echipajului şi a navei să fie asigurată împotriva riscurilor de natură electrică.
1.2.ANR va lua măsuri corespunzătoare pentru a asigura uniformitatea implementării şi aplicării prevederilor acestei părţi în privinţa instalaţiilor electrice, având în vedere recomandările publicate de Comisia internaţională pentru electrotehnică şi, în special, Publicaţia 92 - Instalaţii electrice la nave.
SECŢIUNEA 2:Sursa principală de energie electrică şi instalaţii de iluminat
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
2.1.Navele noi din clasele C şi D la care energia electrică reprezintă singura energie de menţinere a serviciilor auxiliare esenţiale pentru siguranţa navei, şi navele noi şi existente din clasa B la care energia electrică este singura sursă de energie pentru menţinerea serviciilor auxiliare esenţiale pentru siguranţa şi propulsia navei, vor fi prevăzute cu două sau mai multe sisteme principale de generare a energiei electrice astfel încât serviciile mai sus menţionate să poate să rămână funcţionale când unul dintre grupurile generatoare se defectează.
La navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 24 metri, unul dintre sistemele principale de generare a energiei electrice poate fi acţionat de maşina principală de propulsie, cu condiţia să existe suficientă putere astfel încât serviciile menţionate anterior să fie asigurate când oricare alt grup generator se defectează.
2.2.1.O instalaţie electrică de iluminat principală care asigură iluminarea acelor părţi ale navei accesibile în mod normal şi utilizate de pasageri sau de echipaj trebuie să fie alimentată de la sursa principală de energie electrică.
2.2.2.Amplasarea instalaţiei electrice de iluminat principale va fi astfel încât un incendiu sau un alt accident în spaţiile în care se află sursa principală de energie electrică, echipamentul de transformare aferent, dacă există., tabloul principal de distribuţie şi tabloul principal de distribuţie pentru iluminat, nu vor face ca instalaţia de iluminat de avarie prevăzută de regula 3 să devină inoperantă.
2.2.3.Amplasarea instalaţiei de iluminat de avarie trebuie să fie făcută astfel încât un incendiu sau un alt accident în spaţiile în care se află sursa de energie electrică de avarie, echipamentul de transformare aferent, dacă există, tabloul de distribuţie de avarie şi tabloul de iluminat de avarie nu vor face ca instalaţia electrică de iluminat principală prevăzută de aceasta regulă să devină inoperantă.
2.3.Tabloul principal de distribuţie trebuie să fie în aşa fel amplasat în raport cu un grup generator principal încât, în măsura în care este posibil, integritatea alimentării normale cu energie electrică să poată fi afectată numai de un incendiu sau alt accident în spaţiul în care se află instalate generatorul şi tabloul de distribuţie.
SECŢIUNEA 3:Sursa de energie electrică de avarie
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
3.1.Orice navă va fi prevăzută cu o sursă autonomă de energie electrică de avarie cu tablou de distribuţie de avarie amplasat deasupra punţii pereţilor etanşi, într-un spaţiu uşor accesibil, care nu va fi adiacent încăperilor de maşini de categoria A sau acelor spaţii în care se află sursa principală de energie electrică sau tabloul principal de distribuţie.
3.2.Sursa de energie electrică de avarie poate să fie ori o baterie de acumulatoare care să respecte prevederile sub-paragrafului .5, fără să fie re-încărcate sau să sufere o cădere excesivă de tensiune, ori un generator care să respecte prevederile sub-paragrafului .5, acţionat de un motor cu combustie internă cu alimentare independentă cu combustibil având temperatura de aprindere nu mai mică de 43° C, cu sistem automat de pornire la navele noi şi cu sisteme de pornire aprobate la navele existente, şi prevăzute cu o sursă electrică de avarie tranzitorie, în conformitate cu paragraful .6, cu excepţia noilor nave din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 24 metri unde o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător este prevăzută pentru acel consumator particular pentru o perioadă de timp cerută de aceste reguli.
3.3.Sursa electrică de avarie va fi amplasată astfel încât să poată funcţiona eficient când nava este înclinată transversal la un unghi de înclinare de până la 22,5° şi când nava este înclinată longitudinal până la 10° spre prova sau pupa. Grupul (grupurile) de generatoare de avarie trebuie să poată fi pornit(e) imediat în orice condiţii de temperaturi joase care pot apare şi, la navele noi, să se poată porni automat.
3.4.Tabloul de distribuţie de avarie va fi amplasat cât mai aproape posibil de sursa de energie de avarie.
3.5.Sursa de energie de avarie prevăzută la paragraful .1 trebuie:
3.5.1.să poată funcţiona, în general, pentru o perioada de:
12 ore pentru nave din clasa B (noi sau existente)
6 ore pentru nave din clasa C (noi)
3 ore pentru nave din clasa D (noi)
3.5.2.în mod special, să poată alimenta simultan următoarele servicii, în intervalele indicate mai sus în funcţie de clasa navei:
(a)pompa de santină de avarie şi una din pompele de incendiu;
(b)iluminatul de avarie:
1.la fiecare post de adunare şi îmbarcare şi de-a lungul bordajelor exterioare;
2.în toate coridoarele, casele scărilor şi ieşirile care asigură accesul la posturile de adunare sau îmbarcare;
3.în încăperile de maşini şi în locul în care se află generatorul de avarie;
4.în posturile de comandă unde sunt amplasate echipamentul radio şi echipamentul de navigaţie principal;
5.în conformitate cu regulile H-2/B/16.1.3.7 şi II-2/B/6.1.7;
6.în toate posturile de depozitare a echipamentului de pompieri;
7.la pompa de santirîă de avarie şi la una din pompele de incendiu, la care s-a făcut referire în sub-paragraful (a) şi la posturile de pornire a motoarelor lor.
(c)luminile de navigaţie ale navei;
(d)_
1.tot echipamentul de comunicaţii,
2.instalaţia de alarmă generală,
3.instalaţia de detectare a incendiilor, şi
4.toate semnalizările care pot fi solicitate în caz de avarie dacă ele sunt acţionate electric de la generatoarele principale ale navei;
(e)pompa instalaţiei de sprinklere a navei, dacă există şi dacă este acţionată electric; şi
(f)lampa de semnalizare de zi a navei, dacă este acţionată de către sursa principală de energie electrică a navei.
3.5.3.să poată pune în funcţiune, pentru o jumătate de oră, uşile etanşe acţionate electric, împreună cu sistemul de comandă aferent, circuitele de indicare şi alarmă.
3.6.Sursa de energie electrică de avarie tranzitorie prevăzută la paragraful 2 va consta dintr-o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător pentru a fi utilizată în caz de avarie, care va funcţiona fără reîncărcare sau fără să sufere o cădere de tensiune excesivă timp de o jumătate de oră:
(a)iluminatul prevăzut la paragraful .2.(b). 1 al prezentei reguli,
(b)uşile etanşe, după cum se prevede în paragrafele .7.2 şi .7.2 ale regulii II-1/B/13, dar nu neapărat toate simultan, în cazul în care nu se prevede o sursă temporară de energie acumulată; şi
(c)circuitele de comandă, indicare şi alarmă după cum se prevede în paragraful .7.2 al regulii II-1/B/13.
3.7.NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Acolo unde energia electrică este necesară re-pornirea propulsiei, capacitatea trebuie să fie suficientă pentru re-pornirea propulsiei navei în legătură cu alte maşini, după caz, din starea de navă lipsită de energie în timp de 30 minute după oprirea alimentării cu energie.
SECŢIUNEA 4:Iluminatul suplimentar în caz de avarie pentru navele Ro-Ro
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
În plus faţă de iluminatul în caz de avarie cerut de regula II-1/D/3.5.2(b), pe fiecare navă cu încăperi de marfa Ro-Ro sau încăperi de categorie specială:
4.1.toate încăperile sociale pentru pasageri şi coridoarele de trecere se vor prevedea cu iluminat electric suplimentar ce poate funcţiona cel puţin trei ore când toate celelalte surse de energie electrică s-au defectat şi în orice condiţii de înclinare transversală. Iluminatul va fi astfel asigurat încât să se poată imediat observa accesul la mijloacele de evacuare. Sursa de energie pentru iluminatul suplimentar va consta din baterii de acumulatoare amplasate în cadrul instalaţiilor de iluminat ce vor fi încărcate în mod continuu, când acest lucru este practicabil, de la tabloul de distribuţie de avarie. Alternativ, ANR poate accepta orice alte mijloace de iluminat care sunt cel puţin tot atât de eficiente. Iluminatul suplimentar va fi astfel încât orice defecţiune a lămpii să devină imediat aparentă. Orice baterie de acumulatoare prevăzută se va înlocui la intervale ce ţin cont de durata de viaţă specificată în condiţiile ambiante în care trebuie să funcţioneze; şi
4.2.o lampă portabilă cu acumulator reîncărcabil va fi prevăzută în fiecare coridor al spaţiului destinat echipajului, spaţiului pentru activităţi recreative şi în fiecare spaţiu de lucru ce este în mod normal ocupat, dacă nu este prevăzut iluminatul suplimentar în caz de avarie aşa cum se cere în sub-paragraful .1.
SECŢIUNEA 5:Măsuri împotriva electrocutării, incendiului şi altor accidente de origine electrică
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
5.1.Părţile metalice expuse ale maşinilor electrice sau echipamentului electric care nu trebuie să se afle sub tensiune dar care se pot afla astfel datorită unor defecţiuni vor fi legate la masă dacă maşinile sau echipamentele nu sunt:
5.1.1.alimentate la o tensiune care nu depăşeşte 50 V curent continuu sau 50 V, valoarea medie pătratică între conductori; nu vor fi utilizate autotransformatoare în scopul realizării acestei tensiuni; sau
5.1.2.alimentate la o tensiune ce nu depăşeşte 250 V, prin transformatoare de izolaţie care alimentează un singur consumator; sau
5.1.3.construite în conformitate cu principiul izolaţiei duble.
5.2.Toate aparatele electrice vor fi construite şi instalate astfel încât să nu producă accidente atunci când sunt manipulate sau atinse în mod normal.
5.3.Părţile laterale şi posterioare şi, dacă este necesar, cele frontale ale tablourilor de distribuţie vor fi corespunzător protejate. Părţile sub tensiune expuse, cu tensiuni faţă de masă ce depăşesc tensiunea specificată în paragraful .1.1, nu vor fi montate pe partea din faţă a acestor tablouri de distribuţie. Dacă este necesar, se vor prevedea covoare sau grătare din materiale izolante în faţa şi în spatele tabloului de distribuţie.
5.4.In sistemele de distribuţie fără conectare la masă, se va prevedea un dispozitiv care să monitorizeze nivelul rezistenţei de izolaţie faţă de pământ şi care să emită semnale audio şi vizuale în cazurile apariţiei de scăderi sub limita normală a nivelului de izolaţie.
5.5.1.Toate învelişurile şi tresele metalice ale cablurilor vor fi continue din punct de vedere electric şi legate la masă.
5.5.2.Toate cablurile şi reţelele electrice exterioare echipamentului trebuie să fie cel puţin de tipul cu întârziere la propagarea flăcării şi să fie instalate astfel încât să nu diminueze proprietăţile lor iniţiale de întârziere a propagării flăcării. Dacă este necesar pentru aplicaţii particulare, ANR poate permite utilizarea tipurilor speciale de cabluri ca de exemplu cabluri de radiofrecvenţă care nu corespund celor menţionate mai sus.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
5.5.3.Cablurile şi reţelele care deservesc consumatorii de putere esenţiali sau de avarie, iluminatul, comunicaţiile interioare sau semnalizările trebuie să fie pe cât posibil pozate în afara bucătăriilor, spălătoriilor, încăperilor de maşini de categoria A şi puţurilor acestora, precum şi altor zone cu risc mare de incendiu. La navele Ro-Ro/pasager noi şi existente, traseele de cabluri ale sistemelor de alarmă în caz de urgenţă şi dispozitivelor de comunicare cu publicul care sunt instalate pe navă la sau după 1 iulie 1998, trebuie aprobate de ANR ţinând cont de recomandările IMO. Cablurile care leagă pompele de incendiu de tablourile de distribuţie de avarie vor fi de un tip rezistent la foc dacă trec prin zone cu risc mare de incendiu. Dacă este posibil, toate aceste cabluri vor fi dirijate astfel încât să excludă situaţia în care să devină neoperabile prin încălzirea pereţilor datorită unui incendiu produs într-un spaţiu alăturat.
5.6.Cablurile şi reţelele vor fi fixate şi susţinute în aşa fel încât să evite frecarea sau alte avarii. Terminaţiile şi conexiunile tuturor conductorilor trebuie făcute astfel încât să se menţină proprietăţile originale electrice, mecanice de întârziere a propagării flăcării şi, dacă este necesar, de rezistenţa la foc.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
5.7.1.Fiecare circuit separat va fi protejat împotriva scurtcircuitului şi supraîncărcării, exceptând cele permise prin regulile II-1/C/6 şi II-1/C/7
SUBSECŢIUNEA 4:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
5.7.2.Corpurile de iluminat vor fi amplasate astfel încât să prevină creşterea temperaturii care ar putea duce la defectarea cablurilor şi conductorilor şi să prevină supraîncălzirea materialelor înconjurătoare.
5.8.1.Bateriile de acumulatoare vor fi corespunzător depozitate şi compartimentele folosite special pentru amplasarea lor trebuie să fie corespunzător construite şi eficient ventilate.
5.8.2.Echipamentul electric sau alt echipament care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili nu va fi permis în aceste compartimente.
5.9.Sistemele de distribuţie vor fi instalate astfel încât incendiul în orice zonă principală verticală, conform definiţiei din regula 11-2/A/2.9, să nu interfereze cu serviciile esenţiale pentru siguranţă din oricare astfel de zonă. Această cerinţă va fi îndeplinită dacă fiderele principale şi de avarie care trec prin oricare dintre astfel de zone sunt separate atât vertical cât şi orizontal, cât mai depărtate posibil unul de celalalt.
PARTEA E:CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCĂPERILE DE MAŞINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATE
Considerente speciale
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Toatele navele noi din clasele B, C şi D şi cele existente din clasa B vor fi examinate special de către ANR pentru a constata dacă încăperile lor de maşini pot sau nu să fie periodic nesupravegheate şi în caz că pot dacă sunt necesare cerinţe suplimentare la cele prevăzute în aceste reguli pentru a atinge o siguranţă echivalentă cu cea a încăperilor de maşini care în mod normal sunt supravegheate.
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
1.1.Amenajările prevăzute trebuie să fie astfel încât să asigure că siguranţa navei în toate condiţiile de navigaţie, inclusiv de manevră, este echivalentă cu acea a unei nave ale cărei încăperi de maşini sunt supravegheate.
1.2.Vor fi luate măsuri care să garanteze funcţionarea sigură a echipamentului şi pentru aceasta se adoptă reglementări satisfăcătoare în legătură cu inspecţiile regulate şi testele de rutină în vederea unei funcţionări continue sigure.
1.3.Fiecare navă va fi prevăzută cu documente de evidenţă privind calitatea de a funcţiona cu încăperi de maşini periodic nesupravegheate.
SECŢIUNEA 2:Măsuri de protecţie împotriva incendiului
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
2.1.Vor fi prevăzute mijloace de detectare şi alarmare în caz de incendiu, în stadiu incipient:
2.1.1.în coloanele de alimentare cu aer şi de evacuare a gazelor (conducte) de la căldări; şi
2.1.2.în conductele de aer de baleiaj ale maşinii principale de propulsie, dacă nu se consideră că nu sunt necesare într-un anumit caz.
2.2.Motoarele cu combustie internă de 2250 kW şi mai mult sau care au cilindrii cu un diametru mai mare de 300 mm vor fi prevăzute cu detectori de ceaţă de ulei în carter sau aparate pentru controlul temperaturii lagărului motorului sau dispozitive echivalente.
SECŢIUNEA 3:Protecţia împotriva inundării
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
3.1.Puţurile de santină din încăperile de maşini periodic nesupravegheate vor fi amplasate şi supravegheate astfel încât acumularea lichidelor să fie detectată la unghiuri normale de asietă şi înclinare transversală şi vor fi suficient de încăpătoare pentru a primi cu uşurinţă scurgerile normale din timpul perioadei nesupravegheate.
3.2.Dacă pompele de santină pot fi pornite automat, se vor prevedea dispozitive care să indice dacă afluxul de lichid este mai mare decât capacitatea pompei sau dacă pompa este în funcţiune mai frecvent decât ar fi normal. în aceste cazuri pot fi admise puţuri de santină mai reduse care să acopere o perioadă rezonabilă de timp. Dacă sunt prevăzute pompe de santină comandate automat, se va acorda o atenţie deosebită cerinţelor referitoare la prevenirea poluării cu hidrocarburi.
3.3.Amplasarea comenzilor oricărei valvule care serveşte la aspiraţia apei de mare, la descărcarea sub linia de plutire sau instalaţiei de pompare a santinei trebuie să fie astfel situată încât să ofere un timp adecvat pentru intervenţia în cazul scurgerii apei în compartiment, având în vedere timpul necesar pentru a ajunge la ele şi a acţiona aceste comenzi. Dacă nivelul la care compartimentul ar putea fi inundat în condiţiile în care nava este complet încărcată cere astfel, se vor lua măsuri pentru acţionarea comenzilor dintr-o poziţie aflată peste acest nivel.
SECŢIUNEA 4:Comanda maşinii de propulsie de pe puntea de navigaţie
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
4.1.În toate condiţiile de navigaţie, inclusiv cele de manevră, turaţia, direcţia de împingere şi, dacă este cazul, pasul elicei vor fi complet comandate de pe puntea de navigaţie.
4.1.1.Această comandă de la distanţă se va realiza printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă, cu funcţionarea automată a tuturor serviciilor aferente, inclusiv, dacă este necesar, a dispozitivelor de prevenire a supraîncărcării maşinilor de propulsie.
4.1.2.Maşinile principale de propulsie vor fi prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie, aflat pe puntea de navigaţie, care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigaţie.
4.2.Comenzile maşinilor de propulsie de pe puntea de navigaţie vor fi indicate în postul central de comandă a maşinii principale sau la postul local de comandă al maşinilor de propulsie, după cum este oportun.
4.3.Comanda de la distanţă a maşinilor de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziţii de comandă interconectate. în fiecare post va fi un indicator care să arate din ce post se comandă maşinile de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigaţie şi încăperile de maşini va fi posibil numai în încăperea de maşini principale sau în postul central de comandă a maşinilor principale. Instalaţia va cuprinde mijloace de prevenire a modificării importante a împingerii elicei în timpul transferului comenzii dintr-un post în altul.
4.4.Trebuie ca toate maşinile esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a navei să poată fi comandate de la un post local, chiar şi în cazul defectării oricărei părţi a sistemelor de comandă automată sau de la distanţă.
4.5.Sistemul de comandă automată de la distanţă va fi conceput astfel încât în cazul defectării sale se va da o alarmă. Dacă nu se consideră că este imposibil, turaţia şi sensul de rotaţie a elicei prestabilite vor fi menţinute până când comanda locală va intra în funcţiune.
4.6.Se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigaţie pentru:
4.6.1.turaţia şi sensul de rotaţie ale elicei în cazul elicelor cu pas fix; sau
4.6.2.turaţia şi poziţia pasului elicei în cazul elicelor cu pas reglabil.
4.7.Va fi limitat numărul lansărilor automate consecutive care nu reuşesc să producă pornirea pentru a garanta o presiune suficientă a aerului de pornire. Se va prevedea o alarmă care să indice limita inferioară a presiunii aerului de pornire la un nivel care permite încă operaţiunile de pornire ale maşinii de propulsie.
SECŢIUNEA 5:Comunicaţii
NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Se va prevedea un dispozitiv sigur de comunicare vocală între postul central de comandă a maşinii principale sau postul central de comandă al maşinilor de propulsie, după cum este oportun, puntea de navigaţie şi amenajările de locuit ale ofiţerilor de maşini.
SECŢIUNEA 6:Instalaţia de alarmă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
6.1.Se va prevedea o instalaţie de alarmă care să indice orice defecţiune ce necesită asistenţă şi care:
6.1.1.trebuie să poată da o alarmă sonoră în postul central de comandă a maşinilor principale sau la postul local de comandă a maşinilor de propulsie şi să indice vizual separat funcţia fiecărei alarme într-o poziţie corespunzătoare;
6.1.2.trebuie să aibă o legătură cu încăperile sociale ale mecanicilor şi cu fiecare din cabinele mecanicilor printr-un comutator selectiv, în vederea asigurării legăturii cu cel puţin una din aceste cabine. Se pot permite măsuri alternative dacă acestea se consideră echivalente;
6.1.3.trebuie să pună în funcţiune o alarmă acustică şi optică pe puntea de navigaţie pentru orice situaţie care cere intervenţia sau atenţia ofiţerului de cart;
6.1.4.să fie proiectată, pe cât posibil, pe baza principiului securităţii pozitive; şi
6.1.5.să pună în funcţiune alarma pentru mecanici prevăzută de regula II-1/C/10, dacă alarma nu a fost recepţionată local într-un timp limitat.
6.2.1.Instalaţia de alarmă va fi alimentată continuu şi trebuie să aibă posibilitatea trecerii automate la alimentarea de la sursa de rezervă în cazul pierderii alimentării normale.
6.2.2.Defecţiunea sursei normale de alimentare a instalaţiei de alarmă va fi indicată printr-o alarmă.
6.3.1.Instalaţia de alarmă trebuie să poată indica în acelaşi timp mai mult de o defecţiune şi receptarea oricărei alarme nu trebuie să oprească altă alarmă.
6.3.2.Recepţionarea oricărei condiţii de alarmă la poziţia la care se referă paragraful .1, va fi indicată la poziţiile în care a apărut. Alarmele vor fi menţinute până când vor fi recepţionate, iar indicatoarele optice ale alarmelor individuale se vor menţine până la înlăturarea defecţiunii, când instalaţia de alarmă va fi automat pusă din nou în condiţia de funcţionare normală.
SECŢIUNEA 7:Sisteme de siguranţă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Va fi prevăzut un sistem de siguranţă care în cazul funcţionării defectuoase majore a maşinilor sau căldării, care prezintă pericol imediat, să asigure scoaterea automată din funcţiune a acelei părţi a instalaţiei şi care să dea o alarmă. Scoaterea din funcţiune a instalaţiei de propulsie nu se va face automat, cu excepţia cazurilor care pot conduce la defecţiuni grave, scoaterea completă din funcţiune sau explozii. Când sunt prevăzute dispozitive de anulare a scoaterii din funcţiune a maşinii principale de propulsie, acestea vor fi astfel încât să excludă acţionarea inadvertenţă. Vor fi prevăzute dispozitive optice care să indice când supravegherea a fost activată. Sistemul de control automat de siguranţă al maşinilor de scoatere din funcţiune şi reducere a vitezei trebuie să fie separat de instalaţia de alarmă.
SECŢIUNEA 8:Cerinţe speciale pentru instalaţiile de maşini, de căldări şi electrice
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
8.1.Sursa principală de energie electrică trebuie să îndeplinească următoarele:
8.1.1.Dacă energia electrică poate să fie furnizată în mod normal de un generator, se vor prevedea măsuri corespunzătoare de izolare care să asigure integritatea alimentărilor serviciilor necesare pentru propulsie şi guvernare, precum şi pentru siguranţa navei, în cazul defectării generatorului în funcţionare, trebuie prevăzute măsuri adecvate pentru pornirea automată şi conectarea la tabloul principal de distribuţie a unui generator de rezervă, cu o capacitate suficientă pentru a permite propulsia şi guvernarea şi pentru a asigura securitatea navei prin repornirea automată a instalaţiilor auxiliare esenţiale incluzând, dacă este necesar, funcţionări secvenţiale.
8.1.2.Dacă energia electrică este furnizată în mod normal de mai mult de un grup generator funcţionând simultan în paralel, se vor lua măsuri, ca de exemplu distribuirea sarcinii, în vederea asigurării că în cazul defectării unuia din aceste grupuri generatoare, cel care rămâne să funcţioneze fără a fi supraîncărcat pentru a permite propulsia şi guvernarea şi pentru a garanta securitatea navei.
8.2.Dacă sunt solicitate maşini de rezervă pentru alte maşini auxiliare esenţiale pentru propulsie, se vor prevedea comutatoare automate.
SECŢIUNEA 9:Comanda automată şi instalaţia de alarmă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
9.1.Instalaţia de comandă trebuie să fie astfel încât serviciile necesare pentru funcţionarea maşinii principale de propulsie şi auxiliarele sale să fie asigurate prin dispozitivele automate necesare.
9.2.Se va da o alarmă la schimbarea automată.
9.3.Se va prevedea o instalaţie de alarmă conform regulii 6 pentru toate valorile importante ale presiunilor, temperaturilor şi nivelurile lichidelor precum şi pentru alţi parametri importanţi.
9.4.Se va prevedea un punct de comandă centralizată cu panourile de alarmă necesare şi aparate care să indice orice alarmă.
9.5.Se vor prevedea dispozitive pentru menţinerea presiunii aerului de pornire la nivelul cerut dacă pentru propulsia principală sunt utilizate motoare cu combustie internă pornite cu aer comprimat.