Partea 2 - STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ŞI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIŢII DE AVARIE - Norme Tehnice din 2003 PRIVIND SIGURANŢA NAVELOR MARITIME DE PASAGERI CARE NU EFECTUEAZĂ VOIAJE INTERNAŢIONALE
M.Of. 605 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 31 Ianuarie 2005
PARTEA B:STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ŞI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIŢII DE AVARIE
SECŢIUNEA 1:Stabilitatea intactă - Rezoluţia A. 749(18)
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Toate clasele de nave noi cu lungimea de 24 metri sau mai mare, trebuie să se supună prevederilor referitoare la navele de pasageri din "Codul privind stabilitatea intactă", adoptat la 4 noiembrie 1993 de către Organizaţia Maritimă Internaţională, la cea de-a 18-a sesiune a Adunării, prin Rezoluţia A.749(18), aşa cum a fost modificat de către Comitetul Securităţii Maritime prin Rezoluţia MSC.75(69), la 14 mai 1998, denumit în continuare Codul IS.
Atunci când ANR va considera că aplicarea "Criteriului de vânt puternic şi ruliu" din Codul IS nu este necesară sau suficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.
NAVE EXISTENTE DIN CLASELE A ŞI B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Toate navele existente din clasele A şi B vor trebui să îndeplinească, în toate condiţiile de încărcare, următoarele criterii de stabilitate, după corecţiile necesare pentru efectul de suprafaţă liberă a lichidelor în tancuri, în conformitate cu ipotezele din paragraful 3.3 din Codul IS, sau echivalent.
(a)Suprafaţa de sub curba braţului de redresare (curba GZ) nu va fi mai mică de:
(i)0,055 metri radiani până la un unghi de înclinare de 30°;
(ii)0,09 metri radiani până la un unghi de înclinare de 40° ori până la unghiul de inundare, şi anume unghiul de înclinare la care marginile inferioare ale oricărei deschideri din corp, suprastructuri sau rufuri care sunt deschise şi nu pot fi închise etanş, sunt imersate dacă acest unghi va fi mai mic de 40°;
(iii)0,03 metri radiani între unghiurile de înclinare de 30° şi 40° sau între 30° şi unghiul de inundare dacă acesta este mai mic de 40°;
(b)Braţul de redresare GZ trebuie să fie de cel puţin 0,20 metri la un unghi de înclinare mai mare sau egal cu 30°.
(c)Braţul maxim de redresare va apare la un unghi de înclinare preferabil peste 30°, dar nu mai mic de 25°.
(d)Înălţimea metacentrică transversală iniţială nu trebuie să fie mai mică de 0,15 metri.
Condiţiile de încărcare luate în considerare pentru verificarea conformităţii cu criteriile de stabilitate de mai sus vor include cel puţin pe cele menţionate în paragraful 3.5.1.1 din Codul IS.
Toate navele existente din clasele A şi B, cu lungimea de 24 metri sau mai mare, vor corespunde de asemenea criteriilor suplimentare din Codul IS, în paragraful 3.1.2.6 (criterii suplimentare pentru nave de pasageri), şi în paragraful 3.2 (Criteriul de vânt puternic şi ruliu).
Atunci când ANR va considera că aplicarea "Criteriului de vânt puternic şi ruliu" din Codul IS nu este necesară sau suficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.
SECŢIUNEA 2:Compartimentarea etanşă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Fiecare navă va fi compartimentată prin pereţi despărţitori, care vor fi etanşi până la puntea pereţilor etanşi, în compartimente etanşe a căror lungime maximă va fi calculată în conformitate cu cerinţele specifice descrise mai jos.
În locul acestor cerinţe, pot fi aplicate regulile de compartimentare şi stabilitate pentru navele de pasageri ca echivalente la Partea B a Capitolului II din Convenţia SOLAS 1960, dacă sunt aplicate în întregime.
Fiecare altă porţiune a structurii interne care afectează eficienţa compartimentării navei trebuie să fie etanşă.
SECŢIUNEA 3:Lungimea inundabilă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
3.1.Lungimea inundabilă într-un punct dat este porţiunea maximă din lungimea navei, având centrul în punctul considerat, care poate fi inundată în ipoteza permeabilităţii mai jos menţionate, fără ca nava să fie imersată peste linia de supraimersiune.
3.2.În cazul unei nave care nu are puntea pereţilor etanşi continuă, lungimea inundabilă în orice punct se poate determina considerând o linie de supraimersiune continuă, care nu este în nici un punct la mai puţin de 76 mm sub partea superioară a punţii (în borduri) până la care pereţii respectivi şi bordajul sunt etanşi.
3.3.Dacă o parte din linia de supraimersiune considerată este mult sub puntea până la care se extind pereţii, ANR poate acorda derogări limitate cu privire la etanşeitatea acelor părţi din pereţii care se află deasupra liniei de supraimersiune şi imediat sub puntea superioară.
SECŢIUNEA 4:Lungimea admisibilă a compartimentelor
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Lungimea maximă admisibilă a unui compartiment, având centrul său într-un punct oarecare pe lungimea navei, se obţine din lungimea inundabilă, prin înmulţirea acesteia cu un factor corespunzător denumit factor de compartimentare.
SECŢIUNEA 5:Permeabilitatea
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Ipotezele avute în vedere la regula 3 se referă la permeabilitatea spaţiilor aflate sub linia de supraimersiune.
La determinarea lungimii inundabile, permeabilitatea medie ipotetică a spaţiilor aflate sub linia de supraimersiune va fi cea indicată în tabelul de la regula 8.3.
SECŢIUNEA 6:Factorul de compartimentare
Factorul de compartimentare va fi după cum urmează:
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO/PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
1,0 când numărul de persoane pe care nava este autorizată să-l transporte este mai mic de 400, şi
0,5 când numărul de persoane pe care nava este autorizată să-l transporte este 400 sau mai mare.
Navele Ro-Ro/pasager din clasa B existente trebuie să satisfacă această cerinţă nu mai târziu de data de conformitate prevăzută în regula II-1/B/8-2, paragraful 2.
PENTRU NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B CARE NU SUNT RO-RO/PASAGER: 1,0.
SECŢIUNEA 7:Cerinţe speciale referitoare la compartimentarea navei
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
7.1.Când în una sau în mai multe porţiuni ale navei, pereţii etanşi se extind până la o punte mai ridicată decât în restul navei şi se doreşte a se beneficia de această extindere pe înălţime a pereţilor în calculul lungimii inundabile, se poate face folosind linii separate de supraimersiune pentru fiecare din aceste porţiuni ale navei, cu condiţia ca:
7.1.1.bordajul navei să se extindă pe toată lungimea navei până la puntea corespunzătoare liniei de supraimersiune celei mai înalte şi toate deschiderile în bordaj, aflate dedesubtul acestei punţi, pe toată lungimea navei, să fie considerate conform regulii 15, sub linia de supraimersiune; şi
7.1.2.cele două compartimente adiacente "în baionetă" ale punţii pereţilor etanşi să se găsească fiecare în limitele lungimii admisibile corespunzătoare liniei de supraimersiune respective şi, suplimentar, lungimea totală a acestor compartimente să nu depăşească dublul lungimii admisibile, calculate cu linia de supraimersiune inferioară.
7.2.Lungimea unui compartiment poate depăşi lungimea admisibilă determinată prin prevederile regulii 4, cu condiţia ca lungimea combinată a fiecărei perechi de compartimente adiacente, cuprinzând compartimentul în cauză, să nu depăşească cea mai mică valoare dintre lungimea inundabilă sau dublul lungimii admisibile.
7.3.Un perete transversal principal poate avea o nişă cu condiţia ca toate punctele acesteia să se afle între două suprafeţe verticale, duse în fiecare bord, la o distanţă de bordaj egală cu 1/5 din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral al navei, la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare. Orice parte a unei nişe ce depăşeşte aceste limite, va fi considerată ca o baionetă în conformitate cu prevederile paragrafului 6.
7.4.Dacă un perete transversal principal are o nişă sau o baionetă, la determinarea compartimentării se va utiliza un perete plan echivalent.
7.5.Dacă un compartiment principal etanş transversal este el însuşi compartimentat şi, dacă ANR este satisfăcută de faptul că în ipoteza unei avarii care se întinde pe o lungime de 3,0 metri plus 3% din lungimea navei sau de 11,0 metri, sau 10% din lungimea navei, care din acestea este mai mică, compartimentul principal nu va fi inundat în totalitate, se poate face o reducere proporţională a lungimii admisibile în raport cu cea cerută pentru acest compartiment. în acest caz volumul flotabilităţii efective considerat în partea neavariată nu trebuie să fie superior celui presupus în partea avariată.
Excepţii de la prevederile acestui paragraf se vor face numai dacă aceste excepţii nu încalcă cerinţele din regula 8.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
7.6.Un perete transversal principal poate fi în baionetă cu condiţia respectării uneia dintre următoarele condiţii:
7.6.1.lungimea combinată a celor două compartimente, separate de peretele în cauză, nu depăşeşte 90% din lungimea inundabilă sau de două ori lungimea admisibilă, cu rezerva totuşi că pentru navele care au un factor de compartimentare egal cu 1, lungimea totală a celor două compartimente în cauză să nu depăşească lungimea admisibilă.
7.6.2.în dreptul baionetei este prevăzută o compartimentare suplimentară pentru a menţine acelaşi grad de siguranţă ca şi când peretele ar fi plan.
7.6.3.compartimentul deasupra căruia se extinde baioneta nu depăşeşte lungimea admisibilă corespunzătoare unei linii de supraimersiune considerată la 76 mm sub baionetă.
7.7.La navele cu lungimea mai mare sau egală cu 100 metri, unul dintre pereţii principali aflaţi spre pupa faţă de peretele de coliziune, va fi dispus la o distanţă faţă de perpendiculara prova care să nu depăşească lungimea admisibilă.
7.8.Dacă distanţa dintre doi pereţi transversali principali adiacenţi sau între pereţii plani echivalenţi lor, sau distanţa între două plane transversale ce trec prin cele mai apropiate puncte ale baionetelor din pereţi, este inferioară celei mai mici valori dintre: 3,0 metri plus 3 % din lungimea navei sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, atunci numai unul din aceşti pereţi se va considera ca făcând parte din compartimentarea navei.
7.9.Când factorul de compartimentare cerut este 0,50, lungimea combinată a oricăror două compartimente adiacente nu va depăşi lungimea inundabilă.
SECŢIUNEA 8:Stabilitatea navelor în condiţii de avarie
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
8.1.1.În toate situaţiile de exploatare va trebui să se prevadă o stabilitate suficientă a navei intacte, astfel încât nava să reziste stadiului final de inundare a oricărui compartiment principal care este cerut în limitele lungimii inundabile.
8.1.2.Dacă două compartimente principale adiacente sunt separate printr-un perete în baionetă, conform prevederilor regulii 7.6.1, stabilitatea în stare intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situaţia inundării acestor două compartimente adiacente.
8.1.3.Dacă factorul de compartimentare cerut este de 0,50, stabilitatea în starea intactă trebuie să fie astfel încât nava reziste în situaţia inundării a oricărei perechi de compartimente adiacente.
8.2.1.Cerinţele subparagrafului .1 vor fi determinate prin calcule, în conformitate cu paragrafele .3,.4 şi .6, ţinându-se seama de proporţiile şi caracteristicile de bază ale navei, precum şi de amplasarea şi configuraţia compartimentelor avariate. Pentru aceste calcule se va considera nava în cele mai defavorabile condiţii de exploatare sub aspectul stabilităţii.
8.2.2.Când se intenţionează să se instaleze punţi, bordaje duble sau pereţi longitudinali suficient de etanşi pentru a limita pătrunderea apei, trebuie să se acorde în calcule o atenţie corespunzătoare acestor restricţii.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE RO-RO/PASAGER DIN CLASA B ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE NU SUNT RO-RO/PASAGER CONSTRUITE LA 29 APRILIE 1990 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
8.2.3.Stabilitate cerută în condiţii finale după avarie şi după redresare, dacă este prevăzută, se va determina după cum urmează:
8.2.3.1.Diagrama braţelor de redresare reziduale pozitive va avea o extindere minimă de 15° dincolo de unghiul de echilibru. Aceasta extindere poate fi redusă la un minim de 10°, în cazul în care zona de sub braţele de redresare reziduale este aceea specificată în subparagraful .2.3.2 înmulţită cu factorul 15/ extindere, iar extinderea respectivă este exprimată în grade.
8.2.3.2.Aria de sub diagrama braţelor de redresare va fi de cel puţin 0,015 metri-radiani măsurat de la unghiul de echilibru până la cel mai mic dintre următoarele unghiuri:
8.2.3.2.1. unghiul la care se produce inundarea progresivă;
8.2.3.2.2. 22° (măsurat de la poziţia cu nava neînclinată) în cazul unui singur compartiment inundat, sau 27° (măsurat de la poziţia cu nava neînclinată) în cazul inundării simultane a două compartimente adiacente.
8.2.3.3.Un braţ de redresare reziduală se va obţine în limitele porţiunii cu stabilitate pozitivă, ţinându-se seama de cel mai mare din următoarele momente de înclinare datorate:
8.2.3.3.1. aglomerării tuturor pasagerilor într-un bord;
8.2.3.3.2. lansării într-un bord a tuturor ambarcaţiunilor de salvare prevăzute cu instalaţii de lansare, complet încărcate;
8.2.3.3.3. presiunii vântului:
calculându-se cu formula:
Totuşi, în nici un caz, acest braţ de redresare nu va fi mai mic de 0,10 metri.
8.2.3.4.Pentru calculul momentelor de înclinare din paragraful .2.3.3 se vor face următoarele ipoteze:
8.2.3.4.1. Momentul datorat aglomerării pasagerilor:
8.2.3.4.1.1.1. 4 persoane pe metru pătrat;
8.2.3.4.1.1.2. o masă de 75 kg pentru fiecare pasager;
8.2.3.4.1.1.3. pasagerii vor fi distribuiţi în zonele de punte disponibile, într-unui din bordurile navei, pe punţile în care se află locurile de apel şi în aşa fel încât ei să producă cel mai defavorabil moment de înclinare.
8.2.3.4.2. Momentul datorat lansării tuturor ambarcaţiunilor de salvare care sunt prevăzute cu instalaţii de lansare, complet încărcate, dintr-un bord:
8.2.3.4.2.2.1. toate bărcile de salvare şi bărcile de urgenţă amplasate în bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră că vor fi rabătute în afara bordului complet încărcate şi pregătite pentru coborâre.
8.2.3.4.2.2.2. pentru bărcile de salvare care sunt prevăzute a fi lansate complet încărcate de pe poziţia de amplasare a lor, se va lua în considerare momentul de înclinare maxim din timpul lansării.
8.2.3.4.2.2.3. o plută de salvare prevăzută cu instalaţie de lansare, complet încărcată, ataşată la fiecare gruie din bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră rabătută în afara bordului şi pregătită pentru coborâre;
8.2.3.4.2.2.4. se consideră că persoanele care nu se află în mijloacele de salvare care sunt rabătute în afara bordului nu creează nici un moment suplimentar de înclinare sau de redresare.
8.2.3.4.2.2.5. mijloacele de salvare situate în bordul opus bordului în care s-a înclinat nava, se vor considera pe poziţia de amplasare.
8.2.3.4.3. Momente datorate presiunii vântului:
8.2.3.4.3.3.1. _
- clasa B: se va aplica o presiune a vântului de 120 N/m2;
- clasele C şi D: se va aplica o presiune a vântului de 80 N/m2;
8.2.3.4.3.3.2. aria aplicabilă va fi proiecţia ariei laterale a navei deasupra liniei de plutire care corespunde condiţiei intacte;
8.2.3.4.3.3.3. braţul momentului va fi distanţa verticală de la un punct situat la jumătatea pescajului corespunzător condiţiei intacte la centrul de greutate al ariei laterale.
8.2.4.Când apar situaţii de inundare progresivă majore, adică în momentul în care se produce o reducere rapidă a braţului de redresare de 0,04 metri sau mai mult, curba braţului de redresare va fi considerată ca terminată la unghiul la care se produce inundarea progresivă, iar extinderea şi suprafaţa la care se face referire la punctele .2.3.1. şi .2.3.2. trebuie să fie măsurate până la acest unghi.
8.2.5.În cazul în care inundarea progresivă este limitată astfel încât nu continuă fără a se atenua şi cauzează, o reducere uşoară, acceptabilă, a braţului de redresare cu mai puţin de 0,04 metri, restul curbei va fi parţial redus, presupunându-se că spaţiul inundat progresiv este inundat de la început.
8.2.6.În stadiile intermediare de inundare, braţul maxim de redresare va fi de cel puţin 0,05 metri şi extinderea porţiunii pozitive a braţelor de redresare va fi de cel puţin 7. În toate cazurile, numai o singură spărtură în corp şi o singură suprafaţă liberă sunt necesare să fie luate în considerare în calcul.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
8.3.Pentru calculul stabilităţii navei avariate, se vor adopta în general, următoarele permeabilităţi de volum şi suprafaţă:
Spaţii | Permeabilitate |
Destinate mărfii sau proviziilor | 60% |
Ocupate de cabine | 95% |
Ocupate de maşini | 85% |
Destinate lichidelor | 0 sau 95% (*) |
(*) Se adoptă valoarea care corespunde celor mai severe condiţii. | |
Se vor adopta valori mai mari pentru permeabilităţile de suprafaţă pentru spaţiile care, fiind în apropierea plutirii de avarie, nu conţin un număr mare de încăperi de locuit sau de maşini, precum şi pentru spaţiile care nu sunt în general ocupate de o cantitate importantă de marfa sau de provizii.
8.4.Dimensiunile avariei ipotetice vor fi următoarele:
8.4.1.extinderea pe lungime: 3,0 metri plus 3 % din lungimea navei, sau 11,0 metri sau 10 % din lungimea navei, adoptându-se valoarea care este mai mică;
8.4.2.extinderea transversală (măsurată de la suprafaţa interioară a bordajului exterior, perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare): o cincime din lăţimea navei; şi
8.4.3.extinderea pe verticală: de la linia de bază în sus, nelimitat;
8.4.4.dacă o avarie de dimensiuni mai mici decât cele indicate în paragrafele .4.1,.4.2 şi .4.3, ar conduce la urmări mai grave în ceea ce priveşte înclinarea transversală sau reducerea înălţimii metacentrice, aceasta avarie trebuie adoptată în calcule.
8.5.Inundarea asimetrică va fi redusă la minimum, cu ajutorul unor mijloace eficiente. Când este necesar să se corecteze unghiuri mari de înclinare transversală, mijloacele adoptate pentru echilibrare vor fi, pe cât posibil, automate, dar în toate cazurile în care se prevăd comenzi pentru dispozitivele de echilibrare transversală, manevra acestora trebuie să se poată face dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi. Pentru navele noi din clasele B, C şi D, unghiul maxim de înclinare după inundare dar înainte de echilibrare, nu va depăşi 15. Dacă sunt cerute dispozitive de echilibrare transversală, timpul de echilibrare nu trebuie să depăşească 15 minute. Comandantul navei va primi informaţiile necesare privind folosirea dispozitivelor de echilibrare.
8.6.Nava, în situaţia finală de după avarie, iar în cazul inundării asimetrice, după echilibrare, va trebui să corespundă următoarelor condiţii:
8.6.1.În caz de inundare simetrică înălţimea metacentrică reziduală pozitivă, calculată prin metoda deplasamentului constant, trebuie să fie de cel puţin 50 mm;
8.6.2a. dacă nu se prevede altfel în paragraful 6.2b, în caz de inundare asimetrică, unghiul de înclinare transversală în cazul inundării unui compartiment nu va depăşi 7° pentru navele din clasa B (noi sau existente) şi 12° pentru navele noi din clasele C şi D (noi).
Pentru inundarea simultană a două compartimente adiacente, se poate permite o înclinare de 12° pentru navele existente şi noi din clasa B, cu condiţia ca factorul de compartimentare să nu fie mai mare de 0,50, în partea inundată a navei;
8.6.2b. pentru navele existente din clasa B care nu sunt nave Ro-Ro/pasager, construite înainte de 29 aprilie 1990, în cazul unei inundări asimetrice, unghiul nu va depăşi 7°, cu excepţia acelor cazuri excepţionale în care ANR poate permite o înclinare suplimentară datorată unui moment de asimetrie, dar în nici un caz unghiul de înclinare nu trebuie să depăşească 15°.
8.6.3.În nici un caz linia de supraimersiune nu trebuie să fie imersată în stadiul final de inundare. Dacă se consideră că linia de supraimersiune ar putea să fie imersată într-un stadiu intermediar al inundării, ANR poate cere toate studiile şi aranjamentele pe care le va considera necesare pentru siguranţa navei.
8.7.Comandantul navei va primi toate datele necesare pentru a menţine, în condiţii de exploatare, o stabilitate a navei în stare intactă suficientă pentru a-i permite acesteia să facă faţă oricărei situaţii critice de avarie. în cazul navelor care necesită inundarea pentru echilibrare, comandantul navei va fi informat asupra condiţiilor de stabilitate pe care se bazează calculele de înclinare transversală, fiind avertizat că nava s-ar putea înclina excesiv de mult în cazul unei avarii dacă se află în condiţii mai puţin favorabile.
8.8.Pentru ca datele menţionate în paragraful .7 să poată permite comandantului menţinerea unei stabilităţi a navei în stare intactă suficientă, acestea vor include informaţii ce indică cota maximă admisă a centrului de greutate al navei deasupra chilei (KG), sau, alternativ, înălţimea metacentrică minimă admisă (GM) pentru un domeniu de pescaje sau deplasamente suficient pentru a include toate condiţiile de serviciu. Informaţiile vor arăta influenţa diverselor asiete luând în considerare limitele operaţionale.
8.9.Fiecare navă va avea scări de pescaj marcate clar la prova şi la pupa. în cazul în care scările de pescaj nu sunt amplasate într-un loc unde pot fi citite cu uşurinţă, sau restricţiile operaţionale pentru o anumită activitate fac dificilă citirea mărcilor de pescaj, atunci nava va fi dotată cu un sistem de indicare a pescajului fiabil cu ajutorul căruia pot fi determinate pescajele la prova şi la pupa.
8.10.La terminarea încărcării navei şi înainte de plecarea acesteia, comandantul va determina asieta şi stabilitatea navei şi, de asemenea, va stabili şi înregistra dacă nava îndeplineşte criteriile de stabilitate din regulile relevante. Determinarea stabilităţii navei se va face întotdeauna prin calcul. Se poate folosi în acest scop un computer electronic pentru încărcare şi stabilitate sau un mijloc echivalent.
8.11.Nici un fel de derogări de la cerinţele pentru stabilitate în caz de avarie nu vor putea fi acordate de către ANR, dacă nu este dovedit că în orice condiţii de exploatare înălţimea metacentrică a navei în stare intactă, necesară pentru a face faţă acestor cerinţe, este foarte mare pentru respectivele condiţii.
8.12.Derogări de la cerinţele pentru stabilitate în condiţii de avarie se vor acorda numai în cazuri excepţionale şi numai în condiţiile în care ANR apreciază că proporţiile, aranjamentele şi alte caracteristici ale navei, care pot a fi practic şi raţional adoptate în circumstanţe speciale, sunt cele mai favorabile posibil pentru stabilitate după avarie.
SECŢIUNEA 81:Stabilitatea navelor Ro-Ro/pasager în condiţii de avarie
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE RO-RO/PASAGER DIN CLASA B EXISTENTE:
1.Navele Ro-Ro/pasager din clasa B existente trebuie să corespundă regulii 8, nu mai târziu de data primei inspecţii periodice efectuate după data de aplicare descrisă mai jos, conform valorii A/Amax, aşa cum este definită în "Anexa la metoda de calcul pentru evaluarea caracteristicilor de supravieţuire a navelor existente Ro-Ro/pasager, cu ajutorul unei metode simplificate bazate pe rezoluţia A.265 (VIII)", elaborată de Comitetul Securităţii Maritime la cea de a 59-a sesiune a sa din iunie 1991 (MSC/Circ .574).
Valorile lui A/Amax: | Data de aplicare |
mai puţin de 85% | 1 octombrie 1998 |
85% sau mai mult, dar sub 90% | 1 octombrie 2000 |
90% sau mai mult, dar sub 95% | 1 octombrie 2002 |
95% sau mai mult, dar sub 97,5% | 1 octombrie 2004 |
97,5% sau mai mult | 1 octombrie 2005 |
SECŢIUNEA 82:Cerinţe speciale pentru navele Ro-Ro/pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI RO-RO/PASAGER DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE RO-RO/PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
Fără a ţine seama de prevederile regulilor II-1/B/8 şi II-1/B/8-1:
1.Navele Ro-Ro/pasager noi autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă prevederilor paragrafului .2.3 a regulii II-1/B/8, considerând că avaria se produce oriunde pe lungimea L a navei; şi
2.Navele Ro-Ro/pasager existente autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă cerinţelor subparagrafului .1, nu mai târziu de data primei inspecţii periodice efectuate după data de aplicare prevăzută în aliniatele .2.1,.2.2 sau .2.3, alegând data care este cea mai îndepărtată:
2.2.1._
Valorile lui A/Amax: | Data de aplicare |
mai puţin de 85% | 1 octombrie 1998 |
85% sau mai mult dar sub 90% | 1 octombrie 2000 |
90% sau mai mult dar sub 95% | 1 octombrie 2002 |
95% sau mai mult dar sub 97,5% | 1 octombrie 2004 |
97,5% sau mai mult | 1 octombrie 2010 |
2.2.2._
Numărul de persoane pe care nava este | autorizată să le transporte |
1.500 sau mai mult | 1 octombrie 2002 |
1.000 sau mai mult dar sub 1.500 | 1 octombrie 2006 |
600 sau mai mult dar sub 1.000 | 1 octombrie 2008 |
400 sau mai mult dar sub 600 | 1 octombrie 2010 |
2.2.3.Vârsta navei egală sau mai mare de 20 de ani:
unde vârsta navei înseamnă timpul socotit de la data la care a fost pusă chila sau de la data la care nava s-a aflat într-un stadiu similar de construcţie sau de la data la care nava a fost transformată într-o navă Ro-Ro/pasager.
SECŢIUNEA 83:Cerinţe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro/pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, ALTELE DECÂT NAVELE RO-RO/PASAGER:
Fără a ţine seama de prevederile regulilor II-1/B/8 navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro/pasager, autorizate să transporte mai mult de 400 de persoane trebuie să îndeplinească cerinţele din paragrafele 2.3 şi 2.6 ale regulii II-1/B/8, considerând avaria aplicată oriunde de-a lungul lungimii L a navei.
SECŢIUNEA 9:Pereţi de Ia extremităţi şi pereţi care limitează încăperea de maşini
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
9.1.Se va prevedea un perete al picului prova sau perete de coliziune care va fi etanş până la puntea pereţilor etanşi. Acest perete va fi situat la o distanţa faţă de perpendiculara prova de cel puţin 5 % din lungimea navei şi de cel mult 3 metri plus 5% din lungimea navei.
9.2.Dacă orice parte a navei situată sub linia de plutire se extinde în prova perpendicularei prova, spre exemplu bulbul, distanţa prevăzută în paragraful .1 va fi măsurată de la unul din punctele:
9.2.1.de la jumătatea lungimii acestei extinderi; sau
9.2.2.la o distanţă de 1,5 % din lungimea navei în prova perpendicularei prova; sau
9.2.3.la o distanţă de 3 metri în prova perpendicularei prova, care din ele dau distanţa cea mai mică.
9.3.Dacă este prevăzută o suprastructură lungă la prova, peretele picului prova sau peretele de coliziune va fi extins etanş la intemperii până la puntea completă următoare situată deasupra punţii pereţilor etanşi. Prelungirea trebuie să fie astfel dispusă încât să se excludă posibilitatea ca poarta prova să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii porţii prova.
9.4.Prelungirea prevăzută în paragraful 3 nu este necesar să fie situată direct deasupra peretelui aflat dedesubt, cu condiţia ca toate părţile prelungirii să nu fie amplasate în prova limitei prova specificate în paragraful 1 sau 2.
Totuşi, la navele construite din clasa B:
9.4.1.dacă o rampă înclinată de încărcare constituie parte din prelungirea peretelui de coliziune de deasupra punţii pereţilor etanşi, partea din rampă care se află la mai mult de 2,3 metri deasupra punţii pereţilor etanşi se poate extinde cu cel mult 1 metru în prova limitelor prova specificate în paragrafele .1 şi .2;
9.4.2.dacă rampa existentă nu corespunde cerinţelor de acceptare ca extensie a peretelui de coliziune şi poziţia rampei împiedică amplasarea acestei prelungiri în limitele specificate în paragraful .1 sau .2, prelungirea poate fi amplasată la o distanţă limitată în pupa limitei pupa specificată în paragraful .1 sau .2. Distanţa limitată pupa nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru a nu stânjeni funcţionarea rampei. Prelungirea peretelui de coliziune trebuie să se deschidă spre prova şi să corespundă cerinţelor paragrafului .3 şi va fi dispusă astfel încât să se excludă posibilitatea ca rampa să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii rampei.
9.5.Rampele care nu respectă cerinţele de mai sus nu trebuie considerate ca extensie a peretelui de coliziune.
9.6.La navele construite din clasa B, cerinţele paragrafelor 3 şi 4 trebuie aplicate nu mai târziu de data primei inspecţii periodice după data de 1 iulie 1998.
9.7.Se vor prevedea un perete la picul pupa, precum şi pereţi care separă compartimentul maşini de spaţiul pentru marfă şi pasageri spre prova şi spre pupa; aceşti pereţi trebuie să fie etanşi până la puntea pereţilor etanşi. Totuşi peretele picului pupa poate să fie în baionetă sub puntea pereţilor etanşi, cu condiţia ca gradul de siguranţă al navei, în ceea ce priveşte compartimentarea, să nu fie diminuat din aceasta cauză.
9.8.În toate cazurile, tuburile etambou vor fi incluse în spaţii etanşe. Presetupa pupa va fi situată într-un tunel etanş al liniei de arbori sau într-un alt spaţiu etanş, separat de compartimentul tubului etambou şi având un volum determinat astfel încât, dacă este inundat prin scăpările presetupei, linia de supraimersiune să nu fie imersată.
SECŢIUNEA 10:Dublu-fund
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
10.1.Pe navele noi din clasele B, C şi D şi pe navele noi construite la sau după 1 ianuarie 2033 cu lungimea de 24 metri sau mai mare, trebuie să fie prevăzut un dublu-fund între peretele de coliziune şi peretele picului pupa, în măsura în care acest lucru este posibil şi compatibil cu caracteristicile şi condiţiile de exploatare proprii ale navei.
10.1.1. Navele cu lungimea mai mare sau egală cu 50 metri dar sub 61 metri, trebuie să fie prevăzute cu un dublu-fund care se extinde cel puţin de la compartimentul maşini la peretele picului prova, sau cât mai aproape posibil de acesta.
10.1.2. Navele cu lungimea de 61 metri sau mai mare dar sub 76 metri, trebuie să fie prevăzute cu dublu-fund cel puţin în afara compartimentului maşini, care se va extinde până la pereţii picurilor prova şi pupa sau cât mai aproape posibil de aceştia.
10.1.3. Navele cu lungimea de 76 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzute la mijloc cu un dublu-fund, extinzându-se până la pereţii picurilor prova şi pupa sau cât mai aproape posibil de aceştia.
10.2.Acolo unde se cere să fie prevăzut un dublu-fund, înălţimea lui trebuie să corespundă regulilor unei organizaţii recunoscute, iar fundul interior trebuie să fie prelungit lateral spre bordaje astfel încât să protejeze eficace curbura gumei. Aceasta protecţie este considerată satisfăcătoare dacă nici un punct al liniei de intersecţie dintre muchia exterioară a tablei marginale şi tabla gumei nu se află nicăieri sub un plan orizontal care trece prin punctul de intersecţie dintre conturul mijlocului navei şi o dreaptă înclinată la 25° faţă de planul de bază pe care respectiva dreaptă îl intersectează într-un punct aflat faţă de planul diametral la o distanţă egală cu jumătate din lăţimea de calcul a navei.
10.3.Puţurile mici construite în dublu-fund în vederea drenării magaziilor, etc., nu se vor extinde în jos mai mult decât este necesar. Adâncimea puţului nu va fi în nici un caz mai mare decât înălţimea dublului-fund în planul diametral minus 460 mm şi nici nu se va extinde sub planul orizontal amintit în paragraful 2. Totuşi, la extremitatea pupa a tunelului liniei de arbori se admit puţuri care se extind până la bordaj. ANR poate admite şi alte puţuri (de ex. tancuri pentru uleiul de ungere sub maşinile principale) dacă apreciază că amenajările asigură o protecţie echivalentă cu cea pe care o asigură dublul-fund, conform prescripţiilor din prezenta regulă.
10.4.În dreptul compartimentelor etanşe de dimensiuni mijlocii, utilizate exclusiv pentru transportul lichidelor, dublul-fund poate să lipsească numai dacă ANR consideră că siguranţa navei, în cazul unei avarii a fundului sau bordajului, nu este periclitată.
10.5.Prin derogare de la cerinţele paragrafului .1 din această regulă 10, ANR poate admite ca dublu-fund să lipsească în orice porţiune a navei în care compartimentarea are un factor ce nu depăşeşte 0,50, numai dacă se dovedeşte că prevederea unui dublu-fund în respectiva porţiune nu ar fi compatibilă cu caracteristicile de bază şi de exploatare specifice navei.
SECŢIUNEA 11:Atribuirea, marcarea şi înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
11.1.Pentru asigurarea menţinerii gradului de compartimentare cerut, trebuie atribuită şi marcată pe bordurile navei la mijlocul navei o linie de încărcare corespunzătoare pescajului de compartimentare aprobat. O navă având spaţii adaptate special pentru a transporta alternativ pasageri şi marfa poate să aibă, dacă armatorul o cere, una sau mai multe linii de încărcare adiţionale atribuite şi marcate astfel încât să corespundă pescajelor de compartimentare respective pe care ANR le poate aproba pentru condiţiile de exploatare alternative considerate.
11.2.Linia de încărcare de compartimentare atribuită şi marcată va fi menţionată în "Certificatul de siguranţă pentru navă de pasageri", şi va fi identificată prin notaţia C.1 (dacă există numai o singură linie de încărcare de compartimentare).
Dacă există mai multe linii de încărcare de compartimentare, condiţiile alternative vor fi identificate cu notaţiile C.2, C.3, C.4, etc. Numerele arabe ce urmează după litera "C" din notaţia linilor de încărcare de compartimentare pot fi înlocuite cu numere romane sau litere dacă ANR consideră acest lucru necesar pentru a face distincţia dintre acestea şi cele ale liniilor de încărcare de compartimentare internaţionale.
11.3.Bordul liber corespunzător fiecăreia din aceste linii de încărcare trebuie să fie măsurat în acelaşi loc şi de la aceeaşi linie de punte ca şi bordurile libere determinate în conformitate cu Convenţia LL, în vigoare.
11.4.Bordul liber, corespunzător fiecărei linii de încărcare de compartimentare aprobată şi condiţiile de exploatare pentru care acesta este aprobat vor fi clar indicate în "Certificatul de siguranţă pentru navă de pasageri".
11.5.În nici un caz o marcă a liniei de încărcare de compartimentare nu poate fi amplasată deasupra liniei de încărcare maximă în apă sărată determinată fie de rezistenţa navei, fie de Convenţia LL, în vigoare.
11.6.Oricare ar fi poziţia însemnelor liniilor de încărcare de compartimentare, o navă nu trebuie niciodată încărcată astfel încât să fie imersată linia de încărcare corespunzătoare anotimpului şi regiunii de pe glob, determinată conform Convenţiei LL, în vigoare.
11.7.O navă nu va fi încărcată în nici un caz astfel încât marca liniei de încărcare de compartimentare corespunzătoare voiajului şi condiţiilor de serviciu respective să fie imersată.
SECŢIUNEA 12:Construcţia şi proba iniţială a pereţilor etanşi, etc.
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
12.1.Fiecare perete etanş de compartimentare, transversal sau longitudinal, trebuie să fie construit astfel încât să poată suporta, cu un coeficient de siguranţă convenabil, presiunea exercitată de coloana maximă de apă ce ar trebui s-o suporte în caz de avarie a navei şi cel puţin presiunea exercitată de o coloană de apă care se ridică până la linia de supraimersiune. Construcţia acestor pereţi trebuie să fie în conformitate cu regulile unei organizaţii recunoscute.
12.2.1. Baionetele şi nişele practicate în pereţi trebuie să fie etanşe şi să prezinte aceiaşi rezistenţă ca şi peretele în care se află.
12.2.2. Când coastele sau traversele trec printr-un perete etanş sau o punte etanşă, puntea sau peretele respectiv trebuie să fie realizate etanşe prin construcţia lor, fără întrebuinţarea lemnului sau cimentului.
12.3.Testarea etanşeităţii compartimentelor principale prin umplerea lor cu apă nu este obligatorie. Dacă nu se face proba prin umplere cu apă, va fi efectuată încercarea cu jet de apă, acolo unde aceasta este posibilă. Această probă trebuie să fie făcută în stadiul cel mai avansat posibil al amenajării navei. Acolo unde încercarea cu jet de apă nu este posibilă datorită deteriorării maşinilor, izolaţiei echipamentului electric sau obiectelor de dotare, aceasta poate fi înlocuită de o examinare vizuală atentă a îmbinărilor sudate, însoţite unde se consideră necesar de metode cum sunt verificarea cu lichide penetrante sau testul ultrasonic de etanşeitate sau de o altă verificare echivalentă. în orice caz, trebuie efectuat un examen amănunţit al pereţilor etanşi.
12.4.Picul prova, dublu-fundurile (inclusiv chilele tunel) şi bordajul dublu vor fi încercate cu apă la presiunea prescrisă în paragraful. 1.
12.5.Tancurile destinate să conţină lichide şi care formează o parte din compartimentele navei trebuie să fie probate la etanşeitate cu o coloană de apă corespunzătoare liniei de încărcare maximă de compartimentare sau la 2/3 din înălţimea măsurată între marginea superioară a chilei şi linia de supraimersiune în dreptul tancurilor, luându-se cea mai mare din aceste valori; totuşi în nici un caz înălţimea coloanei de apă deasupra plafonului tancurilor nu trebuie să fie mai mică de 0,9 metri.; dacă proba cu apă este impracticabilă, poate fi acceptată proba cu aer sub presiune atunci când tancurile sunt supuse unei presiuni de cel mult de 0,14 bar.
12.6.Încercările menţionate în paragrafele .4 şi .5 au ca scop să verifice dacă elementele structurale de compartimentare sunt etanşe la apă şi nu trebuie considerate drept încercări pentru a se confirma că vreun compartiment este sau nu apt pentru depozitarea combustibilului lichid sau pentru alte întrebuinţări speciale, pentru care ar putea fi cerută o încercare cu caracter mai sever, ţinându-se seama de înălţimea pe care lichidul o poate atinge în tancul considerat sau în tubulaturile care îl deservesc.
SECŢIUNEA 13:Deschideri în pereţi etanşi
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.1.Numărul deschiderilor practicate în pereţii etanşi va fi redus la minimum compatibil cu proiectul şi buna exploatare a navei; aceste deschideri vor fi prevăzute cu mijloace de închidere eficace.
13.2.1. Dacă pereţii etanşi de compartimentare sunt traversaţi de tubulaturi, scurgeri, cabluri electrice, etc., se vor lua măsuri care să asigure menţinerea integrităţii etanşeităţii acestor pereţi.
13.2.2. Pe pereţii etanşi de compartimentare nu se permit valvule, dacă acestea nu fac parte dintr-o instalaţie cu tubulaturi.
13.2.3. Plumbul sau alte materiale sensibile la căldură nu vor fi utilizate pentru instalaţiile care traversează pereţii etanşi de compartimentare, dacă deteriorarea acestor instalaţii ar compromite, în caz de incendiu, menţinerea integrităţii etanşeităţii pereţilor.
13.3.1. Nu se admit nici un fel de uşi, guri de vizitare sau deschideri de acces:
13.3.1.1. în peretele de coliziune, sub linia de supraimersiune;
13.3.1.2. în pereţii transversali etanşi ce separă o magazie de marfă de o altă magazie de marfa cu excepţia celor prevăzute în paragraful 10.1 şi în regula 14.
13.3.2. Exceptând cazurile prevăzute în paragraful .3.3 peretele de coliziune poate fi traversat sub linia de supraimersiune de cel mult un tub pentru scurgerea lichidului în picul prova, cu condiţia ca acest tub să fie prevăzut cu o valvulă de închidere cu şurub, comandată dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi şi având corpul fixat pe peretele de coliziune în interiorul picului prova. Totuşi, se poate permite montarea acestei valvule în partea din pupa a peretelui de coliziune, cu condiţia ca valvula să fie uşor accesibilă în orice condiţii de exploatare şi ca spaţiul în care se află să nu fie o încăpere de marfa.
13.3.3. Dacă picul prova este împărţit pentru a prelua două feluri de lichide, peretele de coliziune poate să fie traversat sub linia de supraimersiune de două tuburi, fiecare din ele satisfăcând condiţiile din paragraful .3.1 numai dacă nu există altă alternativă pentru instalarea celui de al doilea tub şi că, ţinând seama de compartimentarea suplimentară prevăzută în picul prova, se menţine siguranţa navei.
13.4.În spaţiile care conţin maşinile principale şi auxiliare de propulsie, inclusiv căldările care servesc necesităţilor de propulsie, în fiecare perete transversal principal etanş se poate monta nu mai mult de o uşă, în afară de uşile de la tunelurile liniilor de arbori. Dacă există două sau mai multe linii de arbori, tunelurile trebuie legate prin intermediul unei pasaj de comunicaţie. Va fi numai o singură uşă între compartimentul maşinilor şi tunelul arborilor în care sunt doi arbori sau numai două uşi acolo unde există mai mult de doi arbori. Toate aceste uşi vor fi de tipul glisant şi vor fi astfel dispuse încât pragurile să fie cât mai înălţate posibil. Vinciul manual pentru acţionarea acestor uşi de deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie situat în afara spaţiului compartimentului de maşini.
13.5.1. NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
Uşile etanşe vor fi de tipul glisant sau pivotante sau de tipuri echivalente. Uşile plate asigurate prin bolţuri şi uşile cu închidere prin cădere liberă sau acţionate cu contragreutate nu sunt permise.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Uşile etanşe, cu excepţia celor prevăzute în paragraful 10.1 sau regula 14, vor fi de tipul glisant acţionate de o sursă de energie în conformitate cu cerinţele de la paragraful 7, capabile să fie închise simultan de la consola centrală de acţionare situată pe puntea de navigaţie, în cel mult 60 de secunde cu nava în poziţie neînclinată.
13.5.2. NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ŞI NAVE NOI DIN CLASA B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
Uşile glisante pot fi:
- fie numai acţionate manual, sau
- acţionate de o sursă de energie şi manual.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
La navele la care numărul total de uşi etanşe nu este mai mare de două şi aceste uşi sunt situate în spaţiul compartimentului maşini sau în pereţi etanşi care delimitează acest spaţiu, ANR poate permite ca aceste două uşi să fie numai cu acţiune manuală. Dacă sunt montate uşi glisante cu acţionare manuală, acestea vor fi închise înainte ca nava să părăsească cheiul transportând pasageri la bord şi se vor păstra închise pe tot timpul navigaţiei.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.5.3. Mijloacele de comandă, fie de către o sursă de energie fie manuale, a oricărei uşi glisante etanşe cu sau fără acţionare de către o sursă de energie, trebuie să fie capabile să închidă uşa în cazul în care nava este înclinată transversal cu 15° în orice bord. Se vor lua în considerare şi forţele care pot acţiona asupra ambelor părţii ale uşii, aşa cum se întâmplă când apa curge prin deschizătură, aplicându-se o presiune statică echivalentă cu o înălţime a apei de cel puţin un metru deasupra pragului pe linia de centru a uşii.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
13.5.4. Comenzile uşilor etanşe, inclusiv tubulatura hidraulică şi cablurile electrice, se vor instala cât mai aproape posibil de peretele despărţitor în care sunt montate uşile, pentru a minimaliza posibilitatea ca acestea să fie implicate în vreo avarie pe care o poate suferi nava. Poziţiile uşilor etanşe şi ale comenzile lor vor fi astfel încât dacă nava suferă o avarie pe o cincime din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare, acţionarea uşilor etanşe să nu fie afectată indiferent de porţiunea avariată.
13.5.5. Toate uşile glisante acţionate de o sursă de energie sau manual se vor prevedea cu mijloace de indicare ce vor arăta, în toate poziţiile de acţionare de la distanţă, dacă uşile sunt deschise sau închise. Poziţiile de acţionare de la distanţă se vor afla numai pe puntea de navigaţie, după cum se stipulează în paragraful 7.1.5, şi pe amplasamentul unde se cere acţionarea manuală deasupra punţii pereţilor etanşi, conform paragrafului 7.1.4.
SUBSECŢIUNEA 4:NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
13.5.6. Uşile etanşe care nu corespund cerinţelor paragrafelor de la .5.1 până la .5.5 vor fi închise înaintea începerii voiajului, şi vor rămâne închise în timpul navigaţiei; ora deschiderii unor astfel de uşi la sosirea în port şi închiderii lor înainte de plecarea navei din port trebuie înscrise în jurnalul de bord.
SUBSECŢIUNEA 5:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.6.1. Uşile glisante acţionate manual pot avea o mişcare orizontală sau verticală. Trebuie să fie posibil să se manevreze mecanismul propriu uşii de pe orice parte şi dintr-o poziţie accesibilă deasupra punţii pereţilor etanşi, cu o mişcare completă de rotaţie, sau cu orice altă mişcare care oferă aceeaşi garanţie de siguranţă şi de un tip aprobat. Când se acţionează vinciul manual, timpul necesar pentru o închidere completă a uşii, cu nava în poziţie neînclinată, nu va depăşi 90 de secunde.
SUBSECŢIUNEA 6:NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.6.2. Uşile glisante acţionate de o sursă de energie pot avea o mişcare verticală sau orizontală. Dacă o uşă este acţionată cu energie de la o consolă centrală, vinciul trebuie dispus astfel încât uşa să fie de asemenea acţionată cu energie, din ambele părţi. Manetele locale de comandă a vinciului acţionat cu energie vor fi prevăzute pe fiecare parte a peretelui etanş şi dispuse astfel încât să dea posibilitatea persoanei care trece prin spaţiul uşii să aibă acces la ambele manete în poziţia deschisă, fără a putea declanşa accidental mecanismul de închidere. Uşile glisante acţionate cu energie vor fi prevăzute cu vinciuri manuale care acţionează direct uşa de ambele părţi, de pe oricare parte, şi dintr-o poziţie accesibilă de deasupra pereţilor etanşi, cu o mişcare completă de rotaţie sau cu o altă mişcare care oferă aceeaşi garanţie de siguranţă, cu condiţia să fie de un tip aprobat. Se va avea în vederea emiterea de avertismente prin semnale sonore, semnalând faptul că uşa a început să se închidă, şi ele vor continua să sune până la închiderea ei completă.
Suplimentar, în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, se cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la uşă.
SUBSECŢIUNEA 7:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
13.7.1. Fiecare uşă etanşă glisantă acţionată de o sursă de energie:
13.7.1.1. va avea o mişcare verticală sau orizontală;
13.7.1.2. sub rezerva paragrafului 11, va fi în mod normal limitată până la o deschidere maximă de 1,2 metri. ANR poate permite uşi cu deschidere mai mare numai până la deschiderea considerată necesară pentru operarea efectivă a navei cu condiţia să fie luate în considerare şi alte măsuri de siguranţă, inclusiv următoarele:
13.7.1.2.2.1. se va acorda o atenţie specială rezistenţei uşii şi dispozitivelor sale de închidere pentru a împiedica scurgerile;
13.7.1.2.2.2. uşa se va amplasa în afara zonei de avarie B/5;
13.7.1.2.2.3. uşa se va ţine închisă când nava este pe mare, exceptând perioade limitate, când este absolut necesar, determinate astfel de către ANR;
13.7.1.3. va fi prevăzută cu echipamentul necesar pentru a deschide şi închide uşa folosind energia electrică, puterea hidraulică, sau orice altă formă de energie acceptată de ANR;
13.7.1.4. va fi prevăzută cu un mecanism individual cu acţionare manuală. Va trebui să existe posibilitatea să se deschidă şi închidă uşa manual din ambele părţi ale acesteia, şi în plus, dintr-un punct accesibil aflat deasupra punţii pereţilor etanşi, printr-o mişcare de manivelă cu rotaţie completă sau orice altă mişcare prezentând aceeaşi garanţie de siguranţă şi de un tip aprobat de către ANR. Direcţia de rotaţie sau altă mişcare se va indica clar în toate poziţiile de acţionare. Timpul necesar pentru închiderea completă a uşii, când este acţionată de dispozitivul manual, nu va depăşi 90 de secunde cu nava în poziţie neînclinată;
13.7.1.5. va fi prevăzută cu comenzi pentru deschiderea şi închiderea uşii cu energie din ambele părţi ale acesteia şi de asemenea pentru închiderea uşii cu energie de la consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie;
13.7.1.6. va fi prevăzută cu alarmă sonoră, distinctă faţă de orice altă alarmă din zonă, ce va suna ori de câte ori uşa este închisă de la distanţă cu energie, timp de cel puţin cinci secunde dar nu mai mult de zece secunde înainte ca uşa să înceapă să se mişte şi va continua să sune până când uşa este complet închisă. In cazul acţionării manuale de la distanţă este suficient ca alarma sonoră să sune numai când se mişcă uşa. în plus, în zonele pentru pasageri şi în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, ANR poate cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la uşă; şi
13.7.1.7. va avea o viteză de închidere aproximativ uniformă la acţionarea cu energie. Timpul de închidere, din momentul în care uşa începe să se mişte până în momentul în care aceasta ajunge în poziţia complet închisă, nu va fi în nici un caz mai mic de 20 de secunde sau mai mare de 40 de secunde cu nava în poziţie neînclinată.
13.7.2. Energia electrică necesară pentru uşile etanşe glisante acţionate electric se va asigura de la tabloul de distribuţie pentru cazuri de avarie, fie direct sau printr-un tablou de distribuţie propriu situat deasupra punţii pereţilor etanşi; circuitele aferente de comandă, indicare şi alarmă vor fi alimentate de la tabloul de distribuţie de avarie, fie direct sau prin tabloul de distribuţie propriu situat deasupra punţii pereţilor etanşi şi vor trebui să poată fi alimentate automat de către sursa temporară pentru alimentare în caz de avarie în cazul defectării sursei principale de alimentare cu energie electrică sau sursei pentru cazurile de avarie.
13.7.3. Uşile etanşe glisante acţionate de o sursă de energie vor avea ori:
13.7.3.1. un sistem hidraulic centralizat cu două surse de alimentare independente, fiecare constând dintr-un motor şi o pompă capabile să închidă simultan toate uşile. în plus, pentru întreaga instalaţie vor exista acumulatoare hidraulice cu capacitate suficientă pentru a acţiona toate uşile de cel puţin trei ori, adică închis-deschis-închis, în situaţia unei înclinări în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare va trebui să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit se va alege avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalaţia în timpul funcţionării acesteia. Instalaţia acţionată cu energie va fi proiectată pentru a minimaliza posibilitatea ca o singură defecţiune a tubulaturii hidraulice să afecteze negativ funcţionarea a mai mult de o uşă. Sistemul hidraulic va fi prevăzut cu o alarmă pentru nivel minim la rezervoarele de fluid hidraulic ce servesc sistemul acţionat cu energie şi o alarmă cu gaz la presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a pierderii de energie acumulată în acumulatoarele hidraulice. Aceste alarme vor trebui să poată fi auzite şi văzute şi se vor situa pe consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie; sau
13.7.3.2. un sistem hidraulic independent pentru fiecare uşă cu fiecare sursă de energie constând dintr-un motor şi pompă ce pot deschide şi închide uşa. în plus, va trebui să existe un acumulator hidraulic cu o capacitate suficientă pentru a acţiona uşa cel puţin de trei ori, adică închis-deschis-închis la o înclinare în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare va trebui să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit se va alege avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalaţia în timpul funcţionării ei. La consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie se va prevedea o alarmă de grup cu gaz la presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a energiei acumulate în acumulatoarele hidraulice. De asemenea, va fi prevăzută o indicare a pierderii de energie acumulată în fiecare poziţie de operare locală; sau
13.7.3.3. un sistem electric independent şi motor pentru fiecare uşă cu fiecare sursă de energie constând dintr-un motor capabil să deschidă şi să închidă uşa. Sursa de energie va trebui să poată fi automat alimentată de sursa temporară de energie electrică în caz de avarie în cazul defectării fie a sursei de energie electrică principală fie a sursei de energie electrică de avarie şi va avea o capacitate suficientă de acţionare a uşii de cel puţin trei ori, adică închis-deschis-închis, la o înclinare în sens opus de 15°.
Pentru sistemele menţionate la 7.3.1,7.3.2. şi 7.3.3 prevederile se vor face precum urmează:
Sistemele de energie pentru uşile etanşe glisante acţionate cu energie vor fi separate de orice alt sistem de energie. O singură avarie în sistemele electrice sau hidraulice acţionate cu energie, excluzând dispozitivul de acţionare hidraulică, nu trebuie să împiedice operarea manuală a oricărei uşi.
13.7.4. Pe fiecare parte a peretelui etanş se vor prevedea manete de comandă la o înălţime minimă de 1,6 metri deasupra pardoselii şi vor fi astfel amplasate încât să permită persoanelor care trec prin cadrul uşii să ţină ambele manete în poziţie deschisă fără să poată să pornească accidental mecanismul de închidere cu energie. Direcţia de mişcare a manetelor la deschiderea şi închiderea uşii va fi în direcţia mişcării uşii şi va fi clar indicată. Manetele de comandă hidraulică pentru uşile etanşe din spaţiile de locuit vor fi, dacă este cerută o singură mişcare pentru începerea mişcării de închidere a uşii, astfel plasate încât copiii să nu le poată acţiona. De exemplu, în spatele tăbliei uşii cu bolţuri, plasate la cel puţin 170 cm deasupra nivelului pardoselii.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Pe ambele părţi ale uşilor vor fi amplasate plăcuţe cu instrucţiuni de folosire a sistemului de manevrare a uşii. De asemenea, pe ambele părţi ale fiecărei uşi vor exista instrucţiuni cu text sau pictograme semnalând pericolul la care se expune persoana ce rămâne în deschizătura uşii în momentul în care aceasta a început să se închidă. Aceste instrucţiuni vor fi inscripţionate pe plăcuţe fabricate dintr-un material rezistent şi vor fi fixate bine. Textele instrucţiunilor vor include informaţii în legătura cu intervalele de închidere ale uşii respective.
SUBSECŢIUNEA 8:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
13.7.5. În măsura în care este practicabil, echipamentul electric şi componentele pentru uşile etanşe se vor amplasa deasupra punţii pereţilor etanşi şi în afara zonelor şi spaţiilor periculoase.
13.7.6. Carcasele componentelor electrice amplasate din motive de necesitate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să asigure o protecţie adecvată împotriva pătrunderii apei.
13.7.7. Circuitele de alimentare cu energie electrică, de comandă, indicare şi alarmă vor fi protejate împotriva defectării astfel încât o defecţiune în circuitul unei uşi să nu producă un defect la vreun alt circuit de uşă. Scurt circuitele sau alte defecţiuni ale alarmei sau circuitelor indicatorului unei uşi să nu aibă drept rezultat o pierdere a acţionării cu energie a acelei uşi. Instalările se vor face în aşa fel încât scurgerea de apă în echipamentul electric amplasat sub puntea pereţilor etanşi să nu producă deschiderea uşii.
13.7.8. O singură avarie electrică în sistemul de acţionare sau în sistemul de comandă a unei uşi etanşe glisante acţionate cu energie nu trebui să aibă ca rezultat deschiderea uşii închise. Alimentarea cu energie va fi în mod continuu supravegheată într-un punct din circuitul electric cât mai apropiat de fiecare motor cerut conform paragrafului 7.3. Pierderea oricăreia din aceste alimentări cu energie trebuie să activeze o alarmă sonoră şi vizuală în consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie.
13.8.1. Consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie va avea un comutator "maşter mode" cu două moduri de comandă: un mod de "comandă locală" care va permite oricărei uşi să fie deschisă local şi închisă local după folosirea fără închidere automată şi un mod "uşi închise" ce va închide în mod automat orice uşă care este deschisă. Modul "uşi închise" va permite uşilor să fie deschise local şi să se reînchidă automat la eliberarea mecanismului de comandă locală. Comutatorul "maşter mode" va fi în mod normal pe modul "comandă locală". Modul "uşi închise" se va folosi numai în caz de necesitate sau în scopul încercărilor.
13.8.2. Consola centrală de operare de pe puntea de navigaţie va fi prevăzută cu o diagramă indicând amplasamentul fiecărei uşi, cu indicatoare vizuale ce arată dacă fiecare uşă este deschisă sau închisă. O lumină roşie va indica faptul că uşa este complet deschisă şi o lumină verde va indica faptul că uşa este complet închisă.
Când uşa este închisă de la distanţă lumina roşie va indica poziţia intermediară prin licărire.
Circuitul de indicare trebuie să fie independent de circuitul de comandă al fiecărei uşi.
13.8.3. Nu trebuie să existe posibilitatea deschiderii de la distanţă a vreunei uşi din poziţia de comandă centrală.
SUBSECŢIUNEA 9:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.9.1. Toate uşile etanşe se vor păstra închise în timpul navigaţiei exceptând situaţiile când pot fi deschise în timpul navigaţiei aşa cum se menţionează în paragrafele 9.2, 9.3. Uşile etanşe cu lăţimea mai mare de 1,2 metri acceptate de paragraful 11 pot fi deschise numai în situaţiile detaliate în acel paragraf. Orice uşă ce este deschisă în conformitate cu acest paragraf va fi pregătită să fie imediat închisă.
13.9.2. O uşă etanşă poate fi deschisă în timpul navigaţiei pentru a permite trecerea pasagerilor sau a echipajului, sau când munca din imediata vecinătate a uşii necesită deschiderea acesteia. Uşa trebuie imediat închisă când s-a terminat complet trecerea prin uşă sau când scopul pentru care s-a deschis a fost atins.
13.9.3. Se poate permite ca unele uşi etanşe să rămână deschise în timpul navigaţiei numai dacă se consideră absolut necesar; adică, menţinerea lor deschisă este considerată esenţială pentru funcţionarea sigură şi eficientă a maşinilor navei sau pentru a permite pasagerilor accesul normal nerestrictiv în toată zona pentru pasageri. O asemenea hotărâre se va lua de către ANR numai după o examinare atentă a influenţei acesteia asupra operării navei şi asupra şanselor de supravieţuire. O uşă etanşă acceptată să rămână astfel deschisă va fi în mod clar indicată în "Informaţia privind stabilitatea navei" şi va fi pregătită în orice moment să fie imediat închisă.
SUBSECŢIUNEA 10:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
13.10.1. Atunci când ANR este convinsă că asemenea uşi sunt esenţiale, se pot prevedea uşi etanşe având o construcţie satisfăcătoare în pereţii etanşi ce împart marfa dintre spaţiile punţii. Asemenea uşi pot avea balamale, pot fi pe role sau glisante dar nu vor fi comandate de la distanţă. Ele vor fi montate la cel mai înalt nivel şi cât mai departe de tabla bordajului, dar în nici un caz marginile verticale exterioare nu vor fi situate faţă de bordajul exterior la o distanţă mai mică de o cincime din lăţimea navei, această distanţă fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare.
13.10.2. Aceste uşi se vor închide înainte de începerea voiajului şi se vor păstra închise în perioada de navigaţie; timpul de deschidere a acestor uşi în port şi timpul de închidere a lor înainte ca nava să părăsească portul se vor înscrie în jurnalul de bord. Dacă vreuna din aceste uşi trebuie să fie accesibilă în timpul voiajului, aceasta va fi prevăzută cu un dispozitiv care să împiedice deschiderea neautorizată. Când se propune montarea acestor uşi, numărul şi distribuţia acestora vor constitui obiectul unei examinări speciale din partea Autorităţii Navale Române.
13.11.Porţile demontabile în pereţii etanşi nu vor fi acceptate cu excepţia compartimentului maşinilor. Aceste porţi vor fi întotdeauna la locul lor înainte ca nava să părăsească portul şi nu se vor îndepărta în timpul navigaţiei decât în cazuri de necesitate urgentă, în funcţie de decizia comandantului. ANR poate permite înlocuirea acestor porţi demontabile cu maximum o uşă etanşă glisantă acţionată electric în fiecare perete transversal principal, mai lată decât este menţionat în paragraful 7.1.2, cu condiţia ca aceste uşi să fie închise înainte ca nava să părăsească portul şi să rămâne închise în timpul navigaţiei, exceptând cazurile de necesitate urgentă stabilite de comandant.
Aceste uşi nu trebuie să îndeplinească cerinţele paragrafului 7.1.4 cu privire la închiderea completă în 90 secunde cu ajutorul mecanismului acţionat manual. Timpul de deschidere şi închidere a acestor uşi, fie că nava este pe mare fie că este în port, va fi înregistrat în jurnalul de bord.
SECŢIUNEA 14:Nave care transportă autovehicule de marfă şi personalul care Ie însoţeşte
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
14.1.Această regulă se aplică navelor de pasageri proiectate sau adaptate pentru transportul autovehiculelor de marfa şi a personalului care le însoţeşte.
14.2.Dacă la bordul unor astfel de nave numărul total de pasageri, care include şi personalul ce însoţeşte autovehiculele, nu depăşeşte N = 12 + A/25, unde A = suprafaţa totală a punţii (metri pătraţi), cuprinzând spaţiile disponibile pentru depozitarea autovehiculelor de marfă, iar înălţimea liberă în zona de depozitare şi la intrarea în astfel de spaţii nu este mai mică de 4 metri, se aplică prevederile regulii 13 paragraful .10 privind uşile etanşe cu excepţia faptului că uşile pot fi prevăzute la orice nivel în pereţii etanşi care separă spaţiile de marfă, în plus, sunt necesari indicatori pe puntea de navigaţie care să indice automat când fiecare uşă este închisă şi dacă toate încuietorile uşilor sunt asigurate.
14.3.Când se aplică prevederile acestui capitol la o astfel de navă, N trebuie să fie considerat ca numărul maxim de pasageri pentru care nava poate să fie autorizată în conformitate cu această regulă.
SECŢIUNEA 15:Deschideri în bordajul exterior sub linia de supraimersiune
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
15.1.Numărul deschiderilor din bordajul exterior trebuie să fie redus la minimum compatibil cu concepţia şi exploatarea normală a navei.
15.2.1. Amplasarea şi eficacitatea mijloacelor de închidere a oricărei deschideri practicate în bordajul exterior al navei trebuie să corespundă scopului urmărit şi locului în care sunt fixate.
15.2.2. Sub rezerva cerinţelor din Convenţia LL în vigoare, nici un hublou nu va fi prevăzut într-o astfel de poziţie încât marginea sa inferioară să fie sub o linie trasată pe bordaj paralelă cu puntea pereţilor etanşi în bord şi având punctul său cel mai de jos la 2,5% din lăţimea navei deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare sau 500 mm, care din ele este mai mare.
15.2.3. Toate hublourile ale căror margini inferioare sunt sub linia de supraimersiune trebuie să fie astfel construite încât nimeni să nu le poate deschide fără aprobarea comandantului.
15.2.4. Dacă într-o interpunte, marginea inferioară a hublourilor de tipul prevăzut în paragraful .2.3 este situată sub linia trasată paralelă cu linia punţii pereţilor etanşi în bord şi având punctul său cel mai de jos la 1,4 metri plus 2,5% din lăţimea navei deasupra liniei de plutire la plecarea din orice port, toate hublourile acestei interpunţi trebuie să fie închise etanş şi zăvorâte înaintea ieşirii din port şi nu trebuie să fie deschise înainte ca nava să intre în portul următor. în aplicarea acestui paragraf se poate ţine seama de deducerea corespunzătoare pentru apă dulce, când este aplicabilă.
15.2.5. Hublourile şi capacele lor care nu sunt accesibile în timpul navigaţiei trebuie să fi închise şi asigurate înainte de plecarea navei din port.
15.3.Numărul scurgerilor, evacuărilor sanitare şi a altor deschideri similare în bordaj trebuie să fie redus la minimum, fie utilizând fiecare orificiu de evacuare pentru cel mai mare număr posibil de tuburi sanitare sau alte tuburi sau în oricare alt mod satisfăcător.
15.4.Toate prizele de aspiraţie şi de evacuare din bordaj vor fi prevăzute cu dispozitive eficiente şi accesibile care să împiedice pătrunderea accidentală a apei în interiorul navei.
15.4.1. Sub rezerva cerinţelor din Convenţia LL în vigoare, şi excepţiilor prevăzute în paragraful .5, orice evacuare individuală care traversează tabla bordajului din spaţiile de sub linia de supraimersiune trebuie prevăzute fie cu o valvulă automată cu reţinere prevăzută cu un dispozitiv de închidere directă situat deasupra punţilor pereţilor etanşi sau cu două valvule automate cu reţinere fără dispozitiv de închidere directă, cu condiţia ca valvula dinspre interior să fie situată deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare şi să fie întotdeauna accesibilă pentru examinare în condiţii de exploatare.
Dacă se prevede o valvulă cu dispozitiv de închidere directă, postul de manevră de deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie întotdeauna uşor accesibil şi trebuie prevăzute mijloace care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă.
15.4.2. Cerinţele din Convenţia LL în vigoare se aplică evacuărilor care traversează tabla bordajului din spaţiile de deasupra liniei de supraimersiune.
15.5.Prizele de apă şi evacuările principale şi auxiliare din spaţiul de maşini care deservesc maşinile vor fi prevăzute cu valvule uşor accesibile intercalate între tubulatură şi bordaj sau între tubulatură şi chesoanele fixate pe bordaj. Valvulele pot fi cu acţionare locală şi vor fi prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
15.5.1. Roţile de acţionare manuală sau mânerele de la prizele de fund trebuie să fie uşor accesibile pentru manevrare. Toate valvulele care sunt folosite ca prize de fund vor fi închise de către roţile de acţionare manuală în sensul acelor de ceasornic.
15.5.2. Robineţii de evacuare sau valvulele din bordurile navei pentru evacuarea apei din căldări trebuie să fie poziţionate în locaşuri uşor accesibile şi nu sub tabla punţii. Robineţii sau valvulele trebuie să fie proiectate astfel încât să se poată constata uşor dacă sunt deschise sau închise. Robineţii vor fi prevăzuţi cu şuruburi de siguranţă, proiectaţi astfel încât cheia să nu poate fi ridicată când robinetul este deschis.
15.5.3. Toate valvulele şi robineţii din instalaţiile cu tubulatură cum ar fi instalaţia de santină şi balast, instalaţiile de combustibil şi ulei de ungere, instalaţiile de stingere a incendiilor şi de transfer, instalaţiile de apă de răcire şi apă sanitară, etc. vor fi clar marcate, în funcţie de destinaţia acestora.
15.5.4. Alte tuburi de evacuare trebuie, dacă ele evacuează sub linia de încărcare maximă de compartimentare, să fie prevăzute cu mijloace echivalente de închidere pe bordul navei; dacă ele evacuează deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare, ele vor fi prevăzute cu valvule obişnuite cu clapeţi. în ambele cazuri valvulele pot fi omise, dacă se folosesc tuburi de aceeaşi grosime cu evacuările indirecte de la toalete şi chiuvete şi sifoanele de pardoseală din băi, etc. prevăzute cu capace sau cu alt mijloc de protecţie împotriva pătrunderii apei. Grosimea pereţilor acestor tuburi nu trebuie să depăşească, totuşi, 14 mm.
15.5.5. Dacă este prevăzută o valvulă cu mecanism de închidere directă, locul de unde poate fi acţionată trebuie întotdeauna să fie uşor accesibil şi acolo trebuie să existe un mijloc care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă.
15.5.6. Dacă valvulele cu mecanism de închidere directă sunt dispuse în compartimentul de maşini, este suficient ca ele să fie acţionate din locul unde sunt montate, cu condiţia ca acest loc să fie uşor accesibil în toate situaţiile.
15.6.Toate armăturile de bordaj şi valvule prevăzute de această regulă trebuie să fie din oţel, bronz sau alt material ductil aprobat. Valvulele din fontă turnată obişnuită sau alt material similar nu sunt acceptate. Toate tuburile la care se referă această regulă vor fi din oţel sau alt material echivalent, conform cerinţelor Autorităţii Navale Române.
15.7.Deschiderile pentru scările din bord şi porţile de încărcare a mărfii de sub linia de supraimersiune trebuie să aibă o rezistenţă suficientă. Ele vor fi închise eficace şi fixate etanş, înainte ca nava să părăsească portul şi vor fi ţinute închise pe toată durata navigaţiei.
15.8.Aceste deschideri nu vor fi situate în nici un caz cu punctul lor cel mai de jos sub linia de încărcare maximă de compartimentare.
SECŢIUNEA 16:Etanşeitatea navelor de pasageri deasupra liniei de supraimersiune
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
16.1.Trebuie luate toate măsurile practice şi rezonabile pentru limitarea pătrunderii şi răspândirii apei deasupra punţii pereţilor etanşi. Astfel de măsuri pot consta în instalarea de pereţi etanşi parţiali sau de coaste întărite. Când se prevăd pereţi etanşi parţiali sau coaste întărite pe puntea pereţilor etanşi, în prelungirea sau imediata vecinătate a prelungirii pereţilor principali de compartimentare, ei trebuie să fie îmbinaţi etanşi cu bordajul şi puntea pereţilor etanşi astfel încât să împiedice scurgerea apei de-a lungul punţii când nava este în poziţie canarisită după avarie. Dacă peretele despărţitor etanş parţial în cauză nu se află în prelungirea peretelui etanş aflat dedesubt, partea din puntea pereţilor etanşi aflată între cei doi pereţi trebuie să fie făcută efectiv etanşă.
16.2.Puntea pereţilor etanşi sau o punte situată deasupra trebuie să fie etanşă la intemperii. Toate deschiderile practicate în puntea expusă la intemperii trebuie să aibă rame de înălţime şi rezistenţă suficientă şi vor fi prevăzute cu mijloace eficiente de închidere rapidă pentru a le face etanşe la intemperii. Vor fi prevăzute saborduri, balustrade deschise şi scurgeri într-un număr suficient pentru rapida degajare a punţii expuse la intemperii de apa provenită din precipitaţii, indiferent care ar fi condiţiile meteorologice.
16.3.La navele existente din clasa B, extremitatea deschisă a tubulaturii de aerisire situată în interiorul unei suprastructuri trebuie să se găsească la cel puţin 1 metru deasupra liniei de plutire când nava are un unghi de înclinare de 15°, sau când nava atinge unghiul maxim de înclinare în timpul stadiilor intermediare de inundare, aşa cum a fost determinat prin calcule directe, alegând valoarea cea mai mare. Alternativ, tubulaturile de aerisire de la tancuri, altele decât tancurile pentru hidrocarburi pot refula prin bordajul suprastructurii. Prevederile din acest paragraf nu contravin prevederilor din Convenţia LL în vigoare.
16.4.Hublourile, deschiderile pentru scările de bord, sabordurile de încărcare a mărfii şi celelalte mijloace de închidere din bordaj aflate deasupra liniei de supraimersiune trebuie să fie proiectate şi construite corespunzător şi să prezinte o rezistenţă suficientă corespunzătoare compartimentelor în care se află amplasate şi poziţiei lor în raport cu linia de încărcare maximă de compartimentare.
16.5.În spaţiile aflate sub puntea situată imediat deasupra punţii pereţilor etanşi, toate hublourile trebuie să aibă capace interioare rezistente, care să se închidă uşor şi eficace şi să fie fixate etanş.
SECŢIUNEA 17:Închiderea uşilor de încărcare marfa
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
17.1.Următoarele uşi, amplasate deasupra liniei de supraimersiune, vor fi închise şi blocate înainte ca nava să pornească în vreun voiaj şi vor rămâne închise şi blocate până când nava ajunge la dana următoare.
17.1.1. sabordurile de încărcare marfa din bordaj sau în pereţii exteriori ai suprastructurilor închise;
17.1.2. vizoare în prova, prevăzute în poziţiile indicate în paragraful .1.1;
17.1.3. uşi de încărcare marfa în peretele de coliziune;
17.1.4. rampe etanşe, formând o închidere alternativă pentru cele definite în paragrafele .1.1 până la .1.3 inclusiv. Dacă o uşă nu poate fi deschisă sau închisă în timp ce nava este la dană, atunci această uşă poate fi deschisă sau lăsată deschisă în timp ce nava se apropie sau pleacă din dană, dar numai atât cât este necesar pentru a permite acţionarea imediată a uşii. în orice caz, uşa interioară din prova trebuie menţinută închisă.
17.2.Prin derogare de la cerinţele paragrafelor 1.1. şi 1.4, ANR poate autoriza deschiderea anumitor uşi la alegerea comandantului, dacă este necesar pentru exploatarea navei sau pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor când nava este ancorată sigur şi cu condiţia ca siguranţa navei să nu fie afectată.
17.3.Comandantul se va asigura că este implementat un sistem eficient de supraveghere şi raportare a închiderii şi deschiderii uşilor menţionate în paragraful .1.
17.4.Comandantul va avea grijă ca, înainte ca nava să pornească în vreun voiaj, să se facă o înregistrare în jurnalul de bord, conform regulii 22, menţionându-se ora ultimei închideri a uşilor specificate în paragraful. 1 şi ora oricărei deschideri a unor anumite uşi în conformitate cu paragraful .2.
SECŢIUNEA 171:Etanşeitatea de Ia puntea Ro-Ro (puntea pereţilor etanşi) Ia încăperile situate dedesubt
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI RO-RO/PASAGER DIN CLASE B, C ŞI D:
1.1.sub rezerva prevederilor aliniatelor .1.2 şi .1.3, toate căile de acces care duc către încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să aibă punctul cel mai de jos la cel puţin 2,5 metri deasupra punţii pereţilor etanşi;
1.2.dacă sunt instalate rampe pentru vehicule, pentru a permite accesul în încăperile de sub puntea pereţilor etanşi, deschiderile lor trebuie să poată fi închise etanş la intemperii pentru a împiedica infiltrarea apei în acele încăperi şi trebuie prevăzute cu alarme şi indicatoare care să dea un semnal la puntea de navigaţie.
1.3.ANR poate autoriza amenajarea căilor speciale de acces către încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi cu condiţia ca ele să fie necesare pentru activitatea esenţială a navei, de exemplu deplasarea de maşini şi provizii, şi sub rezerva ca astfel de căi de acces să fie etanşe, prevăzute cu alarme şi indicatoare care se dea un semnal la puntea de navigaţie;
1.4.căile de acces menţionate la aliniatele .1.2 şi .1.3 trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj şi trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană;
1.5.comandantul se va asigura că este implementat un sistem eficace de control şi raportare a închiderii şi deschiderii unor astfel de căi de acces, menţionate în aliniatele .1.2 şi .1.3; şi
1.6.comandantul se va asigura, înainte ca nava să părăsească dana şi să pornească în orice voiaj, că ora ultimei închideri a căilor de acces menţionate în aliniatele. 1.2 şi. 1.3 este consemnată în jurnalul de bord, aşa cum se cere prin regula II-1/B/22;
1.7.noile nave Ro-Ro/pasager din clasa C cu lungimea mai mică de 40 metri şi noile nave Ro-Ro/pasager din Clasa D pot, ca în locul cerinţelor din aliniatele .1.1 la .1.6, să corespundă cerinţelor din aliniatele .2.1 la .2.4, cu condiţia ca înălţimile ramelor şi pragurilor să fie de cel puţin 600 mm pe punţile Ro-Ro deschise şi de cel puţin 380 mm pe punţile Ro-Ro închise.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE RO-RO/PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
2.1.Toate căile de acces ce pornesc de la puntea Ro-Ro spre încăperile situate sub puntea pereţilor etanşi trebuie să fie etanşe la intemperii şi pe puntea de navigaţie trebuie prevăzute mijloace care indică dacă accesul este deschis sau închis;
2.2.Toate căile de acces de acest gen trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj şi trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană;
2.3.Prin derogare de la cerinţele aliniatului .2.2, ANR poate accepta ca unele căi de acces să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pe o perioadă de timp suficientă pentru a permite trecerea şi, dacă este necesar, pentru activitatea esenţială a navei; şi
2.4.Cerinţele aliniatului .2.1 trebuie să se aplice nu mai târziu de data primei inspecţii periodice.
SECŢIUNEA 172:Accesul la punţile Ro-Ro
TOATE NAVELE RO-RO/PASAGER:
Comandantul sau ofiţerul desemnat se va asigura că, fără consimţământul expres al comandantului sau al ofiţerului desemnat, nici unui pasager nu-i este permis accesul la o punte Ro-Ro închisă când nava este în marş.
SECŢIUNEA 173:Închiderea pereţilor de pe puntea Ro-Ro
NAVE RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI EXISTENTE DIN CLASA B:
1.Toţi pereţii transversali sau longitudinali care sunt consideraţi eficace pentru reţinerea apei de mare acumulată pe puntea Ro-Ro trebuie amplasaţi şi asiguraţi înainte ca nava să părăsească dana şi să rămână astfel amplasaţi şi asiguraţi până când nava ajunge la următoarea dană.
2.Prin derogare de la cerinţele paragrafului .1, ANR poate accepta ca unele căi de acces amenajate în cadrul unor asemenea pereţi să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pentru o perioada de timp suficientă pentru a permite trecerea şi, dacă este necesar, pentru activitatea esenţială a navei.
SECŢIUNEA 18:Informaţia asupra stabilităţii
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
18.1.Fiecare navă de pasageri trebuie să fie supusă după terminarea ei la o probă de înclinări, iar elementele stabilităţii ei trebuie determinate. Comandantul trebuie să primească acele informaţii, aprobate de către ANR, care sunt necesare încât să-i permită, prin operaţiuni simple şi rapide, să obţină caracteristici precise cu privire la stabilitatea navei în diferite condiţii de exploatare.
18.2.Dacă o navă suferă modificări care afectează apreciabil informaţia asupra stabilităţii navei oferită comandantului, se va întocmi o altă informaţie modificată. Dacă este necesar se va executa o nouă probă de înclinări.
18.3.La intervale periodice ce nu vor depăşi cinci ani, se va efectua o probă de determinare a greutăţii navei goale pentru a verifica orice schimbare a deplasamentului şi a centrului de greutate longitudinal. Nava se va re-înclina ori de câte ori se constată sau se anticipează, în comparaţie cu informaţia asupra stabilităţii aprobată, o abatere de la deplasamentul navei goale ce depăşeşte 2% sau o modificare a poziţiei longitudinale a centrului de greutate ce depăşeşte 1% din L.
18.4.ANR poate scuti o anumită navă de proba de înclinări dacă dispune de date de bază provenite din proba de înclinări a unei nave identice (navă soră) şi dacă este convins că se poate obţine din acele date de bază o informaţie de stabilitate satisfăcătoare pentru nava scutită.
SECŢIUNEA 19:Planuri pentru controlul avariei
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Planurile în care figurează clar pentru fiecare punte şi magazie limitele compartimentelor etanşe, deschiderile din acestea cu mijloacele lor de închidere şi amplasarea comenzilor, precum şi măsurile pentru corectarea înclinării transversale a navei datorată inundării, trebuie să fie expuse în mod permanent pentru orientarea ofiţerului care răspunde de navă. în plus, vor fi puse la dispoziţia ofiţerilor de pe navă manuale care să cuprindă informaţiile de mai sus.
SECŢIUNEA 20:Integritatea corpului şi a suprastructurii, prevenirea şi controlul avariilor
Această regulă se aplică tuturor navelor Ro-Ro/pasager, cu excepţia faptului că pentru navele existente paragraful 2 se va pune în aplicare nu mai târziu de data primei inspecţii periodice.
20.1.Pe puntea de navigaţie trebuie prevăzute indicatoare pentru toate porţile din bordaj, porţile de încărcare şi alte dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfa Ro-Ro. Sistemul de indicare trebuie proiectat pe principiul siguranţei pozitive şi trebuie să declanşeze un semnal luminos dacă poarta nu este complet închisă sau dacă vreunul din dispozitivele de asigurare nu este la locul său şi nu este complet închis şi să declanşeze un semnal sonor dacă o astfel de poartă sau astfel de dispozitive de închidere se deschid sau dacă dispozitivele de asigurare devin nesigure. Tabloul de indicare situat pe puntea de navigaţie trebuie echipat cu o funcţie de selectare a modului "port/voiaj" stabilită astfel încât să se declanşeze o alarmă sonoră pe puntea de navigaţie, dacă nava părăseşte portul cu porţile prova, porţile interioare, rampa prova sau orice alte porţi din bordaj neînchise, sau dacă vreun dispozitiv de închidere se află într-o poziţie incorectă.
Sursa de energie a sistemului de indicare trebuie să fie independentă de sursa de energie utilizată pentru manevrarea şi asigurarea porţilor. Sistemele de indicare aprobate de către ANR, care au fost instalate pe navele construite, nu trebuie să fie schimbate.
20.2.Trebuie instalate un sistem de supraveghere monitorizată şi un sistem de detectare a infiltraţiilor de apă pentru a semnaliza la puntea de navigaţie şi la postul de comandă maşini a oricăror infiltraţii de apă prin porţile interioară şi exterioară prova, porţile pupa sau orice alte porţi din bordaj care pot duce la inundarea încăperilor de categorie specială sau a încăperilor de marfă Ro-Ro.
20.3.Încăperile de categorie specială şi încăperile de marfa ro-ro trebuie să fie permanent supravegheate de un serviciu de rond sau prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi supravegherea monitorizată, astfel încât orice deplasare a vehiculelor în condiţii de vreme nefavorabilă şi orice acces neautorizat al pasagerilor la vehicule să poată fi detectate în timp ce nava este în marş.
20.4.Documentele care indică procedurile de manevră pentru închiderea şi asigurarea tuturor porţilor din bordaj, porţilor de încărcare şi altor dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfă ro-ro, trebuie păstrate la bord şi afişate într-un loc corespunzător.
SECŢIUNEA 21:Marcarea, manevrarea periodică şi inspectarea uşilor etanşe, etc.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
21.1.Săptămânal trebuie să se efectueze exerciţii de manevrare a uşilor etanşe, a hublourilor, a valvulelor şi dispozitivelor de închidere a scurgerilor.
21.2.Toate uşile etanşe aflate în pereţii principali transversali etanşi şi folosite pe mare trebuie să fie manevrate zilnic.
21.3.Uşile etanşe şi toate mecanismele şi indicatoarele anexe acestora, toate valvulele a căror închidere este necesară pentru a face un compartiment etanş şi toate valvulele care comandă manevra conexiunilor de echilibrare în caz de avarie, trebuie să fie inspectate periodic pe mare, cel puţin o dată pe săptămână.
21.4.Aceste valvule, uşi şi mecanisme trebuie să aibă inscripţii corespunzătoare care să permită manevrarea lor corespunzătoare pentru a asigura o siguranţă maximă.
SECŢIUNEA 22:Menţiuni în jurnalul de bord
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
22.1.Uşile cu balamale, panourile demontabile, hublourile, deschiderile pentru scările de bord, porţile de încărcare a mărfii şi alte deschideri, care conform prezentelor reguli se menţin închise în timpul navigaţiei, trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească portul. Orele de închidere şi deschidere (în măsura în care regulile permit aceasta) vor fi notate în jurnalul de bord.
22.2.Toate exerciţiile şi inspecţiile prevăzute de regula 21 vor fi notate în jurnalul de bord se arătându-se totodată amănunţit orice defecte constatate.
SECŢIUNEA 23:Platforme mobile pentru autovehicule şi rampe
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Pe navele prevăzute cu punţi suspendate pentru transportul vehiculelor de pasageri, construcţia, instalarea şi operarea se vor efectua în conformitate cu măsurile impuse de către ANR. In ceea ce priveşte construcţia vor fi aplicate regulile relevante ale unei organizaţii recunoscute.
SECŢIUNEA 24:Balustrade
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
24.1.Pe punţile exterioare pe care este permis accesul pasagerilor şi acolo unde nu este prevăzut un parapet cu o înălţime adecvată, vor fi prevăzute balustrade cu o înălţime de minimum 1100 mm de la punte şi de o asemenea concepţie şi construcţie astfel încât să prevină urcarea oricărui pasager pe aceste balustrade şi căderea accidentală de pe această punte.
24.2.Scările de pe astfel de punţi exterioare vor fi prevăzute cu balustrade cu o construcţie echivalentă.