Partea iii - POLITICILE COMUNITATII - Tratat din 25-mar-1957 DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE - VERSIUNE CONSOLIDATĂ
Acte UE
Jurnalul Oficial 325C
În vigoare Versiune de la: 7 Iunie 2016
PARTEA III:POLITICILE COMUNITATII
Art. 23: (FOSTUL ARTICOL 9)
(1)Comunitatea se întemeiaza pe o uniune vamala care reglementeaza ansamblul schimburilor de marfuri si care implica interzicerea, în relatiile dintre statele membre, a taxelor vamale la import si la export si a oricaror taxe cu efect echivalent, precum si adoptarea unui tarif vamal comun în relatiile cu tari terte.
(2)Dispozitiile articolului 25 si ale capitolului 2 din prezentul titlu se aplica produselor originare din statele membre, precum si produselor care provin din tari terte care se afla în libera circulatie în statele membre.
Art. 24: (FOSTUL ARTICOL 10)
Produsele care provin din tari terte sunt considerate ca aflate în libera circulatie într-un stat membru în cazul în care au fost îndeplinite formalitatile de import si au fost percepute în statul membru respectiv taxele vamale si taxele cu efect echivalent exigibile si daca nu au beneficiat de o restituire totala sau partiala a acestor taxe si impuneri.
Art. 25: (FOSTUL ARTICOL 12)
Între statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdictie se aplica de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal.
Art. 26: (FOSTUL ARTICOL 28)
Taxele prevazute de Tariful Vamal Comun se stabilesc de catre Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei.
Art. 27: (FOSTUL ARTICOL 29)
În executarea misiunilor care îi sunt încredintate în temeiul prezentului capitol, Comisia are în vedere:
(a)necesitatea de a promova schimburile comerciale între statele membre si tarile terte;
(b)evolutia conditiilor concurentei în cadrul Comunitatii, în masura în care aceasta evolutie are ca efect cresterea competitivitatii întreprinderilor;
(c)necesitatile Comunitatii de aprovizionare cu materii prime si produse semifinite, veghind în acelasi timp ca între statele membre sa nu fie denaturate conditiile concurentei în ceea ce priveste produsele finite;
(d)necesitatea de a evita perturbari grave în viata economica a statelor membre si de a asigura o dezvoltare rationala a productiei si o crestere a consumului în cadrul Comunitatii.
Art. 28: (FOSTUL ARTICOL 30)
Între statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import, precum si orice masuri cu efect echivalent.
Art. 29: (FOSTUL ARTICOL 34)
Între statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la export, precum si orice masuri cu efect echivalent.
Art. 30: (FOSTUL ARTICOL 36)
Dispozitiile articolelor 28 si 29 nu se opun interdictiilor sau restrictiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morala publica, de ordine publica, de siguranta publica, de protectie a sanatatii si a vietii persoanelor si a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu national cu valoare artistica, istorica sau arheologica sau de protectie a proprietatii industriale si comerciale. Cu toate acestea, interdictiile sau restrictiile respective nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrara si nici o restrictie disimulata în comertul dintre statele membre.
Art. 31: (FOSTUL ARTICOL 37)
(1)Statele membre adapteaza monopolurile nationale cu caracter comercial, astfel încât sa se asigure excluderea oricarei discriminari între resortisantii statelor membre cu privire la conditiile de aprovizionare si desfacere.
Dispozitiile prezentului articol se aplica oricarui organism prin intermediul caruia un stat membru, de jure sau de facto, direct sau indirect, controleaza, conduce sau influenteaza în mod semnificativ importurile sau exporturile dintre statele membre. Aceste dispozitii se aplica, de asemenea, monopolurilor de stat concesionate.
(2)Statele membre se abtin sa introduca orice noua masura care contravine principiilor enuntate la alineatul (1) sau care restrânge domeniul de aplicare a articolelor care se refera la interzicerea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative între statele membre.
(3)În cazul unui monopol cu caracter comercial care presupune o reglementare menita sa faciliteze desfacerea sau valorificarea produselor agricole, trebuie asigurate, în aplicarea normelor prezentului articol, garantii echivalente pentru ocuparea fortei de munca si pentru nivelul de trai al producatorilor în cauza.
Art. 32: (FOSTUL ARTICOL 38)
(1)Piata comuna cuprinde agricultura si comertul cu produse agricole. Prin produse agricole se înteleg produsele solului, cele animaliere si pescaresti, precum si produsele care au suferit o prima transformare si se afla în raport direct cu aceste produse.
(2)Cu exceptia unor dispozitii contrare prevazute la articolele 33-38 inclusiv, normele prevazute în vederea instituirii pietei comune se aplica produselor agricole.
(3)Produsele care intra sub incidenta articolelor 33-38 inclusiv, sunt enumerate în lista care face obiectul anexei I la prezentul tratat.
(4)Functionarea si dezvoltarea pietei comune a produselor agricole trebuie sa fie însotite de instituirea unei politici agricole comune.
Art. 33: (FOSTUL ARTICOL 39)
(1)Politica agricola comuna are ca obiective:
a)cresterea productivitatii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole, precum si prin utilizarea optima a factorilor de productie si, în special, a fortei de munca;
b)asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola, în special prin majorarea venitului individual al lucratorilor din agricultura;
c)stabilizarea pietelor;
d)garantarea sigurantei aprovizionarilor;
e)asigurarea unor preturi rezonabile de livrare catre consumatori.
(2)În elaborarea politicii agricole comune si a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, vor fi avute în vedere urmatoarele:
a)caracterul special al activitatii agricole care rezulta din structura sociala a agriculturii si din discrepantele structurale si naturale existente între diferitele regiuni agricole;
b)necesitatea de a opera treptat modificarile adecvate;
c)faptul ca, în statele membre, agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei.
Art. 34: (FOSTUL ARTICOL 40)
(1)În vederea îndeplinirii obiectivelor prevazute la articolul 33, se instituie o organizare comuna a pietelor agricole.
În functie de produse, aceasta organizare îmbraca una dintre urmatoarele forme:
a)norme comune privind concurenta;
b)coordonarea obligatorie a diferitelor organizari nationale ale pietei;
c)organizarea europeana a pietei.
(2)Organizarea comuna în una dintre formele prevazute la alineatul (1) poate include toate masurile necesare pentru realizarea obiectivelor definite la articolul 33 si, în special, reglementarea preturilor, a subventiilor pentru producerea si comercializarea diferitelor produse, a sistemelor de depozitare si de report si a mecanismelor comune de stabilizare a importurilor sau a exporturilor.
Organizarea comuna trebuie sa se limiteze la urmarirea obiectivelor enuntate la articolul 33 si trebuie sa excluda orice discriminare între producatorii sau consumatorii din Comunitate.
O eventuala politica de preturi comuna trebuie sa se bazeze pe criterii comune si pe metode de calcul uniforme.
(3)Pentru ca organizarea comuna mentionata la alineatul (1) sa îsi poata atinge obiectivele, se pot înfiinta unul sau mai multe fonduri de orientare si garantare agricole.
Art. 35: (FOSTUL ARTICOL 41)
Pentru a permite realizarea obiectivelor definite la articolul 33, în cadrul politicii agricole comune pot fi prevazute în special urmatoarele masuri:
(a)o coordonare eficienta a eforturilor întreprinse în domeniile formarii profesionale, cercetarii si popularizarii cunostintelor agronomice, care poate include proiecte sau institutii finantate în comun;
(b)actiuni comune pentru promovarea consumului anumitor produse.
Art. 36: (FOSTUL ARTICOL 42)
Dispozitiile capitolului referitor la normele privind concurenta se aplica productiei si comercializarii produselor agricole numai în masura stabilita de Consiliu în cadrul dispozitiilor si în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 37 alineatele (2) si (3), având în vedere obiectivele enuntate la articolul 33.
Consiliul poate autoriza acordarea de ajutoare în special:
(a)în vederea protejarii exploatatiilor agricole defavorizate de conditii structurale sau naturale;
(b)în cadrul programelor de dezvoltare economica.
Art. 37: (FOSTUL ARTICOL 43)
(1)În vederea trasarii liniilor directoare ale unei politici agricole comune, Comisia convoaca, dupa intrarea în vigoare a prezentului tratat, o conferinta a statelor membre pentru a compara politicile lor agricole si pentru a stabili în special bilantul resurselor si al necesitatilor acestora.
(2)Comisia, având în vedere lucrarile conferintei mentionate la alineatul (1), prezinta, dupa consultarea Comitetului Economic si Social si în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, propuneri referitoare la elaborarea si punerea în aplicare a politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizarilor nationale cu una dintre formele de organizare comuna prevazute la articolul 34 alineatul (1), precum si la punerea în aplicare a masurilor special prevazute de prezentul titlu.
Aceste propuneri trebuie sa tina seama de interdependenta dintre chestiunile agricole prevazute de prezentul titlu.
La propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta regulamente sau directive sau ia decizii, fara ca aceasta sa aduca atingere dreptului sau de a formula recomandari.
(3)Consiliul, hotărând cu majoritate calificată şi în condiţiile prevăzute la alineatul (2), poate înlocui organizările naţionale ale pieţei cu organizarea comună prevăzută la articolul 34 alineatul (1) în cazul în care:
a)organizarea comuna ofera statelor membre care se opun acestei masuri si care dispun de o organizare nationala a productiei în cauza garantii echivalente pentru ocuparea fortei de munca si nivelul de trai al producatorilor în cauza, luându-se în considerare calendarul adaptarilor posibile si al specializarilor necesare;
b)aceasta organizare asigura, pentru schimburile comerciale din cadrul Comunitatii, conditii similare celor existente pe piata nationala.
(4)În cazul în care o organizare comuna pentru anumite materii prime se instituie înainte sa existe o organizare comuna pentru produsele transformate corespunzatoare, materiile prime în cauza folosite pentru produsele transformate destinate exportului în tari terte pot fi importate din afara Comunitatii.
Art. 38: (FOSTUL ARTICOL 46)
În cazul în care, într-un stat membru, un produs face obiectul unei organizari nationale a pietei sau al oricarei reglementari interne cu efect echivalent care afecteaza din punct de vedere concurential o productie similara dintr-un alt stat membru, statele membre aplica la import o taxa compensatorie acestui produs provenit din statul membru în care exista respectiva organizare sau reglementare, cu exceptia cazului în care acest stat membru aplica o taxa compensatorie la export.
Comisia stabileste cuantumul acestor taxe la nivelul necesar pentru a restabili echilibrul; de asemenea, Comisia poate autoriza recurgerea la alte masuri, pentru care le stabileste conditiile si normele de aplicare.
Art. 39: (FOSTUL ARTICOL 48)
(1)Libera circulatie a lucratorilor este garantata în cadrul Comunitatii.
(2)Libera circulatie implica eliminarea oricarei discriminari pe motiv de cetatenie între lucratorii statelor membre, în ceea ce priveste încadrarea în munca, remunerarea si celelalte conditii de munca.
(3)Sub rezerva restrictiilor justificate de motive de ordine publica, siguranta publica si sanatate publica, libera circulatie a lucratorilor implica dreptul:
a)de a accepta ofertele reale de încadrare în munca;
b)de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
c)de sedere într-un stat membru pentru a desfasura o activitate salarizata în conformitate cu legile, regulamentele si normele administrative care reglementeaza încadrarea în munca a lucratorilor statului respectiv;
d)de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa ce a fost încadrat în munca în acest stat, în conditiile care vor face obiectul unor regulamente de aplicare adoptate de Comisie.
(4)Dispozitiile prezentului articol nu se aplica încadrarii în administratia publica.
Art. 40: (FOSTUL ARTICOL 49)
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, adopta, prin directive sau regulamente, masurile necesare în vederea realizarii liberei circulatii a lucratorilor, astfel cum este aceasta definita la articolul 39, si în special:
(a)asigurarea cooperarii strânse între serviciile nationale pentru ocuparea fortei de munca;
(b)eliminarea acelor proceduri si practici administrative, precum si a acelor perioade de acces la locurile de munca disponibile care decurg din dreptul intern sau din acordurile încheiate anterior între statele membre si a caror mentinere ar constitui un obstacol în calea liberalizarii circulatiei lucratorilor;
(c)eliminarea tuturor perioadelor si restrictiilor prevazute de dreptul intern sau de acordurile încheiate anterior între statele membre, care impun lucratorilor din celelalte state membre conditii diferite în ceea ce priveste libera alegere a unui loc de munca în raport cu lucratorii statului respectiv;
(d)stabilirea unor mecanisme proprii în vederea corelarii cererii si ofertei de locuri de munca si facilitarea realizarii echilibrului între cererea si oferta de locuri de munca în conditii care sa evite amenintarea grava a nivelului de trai si de ocupare a fortei de munca în diferitele regiuni si ramuri industriale.
Art. 41: (FOSTUL ARTICOL 50)
Statele membre încurajeaza schimburile de lucratori tineri în cadrul unui program comun.
Art. 42: (FOSTUL ARTICOL 51)
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta, în domeniul securitatii sociale, masurile necesare pentru instituirea liberei circulatii a lucratorilor, în special prin instituirea unui sistem care sa asigure lucratorilor migranti si persoanelor aflate în întretinerea acestora dreptul la:
(a)cumulul tuturor perioadelor luate în considerare de catre diferitele legislatii interne, în vederea dobândirii si pastrarii dreptului la prestatii, precum si pentru calcularea acestora;
(b)plata prestatiilor pentru persoanele rezidente pe teritoriile statelor membre.
Consiliul hotaraste în unanimitate pe parcursul întregii proceduri prevazute la articolul 251.
Art. 43: (FOSTUL ARTICOL 52)
În conformitate cu dispozitiile care urmeaza, sunt interzise restrictiile privind libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Aceasta interdictie vizeaza si restrictiile privind înfiintarea de agentii, sucursale sau filiale de catre resortisantii unui stat membru stabiliti pe teritoriul altui stat membru.
Libertatea de stabilire presupune accesul la activitati independente si la exercitarea acestora, precum si constituirea si administrarea întreprinderilor si, în special, a societatilor în întelesul articolului 48 al doilea paragraf, în conditiile definite pentru resortisantii proprii de legislatia tarii de stabilire, sub rezerva dispozitiilor capitolului privind capitalurile.
Art. 44: (FOSTUL ARTICOL 54)
(1)În vederea realizarii libertatii de stabilire cu privire la o activitate determinata, actionând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, Consiliul hotaraste prin intermediul directivelor.
(2)Consiliul si Comisia exercita functiile care le revin în temeiul dispozitiilor mentionate anterior si, în special:
a)acordând prioritate, de regula, activitatilor în cazul carora libertatea de stabilire constituie o contributie deosebit de utila la dezvoltarea productiei si a schimburilor comerciale;
b)asigurând o strânsa cooperare între autoritatile nationale competente pentru a cunoaste aspectele speciale ale diferitelor activitati din cadrul Comunitatii;
c)eliminând acele proceduri si practici administrative care decurg fie din dreptul intern, fie din acordurile încheiate anterior între statele membre, a caror mentinere ar constitui un obstacol în calea libertatii de stabilire;
d)asigurând lucratorilor dintr-un stat membru, angajati în munca pe teritoriul unui alt stat membru, posibilitatea de a ramâne pe teritoriul acestuia pentru a desfasura activitati independente, în cazul în care îndeplinesc conditiile pe care ar trebui sa le îndeplineasca în cazul în care ar intra pe teritoriul acestui stat la data la care intentioneaza sa initieze aceasta activitate;
e)asigurând resortisantului unui stat membru posibilitatea de a dobândi si folosi terenuri si constructii situate pe teritoriul altui stat membru, în masura în care aceasta nu aduce atingere principiilor stabilite la articolul 33 alineatul (2);
f)eliminând treptat restrictiile privind libertatea de stabilire în fiecare ramura de activitate avuta în vedere, în ceea ce priveste, pe de o parte, conditiile de înfiintare de agentii, sucursale sau filiale pe teritoriul unui stat membru si, pe de alta parte, conditiile de acces al personalului angajat în cadrul sediului principal în functiile de conducere sau de supraveghere ale acestor agentii, sucursale sau filiale;
g)coordonând, în masura în care este necesar si în vederea echivalarii lor, garantiile solicitate de statele membre societatilor în întelesul articolului 48 al doilea paragraf, pentru a proteja deopotriva interesele asociatilor si ale tertilor;
h)asigurându-se ca ajutoarele acordate de statele membre nu denatureaza conditiile de stabilire.
Art. 45: (FOSTUL ARTICOL 55)
Sunt exceptate de la aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, în ceea ce priveste statul membru interesat, activitatile care sunt asociate în acest stat, chiar si cu titlu ocazional, exercitarii autoritatii publice.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate excepta anumite activitati de la aplicarea dispozitiilor prezentului capitol.
Art. 46: (FOSTUL ARTICOL 56)
(1)Prevederile prezentului capitol si masurile adoptate în temeiul acesteia nu aduc atingere aplicarii actelor cu putere de lege si actelor administrative care prevad un regim special pentru resortisantii straini din motive de ordine publica, siguranta publica si sanatate publica.
(2)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta directive privind coordonarea dispozitiilor mentionate anterior.
Art. 47: (FOSTUL ARTICOL 57)
(1)În vederea facilitarii accesului la activitatile independente si la exercitarea lor, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta directivele privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare.
(2)În acelasi sens, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta directivele privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre cu privire la accesul la activitatile independente si la exercitarea acestora. Consiliul hotaraste în unanimitate pe parcursul procedurii prevazute la articolul 251 cu privire la directivele a caror executare în cel putin un stat membru implica o modificare a principiilor legislative existente ale regimului profesiilor în ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice. În celelalte cazuri, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata.
(3)În ceea ce priveste profesiile medicale, paramedicale si farmaceutice, liberalizarea treptata a restrictiilor va fi subordonata coordonarii conditiilor lor de exercitare a acestora în diferitele state membre.
Art. 48: (FOSTUL ARTICOL 58)
Societatile constituite în conformitate cu legislatia unui stat membru si având sediul social, administratia centrala sau locul principal de desfasurare a activitatii în cadrul Comunitatii sunt asimilate, în aplicarea prezentei subsectiuni, persoanelor fizice resortisante ale statelor membre.
Prin societati se înteleg societatile constituite în conformitate cu dispozitiile legislatiei civile sau comerciale, inclusiv societatile cooperative si alte persoane juridice de drept public sau privat, cu exceptia celor fara scop lucrativ.
Art. 49: (FOSTUL ARTICOL 59)
În conformitate cu dispozitiile ce urmeaza, sunt interzise restrictiile privind libertatea de a presta servicii în cadrul Comunitatii cu privire la resortisantii statelor membre stabiliti într-un alt stat al Comunitatii decât cel al beneficiarului serviciilor.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate extinde beneficiul dispozitiilor prezentului capitol la prestatorii de servicii care sunt resortisanti ai unui stat tert si sunt stabiliti în cadrul Comunitatii.
Art. 50: (FOSTUL ARTICOL 60)
În întelesul prezentului tratat, sunt considerate servicii prestatiile furnizate în mod obisnuit în schimbul unei remuneratii, în masura în care nu sunt reglementate de dispozitiile privind libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor si a persoanelor.Serviciile cuprind în special:
(a)activitati cu caracter industrial;
(b)activitati cu caracter comercial;
(c)activitati artizanale;
(d)activitatile prestate în cadrul profesiunilor liberale.
Fara a aduce atingere dispozitiilor capitolului privind dreptul de stabilire, prestatorul poate, în vederea executarii prestatiei, sa îsi desfasoare temporar activitatea în tara în care presteaza serviciul, în aceleasi conditii care sunt impuse de aceasta tara propriilor resortisanti.
Art. 51: (FOSTUL ARTICOL 61)
(1)Libera circulatie a serviciilor în domeniul transporturilor este reglementata de dispozitiile din titlul privind transporturile.
(2)Liberalizarea serviciilor bancare si de asigurari asociate miscarilor capitalurilor trebuie sa se realizeze concomitent cu liberalizarea circulatiei capitalurilor.
Art. 52: (FOSTUL ARTICOL 63)
(1)Pentru realizarea liberalizarii unui anumit serviciu, Consiliul, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Parlamentului European, hotaraste prin directive, cu majoritate calificata.
(2)Directivele menţionate la alineatul (1) vizează, în general, cu prioritate serviciile care intervin direct asupra costurilor de producţie sau a căror liberalizare contribuie la facilitarea schimburilor de mărfuri.
Art. 53: (FOSTUL ARTICOL 64)
Statele membre se declara dispuse sa procedeze la liberalizarea serviciilor într-o masura mai mare decât cea la care obliga directivele adoptate în vederea aplicarii articolului 52 alineatul (1), în cazul în care situatia lor economica generala si situatia din sectorul în cauza permite acest lucru.
În acest scop, Comisia adreseaza recomandari statelor membre în cauza.
Art. 54: (FOSTUL ARTICOL 65)
Atât timp cât restricţiile impuse liberei prestări a serviciilor nu sunt eliminate, fiecare dintre statele membre le aplică, fără a face distincţie în funcţie de cetăţenie ori naţionalitate sau reşedinţă ori sediu, tuturor prestatorilor de servicii menţionaţi la articolul 49 primul paragraf.
Art. 55: (FOSTUL ARTICOL 66)
Dispozitiile articolelor 45-48 se aplica domeniului reglementat de prezentul capitol.
Art. 56: (FOSTUL ARTICOL 73b)
(1)În temeiul dispozitiilor prezentului capitol, sunt interzise orice restrictii privind circulatia capitalurilor între statele membre, precum si între statele membre si tarile terte.
(2)În temeiul dispozitiilor prezentului capitol, sunt interzise orice restrictii privind platile între statele membre, precum si între statele membre si tarile terte.
Art. 57: (FOSTUL ARTICOL 73c)
(1)Articolul 56 nu aduce atingere aplicarii, în raport cu tarile terte, a restrictiilor aflate în vigoare la 31 decembrie 1993 în temeiul dreptului intern sau al dreptului comunitar, adoptate cu privire la circulatia capitalurilor având ca destinatie tari terte sau provenind din tari terte, în cazul în care acestea implica investitii directe, inclusiv investitiile imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe pietele de capital.
(2)Depunând eforturi pentru a realiza obiectivul liberei circulatii a capitalurilor între statele membre si tari terte, în cea mai mare masura posibila si fara a aduce atingere celorlalte capitole ale prezentului tratat, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, Consiliul poate sa adopte masuri referitoare la circulatia capitalurilor având ca destinatie tari terte sau provenind din tari terte, în cazul în care acestea implica investitii directe, inclusiv investitiile imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe pietele de capital. Pentru adoptarea acelor masuri, întemeiate fiind pe dispozitiile prezentului alineat, sunt mai putin favorabile decât cele în vigoare în dreptul comunitar în ceea ce priveste liberalizarea circulatiei capitalurilor având ca destinatie tari terte sau provenind din tari terte, este necesara unanimitatea.
Art. 58: (FOSTUL ARTICOL 73d)
(1)Articolul 56 nu aduce atingere dreptului statelor membre:
a)de a aplica dispozitiile incidente ale legislatiilor fiscale care stabilesc o distinctie între contribuabilii care nu se gasesc în aceeasi situatie în ceea ce priveste resedinta lor sau locul unde capitalurile lor au fost investite;
b)de a adopta toate masurile necesare pentru a combate încalcarea actelor lor cu putere de lege si a normelor lor administrative, în special în domeniul fiscal sau al supravegherii prudentiale a institutiilor financiare, de a stabili proceduri de declarare a circulatiei capitalurilor în scopul informarii administrative sau statistice ori de a adopta masuri justificate de motive de ordine publica sau siguranta publica.
(2)Prezentul capitol nu aduce atingere posibilitatii de a aplica restrictii privind dreptul de stabilire care sunt compatibile cu prezentul tratat.
(3)Masurile si procedurile mentionate la alineatele (l) si (2) nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrara si nici o restrângere disimulata a liberei circulatii a capitalurilor si platilor, astfel cum este aceasta definita la articolul 56.
Art. 59: (FOSTUL ARTICOL 73f)
În cazul în care, în împrejurari exceptionale, circulatia capitalurilor provenind din tarile terte sau destinate acestora provoaca sau ameninta sa provoace dificultati grave în functionarea uniunii economice si monetare, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, poate adopta, în raport cu tarile terte, masurile de salvgardare pentru o perioada de pâna la sase luni, în cazul în care aceste masuri sunt strict necesare.
Art. 60: (FOSTUL ARTICOL 73g)
(1)În cazul în care, în situatiile mentionate la articolul 301, este considerata necesara o actiune a Comunitatii, Consiliul, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 301, poate adopta în raport cu tarile terte respective masurile urgente necesare în ceea ce priveste circulatia capitalurilor si platile.
(2)Fara a aduce atingere articolului 297 si atât timp cât Consiliul nu a adoptat masuri în conformitate cu alineatul (l), un stat membru poate adopta, din ratiuni politice grave si din motive de urgenta, masuri unilaterale împotriva unei tari terte în ceea ce priveste circulatia capitalurilor si platile. Comisia si celelalte state membre sunt informate despre aceste masuri cel târziu la data intrarii lor în vigoare.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate decide ca statul membru în cauza este obligat sa modifice sau sa elimine masurile în discutie. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la deciziile luate de Consiliu.
TITLUL IV:(FOSTUL TITLU IIIa) - VIZELE, AZILUL, IMIGRAREA SI ALTE POLITICI LEGATE DE LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR
Art. 61: (FOSTUL ARTICOL 73i)
Pentru a crea treptat un spatiu de liberate, securitate si justitie, Consiliul adopta:
(a)în urmatorii cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, masuri privind asigurarea liberei circulatii a persoanelor în conformitate cu articolul 14, coroborate cu masurile adiacente legate direct de aceasta libera circulatie si privind controalele de la frontierele externe, azilul si imigrarea, în conformitate cu articolul 62 punctele 2 si 3 si cu articolul 63 punctul 1 litera (a) si punctul 2 litera (a), precum si cu masurile referitoare la prevenirea si combaterea criminalitatii, în conformitate cu articolul 31 litera (e) din Tratatul privind Uniunea Europeana;
(b)alte masuri cu privire la azil, imigrare si protectia drepturilor resortisantilor tarilor terte, în conformitate cu articolul 63;
(c)masuri în domeniul cooperarii judiciare în materie civila, prevazute la articolul 65;
(d)masuri adecvate privind încurajarea si consolidarea cooperarii administrative, prevazute la articolul 66;
(e)masuri în domeniul cooperarii politienesti si judiciare în materie penala care urmaresc un nivel ridicat de securitate prin prevenirea criminalitatii si prin combaterea acestui fenomen în cadrul Uniunii, în conformitate cu dispozitiile Tratatului privind Uniunea Europeana.
Art. 62: (FOSTUL ARTICOL 73j)
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 67, adopta, în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam:
1.în conformitate cu articolul 14, masuri privind asigurarea absentei oricarui control asupra persoanelor la trecerea frontierelor interne, indiferent ca este vorba despre cetatenii Uniunii sau despre resortisantii tarilor terte;
2.masuri cu privire la trecerea frontierelor externe ale statelor membre care stabilesc:
(a)normele si conditiile carora trebuie sa li se conformeze statele membre pentru efectuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele externe;
(b)reglementarile privind vizele de sedere, acordate pentru o durata de maxim trei luni, si în special:
(i)lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt obligati sa prezinte o viza pentru a trece frontierele externe si a tarilor ai caror resortisanti sunt scutiti de aceasta obligatie;
(ii)procedurile si conditiile de acordare a vizelor de catre statele membre;
(iii)un model tip de viza;
(iv)reglementari privind o viza identica;
3.masuri de stabilire a conditiilor în care resortisantii tarilor terte pot circula liber pe teritoriul statelor membre pe o durata maxima de trei luni.
Art. 63: (FOSTUL ARTICOL 73k)
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 67, adopta, în urmatorii cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam:
1.masuri privind azilul, în conformitate cu Conventia de la Geneva încheiata la 28 iulie 1951 si cu Protocolul încheiat la 31 ianuarie 1967 cu privire la statutul refugiatilor, precum si cu alte tratate incidente, în domeniile urmatoare:
(a)criterii si mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul din statele membre de catre un resortisant al unei tari terte;
(b)norme minime referitoare la primirea solicitantilor de azil în statele membre;
(c)norme minime privind conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca resortisantii tarilor terte pentru a putea solicita statutul de refugiat;
(d)norme minime privind procedura de acordare sau de retragere a statutului de refugiat în statele membre;
2.masuri privind refugiatii si persoanele stramutate, în urmatoarele domenii:
(a)norme minime privind acordarea unei protectii temporare persoanelor stramutate care provin din tari terte si care nu se pot întoarce în tarile de origine, precum si persoanelor care, din alte motive, au nevoie de protectie internationala;
(b)masuri care sa asigure un echilibru între eforturile consimtite de statele membre pentru primirea refugiatilor si a persoanelor stramutate si pentru gestionarea consecintelor acestei primiri;
3.masuri privind politica de imigrare, în urmatoarele domenii:
(a)conditii de intrare si de sedere, precum si norme privind procedurile de acordare de catre statele membre a vizelor si a permiselor de sedere pe termen lung, inclusiv în vederea reîntregirii familiei;
(b)imigrarea clandestina si sederea ilegala, inclusiv repatrierea persoanelor aflate în situatie de sedere ilegala;
4.masuri care definesc drepturile de sedere în celelalte state membre ale resortisantilor tarilor terte care se afla în mod legal pe teritoriul unui stat membru, precum si conditiile în care pot beneficia de aceste drepturi.
Masurile adoptate de Consiliu în temeiul punctelor 3 si 4 nu împiedica un stat membru sa mentina sau sa introduca, în domeniile vizate, dispozitii de drept intern compatibile cu prezentul tratat si cu acordurile internationale.
Masurile adoptate în temeiul punctului 2 litera (b), punctului 3 litera (a) si punctului 4 nu se încadreaza în perioada de cinci ani prevazuta anterior.
Art. 64: (FOSTUL ARTICOL 73l)
(1)Prezentul titlu nu aduce atingere exercitarii responsabilitatilor care le revin statelor membre în mentinerea ordinii publice si apararea securitatii interne.
(2)În cazul în care unul sau mai multe state membre se afla într-o situatie de urgenta caracterizata de un aflux neasteptat de resortisanti din tari terte si fara a aduce atingere alineatului (1), Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate adopta, în beneficiul statului sau statelor membre în cauza, masuri provizorii pentru un termen de cel mult sase luni.
Art. 65: (FOSTUL ARTICOL 73m)
Masurile care tin de domeniul cooperarii judiciare în materie civila cu incidenta transfrontaliera, care trebuie adoptate în conformitate cu articolul 67 si care asigura buna functionare a pietei interne, urmaresc printre altele:
(a)sa îmbunatateasca si sa simplifice:
- sistemul de comunicare si notificare transfrontaliera a actelor judecatoresti si fara caracter judecatoresc;
- cooperarea în materie de obtinere a probelor;
- recunoasterea si executarea hotarârilor în materie civila si comerciala, inclusiv a hotarârilor fara caracter judecatoresc;
(b)favorizarea compatibilitatii normelor aplicabile în statele membre în materie de conflicte de legi si de competenta;
(c)eliminarea obstacolelor din calea bunei desfasurari a procedurilor civile, la nevoie prin înlesnirea compatibilitatii normelor de procedura civila aplicabile în statele membre.
Art. 66: (FOSTUL ARTICOL 73n)
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 67, adopta masuri în vederea asigurarii cooperarii între serviciile competente ale administratiilor statelor membre în domeniile mentionate de prezentul titlu, precum si între serviciile respective si Comisie.
Art. 67: (FOSTUL ARTICOL 73o)
(1)În cursul unei perioade de tranzitie de cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, Consiliul hotaraste în unanimitate la propunerea Comisiei sau la initiativa unui stat membru si dupa consultarea Parlamentului European.
(2)Dupa aceasta perioada de cinci ani:
- Consiliul hotaraste la propunerile Comisiei; Comisia examineaza orice cerere a unui stat membru prin care se solicita ca ea sa prezinte o propunere Consiliului;
- Consiliul, hotarând în unanimitate dupa consultarea Parlamentului European, adopta o decizie pentru ca procedura prevazuta la articolul 251 sa se poata aplica în toate domeniile la care se refera prezentul titlu sau în unele dintre acestea, precum si pentru a adapta dispozitiile privind competentele Curtii de Justitie.
(3)Prin derogare de la dispozitiile alineatelor (1) si (2), masurile prevazute la articolul 62 punctul 2 litera (b) punctele (i) si (iii) se adopta, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, de catre Consiliu, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European;
(4)Prin derogare de la dispozitiile alineatului (2), masurile prevazute la articolul 62 punctul 2 litera (b) punctele (i) si (iv), se adopta, dupa o perioada de cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, de catre Consiliu, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251.
(5)Prin derogare de la alineatul (1), Consiliul adopta, în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251:
- masurile prevazute la articolul 63 punctul 1) si punctul 2) litera (a), cu conditia sa adopte în prealabil si în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol o legislatie comunitara care defineste regulile comune si principiile de baza care reglementeaza aceste domenii;
- masurile prevazute la articolul 65, cu exceptia aspectelor legate de dreptul familiei.
Art. 68: (FOSTUL ARTICOL 73p)
(1)Articolul 234 se aplica prezentului titlu în situatiile si conditiile urmatoare: în cazul în care se invoca o chestiune privind interpretarea prezentului titlu sau validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile Comunitatii în temeiul prezentului titlu, într-o cauza pendinte pe rolul unei instante judecatoresti nationale ale carei hotarâri nu sunt supuse vreunei cai de atac în dreptul intern, instanta judecatoreasca respectiva, în cazul în care considera necesara o hotarâre în acest sens pentru a se pronunta, cere Curtii de Justitie sa hotarasca în legatura cu acea chestiune.
(2)În nici un caz, Curtea de Justitie nu este competenta sa hotarasca în ceea ce priveste masurile sau deciziile luate în temeiul articolului 62 punctul 1, referitoare la mentinerea ordinii publice si a apararii securitatii interne.
(3)Consiliul, Comisia sau un stat membru poate cere Curtii de Justitie sa hotarasca asupra unei chestiuni privind interpretarea prezentului titlu sau a actelor adoptate de institutiile Comunitatii în temeiul acestuia. Hotarârea pronuntata de Curtea de Justitie ca raspuns la o astfel de cerere nu se aplica în cazul hotarârilor instantelor judecatoresti din statele membre care au autoritate de lucru judecat.
Art. 69: (FOSTUL ARTICOL 73q)
Prezentul titlu se aplica, sub rezerva dispozitiilor Protocolului privind pozitia Regatului Unit si a Irlandei si ale Protocolului privind pozitia Danemarcei si fara a aduce atingere Protocolului privind aplicarea anumitor dispozitii ale articolului 14 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene în raport cu Regatul Unit si cu Irlanda.
Art. 70: (FOSTUL ARTICOL 74)
În ceea ce priveste domeniul reglementat de prezentul titlu, statele membre urmaresc obiectivele tratatului în cadrul unei politici comune în domeniul transporturilor.
Art. 71: (FOSTUL ARTICOL 75)
(1)În vederea punerii în aplicare a articolului 70 si tinând seama de aspectele speciale privind transporturile, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, stabileste:
a)norme comune aplicabile transporturilor internationale, efectuate dinspre sau catre teritoriul unui stat membru ori prin traversarea teritoriului unuia sau mai multor state membre;
b)conditiile de admitere a transportatorilor nerezidenti pentru a efectua transporturi nationale într-un stat membru;
c)masurile care permit îmbunatatirea sigurantei transporturilor;
d)orice alta dispozitie utila.
(2)Prin derogare de la procedura prevazuta la alineatul (1), dispozitiile referitoare la principiile regimului transporturilor si a caror aplicare ar putea afecta grav nivelul de trai si de ocupare a fortei de munca în anumite regiuni, precum si exploatarea echipamentelor de transport, tinând seama de necesitatea unei adaptari la dezvoltarea economica care rezulta din instituirea pietei comune, se adopta de catre Consiliu, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Economic si Social.
Art. 72: (FOSTUL ARTICOL 76)
Pâna la adoptarea dispozitiilor prevazute la articolul 71 alineatul (1) si exceptând cazul acordului unanim al Consiliului, nici unul dintre statele membre nu poate adopta dispozitii mai putin favorabile, prin efectul lor direct sau indirect asupra transportatorilor celorlalte state membre în raport cu transportatorii nationali, decât diferitele dispozitii din domeniu aflate în vigoare la 1 ianuarie 1958 sau, în cazul statelor aderente, la data aderarii acestora.
Art. 73: (FOSTUL ARTICOL 77)
Sunt compatibile cu prezentul tratat ajutoarele care raspund necesitatilor de coordonare a transporturilor sau care constituie compensarea anumitor obligatii inerente notiunii de serviciu public.
Art. 74: (FOSTUL ARTICOL 78)
Orice masura adoptata în temeiul prezentului tratat în domeniul tarifelor si conditiilor de transport trebuie sa tina seama de situatia economica a transportatorilor.
Art. 75: (FOSTUL ARTICOL 79)
(1)În cazul transporturilor în cadrul Comunitatii trebuie eliminate discriminarile care constau în aplicarea de catre un transportator, pentru aceleasi marfuri si pe aceleasi rute de transport, a unor tarife si conditii de transport diferite în functie de tara de origine sau de destinatie a produselor transportate.
(2)Alineatul (1) nu împiedica adoptarea de catre Consiliu a altor masuri, în conformitate cu articolul 71 alineatul (1).
(3)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, o reglementare prin care se asigura punerea în aplicare a dispozitiilor alineatului (1).
Consiliul poate adopta, în special, dispozitiile necesare pentru a permite institutiilor Comunitatii sa vegheze la respectarea normei enuntate la alineatul (1) si sa asigure ca utilizatorii beneficiaza pe deplin de aceasta.
(4)Comisia, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, examineaza cazurile de discriminare mentionate la alineatul (1) si, dupa consultarea oricarui stat membru în cauza, adopta deciziile necesare în temeiul reglementarii adoptate în conformitate cu dispozitiile alineatului (3).
Art. 76: (FOSTUL ARTICOL 80)
(1)Exceptând cazul în care exista autorizare din partea Comisiei, se interzice aplicarea, de catre un stat membru, a unor tarife si conditii care includ orice element de sprijin sau de protectie în beneficiul uneia sau mai multor întreprinderi sau industrii anume, pentru transporturi efectuate în cadrul Comunitatii.
(2)Comisia, din proprie initiativa sau la cererea unui stat membru, examineaza tarifele si conditiile mentionate la alineatul (1), tinând seama, în special, de cerintele unei politici economice regionale corespunzatoare, de necesitatile regiunilor subdezvoltate, precum si de problemele regiunilor grav afectate de conjuncturi politice, pe de o parte, si de efectele acestor tarife si conditii asupra concurentei între diferitele moduri de transport, pe de alta parte.
Dupa consultarea oricarui stat membru în cauza, Comisia adopta deciziile necesare.
(3)Interdictia mentionata la alineatul (1) nu se aplica tarifelor care urmaresc asigurarea concurentei.
Art. 77: (FOSTUL ARTICOL 81)
Taxele sau redeventele percepute de catre un transportator la trecerea frontierelor, independent de tarifele de transport, nu trebuie sa depaseasca un cuantum rezonabil, tinând seama de cheltuielile reale pe care le implica efectiv aceasta trecere.
Statele membre depun eforturi pentru reducerea treptata a acestor cheltuieli.
Comisia poate adresa recomandari statelor membre în vederea aplicarii prezentului articol.
Art. 78: (FOSTUL ARTICOL 82)
Dispozitiile prezentului titlu nu contravin masurilor adoptate în Republica Federala Germania, în masura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice pe care divizarea Germaniei le-a produs economiei anumitor regiuni din Republica Federala, afectate de aceasta divizare.
Art. 79: (FOSTUL ARTICOL 83)
Se constituie pe lângă Comisie un comitet consultativ, format din experţi desemnaţi de guvernele statelor membre. Ori de câte ori consideră util, Comisia consultă acest comitet în chestiunile de domeniul transporturilor, fără a aduce atingere atribuţiilor Comitetului Economic şi Social.
Art. 80: (FOSTUL ARTICOL 84)
(1)Dispozitiile prezentului titlu se aplica transporturilor feroviare, rutiere si pe cai navigabile interioare.
(2)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate decide în ce caz, în ce masura si prin ce procedura se pot adopta dispozitii corespunzatoare în domeniul transporturilor maritime si aeriene.
Dispozitiile procedurale prevazute la articolul 71 sunt aplicabile.
TITLUL VI:(FOSTUL TITLU V) - NORME COMUNE PRIVIND CONCURENTA, IMPOZITAREA SI ARMONIZAREA LEGISLATIVA
Art. 81: (FOSTUL ARTICOL 85)
(1)Sunt incompatibile cu piata comuna si interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi si orice practici concertate care pot aduce atingere comertului dintre statele membre si care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurentei în cadrul pietei comune si, în special, cele care:
a)stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumparare sau de vânzare sau orice alte conditii de tranzactionare;
b)limiteaza sau controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investitiile;
c)împart pietele sau sursele de aprovizionare;
d)aplica, în raporturile cu partenerii comerciali, conditii inegale la prestatii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;
e)conditioneaza încheierea contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.
(2)Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.
(3)Cu toate acestea, pot fi declarate ca exceptate de la aplicarea alineatului (1):
- orice acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;
- orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;
- orice practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la îmbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodata consumatorilor o parte echitabila din beneficiul obtinut si care:
a)nu impun întreprinderilor în cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
b)nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
Art. 82: (FOSTUL ARTICOL 86)
Este incompatibila cu piata comuna si interzisa, în masura în care ar putea aduce atingere comertului dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de catre una sau mai multe întreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata comuna sau pe o parte semnificativa a acesteia.
Aceste practici abuzive pot consta în special în:
(a)impunerea, direct sau indirect, a preturilor de vânzare sau de cumparare sau a altor conditii inechitabile de tranzactionare;
(b)limitarea productiei, comercializarii sau dezvoltarii tehnologice în dezavantajul consumatorilor;
(c)aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;
(d)conditionarea încheierii contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.
Art. 83: (FOSTUL ARTICOL 87)
(1)Regulamentele sau directivele utile în vederea aplicarii principiilor prevazute la articolele 81 si 82 se adopta de catre Consiliu, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European.
(2)Dispozitiile prevazute la alineatul (1) au drept scop în special:
a)sa asigure respectarea interdictiilor prevazute la articolul 81 alineatul (1) si la articolul 82 prin instituirea de amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu;
b)sa determine normele de aplicare a articolului 81 alineatul (3), luând în considerare necesitatea, pe de o parte, de a asigura o supraveghere eficienta si, pe de alta parte, de a simplifica pe cât posibil controlul administrativ;
c)sa precizeze, daca este cazul, domeniul de aplicare a articolelor 81 si 82 în diferitele ramuri economice;
d)sa defineasca rolul Comisiei si al Curtii de Justitie în aplicarea dispozitiilor prevazute de prezentul alineat;
e)sa defineasca raporturile între legislatiile interne, pe de o parte, si dispozitiile prezentei sectiuni, precum si cele adoptate în temeiul prezentului articol, pe de alta parte.
Art. 84: (FOSTUL ARTICOL 88)
Pâna la intrarea în vigoare a dispozitiilor adoptate în temeiul articolului 83, autoritatile statelor membre hotarasc cu privire la admisibilitatea întelegerilor, deciziilor si a practicilor concertate si cu privire la folosirea în mod abuziv a unei pozitii dominante pe piata comuna, în conformitate cu dreptul lor intern si cu dispozitiile articolului 81 si, în special, ale alineatului (3), precum si ale articolului 82.
Art. 85: (FOSTUL ARTICOL 89)
(1)Fara a aduce atingere articolului 84, Comisia vegheaza la aplicarea principiilor stabilite la articolele 81 si 82. La cererea unui stat membru sau din oficiu si în cooperare cu autoritatile competente ale statelor membre, care îi acorda sprijin, Comisia investigheaza presupusele cazuri de încalcare a principiilor mentionate mai sus. În cazul în care constata existenta unei încalcari, Comisia propune masuri adecvate pentru ca aceasta sa înceteze.
(2)În cazul în care încalcarea nu înceteaza, Comisia constata încalcarea principiilor printr-o decizie motivata. Comisia poate publica decizia si poate autoriza statele membre sa ia masurile necesare pentru remedierea situatiei, masuri ale caror conditii si norme de aplicare le stabileste.
Art. 86: (FOSTUL ARTICOL 90)
(1)În ceea ce priveşte întreprinderile publice şi întreprinderile cărora le acordă drepturi speciale sau exclusive, statele membre nu adoptă şi nu menţin nici o măsură care contravine normelor prezentului tratat şi, în special, celor prevăzute la articolul 12 şi la articolele 81-89.
(2)Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezinta caracter de monopol fiscal se supun normelor prezentului tratat si, în special, normelor privind concurenta, în masura în care aplicarea acestor norme nu împiedica, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredintata. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie sa fie afectata într-o masura care contravine intereselor Comunitatii.
(3)Comisia asigura aplicarea dispozitiilor prezentului articol si adreseaza statelor membre, în cazul în care este necesar, directivele sau deciziile corespunzatoare.
Art. 87: (FOSTUL ARTICOL 92)
(1)Cu excepţia derogărilor prevăzute de prezentul tratat, sunt incompatibile cu piaţa comună ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.
(2)Sunt compatibile cu piata comuna:
a)ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu conditia ca acestea sa fie acordate fara discriminare în functie de originea produselor;
b)ajutoarele destinate repararii pagubelor provocate de calamitati naturale sau de alte evenimente extraordinare;
c)ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei, în masura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceasta divizare.
(3)Pot fi considerate compatibile cu piata comuna:
a)ajutoarele destinate sa favorizeze dezvoltarea economica a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scazut sau în care exista un grad de ocupare a fortei de munca extrem de scazut;
b)ajutoarele destinate sa promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau sa remedieze perturbari grave ale economiei unui stat membru;
c)ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun;
d)ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţă în Comunitate într-o măsură care contravine interesului comun;
e)alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei.
Art. 88: (FOSTUL ARTICOL 93)
(1)Comisia, împreuna cu statele membre, verifica permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Comisia propune acestora masurile utile cerute de dezvoltarea treptata sau de functionarea pietei comune.
(2)În cazul în care, dupa ce partilor în cauza li s-a solicitat sa-si prezinte observatiile, Comisia constata ca ajutorul acordat de un stat sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu piata comuna în conformitate cu articolul 87 sau ca acest ajutor este utilizat în mod abuziv, aceasta hotaraste suspendarea sau modificarea ajutorului de catre statul în cauza în termenul stabilit de Comisie.
În cazul în care statul în cauza nu se conformeaza deciziei în termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat în cauza poate sesiza direct Curtea de Justitie, prin derogare de la articolele 226 si 227.
La cererea unui stat membru, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate decide ca un ajutor acordat sau care urmeaza sa fie acordat de acest stat trebuie sa fie considerat compatibil cu piata comuna, prin derogare de la dispozitiile articolului 87 sau de la regulamentele prevazute la articolul 89, în cazul în care o astfel de decizie este justificata de împrejurari exceptionale. În cazul în care, în legatura cu acest ajutor, Comisia a initiat procedura prevazuta la primul paragraf din prezentul alineat, cererea adresata Consiliului de statul în cauza va avea ca efect suspendarea procedurii mentionate pâna când Consiliul se pronunta asupra acesteia.
Cu toate acestea, în cazul în care Consiliul nu se pronunta în termen de trei luni de la formularea cererii, Comisia hotaraste.
(3)Comisia este informata în timp util pentru a-si prezenta observatiile cu privire la proiectele care urmaresc sa instituie sau sa modifice ajutoarele. În cazul în care apreciaza ca un proiect nu este compatibil cu piata comuna în conformitate cu dispozitiile articolului 87, Comisia initiaza fara întârziere procedura prevazuta la alineatul precedent. Înainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru în cauza nu poate pune în aplicare masurile preconizate.
Art. 89: (FOSTUL ARTICOL 94)
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, poate adopta toate regulamentele utile pentru aplicarea articolelor 87 si 88, si poate stabili, în special, conditiile de aplicare a articolului 88 alineatul (3) si categoriile de ajutoare care sunt exceptate de la aceasta procedura.
Art. 90: (FOSTUL ARTICOL 95)
Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.
De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie.
Art. 91: (FOSTUL ARTICOL 96)
Produsele exportate pe teritoriul unuia dintre statele membru nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne mai mare decât impozitele aplicate direct sau indirect.
Art. 92: (FOSTUL ARTICOL 98)
În ceea ce priveste impozitele, altele decât cele pe cifra de afaceri, accizele si alte impozite indirecte, pot fi acordate scutiri sau rambursari la exportul catre celelalte state membre si pot fi introduse taxe compensatorii la importurile care provin din statele membre numai în cazul în care masurile preconizate au fost aprobate în prealabil pentru o perioada limitata de catre Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei.
Art. 93: (FOSTUL ARTICOL 99)
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Economic si Social, adopta dispozitiile referitoare la armonizarea legislatiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele si alte impozite indirecte, în masura în care aceasta armonizare este necesara pentru a asigura instituirea si functionarea pietei interne în termenul stabilit la articolul 14.
Art. 94: (FOSTUL ARTICOL 100)
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Economic si Social, adopta directive pentru apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre, care au incidenta directa asupra instituirii sau functionarii pietei comune.
Art. 95: (FOSTUL ARTICOL 100a)
(1)Prin derogare de la articolul 94 si cu exceptia cazului în care prezentul tratat dispune altfel, dispozitiile urmatoare se aplica în vederea realizarii obiectivelor enuntate la articolul 14. Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, adopta masurile privind apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea si functionarea pietei comune.
(2)Alineatul (1) nu se aplica dispozitiilor fiscale, celor privind libera circulatie a persoanelor si celor privind drepturile si interesele lucratorilor salariati.
(3)În formularea propunerilor prevăzute la alineatul (1) în domeniul sănătăţii, securităţii, protecţiei mediului şi protecţiei consumatorilor, Comisia porneşte de la premisa asigurării unui nivel ridicat de protecţie ridicat, ţinând seama în special de orice evoluţie nouă, întemeiată pe fapte ştiinţifice. În cadrul atributiilor ce le revin, Parlamentul European si Consiliul depun eforturi, de asemenea, pentru realizarea acestui obiectiv.
(4)În cazul în care, dupa adoptarea de catre Consiliu sau Comisie a unei masuri de armonizare, un stat membru considera necesara mentinerea dispozitiilor de drept intern justificate de cerintele importante prevazute la articolul 30 sau referitoare la protectia mediului ambiant ori a mediului de lucru, acesta adreseaza Comisiei o notificare, indicând motivele mentinerii acestor dispozitii.
(5)De asemenea, fara a aduce atingere alineatului (4), în cazul în care, dupa adoptarea de catre Consiliu sau Comisie a unei masuri de armonizare, un stat membru considera necesara introducerea unor dispozitii de drept intern întemeiate pe dovezi stiintifice noi referitoare la protectia mediului ambiant ori a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice statului membru respectiv, aparute dupa adoptarea masurii de armonizare, acesta adreseaza Comisiei o notificare privind masurile avute în vedere si motivele adoptarii acestora.
(6)În termen de sase luni de la notificarile prevazute la alineatele (4) si (5), Comisia aproba sau respinge dispozitiile respective de drept intern, dupa ce a verificat daca acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie disimulata în comertul dintre statele membre si daca acestea constituie sau nu un obstacol în functionarea pietei interne.
În lipsa unei decizii a Comisiei adoptate în acest termen, dispozitiile de drept intern prevazute la alineatele (4) si (5) se considera aprobate.
În cazul în care complexitatea problemei justifica acest lucru si daca nu exista nici un pericol pentru sanatatea umana, Comisia poate notifica statului membru în cauza ca termenul prevazut de prezentul alineat poate fi prorogat cu un nou termen de pâna la sase luni.
(7)În cazul în care, în temeiul alineatului (6), un stat membru este autorizat sa mentina sau sa introduca dispozitii de drept intern care deroga de la o masura de armonizare, Comisia examineaza de îndata daca este oportun sa propuna o adaptare a acestei masuri.
(8)În cazul în care un stat membru invoca o problema deosebita de sanatate publica într-un domeniu care a facut în prealabil obiectul masurilor de armonizare, acesta informeaza Comisia, care analizeaza de îndata daca este necesar sa propuna Consiliului masuri adecvate.
(9)Prin derogare de la procedura prevazuta la articolele 226 si 227, Comisia si orice stat membru pot sesiza direct Curtea de Justitie în cazul în care considera ca un alt stat membru exercita abuziv competentele prevazute de prezentul articol.
(10)Masurile de armonizare prevazute anterior includ, atunci când este cazul, o clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre sa adopte, din unul sau mai multe dintre motivele fara caracter economic prevazute la articolul 30, masuri provizorii care fac obiectul unei proceduri comunitare de control.
Art. 96: (FOSTUL ARTICOL 101)
În cazul în care Comisia constata ca o neconcordanta între actele cu putere de lege si actele administrative ale diferitelor state membre denatureaza conditiile concurentei pe piata comuna si provoaca din acest motiv o denaturare care trebuie eliminata, Comisia se consulta cu statele membre în cauza.
În cazul în care aceasta consultare nu se ajunge la eliminarea denaturarii în cauza, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta directivele utile la propunerea Comisiei. Comisia si Consiliul pot adopta orice alte masuri necesare prevazute de prezentul tratat.
Art. 97: (FOSTUL ARTICOL 102)
(1)În cazul în care exista temerea ca introducerea sau modificarea unui act cu putere de lege sau a unui act administrativ poate provoca o denaturare în întelesul articolului precedent, statul membru care intentioneaza sa procedeze astfel consulta Comisia. Dupa consultarea statelor membre, Comisia recomanda statelor în cauza masurile corespunzatoare pentru a evita denaturarea în cauza.
(2)În cazul în care statul membru care doreste sa adopte sau sa modifice dispozitii de drept intern nu se conformeaza recomandarii adresate de Comisie, celorlalte state membre nu li se poate cere, în temeiul articolului 96, sa îsi modifice dispozitiile de drept intern în vederea eliminarii acestei denaturari. În cazul în care statul membru care a nesocotit recomandarea Comisiei provoaca o denaturare numai în detrimentul sau, dispozitiile articolului 96 nu se aplica.
Art. 98: (FOSTUL ARTICOL 102a)
Statele membre îsi conduc politicile economice pentru a contribui la realizarea obiectivelor Comunitatii, astfel cum sunt acestea definite la articolul 2 si în contextul orientarilor generale mentionate la articolul 99 alineatul (2). Statele membre si Comunitatea actioneaza în conformitate cu principiul unei economii de piata deschise, în care concurenta este libera, favorizând alocarea eficienta a resurselor, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 4.
Art. 99: (FOSTUL ARTICOL 103)
(1)Statele membre îsi considera politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun si le coordoneaza în cadrul Consiliului, în conformitate cu articolul 98.
(2)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, elaboreaza un proiect privind orientarile generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Comunitatii si prezinta Consiliului European un raport în acest sens.
Consiliul European, pe baza raportului Consiliului, dezbate concluziile privind orientarile generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Comunitatii.
În temeiul acestor concluzii, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta o recomandare care stabileste aceste orientari generale. Consiliul informeaza Parlamentul European cu privire la recomandarea sa.
(3)În scopul asigurarii unei coordonari mai strânse a politicilor economice si a unei convergente durabile a performantelor economice ale statelor membre, Consiliul, în temeiul rapoartelor prezentate de Comisie, supravegheaza evolutia economica în fiecare dintre statele membre si în Comunitate, precum si conformitatea politicilor economice cu orientarile generale mentionate la alineatul (2) si efectueaza periodic o evaluare de ansamblu.
Pentru a realiza aceasta supraveghere multilaterala, statele membre transmit Comisiei informatii privind masurile importante pe care le-au adoptat în domeniul politicii lor economice, precum si orice alta informatie pe care o considera necesara.
(4)În cazul în care se constata, în cadrul procedurii prevazute la alineatul (3), ca politicile economice ale unui stat membru nu sunt conforme cu orientarile generale prevazute la alineatul (2) sau ca acestea risca sa compromita buna functionare a uniunii economice si monetare, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, poate adresa recomandarile necesare statului membru în cauza. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate decide sa faca publice recomandarile sale.
Presedintele Consiliului si Comisia raporteaza Parlamentului European cu privire la rezultatele supravegherii multilaterale. Presedintele Consiliului poate fi invitat sa se prezinte în fata comisiei competente a Parlamentului European în cazul în care Consiliul a facut publice recomandarile.
(5)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252, poate hotarî metodele procedurii de supraveghere multilaterala mentionata la alineatele (3) si (4) ale prezentului articol.
Art. 100: (FOSTUL ARTICOL 103a)
(1)Fara a aduce atingere celorlalte proceduri prevazute de prezentul tratat, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate decide masuri adecvate situatiei economice, în special în cazul în care apar dificultati grave în aprovizionarea cu anumite produse.
(2)În cazul în care un stat membru se confrunta cu dificultati sau este serios amenintat de dificultati grave, datorita unor catastrofe naturale sau unor evenimente exceptionale situate în afara controlului sau, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate acorda statului membru în cauza asistenta financiara comunitara, în anumite conditii. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la decizia adoptata.
Art. 101: (FOSTUL ARTICOL 104)
(1)Se interzice BCE şi băncilor centrale ale statelor membre, denumite în continuare «bănci centrale naţionale», să acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip de facilitate de credit instituţiilor sau organelor Comunităţii, administraţiilor publice centrale, autorităţilor regionale sau locale, celorlalte autorităţi publice, celorlalte organisme sau întreprinderi publice din statele membre; de asemenea, se interzice cumpărarea de titluri de creanţă direct de la acestea de către BCE sau de către băncile centrale naţionale.
(2)Alineatul (1) nu se aplică instituţiilor publice de credit care, în contextul furnizării de lichidităţi de către băncile centrale, beneficiază din partea băncilor centrale naţionale şi a BCE de acelaşi tratament ca şi instituţiile private de credit.
Art. 102: (FOSTUL ARTICOL 104a)
(1)Se interzice orice masura care nu se întemeiaza pe considerente de ordin prudential si care stabileste accesul preferential la institutiile financiare al institutiilor sau organelor comunitare, al autoritatilor administratiilor publice centrale, al autoritatile regionale sau locale, al celorlalte autoritati publice sau al altor organisme ori întreprinderi aflate în proprietate publica din statele membre.
(2)Pâna la l ianuarie 1994, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252, precizeaza definitiile în vederea aplicarii interdictiei prevazute la alineatul (l).
Art. 103: (FOSTUL ARTICOL 104b)
(1)Comunitatea nu răspunde şi nu îşi asumă angajamentele autorităţilor administraţiilor publice centrale, ale autorităţilor regionale sau locale, ale celorlalte autorităţi publice sau ale altor organisme ori întreprinderi publice dintr-un stat membru, fără a aduce atingere garanţiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific. Un stat membru nu răspunde şi nu îşi asumă angajamentele autorităţilor administraţiilor publice centrale, ale autorităţilor regionale sau locale, ale celorlalte autorităţi publice sau ale altor organisme ori întreprinderi publice din alt stat membru, fără a aduce atingere garanţiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific.
(2)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252, poate preciza, daca este cazul, definitiile pentru aplicarea interdictiilor prevazute la articolul 101 si de prezentul articol.
Art. 104: (FOSTUL ARTICOL 104c)
(1)Statele membre evita deficitele publice excesive.
(2)Pentru a identifica erorile evidente, Comisia supravegheaza evolutia situatiei bugetare si a nivelului datoriei publice în statele membre. Comisia examineaza în special daca disciplina bugetara a fost respectata, pe baza urmatoarelor doua criterii:
a)daca raportul dintre deficitul public planificat sau real si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu exceptia cazului în care:
- raportul s-a diminuat în mod semnificativ si constant si atinge un nivel apropiat de valoarea de referinta, sau
- depasirea valorii de referinta este exceptionala si temporara si respectivul raport se mentine aproape de valoarea de referinta;
b)daca raportul dintre datoria publica si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu exceptia cazului în care acest raport se diminueaza suficient si se apropie de valoarea de referinta într-un ritm satisfacator.
Valorile de referinta sunt precizate în Protocolul privind procedura aplicabila deficitelor excesive, care este anexat la prezentul tratat.
(3)În cazul în care un stat membru nu îndeplineste cerintele acestor criterii sau ale unuia dintre ele, Comisia elaboreaza un raport. Raportul Comisiei examineaza de asemenea daca deficitul public depaseste cheltuielile publice de investitii si tine seama de toti ceilalti factori relevanti, inclusiv de pozitia economica si bugetara pe termen mediu a statului membru.
De asemenea, Comisia poate întocmi un raport în cazul în care, desi au fost respectate cerintele care decurg din criterii, considera ca exista un risc de producere a unui deficit excesiv într-un stat membru.
(4)Comitetul mentionat la articolul 114 emite un aviz cu privire la raportul Comisiei.
(5)În cazul în care Comisia considera ca exista un deficit excesiv într-un stat membru sau ca un astfel de deficit se poate produce, aceasta adreseaza Consiliului un aviz.
(6)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, tinând seama de eventualele observatii ale statului membru în cauza si dupa o evaluare globala, decide daca exista sau nu un deficit excesiv.
(7)În cazul în care, în conformitate cu alineatul (6), decide ca exista un deficit excesiv, Consiliul adreseaza recomandari statului membru în cauza pentru ca acesta sa puna capat situatiei într-un termen dat. Sub rezerva dispozitiilor alineatul (8), aceste recomandari nu sunt facute publice.
(8)În cazul în care Consiliul constata ca în termenul indicat nu s-a întreprins nici o actiune eficienta ca raspuns la recomandarile sale, acesta poate face publice recomandarile sale.
(9)În cazul în care un stat membru continua sa nu dea curs recomandarilor Consiliului, acesta poate hotarî sa someze statul membru în cauza ca, într-un termen dat, sa adopte masurile de reducere a deficitului, reducere pe care Consiliul o considera necesara pentru remedierea situatiei.
Într-un asemenea caz, Consiliul poate cere statului membru în cauza sa prezinte rapoarte potrivit unui calendar precis, pentru a putea examina eforturile de ajustare acceptate de acest stat membru.
(10)Dreptul la actiune prevazut la articolele 226 si 227 nu poate fi exercitat în cadrul alineatelor (1) - (9) din prezentul articol.
(11)Atât timp cât un stat membru nu se conformeaza unei decizii luate în temeiul alineatului (9), Consiliul poate decide sa aplice sau, daca este cazul, sa intensifice una sau mai multe dintre masurile urmatoare:
- sa solicite statului membru în cauza sa publice informatii suplimentare, care urmeaza sa fie precizate de Consiliu, înainte de a emite obligatiuni si titluri;
- sa invite Banca Europeana de Investitii sa-si revizuiasca politica de împrumuturi fata de statul membru în cauza;
- sa solicite statului membru în cauza sa constituie, pe lânga Comunitate, pâna la data la care Consiliul considera ca deficitul excesiv a fost corectat, un depozit fara dobânda într-un cuantum corespunzator;
- sa aplice amenzi într-un cuantum corespunzator.
Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la deciziile luate.
(12)Consiliul abroga, în tot sau în parte, deciziile sale mentionate la alineatele (6) - (9) si (11) în masura în care, din punctul sau de vedere, considera ca deficitul excesiv din statul membru în cauza a fost corectat. În cazul în care, anterior, Consiliul a facut publice recomandarile sale, acesta declara public, de îndata ce a fost abrogata decizia mentionata la alineatul (8), ca în statul membru respectiv nu mai exista deficit excesiv.
(13)În cazul în care adopta deciziile mentionate la alineatele (7) - (9), (11) si (12), Consiliul hotaraste, la recomandarea Comisiei, cu o majoritate de doua treimi din voturile membrilor sai, ponderate în conformitate cu articolul 205 alineatul (2), voturile reprezentantului statului membru respectiv nefiind luate în considerare.
(14)Dispozitiile suplimentare referitoare la punerea în aplicare a procedurii prevazute de prezentul articol sunt cuprinse în Protocolul privind procedura aplicabila deficitelor excesive, anexat prezentului tratat.
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a BCE, adopta dispozitiile corespunzatoare care vor înlocui protocolul respectiv.
Sub rezerva celorlalte dispozitii din prezentul alineat, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, stabileste, pâna la l ianuarie 1994, normele si definitiile pentru aplicarea dispozitiilor protocolului mentionat.
Art. 105: (FOSTUL ARTICOL 105)
(1)Obiectivul principal al SEBC este menţinerea stabilităţii preţurilor. Fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea preţurilor, SEBC sprijină politicile economice generale din Comunitate cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Comunităţii, definite la articolul 2. SEBC acţionează în conformitate cu principiul unei economii de piaţă deschise în care concurenţa este liberă, favorizând alocarea eficientă a resurselor şi respectând principiile stabilite la articolul 4.
Misiunile fundamentale care urmează să fie îndeplinite prin intermediul SEBC sunt:
- definirea şi punerea în aplicare a politicii monetare a Comunităţii;
- efectuarea operaţiunilor de schimb valutar în conformitate cu articolul 111;
- deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
- promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi.
Alineatul (2) a treia liniuţă se aplică fără a aduce atingere deţinerii şi administrării, de către guvernele statelor membre, a unor fonduri de rulment în valută.
BCE este consultată:
- cu privire la orice act comunitar propus în domeniile care ţin de competenţele sale;
- de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare din domeniile care ţin de competenţele sale, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 107 alineatul (6).
În domeniile care ţin de competenţele sale, BCE poate prezenta avize instituţiilor sau organelor comunitare corespunzătoare sau autorităţilor naţionale.
SEBC contribuie la buna desfăşurare a politicilor promovate de autorităţile competente în ceea ce priveşte supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar.
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea BCE şi cu avizul conform al Parlamentului European, poate încredinţa BCE misiuni speciale privind politicile în materia supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi a altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări.
(2)Misiunile fundamentale ale SEBC constau în:
- definirea si punerea în aplicare a politicii monetare a Comunitatii;
- efectuarea operatiunilor de schimb în conformitate cu articolul 111;
- detinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
- promovarea bunei functionari a sistemelor de plati.
(3)Alineatul (2) a treia liniuta se aplica fara a aduce atingere detinerii si administrarii, de catre guvernele statelor membre, a unor fonduri de rulment în valuta.
(4)BCE este consultata:
- cu privire la orice act comunitar propus în domeniile care tin de competentele sale;
- de autoritatile nationale, cu privire la orice proiect de reglementare din domeniile care tin de competentele sale, dar în limitele si în conditiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 107 alineatul (6).
În domeniile care tin de competentele sale, BCE poate prezenta avize institutiilor sau organelor comunitare corespunzatoare sau autoritatilor nationale.
(5)SEBC contribuie la buna desfasurare a politicilor promovate de autoritatile competente privind controlul prudential al institutiilor de credit si la stabilitatea sistemului financiar.
(6)Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei, dupa consultarea BCE si cu avizul conform al Parlamentului European, poate încredinta BCE misiuni speciale privind politicile în materia controlului prudential al institutiilor de credit si al altor institutii financiare, cu exceptia societatilor de asigurari.
Art. 106: (FOSTUL ARTICOL 105a)
(1)BCE este singura abilitată să autorizeze emisiunea de bancnote în Comunitate. BCE şi băncile centrale naţionale pot emite astfel de bancnote. Bancnotele emise de BCE şi de băncile centrale naţionale sunt singurele care au statutul de mijloc legal de plată în cadrul Comunităţii.
(2)Statele membre pot emite moneda metalica, sub rezerva aprobarii de catre BCE a volumului emisiunii. Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252 si dupa consultarea BCE, poate adopta masuri de armonizare a valorilor unitare si a specificatiilor tehnice ale tuturor monedelor metalice destinate punerii în circulatie, în masura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea bunei lor circulatii în Comunitate.
Art. 107: (FOSTUL ARTICOL 106)
(1)SEBC este constituit din BCE si din bancile centrale nationale.
(2)BCE are personalitate juridica.
(3)SEBC este condus de organele de decizie ale BCE, care sunt: Consiliul guvernatorilor şi Comitetul executiv.
(4)Statutul SEBC este definit într-un protocol anexat la prezentul tratat.
(5)Articolele 5.1, 5.2, 5.3, 17, 18, 19.1, 22, 23, 24, 26, 32.2, 32.3, 32.4, 32.6, 33.1 litera (a) si 36 din Statutul SEBC pot fi modificate de Consiliu, hotarând fie cu majoritate calificata la recomandarea BCE si dupa consultarea Comisiei, fie în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE. În ambele cazuri este necesar avizul conform al Parlamentului European.
(6)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a BCE, fie la recomandarea BCE si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, adopta dispozitiile prevazute la articolele 4, 5.4, 19.2, 20, 28.1, 29.2, 30.4 si 34.3 din Statutul SEBC.
Art. 108: (FOSTUL ARTICOL 107)
În exercitarea competentelor si în îndeplinirea misiunilor si îndatoririlor care le-au fost conferite prin prezentul tratat si prin Statutul SEBC, BCE, bancile centrale nationale si membrii organelor de decizie ale acestora nu pot solicita si nici accepta instructiuni din partea institutiilor sau organelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau a oricarui alt organism. Institutiile si organele comunitare, precum si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu încerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale bancilor centrale nationale în îndeplinirea misiunii lor.
Art. 109: (FOSTUL ARTICOL 108)
Fiecare stat membru asigura, cel mai târziu la data instituirii SEBC, compatibilitatea legislatiei sale interne, inclusiv a statutului bancii sale centrale nationale, cu prezentul tratat si cu Statutul SEBC.
Art. 110: ( FOSTUL ARTICOL 108a)
(1)Pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate SEBC, în conformitate cu prezentul tratat şi în condiţiile stabilite de Statutul SEBC, BCE adoptă:
- regulamente în măsura necesară îndeplinirii misiunilor definite la articolul 3.1 prima liniuţă, la articolul 19.1, 22 sau 25.2 din Statutul SEBC, precum şi în cazurile prevăzute de actele Consiliului menţionate la articolul 107 alineatul (6);
- deciziile necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate SEBC în conformitate cu prezentul tratat şi cu Statutul SEBC;
- recomandări şi avize.
(2)Regulamentul are aplicabilitate generala. Toate dispozitiile acestuia sunt obligatorii si se aplica direct pe teritoriul tuturor statelor membre.
Recomandarile si avizele nu sunt obligatorii.
Toate dispozitiile deciziei sunt obligatorii pentru destinatarii pe care îi desemneaza.
Articolele 253, 254 si 256 se aplica regulamentelor si deciziilor adoptate de BCE.
BCE poate hotarî publicarea deciziilor, recomandarilor si avizelor sale.
(3)În limitele si în conditiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 107 alineatul (6), BCE este abilitata sa aplice întreprinderilor amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu în cazul nerespectarii regulamentelor si deciziilor sale.
Art. 111: (FOSTUL ARTICOL 109)
(1)Prin derogare de la articolul 300, Consiliul, hotarând în unanimitate la recomandarea BCE sau a Comisiei, dupa consultarea BCE în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preturilor si dupa consultarea Parlamentului European, în conformitate cu procedura stabilita la alineatul (3) pentru aranjamentele prevazute de acesta, poate încheia acorduri formale privind sistemul ratelor de schimb pentru ECU în raport cu monedele necomunitare. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea BCE sau a Comisiei si dupa consultarea BCE în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preturilor, poate adopta, modifica sau renunta la cursurile centrale ale ECU în sistemul ratelor de schimb. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la adoptarea, modificarea sau renuntarea la cursurile centrale ale ECU.
(2)În lipsa unui sistem al ratelor de schimb în raport cu una sau mai multe monede necomunitare în întelesul alineatului (1), Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, la recomandarea Comisiei si dupa consultarea BCE, sau la recomandarea BCE, poate formula orientarile generale ale politicii de schimb în raport cu aceste monede. Aceste orientari generale nu aduc atingere obiectivului prin-cipal al SEBC, si anume mentinerea stabilitatii preturilor.
(3)Prin derogare de la articolul 300, în cazul în care acordurile asupra unor chestiuni referitoare la regimul monetar sau de schimb trebuie sa faca obiectul negocierilor între Comunitate si unul sau mai multe state sau organizatii internationale, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei si dupa consultarea BCE, decide asupra aranjamentelor de negociere si încheiere a acestor acorduri. Aceste aranjamente trebuie sa asigure exprimarea de catre Comunitate a unei pozitii unice. Comisia este asociata pe deplin în negocieri.
Acordurile încheiate în conformitate cu prezentul alineat sunt obligatorii pentru institutiile Comunitatii, pentru BCE si pentru statele membre.
(4)Sub rezerva alineatului (1), Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, decide cu privire la pozitia pe care o ocupa Comunitatea la nivel international în ce priveste chestiunile care prezinta un interes special pentru uniunea economica si monetara si la reprezentarea sale, în conformitate cu repartizarea competentelor prevazuta la articolele 99 si 105.
(5)Fara a aduce atingere competentelor si acordurilor comunitare în domeniul uniunii economice si monetare, statele membre pot negocia în cadrul organismelor internationale si pot încheia acorduri internationale.
Art. 112: (FOSTUL ARTICOL 109a)
(1)Consiliul guvernatorilor BCE este constituit din membrii Comitetului executiv al BCE şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale.
(2)_
a)Comitetul executiv este constituit din preşedinte, un vicepreşedinte şi alţi patru membri.
b)Preşedintele, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai Comitetului executiv sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul şefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului guvernatorilor BCE, dintre persoane a căror autoritate şi experienţă profesională în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute.
Mandatul acestora este pe termen de opt ani şi nu poate fi reînnoit. Doar resortisanţii statelor membre pot fi membri ai Comitetului executiv.
Art. 113: (FOSTUL ARTICOL 109b)
(1)Presedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot sa participe fara drept de vot la reuniunile Consiliului Guvernatorilor BCE.
Presedintele Consiliului poate propune o motiune spre deliberare Consiliului Guvernatorilor BCE.
(2)Presedintele BCE este invitat sa participe la reuniunile Consiliului în cazul în care acesta delibereaza asupra problemelor referitoare la obiectivele si misiunile SEBC.
(3)BCE prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comisiei, precum si Consiliului European un raport anual privind activitatea SEBC si politica monetara din anul precedent si din anul în curs. Presedintele BCE prezinta acest raport Consiliului si Parlamentului European, care poate organiza o dezbatere generala pe acest temei.
Preşedintele BCE şi ceilalţi membri ai Comitetului executiv pot, la cererea Parlamentului European sau din proprie iniţiativă, să fie audiaţi de comisiile competente ale Parlamentului European.
Art. 114: (FOSTUL ARTICOL 109c)
(1)În vederea promovarii coordonarii politicilor statelor membre în masura necesara functionarii pietei interne, se înfiinteaza un Comitet Monetar cu caracter consultativ.
Acest Comitet are misiunea:
- sa urmareasca situatia monetara si financiara a statelor membre si a Comunitatii, precum si regimul general al platilor statelor membre si sa prezinte cu regularitate Consiliului si Comisiei un raport în aceasta privinta;
- sa formuleze avize, la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie initiativa, destinate acestor institutii;
- fara a aduce atingere articolului 207, sa contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului mentionate la articolele 59 si 60, la articolul 99 alineatele (2), (3), (4) si (5), la articolele 100, 102, 103 si 104, la articolul 116 alineatul (2), la articolul 117 alineatul (6), la articolele 119 si 120, la articolul 121 alineatul (2) si la articolul 122 alineatul (1);
- sa examineze, cel putin o data pe an, situatia circulatiei capitalurilor si a libertatii platilor, astfel cum rezulta acestea din aplicarea prezentului tratat si din masurile luate de Consiliu; aceasta examinare se refera la toate masurile privind circulatia capitalurilor si platile; Comitetul prezinta Consiliului si Comisiei un raport cu privire la rezultatele acestei examinari.
Statele membre si Comisia desemneaza, fiecare în parte, doi membri ai Comitetului monetar.
(2)La începutul celei de-a treia etape se înfiinteaza un Comitet Economic si Financiar. Comitetul Monetar mentionat la alineatul (1) se dizolva.
Comitetul Economic si Financiar are urmatoarele misiuni:
- sa formuleze avize, la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie initiativa, destinate acestor institutii;
- sa urmareasca situatia economica si financiara a statelor membre si a Comunitatii si sa prezinte periodic un raport Consiliului si Comisiei în aceasta privinta, în special cu privire la relatiile financiare cu tarile terte si cu institutiile internationale;
- fara a aduce atingere articolului 207, sa contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului mentionate la articolele 59 si 60, la articolul 99 alineatele (2), (3), (4) si (5), la articolele 100, 102, 103 si 104, la articolul 105 alineatul (6), la articolul 106 alineatul (2), la articolul 107 alineatele (5) si (6), la articolele 111, 119, 120 alineatele (2) si (3), la articolul 122 alineatul (2) si la articolul 123 alineatele (4) si (5) si sa aduca la îndeplinire celelalte misiuni consultative si pregatitoare care îi sunt încredintate de Consiliu;
- sa examineze cel putin o data pe an situatia privind circulatia capitalurilor si libertatea platilor, astfel cum rezulta din aplicarea tratatului si a masurilor luate de Consiliu; aceasta examinare are în vedere toate masurile referitoare la circulatia capitalurilor si la plati; Comitetul prezinta Comisiei si Consiliului un raport privind rezultatele acestei examinari.
Statele membre, Comisia si BCE numesc fiecare cel mult doi membri ai Comitetului.
(3)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE si a Comitetului mentionat de prezentul articol, adopta normele referitoare la compunerea Comitetului Economic si Financiar. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European în legatura cu aceasta decizie.
(4)Pe lânga misiunile stabilite la alineatul (2), daca si în masura în care exista state membre care beneficiaza de o derogare în temeiul articolelor 122 si 123, Comitetul urmareste situatia monetara si financiara, precum si regimul general al platilor acestor state membre si prezinta periodic un raport Consiliului si Comisiei cu privire la aceasta.
Art. 115: (FOSTUL ARTICOL 109d)
Pentru chestiunile aflate sub incidenta articolului 99 alineatul (4), a articolului 104, cu exceptia alineatului (14), a articolelor 111, 121, 122 si a articolului 123 alineatele (4) si (5), Consiliul sau un stat membru poate cere Comisiei sa formuleze, dupa caz, o recomandare sau o propunere. Comisia examineaza aceasta cerere si prezinta fara întârziere concluziile sale Consiliului.
Art. 116: (FOSTUL ARTICOL 109e)
(1)A doua etapa a realizarii uniunii economice si monetare începe la l ianuarie 1994.
(2)Înainte de aceasta data:
a)fiecare stat membru:
- adopta, în raport cu necesitatile, masurile corespunzatoare pentru a se conforma interdictiilor mentionate la articolul 56, articolul 101 si articolul 102 alineatul (1);
- stabileste, în cazul în care este necesar, pentru a permite evaluarea prevazuta la litera (b), programe multianuale destinate sa asigure convergenta durabila necesara realizarii uniunii economice si monetare, si în special în ceea ce priveste stabilitatea preturilor si caracterul solid al finantelor publice;
b)Consiliul, pe baza unui raport al Comisiei, evalueaza progresele realizate în materie de convergenta economica si monetara, în special în ceea ce priveste stabilitatea preturilor si caracterul solid al finantelor publice, precum si progresele realizate în aplicarea legislatiei comunitare referitoare la piata interna.
(3)Articolul 101, articolul 102 alineatul (1), articolul 103 alineatul (1) si articolul 104, cu exceptia alineatelor (1), (9), (11) si (14), se aplica de la începutul celei de-a doua etape.
- Articolul 100 alineatul (2), articolul 104 alineatele (1), (9) si (11), articolele 105, 106, 108, 111, 112 si 113 si articolul 114 alineatele (2) si (4) se aplica de la începutul celei de-a treia etape.
(4)În cursul celei de-a doua etape, statele membre se straduiesc sa evite deficitele publice excesive.
(5)În cursul celei de-a doua etape, fiecare stat membru initiaza, daca este cazul, procesul care sa conduca la independenta bancii sale centrale, în conformitate cu dispozitiile articolului 109.
Art. 117: (FOSTUL ARTICOL 109f)
(1)Cu începere de la data trecerii la cea de-a doua etapa, se înfiinteaza si îsi exercita activitatea un Institut Monetar European, denumit în continuare "IME"; acesta are personalitate juridica si este condus si administrat de catre un Consiliu constituit dintr-un presedinte si din guvernatorii bancilor centrale nationale, dintre care unul este vicepresedinte.
Presedintele este numit de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului IME si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului. Presedintele este ales dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Presedintele IME trebuie sa fie resortisant al unui stat membru. Consiliul IME numeste vicepresedintele.
Statutul IME figureaza într-un protocol anexat la prezentul tratat.
(2)IME:
- consolideaza cooperarea dintre bancile centrale nationale;
- consolideaza coordonarea politicilor monetare ale statelor membre pentru a asigura stabilitatea preturilor;
- supervizeaza functionarea Sistemului Monetar European;
- desfasoara consultari privind problemele care sunt de competenta bancilor centrale nationale si care afecteaza stabilitatea institutiilor si pietelor financiare;
- preia functiile asumate pâna atunci de Fondul European de Cooperare Monetara, care se desfiinteaza; procedura de desfiintare se stabileste în statutul IME;
- faciliteaza utilizarea ECU si îi supravegheaza dezvoltarea, inclusiv buna functionare a sistemului de compensatii în ECU.
(3)În vederea pregatirii celei de-a treia etape, IME:
- pregateste instrumentele si procedurile necesare aplicarii politicii monetare unice în cursul celei de-a treia etape;
- încurajeaza, în cazul în care este necesar, armonizarea regulilor si practicilor privind colectarea datelor, elaborarea si difuzarea statisticilor în domeniul care este de competenta sa;
- elaboreaza regulile operatiunilor care trebuie întreprinse de bancile centrale nationale în cadrul SEBC;
- încurajeaza eficacitatea platilor transfrontaliere;
- supervizeaza pregatirea tehnica a biletelor de banca în ECU.
Pâna la 31 decembrie 1996 cel târziu, IME precizeaza cadrul reglementar, organizatoric si logistic de care SEBC are nevoie pentru a-si îndeplini sarcinile în a treia etapa. La data instituirii sale, acest cadru se prezinta BCE, care decide în aceasta privinta.
(4)Hotarând cu majoritate de doua treimi din membrii Consiliului sau, IME poate:
- sa formuleze avize sau recomandari privind orientarea generala a politicii monetare si a politicii de schimb, precum si masurile aferente acestora luate în fiecare stat membru;
- sa prezinte guvernelor si Consiliului avize sau recomandari privind politicile susceptibile sa afecteze situatia monetara interna sau externa în Comunitate si, în special, functionarea Sistemului Monetar European;
- sa adreseze recomandari autoritatilor monetare din statele membre privind realizarea politicii lor monetare.
(5)IME poate decide în unanimitate sa faca publice avizele si recomandarile sale.
(6)IME este consultat de Consiliu în legatura cu orice act comunitar propus în domeniul care este de competenta sa.
În limitele si în conditiile stabilite de Consiliu, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a IME, acesta din urma este consultat de catre autoritatile statelor membre în legatura cu orice proiect legislativ în domeniul care este de competenta sa.
(7)Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a IME, poate sa-i încredinteze IME alte sarcini pentru pregatirea celei de-a treia etape.
(8)În cazurile în care prezentul tratat confera BCE un rol consultativ, pâna la înfiintarea BCE referirile la aceasta sunt considerate ca referiri la IME.
(9)În cursul celei de-a doua etape, se considera ca termenul "BCE" din articolele 230, 232, 233, 234, 237 si 288 se refera la IME.
Art. 118: (FOSTUL ARTICOL 109g)
Compozitia valutara a cosului ECU ramâne neschimbata.
Înca de la începutul celei de-a treia etape, valoarea ECU se stabileste în mod irevocabil, în conformitate cu articolul 123 alineatul (4).
Art. 119: (FOSTUL ARTICOL 109h)
(1)În caz de dificultati sau în cazul riscului aparitiei unor dificultati grave pentru balanta de plati a unui stat membru, provenind fie dintr-un dezechilibru global al balantei, fie din natura devizelor de care acesta dispune, si care pot compromite în special functionarea pietei comune sau realizarea treptata a politicii comerciale comune, Comisia examineaza fara întârziere situatia acestui stat, precum si actiunea pe care a întreprins-o sau pe care poate sa o întreprinda în conformitate cu dispozitiile prezentului tratat, utilizând toate mijloacele de care aceasta dispune. Comisia indica masurile pe care le recomanda spre adoptare statului în cauza.
În cazul în care actiunea întreprinsa de un stat membru si masurile sugerate de Comisie nu par suficiente pentru a depasi dificultatile sau riscurile aparitiei unor dificultati, Comisia recomanda Consiliului, dupa consultarea Comitetului mentionat la articolul 114, acordarea asistentei reciproce si normele corespunzatoare.
Comisia informeaza periodic Consiliul în legatura cu situatia respectiva si cu evolutia acesteia.
(2)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, acorda asistenta reciproca; acesta adopta directivele sau deciziile de stabilire a conditiilor si normelor asistentei. Asistenta reciproca poate lua, în special, forma:
a)unei actiuni concertate pe lânga alte organizatii internationale carora li se pot adresa statele membre;
b)unor masuri necesare pentru a evita devierile schimburilor comerciale în cazul în care tara în dificultate mentine sau restabileste restrictii cantitative fata de tarile terte;
c)acordarii de credite limitate din partea altor state membre, sub rezerva acordului acestora.
(3)În cazul în care Consiliul nu a acordat asistenta reciproca recomandata de Comisie sau în care asistenta reciproca acordata si masurile luate sunt insuficiente, Comisia autorizeaza statul aflat în dificultate sa ia masurile de salvgardare ale caror conditii si norme le defineste.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate revoca aceasta autorizare si modifica aceste conditii si norme.
(4)Sub rezerva dispozitiilor articolului 122 alineatul (6), prezentul articol nu se mai aplica de la începutul celei de a treia etape.
Art. 120: (FOSTUL ARTICOL 109i)
(1)În cazul aparitiei unei crize neprevazute în balanta de plati si daca o decizie în întelesul articolului 119 alineatul (2) nu se ia de îndata, statul membru în cauza poate adopta, cu titlu provizoriu, masurile de salvgardare necesare. Aceste masuri trebuie sa provoace perturbari minime în functionarea pietei comune si sa nu depaseasca limita absolut necesara pentru remedierea dificultatilor neprevazute care au aparut.
(2)Comisia si celelalte state membre trebuie sa fie informate cu privire la aceste masuri de salvgardare cel târziu la data la care acestea intra în vigoare. Comisia poate recomanda Consiliului acordarea asistentei reciproce în conformitate cu articolul 119.
(3)Pe baza avizului Comisiei si dupa consultarea Comitetului mentionat la articolul 114, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate decide ca statul respectiv este obligat sa modifice, sa suspende sau sa elimine masurile de salvgardare mentionate mai sus.
(4)Sub rezerva dispozitiilor articolului 122 alineatul (6), prezentul articol nu se mai aplica de la începutul celei de-a treia etape.
Art. 121: (FOSTUL ARTICOL 109j)
(1)Comisia si IME prezinta Consiliului un raport privind progresele efectuate de statele membre în îndeplinirea obligatiilor care le revin pentru realizarea uniunii economice si monetare. Aceste rapoarte examineaza în special daca legislatia interna a fiecarui stat membru, inclusiv statutul bancii centrale nationale, este compatibila cu articolele 108 si 109 din prezentul tratat si cu Statutul SEBC. Rapoartele examineaza, de asemenea, daca a fost realizat un grad înalt de convergenta durabila, analizând în ce masura fiecare stat membru a îndeplinit urmatoarele criterii:
- realizarea unui grad înalt de stabilitate a preturilor; acesta rezulta dintr-o rata a inflatiei apropiata de rata a cel mult trei state membre care au cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preturilor;
- caracterul solid al finantelor publice; acesta rezulta dintr-o situatie bugetara care nu cunoaste deficit public excesiv în întelesul articolului 104 alineatul (6);
- respectarea limitelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul ratei de schimb din Sistemul Monetar European, timp de cel putin doi ani, fara devalorizarea monedei în raport cu cea a altui stat membru;
- caracterul durabil al convergentei atinse de statul membru si al participarii sale la mecanismul ratei de schimb din Sistemul Monetar European, care se reflecta în nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung.
Cele patru criterii prevazute de prezentul alineat si perioadele relevante pe durata carora fiecare dintre acestea trebuie sa fie respectat sunt precizate într-un protocol anexat la prezentul tratat. Rapoartele Comisiei si ale IME iau de asemenea în considerare dezvoltarea ECU, rezultatele integrarii pietelor, situatia si evolutia balantelor de plati curente, precum si o examinare a evolutiei costurilor salariale unitare si a altor indici de preturi.
(2)Pe baza acestor rapoarte, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, evalueaza:
- pentru fiecare stat membru, daca îndeplineste conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice;
- daca majoritatea statelor membre îndeplineste conditiile necesare pentru a adopta o moneda unica,
si transmite concluziile sale, sub forma de recomandari, Consiliului întrunit la nivelul sefilor de stat si de guvern. Parlamentul European este consultat si îsi transmite avizul Consiliului întrunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern.
(3)Luând în considerare în mod corespunzator rapoartele mentionate la alineatul (1) si avizul Parlamentului European mentionat la alineatul (2), Consiliul, întrunit la nivelul sefilor de stat si de guvern, hotarând cu majoritate calificata cel târziu pâna la 31 decembrie 1996:
- decide, pe baza recomandarilor Comisiei, mentionate la alineatul (2), daca majoritatea statelor membre îndeplineste conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice;
- decide daca este cazul, pentru Comunitate, sa intre în cea de a treia etapa,
si, în cazul unui raspuns afirmativ,
- stabileste data intrarii în vigoare a celei de a treia etape.
(4)În cazul în care la sfârsitul anului 1997 nu a fost stabilita data începutului celei de-a treia etape, aceasta începe la l ianuarie 1999. Pâna la l iulie 1998, Consiliul, întrunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern, dupa repetarea procedurii prevazute la alineatele (1) si (2), cu exceptia celei de-a doua liniute din alineatul (2), tinând seama de rapoartele mentionate la alineatul (1) si de avizul Parlamentului European, confirma, cu majoritate calificata si pe baza recomandarilor Consiliului mentionate la alineatul (2), care sunt statele membre ce îndeplinesc conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice.
Art. 122: (FOSTUL ARTICOL 109k)
(1)În cazul în care, în conformitate cu articolul 121 alineatul (3), a fost luata decizia privind stabilirea datei, Consiliul, pe baza recomandarilor sale mentionate la articolul 121 alineatul (2), hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, decide daca unele dintre statele membre fac obiectul unei derogari, astfel cum este aceasta definita la alineatul (3) al prezentului articol si, în caz afirmativ, care sunt aceste state. Aceste state membre sunt denumite în continuare "state membre care fac obiectul unei derogari".
În cazul în care Consiliul a confirmat, în temeiul articolului 121 alineatul (4), care sunt acele state membre care îndeplinesc conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice, statele membre care nu îndeplinesc aceste conditii fac obiectul unei derogari, astfel cum este aceasta definita la alineatul (3) al prezentului articol. Aceste state membre sunt denumite în continuare "state membre care fac obiectul unei derogari".
(2)Cel putin o data la doi ani sau la cererea unui stat membru care face obiectul unei derogari, Comisia si BCE prezinta un raport Consiliului, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 121 alineatul (1). Dupa consultarea Parlamentului European si dupa discutarea în cadrul Consiliului întrunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, decide care state membre ce fac obiectul unei derogari îndeplinesc conditiile necesare pe baza criteriilor stabilite de articolul 121 alineatul (1) si pune capat derogarilor privind aceste state membre.
(3)O derogare în întelesul alineatului (1) implica faptul ca urmatoarele articole nu se aplica statului membru respectiv: articolul 104 alineatele (9) si (11), articolul 105 alineatele (1), (2), (3) si (5), articolele 106, 110 si 111 si articolul 112 alineatul (2) litera (b). Excluderea acestui stat membru si a bancii sale centrale nationale de la drepturile si obligatiile din cadrul SEBC este mentionata în capitolul IX din Statutul SEBC.
(4)La articolul 105 alineatele (1), (2) si (3), la articolele 106, 110 si 111 si la articolul 112 alineatul (2) litera (b), prin "state membre" se înteleg statele membre care nu fac obiectul unei derogari.
(5)Dreptul de vot al statelor membre care fac obiectul unei derogari este suspendat pentru deciziile Consiliului la care se refera articolele din prezentul tratat mentionate la alineatul (3). În acest caz, prin derogare de la articolul 205 si articolul 250 alineatul (1), prin majoritate calificata se înteleg doua treimi din voturile reprezentantilor statelor membre care nu fac obiectul unei derogari, ponderate în conformitate cu articolul 205 alineatul (2), iar unanimitatea acestor state membre este necesara pentru orice act care presupune unanimitatea.
(6)Articolele 119 si 120 continua sa se aplice statului membru care face obiectul unei derogari.
Art. 123: (FOSTUL ARTICOL 109l)
(1)De îndata ce, în conformitate cu articolul 121 alineatul (3), a fost adoptata decizia prin care se stabileste data la care începe a treia etapa sau, daca este cazul, imediat dupa 1 iulie 1998:
- Consiliul adopta dispozitiile mentionate la articolul 107 alineatul (6);
- guvernele statelor membre care nu fac obiectul unei derogari numesc, în conformitate cu procedura mentionata la articolul 50 din Statutul SEBC, presedintele, vicepresedintele si ceilalti membri ai Comitetului Director al BCE. În cazul în care exista state membre care fac obiectul unei derogari, numarul membrilor care constituie Comitetul Director poate fi mai mic decât cel mentionat la articolul 11.1 din Statutul SEBC, dar nu poate în nici un caz sa fie mai mic de patru.
De îndata ce este numit Comitetul Director, SEBC si BCE sunt înfiintate si se pregatesc sa intre pe deplin în functiune în conformitate cu prezentul tratat si cu Statutul SEBC. Acestea îsi exercita integral competentele începând cu prima zi a celei de-a treia etape.
(2)Din momentul înfiintarii sale, BCE preia, la nevoie, sarcinile IME. IME se desfiinteaza odata cu înfiintarea BCE; procedura de desfiintare este prevazuta de Statutul IME.
(3)În cazul în care si atât timp cât exista state membre care fac obiectul unei derogari si fara a aduce atingere articolului 107 alineatul (3) din prezentul tratat, Consiliul General al BCE, mentionat la articolul 45 din Statutul SEBC, se constituie ca al treilea organ de decizie al BCE.
(4)În ziua intrarii în vigoare a celei de-a treia etape, Consiliul, hotarând cu unanimitatea statelor membre care nu fac obiectul unei derogari, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, adopta cursul de schimb la care se stabilesc irevocabil monedele acestor state si cursul de schimb stabilit irevocabil la care ECU înlocuieste aceste monede, iar ECU devine o moneda de sine statatoare. Aceasta masura nu modifica în sine valoarea externa a ECU. Consiliul, hotarând cu majoritatea calificata a statelor membre mai sus mentionate, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, ia celelalte masuri necesare pentru ca ECU sa fie introdus rapid ca moneda unica a acestor state membre. Se aplica articolul 122 alineatul (5) teza a doua.
(5)În cazul în care, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 122 alineatul (2), se decide sa se abroge o derogare, Consiliul, hotarând cu unanimitatea statelor membre care nu fac obiectul unei derogari si a statului membru respectiv, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, stabileste rata la care ECU înlocuieste moneda statului respectiv si decide celelalte masuri necesare introducerii ECU în calitate de moneda unica în statul membru respectiv.
Art. 124: (FOSTUL ARTICOL 109m)
(1)Pâna la începutul celei de-a treia etape, fiecare stat membru considera politica sa de schimb ca pe o problema de interes comun. Statele membre tin seama astfel de experienta acumulata datorita cooperarii în cadrul Sistemului Monetar European (SME) si procesului de dezvoltare a ECU, respectând competentele existente.
(2)De la începutul celei de-a treia etape si atât timp cât un stat membru face obiectul unei derogari, alineatul (1) se aplica prin analogie politicii ratei de schimb a respectivului stat membru.
Art. 125: (FOSTUL ARTICOL 109n)
Statele membre si Comunitatea se angajeaza sa elaboreze, în conformitate cu prezentul titlu, o strategie coordonata de ocupare a fortei de munca si, în special, sa promoveze o forta de munca formata, calificata si adaptabila, precum si piete ale muncii capabile sa reactioneze rapid la evolutia economiei, în vederea realizarii obiectivelor enuntate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si la articolul 2 din prezentul tratat.
Art. 126: (FOSTUL ARTICOL 109o)
(1)Statele membre, prin intermediul politicilor lor nationale de ocupare a fortei de munca, contribuie la realizarea obiectivelor mentionate la articolul 125 într-un mod compatibil cu orientarile generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Comunitatii, adoptate în temeiul articolului 99 alineatul (2).
(2)Statele membre, tinând seama de practicile nationale legate de responsabilitatile partenerilor sociali, considera promovarea ocuparii fortei de munca o problema de interes comun si îsi coordoneaza actiunea în acest sens în cadrul Consiliului, în conformitate cu articolul 128.
Art. 127: (FOSTUL ARTICOL 109p)
(1)Comunitatea contribuie la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii fortei de munca prin încurajarea cooperarii dintre statele membre, precum si prin sustinerea si, în cazul în care este necesar, prin completarea actiunii lor. Procedând astfel, Comunitatea respecta pe deplin competentele statelor membre în aceasta materie.
(2)Obiectivul atingerii unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca se ia în considerare în definirea si punerea în aplicare a politicilor si actiunilor Comunitatii.
Art. 128: (FOSTUL ARTICOL 109q)
(1)Consiliul European analizeaza anual situatia ocuparii fortei de munca din Comunitate si adopta concluzii în aceasta privinta, pe baza unui raport anual comun al Consiliului si Comisiei.
(2)Pe baza concluziilor Consiliului European, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, a Comitetului Economic si Social, a Comitetului Regiunilor si a Comitetului pentru Ocuparea Fortei de Munca prevazut la articolul 130, elaboreaza anual orientari de care statele membre tin seama în politicile nationale de ocupare a fortei de munca. Aceste orientari sunt compatibile cu orientarile generale adoptate în temeiul articolului 99 alineatul (2).
(3)Fiecare stat membru transmite Consiliului si Comisiei un raport anual privind principalele masuri pe care le-a luat pentru a pune în aplicare propria politica de ocupare a fortei de munca, tinând seama de orientarile privind ocuparea fortei de munca mentionate la alineatul (2).
(4)Pe baza rapoartelor menţionate la alineatul (3) şi după obţinerea avizului din partea Comitetului pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Consiliul realizează anual, ţinând seama de liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă, o analiză a punerii în aplicare a politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre. Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate face recomandări statelor membre, în cazul în care în urma analizei efectuate consideră necesar acest lucru.
(5)Pe baza rezultatelor analizei respective, Consiliul si Comisia întocmesc un raport anual comun privind situatia ocuparii fortei de munca în Comunitate si punerea în aplicare a orientarilor privind ocuparea fortei de munca, pe care îl adreseaza Consiliului European.
Art. 129: (FOSTUL ARTICOL 109r)
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, poate adopta masuri de încurajare destinate sa favorizeze cooperarea dintre statele membre si sa sustina actiunea acestora în domeniul ocuparii fortei de munca prin initiative care urmaresc dezvoltarea schimburilor de informatii si de bune practici, punând la dispozitie analize comparative si îndrumari, precum si prin promovarea abordarilor novatoare si prin evaluarea experientelor, în special prin recurgerea la proiectele pilot.
Aceste masuri nu presupun armonizarea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre.
Art. 130: (FOSTUL ARTICOL 109s)
Consiliul, dupa consultarea Parlamentului European, instituie un Comitet pentru Ocuparea Fortei de Munca, având un caracter consultativ, pentru a promova coordonarea între statele membre a politicilor în materie de ocupare a fortei de munca si de piata a muncii. Comitetul are ca misiuni:
- sa urmareasca evolutia situatiei ocuparii fortei de munca si a politicilor de ocupare a fortei de munca în statele membre si în Comunitate;
- fara a aduce atingere articolului 207, sa formuleze avize la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie initiativa si sa contribuie la pregatirea hotarârilor Consiliului prevazute la articolul 128.
Pentru a-si îndeplini mandatul, Comitetul se consulta cu partenerii sociali.
Fiecare stat membru si Comisia numesc câte doi membri ai Comitetului.
Art. 131: (FOSTUL ARTICOL 110)
Prin stabilirea unei uniuni vamale între ele, statele membre înteleg sa contribuie, în interesul comun, la dezvoltarea armonioasa a comertului mondial, la eliminarea treptata a restrictiilor în calea schimburilor comerciale internationale si la reducerea barierelor vamale.
Politica comerciala comuna ia în considerare efectul favorabil pe care eliminarea taxelor vamale între statele membre îl poate exercita asupra cresterii capacitatii concurentiale a întreprinderilor din aceste state.
Art. 132: (FOSTUL ARTICOL 112)
(1)Fara a aduce atingere obligatiilor asumate de catre statele membre în cadrul altor organizatii internationale, regimurile ajutoarelor acordate de catre statele membre la exporturile catre tari terte sunt armonizate treptat, în masura necesara pentru a evita denaturarea concurentei între întreprinderile din Comunitate.
În acest scop, la propunerea Comisiei, Consiliul adopta directivele necesare cu majoritate calificata.
(2)Dispozitiile precedente nu se aplica restituirii taxelor vamale sau a taxelor cu efect echivalent si nici restituirii impozitelor indirecte, inclusiv a impozitului pe cifra de afaceri, a accizelor si a celorlalte impozite indirecte, acordate la exportul unei marfi dintr-un stat membru într-o tara terta, în masura în care aceste restituiri nu depasesc redeventele aplicate direct sau indirect produselor exportate.
Art. 133: (FOSTUL ARTICOL 113)
(1)Politica comerciala comuna se bazeaza pe principii unitare, în special în ceea ce priveste modificarile tarifare, încheierea de acorduri tarifare si comerciale, uniformizarea masurilor de liberalizare, politica de export, precum si masurile de protectie comerciala, printre care cele care vor fi luate în caz de dumping si de subventii.
(2)Comisia prezinta Consiliului propuneri pentru punerea în aplicare a politicii comerciale comune.
(3)În cazul în care trebuie negociate acorduri cu unul sau mai multe state sau organizatii internationale, Comisia prezinta recomandari Consiliului, care o autorizeaza sa deschida negocierile necesare. Comisiei si Consiliului le revine responsabilitatea de a asigura compatibilitatea acordurilor negociate cu politicile si regulile interne ale Comunitatii.
Comisia conduce aceste negocieri în consultare cu un comitet special desemnat de Consiliu pentru a o sprijini în îndeplinirea acestei sarcini si în cadrul directivelor pe care Consiliul i le poate adresa. Comisia raporteaza periodic comitetului special în legatura cu stadiul negocierilor.
Dispozitiile relevante ale articolului 300 sunt aplicabile.
(4)În exercitarea competentelor care îi sunt atribuite prin prezentul articol, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata.
(5)Alineatele (1) - (4) se aplica, de asemenea, negocierii si încheierii de acorduri în domeniile comertului cu servicii si al aspectelor comerciale ale proprietatii intelectuale, în masura în care aceste acorduri nu intra sub incidenta alineatelor mentionate si fara a aduce atingere alineatului (6).
Prin derogare de la alineatul (4), Consiliul hotaraste în unanimitate cu privire la negocierea si încheierea unui acord într-unul dintre domeniile mentionate la primul paragraf, în cazul în care acest acord contine dispozitii pentru care este necesara unanimitatea pentru adoptarea regulilor interne sau în care un astfel de acord se refera la un domeniu în care Comunitatea înca nu si-a exercitat competentele în temeiul prezentului tratat, prin adoptarea de reguli interne.
Consiliul hotaraste în unanimitate cu privire la negocierea si încheierea unui acord orizontal, în masura în care acesta priveste si paragraful precedent sau alineatul (6) al doilea paragraf.
Prezentul alineat nu aduce atingere dreptului statelor membre de a mentine si de a încheia acorduri cu tari terte sau organizatii internationale, în masura în care acordurile mentionate respecta dreptul comunitar si celelalte acorduri internationale în materie.
(6)Consiliul nu poate încheia un acord în cazul în care acesta cuprinde dispozitii care depasesc competentele interne ale Comunitatii, în special în cazul în care ar antrena o armonizare a legilor sau regulamentelor statelor membre într-un domeniu în care prezentul tratat exclude o astfel de armonizare.
În aceasta privinta, prin derogare de la alineatul (5) primul paragraf, acordurile în domeniul comertului serviciilor culturale si audiovizuale, al serviciilor educative, cât si al serviciilor sociale si de sanatate umana tin de competenta comuna a Comunitatii si a statelor sale membre. De aceea, negocierea unor astfel de acorduri necesita, în afara de decizia comunitara adoptata în conformitate cu dispozitiile relevante ale articolului 300, acordul comun al statelor membre. Acordurile negociate în acest fel se încheie împreuna de Comunitate si statele membre.
Negocierea si încheierea acordurilor internationale în domeniul transporturilor ramân sub incidenta dispozitiilor titlului V si articolului 300.
(7)Fara a aduce atingere alineatului (6) primul paragraf, Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, poate extinde aplicarea alineatelor (1) - (4) si la negocierile si acordurile internationale referitoare la proprietatea intelectuala, în masura în care acestea nu fac obiectul alineatului (5).
Art. 134: (FOSTUL ARTICOL 115)
Pentru a se asigura ca aplicarea masurilor de politica comerciala luate de orice stat membru în conformitate cu prezentul tratat sa nu fie împiedicata de devierea schimburilor comerciale, sau în cazul în care disparitatile dintre aceste masuri provoaca dificultati economice într-unul sau mai multe state, Comisia recomanda metodele prin care celelalte state membre îsi aduc contributia necesara. În caz contrar, Comisia poate autoriza statele membre sa adopte masurile de protectie necesare, în conformitate cu conditiile si normele de aplicare pe care aceasta le defineste.
În caz de urgenta, statele membre cer Comisiei autorizatia de a lua ele însele masurile necesare, iar aceasta se pronunta în termenul cel mai scurt; statele membre respective notifica apoi aceste masuri celorlalte state membre. Comisia poate decide oricând ca statele membre în cauza trebuie sa modifice sau sa elimine masurile respective.
Trebuie alese cu prioritate masurile care produc un minim de perturbari în functionarea pietei comune.
Art. 135: (FOSTUL ARTICOL 116)
În cadrul domeniului de aplicare a prezentului tratat, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta masuri în vederea consolidarii cooperarii vamale între statele membre si între acestea si Comisie. Aceste masuri nu se refera nici la aplicarea dreptului penal intern, nici la administrarea justitiei în statele membre.
Art. 136: (FOSTUL ARTICOL 117)
Comunitatea si statele membre, constiente de drepturile sociale fundamentale precum cele enuntate în Carta sociala europeana semnata la Torino la 18 octombrie 1961 si în Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor adoptata în 1989, au ca obiective promovarea ocuparii fortei de munca, îmbunatatirea conditiilor de trai si de munca, permitând armonizarea acestora în conditii de progres, o protectie sociala adecvata, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care sa permita un nivel ridicat si durabil al ocuparii fortei de munca si combaterea marginalizarii.
În acest scop, Comunitatea si statele membre pun în aplicare masuri care tin seama de diversitatea practicilor nationale, în special în domeniul relatiilor conventionale, precum si de necesitatea de a mentine competitivitatea economiei Comunitatii.
Acestea apreciaza ca o asemenea de evolutie va rezulta atât din functionarea pietei comune, care va favoriza armonizarea sistemelor sociale, cât si din procedurile prevazute de prezentul tratat si din apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative.
Art. 137: (FOSTUL ARTICOL 118)
(1)În vederea realizarii obiectivelor mentionate la articolul 136, Comunitatea sustine si completeaza actiunea statelor membre în domeniile urmatoare:
a)îmbunatatirea, în special, a mediului de munca, pentru a proteja sanatatea si securitatea lucratorilor;
b)conditiile de munca;
c)securitatea sociala si protectia sociala a lucratorilor;
d)protectia lucratorilor în caz de reziliere a contractului de munca;
e)informarea si consultarea lucratorilor;
f)reprezentarea si apararea colectiva a intereselor lucratorilor si angajatorilor, inclusiv administrarea comuna, sub rezerva alineatului (5);
g)conditiile de munca pentru resortisantii din tarile terte care sunt rezidenti legali pe teritoriul Comunitatii;
h)integrarea persoanelor excluse de pe piata fortei de munca, fara a aduce atingere articolului 150;
i)egalitatea dintre barbati si femei în ceea ce priveste sansele pe piata fortei de munca si tratamentul la locul de munca,;
j)lupta împotriva marginalizarii sociale;
k)modernizarea sistemelor de protectie sociala, fara a aduce atingere literei (c).
(2)În acest scop, Consiliul:
a)poate adopta masuri menite sa încurajeze cooperarea între statele membre prin initiative destinate sa sporeasca cunostintele, sa dezvolte schimburile de informatii si a celor mai bune practici, sa promoveze abordarile novatoare si sa evalueze experientele dobândite, cu excluderea oricarei armonizari a actelor cu putere de lege si a normelor administrative;
b)poate adopta în domeniile mentionate la alineatul (1) literele (a)-(i), prin intermediul directivelor, recomandari minime aplicabile treptat, tinând seama de conditiile si de reglementarile tehnice existente în fiecare dintre statele membre. Aceste directive evita impunerea constrângerilor administrative, financiare si juridice susceptibile sa frâneze crearea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii.
Consiliul hotaraste în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251 dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, cu exceptia domeniilor mentionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f) si (g) din prezentul articol, în privinta carora Consiliul hotaraste în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a comitetelor mentionate. Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, poate decide ca procedura mentionata la articolul 251 sa fie aplicabila alineatului (1) literele (d), (f) si (g) din prezentul articol.
(3)Un stat membru poate încredinta partenerilor sociali, la cererea lor comuna, punerea în aplicare a directivelor adoptate în conformitate cu alineatul (2).
În acest caz, statul membru respectiv se asigura ca, pâna cel târziu la data la care o directiva trebuie transpusa în conformitate cu articolul 249, partenerii sociali au luat masurile necesare, pe baza de acord, iar statul membru în cauza ia toate masurile necesare care sa-i permita, în orice moment, sa garanteze rezultatele impuse de directiva mentionata.
(4)Dispozitiile adoptate în temeiul prezentului articol:
- nu aduc atingere dreptului recunoscut al statelor membre de a-si defini principiile fundamentale ale sistemului lor de securitate sociala si nu trebuie sa aduca atingere în mod semnificativ echilibrul financiar;
- nu pot împiedica un stat membru sa mentina sau sa adopte masuri de protectie mai stricte, compatibile cu prezentul tratat.
(5)Dispozitiile prezentului articol nu se aplica remuneratiilor, dreptului de asociere, dreptului la greva, si nici dreptului la lock-out.
Art. 138: (FOSTUL ARTICOL 118a)
(1)Comisia are misiunea de a promova consultarea partenerilor sociali la nivel comunitar si adopta orice masura utila pentru a facilita dialogul acestora, asigurând o sustinere echilibrata a partilor.
(2)În acest scop, înainte de a prezenta propuneri în domeniul politicii sociale, Comisia se consulta cu partenerii sociali privind posibila orientare a unei actiuni comunitare.
(3)În cazul în care, dupa aceasta consultare, Comisia apreciaza ca o actiune comunitara este de dorit, aceasta se consulta cu partenerii sociali privind continutul propunerii preconizate. Partenerii sociali prezinta Comisiei un aviz sau, dupa caz, o recomandare.
(4)Cu ocazia acestei consultari, partenerii sociali pot informa Comisia despre vointa lor de a initia procedura prevazuta la articolul 139. Durata procedurii nu poate depasi noua luni, cu exceptia unei prelungiri hotarâte de comun acord de partenerii sociali în cauza si de Comisie.
Art. 139: (FOSTUL ARTICOL 118b)
(1)Dialogul între partenerii sociali la nivel comunitar poate conduce, în cazul în care aceştia doresc, la raporturi contractuale, inclusiv la acorduri.
(2)Acordurile încheiate la nivel comunitar sunt puse în aplicare în conformitate cu procedurile si practicile proprii partenerilor sociali si statelor membre sau, în domeniile aflate sub incidenta articolului 137, la cererea comuna a partilor semnatare, printr-o decizie a Consiliului la propunerea Comisiei.
Consiliul hotaraste cu majoritate calificata, cu exceptia cazului în care acordul în cauza contine una sau mai multe dispozitii referitoare la unul din domeniile pentru care este necesara unanimitatea în temeiul articolului 137 alineatul (2). În aceasta situatie, Consiliul hotaraste în unanimitate.
Art. 140: (FOSTUL ARTICOL 118c)
În vederea realizarii obiectivelor prevazute la articolul 136 si fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, Comisia încurajeaza cooperarea dintre statele membre si faciliteaza coordonarea actiunii acestora în toate domeniile politicii sociale aflate sub incidenta prezentului capitol si, în special, în domeniile privind:
- ocuparea fortei de munca;
- dreptul muncii si conditiile de munca;
- formarea si perfectionarea profesionala;
- securitatea sociala;
- protectia împotriva accidentelor si a bolilor profesionale;
- igiena muncii;
- dreptul de asociere si negocierile colective dintre angajatori si lucratori.
În acest scop, Comisia actioneaza în strânsa legatura cu statele membre, prin studii, avize si prin organizarea de consultari, atât în ceea ce priveste problemele care apar pe plan intern, cât si cele care privesc organizatiile internationale.
Înainte de formularea avizelor prevazute de prezentul articol, Comisia consulta Comitetul Economic si Social.
Art. 141: (FOSTUL ARTICOL 119)
(1)Fiecare stat membru asigura aplicarea principiului egalitatii de remunerare între lucratorii de sex masculin si cei de sex feminin, pentru aceeasi munca sau pentru o munca de aceeasi valoare.
(2)În sensul prezentului articol, prin remuneratie se întelege salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi platite, direct sau indirect, în numerar sau în natura, de catre angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta.
Egalitatea de remunerare, fara discriminare pe motiv de sex, presupune ca:
a)remuneratia acordata pentru aceeasi munca platita la norma sa fie stabilita pe baza aceleiasi unitati de masura;
b)remuneratia acordata pentru aceeasi munca platita cu ora sa fie aceeasi pentru locuri de munca echivalente.
(3)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, adopta masuri necesare pentru a asigura punerea în aplicare a principiului egalitatii sanselor si al egalitatii de tratament între barbati si femei în ceea ce priveste munca si locul de munca, inclusiv a principiului egalitatii de remunerare pentru aceeasi munca sau pentru o munca echivalenta.
(4)Pentru a asigura în mod concret o deplina egalitate între barbati si femei în viata profesionala, principiul egalitatii de tratament nu împiedica un stat membru sa mentina sau sa adopte masuri care sa prevada avantaje specifice menite sa faciliteze exercitarea unei activitati profesionale de catre sexul mai slab reprezentat, sa previna sau sa compenseze dezavantaje în cariera profesionala.
Art. 142: (FOSTUL ARTICOL 119a)
Statele membre se obliga sa mentina echivalenta care exista în privinta regimurilor concediilor platite.
Art. 143: (FOSTUL ARTICOL 120)
Comisia elaboreaza anual un raport cu privire la evolutia realizarii obiectivelor mentionate la articolul 136, inclusiv cu privire la situatia demografica în Comunitate. Aceasta transmite raportul Parlamentului European, Consiliului si Comitetului Economic si Social.
Parlamentul European poate invita Comisia sa întocmeasca rapoarte despre problemele speciale privind situatia sociala.
Art. 144: (FOSTUL ARTICOL 121)
Consiliul, dupa consultarea Parlamentului European, instituie un comitet de protectie sociala cu caracter consultativ, în scopul de a promova cooperarea în materie de protectie sociala între statele membre si cu Comisia. Comitetul are ca misiune:
- sa urmareasca situatia sociala si evolutia politicilor de protectie sociala în statele membre si în Comunitate;
- sa faciliteze schimbul de informatii, de experienta si de bune practici între statele membre si cu Comisia;
- fara a aduce atingere articolului 207, sa pregateasca rapoarte, sa formuleze avize sau sa întreprinda alte activitati în domeniile care tin de competenta sa, atât la cererea Consiliului sau a Comisiei, cât si din proprie initiativa.
Pentru îndeplinirea mandatului sau, comitetul stabileste contacte adecvate cu partenerii sociali.
Fiecare stat membru si Comisia numesc doi membri ai comitetului.
Art. 145: (FOSTUL ARTICOL 122)
În raportul sau anual catre Parlamentul European, Comisia consacra un capitol special evolutiei situatiei sociale în Comunitate.
Parlamentul European poate invita Comisia sa elaboreze rapoarte pe probleme specifice ale situatiei sociale.
Art. 146: (FOSTUL ARTICOL 123)
În scopul îmbunatatirii posibilitatilor de încadrare în munca a lucratorilor pe piata interna si pentru a contribui astfel la ridicarea nivelului de trai, se instituie, în conformitate cu dispozitiile de mai jos, un Fond Social European care urmareste promovarea în cadrul Comunitatii a facilitatilor de ocupare a fortei de munca si a mobilitatii geografice si profesionale a lucratorilor, precum si facilitarea adaptarii la transformarile industriale si la evolutia sistemelor de productie, în special prin formare si reconversie profesionala.
Art. 147: (FOSTUL ARTICOL 124)
Administrarea Fondului revine Comisiei.
În îndeplinirea acestei sarcini, Comisia este sprijinita de un Comitet prezidat de un membru al Comisiei si format din reprezentanti ai guvernelor si ai organizatiilor sindicale si patronale.
Art. 148: (FOSTUL ARTICOL 125)
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, adopta deciziile de aplicare privind Fondul Social European.
Art. 149: (FOSTUL ARTICOL 126)
(1)Comunitatea contribuie la dezvoltarea unei educatii de calitate, prin încurajarea cooperarii dintre statele membre si, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea si completarea actiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre fata de continutul învatamântului si de organizarea sistemului educational, precum si diversitatea lor culturala si lingvistica.
(2)Actiunea Comunitatii urmareste:
- sa dezvolte dimensiunea europeana a educatiei si, în special, prin învatarea si raspândirea limbilor statelor membre;
- sa favorizeze mobilitatea studentilor si a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoasterii universitare a diplomelor si a perioadelor de studiu;
- sa promoveze cooperarea dintre institutiile de învatamânt;
- sa dezvolte schimbul de informatii si de experienta privind problemele comune sistemelor educationale din statele membre;
- sa favorizeze dezvoltarea schimburilor de tineri si de formatori socio-educativi;
- sa încurajeze dezvoltarea educatiei la distanta,
(3)Comunitatea si statele membre favorizeaza cooperarea cu tarile terte si cu organizatiile internationale care au competente în domeniul educatiei si, în special, cu Consiliul Europei.
(4)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor mentionate de prezentul articol, Consiliul adopta:
- actiuni de încurajare, cu exceptia oricarei armonizari a actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor;
- recomandari, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei.
Art. 150: (FOSTUL ARTICOL 127)
(1)Comunitatea pune în aplicare o politica de formare profesionala care sprijina si completeaza actiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre fata de continutul si organizarea formarii profesionale.
(2)Actiunea Comunitatii urmareste:
- sa faciliteze adaptarea la transformarile industriale, în special prin formarea si reconversia profesionala;
- sa îmbunatateasca formarea profesionala initiala si formarea continua, pentru a facilita insertia si reinsertia profesionala pe piata fortei de munca;
- sa faciliteze accesul la formarea profesionala si sa favorizeze mobilitatea formatorilor si a persoanelor care urmeaza un program de formare si, în special, a tinerilor;
- sa stimuleze cooperarea în domeniul formarii dintre institutiile de învatamânt sau de formare profesionala si întreprinderi;
- sa dezvolte schimbul de informatii si de experienta privind problemele comune sistemelor de formare ale statelor membre.
(3)Comunitatea si statele membre favorizeaza cooperarea cu tarile terte si cu organizatiile internationale care au competente în domeniul formarii profesionale.
(4)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, adopta masuri pentru a contribui la realizarea obiectivelor mentionate de prezentul articol, cu exceptia oricarei armonizari a actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre.
Art. 151: (FOSTUL ARTICOL 128)
(1)Comunitatea contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea nationala si regionala a acestora si punând în evidenta, în acelasi timp, mostenirea culturala comuna.
(2)Actiunea Comunitatii urmareste sa încurajeze cooperarea dintre statele membre si, în cazul în care este necesar, sa sprijine si sa completeze actiunea acestora în urmatoarele domenii:
- îmbunatatirea cunoasterii si a diseminarii culturii si istoriei popoarelor europene;
- conservarea si protejarea patrimoniului cultural de importanta europeana;
- schimburile culturale necomerciale;
- creatia artistica si literara, inclusiv în sectorul audiovizualului.
(3)Comunitatea si statele membre favorizeaza cooperarea cu tarile terte si cu organizatiile internationale care au competente în domeniul culturii si, în special, cu Consiliul Europei.
(4)În actiunile întreprinse în temeiul celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, Comunitatea tine seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta si a promova diversitatea culturilor sale.
(5)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor mentionate de prezentul articol, Consiliul adopta:
- actiuni de încurajare, cu exceptia oricarei armonizari a actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Regiunilor. Consiliul hotaraste în unanimitate pe parcursul întregii proceduri mentionate la articolul 251;
- recomandari, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei.
Art. 152: (FOSTUL ARTICOL 129)
(1)În definirea si punerea în aplicare a tuturor politicilor si actiunilor Comunitatii se asigura un nivel ridicat de protectie a sanatatii umane.
Actiunea Comunitatii, care completeaza politicile nationale, are în vedere îmbunatatirea sanatatii publice si prevenirea bolilor si afectiunilor umane, precum si a cauzelor de pericol pentru sanatatea umana. Aceasta actiune cuprinde, de asemenea, combaterea marilor epidemii, favorizând cercetarea cauzelor, a transmiterii si prevenirii acestora, precum si informarea si educatia în materie de sanatate.
Comunitatea completeaza actiunea statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale drogurilor asupra sanatatii, inclusiv prin informare si prevenire.
(2)Comunitatea încurajeaza cooperarea între statele membre în domeniile care intra sub incidenta prezentului articol si, în cazul în care este necesar, sprijina actiunea acestora.
Statele membre îsi coordoneaza, în cooperare cu Comisia, politicile si programele în domeniile mentionate la alineatul (1). Comisia poate adopta, în strâns contact cu statele membre, orice initiativa utila promovarii acestei coordonari.
(3)Comunitatea si statele membre favorizeaza cooperarea cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente în domeniul sanatatii publice.
(4)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, contribuie la realizarea obiectivelor mentionate de prezentul articol prin adoptarea de:
a)masuri care instituie standarde ridicate de calitate si de securitate a organelor si substantelor de origine umana, a sângelui si a derivatelor acestuia; aceste masuri nu pot împiedica un stat membru sa mentina sau sa stabileasca masuri de protectie mai stricte;
b)prin derogare de la prevederile articolului 37, masuri în domeniile veterinar si fitosanitar, având în mod direct ca obiectiv protectia sanatatii publice;
c)actiuni de încurajare privind protectia si îmbunatatirea sanatatii umane, cu exceptia oricarei armonizari a actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate adopta, de asemenea, recomandari în scopurile enuntate de prezentul articol.
(5)Actiunea Comunitatii în domeniul sanatatii publice respecta pe deplin responsabilitatile statelor membre în ceea ce priveste organizarea si prestarea serviciilor de sanatate si de îngrijire medicala. În special, masurile mentionate la alineatul (4) litera (a) nu aduc atingere dispozitiilor de drept intern privind donarea de organe si de sânge sau utilizarii acestora în scopuri medicale.
Art. 153: (FOSTUL ARTICOL 129a)
(1)Pentru a promova interesele consumatorilor si pentru a asigura un nivel ridicat de protectie a consumatorilor, Comunitatea contribuie la protectia sanatatii, a securitatii si a intereselor economice ale consumatorilor, precum si la promovarea dreptului acestora la informare, educare si organizare în vederea apararii intereselor lor.
(2)Cerintele din domeniul protectiei consumatorilor se iau în considerare în definirea si punerea in aplicare a celorlalte politici si actiuni ale Comunitatii.
(3)Comunitatea contribuie la realizarea obiectivelor mentionate la alineatul (1) prin:
a)masuri pe care le adopta pentru punerea în aplicare a articolului 95 în cadrul realizarii pietei interne;
b)masuri care sprijina si completeaza politica dusa de statele membre si care asigura continuarea acesteia.
(4)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, adopta masurile prevazute la alineatul (3) litera (b).
(5)Masurile adoptate pentru punerea în aplicare a alineatului (4) nu pot împiedica un stat membru sa mentina sau sa stabileasca masuri de protectie mai stricte. Aceste masuri trebuie sa fie compatibile cu prezentul tratat. Acestea sunt notificate Comisiei.
Art. 154: (FOSTUL ARTICOL 129b)
(1)Pentru a contribui la realizarea obiectivelor mentionate la articolele 14 si 158 si pentru a permite cetatenilor Uniunii, agentilor economici, precum si comunitatilor regionale si locale sa beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spatiu fara frontiere interne, Comunitatea contribuie la crearea si dezvoltarea de retele transeuropene în sectoarele infrastructurilor de transporturi, telecomunicatii si energie.
(2)În cadrul unui sistem de piete deschise si concurentiale, actiunea Comunitatii urmareste sa favorizeze interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale, precum si accesul la aceste retele. Aceasta tine seama, în special, de necesitatea conectarii regiunilor insulare, a celor fara iesire la mare si a celor periferice cu regiunile centrale ale Comunitatii.
Art. 155: (FOSTUL ARTICOL 129c)
(1)În scopul realizarii obiectivelor mentionate la articolul 154, Comunitatea:
- stabileste un ansamblu de orientari care cuprinde obiectivele, prioritatile, precum si liniile directoare ale actiunilor preconizate în domeniul retelelor transeuropene; aceste orientari identifica proiecte de interes comun;
- pune în aplicare orice actiune care se poate dovedi necesara pentru a asigura interoperabilitatea retelelor, în special în domeniul armonizarii standardelor tehnice;
- poate sustine proiecte de interes comun sustinute de statele membre si definite în cadrul orientarilor mentionate la prima liniuta, în special sub forma de studii de fezabilitate, de garantii pentru împrumuturi sau de dobânzi reduse; de asemenea, Comunitatea poate contribui la finantarea, în statele membre, a unor proiecte specifice în domeniul infrastructurii de transporturi prin intermediul Fondului de Coeziune constituit în conformitate cu articolul 161.
Actiunea Comunitatii tine seama de viabilitatea economica potentiala a proiectelor.
(2)Statele membre îsi coordoneaza, în cooperare cu Comisia, politicile duse la nivel national care pot avea un impact semnificativ asupra realizarii obiectivelor mentionate la articolul 154. Comisia, în strânsa colaborare cu statele membre, poate adopta orice initiativa utila promovarii acestei coordonari.
(3)Comunitatea poate decide sa coopereze cu tari terte pentru promovarea proiectelor de interes comun si pentru asigurarea interoperabilitatii retelelor.
Art. 156: (FOSTUL ARTICOL 129d)
Orientarile si celelalte masuri mentionate la articolul 155 alineatul (1) se adopta de catre Consiliu, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor.
Orientarile si proiectele de interes comun care privesc teritoriul unui stat membru necesita aprobarea statului membru în cauza.
Art. 157: (FOSTUL ARTICOL 130)
(1)Comunitatea si statele membre vegheaza la asigurarea conditiilor necesare competitivitatii industriei Comunitatii.
În acest scop, în conformitate cu un sistem de piete deschise si concurentiale, actiunea acestora urmareste:
- sa accelereze adaptarea industriei la schimbarile structurale;
- sa încurajeze un mediu favorabil initiativei si dezvoltarii întreprinderilor din întreaga Comunitate si, în special, a întreprinderilor mici si mijlocii;
- sa încurajeze un mediu propice cooperarii dintre întreprinderi;
- sa favorizeze o exploatare mai buna a potentialului industrial al politicilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica.
(2)Statele membre se consulta reciproc, în cooperare cu Comisia si, în cazul în care este necesar, îsi coordoneaza actiunile. Comisia poate adopta orice initiativa utila promovarii acestei coordonari.
(3)Comunitatea contribuie la realizarea obiectivelor mentionate la alineatul (1) prin politicile si actiunile pe care le desfasoara în temeiul altor dispozitii prezentului tratat. Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, poate decide cu privire la unele masuri specifice menite sa sprijine actiunile întreprinse în statele membre pentru realizarea obiectivelor mentionate la alineatul (1).
Prezentul titlu nu constituie un temei pentru introducerea, de catre Comunitate, a vreunei masuri susceptibile sa provoace denaturari ale concurentei sau sa contina dispozitii fiscale sau dispozitii referitoare la drepturile si interesele lucratorilor salariati.
Art. 158: (FOSTUL ARTICOL 130a)
În scopul promovarii unei dezvoltari armonioase a Comunitatii în ansamblu, aceasta îsi dezvolta si desfasoara actiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice si sociale.
Comunitatea urmareste, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si a ramânerii în urma a regiunilor sau insulelor defavorizate, inclusiv a zonelor rurale.
Art. 159: (FOSTUL ARTICOL 130b)
Statele membre îsi conduc politicile economice si le coordoneaza în vederea realizarii, în egala masura, a obiectivelor mentionate la articolul 158. Formularea si punerea în aplicare a politicilor si actiunilor Comunitatii, precum si realizarea pietei interne tin seama de obiectivele mentionate la articolul 158 si participa la realizarea acestora. De asemenea, Comunitatea sustine realizarea acestor obiective prin actiunea pe care o întreprinde prin intermediul fondurilor structurale (Fondul European de Orientare si Garantare Agricola, sectiunea "Orientare"; Fondul Social European; Fondul European de Dezvoltare Regionala), al Bancii Europene de Investitii si al celorlalte instrumente financiare existente.
La fiecare trei ani, Comisia prezinta Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic si Social si Comitetului Regiunilor un raport privind progresele înregistrate în realizarea coeziunii economice si sociale si modul în care au contribuit la acest progres diferitele mijloace prevazute de prezentul articol. Acest raport este însotit, daca este cazul, de propuneri corespunzatoare.
În cazul în care se dovedesc necesare actiuni specifice, în afara Fondurilor, si fara a aduce atingere masurilor hotarâte în cadrul altor politici ale Comunitatii, Consiliul poate adopta astfel de actiuni, hotarând în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor.
Art. 160: (FOSTUL ARTICOL 130c)
Fondul European de Dezvoltare Regionala este menit sa contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Comunitate, prin participarea la dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor ramase în urma si la reconversia regiunilor industriale aflate în declin.
Art. 161: (FOSTUL ARTICOL 130d)
Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 162, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după ce a obţinut avizul conform al Parlamentului European şi după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, defineşte misiunile, obiectivele prioritare şi organizarea fondurilor structurale, ceea ce poate să implice regruparea fondurilor. Normele generale aplicabile fondurilor, precum şi dispoziţiile necesare pentru a asigura eficienţa şi coordonarea fondurilor între ele şi cu celelalte instrumente financiare existente se definesc, de asemenea, de Consiliu, hotărând în conformitate cu aceeaşi procedură.
Fondul de Coeziune, constituit de Consiliu prin aceeasi procedura, contribuie financiar la realizarea de proiecte în domeniul mediului si în acela al retelelor transeuropene de infrastructura a transporturilor.
Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, dupa avizul conform al Parlamentului European si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, în cazul în care perspectivele financiare multianuale aplicabile începând cu 1 ianuarie 2007 si acordul interinstitutional aferent sunt deja adoptate la aceasta data. În caz contrar, procedura prevazuta de prezentul alineat se aplica de la data adoptarii lor.
Art. 162: (FOSTUL ARTICOL 130e)
Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 şi după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, adoptă deciziile de aplicare privind Fondul European de Dezvoltare Regională.
În ceea ce priveste Fondul European de Orientare si de Garantare Agricola, sectiunea "Orientare", si Fondul Social European, se aplica în continuare articolele 37 si 148.
Art. 163: (FOSTUL ARTICOL 130f)
(1)Comunitatea are ca obiectiv consolidarea bazelor stiintifice si tehnologice ale industriei Comunitatii si favorizarea dezvoltarii competitivitatii sale internationale, precum si promovarea actiunilor de cercetare considerate necesare în conformitate cu alte capitole ale prezentului tratat.
(2)În acest scop, aceasta încurajeaza în întreaga Comunitate întreprinderile, inclusiv întreprinderile mici si mijlocii, centrele de cercetare si universitatile, în eforturile lor de cercetare si dezvoltare tehnologica de înalta calitate; aceasta sustine eforturile de cooperare ale acestora, urmarind, în special, sa permita întreprinderilor exploatarea deplina a potentialului pietei interne, îndeosebi prin deschiderea achizitiilor publice nationale, prin definirea normelor comune si prin eliminarea obstacolelor juridice si fiscale din calea acestei cooperari.
(3)Toate actiunile Comunitatii realizate în conformitate cu prezentul tratat în domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice, inclusiv actiunile cu caracter demonstrativ, sunt decise si puse în aplicare în conformitate cu dispozitiile prezentului titlu.
Art. 164: (FOSTUL ARTICOL 130g)
Urmarind aceste obiective, Comunitatea desfasoara urmatoarele actiuni care completeaza actiunile întreprinse în statele membre:
a)punerea în aplicare a programelor de cercetare, de dezvoltare tehnologica si demonstrative, promovând cooperarea cu si între întreprinderi, centre de cercetare si universitati;
b)promovarea cooperarii în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologica si demonstrativa comunitare cu tarile terte si organizatiile internationale;
c)propagarea si valorificarea rezultatelor activitatilor în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologica si demonstrativa comunitare;
d)stimularea formarii profesionale si a mobilitatii cercetatorilor din Comunitate.
Art. 165: (FOSTUL ARTICOL 130h)
(1)Comunitatea si statele membre îsi coordoneaza actiunile în domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice, în scopul asigurarii coerentei reciproce a politicilor nationale si a politicii comunitare.
(2)Comisia, în strânsa colaborare cu statele membre, poate adopta orice initiativa utila promovarii coordonarii mentionate la alineatul (1).
Art. 166: (FOSTUL ARTICOL 130i)
(1)Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251, după consultarea Comitetului Economic şi Social, adoptă un program-cadru multianual, în care sunt prevăzute toate acţiunile Comunităţii.
Programul-cadru:
- stabileste obiectivele stiintifice si tehnologice care trebuie realizate prin actiunile preconizate la articolul 164, precum si prioritatile conexe;
- indica liniile directoare ale acestor actiuni;
- stabileste cuantumul global maxim si conditiile de participare financiara a Comunitatii la programul-cadru, precum si cotele-parti alocate fiecarei actiuni preconizate.
(2)Programul-cadru se adapteaza sau completeaza în functie de evolutia situatiei.
(3)Programul-cadru este pus în aplicare prin intermediul unor programe specifice, dezvoltate în cadrul fiecarei actiuni. Fiecare program specific precizeaza conditiile de realizare, stabileste durata si prevede mijloacele considerate necesare. Totalul cuantumurilor considerate necesare, stabilite de programele specifice, nu poate depasi cuantumul global maxim stabilit pentru programul-cadru si pentru fiecare actiune.
(4)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Economic si Social, adopta programele specifice.
Art. 167: (FOSTUL ARTICOL 130j)
Pentru punerea în aplicare a programului-cadru multianual, Consiliul:
- stabileste normele de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare si universitatilor;
- stabileste normele aplicabile difuzarii rezultatelor cercetarii.
Art. 168: (FOSTUL ARTICOL 130k)
La punerea în aplicare a programului-cadru multianual pot fi decise programe complementare, la care participa numai anumite state membre care le asigura finantarea, sub rezerva unei participari eventuale a Comunitatii.
Consiliul adopta normele aplicabile programelor suplimentare, în special în domeniul difuzarii cunostintelor si al accesului altor state membre.
Art. 169: (FOSTUL ARTICOL 130l)
La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, Comunitatea poate prevedea, în acord cu statele membre în cauza, participarea la programe de cercetare si dezvoltare derulate de mai multe state membre, inclusiv participarea la structurile create pentru realizarea acestor programe.
Art. 170: (FOSTUL ARTICOL 130m)
La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, Comunitatea poate prevedea cooperarea în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologica si demonstrativa comunitare cu tari terte sau cu organizatii internationale.
Conditiile acestei cooperari pot face obiectul unor acorduri între Comunitate si tertele parti în cauza, care se negociaza si se încheie în conformitate cu articolul 300.
Art. 171: (FOSTUL ARTICOL 130n)
Comunitatea poate constitui întreprinderi comune sau orice alta structura necesara bunei desfasurari a programelor de cercetare, de dezvoltare tehnologica si demonstrative comunitare.
Art. 172: (FOSTUL ARTICOL 130o)
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Economic si Social, adopta dispozitiile prevazute la articolul 171.
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, adopta dispozitiile prevazute la articolele 167, 168 si 169. Adoptarea programelor complementare necesita acordul statelor membre în cauza.
Art. 173: (FOSTUL ARTICOL 130p)
La începutul fiecarui an, Comisia prezinta un raport Parlamentului European si Consiliului. Acest raport priveste în special activitatile desfasurate în materie de cercetare si de dezvoltare tehnologica si de propagare a rezultatelor în cursul anului precedent, precum si programul de lucru pe anul în curs.
Art. 174: (FOSTUL ARTICOL 130r)
(1)Politica Comunitatii în domeniul mediului contribuie la urmarirea obiectivelor de mai jos:
- conservarea, protectia si îmbunatatirea calitatii mediului;
- ocrotirea sanatatii persoanelor;
- utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale;
- promovarea pe plan international a unor masuri destinate sa faca fata problemelor regionale sau planetare de mediu.
(2)Politica Comunitatii în domeniul mediului urmareste un nivel de protectie ridicat, tinând seama de diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale Comunitatii. Aceasta se bazeaza pe principiile precautiei si actiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursa, a daunelor provocate mediului si pe principiul "poluatorul plateste".
În acest context, masurile de armonizare care raspund cerintelor în domeniul protectiei mediului presupun, în cazurile adecvate, o clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre sa ia, din motive de protectie a mediului fara caracter economic, masuri provizorii supuse unei proceduri comunitare de control.
(3)În elaborarea politicii sale în domeniul mediului, Comunitatea tine seama de:
- datele stiintifice si tehnice disponibile;
- conditiile de mediu din diferitele regiuni ale Comunitatii;
- avantajele si costurile care pot rezulta din actiune sau din inactiune;
- dezvoltarea economica si sociala a Comunitatii în ansamblul sau si de dezvoltarea echilibrata a regiunilor sale.
(4)În cadrul competentelor lor, Comunitatea si statele membre coopereaza cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente. Conditiile cooperarii Comunitatii pot face obiectul unor acorduri între aceasta si tertele parti în cauza, care se negociaza si se încheie în conformitate cu articolul 300.
Paragraful precedent nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internationale si de a încheia acorduri internationale.
Art. 175: (FOSTUL ARTICOL 130s)
(1)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, hotaraste cu privire la actiunile pe care Comunitatea urmeaza sa le întreprinda în vederea realizarii obiectivelor mentionate la articolul 174.
(2)Prin derogare de la procedura de decizie prevazuta la alineatul (1) si fara a aduce atingere articolului 95, Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European, a Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, adopta:
a)dispozitii în special de natura fiscala;
b)masuri privind:
- amenajarea teritoriului;
- administrarea cantitativa a resurselor de apa sau care au legatura directa sau indirecta cu disponibilitatea resurselor mentionate;
- exploatarea solurilor, cu exceptia managementului deseurilor;
c)masurile care aduc atingere în mod semnificativ optiunii unui stat membru între diferite surse de energie si structura generala a alimentarii sale cu energie.
Consiliul, hotarând în conditiile prevazute la primul paragraf, poate preciza domeniile vizate în prezentul alineat pentru care deciziile se iau cu majoritate calificata.
(3)În alte domenii, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor, adopta programe de actiune cu caracter general prin care se stabilesc obiectivele prioritare ce trebuie realizate.
Consiliul, hotarând în functie de conditiile prevazute la alineatul (1) sau (2), dupa caz, stabileste masurile necesare pentru punerea în aplicare a acestor programe.
(4)Fara a aduce atingere anumitor masuri cu caracter comunitar, statele membre asigura finantarea si aplicarea politicii în domeniul mediului.
(5)Fara a aduce atingere principiului "poluatorul plateste", în cazul în care o masura întemeiata pe alineatul (1) presupune costuri considerate disproportionate pentru autoritatile publice dintr-un stat membru, Consiliul prevede, în actul de adoptare a acelei masuri, dispozitiile corespunzatoare sub forma:
- unor derogari temporare si
- unui sprijin financiar din partea Fondului de Coeziune constituit în conformitate cu articolul 161.
Art. 176: (FOSTUL ARTICOL 130t)
Masurile de protectie adoptate în temeiul articolului 175 nu pot împiedica nici un stat membru sa mentina sau sa stabileasca masuri de protectie mai stricte. Aceste masuri trebuie sa fie compatibile cu prezentul tratat. Acestea sunt notificate Comisiei.
Art. 177: (FOSTUL ARTICOL 130u)
(1)Politica Comunitatii în domeniul cooperarii pentru dezvoltare, care este complementara politicilor statelor membre, favorizeaza:
- dezvoltarea economica si sociala durabila a tarilor în curs de dezvoltare si, în special, a celor mai defavorizate dintre ele;
- integrarea armonioasa si progresiva a tarilor în curs de dezvoltare în economia mondiala;
- combaterea saraciei în tarile în curs de dezvoltare.
(2)Politica Comunitatii în acest domeniu contribuie la obiectivul general al dezvoltarii si consolidarii democratiei si statului de drept, precum si la respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
(3)Comunitatea si statele membre îsi respecta angajamentele si tin seama de obiectivele pe care le-au acceptat în cadrul Organizatiei Natiunilor Unite si al altor organizatii internationale competente.
Art. 178: (FOSTUL ARTICOL 130v)
Comunitatea tine seama de obiectivele mentionate la articolul 177 în politicile pe care le pune în aplicare si care sunt susceptibile de a afecta tarile în curs de dezvoltare.
Art. 179: (FOSTUL ARTICOL 130w)
(1)Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta masurile necesare urmaririi obiectivelor prevazute la articolul 177. Masurile respective pot lua forma programelor multianuale.
(2)Banca Europeana de Investitii contribuie, în conformitate cu conditiile prevazute de statutul sau, la punerea în aplicare a masurilor mentionate la alineatul (1).
(3)Prezentul articol nu aduce atingere cooperarii cu tarile din Africa, din Caraibe si din Pacific în cadrul Conventiei ACP-CE.
Art. 180: (FOSTUL ARTICOL 130x)
(1)Comunitatea si statele membre îsi coordoneaza politicile în domeniul cooperarii pentru dezvoltare si se pun de acord cu privire la programele de asistenta, inclusiv în cadrul organizatiilor internationale si al conferintelor internationale. Acestea pot întreprinde actiuni comune. Statele membre contribuie, în cazul în care este necesar, la punerea în aplicare a programelor comunitare de asistenta.
(2)Comisia poate adopta orice initiativa utila pentru promovarea coordonarii mentionate la alineatul (1).
Art. 181: (FOSTUL ARTICOL 130y)
În cadrul competentelor lor, Comunitatea si statele membre coopereaza cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente. Conditiile cooperarii Comunitatii pot face obiectul unor acorduri între aceasta si tertele parti în cauza, care se negociaza si se încheie în conformitate cu articolul 300.
Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internationale si de a încheia acorduri internationale
Art. 181A
(1)Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, în special celor titlului XX, Comunitatea desfasoara, în cadrul competentelor sale, actiuni de cooperare economica, financiara si tehnica cu tari terte. Aceste actiuni sunt complementare celor întreprinse de statele membre si coerente cu politica de dezvoltare a Comunitatii.
Politica Comunitatii în acest domeniu contribuie la atingerea obiectivului general de dezvoltare si consolidare a democratiei si statului de drept, cât si a obiectivului de respectare a drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
(2)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, adopta masurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (1) Consiliul hotaraste în unanimitate cu privire la acordurile de asociere mentionate la articolul 310 si la acordurile care urmeaza sa se încheie cu statele candidate la aderarea la Uniune.
(3)În cadrul competentelor lor respective, Comunitatea si statele membre coopereaza cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente. Modalitatile de cooperare ale Comunitatii pot face obiectul unor acorduri între aceasta si partile terte interesate, care sunt negociate si încheiate în conformitate cu articolul 300.
Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internationale si de a încheia acorduri internationale.