Titlul vii - (FOSTUL TITLU VI) - POLITICA ECONOMICA SI MONETARA - Tratat din 25-mar-1957 DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE - VERSIUNE CONSOLIDATĂ

Acte UE

Jurnalul Oficial 325C

În vigoare
Versiune de la: 7 Iunie 2016
TITLUL VII:(FOSTUL TITLU VI) - POLITICA ECONOMICA SI MONETARA
Art. 98: (FOSTUL ARTICOL 102a)
Statele membre îsi conduc politicile economice pentru a contribui la realizarea obiectivelor Comunitatii, astfel cum sunt acestea definite la articolul 2 si în contextul orientarilor generale mentionate la articolul 99 alineatul (2). Statele membre si Comunitatea actioneaza în conformitate cu principiul unei economii de piata deschise, în care concurenta este libera, favorizând alocarea eficienta a resurselor, în conformitate cu principiile stabilite la articolul 4.
Art. 99: (FOSTUL ARTICOL 103)
(1)Statele membre îsi considera politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun si le coordoneaza în cadrul Consiliului, în conformitate cu articolul 98.
(2)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, elaboreaza un proiect privind orientarile generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Comunitatii si prezinta Consiliului European un raport în acest sens.
Consiliul European, pe baza raportului Consiliului, dezbate concluziile privind orientarile generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Comunitatii.
În temeiul acestor concluzii, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta o recomandare care stabileste aceste orientari generale. Consiliul informeaza Parlamentul European cu privire la recomandarea sa.
(3)În scopul asigurarii unei coordonari mai strânse a politicilor economice si a unei convergente durabile a performantelor economice ale statelor membre, Consiliul, în temeiul rapoartelor prezentate de Comisie, supravegheaza evolutia economica în fiecare dintre statele membre si în Comunitate, precum si conformitatea politicilor economice cu orientarile generale mentionate la alineatul (2) si efectueaza periodic o evaluare de ansamblu.
Pentru a realiza aceasta supraveghere multilaterala, statele membre transmit Comisiei informatii privind masurile importante pe care le-au adoptat în domeniul politicii lor economice, precum si orice alta informatie pe care o considera necesara.
(4)În cazul în care se constata, în cadrul procedurii prevazute la alineatul (3), ca politicile economice ale unui stat membru nu sunt conforme cu orientarile generale prevazute la alineatul (2) sau ca acestea risca sa compromita buna functionare a uniunii economice si monetare, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, poate adresa recomandarile necesare statului membru în cauza. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate decide sa faca publice recomandarile sale.
Presedintele Consiliului si Comisia raporteaza Parlamentului European cu privire la rezultatele supravegherii multilaterale. Presedintele Consiliului poate fi invitat sa se prezinte în fata comisiei competente a Parlamentului European în cazul în care Consiliul a facut publice recomandarile.
(5)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252, poate hotarî metodele procedurii de supraveghere multilaterala mentionata la alineatele (3) si (4) ale prezentului articol.
Art. 100: (FOSTUL ARTICOL 103a)
(1)Fara a aduce atingere celorlalte proceduri prevazute de prezentul tratat, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate decide masuri adecvate situatiei economice, în special în cazul în care apar dificultati grave în aprovizionarea cu anumite produse.
(2)În cazul în care un stat membru se confrunta cu dificultati sau este serios amenintat de dificultati grave, datorita unor catastrofe naturale sau unor evenimente exceptionale situate în afara controlului sau, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate acorda statului membru în cauza asistenta financiara comunitara, în anumite conditii. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la decizia adoptata.
Art. 101: (FOSTUL ARTICOL 104)
(1)Se interzice BCE şi băncilor centrale ale statelor membre, denumite în continuare «bănci centrale naţionale», să acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip de facilitate de credit instituţiilor sau organelor Comunităţii, administraţiilor publice centrale, autorităţilor regionale sau locale, celorlalte autorităţi publice, celorlalte organisme sau întreprinderi publice din statele membre; de asemenea, se interzice cumpărarea de titluri de creanţă direct de la acestea de către BCE sau de către băncile centrale naţionale.

(2)Alineatul (1) nu se aplică instituţiilor publice de credit care, în contextul furnizării de lichidităţi de către băncile centrale, beneficiază din partea băncilor centrale naţionale şi a BCE de acelaşi tratament ca şi instituţiile private de credit.

Art. 102: (FOSTUL ARTICOL 104a)
(1)Se interzice orice masura care nu se întemeiaza pe considerente de ordin prudential si care stabileste accesul preferential la institutiile financiare al institutiilor sau organelor comunitare, al autoritatilor administratiilor publice centrale, al autoritatile regionale sau locale, al celorlalte autoritati publice sau al altor organisme ori întreprinderi aflate în proprietate publica din statele membre.
(2)Pâna la l ianuarie 1994, Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252, precizeaza definitiile în vederea aplicarii interdictiei prevazute la alineatul (l).
Art. 103: (FOSTUL ARTICOL 104b)
(1)Comunitatea nu răspunde şi nu îşi asumă angajamentele autorităţilor administraţiilor publice centrale, ale autorităţilor regionale sau locale, ale celorlalte autorităţi publice sau ale altor organisme ori întreprinderi publice dintr-un stat membru, fără a aduce atingere garanţiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific. Un stat membru nu răspunde şi nu îşi asumă angajamentele autorităţilor administraţiilor publice centrale, ale autorităţilor regionale sau locale, ale celorlalte autorităţi publice sau ale altor organisme ori întreprinderi publice din alt stat membru, fără a aduce atingere garanţiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific.

(2)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252, poate preciza, daca este cazul, definitiile pentru aplicarea interdictiilor prevazute la articolul 101 si de prezentul articol.
Art. 104: (FOSTUL ARTICOL 104c)
(1)Statele membre evita deficitele publice excesive.
(2)Pentru a identifica erorile evidente, Comisia supravegheaza evolutia situatiei bugetare si a nivelului datoriei publice în statele membre. Comisia examineaza în special daca disciplina bugetara a fost respectata, pe baza urmatoarelor doua criterii:
a)daca raportul dintre deficitul public planificat sau real si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu exceptia cazului în care:
- raportul s-a diminuat în mod semnificativ si constant si atinge un nivel apropiat de valoarea de referinta, sau
- depasirea valorii de referinta este exceptionala si temporara si respectivul raport se mentine aproape de valoarea de referinta;
b)daca raportul dintre datoria publica si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu exceptia cazului în care acest raport se diminueaza suficient si se apropie de valoarea de referinta într-un ritm satisfacator.
Valorile de referinta sunt precizate în Protocolul privind procedura aplicabila deficitelor excesive, care este anexat la prezentul tratat.
(3)În cazul în care un stat membru nu îndeplineste cerintele acestor criterii sau ale unuia dintre ele, Comisia elaboreaza un raport. Raportul Comisiei examineaza de asemenea daca deficitul public depaseste cheltuielile publice de investitii si tine seama de toti ceilalti factori relevanti, inclusiv de pozitia economica si bugetara pe termen mediu a statului membru.
De asemenea, Comisia poate întocmi un raport în cazul în care, desi au fost respectate cerintele care decurg din criterii, considera ca exista un risc de producere a unui deficit excesiv într-un stat membru.
(4)Comitetul mentionat la articolul 114 emite un aviz cu privire la raportul Comisiei.
(5)În cazul în care Comisia considera ca exista un deficit excesiv într-un stat membru sau ca un astfel de deficit se poate produce, aceasta adreseaza Consiliului un aviz.
(6)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, tinând seama de eventualele observatii ale statului membru în cauza si dupa o evaluare globala, decide daca exista sau nu un deficit excesiv.
(7)În cazul în care, în conformitate cu alineatul (6), decide ca exista un deficit excesiv, Consiliul adreseaza recomandari statului membru în cauza pentru ca acesta sa puna capat situatiei într-un termen dat. Sub rezerva dispozitiilor alineatul (8), aceste recomandari nu sunt facute publice.
(8)În cazul în care Consiliul constata ca în termenul indicat nu s-a întreprins nici o actiune eficienta ca raspuns la recomandarile sale, acesta poate face publice recomandarile sale.
(9)În cazul în care un stat membru continua sa nu dea curs recomandarilor Consiliului, acesta poate hotarî sa someze statul membru în cauza ca, într-un termen dat, sa adopte masurile de reducere a deficitului, reducere pe care Consiliul o considera necesara pentru remedierea situatiei.
Într-un asemenea caz, Consiliul poate cere statului membru în cauza sa prezinte rapoarte potrivit unui calendar precis, pentru a putea examina eforturile de ajustare acceptate de acest stat membru.
(10)Dreptul la actiune prevazut la articolele 226 si 227 nu poate fi exercitat în cadrul alineatelor (1) - (9) din prezentul articol.
(11)Atât timp cât un stat membru nu se conformeaza unei decizii luate în temeiul alineatului (9), Consiliul poate decide sa aplice sau, daca este cazul, sa intensifice una sau mai multe dintre masurile urmatoare:
- sa solicite statului membru în cauza sa publice informatii suplimentare, care urmeaza sa fie precizate de Consiliu, înainte de a emite obligatiuni si titluri;
- sa invite Banca Europeana de Investitii sa-si revizuiasca politica de împrumuturi fata de statul membru în cauza;
- sa solicite statului membru în cauza sa constituie, pe lânga Comunitate, pâna la data la care Consiliul considera ca deficitul excesiv a fost corectat, un depozit fara dobânda într-un cuantum corespunzator;
- sa aplice amenzi într-un cuantum corespunzator.
Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la deciziile luate.
(12)Consiliul abroga, în tot sau în parte, deciziile sale mentionate la alineatele (6) - (9) si (11) în masura în care, din punctul sau de vedere, considera ca deficitul excesiv din statul membru în cauza a fost corectat. În cazul în care, anterior, Consiliul a facut publice recomandarile sale, acesta declara public, de îndata ce a fost abrogata decizia mentionata la alineatul (8), ca în statul membru respectiv nu mai exista deficit excesiv.
(13)În cazul în care adopta deciziile mentionate la alineatele (7) - (9), (11) si (12), Consiliul hotaraste, la recomandarea Comisiei, cu o majoritate de doua treimi din voturile membrilor sai, ponderate în conformitate cu articolul 205 alineatul (2), voturile reprezentantului statului membru respectiv nefiind luate în considerare.
(14)Dispozitiile suplimentare referitoare la punerea în aplicare a procedurii prevazute de prezentul articol sunt cuprinse în Protocolul privind procedura aplicabila deficitelor excesive, anexat prezentului tratat.
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a BCE, adopta dispozitiile corespunzatoare care vor înlocui protocolul respectiv.
Sub rezerva celorlalte dispozitii din prezentul alineat, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, stabileste, pâna la l ianuarie 1994, normele si definitiile pentru aplicarea dispozitiilor protocolului mentionat.
Art. 105: (FOSTUL ARTICOL 105)
(1)Obiectivul principal al SEBC este menţinerea stabilităţii preţurilor. Fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea preţurilor, SEBC sprijină politicile economice generale din Comunitate cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Comunităţii, definite la articolul 2. SEBC acţionează în conformitate cu principiul unei economii de piaţă deschise în care concurenţa este liberă, favorizând alocarea eficientă a resurselor şi respectând principiile stabilite la articolul 4.
Misiunile fundamentale care urmează să fie îndeplinite prin intermediul SEBC sunt:
- definirea şi punerea în aplicare a politicii monetare a Comunităţii;
- efectuarea operaţiunilor de schimb valutar în conformitate cu articolul 111;
- deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
- promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi.
Alineatul (2) a treia liniuţă se aplică fără a aduce atingere deţinerii şi administrării, de către guvernele statelor membre, a unor fonduri de rulment în valută.
BCE este consultată:
- cu privire la orice act comunitar propus în domeniile care ţin de competenţele sale;
- de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare din domeniile care ţin de competenţele sale, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 107 alineatul (6).
În domeniile care ţin de competenţele sale, BCE poate prezenta avize instituţiilor sau organelor comunitare corespunzătoare sau autorităţilor naţionale.
SEBC contribuie la buna desfăşurare a politicilor promovate de autorităţile competente în ceea ce priveşte supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar.
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea BCE şi cu avizul conform al Parlamentului European, poate încredinţa BCE misiuni speciale privind politicile în materia supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi a altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări.

(2)Misiunile fundamentale ale SEBC constau în:
- definirea si punerea în aplicare a politicii monetare a Comunitatii;
- efectuarea operatiunilor de schimb în conformitate cu articolul 111;
- detinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
- promovarea bunei functionari a sistemelor de plati.
(3)Alineatul (2) a treia liniuta se aplica fara a aduce atingere detinerii si administrarii, de catre guvernele statelor membre, a unor fonduri de rulment în valuta.
(4)BCE este consultata:
- cu privire la orice act comunitar propus în domeniile care tin de competentele sale;
- de autoritatile nationale, cu privire la orice proiect de reglementare din domeniile care tin de competentele sale, dar în limitele si în conditiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 107 alineatul (6).
În domeniile care tin de competentele sale, BCE poate prezenta avize institutiilor sau organelor comunitare corespunzatoare sau autoritatilor nationale.
(5)SEBC contribuie la buna desfasurare a politicilor promovate de autoritatile competente privind controlul prudential al institutiilor de credit si la stabilitatea sistemului financiar.
(6)Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei, dupa consultarea BCE si cu avizul conform al Parlamentului European, poate încredinta BCE misiuni speciale privind politicile în materia controlului prudential al institutiilor de credit si al altor institutii financiare, cu exceptia societatilor de asigurari.
Art. 106: (FOSTUL ARTICOL 105a)
(1)BCE este singura abilitată să autorizeze emisiunea de bancnote în Comunitate. BCE şi băncile centrale naţionale pot emite astfel de bancnote. Bancnotele emise de BCE şi de băncile centrale naţionale sunt singurele care au statutul de mijloc legal de plată în cadrul Comunităţii.

(2)Statele membre pot emite moneda metalica, sub rezerva aprobarii de catre BCE a volumului emisiunii. Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 252 si dupa consultarea BCE, poate adopta masuri de armonizare a valorilor unitare si a specificatiilor tehnice ale tuturor monedelor metalice destinate punerii în circulatie, în masura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea bunei lor circulatii în Comunitate.
Art. 107: (FOSTUL ARTICOL 106)
(1)SEBC este constituit din BCE si din bancile centrale nationale.
(2)BCE are personalitate juridica.
(3)SEBC este condus de organele de decizie ale BCE, care sunt: Consiliul guvernatorilor şi Comitetul executiv.

(4)Statutul SEBC este definit într-un protocol anexat la prezentul tratat.
(5)Articolele 5.1, 5.2, 5.3, 17, 18, 19.1, 22, 23, 24, 26, 32.2, 32.3, 32.4, 32.6, 33.1 litera (a) si 36 din Statutul SEBC pot fi modificate de Consiliu, hotarând fie cu majoritate calificata la recomandarea BCE si dupa consultarea Comisiei, fie în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE. În ambele cazuri este necesar avizul conform al Parlamentului European.
(6)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a BCE, fie la recomandarea BCE si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, adopta dispozitiile prevazute la articolele 4, 5.4, 19.2, 20, 28.1, 29.2, 30.4 si 34.3 din Statutul SEBC.
Art. 108: (FOSTUL ARTICOL 107)
În exercitarea competentelor si în îndeplinirea misiunilor si îndatoririlor care le-au fost conferite prin prezentul tratat si prin Statutul SEBC, BCE, bancile centrale nationale si membrii organelor de decizie ale acestora nu pot solicita si nici accepta instructiuni din partea institutiilor sau organelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau a oricarui alt organism. Institutiile si organele comunitare, precum si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu încerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale bancilor centrale nationale în îndeplinirea misiunii lor.
Art. 109: (FOSTUL ARTICOL 108)
Fiecare stat membru asigura, cel mai târziu la data instituirii SEBC, compatibilitatea legislatiei sale interne, inclusiv a statutului bancii sale centrale nationale, cu prezentul tratat si cu Statutul SEBC.
Art. 110: ( FOSTUL ARTICOL 108a)
(1)Pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate SEBC, în conformitate cu prezentul tratat şi în condiţiile stabilite de Statutul SEBC, BCE adoptă:
- regulamente în măsura necesară îndeplinirii misiunilor definite la articolul 3.1 prima liniuţă, la articolul 19.1, 22 sau 25.2 din Statutul SEBC, precum şi în cazurile prevăzute de actele Consiliului menţionate la articolul 107 alineatul (6);
- deciziile necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate SEBC în conformitate cu prezentul tratat şi cu Statutul SEBC;
- recomandări şi avize.

(2)Regulamentul are aplicabilitate generala. Toate dispozitiile acestuia sunt obligatorii si se aplica direct pe teritoriul tuturor statelor membre.
Recomandarile si avizele nu sunt obligatorii.
Toate dispozitiile deciziei sunt obligatorii pentru destinatarii pe care îi desemneaza.
Articolele 253, 254 si 256 se aplica regulamentelor si deciziilor adoptate de BCE.
BCE poate hotarî publicarea deciziilor, recomandarilor si avizelor sale.
(3)În limitele si în conditiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 107 alineatul (6), BCE este abilitata sa aplice întreprinderilor amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu în cazul nerespectarii regulamentelor si deciziilor sale.
Art. 111: (FOSTUL ARTICOL 109)
(1)Prin derogare de la articolul 300, Consiliul, hotarând în unanimitate la recomandarea BCE sau a Comisiei, dupa consultarea BCE în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preturilor si dupa consultarea Parlamentului European, în conformitate cu procedura stabilita la alineatul (3) pentru aranjamentele prevazute de acesta, poate încheia acorduri formale privind sistemul ratelor de schimb pentru ECU în raport cu monedele necomunitare. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea BCE sau a Comisiei si dupa consultarea BCE în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preturilor, poate adopta, modifica sau renunta la cursurile centrale ale ECU în sistemul ratelor de schimb. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la adoptarea, modificarea sau renuntarea la cursurile centrale ale ECU.
(2)În lipsa unui sistem al ratelor de schimb în raport cu una sau mai multe monede necomunitare în întelesul alineatului (1), Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, la recomandarea Comisiei si dupa consultarea BCE, sau la recomandarea BCE, poate formula orientarile generale ale politicii de schimb în raport cu aceste monede. Aceste orientari generale nu aduc atingere obiectivului prin-cipal al SEBC, si anume mentinerea stabilitatii preturilor.
(3)Prin derogare de la articolul 300, în cazul în care acordurile asupra unor chestiuni referitoare la regimul monetar sau de schimb trebuie sa faca obiectul negocierilor între Comunitate si unul sau mai multe state sau organizatii internationale, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei si dupa consultarea BCE, decide asupra aranjamentelor de negociere si încheiere a acestor acorduri. Aceste aranjamente trebuie sa asigure exprimarea de catre Comunitate a unei pozitii unice. Comisia este asociata pe deplin în negocieri.
Acordurile încheiate în conformitate cu prezentul alineat sunt obligatorii pentru institutiile Comunitatii, pentru BCE si pentru statele membre.
(4)Sub rezerva alineatului (1), Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, decide cu privire la pozitia pe care o ocupa Comunitatea la nivel international în ce priveste chestiunile care prezinta un interes special pentru uniunea economica si monetara si la reprezentarea sale, în conformitate cu repartizarea competentelor prevazuta la articolele 99 si 105.
(5)Fara a aduce atingere competentelor si acordurilor comunitare în domeniul uniunii economice si monetare, statele membre pot negocia în cadrul organismelor internationale si pot încheia acorduri internationale.
Art. 112: (FOSTUL ARTICOL 109a)
(1)Consiliul guvernatorilor BCE este constituit din membrii Comitetului executiv al BCE şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale.

(2)_
a)Comitetul executiv este constituit din preşedinte, un vicepreşedinte şi alţi patru membri.
b)Preşedintele, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai Comitetului executiv sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul şefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului guvernatorilor BCE, dintre persoane a căror autoritate şi experienţă profesională în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute.
Mandatul acestora este pe termen de opt ani şi nu poate fi reînnoit. Doar resortisanţii statelor membre pot fi membri ai Comitetului executiv.

Art. 113: (FOSTUL ARTICOL 109b)
(1)Presedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot sa participe fara drept de vot la reuniunile Consiliului Guvernatorilor BCE.
Presedintele Consiliului poate propune o motiune spre deliberare Consiliului Guvernatorilor BCE.
(2)Presedintele BCE este invitat sa participe la reuniunile Consiliului în cazul în care acesta delibereaza asupra problemelor referitoare la obiectivele si misiunile SEBC.
(3)BCE prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comisiei, precum si Consiliului European un raport anual privind activitatea SEBC si politica monetara din anul precedent si din anul în curs. Presedintele BCE prezinta acest raport Consiliului si Parlamentului European, care poate organiza o dezbatere generala pe acest temei.
Preşedintele BCE şi ceilalţi membri ai Comitetului executiv pot, la cererea Parlamentului European sau din proprie iniţiativă, să fie audiaţi de comisiile competente ale Parlamentului European.

Art. 114: (FOSTUL ARTICOL 109c)
(1)În vederea promovarii coordonarii politicilor statelor membre în masura necesara functionarii pietei interne, se înfiinteaza un Comitet Monetar cu caracter consultativ.
Acest Comitet are misiunea:
- sa urmareasca situatia monetara si financiara a statelor membre si a Comunitatii, precum si regimul general al platilor statelor membre si sa prezinte cu regularitate Consiliului si Comisiei un raport în aceasta privinta;
- sa formuleze avize, la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie initiativa, destinate acestor institutii;
- fara a aduce atingere articolului 207, sa contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului mentionate la articolele 59 si 60, la articolul 99 alineatele (2), (3), (4) si (5), la articolele 100, 102, 103 si 104, la articolul 116 alineatul (2), la articolul 117 alineatul (6), la articolele 119 si 120, la articolul 121 alineatul (2) si la articolul 122 alineatul (1);
- sa examineze, cel putin o data pe an, situatia circulatiei capitalurilor si a libertatii platilor, astfel cum rezulta acestea din aplicarea prezentului tratat si din masurile luate de Consiliu; aceasta examinare se refera la toate masurile privind circulatia capitalurilor si platile; Comitetul prezinta Consiliului si Comisiei un raport cu privire la rezultatele acestei examinari.
Statele membre si Comisia desemneaza, fiecare în parte, doi membri ai Comitetului monetar.
(2)La începutul celei de-a treia etape se înfiinteaza un Comitet Economic si Financiar. Comitetul Monetar mentionat la alineatul (1) se dizolva.
Comitetul Economic si Financiar are urmatoarele misiuni:
- sa formuleze avize, la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie initiativa, destinate acestor institutii;
- sa urmareasca situatia economica si financiara a statelor membre si a Comunitatii si sa prezinte periodic un raport Consiliului si Comisiei în aceasta privinta, în special cu privire la relatiile financiare cu tarile terte si cu institutiile internationale;
- fara a aduce atingere articolului 207, sa contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului mentionate la articolele 59 si 60, la articolul 99 alineatele (2), (3), (4) si (5), la articolele 100, 102, 103 si 104, la articolul 105 alineatul (6), la articolul 106 alineatul (2), la articolul 107 alineatele (5) si (6), la articolele 111, 119, 120 alineatele (2) si (3), la articolul 122 alineatul (2) si la articolul 123 alineatele (4) si (5) si sa aduca la îndeplinire celelalte misiuni consultative si pregatitoare care îi sunt încredintate de Consiliu;
- sa examineze cel putin o data pe an situatia privind circulatia capitalurilor si libertatea platilor, astfel cum rezulta din aplicarea tratatului si a masurilor luate de Consiliu; aceasta examinare are în vedere toate masurile referitoare la circulatia capitalurilor si la plati; Comitetul prezinta Comisiei si Consiliului un raport privind rezultatele acestei examinari.
Statele membre, Comisia si BCE numesc fiecare cel mult doi membri ai Comitetului.
(3)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE si a Comitetului mentionat de prezentul articol, adopta normele referitoare la compunerea Comitetului Economic si Financiar. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European în legatura cu aceasta decizie.
(4)Pe lânga misiunile stabilite la alineatul (2), daca si în masura în care exista state membre care beneficiaza de o derogare în temeiul articolelor 122 si 123, Comitetul urmareste situatia monetara si financiara, precum si regimul general al platilor acestor state membre si prezinta periodic un raport Consiliului si Comisiei cu privire la aceasta.
Art. 115: (FOSTUL ARTICOL 109d)
Pentru chestiunile aflate sub incidenta articolului 99 alineatul (4), a articolului 104, cu exceptia alineatului (14), a articolelor 111, 121, 122 si a articolului 123 alineatele (4) si (5), Consiliul sau un stat membru poate cere Comisiei sa formuleze, dupa caz, o recomandare sau o propunere. Comisia examineaza aceasta cerere si prezinta fara întârziere concluziile sale Consiliului.
Art. 116: (FOSTUL ARTICOL 109e)
(1)A doua etapa a realizarii uniunii economice si monetare începe la l ianuarie 1994.
(2)Înainte de aceasta data:
a)fiecare stat membru:
- adopta, în raport cu necesitatile, masurile corespunzatoare pentru a se conforma interdictiilor mentionate la articolul 56, articolul 101 si articolul 102 alineatul (1);
- stabileste, în cazul în care este necesar, pentru a permite evaluarea prevazuta la litera (b), programe multianuale destinate sa asigure convergenta durabila necesara realizarii uniunii economice si monetare, si în special în ceea ce priveste stabilitatea preturilor si caracterul solid al finantelor publice;
b)Consiliul, pe baza unui raport al Comisiei, evalueaza progresele realizate în materie de convergenta economica si monetara, în special în ceea ce priveste stabilitatea preturilor si caracterul solid al finantelor publice, precum si progresele realizate în aplicarea legislatiei comunitare referitoare la piata interna.
(3)Articolul 101, articolul 102 alineatul (1), articolul 103 alineatul (1) si articolul 104, cu exceptia alineatelor (1), (9), (11) si (14), se aplica de la începutul celei de-a doua etape.
- Articolul 100 alineatul (2), articolul 104 alineatele (1), (9) si (11), articolele 105, 106, 108, 111, 112 si 113 si articolul 114 alineatele (2) si (4) se aplica de la începutul celei de-a treia etape.
(4)În cursul celei de-a doua etape, statele membre se straduiesc sa evite deficitele publice excesive.
(5)În cursul celei de-a doua etape, fiecare stat membru initiaza, daca este cazul, procesul care sa conduca la independenta bancii sale centrale, în conformitate cu dispozitiile articolului 109.
Art. 117: (FOSTUL ARTICOL 109f)
(1)Cu începere de la data trecerii la cea de-a doua etapa, se înfiinteaza si îsi exercita activitatea un Institut Monetar European, denumit în continuare "IME"; acesta are personalitate juridica si este condus si administrat de catre un Consiliu constituit dintr-un presedinte si din guvernatorii bancilor centrale nationale, dintre care unul este vicepresedinte.
Presedintele este numit de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului IME si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului. Presedintele este ales dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Presedintele IME trebuie sa fie resortisant al unui stat membru. Consiliul IME numeste vicepresedintele.
Statutul IME figureaza într-un protocol anexat la prezentul tratat.
(2)IME:
- consolideaza cooperarea dintre bancile centrale nationale;
- consolideaza coordonarea politicilor monetare ale statelor membre pentru a asigura stabilitatea preturilor;
- supervizeaza functionarea Sistemului Monetar European;
- desfasoara consultari privind problemele care sunt de competenta bancilor centrale nationale si care afecteaza stabilitatea institutiilor si pietelor financiare;
- preia functiile asumate pâna atunci de Fondul European de Cooperare Monetara, care se desfiinteaza; procedura de desfiintare se stabileste în statutul IME;
- faciliteaza utilizarea ECU si îi supravegheaza dezvoltarea, inclusiv buna functionare a sistemului de compensatii în ECU.
(3)În vederea pregatirii celei de-a treia etape, IME:
- pregateste instrumentele si procedurile necesare aplicarii politicii monetare unice în cursul celei de-a treia etape;
- încurajeaza, în cazul în care este necesar, armonizarea regulilor si practicilor privind colectarea datelor, elaborarea si difuzarea statisticilor în domeniul care este de competenta sa;
- elaboreaza regulile operatiunilor care trebuie întreprinse de bancile centrale nationale în cadrul SEBC;
- încurajeaza eficacitatea platilor transfrontaliere;
- supervizeaza pregatirea tehnica a biletelor de banca în ECU.
Pâna la 31 decembrie 1996 cel târziu, IME precizeaza cadrul reglementar, organizatoric si logistic de care SEBC are nevoie pentru a-si îndeplini sarcinile în a treia etapa. La data instituirii sale, acest cadru se prezinta BCE, care decide în aceasta privinta.
(4)Hotarând cu majoritate de doua treimi din membrii Consiliului sau, IME poate:
- sa formuleze avize sau recomandari privind orientarea generala a politicii monetare si a politicii de schimb, precum si masurile aferente acestora luate în fiecare stat membru;
- sa prezinte guvernelor si Consiliului avize sau recomandari privind politicile susceptibile sa afecteze situatia monetara interna sau externa în Comunitate si, în special, functionarea Sistemului Monetar European;
- sa adreseze recomandari autoritatilor monetare din statele membre privind realizarea politicii lor monetare.
(5)IME poate decide în unanimitate sa faca publice avizele si recomandarile sale.
(6)IME este consultat de Consiliu în legatura cu orice act comunitar propus în domeniul care este de competenta sa.
În limitele si în conditiile stabilite de Consiliu, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a IME, acesta din urma este consultat de catre autoritatile statelor membre în legatura cu orice proiect legislativ în domeniul care este de competenta sa.
(7)Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a IME, poate sa-i încredinteze IME alte sarcini pentru pregatirea celei de-a treia etape.
(8)În cazurile în care prezentul tratat confera BCE un rol consultativ, pâna la înfiintarea BCE referirile la aceasta sunt considerate ca referiri la IME.
(9)În cursul celei de-a doua etape, se considera ca termenul "BCE" din articolele 230, 232, 233, 234, 237 si 288 se refera la IME.
Art. 118: (FOSTUL ARTICOL 109g)
Compozitia valutara a cosului ECU ramâne neschimbata.
Înca de la începutul celei de-a treia etape, valoarea ECU se stabileste în mod irevocabil, în conformitate cu articolul 123 alineatul (4).
Art. 119: (FOSTUL ARTICOL 109h)
(1)În caz de dificultati sau în cazul riscului aparitiei unor dificultati grave pentru balanta de plati a unui stat membru, provenind fie dintr-un dezechilibru global al balantei, fie din natura devizelor de care acesta dispune, si care pot compromite în special functionarea pietei comune sau realizarea treptata a politicii comerciale comune, Comisia examineaza fara întârziere situatia acestui stat, precum si actiunea pe care a întreprins-o sau pe care poate sa o întreprinda în conformitate cu dispozitiile prezentului tratat, utilizând toate mijloacele de care aceasta dispune. Comisia indica masurile pe care le recomanda spre adoptare statului în cauza.
În cazul în care actiunea întreprinsa de un stat membru si masurile sugerate de Comisie nu par suficiente pentru a depasi dificultatile sau riscurile aparitiei unor dificultati, Comisia recomanda Consiliului, dupa consultarea Comitetului mentionat la articolul 114, acordarea asistentei reciproce si normele corespunzatoare.
Comisia informeaza periodic Consiliul în legatura cu situatia respectiva si cu evolutia acesteia.
(2)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, acorda asistenta reciproca; acesta adopta directivele sau deciziile de stabilire a conditiilor si normelor asistentei. Asistenta reciproca poate lua, în special, forma:
a)unei actiuni concertate pe lânga alte organizatii internationale carora li se pot adresa statele membre;
b)unor masuri necesare pentru a evita devierile schimburilor comerciale în cazul în care tara în dificultate mentine sau restabileste restrictii cantitative fata de tarile terte;
c)acordarii de credite limitate din partea altor state membre, sub rezerva acordului acestora.
(3)În cazul în care Consiliul nu a acordat asistenta reciproca recomandata de Comisie sau în care asistenta reciproca acordata si masurile luate sunt insuficiente, Comisia autorizeaza statul aflat în dificultate sa ia masurile de salvgardare ale caror conditii si norme le defineste.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate revoca aceasta autorizare si modifica aceste conditii si norme.
(4)Sub rezerva dispozitiilor articolului 122 alineatul (6), prezentul articol nu se mai aplica de la începutul celei de a treia etape.
Art. 120: (FOSTUL ARTICOL 109i)
(1)În cazul aparitiei unei crize neprevazute în balanta de plati si daca o decizie în întelesul articolului 119 alineatul (2) nu se ia de îndata, statul membru în cauza poate adopta, cu titlu provizoriu, masurile de salvgardare necesare. Aceste masuri trebuie sa provoace perturbari minime în functionarea pietei comune si sa nu depaseasca limita absolut necesara pentru remedierea dificultatilor neprevazute care au aparut.
(2)Comisia si celelalte state membre trebuie sa fie informate cu privire la aceste masuri de salvgardare cel târziu la data la care acestea intra în vigoare. Comisia poate recomanda Consiliului acordarea asistentei reciproce în conformitate cu articolul 119.
(3)Pe baza avizului Comisiei si dupa consultarea Comitetului mentionat la articolul 114, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate decide ca statul respectiv este obligat sa modifice, sa suspende sau sa elimine masurile de salvgardare mentionate mai sus.
(4)Sub rezerva dispozitiilor articolului 122 alineatul (6), prezentul articol nu se mai aplica de la începutul celei de-a treia etape.
Art. 121: (FOSTUL ARTICOL 109j)
(1)Comisia si IME prezinta Consiliului un raport privind progresele efectuate de statele membre în îndeplinirea obligatiilor care le revin pentru realizarea uniunii economice si monetare. Aceste rapoarte examineaza în special daca legislatia interna a fiecarui stat membru, inclusiv statutul bancii centrale nationale, este compatibila cu articolele 108 si 109 din prezentul tratat si cu Statutul SEBC. Rapoartele examineaza, de asemenea, daca a fost realizat un grad înalt de convergenta durabila, analizând în ce masura fiecare stat membru a îndeplinit urmatoarele criterii:
- realizarea unui grad înalt de stabilitate a preturilor; acesta rezulta dintr-o rata a inflatiei apropiata de rata a cel mult trei state membre care au cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preturilor;
- caracterul solid al finantelor publice; acesta rezulta dintr-o situatie bugetara care nu cunoaste deficit public excesiv în întelesul articolului 104 alineatul (6);
- respectarea limitelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul ratei de schimb din Sistemul Monetar European, timp de cel putin doi ani, fara devalorizarea monedei în raport cu cea a altui stat membru;
- caracterul durabil al convergentei atinse de statul membru si al participarii sale la mecanismul ratei de schimb din Sistemul Monetar European, care se reflecta în nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung.
Cele patru criterii prevazute de prezentul alineat si perioadele relevante pe durata carora fiecare dintre acestea trebuie sa fie respectat sunt precizate într-un protocol anexat la prezentul tratat. Rapoartele Comisiei si ale IME iau de asemenea în considerare dezvoltarea ECU, rezultatele integrarii pietelor, situatia si evolutia balantelor de plati curente, precum si o examinare a evolutiei costurilor salariale unitare si a altor indici de preturi.
(2)Pe baza acestor rapoarte, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, evalueaza:
- pentru fiecare stat membru, daca îndeplineste conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice;
- daca majoritatea statelor membre îndeplineste conditiile necesare pentru a adopta o moneda unica,
si transmite concluziile sale, sub forma de recomandari, Consiliului întrunit la nivelul sefilor de stat si de guvern. Parlamentul European este consultat si îsi transmite avizul Consiliului întrunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern.
(3)Luând în considerare în mod corespunzator rapoartele mentionate la alineatul (1) si avizul Parlamentului European mentionat la alineatul (2), Consiliul, întrunit la nivelul sefilor de stat si de guvern, hotarând cu majoritate calificata cel târziu pâna la 31 decembrie 1996:
- decide, pe baza recomandarilor Comisiei, mentionate la alineatul (2), daca majoritatea statelor membre îndeplineste conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice;
- decide daca este cazul, pentru Comunitate, sa intre în cea de a treia etapa,
si, în cazul unui raspuns afirmativ,
- stabileste data intrarii în vigoare a celei de a treia etape.
(4)În cazul în care la sfârsitul anului 1997 nu a fost stabilita data începutului celei de-a treia etape, aceasta începe la l ianuarie 1999. Pâna la l iulie 1998, Consiliul, întrunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern, dupa repetarea procedurii prevazute la alineatele (1) si (2), cu exceptia celei de-a doua liniute din alineatul (2), tinând seama de rapoartele mentionate la alineatul (1) si de avizul Parlamentului European, confirma, cu majoritate calificata si pe baza recomandarilor Consiliului mentionate la alineatul (2), care sunt statele membre ce îndeplinesc conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice.
Art. 122: (FOSTUL ARTICOL 109k)
(1)În cazul în care, în conformitate cu articolul 121 alineatul (3), a fost luata decizia privind stabilirea datei, Consiliul, pe baza recomandarilor sale mentionate la articolul 121 alineatul (2), hotarând cu majoritate calificata la recomandarea Comisiei, decide daca unele dintre statele membre fac obiectul unei derogari, astfel cum este aceasta definita la alineatul (3) al prezentului articol si, în caz afirmativ, care sunt aceste state. Aceste state membre sunt denumite în continuare "state membre care fac obiectul unei derogari".
În cazul în care Consiliul a confirmat, în temeiul articolului 121 alineatul (4), care sunt acele state membre care îndeplinesc conditiile necesare pentru adoptarea unei monede unice, statele membre care nu îndeplinesc aceste conditii fac obiectul unei derogari, astfel cum este aceasta definita la alineatul (3) al prezentului articol. Aceste state membre sunt denumite în continuare "state membre care fac obiectul unei derogari".
(2)Cel putin o data la doi ani sau la cererea unui stat membru care face obiectul unei derogari, Comisia si BCE prezinta un raport Consiliului, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 121 alineatul (1). Dupa consultarea Parlamentului European si dupa discutarea în cadrul Consiliului întrunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, decide care state membre ce fac obiectul unei derogari îndeplinesc conditiile necesare pe baza criteriilor stabilite de articolul 121 alineatul (1) si pune capat derogarilor privind aceste state membre.
(3)O derogare în întelesul alineatului (1) implica faptul ca urmatoarele articole nu se aplica statului membru respectiv: articolul 104 alineatele (9) si (11), articolul 105 alineatele (1), (2), (3) si (5), articolele 106, 110 si 111 si articolul 112 alineatul (2) litera (b). Excluderea acestui stat membru si a bancii sale centrale nationale de la drepturile si obligatiile din cadrul SEBC este mentionata în capitolul IX din Statutul SEBC.
(4)La articolul 105 alineatele (1), (2) si (3), la articolele 106, 110 si 111 si la articolul 112 alineatul (2) litera (b), prin "state membre" se înteleg statele membre care nu fac obiectul unei derogari.
(5)Dreptul de vot al statelor membre care fac obiectul unei derogari este suspendat pentru deciziile Consiliului la care se refera articolele din prezentul tratat mentionate la alineatul (3). În acest caz, prin derogare de la articolul 205 si articolul 250 alineatul (1), prin majoritate calificata se înteleg doua treimi din voturile reprezentantilor statelor membre care nu fac obiectul unei derogari, ponderate în conformitate cu articolul 205 alineatul (2), iar unanimitatea acestor state membre este necesara pentru orice act care presupune unanimitatea.
(6)Articolele 119 si 120 continua sa se aplice statului membru care face obiectul unei derogari.
Art. 123: (FOSTUL ARTICOL 109l)
(1)De îndata ce, în conformitate cu articolul 121 alineatul (3), a fost adoptata decizia prin care se stabileste data la care începe a treia etapa sau, daca este cazul, imediat dupa 1 iulie 1998:
- Consiliul adopta dispozitiile mentionate la articolul 107 alineatul (6);
- guvernele statelor membre care nu fac obiectul unei derogari numesc, în conformitate cu procedura mentionata la articolul 50 din Statutul SEBC, presedintele, vicepresedintele si ceilalti membri ai Comitetului Director al BCE. În cazul în care exista state membre care fac obiectul unei derogari, numarul membrilor care constituie Comitetul Director poate fi mai mic decât cel mentionat la articolul 11.1 din Statutul SEBC, dar nu poate în nici un caz sa fie mai mic de patru.
De îndata ce este numit Comitetul Director, SEBC si BCE sunt înfiintate si se pregatesc sa intre pe deplin în functiune în conformitate cu prezentul tratat si cu Statutul SEBC. Acestea îsi exercita integral competentele începând cu prima zi a celei de-a treia etape.
(2)Din momentul înfiintarii sale, BCE preia, la nevoie, sarcinile IME. IME se desfiinteaza odata cu înfiintarea BCE; procedura de desfiintare este prevazuta de Statutul IME.
(3)În cazul în care si atât timp cât exista state membre care fac obiectul unei derogari si fara a aduce atingere articolului 107 alineatul (3) din prezentul tratat, Consiliul General al BCE, mentionat la articolul 45 din Statutul SEBC, se constituie ca al treilea organ de decizie al BCE.
(4)În ziua intrarii în vigoare a celei de-a treia etape, Consiliul, hotarând cu unanimitatea statelor membre care nu fac obiectul unei derogari, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, adopta cursul de schimb la care se stabilesc irevocabil monedele acestor state si cursul de schimb stabilit irevocabil la care ECU înlocuieste aceste monede, iar ECU devine o moneda de sine statatoare. Aceasta masura nu modifica în sine valoarea externa a ECU. Consiliul, hotarând cu majoritatea calificata a statelor membre mai sus mentionate, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, ia celelalte masuri necesare pentru ca ECU sa fie introdus rapid ca moneda unica a acestor state membre. Se aplica articolul 122 alineatul (5) teza a doua.
(5)În cazul în care, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 122 alineatul (2), se decide sa se abroge o derogare, Consiliul, hotarând cu unanimitatea statelor membre care nu fac obiectul unei derogari si a statului membru respectiv, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, stabileste rata la care ECU înlocuieste moneda statului respectiv si decide celelalte masuri necesare introducerii ECU în calitate de moneda unica în statul membru respectiv.
Art. 124: (FOSTUL ARTICOL 109m)
(1)Pâna la începutul celei de-a treia etape, fiecare stat membru considera politica sa de schimb ca pe o problema de interes comun. Statele membre tin seama astfel de experienta acumulata datorita cooperarii în cadrul Sistemului Monetar European (SME) si procesului de dezvoltare a ECU, respectând competentele existente.
(2)De la începutul celei de-a treia etape si atât timp cât un stat membru face obiectul unei derogari, alineatul (1) se aplica prin analogie politicii ratei de schimb a respectivului stat membru.