Ordonanță de urgență 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă

M.Of. 1178

În vigoare
Versiune de la: 12 Septembrie 2025
Ordonanță de urgență 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă
Dată act: 13-dec-2021
Emitent: Guvernul
Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă,
ţinând cont de Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României,
luând în considerare dispoziţiile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, precum şi prevederile:
a)Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19;
b)Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic,
având în vedere Acordul privind contribuţia financiară şi Acordul de împrumut, încheiate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru finanţarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă, denumit în continuare PNRR,
luând în considerare nevoile financiare ridicate pe care le presupune implementarea în România a reformelor majore având ca scop dezvoltarea unei economii solide, sustenabile şi reziliente, precum şi a unui sistem financiar şi de protecţie socială bazat pe structuri sociale şi economice puternice, care să stimuleze sectorul investiţiilor grav afectat de pandemia de COVID-19,
fiind necesară stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru perioada 2021-2026, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie,
având în vedere necesitatea instituirii cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită accesarea fondurilor europene din cadrul mecanismului în corelare directă cu obţinerea de rezultate şi implementarea reformelor şi a investiţiilor publice cu scopul de a avea un impact de durată asupra productivităţii şi a rezilienţei economice, sociale şi instituţionale,
luând în considerare orizontul de timp determinat, respectiv 31 august 2026, dată până la care a fost asumată îndeplinirea a 507 jaloane şi ţinte asociate investiţiilor-cheie şi reformelor majore aferente celor şase piloni principali stabiliţi prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021,
ţinând cont că lipsa reglementării unitare a cadrului instituţional şi financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României, şi de faptul că elementele menţionate vizează interesul public şi strategic şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I:Obiectul reglementării. Definiţii
Art. 1
Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, denumit în continuare MRR, în conformitate cu prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023.

Art. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1.a) acord de împrumut - angajament juridic încheiat între România, prin Ministerul Finanţelor, denumit în continuare MF, şi Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, denumită în continuare CE, în temeiul art. 15 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiect împrumutul acordat României potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023;

2.b) acord privind contribuţia financiară - angajament juridic individual, în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul financiar, încheiat în temeiul art. 23 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, încheiat de România, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, denumit în continuare MIPE, cu CE, cuprinzând contribuţia financiară nerambursabilă acordată României, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023;

3.c) acord de finanţare încheiat cu coordonatorii de reformă/investiţie - angajament juridic încheiat în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, între MIPE, în calitate de coordonator naţional al PNRR, şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, inclusiv investiţii specifice locale prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi termenii şi condiţiile aplicabile fondurilor europene, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a jaloanelor şi a ţintelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor ce fac obiectul acordului cuprinzând informaţiile prevăzute în mecanismul de implementare şi control din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023;

4.d) acord de implementare - angajament juridic prin care coordonatorul de reforme şi/sau investiţii încredinţează agenţiilor de implementare a proiectelor, responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale gestionarea investiţiilor aferente PNRR, respectiv intermediarilor financiari şi administratorilor de scheme de ajutor de stat/de minimis responsabilitatea implementării investiţiilor aflate în sarcina lor, după caz, prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi termenii şi condiţiile aplicabile fondurilor europene, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a jaloanelor şi a ţintelor investiţiilor ce fac obiectul acordului de implementare, cuprinzând informaţiile prevăzute în acordul/decizia de finanţare încheiat/ă între coordonatorul de reforme şi/sau investiţii şi coordonatorul naţional;

5.e) acord de tip operaţional - acordul încheiat între România, prin MIPE, cu CE, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, astfel cum este prevăzut la art. 20 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare;

6.f) acord de contribuţie - instrumentul juridic prin care CE şi România, prin MIPE, stabilesc condiţiile garanţiei Uniunii Europene în compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU şi de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1.017;
7.g) activitatea de constatare a neregulilor - activitatea de control/investigare desfăşurată de coordonatorul naţional al PNRR/coordonatorii de reformă şi/sau investiţii în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stabilirii existenţei unei nereguli;
8.h) activitatea de stabilire a creanţelor bugetare - activitatea prin care se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată rezultată din neregula ori neregula gravă constatată, prin emiterea unui titlu de creanţă;
9.i) activitatea de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - exercitarea funcţiei administrative de către autorităţile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli;
10.j) agenţie de implementare a proiectelor - instituţie publică finanţată integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, instituţie publică finanţată integral din venituri proprii sau finanţată parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale sau entitate aflată în subordinea/coordonarea/sub autoritatea ministerelor sau agenţia de dezvoltare regională, care are rolul de a implementa investiţiile din cadrul PNRR, în numele coordonatorului de reforme şi/sau investiţii, în baza unui acord de implementare încheiat cu acesta;

101.j1) structură de implementare - entitate, persoană juridică, aflată în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale, care are rolul de a implementa obiective de investiţii din cadrul componentelor PNRR, în numele beneficiarilor, conform contractelor de finanţare încheiate între coordonatorul de reforme şi/sau investiţii sau agenţia de implementare a proiectelor şi structura de implementare şi beneficiari sau conform contractelor de finanţare încheiate între coordonatorul de reformă şi/sau investiţii cu rol de beneficiar şi structura de implementare, ulterior emiterii deciziei/ordinului de finanţare, cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul ajutoarelor de stat;

102.j2) în cazul componentei 9, agenţiile de dezvoltare regională şi Autoritatea pentru Digitalizarea României prin Organismul intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale pot avea rolul de agenţii de implementare;
103.j3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) pot avea rolul de agenţii de implementare;

11.k) aranjamente operaţionale pentru investiţiile specifice locale - anexă a acordului de implementare încheiat între coordonatorul de reformă şi/sau investiţii care încredinţează agenţiilor de dezvoltare regională gestiunea unei investiţii din cadrul PNRR, care dimensionează alocarea şi responsabilitatea implementării jaloanelor şi ţintelor, la nivel local, astfel încât să fie asigurată atingerea la nivelul PNRR a jaloanelor şi ţintelor asumate;
12.l) beneficiar - entităţi, persoane juridice de drept public sau privat, persoane fizice, care, în baza unui raport juridic stabilit cu coordonatorul de reforme şi/sau investiţii, cu agenţiile de implementare, cu responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale sau cu intermediarii financiari, implementează şi derulează în mod direct proiectele, cu excepţia proiectelor implementate prin intermediul unei structuri de implementare, inclusiv organizaţii neguvernamentale, care primesc sprijin din fonduri europene, inclusiv în cadrul unui instrument financiar;

121.l1) beneficiar real - are înţelesul prevăzut la art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;

13.m) cerere de transfer - cererea depusă de către un beneficiar, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1), (11) şi art. 10 alin. (4), respectiv de către structura de implementare în numele beneficiarului, prin care se solicită coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii sau agenţiilor de implementare a proiectelor/responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale virarea sumelor, în baza contractului de finanţare şi a documentaţiei justificative stabilite prin ghiduri specifice pentru demararea, finanţarea şi implementarea activităţilor proiectului;

14.n) cerere de transfer de fonduri - cerere depusă de responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale/agenţiile de implementare la coordonatorii de investiţii/reforme pentru transferul de sume în baza convenţiilor de finanţare destinat plăţilor efectuate către beneficiari;

15.o) compartimentul pentru România din cadrul Programului InvestEU - compartimentul înfiinţat în baza acordului de contribuţie, care vizează disfuncţionalităţile specifice pieţei sau situaţiile de investiţii insuficiente în România, în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică ale PNRR;
16.p) coordonatori de reforme şi/sau investiţii - ministerele/instituţiile/agenţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv a investiţiilor specifice locale, componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv a investiţiilor specifice locale, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţiilor sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, prevăzute în anexă;
17.q) conflictul de interese - are înţelesul prevăzut la art. 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;

18.r) constatări cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare - constatările formulate în actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene, cele din actele de control emise de Departamentul pentru lupta antifraudă, denumit în continuare DLAF, cele din rapoartele de audit emise de Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, denumită în continuare Autoritatea de audit/de structurile de audit intern/de structurile de audit extern, cele din rapoartele de control ale Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice, precum şi constatările formulate de coordonatorul naţional al PNRR/coordonatorii de reformă şi/sau investiţii rezultate în urma activităţii proprii de verificare administrativă şi/sau la faţa locului, care se referă la sumele transferate coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, beneficiarilor şi care au fost realizate cu încălcarea prevederilor legislaţiei aplicabile şi ale acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare;
19.s) contract de finanţare - act juridic supus regulilor de drept public, cu titlu oneros, de adeziune, comutativ şi sinalagmatic, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile corelative ale părţilor în vederea implementării reformelor şi/sau investiţiilor prevăzute în cadrul PNRR, încheiat între coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale/agenţiile/structurile de implementare şi beneficiari, pentru finanţarea implementării proiectului, pe durata implementării jalonului/ţintei, dar nu mai târziu de data transmiterii către Comisia Europeană a cererii de plată în care acestea sunt incluse, şi în conformitate cu obligaţiile asumate, cuprinzând informaţiile prevăzute în cadrul mecanismului de implementare şi control din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României, cu evidenţierea distinctă a finanţării publice naţionale care se asigură de fiecare parte din contract, pe surse de finanţare, în cazul în care aceasta este necesară pentru finanţarea proiectului, inclusiv componenta din PNRR în cadrul căreia se încheie contractul;

20.t) convenţie de finanţare - angajament legal anual în care se prevăd sumele aferente creditelor de angajament şi creditelor bugetare aprobate pentru anul curent, aferente investiţiilor încredinţate prin acorduri de implementare agenţiilor de implementare, precum şi responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale, în baza căruia coordonatorul de reforme şi/sau investiţii transferă acestora fondurile în conturile corespunzătoare deschise la Trezoreria Statului, respectiv îi notifică pe aceştia privind creditele de angajament prevăzute la art. 23 alin. (3) şi (4), aprobate, în baza cărora se efectuează angajarea la nivel de reformă/investiţie pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 9 alin. (1), (11) şi art. 10 alin. (4), precum şi operaţiunile din faza de lichidare constând în verificarea cheltuielilor efectuate de către aceştia;

21.u) creanţe bugetare rezultate din nereguli/nereguli grave - sumele de recuperat ca urmare a constatării de nereguli/nereguli grave în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora;
22.v) debitor - persoana juridică în sarcina căreia se stabileşte o creanţă bugetară rezultată din nereguli, în vederea recuperării acesteia;
23.w) decizie/ordin de finanţare - act unilateral intern al coordonatorului naţional/coordonatorului de reforme şi/sau investiţii prin care se asigură asistenţă financiară, în cadrul aceleaşi entităţi juridice, în vederea implementării reformelor şi/sau investiţiilor prevăzute în cadrul PNRR;

24.x) decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanţare - actul administrativ emis de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, prin care sunt individualizate sumele ce trebuie restituite de către beneficiari ca urmare a rezilierii/revocării contractului/deciziei/ordinului de finanţare, după caz, în condiţiile stabilite prin clauzele acestuia;

25.y) decizia de suspendare a acordului/contractului/deciziei/ordinului de finanţare - actul administrativ emis de către coordonatorul naţional/coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, prin care sunt suspendate plăţile aferente reformelor/investiţiilor/proiectelor ca urmare a deciziei Comisiei Europene de dezangajare a fondurilor aferente acordurilor de finanţare încheiate de România în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă;

26.z) dublă finanţare - finanţarea acordată cu încălcarea prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 şi art. 191 din Regulamentul financiar;
27.aa) finanţare publică naţională - orice contribuţie din fonduri publice naţionale constând în credite de angajament şi credite bugetare, destinată finanţării cheltuielilor necesare implementării unor reforme şi/sau investiţii, inclusiv investiţii specifice locale, pentru care nu sunt prevăzute alocări în cadrul PNRR, cu scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României, contribuţie care trebuie evidenţiată distinct în contractele/deciziile/ordinele de finanţare, cu stabilirea cuantumului care se asigură de fiecare parte din contract, pe surse de finanţare;

28.bb) garanţie reciprocă - acord încheiat în numele şi în contul statului de către România, prin MF cu CE, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru constituirea garanţiei în favoarea Uniunii Europene necesare acoperirii cuantumului datoriei contingente prevăzută în cadrul acordului de contribuţie;
29.cc) ghid specific - act administrativ emis de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, cuprinzând regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente PNRR;
30.dd) nereguli grave - fraudă, corupţie şi conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism sau o încălcare gravă a unei obligaţii prevăzute în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare;
31.ee) instrument financiar - formă de sprijin financiar care se acordă de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii prin intermediul CE sau unei entităţi juridice, cu rol de partener de implementare, prin care sunt furnizate beneficiarilor produsele financiare de tipul împrumuturilor, garanţiilor şi contragaranţiilor, influxurilor de capital, de cvasicapital sau investiţiilor de tip mezanin;
311.ee1) indicator de performanţă anual - valoare măsurabilă a eficienţei cu care un proiect îşi atinge obiectivul propus, într-o anumită perioadă;

32.ff) intermediari financiari - are înţelesul potrivit art. 2 din Regulamentul (UE) 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat;
33.gg) investiţie - o acţiune sau un grup de acţiuni interconectate care implică realizarea de cheltuieli de capital în active corporale şi necorporale, pentru crearea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii fizice şi/sau realizarea de cheltuieli pentru măsuri ce vizează dezvoltarea capitalului uman, sprijin pentru inovare, cercetare şi dezvoltare şi alte tipuri de cheltuieli aşa cum sunt descrise în cadrul PNRR;
34.hh) investiţie specifică locală - o acţiune sau un grup de acţiuni interconectate care implică realizarea de cheltuieli de capital în active corporale şi necorporale, pentru crearea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii fizice şi/sau realizarea de cheltuieli pentru măsuri ce vizează dezvoltarea capitalului uman, sprijin pentru inovare, cercetare şi dezvoltare şi alte tipuri de cheltuieli aşa cum sunt descrise în cadrul componentelor "C12 - Sănătate"; "C13 - Reforme Sociale"; "C15 - Educaţie" din PNRR, cu impact asupra dezvoltării locale;
35.ii) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile acordurilor de finanţare/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare ori ale altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a coordonatorilor de reformă/investiţii, a responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale, a beneficiarului, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;
36.jj) parteneriat - formă de cooperare între entităţi de drept public şi/sau privat care urmăresc realizarea în comun a reformelor/investiţiilor/investiţiilor specifice locale/proiectelor, pentru care a fost încheiat un act juridic prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor;
361.jj1) protocol de implementare a reformelor - angajament juridic încheiat între coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi instituţia publică finanţată integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, prin care sunt stabilite condiţii specifice necesare atingerii jaloanelor şi ţintelor aferente reformelor ce fac obiectul protocolului;

362.jj2) protocol privind implementarea sistemului informatic de management şi control al PNRR - act juridic, angajament legal în sensul art. 2 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, încheiat între MIPE, în calitate de coordonator naţional, prin structura de specialitate, şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, denumit în continuare STS, în calitate de furnizor al sistemului informatic de management şi control al PNRR, prin care sunt stabilite condiţiile necesare pentru dezvoltarea, testarea, operarea, administrarea, mentenanţa corectivă şi evolutivă a sistemului informatic de management şi control al PNRR, realizat în cadrul investiţiei 5, componenta 14 - Bună guvernanţă;

37.kk) partener de implementare - o instituţie financiară cu care România încheie un contract de finanţare pentru implementarea instrumentelor financiare prevăzute în cadrul PNRR, altele decât cele care se implementează prin compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU;
38.ll) responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale - agenţiile de dezvoltare regională organizate în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare, cărora li se poate încredinţa în baza prezentei ordonanţe de urgenţă gestionarea investiţiei aferente PNRR, pentru categoriile de investiţii din cadrul componentelor: «C12 - Sănătate»; «C13 - Reforme sociale»; «C15 - Educaţie»;

381.ll1) furnizor al sistemului informatic de management şi control al PNRR - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în calitate de autoritate care asigură dezvoltarea, mentenanţa sistemului informatic de management şi control al PNRR, pe toate componentele sale, infrastructură, hardware, software de bază şi aplicaţie specifică;

39.mm) sistem ARACHNE - instrument informatic integrat dezvoltat de CE, conceput pentru a ajuta autorităţile naţionale în efectuarea controalelor administrative şi de gestiune în domeniul fondurilor europene;
40.nn) sistem informatic de management şi control al PNRR - sistem informatic care răspunde cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 şi pentru care MIPE deţine toate drepturile asupra aplicaţiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, inclusiv codurile-sursă ale acestora, în conformitate cu prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare;

41.oo) sistemul prevenţie, denumit în continuare PREVENT - Sistemul informatic ce are înţelesul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică;
42.pp) sumă plătită necuvenit - plata nedatorată, aşa cum este aceasta prevăzută la art. 1.341 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acordată unui coordonator de reformă/investiţie sau unui beneficiar sau realizată în numele unui coordonator de reformă/investiţie care provine din fonduri europene şi/sau fonduri publice aferente acestora;
43.qq) tablou de bord - platformă de informare, în timp real, cu privire la stadiul de implementare a fiecărei măsuri, investiţii, componente de reformă, reforme şi care va prezenta informaţii exportate din sistemul informatic.
44.rr) declaraţie de conformitate - document prin care se certifică de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, agenţiile de implementare, după caz, în urma verificărilor efectuate potrivit atribuţiilor ce le revin, legalitatea, realitatea şi conformitatea cheltuielilor raportate/incluse în solicitările de fonduri;

45.ss) raport de verificare ex post - act administrativ emis de coordonatorul naţional/coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, după caz, pe baza listelor de verificare prevăzute la art. 5 alin. (81), având ca obiect controlul ex post al procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

Art. 21
În vederea implementării obiectivelor de investiţii din cadrul componentei 12 - Sănătate, autorităţile publice locale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestora pot deveni structuri de implementare pentru beneficiarii aprobaţi pentru finanţare, prin încheierea unui act adiţional la contractul de finanţare.
Art. 22
În vederea implementării obiectivelor de investiţii din domeniul sănătăţii, Ministerul Sănătăţii poate realiza acorduri de parteneriat cu alte ministere şi instituţii publice cu reţea sanitară proprie.

CAPITOLUL II:Instituţiile şi organismele cu atribuţii în coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă
Art. 3
Instituţiile şi organismele cu atribuţii în coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă sunt:
a)MIPE, în calitate de coordonator naţional pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, respectiv instituţie care exercită funcţia de vicepreşedinte al Comitetului interministerial de coordonare a PNRR, precum şi pe cea de preşedinte al Comitetului de monitorizare PNRR, asigurând inclusiv secretariatul tehnic pentru Comitetul de monitorizare PNRR;
b)Comitetul interministerial de coordonare a PNRR, în calitate de organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investiţiilor şi reformelor, iniţierea măsurilor necesare în cazul constatării unor întârzieri majore sau în cazul necesităţii reevaluării unor obiective sau analizării situaţiilor de modificare/înlocuire/eliminare a unor jaloane sau ţinte atinse anterior, precum şi cu analizarea delimitărilor de finanţare între PNRR şi celelalte surse de finanţare, inclusiv naţionale, fără a aduce atingere principiului ireversibilităţii reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul planului stabilit prin Regulamentul (UE) 241/2021;
c)Comitetul de monitorizare a PNRR, în calitate de organism cu rol de informare a membrilor cu privire la stadiul implementării PNRR, la contribuţia PNRR la îndeplinirea obiectivelor strategiilor şi programelor naţionale, precum şi a strategiilor Uniunii Europene, cu rol consultativ în scopul identificării de soluţii în eventualitatea unor blocaje în implementarea PNRR, precum şi în scopul dezbaterii altor aspecte care reies din procesul de implementare efectivă;
d)Comitetul Interministerial pentru Achiziţii Publice, stabilit în conformitate cu Decizia prim-ministrului nr. 236/2015 privind înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru Achiziţii Publice, cu modificările ulterioare, în calitate de organism strategic, cu rol de a urmări îndeaproape progresul procedurilor de achiziţii publice legate de implementarea reformelor şi investiţiilor, potrivit procedurilor stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare, propunând măsuri pentru deblocarea problemelor şi atingerea obiectivelor stabilite;
e)instituţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor stabilite în cadrul PNRR, denumite în cele ce urmează coordonatori de reforme şi/sau investiţii, cu care MIPE încheie acorduri de finanţare, ministerele/instituţiile/agenţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv investiţiile specifice locale, componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţii sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv investiţii specifice locale, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, precum şi ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor;
f)MF, în calitate de instituţie responsabilă cu primirea de la CE a fondurilor europene, alocate României pentru implementarea PNRR, cu administrarea/utilizarea acestora potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu reglementarea controlului financiar preventiv;
g)DLAF, în calitate de instituţie responsabilă pentru asigurarea, sprijinirea şi coordonarea, după caz, a îndeplinirii obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă -DLAF, cu modificările ulterioare;
h)Agenţia Naţională de Integritate, denumită în continuare ANI, în calitate de instituţie cu competenţe în domeniul prevenirii, constatării şi combaterii conflictului de interese;
i)Oficiul European de Luptă Antifraudă, denumit în continuare OLAF, în calitate de instituţie a Uniunii Europene care are competenţa de a detecta, investiga şi stopa utilizarea frauduloasă a fondurilor Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 241/2021;
j)Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, denumită în continuare ANAP, în calitate de instituţie responsabilă pentru verificarea şi controlul aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
k)Parchetul European, denumit în continuare EPPO, în calitate de organism independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 241/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021;
l)Direcţia Naţională Anticorupţie, denumită în continuare DNA, în calitate de instituţie responsabilă pentru desfăşurarea urmăririi penale pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate cu acestea, respectiv pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
m)Consiliul Concurenţei, în calitate de instituţie responsabilă cu asigurarea respectării reglementărilor din domeniul ajutorului de stat/de minimis şi concurenţei în ceea ce priveşte reformele şi investiţiile finanţate prin PNRR şi în virtutea rolului de autoritate naţională de contact în raporturile dintre CE şi autorităţile şi instituţiile publice, alţi furnizori de ajutor de stat şi beneficiarii de ajutor de stat, implicaţi în procedurile din domeniul ajutorului de stat, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
n)[textul din Art. 3, litera N. din capitolul II a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 76/2023]
o)Curtea de Conturi, prin Autoritatea de Audit, în condiţiile art. 12 şi 13 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca autoritate de audit pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
p)Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în calitate de instituţie responsabilă cu realizarea analizei impactului macroeconomic al reformelor şi investiţiilor incluse în PNRR, pentru care coordonatorii de reforme şi/sau investiţii pun la dispoziţia acesteia toate datele necesare.

Art. 31
MIPE, în calitate de coordonator naţional, încheie cu instituţiile şi organismele cu rol de control prevăzute la art. 3 protocoale de colaborare, în scopul optimizării activităţii de control.

Art. 4
Coordonarea generală a implementării PNRR este asigurată de către:
a)prim-ministrul, în calitate de coordonator al procesului de negociere pentru aprobarea/modificarea PNRR, precum şi în calitate de preşedinte al Comitetului interministerial de coordonare a PNRR;
b)MIPE, care va îndeplini rolul de coordonator naţional şi punct unic de contact în relaţia cu CE, responsabil cu monitorizarea şi punerea în aplicare a PNRR;
c)Comitetul interministerial de coordonare a PNRR, care va avea atribuţii generale în conformitate cu dispoziţiile art. 3 lit. b).
Art. 5
(1)În exercitarea rolului de coordonator naţional, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE, prin structura de specialitate, îndeplineşte următoarele funcţii:
a)programare şi gestionare plan, care vizează întocmirea rapoartelor de progres şi a stadiului de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor, inclusiv urmărirea stadiului de implementare a reformelor şi necesitatea modificărilor;
b)evaluare şi selecţie, care vizează urmărirea în procedurile de evaluare şi selecţie, în special a îndeplinirii condiţiilor prevăzute în cadrul reformelor şi investiţiilor din PNRR în privinţa respectării termenelor de realizare, a ţintelor şi jaloanelor de îndeplinit, principiului "de a nu prejudicia în mod semnificativ", obiectivelor asumate cu privire la indicatorii din domeniul climei şi în domeniul digital, a nivelului de maturitate, precum şi a altor criterii stabilite prin procedurile operaţionale/de sistem;
c)autorizare şi plată, care vizează verificarea sumelor plătite de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii/responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale/agenţiile de implementare a proiectelor, verificarea, prin eşantion, a procedurilor de achiziţie realizate de către beneficiari/structurile de implementare, după caz;

d)monitorizare tehnică a stadiului de realizare a proiectelor/reformelor;
e)control şi recuperare, inclusiv în ceea ce priveşte primul nivel de verificare, administrativ, a existenţei unor aspecte ce pot reprezenta elemente constitutive ale fraudei şi conflictului de interese care se raportează către DLAF/DNA/OLAF, respectiv către ANI, iar în cazul dublei finanţări, constatarea şi recuperarea se efectuează de către MIPE/coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, după caz;

f)întocmire şi transmitere a cererilor de plată;
g)întocmire a declaraţiei de gestiune;
h)prevenţie, care vizează evaluarea riscurilor de nereguli grave, evaluarea ex ante a riscului de dublă finanţare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2023, asigurându-se de verificarea de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii a conformităţii procedurilor de achiziţie realizate de către beneficiari/structurile de implementare cu dispoziţiile legale aplicabile în domeniul achiziţiilor publice şi/sau sectoriale, precum şi de identificarea beneficiarului real, conform prevederilor art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)În exercitarea rolului de coordonator naţional, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a)iniţierea, elaborarea şi propunerea de modificări ale legislaţiei privind stabilirea cadrului instituţional şi procedural de coordonare, implementare şi control ale fondurilor europene şi ale reformelor stabilite în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în colaborare cu MF, după caz;
b)avizarea de către reprezentantul legal a proiectelor de acte normative iniţiate de coordonatorii de reformă pentru implementarea măsurilor de reformă prevăzute în cadrul PNRR, precum şi a oricăror alte acte normative care pot avea un impact direct/indirect asupra asigurării ireversibilităţii reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul planului.
c)implementarea jaloanelor 450 şi 451 aferente investiţiei 5, componenta 14 - Bună guvernanţă din cadrul PNRR, în scopul căreia poate încheia protocoale de colaborare/protocol de implementare a sistemului informatic de management şi control al PNRR.

(3)În exercitarea rolului de coordonator naţional, prevăzut la art. 3 lit. a), MIPE, prin structura de specialitate, îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
1.a) coordonarea elaborării/modificării PNRR şi a acordului privind contribuţia financiară, inclusiv a descrierii sistemului de gestionare şi control al PNRR, în conformitate cu cerinţele din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021;
2.b) asigurarea derulării procesului de consultare publică cu toţi partenerii sociali, pentru crearea unui cadru transparent de luare a deciziilor pentru elaborarea/aprobarea/implementarea/modificarea PNRR;
3.c) asigurarea rolului de punct unic de contact în relaţia cu CE pe parcursul modificării şi implementării PNRR, inclusiv în ceea ce priveşte elaborarea şi transmiterea cererilor de plată şi a declaraţiilor de gestiune în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021;
4.d) semnarea acordului privind contribuţia financiară cu CE, în conformitate cu art. 23 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021;
5.e) semnarea acordurilor de tip operaţional aferente fondurilor europene cu CE, în conformitate cu art. 20 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021;
6.f) negocierea, în numele Guvernului României, în colaborare cu MF şi sub coordonarea prim-ministrului, a modificărilor aferente PNRR, la propunerea sa şi/sau a coordonatorilor de reformă şi/sau investiţie şi/sau a Comitetului interministerial de coordonare a PNRR;
7.g) monitorizarea şi sprijinirea, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, a dezvoltării capacităţii administrative a coordonatorilor de reformă;
8.h) coordonarea metodologică a coordonatorilor de reformă în vederea îndeplinirii reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv a jaloanelor şi ţintelor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României;
81.h1) emiterea de instrucţiuni, cu caracter obligatoriu, de către conducătorul structurii de specialitate, cu privire la procesul de implementare şi control al PNRR, în vederea asigurării unei bune îndrumări a coordonatorilor de reformă şi/sau investiţii;

9.i) dezvoltarea, administrarea şi operarea, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a sistemului informatic care răspunde cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu contribuţia structurilor care coordonează şi implementează PNRR, deţinând în condiţiile legii toate drepturile asupra aplicaţiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, inclusiv codurile sursă;
10.j) asigurarea monitorizării continue a stadiilor de îndeplinire pentru fiecare reformă/investiţie/jalon/ţintă, pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii;
11.k) administrarea tabloului de bord aferent PNRR;
12.l) raportarea stadiului îndeplinirii jaloanelor/ţintelor, stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, precum şi prin acordurile de tip operaţional aferente PNRR, potrivit art. 27 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, este realizată în corelare cu obligaţiile României din cadrul Semestrului European, pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii;
13.m) asigurarea verificării legalităţii şi regularităţii cheltuielilor efectuate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii/responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale/agenţiile de implementare/structurile de implementare, inclusiv prin eşantion;

14.n) asigurarea prevenirii, detectării şi corectării conflictului de interese, fraudei, corupţiei şi dublei finanţări la nivelul reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv al proiectelor finanţate în cadrul PNRR;
15.o) coordonarea componentei de comunicare în cadrul PNRR şi elaborarea Manualului de identitate vizuală PNRR;
16.p) asigurarea verificării şi controlului concordanţei reformelor şi investiţiilor din PNRR cu iniţiativele UE, cu strategiile şi programele naţionale, prin elaborarea de rapoarte periodice privind contribuţia PNRR la îndeplinirea acestora;
17.q) asigurarea elaborării şi transmiterii cererilor de plată în relaţia cu CE, potrivit art. 13 alin. (1) şi art. 24 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021;
18.r) elaborarea declaraţiei de gestiune, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. c) subpunctul i) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, pe baza declaraţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii;
19.s) propunerea de măsuri de remediere, inclusiv de înlocuire a jaloanelor şi ţintelor, care nu mai pot fi îndeplinite, în totalitate sau parţial, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, ca urmare a unor circumstanţe obiective, cu aprobarea Comitetului interministerial de coordonare a PNRR;
20.t) asigurarea secretariatului tehnic al Comitetului interministerial de coordonare a PNRR;
21.u) asigurarea funcţionării şi conducerii Comitetului de monitorizare a PNRR.
22.v) monitorizarea tehnică a stadiului de realizare a reformelor şi/sau investiţiilor şi de întocmire a rapoartelor de progres în cadrul PNRR, în baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii;
23.w) semnarea acordurilor de finanţare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, luând în considerare obligaţiile ce rezultă din implementarea reformelor şi/sau investiţiilor incluse în cadrul PNRR şi în baza sumelor aprobate potrivit art. 5 alin. (31);

24.x) verificarea modalităţii de evaluare şi selecţie a proiectelor finanţate în PNRR, cu excepţia celor individualizate în cadrul PNRR;

25.y) emiterea de avize consultative cu privire la schemele de ajutor de stat/de minimis în ceea ce priveşte respectarea principiilor aplicabile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă;
26.z) emiterea de avize pentru ghidurile specifice elaborate pentru lansarea apelurilor de proiecte în cadrul PNRR, cu verificarea respectării prevederilor incluse în Plan în ceea ce priveşte termenele, ţintele, jaloanele, principiul "de a nu prejudicia în mod semnificativ" şi a obiectivelor asumate pentru realizarea indicatorilor din domeniul climei şi din domeniul digital;
261.z1) emiterea de avize cu privire la instrucţiunile emise de coordonatorii de reformă şi/sau investiţii, în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. k1);

27.aa) realizarea de verificări privind legalitatea şi regularitatea cheltuielilor, în cadrul cărora MIPE utilizează rezultatele verificărilor controlului financiar preventiv propriu la nivelul fiecărui beneficiar, respectiv ale controlului financiar preventiv delegat, unde este cazul;
28.bb) evaluarea ex ante a riscului de dublă finanţare;

29.cc) realizează verificări ex post, pe baza unei analize de risc, prin eşantion, în vederea respectării mecanismului de management şi control al PNRR, respectiv de aplicare a dispoziţiilor legale şi procedurale de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii privind verificarea procedurilor de achiziţii, din punctul de vedere al conformităţii acestora cu dispoziţiile legale aplicabile în domeniul achiziţiilor publice şi/sau sectoriale;

30.[textul din Art. 5, alin. (3), punctul 30. din capitolul II a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 76/2023]
31.ee) realizarea de verificări privind prevenirea şi detectarea conflictului de interese la nivelul entităţilor implicate în execuţia bugetară a fondurilor aferente PNRR;
32.ff) asigură centralizarea şi transmiterea către MF a raportărilor privind execuţia bugetară trimestrială pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi/sau rambursabilă, cu privire la cheltuielile efectuate în vederea realizării reformelor/investiţiilor prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României;

33.gg) se asigură de respectarea regulilor în domeniul ajutorului de stat/de minimis, sesizând furnizorul/administratorul de schemă/Consiliul Concurenţei în cazul identificării vreunei situaţii potenţiale de neconcordanţă cu prevederile în domeniul ajutorului de stat/de minimis, astfel încât furnizorul/administratorul de schemă/Consiliul Concurenţei, după caz, să exercite atribuţiile legale de control, stabilire de măsuri de remediere şi, dacă este cazul, de stopare şi recuperare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
34.hh) control, constând în verificarea aspectelor ce pot reprezenta elemente constitutive ale unei nereguli grave, pe care le raportează către DLAF/EPPO/DNA/OLAF/ANI;

35.ii) întocmirea şi transmiterea cererilor de plată, a declaraţiei de gestiune, pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii;
36.jj) evaluarea riscurilor de nereguli grave, pe baza informaţiilor furnizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii;

37.kk) dezvoltarea şi asigurarea mentenanţei sistemului informatic de management şi control al PNRR, precum şi administrarea produselor tehnologice aferente acestora, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, potrivit competenţelor;

38.ll) arhivarea corespunzătoare a datelor/documentelor aferente procesului de implementare a acordurilor de finanţare, în conformitate cu funcţiile, atribuţiile şi tipurile de documente specifice şi asigurarea accesului neîngrădit la acestea al entităţilor naţionale/europene cu atribuţii în verificarea, controlul şi auditarea fondurilor europene şi naţionale;
39.mm) transmiterea către MF a unor raportări centralizate privind cheltuielile efectuate în cadrul împrumutului pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR, respectiv îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente, cheltuieli certificate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, în vederea utilizării sumelor aferente prefinanţării acordate din împrumut, potrivit art. 13 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, precum şi a efectuării tragerilor din împrumut.
(31)Distribuţia bugetului aferent reformelor şi investiţiilor finanţate prin PNRR se aprobă, la propunerea MIPE, prin hotărâre a Guvernului, pentru fiecare coordonator de reforme şi investiţii, după următoarea structură: componenta, reforma/investiţia, instituţia responsabilă, sume PNRR alocate din asistenţă financiară nerambursabilă/rambursabilă.
(32)La propunerea MIPE şi în baza acordului exprimat de Comisia Europeană, bugetul componentelor poate fi modificat prin realocarea de sume între acestea, prin hotărâre a Guvernului, fără a depăşi valoarea totală a asistenţei financiare nerambursabile şi rambursabile a PNRR.
(33)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii pot decide realocarea de sume între reformele şi investiţiile din cadrul unei componente, aflate în responsabilitatea lor, în limita sumelor alocate, în vederea atingerii jaloanelor şi ţintelor, fără a afecta contribuţia la cheltuielile climatice şi care sprijină tranziţia digitală.
(34)Sumele cuprinse în acordurile de finanţare reprezintă valoarea creditelor de angajament şi a creditelor bugetare aferente fondurilor europene nerambursabile din cadrul asistenţei financiare nerambursabile şi, respectiv, fonduri din împrumut rambursabil din cadrul sumelor aferente componentei de împrumut a PNRR, aprobate prin hotărâre a Guvernului potrivit prevederilor alin. (31).
(35)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii fundamentează solicitarea creditelor de angajament şi a creditelor bugetare, cu ocazia legilor bugetare anuale şi a legilor de rectificare, pe baza acordului de finanţare, la care se adaugă TVA şi finanţare publică naţională din bugetul de stat prin bugetul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, după caz, inclusiv în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1).
(36)Repartizarea, utilizarea şi plata sumelor în cadrul reformelor şi/sau investiţiilor se realizează cu prioritate din fondurile europene aferente asistenţei financiare nerambursabile şi rambursabile şi TVA aferent cuprinse în acordul de finanţare şi acordul de împrumut încheiate cu Comisia Europeană, până la epuizarea cuantumului acestora, cu excepţia contractelor de finanţare încheiate în cadrul componentei 15 - Educaţie, investiţia 1 - Construirea, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe - Programul guvernamental Construire creşe «Sfânta Ana».

(4)În realizarea rolului de coordonator de investiţii finanţate din instrumente financiare, pe lângă atribuţiile de coordonator de reforme şi/sau investiţii, MIPE îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a)semnarea acordului de contribuţie, respectiv a contractelor de finanţare pentru instrumentele financiare pe care le gestionează în cadrul PNRR;
b)realizarea plăţilor în baza acordului de contribuţie şi a contractelor de finanţare pentru instrumentele financiare pe care le gestionează în cadrul PNRR.
(5)MF îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)participarea, împreună cu MIPE, la negocierea privind modificarea PNRR;
b)semnarea acordului de împrumut cu CE, în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, luând în considerare prevederile legislaţiei privind datoria publică şi asigurarea formalităţilor legale potrivit legislaţiei pentru intrarea în vigoare a acestuia;
c)semnarea garanţiei reciproce în favoarea Uniunii Europene pentru instrumentele financiare aferente PNRR, care se implementează prin compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU;
d)deschiderea conturilor pentru primirea fondurilor europene de la CE la Banca Naţională a României şi/sau la Trezoreria Statului precum şi administrarea/utilizarea acestora, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
e)asigurarea tragerii şi utilizării sumelor din împrumut, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind datoria publică şi prevederile acordului de împrumut;
f)rambursarea împrumutului şi plata costului de finanţare, care cuprinde dobânda şi alte taxe, a costului de administrare a lichidităţii, a costului serviciilor pentru cheltuielile de regie, precum şi a altor costuri aferente împrumutului;
g)asigurarea raportării către Eurostat a progresului implementării PNRR din punct de vedere financiar şi a raportărilor statistice privind facilitatea de redresare şi rezilienţă, respectiv a cheltuielilor efectuate din PNNR şi a altor costuri ale administraţiei guvernamentale pentru ducerea la îndeplinire a ţintelor asumate în PNNR, anexă la Notificarea fiscală raportată Eurostat conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;

h)asigurarea gestionării fluxurilor financiare şi a operaţiunilor aferente fondurilor alocate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă pentru finanţarea proiectelor incluse în PNRR.

(51)Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză realizează analiza impactului macroeconomic al reformelor şi investiţiilor incluse în PNRR, pentru care coordonatorii de reforme şi/sau investiţii pun la dispoziţia acesteia toate datele necesare.

(6)Autoritatea de Audit are în principal următoarele atribuţii în legătură cu implementarea PNRR:
a)realizarea unei strategii de audit şi a regulilor de procedură privind activitatea specifică în ceea ce priveşte auditul PNRR, aprobate de preşedintele Autorităţii de Audit, potrivit prevederilor art. 15 alin. (3) lit. j) şi k) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care vor prezenta metodologia de audit, inclusiv metoda de eşantionare, analiza de risc, calendarul şi resursele alocate;

b)realizarea auditurilor de sistem, cu următoarele obiective:
(i)obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemele de implementare şi monitorizare ale PNRR asigură date complete, corecte şi de încredere pentru indicatorii definiţi în plan, cu scopul de a evalua dacă sunt implementate şi funcţionează controale eficace pentru colectarea, prelucrarea, agregarea şi raportarea datelor aferente PNRR şi dacă datele agregate se reconciliază cu datele sursă;
(ii)obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemul de control intern asigură că fondurile au fost gestionate în concordanţă cu toate regulile aplicabile şi că sistemul este capabil să prevină, să detecteze şi să corecteze cazurile de conflict de interese, corupţie, fraudă, dublă finanţare;
c)realizarea testelor de fond, pe baza analizei de risc şi luând în considerare rezultatele auditului de sistem, cu scopul obţinerii unei asigurări rezonabile cu privire la corectitudinea jaloanelor şi ţintelor declarate la nivel de investiţie şi la nivel de reformă, ireversibilitatea acestora, precum şi la existenţa unei piste de audit suficiente pentru a confirma realizarea etapelor şi obiectivelor;
d)realizarea rezumatului auditurilor care însoţesc cererile de plată transmise Comisiei Europene.
(7)Toate entităţile implicate în activităţile legate de gestionarea fondurilor europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă fac obiectul auditului de sistem şi al testelor de fond efectuate de către Autoritatea de Audit, prin structura de specialitate constituită în acest sens.
(8)ANAP are în principal următoarele atribuţii în ceea ce priveşte implementarea PNRR:
a)verificarea, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 98/2017 privind funcţia de control ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 186/2018, cu modificările şi completările ulterioare, a conformităţii cu dispoziţiile legale în domeniul achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale, respectiv al concesiunilor de servicii sau lucrări:
(i)documentaţiei de atribuire, împreună cu strategia de contractare şi celelalte documente ce o însoţesc, a anunţului de tip erată, precum şi a propunerilor de răspuns ale autorităţii contractante/entităţii contractante/beneficiarilor privaţi care intră sub incidenţa art. 6 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici şi a oricăror informaţii suplimentare publicate de aceasta în relaţie cu respectiva documentaţie de atribuire, cu excepţia studiului de fundamentare prevăzut la art. 229 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 250 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii)deciziilor luate în procesul de evaluare a ofertelor/solicitărilor de participare şi de atribuire a contractului;
b)acordarea de consiliere metodologică în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale, cu rol de suport operaţional în aplicarea corectă a legislaţiei în domeniu;
c)elaborarea de instrumente operaţionale în scopul aplicării unitare a legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice.
(81)Listele de verificare a achiziţiilor publice utilizate de către coordonatorii de reforme/investiţii pentru verificarea achiziţiilor derulate ca urmare a încheierii contractelor finanţate din fondurile externe nerambursabile şi rambursabile aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, respectiv lista de verificare utilizată de către coordonatorii de reforme/investiţii în cazul în care a fost exercitat controlul ex ante de către ANAP, lista de verificare utilizată de către coordonatorii de reforme/investiţii în cazul în care nu a fost exercitat controlul ex ante de către ANAP, precum şi modelul raportului de verificare ex post se aprobă prin ordin comun al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(82)Modul de derulare a procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, prestare de servicii, execuţie de lucrări finanţate din fondurile externe nerambursabile şi rambursabile aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, aplicabilă beneficiarilor privaţi, care nu au obligaţia respectării prevederilor legale aplicabile în domeniul achiziţiilor publice, precum şi listele utilizate pentru verificarea achiziţiilor derulate de aceştia se aprobă prin ordin al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9)Coordonatorul naţional al PNRR, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale şi ANAP cooperează continuu în vederea identificării riscurilor de încălcare a prevederilor legale în materia achiziţiilor publice şi în vederea elaborării de instrucţiuni şi recomandări specifice potrivit recomandărilor rezultate în urma misiunilor de audit realizate de entităţile europene şi naţionale, pentru o mai bună îndrumare a autorităţilor contractante;
(10)Coordonatorul naţional al PNRR şi/sau alte entităţi care au responsabilităţi în implementarea PNRR pot încheia protocoale de colaborare pentru îndeplinirea în mod eficient a atribuţiilor şi funcţiilor în cadrul sistemului de management şi control.
(11)În scopul de a se asigura că normele europene şi cele naţionale privind concurenţa şi ajutorul de stat au fost respectate în elaborarea, respectiv implementarea măsurilor de sprijin finanţate prin PNRR, coordonatorul naţional, precum şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale sunt sprijiniţi de Consiliul Concurenţei.

(12)Consiliul Concurenţei are, în principal, următoarele atribuţii în legătură cu implementarea PNRR:
a)participă alături de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale la elaborarea măsurilor de ajutor de stat/de minimis din PNRR;
b)asigură asistenţa de specialitate la implementarea măsurilor de ajutor de stat/de minimis şi a proiectelor care instituie măsurile respective din PNRR la solicitarea autorităţilor publice şi altor iniţiatori sau furnizori în domeniul ajutorului de stat;
b1)verifică conformitatea reglementărilor, politicilor şi măsurilor prevăzute în PNRR cu regulile naţionale şi europene din domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat;

c)avizează proiectele de notificări de scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale, precum şi măsurile de ajutor de stat exceptate de la obligaţia de notificare şi măsurile de ajutor de minimis din PNRR;
d)asigură dialogul cu CE în ceea ce priveşte problematica ajutorului de stat;
e)transmite Comisiei Europene notificările şi informările privind posibile măsuri de ajutor de stat în sistemul State Aid Notification Interactive - SANI;
f)participă la elaborarea de răspunsuri, explicaţii, formulări de poziţii sau alte acte legate de potenţialele ajutoare de stat din PNRR cu consultarea iniţiatorului, furnizorului sau beneficiarului ajutorului de stat, în scopul transmiterii acestora Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles;
g)asigură administrarea şi actualizarea funcţionalităţilor Registrului ajutoarelor de stat din România - RegAS, precum şi a procedurilor asociate funcţionării acestuia, din perspectiva regulilor din domeniul ajutorului de stat;
h)validează informaţiile referitoare la măsurile de ajutor încărcate în RegAS de furnizorii sau administratorii acestora, prin confruntarea informaţiei electronice cu formatul documentar al acestora;
i)monitorizează, la nivel naţional, ajutoarele de stat şi de minimis;
j)adoptă decizii de stopare sau recuperare a ajutoarelor de minimis, după parcurgerea etapelor prevăzute la art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
k)avizează respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat în cazul intenţiei de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice necesare a fi încheiate/modificate pentru implementarea investiţiilor din PNRR;
l)organizează şi pregăteşte reuniunile Consiliului interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul de ajutor de stat şi asigură asistenţă de specialitate în domeniul ajutorului de stat în cadrul grupurilor de lucru interinstituţionale la care participă sau pe care le convoacă.
Art. 6
(1)Ministerele/Instituţiile/Agenţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor, a componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţii sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, au următoarele atribuţii principale cu privire la implementarea reformelor şi investiţiilor:
a)contribuie la elaborarea şi modificarea componentelor PNRR şi se asigură de utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor din care se finanţează acestea;
b)asigură implementarea activităţilor prevăzute în cadrul acordurilor de finanţare şi raportează către MIPE progresul în cadrul acestora;
c)realizează demersurile necesare pentru respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat, realizând schemele şi notificările aferente şi încheie contractele de implementare a schemelor cu administratorii acestora, după caz;
d)lansează apelurile de proiecte, acolo unde este cazul, realizează evaluarea, selecţia şi contractarea proiectelor cu respectarea principiilor aplicabile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi asigură monitorizarea acestora;
e)încheie contracte de finanţare cu beneficiarii de fonduri selectaţi ca urmare a apelurilor de proiecte cu respectarea regulilor aplicabile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi asigură monitorizarea acestora;
f)elaborează şi monitorizează aranjamentele operaţionale pentru investiţiile specifice locale;
g)adoptă un sistem de control intern, adaptat la specificul intervenţiilor, care previne, detectează şi constată neregulile, respectiv implementează procedurile pentru prevenirea conflictelor de interese, a fraudei, corupţiei şi dublei finanţări, asigurând principiul bunei gestiuni financiare şi protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene;
g1)adoptă politica antifraudă şi anticorupţie şi se asigură de crearea unui/unor canal/canale de avertizori de integritate, în vederea respectării măsurilor de prevenire, detectare şi constatare a fraudei, corupţiei şi conflictului de interese;

h)elaborează şi adoptă proceduri proprii de verificare şi control, adaptate la specificul intervenţiilor, împreună cu beneficiarii, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor şi a etapelor contractuale;
i)verifică dosarul proiectului/investiţiei, pe baza unei liste de verificare stabilite prin proceduri operaţionale;
j)asigură recuperarea de la beneficiari a sumelor aferente proiectelor ai căror indicatori nu au fost îndepliniţi;
k)asigură respectarea instrucţiunilor coordonatorului naţional şi utilizarea formularelor elaborate de acesta în scopul implementării PNRR;
k1)emite, cu avizul MIPE, instrucţiuni cu privire la procesul de implementare a reformelor/investiţiilor din PNRR pe care le gestionează, pentru asigurarea unei abordări unitare şi a unui tratament egal al beneficiarilor/agenţiilor de implementare/structurilor de implementare;

l)centralizează plăţile efectuate de către beneficiari în cadrul rapoartelor de progres pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor, care se transmit trimestrial la MIPE;
m)monitorizează stadiul de îndeplinire pentru fiecare jalon/ţintă cu respectarea prevederilor din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României;
n)urmăresc îndeplinirea indicatorilor la nivelul proiectelor, pe baza datelor furnizate de beneficiari, analizând rapoartele de progres;
o)asigură colectarea, transmiterea şi stocarea, prin intermediul sistemului informatic de management şi control al PNRR, a datelor privind beneficiarul real prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi tuturor informaţiilor referitoare la proiecte, investiţii/reforme, documentaţiile aferente procedurilor de achiziţie, rapoarte de verificare ex post a acestora, contractele încheiate cu beneficiari, inclusiv stadiul îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor, potrivit obligaţiilor stabilite în acordurile de finanţare încheiate cu MIPE;

p)transmit trimestrial pentru asistenţa financiară nerambursabilă, respectiv lunar pentru asistenţa financiară rambursabilă coordonatorului naţional raportări centralizate privind cuantumul cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR, respectiv a îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate acestor fonduri, pe care le certifică, însoţite de documentele justificative aferente cheltuielilor raportate;

q)transmit MF, centralizat, solicitările de fonduri prevăzute la art. 19 alin. (3) şi la art. 37 alin. (2), precum şi spre informare coordonatorului naţional;

r)îndeplinesc şi alte atribuţii necesare pentru asigurarea implementării reformelor şi investiţiilor care fac obiectul finanţării din PNRR, stabilite prin Comitetul Interministerial de Coordonare, prin aranjamentele operaţionale aprobate de CE sau prin normele de aplicare, procedurile şi ghidurile aferente sistemului de management şi control;
s)asigură colectarea/introducerea datelor şi documentelor în sistemul informatic de management şi control al PNRR privind procesul de evaluare, selecţie, contractare, implementare, plată, a documentaţiei de atribuire a procedurilor de achiziţie, a contractelor încheiate pentru proiectele finanţate în cadrul PNRR, inclusiv pentru reformele şi investiţiile proprii, în vederea identificării beneficiarului real, conform prevederilor art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare;

t)asigură arhivarea corespunzătoare, inclusiv în format electronic, a tuturor datelor/documentelor aferente procesului de implementare a acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare/acordurilor de implementare/convenţiilor de finanţare, în conformitate cu funcţiile, atribuţiile şi tipurile de documente specifice şi asigură accesul neîngrădit la acestea al entităţilor naţionale/europene cu atribuţii în verificarea, controlul şi auditarea fondurilor europene şi naţionale;
u)se asigură că datele/documentele privind ajutoarele acordate/primite sunt păstrate de furnizorii de ajutor, respectiv de beneficiarii de ajutor pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică;
v)monitorizează beneficiarii cu privire la îndeplinirea măsurilor legate de vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii Europene, inclusiv, atunci când este cazul, afişând emblema Uniunii Europene şi o declaraţie de finanţare corespunzătoare cu următorul conţinut: "finanţat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU", precum şi prin oferirea de informaţii specifice coerente, concrete şi proporţionale unor categorii de public diverse, care includ mass-media şi publicul larg, cu respectarea prevederilor Manualului de identitate vizuală a PNRR elaborat de către MIPE şi aprobat prin ordin al ministrului;
w)[textul din Art. 6, alin. (1), litera W. din capitolul II a fost abrogat la 17-iun-2022 de Art. I, punctul 16. din Legea 178/2022]
x)încheie acorduri de implementare/convenţii de finanţare cu instituţiile/unităţile aflate în subordine/coordonare/sub autoritate pentru implementarea investiţiilor;
y)încheie acorduri de implementare/convenţii de finanţare cu responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale.
z)realizează verificări ex post, pe baza listelor de verificare prevăzute la art. 5 alin. (81), asupra tuturor procedurilor de achiziţii publice şi se asigură de colectarea datelor privind beneficiarul real, conform prevederilor art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de existenţa/încărcarea tuturor documentelor aferente procedurilor de achiziţie publică, a contractelor de achiziţie încheiate cu beneficiarii şi a rapoartelor de verificare ex post în sistemul informatic de management şi control al PNRR;

z1)aa) efectuează controale, constând în prevenirea, verificarea şi detectarea aspectelor ce pot reprezenta elementele constitutive ale unor nereguli grave, şi raportează către DLAF/EPPO/DNA/OLAF/ANI;
z2)bb) realizează verificări privind evitarea dublei finanţări şi recuperează debitele stabilite în baza titlurilor de creanţă devenite executorii;
z3)cc) verifică ex post respectarea prevederilor procedurii de atribuire a contractelor de furnizare de produse/prestare de servicii/execuţie de lucrări finanţate din fondurile externe nerambursabile şi rambursabile aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aplicabilă beneficiarilor privaţi, care nu au obligaţia respectării prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, menţionând neregulile constatate în conformitate cu ordinul ministrului investiţiilor şi proiectelor europene prevăzut la art. 5 alin. (82);
z4)dd) urmăresc stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, stabilite ca urmare a verificărilor realizate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2023;
z5)ee) se obligă să respecte prevederile art. 24 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare, şi să nu revoce măsurile legate de jaloanele şi ţintele care anterior au fost considerate îndeplinite în mod satisfăcător de către Comisia Europeană.

(2)Ministerele prevăzute la alin. (1) pot încredinţa responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale gestionarea investiţiei aferente PNRR cu impact asupra dezvoltării locale din domeniile prevăzute la art. 2 lit. ll). În calitate de responsabil de implementare a investiţilor specifice locale, agenţiile pentru dezvoltare regională îndeplinesc toate funcţiile şi atribuţiile specifice conform acordurilor de implementare încheiate.

(3)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii pot încredinţa agenţiilor de implementare responsabilitatea implementării investiţiilor aflate în sarcina lor, în baza unui acord de implementare încheiat între coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi acestea, care prevede inclusiv aspectele privind angajarea şi/sau lichidarea şi/sau plata, după caz, a cheltuielilor aferente investiţiilor ce fac obiectul respectivului angajament, prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

(4)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii responsabili pentru componenta 12 - Sănătate, domeniile dezvoltării infrastructurii medicale prespitaliceşti şi dezvoltării infrastructurii publice spitaliceşti, componenta 13 - Reforme sociale, domeniile dezvoltării/reabilitării şi modernizării de infrastructură socială pentru persoanele cu dizabilităţi, copii aflaţi în risc de separare faţă de familie şi persoane vârstnice vulnerabile şi dependente şi componenta 15 - Educaţie, domeniile dezvoltării consorţiilor regionale şi dotării campusurilor profesionale integrate, asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare şi laboratoarele/atelierele şcolare, echiparea laboratoarelor de informatică din unităţile de învăţământ tehnic şi profesional, digitalizarea universităţilor şi asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spaţii de recreere), pot încredinţa agenţiilor pentru dezvoltare regională responsabilitatea implementării investiţiilor aflate în sarcina lor, în baza unui acord de implementare încheiat între coordonatorii de reforme şi/sau investiţii cu fiecare dintre agenţiile pentru dezvoltare regională, după caz, şi care prevede inclusiv aspectele privind angajarea şi/sau lichidarea şi/sau plata, după caz, a cheltuielilor aferente investiţiilor vizate.

(5)La nivelul ministerelor/instituţiilor/agenţiilor responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor şi/sau investiţiilor specifice locale, a componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor şi/sau investiţiilor specifice locale, al responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale, respectiv la nivelul Secretariatului General al Guvernului în calitate de responsabil de implementare de reforme şi/sau investiţii sau de componente aferente reformelor şi/sau investiţiilor, al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, precum şi al entităţilor responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea ministerelor se organizează, după caz, structuri de specialitate, prin suplimentarea numărului total de posturi aprobate pentru instituţiile responsabile.
(6)Numărul persoanelor din structurile de specialitate poate fi suplimentat cu personal în afara organigramei angajat pe perioada implementării PNRR, în cazul în care au fost prevăzute cheltuieli salariale în sprijinul implementării reformei şi/sau investiţiei, în alocarea bugetară prevăzută în PNRR.
(7)Condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei potrivit alin. (6) se realizează pe baza unui regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL III:Managementul financiar al fondurilor europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă
Art. 7
Fondurile europene aferente PNRR se alocă şi se derulează în baza acordului privind contribuţia financiară şi a acordului de împrumut, încheiate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu cele ale PNRR, precum şi, după caz, cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 8
(1)MIPE coordonează implementarea şi gestionarea fondurilor europene, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare potrivit Regulamentului financiar şi, în acest sens, colaborează cu MF, respectiv cu toţi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, în vederea asigurării unui management eficient al acestora, precum şi cu alte entităţi implicate pentru implementarea/auditarea/controlul fondurilor aferente PNRR.
(2)Cheltuielile necesare organizării şi funcţionării structurii din cadrul MIPE care îndeplineşte rolul de coordonator naţional se asigură din bugetul de stat, prin bugetul MIPE, cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.

Art. 9
(1)În bugetele beneficiarilor instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aprobate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă cu respectarea prevederilor art. 14.
(11)În bugetul STS, în calitate de furnizor al sistemului informatic de management şi control al PNRR, se cuprind creditele de angajament şi creditele bugetare aferente implementării jalonului 450 din cadrul investiţiei 5, componenta 14 - Bună guvernanţă, cu respectarea prevederilor art. 14.

(12)În situaţia în care beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) realizează proiecte de investiţii prin CNI, în calitate de structură de implementare, pe baza contractului de finanţare, respectiv a protocoalelor de implementare, CNI depune la aceştia cereri însoţite de documente justificative pentru transferul sumelor în vederea efectuării plăţilor către antreprenori, prestatori şi furnizori.

(2)În bugetele beneficiarilor instituţii publice finanţate integral din venituri proprii sau finanţate parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament şi credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanţare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă şi/sau de investiţii şi/sau de la responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale cu evidenţierea pe indicatori distincţi şi cu respectarea prevederilor art. 14.
Art. 10
(1)În bugetele beneficiarilor ordonatori de credite ai bugetului local se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament şi credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanţare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă şi/sau de investiţii sau de la responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, cu evidenţierea pe indicatori distincţi şi cu respectarea prevederilor art. 14.
(2)Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (4) şi (41) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile referitoare la plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale prevăzute în legile anuale pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanţare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot aproba contractarea de finanţări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu contribuţia asumată.

(3)În bugetele beneficiarilor instituţii publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele locale se cuprind, la partea de cheltuieli, credite de angajament şi credite bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, iar la partea de venituri, sumele stabilite prin contractele de finanţare, care urmează a fi primite de la coordonatorii de reformă şi/sau de investiţii sau de la responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, cu evidenţierea pe indicatori distincţi şi cu respectarea prevederilor art. 14.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, în cazul sumelor pentru care Ministerul Educaţiei are calitatea de coordonator de reformă/investiţii, creditele de angajament şi creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii se cuprind în bugetele beneficiarilor la partea de cheltuieli, sursa 01 «Buget de stat».
(5)Creditele de angajament şi creditele bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin. (4) se repartizează de către Ministerul Educaţiei pe inspectorate şcolare, în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.

Art. 11
În cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul de parteneriat, precum şi partenerii acestuia cuprind în bugetele prevăzute la art. 9 şi 10, după caz, sumele aferente finanţării valorii corespunzătoare activităţii/activităţilor proprii din proiect, asumate potrivit prevederilor acordului de parteneriat, anexă la contractul/decizia/ordinul de finanţare.
Art. 12
(1)Coordonatorii de reformă şi/sau investiţii sunt responsabili de recuperarea sumelor aferente proiectelor ai căror indicatori nu au fost îndepliniţi, având obligaţia recuperării sumelor plătite, în conformitate cu prevederile contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.
(2)În cazul în care sumele ce fac obiectul recuperării reprezintă ajutoare de stat, acestea se vor recupera conform procedurilor naţionale în domeniul ajutoarelor de stat.

Art. 13
(1)În bugetul de stat, prin bugetul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, se cuprind:
a)sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene, finanţare publică naţională asigurată de la bugetul de stat, care nu poate depăşi 25% din contravaloarea fondurilor europene, precum şi TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi art. 10, respectiv pentru întreprinderile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, aşa cum sunt definite la art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru agenţiile/structurile de implementare/responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, aşa cum sunt definite la art. 2 lit. j), j1 şi ll), altele decât instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare în cadrul titlurilor prevăzute la art. 14 alin. (1);.

b)sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene şi TVA nedeductibilă aferentă fondurilor europene pentru persoane fizice şi entităţi de drept privat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare;

c)sumele necesare plăţii creanţelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene şi/sau ale bugetului de stat, ca urmare a unor nereguli, în cadrul PNRR, inclusiv obligaţiile bugetare accesorii ca urmare a imposibilităţii recuperării ori, după caz, a nerecuperării la timp de la beneficiari.
d)[textul din Art. 13, alin. (1), litera D. din capitolul III a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 76/2023]
e)[textul din Art. 13, alin. (1), litera E. din capitolul III a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 76/2023]
f)[textul din Art. 13, alin. (1), litera F. din capitolul III a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 76/2023]
g)[textul din Art. 13, alin. (1), litera G. din capitolul III a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 76/2023]
h)[textul din Art. 13, alin. (1), litera H. din capitolul III a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 76/2023]
(2)În bugetul de stat, prin bugetul MF - Acţiuni generale, se cuprind sumele necesare plăţii dobânzii negative bonificate de Banca Naţională a României pentru disponibilităţile de fonduri europene din conturile administrate de MF.
(3)În cazul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, în calitate de coordonator de reforme şi/sau investiţii, sumele prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se cuprind în bugetul propriu al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii la nivelul sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul de stat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli.
(4)În cazul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în calitate de coordonator de reforme şi/sau investiţii, sumele prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, şi se cuprind în bugetul propriu al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la nivelul sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul de stat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli.
(5)Prin excepţie de la alin. (1), ordonatorii principali de credite finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, cu rol de agenţie de implementare, cuprind în bugetele proprii, pe baza acordului de implementare, următoarele:
a)sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene, finanţare publică naţională asigurată de la bugetul de stat, care nu poate depăşi 25% din contravaloarea fondurilor europene, precum şi TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi art. 10, respectiv pentru întreprinderile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, aşa cum sunt definite la art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare;
b)sumele reprezentând contravaloarea fondurilor europene şi TVA nedeductibilă aferentă fondurilor europene pentru persoane fizice şi entităţi de drept privat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare.

(6)Sumele prevăzute la alin. (1) se cuprind şi în bugetul agenţiilor de implementare reprezentate de instituţia publică finanţată integral sau parţial din venituri proprii.
(7)Sumele prevăzute la alin. (6) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, în limita acordurilor de implementare, de la subdiviziuni distincte, şi se cuprind în bugetul propriu al agenţiilor de implementare, în baza convenţiilor de finanţare, la partea de venituri, la subdiviziuni distincte, precum şi la partea de cheltuieli la poziţii distincte de transferuri bugetare, cu aprobarea ordonatorului principal de credite ierarhic superior.

(8)În cazul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, în calitate de coordonator de reforme şi/sau investiţii, sumele prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, şi se cuprind în bugetul propriu al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice la nivelul sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul de stat, la subdiviziuni distincte de cheltuieli.

(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), în scopul eficientizării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum avizat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor şi aprobat de Guvern, ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi investiţii sunt autorizaţi să depăşească procentul finanţării publice naţionale cu sumele necesare pentru ajustarea/majorarea preţurilor contractelor de achiziţie publică, precum şi cu sumele aferente unor activităţi necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR şi ale căror documentaţii au fost aprobate conform art. 42 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să evalueze impactul bugetar al depăşirii procentului finanţării publice naţionale, precum şi a oricăror altor tipuri de cheltuieli necesare implementării proiectelor, să evalueze şi să repartizeze motivat de gradul de maturitate şi de progresul fizic şi financiar proiectele, în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare aprobate potrivit legii.

(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), în scopul eficientizării implementării investiţiei 1 - Construirea, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe - Programul guvernamental Construire creşe «Sfânta Ana» din cadrul componentei 15 -- Educaţie, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR din cadrul acestei investiţii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de coordonator de reformă şi investiţii, este autorizat să depăşească procentul finanţării publice naţionale cu sumele necesare pentru încheierea contractelor de achiziţie publică şi pentru ajustarea/majorarea preţurilor contractelor de achiziţie publică, precum şi cu sumele aferente unor activităţi necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR şi ale căror documentaţii au fost aprobate conform art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din Planul naţional de redresare şi rezilienţă aferente componentei 3 - Managementul deşeurilor, componentei 10 - Fondul local, componentei 11 - Turism şi cultură, componentei 12 - Sănătate, componentei 14 - Buna guvernanţă şi componentei 15 - Educaţie, precum şi pentru completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în limita creditelor de angajament şi a creditelor bugetare aprobate potrivit legii.

Art. 14
(1)Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare pentru asigurarea sumelor necesare implementării corespunzătoare a reformelor şi/sau investiţiilor/proiectelor aferente PNRR se includ la titlurile distincte din clasificaţia bugetară, referitoare la proiecte cu finanţare din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă şi respectiv din împrumut.
(2)Propunerile de credite de angajament şi credite bugetare prevăzute la art. 9 şi 10 se includ în buget de către beneficiari pe baza contractelor de finanţare încheiate cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii sau agenţiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz. În cazul beneficiarilor care au şi calitatea de coordonatori de reforme şi/sau investiţii în cadrul aceloraşi reforme şi/sau investiţii, cuprinderea în buget a propunerilor de credite de angajament şi a creditelor bugetare se realizează pe baza deciziilor/ordinelor de finanţare emise de către aceştia.

(21)STS, în calitate de furnizor al sistemului informatic de management şi control al PNRR, cuprinde în bugetul propriu creditele de angajament şi creditele bugetare prevăzute la art. 9 alin. (11) pe baza protocolului privind implementarea sistemului informatic de management şi control al PNRR încheiat cu coordonatorul naţional.

(3)Fondurile cuprinse în bugetele ordonatorilor de credite, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), sunt destinate exclusiv proiectelor finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă şi nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor de altă natură, şi nu pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Art. 15
(1)Sumele în lei aferente reformelor şi/sau investiţiilor/investiţiilor specifice locale finanţate în cadrul PNRR se gestionează de către:
a)coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale şi beneficiarii instituţii publice, întreprinderi publice şi institute naţionale de cercetare-dezvoltare prin conturi deschise la Trezoreria Statului;
b)alte categorii de beneficiari decât cei menţionaţi la lit. a), care pot opta pentru deschiderea conturilor la Trezoreria Statului sau la instituţii de credit.
(2)Sumele necesare realizării reformelor şi/sau investiţiilor finanţate în cadrul PNRR, existente în conturile coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale şi beneficiarilor nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, cu excepţia situaţiilor în care executarea silită priveşte creanţe bugetare stabilite în cadrul PNRR.
Art. 16
(1)Eventualele sume din fonduri europene, finanţare publică naţională şi TVA, după caz, primite pe baza cererilor de transfer, nejustificate, existente la sfârşitul exerciţiului bugetar în conturile responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale/beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor de proiecte, după caz, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1), se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezenţei ordonanţe de urgenţă.
(2)Sumele primite potrivit art. 13 alin. (3) şi neutilizate până la sfârşitul anului se restituie de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii la bugetul de stat, respectiv Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în contul din care au fost încasate.
(3)Prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează MF să efectueze pe parcursul întregului an virări de credite bugetare şi de credite de angajament, în cadrul aceluiaşi titlu, potrivit art. 14 alin. (1), între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, cu rol de coordonator de reforme şi/sau investiţii, la solicitarea acestora, în funcţie de stadiul implementării jaloanelor şi ţintelor, precum şi în funcţie de modificările determinate de realocările de fonduri în cadrul PNRR.
(4)Prevederile alin. (3) se aplică şi pentru asigurarea sumelor necesare plăţii dobânzii negative bonificate de Banca Naţională a României pentru disponibilităţile de fonduri europene din conturile administrate de Ministerul Finanţelor, prevăzute la art. 13 alin. (2).
(5)Sumele reprezentând dobândă negativă în euro bonificată de Banca Naţională a României pentru disponibilităţile de fonduri europene administrate de Ministerul Finanţelor, prevăzute la art. 9 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură din sumele reprezentând dobândă pozitivă acumulată la aceste disponibilităţi.
(6)Dobânda pozitivă rămasă neutilizată în urma efectuării operaţiunii prevăzute la alin. (5) se transferă la bugetul de stat, după efectuarea de către Comisia Europeană a plăţii finale în cadrul PNRR.
(7)Sumele primite potrivit art. 13 alin. (3)-(8) şi neutilizate până la sfârşitul anului se restituie de către agenţiile de implementare a proiectelor/structurile de implementare la bugetul de stat, respectiv în contul din care au fost încasate.

CAPITOLUL IV:Utilizarea sumelor din asistenţa financiară nerambursabilă şi din împrumuturi
Art. 17
(1)La atingerea jaloanelor şi a ţintelor stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, MIPE transmite Comisiei bianual câte o cerere de plată a contribuţiei financiare şi, după caz, a împrumutului.
(2)MIPE verifică îndeplinirea reformelor şi/sau a investiţiilor asumate, respectiv dacă sunt îndepliniţi toţi indicatorii sau dacă sunt îndepliniţi indicatorii parţial, cu afectarea sau neafectarea funcţionalităţii reformei.
(3)Fiecare cerere de plată este însoţită de:
a)o declaraţie de management prin care se oferă asigurări că fondurile au fost utilizate pentru scopul propus, că informaţiile transmise împreună cu cererea de plată sunt complete şi precise şi că sistemele de control aplicate asigură garanţiile necesare că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate regulile aplicabile, în special normele privind prevenirea conflictelor de interese, fraudă, corupţie şi dublă finanţare, din cadrul mecanismului şi din cadrul altor programe ale Uniunii Europene, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;
b)un rezumat al auditurilor efectuate, inclusiv vulnerabilităţile identificate şi orice măsuri corective luate.
Art. 18
(1)Sumele utilizate pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene în cadrul PNRR se comunică MIPE trimestrial, în primele 5 zile lucrătoare ale primei luni din trimestrul următor, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, defalcat pentru proiecte finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă şi, respectiv, din asistenţa financiară rambursabilă, pentru toţi beneficiarii, indiferent de modalitatea de finanţare şi subordonare a acestora, respectiv de către STS, în calitate de furnizor al sistemului informatic de management şi control al PNRR.
(2)Documentele întocmite potrivit alin. (1) se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

SECŢIUNEA 1:Utilizarea sumelor din asistenţa financiară nerambursabilă
Art. 19
(1)În conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, şi cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, prefinanţarea în cuantum de 13% din asistenţa financiară nerambursabilă se primeşte după încheierea acordului privind contribuţia financiară, respectiv 20% din asistenţa financiară nerambursabilă pentru măsurile din noul capitol REPowerEU se primeşte în baza actului adiţional la acordul privind contribuţia financiară, tranşele urmând a fi încasate după aprobarea de către CE a cererilor de plată.

(11)Sumele încasate, aferente tranşelor prevăzute la alin. (1), se convertesc în lei în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României valabil la data operaţiunii, iar echivalentul în lei se virează într-un cont distinct de disponibil deschis la Trezoreria operativă centrală pe numele MF.
(12)[textul din Art. 19, alin. (1^2) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 25-mai-2023 de Art. I, punctul 1. din Legea 128/2023]
(2)Pe baza solicitărilor de fonduri aferente asistenţei financiare nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, primite trimestrial de la coordonatorii de reforme şi/sau investiţii potrivit dispoziţiilor alin. (3), MF efectuează transferul sumelor solicitate, prin utilizarea cu prioritate a sumelor existente în contul distinct de disponibil prevăzut la alin. (11), alimentat inclusiv cu sumele existente în contul distinct de venituri al bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscală al MF, respectiv după epuizarea acestora, prin utilizarea echivalentului în lei al sumelor rezultate din schimbul valutar al prefinanţării în cuantum de 13% din asistenţa financiară nerambursabilă, care se virează în contul distinct de disponibil prevăzut la alin. (11).

(3)Solicitările de fonduri întocmite de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii pentru toţi beneficiarii, indiferent de modalitatea de finanţare şi subordonare a acestora, respectiv de la STS, se transmit trimestrial la MF, de regulă în ultimele cinci zile lucrătoare ale primei luni a trimestrului următor, în vederea distribuirii sumelor efectiv utilizate în trimestrele anterioare aferente asistenţei financiare nerambursabile, în ordinea şi din conturile prevăzute la alin. (2), astfel:
a)în cazul beneficiarilor, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1), într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat codificat cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii/Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în cazul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii;
b)în cazul beneficiarilor prevăzuţi la art. 9 alin. (1), într-un cont distinct de venituri al bugetelor din care aceştia sunt finanţaţi, codificat cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii;
c)în cazul STS, pentru sumele aferente implementării jalonului 450 din cadrul investiţiei 5 - componenta 14 - Bună guvernanţă, într-un cont distinct de venituri al bugetului de stat codificat cu codul de identificare fiscală al coordonatorului naţional.

(4)Solicitările de fonduri, centralizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, prevăzute la alin. (3) se transmit spre informare şi la MIPE.
(5)[textul din Art. 19, alin. (5) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 76/2023]
(6)[textul din Art. 19, alin. (6) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 76/2023]
(7)[textul din Art. 19, alin. (7) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 76/2023]
(8)Prefinanţarea prevăzută la alin. (1) se deduce din tranşele ulterioare aferente asistenţei financiare nerambursabile, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, şi/sau astfel cum se stabileşte prin acordul privind contribuţia financiară, modificat prin actul adiţional, până când va fi lichidată în totalitate.

(9)Sumele din prefinanţare care nu au fost compensate, potrivit alin. (8), până la data de 31 decembrie 2026 şi/sau pentru care Comisia Europeană solicită recuperarea vor fi restituite Comisiei Europene, la cererea acesteia. Restituirea se efectuează de MF din soldul neutilizat, rămas în contul pentru primirea fondurilor europene nerambursabile de la Comisia Europeană la Banca Naţională a României, respectiv în contul distinct de disponibil prevăzut la art. 19 alin. (11).

SECŢIUNEA 2:Utilizarea sumelor din împrumut
Art. 20
(1)Tragerea sumelor în cadrul împrumutului se efectuează de către MF, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, şi astfel cum se stabileşte prin acordul de împrumut.

(2)În conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, şi Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, MF primeşte o prefinanţare în cuantum de 13% din împrumut, după intrarea în vigoare a actului normativ de aprobare a acordului de împrumut.

(3)Cu sumele disponibilizate de CE, potrivit alin. (1) şi (2), se alimentează contul în valută al MF deschis la Banca Naţională a României pentru acest scop.
(4)Sumele împrumutului disponibile în contul prevăzut la alin. (3) se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:
a)prefinanţarea prevăzută la alin. (2), pe baza cheltuielilor efectuate în cadrul împrumutului pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR, raportate periodic MF de către MIPE şi certificate de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv de către responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale pentru toţi beneficiarii;
b)sumele din tragerile efectuate din împrumut potrivit alin. (1), inclusiv sumele deduse în contul prefinanţării, pe baza îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor asociate împrumutului în cadrul PNRR.
(5)Responsabilitatea privind informaţiile cuprinse în raportările periodice prevăzute la alin. (4) revine în totalitate coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii.
(6)În scopul asigurării creditelor bugetare şi de angajament necesare efectuării plăţilor de dobânzi negative bonificate de Banca Naţională a României pentru disponibilităţile prevăzute la alin. (3), se autorizează Ministerul Finanţelor să efectueze pe parcursul întregului an virări de credite bugetare şi de credite de angajament, în bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale, între titlul 30 «Dobânzi» şi titlul 61 «Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumuturi a PNRR».

Art. 21
(1)Prefinanţarea prevăzută la art. 20 alin. (2) se deduce din tragerile ulterioare din împrumut, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, ale Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, şi/sau astfel cum este stabilit prin acordul de împrumut, până când va fi lichidată în totalitate.

(2)Sumele din prefinanţare care nu au fost compensate, potrivit alin. (1), până la data de 31 decembrie 2026 şi/sau pentru care CE solicită recuperarea vor fi restituite Comisiei, la cererea acesteia. Restituirea se va efectua de MF din soldul neutilizat, rămas în contul prevăzut la art. 20 alin. (3), şi în completare prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de România, prin MF, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale.
Art. 22
Rambursarea împrumutului, inclusiv rambursarea anticipată la solicitarea Comisiei Europene potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, se efectuează prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de România, prin MF, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale, iar costurile aferente împrumutului se suportă de MF din bugetul de stat, în conformitate cu legislaţia privind datoria publică.
CAPITOLUL V:Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor efectuate la nivelul reformelor/investiţiilor, inclusiv la nivelul investiţiilor specifice locale aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă
Art. 23
(1)Reformele, investiţiile şi proiectele implementate în cadrul măsurilor finanţate din fonduri europene aferente PNRR sunt considerate acţiuni multianuale.
(2)Angajamentele legale, inclusiv contractele de achiziţii publice, aferente proiectelor implementate din fonduri europene aferente PNRR, pot fi anuale sau multianuale.
(3)Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării reformelor şi/sau investiţiilor, inclusiv pentru investiţiile specifice locale, se stabilesc având în vedere acordurile de finanţare încheiate şi se reflectă în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de coordonator de reforme şi/sau investiţii, respectiv în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite care are în subordine/coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, astfel cum sunt detaliate în anexă.
(31)Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării jalonului 450 din cadrul investiţiei 5, componenta 14 - Bună guvernanţă din cadrul PNRR se stabilesc în baza hotărârii Guvernului prevăzute la art. 5 alin. (31) privind aprobarea distribuţiei bugetului aferent reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României pentru fiecare coordonator de reformă şi/sau investiţii şi se cuprind în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de coordonator naţional.

(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării reformelor şi/sau investiţiilor de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în calitate de coordonator de reforme şi/sau investiţii se reflectă în anexă la bugetul acesteia.
(5)Ordonatorii de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii efectuează la nivel de reformă şi/sau investiţie angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata în baza creditelor de angajament şi creditelor bugetare aprobate în buget potrivit art. 13 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (3), pentru responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale şi ceilalţi beneficiari decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1) şi au responsabilitatea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile proprii şi cele ale beneficiarilor/partenerilor/responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale pentru operaţiunile gestionate în cadrul investiţiilor.
(51)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), Ministerul Educaţiei, în calitate de coordonator de reforme şi/sau investiţii, efectuează la nivel de reformă/investiţie angajarea cheltuielilor în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (3) şi operaţiunile din faza de lichidare constând în verificarea cheltuielilor efectuate de beneficiari, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 10 alin. (4).

(6)Ordonatorii de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii efectuează la nivel de reformă/investiţie angajarea cheltuielilor în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (3) şi (4) şi operaţiunile din faza de lichidare constând în verificarea cheltuielilor efectuate de beneficiari pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 9 alin. (1).
(61)Ordonatorul principal de credite cu rol de coordonator naţional efectuează la nivelul investiţiei 5, componenta 14 - Bună guvernanţă angajarea cheltuielilor în baza creditelor de angajament prevăzute la alin. (31) şi operaţiunile din faza de lichidare, constând în verificarea cheltuielilor efectuate de STS în calitate de furnizor al sistemului informatic de management şi control al PNRR.

(7)Beneficiarii pot derula procedurile de atribuire a contractelor de execuţie lucrări, asistenţă tehnică, dirigenţie de şantier şi a altor categorii de contracte necesare implementării proiectelor de investiţii publice, cu includerea în documentele achiziţiei aferente a unei condiţii suspensive referitoare la aprobarea finanţării proiectului din PNRR.
(71)Beneficiarii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1) şi (11), pot solicita coordonatorilor de reforme şi sau investiţii/agenţiilor de implementare a proiectelor/responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, prin cereri de transfer, plata avansurilor în cuantum de până la 13% din valoarea contractelor de achiziţii încheiate în vederea implementării proiectelor, pe baza previziunilor de etapă, după ordinul de începere.
(72)După acordarea primului avans, următoarele se acordă doar dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)prestatorul/furnizorul/executantul a respectat graficul de implementare/termenele de livrare/stadiul de execuţie;
b)gradul de îndeplinire a indicatorilor proiectului corespunde graficului de implementare/termenului de livrare/stadiului de execuţie.
(73)Beneficiarii au obligaţia de a restitui sumele rămase neutilizate din avansurile acordate, înainte de solicitarea următorului avans sau, după caz, la semnarea procesului-verbal de recepţie.

(74)Beneficiarii investiţiilor din cadrul componentei 7 «Transformare digitală» - investiţia 9: «Digitalizarea sectorului organizaţiilor neguvernamentale» şi al componentei 9 «Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare» - investiţia 3: «Scheme de ajutor pentru sectorul privat - măsura 1. Schemă de minimis şi schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor» pot solicita coordonatorului de investiţii, prin cereri de transfer, plata avansurilor către contractori în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziţii aferente proiectelor implementate, în condiţiile legii.

(8)Sumele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) şi b), aferente investiţiilor specifice locale, se transferă de către coordonatorii de reformă şi/sau investiţii de la subdiviziuni distincte de cheltuieli bugetare în conturile de disponibil ale responsabililor de implementarea investiţiilor specifice locale deschise la Trezoreria Statului, la termenele şi pe baza cererilor de transfer de fonduri, respectiv a altor documente prevăzute în convenţiile de finanţare.
(9)Agenţiile pentru dezvoltare regională, în calitate de responsabili de implementarea investiţiilor specifice locale, stabilite la art. 6 alin. (4), încheie contracte de finanţare cu beneficiarii, în limita sumelor aferente creditelor de angajament, şi efectuează plăţi în limita sumelor aferente creditelor bugetare cuprinse în convenţiile de finanţare. Agenţiile pentru dezvoltare regională vor semna acorduri de implementare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi vor răspunde pentru implementarea jaloanelor şi ţintelor pe care şi le asumă prin contract. De asemenea, agenţiile pentru dezvoltare regională se vor asigura că investiţiile prevăzute în fiecare componentă se implementează în toate judeţele corespondente fiecărei agenţii pentru dezvoltare regională, pe baza unei strategii şi unui plan de investiţii aprobate de Guvernul României prin hotărâre a Guvernului, care include angajamentele asumate pe fiecare componentă şi planurile de implementare corespunzătoare acestora gestionate de ministerele de linie care vor monitoriza implementarea.
(10)În baza convenţiilor de finanţare încheiate cu coordonatorii de reformă şi/sau investiţii, agenţiile pentru dezvoltare regională întocmesc şi transmit coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii lunar sau ori de câte ori este nevoie cereri de transfer de fonduri în vederea efectuării plăţilor către beneficiari.
(11)La întocmirea cererilor prevăzute la alin. (10), agenţiile pentru dezvoltare regională au obligaţia de a lua în considerare gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
(12)Agenţiile pentru dezvoltare regională fundamentează, justifică şi utilizează în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate sumele transferate potrivit alin. (8) şi au responsabilitatea efectuării reconcilierii contabile între conturile contabile proprii şi cele ale beneficiarilor/partenerilor pentru operaţiunile gestionate în cadrul investiţiilor.
(13)Prevederile alin. (8)-(12) se aplică în mod similar şi instituţiilor/unităţilor prevăzute la art. 6 alin. (3) şi (4).
Art. 24
(1)În cazul în care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, în scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii sunt autorizaţi să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea cu până la 15% a sumelor alocate în euro aferente fiecărei reforme şi/sau investiţii din acordurile de finanţare, numai pentru implementarea proiectelor pentru care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.

(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, în scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, în acord cu priorităţile naţionale, coordonatorii de investiţii sunt autorizaţi să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în euro aferente fiecărei investiţii din acordurile de finanţare, numai pentru implementarea proiectelor pentru care coordonatorii de investiţii îşi asumă, prin memorandum avizat de MIPE şi MF şi aprobat de Guvern, importanţa sectorială a investiţiei, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale, cu respectarea de către ordonatorul de credite a strategiei fiscal-bugetare.

(12)În cazul în care se diminuează sumele aferente investiţiilor din PNRR, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Regulamentului (UE) 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare, fără eliminarea/modificarea investiţiei ca jalon/ţintă, sumele aferente fondurilor europene diminuate se suportă din bugetul de stat ca finanţare publică naţională, în scopul îndeplinirii jaloanelor/ţintelor respective, în limita a 30% din sumele alocate în euro aferente fiecărei investiţii din acordurile de finanţare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.235/2022 privind aprobarea distribuţiei bugetului aferent reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României pentru fiecare coordonator de reformă şi/sau investiţii, cu modificările ulterioare.
(13)În situaţia în care, în scopul încheierii/emiterii de contracte/decizii/ordine de finanţare conform prevederilor alin. (1), valoarea jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR se modifică, respectiv cuantumul fondurilor europene aferente PNRR nu acoperă întreaga valoare necesară implementării proiectelor şi îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi ţintelor, diferenţa se asigură din finanţare publică naţională, pe baza demersurilor efectuate de coordonatorul de reforme şi/sau investiţii, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (1).
(14)Creditele de angajament destinate acoperirii depăşirilor prevăzute la alin. (1)-(12) se angajează din fondurile europene aferente asistenţei financiare nerambursabile şi rambursabile, exclusiv TVA aferent, alocate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, până la epuizarea cuantumului alocărilor, iar diferenţa rămasă se suportă din finanţarea publică naţională.
(15)Creditele de angajament destinate acoperirii depăşirilor prevăzute la alin. (1)-(12) nu pot depăşi procentul de 25% din totalul alocării financiare a coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii prevăzute în acordurile de finanţare.

(2)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, pot încheia contracte/emite decizii/ordine de finanţare cu clauză rezolutorie, de a cărei îndeplinire va depinde finanţarea proiectelor prevăzute la alin. (1).
(3)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, sunt autorizaţi să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare pentru reformele şi investiţiile care sunt finanţate parţial în cadrul PNRR, diferenţa până la valoarea totală urmând a fi asigurată din fonduri proprii şi/sau finanţare publică naţională, în scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.
(31)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii care încheie/emit contracte/decizii/ordine de finanţare conform prevederilor alin. (1)-(12) au obligaţia să includă în cuprinsul acestora indicatori de performanţă anuali, stabiliţi prin normele metodologice prevăzute la art. 38 alin. (2), care să furnizeze informaţii relevante pentru măsurarea stadiului de îndeplinire a jaloanelor/ţintelor, şi dreptul de a rezilia contractele/revoca ordinele/deciziile de finanţare în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanţă anuali şi de a recupera de la beneficiari sumele plătite, precum şi eventualele penalităţi, după caz.

(4)Beneficiarii care au încheiat contracte de finanţare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, sau cărora li s-au emis decizii/ordine de finanţare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, şi care nu finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această perioadă.
(41)Coordonatorii de reformă şi/sau investiţii/Agenţiile de implementare/Responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale care au încheiat/emis contracte/decizii/ordine de finanţare cu beneficiarii, după caz, potrivit prevederilor alin. (1) şi (12), au obligaţia rezilierii/revocării contractelor/ordinelor/deciziilor de finanţare, în cazul în care nu au fost îndepliniţi indicatorii de performanţă anuali, precum şi obligaţia recuperării integrale a sumelor plătite în cadrul proiectelor şi a eventualelor penalităţi, după caz, iar beneficiarii au obligaţia restituirii sumelor primite în cadrul proiectelor şi a eventualelor penalităţi.

(5)Beneficiarii care au încheiat contracte de finanţare cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, vor suporta din bugetul propriu sumele necesare plăţii sancţiunilor, inclusiv majorările de întârziere ca urmare a imposibilităţii recuperării, dar şi sumele aferente deciziilor de recuperare comunicate de către CE pentru neregulile grave constatate ori pentru neîndeplinirea ţintelor/jaloanelor, potrivit gradului de nerealizare, după caz.
Art. 241
(1)În contextul în care Comisia Europeană dezangajează fondurile asociate jaloanelor şi ţintelor în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare, fondurile aferente contractelor de finanţare semnate de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii asociate jaloanelor şi ţintelor respective, acestea se prevăd în bugetul şi anexele ordonatorilor principali de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii, la o subdiviziune bugetară distinctă, peste valoarea sumei aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă stabilite în acordurile de finanţare încheiate cu coordonatorul naţional.
(2)În situaţia în care au fost efectuate plăţi anterior intrării în vigoare a prezentului act normativ, acestea rămân cheltuieli definitive la bugetul de stat, la subdiviziunile de cheltuieli bugetare de la care au fost efectuate plăţile respective. Ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii sunt autorizaţi să dezangajeze soldul aferent angajamentelor legale rămase de plată concomitent cu reangajarea acestora în limita creditelor de angajament la subdiviziunea nou-introdusă.
(3)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii sunt autorizaţi să încheie acte adiţionale la contractele de finanţare încheiate cu beneficiarii, astfel încât să modifice sursele de finanţare între fondurile europene nerambursabile şi subdiviziunea nou-introdusă, cu încadrare în valoarea contractului încheiat.
(4)Beneficiarii prevăzuţi la art. 10 alin. (1) sunt autorizaţi să modifice în bugetele proprii şi în anexele la acestea creditele de angajament şi creditele bugetare potrivit actelor adiţionale încheiate potrivit alin. (3), însuşite de ordonatorii principali de credite.
(5)Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2023, se aplică beneficiarilor contractelor de finanţare prevăzute la alin. (1).
(6)Creditele de angajament rezultate din dezangajările prevăzute la alin. (2) nu pot fi utilizate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii în vederea încheierii/emiterii de noi angajamente legale.
(7)În anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de coordonator de reforme şi/sau investiţii să introducă în buget şi în anexele la acesta creditele de angajament necesare aplicării prevederilor alin. (2).
(8)Contractele de finanţare prevăzute la alin. (1) sunt exceptate de la prevederile art. 5 alin. (36).
(9)Ordonatorii principali de credite comunică în termen de 5 zile lucrătoare Ministerului Finanţelor modificările efectuate potrivit prevederilor prezentului articol, concomitent cu transmiterea anexelor, însuşite de ordonatorul principal de credite.
(10)Se autorizează Ministerul Finanţelor să aprobe, la propunerea ordonatorilor principali de credite, repartizarea pe trimestre ca urmare a modificărilor efectuate potrivit prevederilor prezentului articol.

CAPITOLUL VI:Instrumente financiare
Art. 25
(1)Instrumentele financiare din cadrul PNRR se utilizează în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei, proporţionalităţii, nediscriminării, egalităţii de tratament şi subsidiarităţii, precum şi în conformitate cu obiectivele lor. Instrumentele financiare din cadrul PNRR pot fi implementate în cadrul compartimentului pentru România din cadrul Programului InvestEU sau prin încredinţarea sarcinilor de implementare către un partener de implementare.
(2)România, prin MIPE, negociază şi semnează şi, după caz, modifică acordul de contribuţie pentru instituirea instrumentelor financiare implementate în cadrul compartimentului pentru România din cadrul Programului InvestEU aferente PNRR, cu consultarea prealabilă a MF.
(3)Acordul de contribuţie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MIPE, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4)MIPE negociază şi semnează contractele de finanţare pentru instrumentele financiare din cadrul PNRR implementate prin încredinţarea sarcinilor de implementare către un partener de implementare. Contractele de finanţare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(41)Contractele de finanţare semnate între partenerul de implementare şi intermediarii financiari includ etapele intermediare şi mecanismul de verificare prevăzute în acordul de tip operaţional aferent investiţiei respective.

(42)În vederea implementării jaloanelor/ţintelor din PNRR, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, care au calitatea de autorităţi ale administraţiei publice centrale, în domeniul lor de competenţă pot încheia cu organizaţii internaţionale de profil contracte de stat - acorduri de asistenţă tehnică, în condiţiile legii. Acordurile se aprobă prin hotărâri ale Guvernului şi intră în vigoare la data intrării în vigoare a acestora.
(43)Sumele necesare obţinerii asistenţei tehnice cu organizaţii internaţionale de profil se asigură din bugetele alocate cu această destinaţie fiecărui coordonator de reforme şi/sau investiţii în PNRR.

(5)Garanţia reciprocă se încheie potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Pentru implementarea instrumentelor financiare, MIPE va deschide conturi în valută la Banca Naţională a României sau va utiliza conturile în euro deschise la băncile comerciale, după caz.
Art. 26
(1)În baza contractelor de finanţare încheiate conform art. 5 alin. (3) pentru instrumentele financiare se vor înfiinţa comitete de investiţii aferente instrumentelor financiare prevăzute în PNRR, compuse din 5-7 membri care vor fi numiţi prin ordin comun al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene şi al ministrului finanţelor.
(2)Comitetele de investiţii îşi vor desfăşura activităţile în conformitate cu reguli interne prevăzute în contractele de finanţare.
CAPITOLUL VII:Proiecte implementate în parteneriat
Art. 27
Proiectele finanţate din fonduri europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al parteneriatului a unei entităţi înregistrate fiscal în România.
Art. 28
(1)Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 27, entităţile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu alte entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri de selecţie a acestora, care respectă, cel puţin, principiile transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi utilizării eficiente a fondurilor publice.
(2)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, stabilesc, prin ghidurile specifice proiectelor finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, categoriile de activităţi care nu pot fi realizate de către partenerii entităţi din sectorul privat în implementarea proiectelor prevăzute la alin. (1).
(3)În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) şi (2), cheltuielile efectuate de partenerul/partenerii de drept privat vor fi recuperate, după caz, potrivit procedurilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 29
(1)Înregistrarea fiscală a partenerilor, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, se poate realiza prin depunerea unei declaraţii de înregistrare fiscală la organul fiscal competent fie direct sau prin intermediul unui împuternicit, fie la solicitarea plătitorului de venit (ordonatorul de credite cu rol de coordonator de reforme şi/sau investiţii), în condiţiile prevăzute de art. 82 şi art. 86 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Pe baza declaraţiei de înregistrare fiscală depuse, organul fiscal competent eliberează certificatul de înregistrare fiscală. În cazul depunerii declaraţiei de înregistrare fiscală de către un împuternicit, desemnarea împuternicitului se face în condiţiile art. 18 din legea sus-menţionată.
(2)După eliberarea certificatului de înregistrare fiscală de către organul fiscal competent, partenerii, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, se adresează Trezoreriei Municipiului Bucureşti în vederea deschiderii conturilor, prin intermediul liderului de parteneriat care are calitatea de împuternicit. Operaţiunile de deschidere, gestionare a conturilor şi efectuare a plăţilor se realizează de către partenerii, persoane juridice nerezidente care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, doar prin intermediul liderului de parteneriat, care are calitatea de împuternicit. Contul de disponibil se deschide de către Trezoreria Municipiului Bucureşti pe numele partenerului şi se codifică cu codul alocat potrivit certificatului de înregistrare fiscală emis potrivit prevederilor alin. (1).
(3)Elementele minimale cu privire la forma şi conţinutul împuternicirii prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin instrucţiuni emise de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, şi aprobate de către reprezentantul legal.
CAPITOLUL VIII:Control, audit, nereguli, păstrarea documentelor
Art. 30
(1)Verificarea legalităţii şi regularităţii cheltuielilor se va realiza prin mecanismele existente la nivel naţional, controlul financiar preventiv propriu, controlul financiar preventiv delegat, precum şi prin mecanismul de verificare ex-post stabilit la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE.
(2)Controlul financiar preventiv al fondurilor europene derulate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă se exercită asupra tuturor operaţiunilor, potrivit reglementărilor legale în domeniu, respectiv prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia.
(3)În scopul verificării legalităţii şi regularităţii cheltuielilor pentru care coordonatorii de reforme şi/sau investiţii efectuează plăţi către beneficiari, MIPE se va baza şi pe organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu la beneficiar, respectiv pe controlul financiar preventiv delegat, unde este cazul.
(4)Structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează verificarea, prin eşantion, a cheltuielilor efectuate atât de beneficiarii publici, cât şi de beneficiarii privaţi, pe baza informaţiilor transmise de coordonatorii de reformă şi/sau investiţii.

(5)La nivelul structurii de specialitate din MIPE este asigurată verificarea respectării regulilor privind ajutorul de stat, fiind sesizat Consiliul Concurenţei în cazul identificării vreunei abateri, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 31
(1)MIPE şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii au obligaţia să ia măsuri adecvate pentru prevenirea, depistarea şi corectarea fraudei, a corupţiei şi a conflictelor de interese, astfel cum sunt definite la art. 61 alin. (2) şi (3) din Regulamentul financiar, care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, şi să întreprindă acţiuni în justiţie pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor şi a proiectelor incluse în cadrul PNRR.
(11)MIPE, prin structura de specialitate cu rol de coordonator naţional, în baza documentelor existente în sistemul informatic de management şi control al PNRR, realizează verificări ex post, pe baza unei analize de risc, prin eşantion, în vederea respectării mecanismului de management şi control al PNRR, respectiv de aplicare a dispoziţiilor legale şi procedurale de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii privind verificarea procedurilor de achiziţii din punctul de vedere al conformităţii acestora cu dispoziţiile legale aplicabile în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale, verificări care nu exonerează de răspundere autorităţile contractante, în raport cu acţiunile şi deciziile adoptate de acestea în procesul de atribuire şi/sau modificare a contractului în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile şi nici pe coordonatorii de reformă şi/sau investiţie în raport cu verificările efectuate conform art. 6 alin. (1) lit. z).

(2)Activitatea de detectare a aspectelor ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE.
(3)Activitatea de constatare a neregulilor şi activitatea de constatare a dublei finanţări, respectiv activitatea de stabilire a creanţelor bugetare se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE/la nivelul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, după caz.
(4)Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare ori proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, după caz, act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi care constituie titlu de creanţă emis în vederea stingerii respectivei creanţe.
(5)Titlurile de creanţă se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestora.
(6)[textul din Art. 31, alin. (6) din capitolul VIII a fost abrogat la 17-iun-2022 de Art. I, punctul 27. din Legea 178/2022]
(7)Creanţele bugetare sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanţă, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă.
(8)În cazul identificării unor aspecte ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave, structura de specialitate din cadrul MIPE va sesiza, după caz, ANI, DLAF/OLAF, EPPO/DNA.
(9)MIPE are obligaţia de a nu include temporar, total sau parţial, în cererile de plată în relaţia cu Comisia Europeană sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave, până la finalizarea procedurilor de verificare efectuate de către structura de control a DG MRR din cadrul MIPE, finalizarea investigaţiilor ANI, DLAF/OLAF, DNA/EPPO, respectiv decizia definitivă a instanţei judecătoreşti, după caz, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene prevăd altfel.
(10)În bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de coordonatori de reforme/investiţii sau în bugetele agenţiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale se cuprind sumele necesare pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari prin cereri de transfer, pentru care a fost formulată o sesizare de neregulă gravă. Aceste sume se pot achita până la punerea în mişcare a acţiunii penale. Pentru beneficiarii, alţii decât operatorii regionali, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, şi pentru beneficiarii privaţi, aceste sume se vor achita în baza unui instrument de garantare, emis în condiţiile legii de către o societate bancară sau de către o societate de asigurări, în cuantumul total al sumelor plătite prin cereri de transfer, inclusiv al sumei solicitate prin cererea curentă.
(11)În cazul în care procurorul dispune trimiterea în judecată şi sesizează instanţa, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată, coordonatorii de reforme/investiţii/agenţiile de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale au obligaţia de a suspenda plata tuturor sumelor solicitate de beneficiar aferente contractului economic pentru care a fost formulată sesizarea.
(12)Prevederile alin. (12) nu aduc atingere dreptului coordonatorilor de reforme/investiţii/agenţiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale de a lua măsuri privind suspendarea plăţilor către beneficiari în baza prevederilor cuprinse în contractele/deciziile/ordinele/acordurile de finanţare. În acest caz, la solicitarea beneficiarului, se poate aplica drept măsură subsecventă şi suspendarea aplicării prevederilor contractelor de finanţare în vederea prelungirii perioadei de implementare a acestora.
(13)Sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave confirmate prin decizia definitivă a instanţei de judecată vor fi recuperate de la beneficiari.
(14)[textul din Art. 31, alin. (14) din capitolul VIII a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 40. din Ordonanta urgenta 76/2023]
(15)În baza actelor de control finale emise de DLAF şi a rapoartelor de inspecţie emise de OLAF, structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează verificările necesare stabilirii creanţei bugetare şi emiterii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, în acord cu recomandările formulate în cadrul acestora.
(16)În cazul identificării unei situaţii de dublă finanţare, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii vor emite, în cazul în care întreaga valoare a finanţării din fonduri europene este afectată, decizii de reziliere/revocare a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, în care vor fi individualizate sumele de restituit în moneda naţională, sau, în cazul afectării parţiale a finanţării din fonduri europene, va fi emis proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Sumele afectate nu vor fi incluse în cereri de plată către Comisie.
(17)MIPE este responsabil de urmărirea recuperării creanţelor în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, după data la care creanţa devine exigibilă şi până cel târziu la data închiderii Mecanismului de redresare şi rezilienţă, respectiv a oricăror sume din fonduri europene transferate acestora, neutilizate sau care au fost recuperate de la beneficiari ca urmare a unor titluri de creanţă.

(18)Dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie conform dispoziţiilor art. 110 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 32
(1)Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin:
a)încasare;
b)compensare, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
c)executare silită, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
d)anulare;
e)prescripţie;
f)alte modalităţi prevăzute de lege, cu excepţia eşalonărilor la plată acordate potrivit legii.
(2)În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli şi creanţele fiscale rezultate în urma rezilierii/revocării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare nu pot fi recuperate prin încasare, coordonatorul naţional al PNRR/coordonatorii de reformă şi/sau investiţii transmit titlurile executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente, care:
a)duc la îndeplinire măsurile asigurătorii prevăzute în Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dacă emitentul titlului de creanţă dispune aceste măsuri; şi
b)efectuează procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectuează în conturile indicate în titlul de creanţă, în moneda stabilită în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare.
(4)Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanţă sau comunicate debitorului.
(5)Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanţei bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată, până la data stingerii acesteia.
(6)În vederea încasării de la debitor a dobânzii, autoritatea emitentă a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/procesului-verbal de stabilire a creanţei bugetare are obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite un proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanţă şi care se comunică debitorului.

(7)Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate.
(8)Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul de creanţă se fac venit la acelaşi buget în care se virează şi creanţa bugetară rezultată din nereguli.
(9)Sumele din fonduri europene nerambursabile, rămase neutilizate în conturile MF, la data închiderii Planului naţional de redresare şi rezilienţă, se virează la bugetul de stat.
(10)Constituie titlu executoriu, după caz:
a)procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanţare;
b)hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.
Art. 33
(1)Împotriva titlului de creanţă debitorul poate formula contestaţie în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanţă, sub sancţiunea decăderii.
(2)Titlurile de creanţă, contestaţiile administrative formulate împotriva acestora şi deciziile de soluţionare a contestaţiilor, emise în format electronic, cu semnătură electronică calificată potrivit prevederilor legale în vigoare se comunică electronic.
(3)Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condiţiile legii.
(4)Contestaţia administrativă se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă care este contestat şi nu este supusă taxelor de timbru.
(5)Introducerea contestaţiei pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanţă.
(6)Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.
(7)Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 34
(1)În baza art. 22 alin. (5) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, precum şi a Acordului privind contribuţia financiară, MIPE poate reduce în mod proporţional sprijinul nerambursabil acordat coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii în cadrul PNRR şi, după caz, poate recupera orice sumă datorată bugetului Uniunii Europene şi finanţare publică naţională în cazuri de fraudă, corupţie şi conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
(2)În situaţia în care CE suspendă plăţile şi/sau acordurile privind contribuţia financiară, respectiv de împrumut, acordurile de finanţare şi/sau contractele de finanţare asociate jaloanelor şi ţintelor respective continuă a fi finanţate din bugetul de stat până la comunicarea deciziei CE de ridicare a suspendării plăţilor şi/sau acordurilor privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut.
(3)În situaţia în care CE suspendă plăţile şi/sau acordurile privind contribuţia financiară, respectiv de împrumut, ca urmare a îndeplinirii parţiale a jaloanelor şi ţintelor aferente uneia sau mai multor tranşe de plată stabilite potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, acordurile de finanţare şi/sau contractele/deciziile/ordinele de finanţare asociate jaloanelor şi ţintelor respective continuă a fi finanţate din bugetul de stat pentru o perioadă de maximum 6 luni, calculată de la data comunicării deciziei CE de suspendare plăţilor şi/sau acordurilor privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut.

(4)În situaţia în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor şi ţintelor pentru care au fost suspendate plăţile/acordul privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut, coordonatorul naţional suspendă parţial acordurile de finanţare încheiate cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii aflate în derulare pentru jaloanele şi ţintele respective, până la identificarea de noi surse de finanţare.
(5)În situaţia în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor şi ţintelor, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii suspendă parţial activităţile aferente ţintelor şi jaloanelor respective din cadrul contractelor/deciziilor/ordinelor aflate în derulare, până la identificarea de noi surse de finanţare, sau solicită încetarea, cu acordul părţilor, cu restituirea sumelor plătite, după caz.
Art. 35
(1)Datele colectate în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. (d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare, se pun la dispoziţia Comisiei Europene, ECA, AA, OLAF, DLAF, DNA şi EPPO, de către MIPE, la solicitarea expresă a acestor instituţii, fie prin asigurarea accesului în sistemul informatic de management şi control al PNRR la documentele şi informaţiile ce fac obiectul cererilor, fie prin autorizarea accesului la faţa locului al reprezentanţilor entităţilor respective.

(2)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare din fonduri europene aferente PNRR au obligaţia arhivării şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente acestora, în conformitate cu prevederile art. 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv timp de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost realizată ultima plată.

(3)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă au obligaţia păstrării evidenţei informaţiilor despre ajutoarele acordate/primite pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică, potrivit art. 42 şi 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)În sensul alin. (1), se vor menţine evidenţele şi documentele justificative, inclusiv datele statistice şi alte înregistrări referitoare la reformele/investiţiile finanţate, precum şi evidenţele şi documentele în format electronic ale acestora. Evidenţele şi documentele referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau reclamaţii referitoare la angajamente juridice sau referitoare la investigaţii ale EPPO/OLAF/DLAF/DNA se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii, reclamaţii sau investigaţii. În cazul evidenţelor şi al documentelor referitoare la investigaţiile EPPO/OLAF/DLAF/DNA, obligaţia de păstrare se aplică de îndată ce respectivele investigaţii au fost notificate destinatarului.
(5)Evidenţele şi documentele menţionate la alin. (2) se păstrează fie pe hârtie, în original sau sub formă de copii certificate pentru conformitate cu originalul, fie în format electronic pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv sub formă de versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică, prin aplicarea semnăturii electronice. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele pe suport hârtie nu sunt necesare.
(6)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii au obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale şi europene cu atribuţii de verificare, control şi audit, în limitele competenţelor ce le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită în scris declaraţii, documente, informaţii.
(7)În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) şi (6), beneficiarii sunt obligaţi să restituie suma încasată în cadrul proiectului, aferentă documentelor lipsă.
(8)În cazul nerespectării prevederilor alin. (2), beneficiarii sunt obligaţi să restituie întreaga sumă încasată în cadrul proiectului, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.
(9)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, pot evalua şi controla capacitatea administrativă a beneficiarilor privind îndeplinirea cerinţelor determinate de asigurarea realităţii, legalităţii şi regularităţii cheltuielilor decontate şi respectării instrucţiunilor, procedurilor, reglementărilor şi regulamentelor europene, precum şi a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
CAPITOLUL IX:Decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanţare
Art. 36
(1)Rezilierea/Revocarea contractului/deciziei/ordinului de finanţare poate interveni în situaţia identificării de nereguli, nereguli grave, dublă finanţare, precum şi în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanţă anuali prevăzuţi la art. 24 alin. (31) şi (41).

(2)În cadrul deciziei de reziliere/revocare vor fi individualizate sumele de restituit exprimate în moneda naţională şi contul în care beneficiarul/liderul de parteneriat/partenerul trebuie să efectueze plata.
(3)Decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanţare constituie titlu de creanţă şi cuprinde elementele actului administrativ-fiscal prevăzute de Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL X:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 37
(1)Sumele aferente plăţilor realizate de beneficiari/furnizorul sistemului informatic de management şi control al PNRR pentru finanţarea cheltuielilor deja efectuate în cadrul reformelor/investiţiilor, în scopul realizării ţintelor şi jaloanelor incluse în cadrul Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, considerate eligibile în cadrul PNRR în condiţiile art. 17 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, şi aprobate în contractele/deciziile/ordinele de finanţare/protocolul de implementare al sistemului informatic de management şi control al PNRR, se recuperează din fonduri europene pentru asistenţa financiară nerambursabilă şi se utilizează sumele din împrumut potrivit art. 20 alin. (4) lit. a) pentru asistenţa financiară rambursabilă, după caz.

(2)Pentru recuperarea din fonduri europene şi transferul sumelor prevăzute la alin. (1), beneficiarii care au suportat din surse proprii cheltuielile respective, alţii decât cei prevăzuţi la art. 9 alin. (1) şi (11) şi art. 10 alin. (4), întocmesc cereri de transfer distincte care se transmit coordonatorilor de reforme şi/sau de investiţii în termen de 15 zile lucrătoare de la încheierea contractelor/emiterii deciziilor/ordinelor de finanţare. Sumele pentru care au fost primite cererile de transfer distincte sunt centralizate la nivelul coordonatorilor de reformă şi/sau investiţii şi transmise către MIPE. Sumele incluse în solicitările de fonduri sunt transmise de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii către MF, în scopul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 19 alin. (2) sau în raportările periodice care se transmit potrivit art. 20 alin. (4) lit. a), după caz.

(3)Pentru recuperarea din fonduri europene a sumelor prevăzute la alin. (1), beneficiarii/furnizorul sistemului informatic de management şi control al PNRR care au/a efectuat cheltuieli finanţate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale au/are obligaţia de a transmite solicitări distincte coordonatorilor de reforme şi/sau de investiţii/coordonatorului naţional în termen de 15 zile lucrătoare de la aprobarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare/protocolului de implementare al sistemului informatic de management şi control al PNRR.

(4)Pe baza cererilor de transfer prevăzute la alin. (2), coordonatorii de reforme şi/sau de investiţii virează dintr-o subdiviziune distinctă de cheltuieli bugetare sumele cuvenite către beneficiari, la o subdiviziune distinctă de venituri bugetare în bugetele acestora. Sumele astfel virate se cuprind în solicitările de fonduri întocmite de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, care se transmit MF potrivit art. 19 alin. (3), sau în raportările periodice care se transmit potrivit art. 20 alin. (4) lit. a), după caz. Prevederile art. 19 alin. (3) cu privire la distribuirea sumelor în conturile de venituri bugetare codificate cu codul de identificare fiscală al coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii/Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării în cazul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi, respectiv, prevederile art. 20 alin. (4) lit. a) cu privire la utilizarea sumelor din prefinanţarea din împrumut se aplică în mod corespunzător.

(5)Pe baza solicitărilor distincte prevăzute la alin. (3), coordonatorii de reforme şi/sau de investiţii/coordonatorul naţional transmit/transmite solicitări de fonduri centralizate către MF, iar acesta:
a)virează sumele aferente fondurilor europene nerambursabile într-un cont distinct de venituri în bugetele din care a fost asigurată sursa de finanţare a cheltuielilor, codificat cu codurile de identificare fiscală ale coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii/coordonatorului naţional;
b)utilizează sumele aferente împrumutului pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi/sau refinanţarea datoriei publice.

(6)Pentru proiectele finanţate din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cărora li se aplică scheme de ajutor de stat, beneficiarii finanţării pot opta pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată specifică, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(7)Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice pot opta pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată specifică, definită conform prevederilor alin. (8).
(8)În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin amortizare accelerată specifică proiectelor se înţelege posibilitatea recuperării valorii de intrare în patrimoniu a activelor imobilizate utilizate în cadrul unui contract de finanţare, în limita unui procent cuprins între 50% şi 75% din valoarea de intrare în patrimoniu a acestora, în primul an de funcţionare a activelor de natura clădirilor, echipamentelor, utilajelor şi altor active similare rezultate din implementarea proiectelor, restul de valoare urmând a fi recuperat liniar pe durata rămasă până la sfârşitul duratei de utilizare a activelor imobilizate prevăzute conform cataloagelor tehnice în vigoare. Procentul din valoarea de intrare menţionat se stabileşte prin decizie a conducătorului unităţii beneficiare a finanţării.
(9)Coordonatorii de reformă şi/sau investiţii vor lua în considerare eligibilitatea cheltuielilor cu amortizarea accelerată specifică, în aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), şi vor efectua, după caz, regularizarea valorii cheltuielilor eligibile pentru beneficiarii proiectelor care optează pentru metoda de amortizare accelerată specifică.
(10)Coordonatorii de reformă şi/sau investiţii care operează cu proiecte prevăzute la alin. (1) şi (2), la autorizarea cheltuielilor vor lua în considerare eligibilitatea cheltuielilor cu amortizarea accelerată specifică, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 371
(1)După semnarea contractului de finanţare, în condiţii obiective şi justificate, pentru asigurarea finanţării cheltuielilor necesare implementării proiectului, precum şi pentru asigurarea cofinanţării, cu excepţia sumelor prevăzute la art. 23 alin. (71), pe întreaga perioadă de derulare a contractului de finanţare, beneficiarul poate constitui garanţii în favoarea unei instituţii de credit, sub forma instituirii unei ipoteci asupra activelor fixe care fac obiectul contractului de finanţare.
(2)Beneficiarul este obligat să transmită coordonatorului de reforme şi/sau investiţii o copie a contractului de credit şi a celui de ipotecă, în termen de 10 zile lucrătoare de la semnarea acestora. În cazul imobilelor, aceasta este însoţită de raportul de evaluare a imobilului finanţat pe baza contractului de finanţare, realizat de către un evaluator independent autorizat ANEVAR.
(3)Pentru contractele de credit şi contractele de ipotecă deja încheiate, beneficiarul este obligat să transmită coordonatorului de reforme şi/sau investiţii o copie a contractului de credit şi a celui de ipotecă până la data de 31 martie 2025.

Art. 38
(1)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministerele/instituţiile/unităţile cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene îşi modifică şi/sau completează reglementările interne referitoare la organizarea şi funcţionarea acestora.
(2)În termen de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se emit norme metodologice de aplicare a acesteia care cuprind şi măsurile pentru gestionarea financiară a fondurilor alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3)Pentru gestionarea financiară distinctă a fondurilor alocate prin PNRR, prin instrucţiuni aprobate de ministrul finanţelor, întocmite la solicitarea instituţiilor publice sau altor categorii de persoane juridice, poate fi avizată şi dispusă deschiderea la Trezoreria Statului şi a altor conturi de disponibilităţi decât cele aprobate în normele metodologice prevăzute la alin. (2).

Art. 39
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2021, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 1, alineatul (32) şi litera b1) a alineatului (4) se abrogă.
2.La articolul 2, alineatele (1) şi (2) se abrogă.
3.La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) După aprobarea PNRR potrivit procedurilor la nivel european, MIPE încheie, în termen de maximum 90 de zile, acorduri de finanţare pentru implementarea reformelor şi/sau investiţiilor sau emite decizii/ordine de finanţare, în limita bugetelor aprobate pentru fiecare domeniu al reformelor şi/sau investiţiilor cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, prevăzute în PNRR."
4.La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
"- (31) Pentru verificarea în vederea asigurării elaborării şi implementării măsurilor de ajutor de stat de minimis din PNRR şi alte fonduri europene, precum şi a conformităţii reglementărilor şi politicilor prevăzute în PNRR cu regulile din domeniul ajutorului de stat naţionale şi europene, funcţionează în cadrul Consiliului Concurenţei o structură de specialitate."

5.La articolul 4, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
"- (41) Personalul de specialitate prevăzut la alin. (31), care derulează activităţi în vederea asigurării conformităţii reglementărilor, politicilor şi măsurilor finanţate din PNRR şi alte programe cu finanţare europeană cu regulile naţionale şi europene din domeniul ajutorului de stat, beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, fiind aplicabile prevederile art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în limita cheltuielilor de personal aprobate prin legea bugetului de stat."

51.La articolul 4, după alineatul (41) se introduc trei noi alineate, alineatele (42)-(44), cu următorul cuprins:
"- (42) De drepturile prevăzute la alin. (41) beneficiază şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei care exercită în timpul unei luni, în baza fişei postului, atribuţii privind verificarea conformităţii reglementărilor, politicilor şi măsurilor prevăzute în PNRR cu regulile naţionale şi europene din domeniul concurenţei, precum şi atribuţii de reprezentare în faţa instanţelor naţionale sau alte atribuţii suport sau specifice implementării PNRR.
- (43) În vederea aplicării prevederilor alin. (31), (41) şi (42), prin derogare de la prevederile art. 17 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Concurenţei, în calitate de autoritate autonomă, elaborează propriile criterii de acordare a majorării salariilor de bază, aprobate prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.
- (44) Personalul de specialitate din cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care derulează activităţi în vederea realizării analizei impactului macroeconomic al reformelor şi investiţiilor, în baza nominalizării prin act administrativ emis de conducătorul instituţiei/în cadrul unei structuri de specialitate, după caz, beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 490/2004, cu modificările şi completările ulterioare, fiind aplicabile prevederile art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în limita cheltuielilor de personal aprobate prin legea bugetului de stat."

6.La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"- Art. 5
(1)La nivelul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, agenţiilor/structurilor de implementare se organizează, în limita cheltuielilor de personal aprobate prin legea bugetului de stat, unităţi ale căror atribuţii vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, respectiv act administrativ intern, în funcţie de forma de organizare aleasă pentru unitate. Dimensionarea personalului se face cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene, inclusiv în cadrul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, beneficiază de prevederile art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."

7.La articolul 5, alineatul (2) se abrogă.
8.La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"- Art. 6
(1) La nivelul beneficiarilor de fonduri din PNRR se pot constitui unităţi de implementare şi monitorizare a proiectelor, prin decizie a conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează unitatea de implementare şi monitorizare. Dimensionarea personalului necesar gestionării proiectelor aferente PNRR are loc în funcţie de evoluţia etapelor de implementare a acestora cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de implementare şi monitorizare a proiectelor, din cadrul beneficiarilor instituţii publice, beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."
9.La articolul 6, alineatul (2) se abrogă.
10.Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"- Art. 10
(1) MIPE, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care răspunde cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 şi pentru care MIPE deţine, în condiţiile legii, toate drepturile asupra aplicaţiilor informatice dezvoltate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, inclusiv codurile sursă ale acestora.
(2) Pentru derularea activităţilor aferente implementării proiectelor (lansare apeluri de proiecte, depunere aplicaţii, evaluare, contractare şi implementare), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va dezvolta sistemul informatic pentru coordonatorii de reformă şi investiţii la o dată care să permită atingerea jaloanelor şi ţintelor de către respectivii coordonatori de reformă şi investiţii.
(3) MIPE este administratorul operaţional al sistemului informatic prevăzut la alin. (1), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este administratorul tehnic al acestuia, asigurând dezvoltarea şi mentenanţa, şi Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului pe toate componentele sale (infrastructură, hardware, software de bază, aplicaţie specifică).
(4) Cheltuielile privind achiziţia de echipamente şi licenţe necesare, dezvoltarea, administrarea tehnică şi mentenanţa sistemului informatic prevăzut la alin. (1) se suportă din Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
(5) Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional Cyberint, asigură securitatea cibernetică a sistemului IT.
(6) MIPE, în calitate de operator de date cu caracter personal, împuterniceşte Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să prelucreze datele cu caracter personal din cadrul sistemului informatic prevăzut la alin. (1), în vederea stocării datelor şi desfăşurării operaţiunilor necesare administrării sistemului informatic, potrivit prevederilor alin. (3).
(7) Limitele împuternicirii menţionate la alin. (6), precum şi responsabilităţile utilizatorilor sistemului informatic menţionat la alin. (1) se stabilesc de MIPE şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de comun acord, prin protocol."
11.Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"- Art. 11
Măsurile privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul PNRR vor fi reglementate în termen de maximum 90 de zile de la finalizarea procedurilor de aprobare a PNRR la nivel european."
-****-

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru,

ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Ionel Scrioşteanu,

secretar de stat

Viceprim-ministru,

Kelemen Hunor

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,

Dan Vîlceanu

Ministrul finanţelor,

Adrian Câciu

Secretarul general al Guvernului,

Marian Neacşu

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,

Cseke Attila-Zoltan

Ministrul culturii,

Lucian Romaşcanu

Ministrul energiei,

Virgil-Daniel Popescu

Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării,

Florin-Claudiu Roman

p. Ministrul sănătăţii,

Romică-Andrei Baciu,

secretar de stat

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,

Marius-Constantin Budăi

Ministrul educaţiei,

Sorin-Mihai Cîmpeanu

p. Ministrul economiei,

Terente Ciui,

secretar de stat

Ministrul afacerilor interne,

Lucian Nicolae Bode

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Adrian-Ionuţ Chesnoiu

p. Ministrul antreprenoriatului şi turismului,

Daniela Nicolescu,

secretar de stat

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Tanczos Barna

Ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse,

Gabriela Firea

ANEXĂ:LISTA coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii
1.Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
2.Ministerul Finanţelor
3.Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
4.Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
5.Ministerul Energiei
6.Ministerul Culturii
7.Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
8.Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
9.Ministerul Sănătăţii
10.Ministerul Justiţiei
11.Ministerul Afacerilor Interne
12.Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului
13.Ministerul Educaţiei şi Cercetării
14.Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
15.Secretariatul General al Guvernului
16.Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
17.Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
18.Agenţia Naţională de Integritate
19.Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
20.Autoritatea Naţională pentru Cercetare

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1178 din data de 14 decembrie 2021