Capitolul viii - Control, audit, nereguli, păstrarea documentelor - Ordonanță de urgență 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă

M.Of. 1178

În vigoare
Versiune de la: 12 Septembrie 2025
CAPITOLUL VIII:Control, audit, nereguli, păstrarea documentelor
Art. 30
(1)Verificarea legalităţii şi regularităţii cheltuielilor se va realiza prin mecanismele existente la nivel naţional, controlul financiar preventiv propriu, controlul financiar preventiv delegat, precum şi prin mecanismul de verificare ex-post stabilit la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE.
(2)Controlul financiar preventiv al fondurilor europene derulate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă se exercită asupra tuturor operaţiunilor, potrivit reglementărilor legale în domeniu, respectiv prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia.
(3)În scopul verificării legalităţii şi regularităţii cheltuielilor pentru care coordonatorii de reforme şi/sau investiţii efectuează plăţi către beneficiari, MIPE se va baza şi pe organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu la beneficiar, respectiv pe controlul financiar preventiv delegat, unde este cazul.
(4)Structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează verificarea, prin eşantion, a cheltuielilor efectuate atât de beneficiarii publici, cât şi de beneficiarii privaţi, pe baza informaţiilor transmise de coordonatorii de reformă şi/sau investiţii.

(5)La nivelul structurii de specialitate din MIPE este asigurată verificarea respectării regulilor privind ajutorul de stat, fiind sesizat Consiliul Concurenţei în cazul identificării vreunei abateri, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 31
(1)MIPE şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii au obligaţia să ia măsuri adecvate pentru prevenirea, depistarea şi corectarea fraudei, a corupţiei şi a conflictelor de interese, astfel cum sunt definite la art. 61 alin. (2) şi (3) din Regulamentul financiar, care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, şi să întreprindă acţiuni în justiţie pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor şi a proiectelor incluse în cadrul PNRR.
(11)MIPE, prin structura de specialitate cu rol de coordonator naţional, în baza documentelor existente în sistemul informatic de management şi control al PNRR, realizează verificări ex post, pe baza unei analize de risc, prin eşantion, în vederea respectării mecanismului de management şi control al PNRR, respectiv de aplicare a dispoziţiilor legale şi procedurale de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii privind verificarea procedurilor de achiziţii din punctul de vedere al conformităţii acestora cu dispoziţiile legale aplicabile în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale, verificări care nu exonerează de răspundere autorităţile contractante, în raport cu acţiunile şi deciziile adoptate de acestea în procesul de atribuire şi/sau modificare a contractului în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile şi nici pe coordonatorii de reformă şi/sau investiţie în raport cu verificările efectuate conform art. 6 alin. (1) lit. z).

(2)Activitatea de detectare a aspectelor ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE.
(3)Activitatea de constatare a neregulilor şi activitatea de constatare a dublei finanţări, respectiv activitatea de stabilire a creanţelor bugetare se realizează la nivelul structurii de specialitate din cadrul MIPE/la nivelul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, după caz.
(4)Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare şi de stabilire a creanţelor bugetare ori proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, după caz, act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi care constituie titlu de creanţă emis în vederea stingerii respectivei creanţe.
(5)Titlurile de creanţă se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestora.
(6)[textul din Art. 31, alin. (6) din capitolul VIII a fost abrogat la 17-iun-2022 de Art. I, punctul 27. din Legea 178/2022]
(7)Creanţele bugetare sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanţă, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă.
(8)În cazul identificării unor aspecte ce pot reprezenta elemente constitutive ale neregulilor grave, structura de specialitate din cadrul MIPE va sesiza, după caz, ANI, DLAF/OLAF, EPPO/DNA.
(9)MIPE are obligaţia de a nu include temporar, total sau parţial, în cererile de plată în relaţia cu Comisia Europeană sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave, până la finalizarea procedurilor de verificare efectuate de către structura de control a DG MRR din cadrul MIPE, finalizarea investigaţiilor ANI, DLAF/OLAF, DNA/EPPO, respectiv decizia definitivă a instanţei judecătoreşti, după caz, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene prevăd altfel.
(10)În bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de coordonatori de reforme/investiţii sau în bugetele agenţiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale se cuprind sumele necesare pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari prin cereri de transfer, pentru care a fost formulată o sesizare de neregulă gravă. Aceste sume se pot achita până la punerea în mişcare a acţiunii penale. Pentru beneficiarii, alţii decât operatorii regionali, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. h) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, şi pentru beneficiarii privaţi, aceste sume se vor achita în baza unui instrument de garantare, emis în condiţiile legii de către o societate bancară sau de către o societate de asigurări, în cuantumul total al sumelor plătite prin cereri de transfer, inclusiv al sumei solicitate prin cererea curentă.
(11)În cazul în care procurorul dispune trimiterea în judecată şi sesizează instanţa, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată, coordonatorii de reforme/investiţii/agenţiile de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale au obligaţia de a suspenda plata tuturor sumelor solicitate de beneficiar aferente contractului economic pentru care a fost formulată sesizarea.
(12)Prevederile alin. (12) nu aduc atingere dreptului coordonatorilor de reforme/investiţii/agenţiilor de dezvoltare regională responsabile de implementarea investiţiilor specifice locale de a lua măsuri privind suspendarea plăţilor către beneficiari în baza prevederilor cuprinse în contractele/deciziile/ordinele/acordurile de finanţare. În acest caz, la solicitarea beneficiarului, se poate aplica drept măsură subsecventă şi suspendarea aplicării prevederilor contractelor de finanţare în vederea prelungirii perioadei de implementare a acestora.
(13)Sumele care fac obiectul unor suspiciuni de nereguli grave confirmate prin decizia definitivă a instanţei de judecată vor fi recuperate de la beneficiari.
(14)[textul din Art. 31, alin. (14) din capitolul VIII a fost abrogat la 22-sep-2023 de Art. I, punctul 40. din Ordonanta urgenta 76/2023]
(15)În baza actelor de control finale emise de DLAF şi a rapoartelor de inspecţie emise de OLAF, structura de specialitate din cadrul MIPE efectuează verificările necesare stabilirii creanţei bugetare şi emiterii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, în acord cu recomandările formulate în cadrul acestora.
(16)În cazul identificării unei situaţii de dublă finanţare, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii vor emite, în cazul în care întreaga valoare a finanţării din fonduri europene este afectată, decizii de reziliere/revocare a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, în care vor fi individualizate sumele de restituit în moneda naţională, sau, în cazul afectării parţiale a finanţării din fonduri europene, va fi emis proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Sumele afectate nu vor fi incluse în cereri de plată către Comisie.
(17)MIPE este responsabil de urmărirea recuperării creanţelor în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene, după data la care creanţa devine exigibilă şi până cel târziu la data închiderii Mecanismului de redresare şi rezilienţă, respectiv a oricăror sume din fonduri europene transferate acestora, neutilizate sau care au fost recuperate de la beneficiari ca urmare a unor titluri de creanţă.

(18)Dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie conform dispoziţiilor art. 110 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 32
(1)Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin:
a)încasare;
b)compensare, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
c)executare silită, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
d)anulare;
e)prescripţie;
f)alte modalităţi prevăzute de lege, cu excepţia eşalonărilor la plată acordate potrivit legii.
(2)În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli şi creanţele fiscale rezultate în urma rezilierii/revocării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare nu pot fi recuperate prin încasare, coordonatorul naţional al PNRR/coordonatorii de reformă şi/sau investiţii transmit titlurile executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente, care:
a)duc la îndeplinire măsurile asigurătorii prevăzute în Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dacă emitentul titlului de creanţă dispune aceste măsuri; şi
b)efectuează procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectuează în conturile indicate în titlul de creanţă, în moneda stabilită în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare.
(4)Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanţă sau comunicate debitorului.
(5)Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanţei bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată, până la data stingerii acesteia.
(6)În vederea încasării de la debitor a dobânzii, autoritatea emitentă a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/procesului-verbal de stabilire a creanţei bugetare are obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite un proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanţă şi care se comunică debitorului.

(7)Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate.
(8)Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul de creanţă se fac venit la acelaşi buget în care se virează şi creanţa bugetară rezultată din nereguli.
(9)Sumele din fonduri europene nerambursabile, rămase neutilizate în conturile MF, la data închiderii Planului naţional de redresare şi rezilienţă, se virează la bugetul de stat.
(10)Constituie titlu executoriu, după caz:
a)procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, decizia de reziliere/revocare a contractului/deciziei/ordinului de finanţare;
b)hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.
Art. 33
(1)Împotriva titlului de creanţă debitorul poate formula contestaţie în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanţă, sub sancţiunea decăderii.
(2)Titlurile de creanţă, contestaţiile administrative formulate împotriva acestora şi deciziile de soluţionare a contestaţiilor, emise în format electronic, cu semnătură electronică calificată potrivit prevederilor legale în vigoare se comunică electronic.
(3)Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condiţiile legii.
(4)Contestaţia administrativă se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă care este contestat şi nu este supusă taxelor de timbru.
(5)Introducerea contestaţiei pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanţă.
(6)Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.
(7)Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 34
(1)În baza art. 22 alin. (5) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021, precum şi a Acordului privind contribuţia financiară, MIPE poate reduce în mod proporţional sprijinul nerambursabil acordat coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii în cadrul PNRR şi, după caz, poate recupera orice sumă datorată bugetului Uniunii Europene şi finanţare publică naţională în cazuri de fraudă, corupţie şi conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
(2)În situaţia în care CE suspendă plăţile şi/sau acordurile privind contribuţia financiară, respectiv de împrumut, acordurile de finanţare şi/sau contractele de finanţare asociate jaloanelor şi ţintelor respective continuă a fi finanţate din bugetul de stat până la comunicarea deciziei CE de ridicare a suspendării plăţilor şi/sau acordurilor privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut.
(3)În situaţia în care CE suspendă plăţile şi/sau acordurile privind contribuţia financiară, respectiv de împrumut, ca urmare a îndeplinirii parţiale a jaloanelor şi ţintelor aferente uneia sau mai multor tranşe de plată stabilite potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 11 decembrie 2023, acordurile de finanţare şi/sau contractele/deciziile/ordinele de finanţare asociate jaloanelor şi ţintelor respective continuă a fi finanţate din bugetul de stat pentru o perioadă de maximum 6 luni, calculată de la data comunicării deciziei CE de suspendare plăţilor şi/sau acordurilor privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut.

(4)În situaţia în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor şi ţintelor pentru care au fost suspendate plăţile/acordul privind contribuţia financiară şi/sau acordul de împrumut, coordonatorul naţional suspendă parţial acordurile de finanţare încheiate cu coordonatorii de reforme şi/sau investiţii aflate în derulare pentru jaloanele şi ţintele respective, până la identificarea de noi surse de finanţare.
(5)În situaţia în care CE dezangajează fondurile asociate jaloanelor şi ţintelor, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii suspendă parţial activităţile aferente ţintelor şi jaloanelor respective din cadrul contractelor/deciziilor/ordinelor aflate în derulare, până la identificarea de noi surse de finanţare, sau solicită încetarea, cu acordul părţilor, cu restituirea sumelor plătite, după caz.
Art. 35
(1)Datele colectate în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. (d) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările şi completările ulterioare, se pun la dispoziţia Comisiei Europene, ECA, AA, OLAF, DLAF, DNA şi EPPO, de către MIPE, la solicitarea expresă a acestor instituţii, fie prin asigurarea accesului în sistemul informatic de management şi control al PNRR la documentele şi informaţiile ce fac obiectul cererilor, fie prin autorizarea accesului la faţa locului al reprezentanţilor entităţilor respective.

(2)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare din fonduri europene aferente PNRR au obligaţia arhivării şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente acestora, în conformitate cu prevederile art. 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv timp de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost realizată ultima plată.

(3)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţate din fonduri europene aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă au obligaţia păstrării evidenţei informaţiilor despre ajutoarele acordate/primite pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică, potrivit art. 42 şi 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)În sensul alin. (1), se vor menţine evidenţele şi documentele justificative, inclusiv datele statistice şi alte înregistrări referitoare la reformele/investiţiile finanţate, precum şi evidenţele şi documentele în format electronic ale acestora. Evidenţele şi documentele referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau reclamaţii referitoare la angajamente juridice sau referitoare la investigaţii ale EPPO/OLAF/DLAF/DNA se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii, reclamaţii sau investigaţii. În cazul evidenţelor şi al documentelor referitoare la investigaţiile EPPO/OLAF/DLAF/DNA, obligaţia de păstrare se aplică de îndată ce respectivele investigaţii au fost notificate destinatarului.
(5)Evidenţele şi documentele menţionate la alin. (2) se păstrează fie pe hârtie, în original sau sub formă de copii certificate pentru conformitate cu originalul, fie în format electronic pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv sub formă de versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică, prin aplicarea semnăturii electronice. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele pe suport hârtie nu sunt necesare.
(6)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, precum şi beneficiarii au obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale şi europene cu atribuţii de verificare, control şi audit, în limitele competenţelor ce le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită în scris declaraţii, documente, informaţii.
(7)În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) şi (6), beneficiarii sunt obligaţi să restituie suma încasată în cadrul proiectului, aferentă documentelor lipsă.
(8)În cazul nerespectării prevederilor alin. (2), beneficiarii sunt obligaţi să restituie întreaga sumă încasată în cadrul proiectului, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.
(9)Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, respectiv responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, pot evalua şi controla capacitatea administrativă a beneficiarilor privind îndeplinirea cerinţelor determinate de asigurarea realităţii, legalităţii şi regularităţii cheltuielilor decontate şi respectării instrucţiunilor, procedurilor, reglementărilor şi regulamentelor europene, precum şi a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă.