Regulamentul 241/12-feb-2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă

Acte UE

Jurnalul Oficial 57L

În vigoare

Versiune de la: 1 Martie 2024

Dată act: 12-feb-2021

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)În conformitate cu articolele 120 şi 121 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre îşi conduc politicile economice pentru a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii şi în contextul orientărilor generale formulate de Consiliu. Articolul 148 din TFUE prevede că statele membre pun în aplicare politici de ocupare a forţei de muncă ce ţin seama de liniile directoare privind ocuparea forţei de muncă. Prin urmare, coordonarea politicilor economice ale statelor membre constituie o chestiune de interes comun.

(3)Articolul 174 din TFUE prevede că, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta dezvoltă şi desfăşoară acţiuni care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale şi teritoriale. Articolul mai prevede că Uniunea urmăreşte, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Eforturile de reducere a decalajelor ar trebui să fie în special în beneficiul insulelor şi al regiunilor ultraperiferice. Diferitele puncte de plecare şi specificităţi ale regiunilor ar trebui luate în considerare la punerea în aplicare a politicilor Uniunii.

(4)La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice ("semestrul european"), inclusiv principiile pilonului european al drepturilor sociale, constituie cadrul de identificare a priorităţilor naţionale de reformă şi de monitorizare a implementării acestora. Pe lângă măsurile de consolidare a competitivităţii, a potenţialului de creştere şi a finanţelor publice sustenabile, ar trebui introduse, de asemenea, reforme bazate pe solidaritate, integrare, justiţie socială şi distribuţia echitabilă a bogăţiei, cu scopul de a crea locuri de muncă de calitate şi creştere economică sustenabilă, asigurându-se egalitatea de şanse şi accesul la oportunităţi, precum şi egalitatea în materie de protecţie socială şi accesul la aceasta, protejând grupurile vulnerabile şi îmbunătăţind nivelul de trai al tuturor cetăţenilor Uniunii. Statele membre urmează să îşi elaboreze propriile strategii de investiţii multianuale naţionale în sprijinul acestor reforme, ţinând seama, în acelaşi timp, de Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (⁴) ("Acordul de la Paris"), de planurile naţionale privind energia şi clima adoptate în cadrul guvernanţei uniunii energetice şi a acţiunilor climatice instituite prin Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵), de planurile pentru o tranziţie justă şi de planurile de implementare a garanţiei pentru tineret, precum şi de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate, după caz, împreună cu programele naţionale de reformă anuale, pentru a defini şi a coordona proiectele de investiţii prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanţare naţională şi/sau din partea Uniunii.

(⁵)Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(6)Declanşarea epidemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice, sociale şi bugetare în Uniune şi în lume, fiind necesar un răspuns urgent şi coordonat atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivel naţional pentru a face faţă enormelor consecinţe economice şi sociale, precum şi efectelor asimetrice asupra statelor membre. Criza provocată de COVID-19, precum şi criza economică şi financiară anterioară au arătat că dezvoltarea unor economii solide, sustenabile şi reziliente, precum şi a unor sisteme financiare şi de protecţie socială bazate pe structuri sociale şi economice puternice ajută statele membre să reacţioneze mai eficace şi într-un mod echitabil şi incluziv la şocuri şi să se redreseze mai rapid în urma acestora. Lipsa rezilienţei poate cauza şi efecte negative de propagare a şocurilor între statele membre sau la nivelul Uniunii în ansamblu, generând astfel provocări legate de convergenţă şi coeziune la nivelul Uniunii. Reducerile cheltuielilor în sectoare precum sectorul educaţiei, sectorul cultural şi sectorul creativ şi cu asistenţa medicală se pot dovedi contraproductive pentru o redresare rapidă. Consecinţele pe termen mediu şi lung ale crizei provocate de COVID-19 vor depinde în mod esenţial de rapiditatea redresării economiilor şi societăţilor statelor membre în urma crizei în cauză, care, la rândul său, depinde de marja de manevră bugetară disponibilă a statelor membre pentru a lua măsuri de atenuare a impactului social şi economic al crizei şi de rezilienţa economiilor şi a structurilor sociale ale acestora. Reformele şi investiţiile sustenabile şi de stimulare a creşterii care abordează deficienţele structurale ale economiilor statelor membre şi care consolidează rezilienţa, cresc productivitatea şi conduc la o competitivitate mai mare a statelor membre vor fi, prin urmare, esenţiale pentru a readuce economiile respective pe drumul cel bun şi pentru a reduce inegalităţile şi divergenţele în cadrul Uniunii.

(7)Experienţele anterioare au arătat că investiţiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor. Totuşi, este esenţial să se sprijine investiţiile în această situaţie specială, pentru a accelera redresarea şi a consolida potenţialul de creştere pe termen lung. O piaţă internă funcţională şi investiţiile în tehnologiile verzi şi în cele digitale, în inovare şi cercetare, inclusiv într-o economie bazată pe cunoaştere, în tranziţia către o energie curată şi în sporirea eficienţei energetice în sectorul locuinţelor şi în alte sectoare-cheie ale economiei sunt importante pentru a realiza o creştere echitabilă, incluzivă şi sustenabilă, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă şi pentru a realiza neutralitatea climatică a UE până în 2050.

(8)În contextul crizei provocate de COVID-19, este necesar să se consolideze cadrul actual pentru furnizarea de sprijin statelor membre şi să se acorde sprijin financiar direct statelor membre, prin intermediul unui instrument inovator. În acest scop, ar trebui să se instituie un mecanism de redresare şi rezilienţă ("mecanismul"), pentru a furniza un sprijin financiar eficace şi semnificativ menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile şi a investiţiilor publice conexe în statele membre. Mecanismul ar trebui să fie un instrument special conceput pentru a aborda efectele şi consecinţele negative ale crizei provocate de COVID-19 în Uniune. Acesta ar trebui să fie cuprinzător şi ar trebui să beneficieze de experienţa dobândită de Comisie şi de statele membre în urma utilizării celorlalte instrumente şi programe. Şi investiţiile private ar putea fi stimulate prin programe de investiţii publice, inclusiv instrumente financiare, subvenţii şi alte instrumente, cu condiţia respectării normelor privind ajutoarele de stat.

(10)Redresarea ar trebui realizată iar rezilienţa Uniunii şi a statelor sale membre ar trebui consolidată prin sprijinirea măsurilor care se referă la domenii de politică de relevanţă europeană, structurate în şase piloni ("cei şase piloni"), şi anume: tranziţia verde; transformarea digitală; creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; coeziune socială şi teritorială; sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; şi politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

(12)Reformele şi investiţiile în tehnologiile, infrastructurile şi procesele digitale vor spori competitivitatea Uniunii la nivel global şi vor contribui, de asemenea, la creşterea rezilienţei şi a inovării în Uniune şi la scăderea dependenţei sale, prin diversificarea lanţurilor esenţiale de aprovizionare. Reformele şi investiţiile ar trebui să promoveze în special digitalizarea serviciilor, dezvoltarea de infrastructuri digitale şi de date, de clustere şi de centre de inovare digitală, precum şi de soluţii digitale deschise. Tranziţia digitală ar trebui să stimuleze şi digitalizarea IMM-urilor. Investiţiile în tehnologiile digitale ar trebui să respecte principiile interoperabilităţii, eficienţei energetice şi protecţiei datelor cu caracter personal, permiţând participarea IMM-urilor şi a start-up-urilor şi promovând utilizarea de soluţii cu sursă deschisă.

(13)Reformele şi investiţiile în creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv în coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu IMM-uri puternice, ar trebui să vizeze consolidarea potenţialului de creştere şi să permită o redresare sustenabilă a economiei Uniunii. Aceste reforme şi investiţii ar trebui, de asemenea, să promoveze antreprenoriatul, economia socială, dezvoltarea de infrastructuri şi de transporturi sustenabile, industrializarea şi reindustrializarea şi să atenueze efectul crizei provocate de COVID-19 asupra economiei.

(14)Reformele şi investiţiile în coeziunea socială şi teritorială ar trebui, de asemenea, să contribuie la combaterea sărăciei şi a şomajului pentru ca economiile statelor membre să se redreseze, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Reformele şi investiţiile respective ar trebui să conducă la crearea de locuri de muncă stabile şi de înaltă calitate, la incluziunea şi integrarea grupurilor defavorizate şi să permită consolidarea dialogului social, a infrastructurii şi a serviciilor, precum şi a sistemelor de protecţie şi bunăstare socială.

(15)Criza provocată de COVID-19 a scos în evidenţă, de asemenea, importanţa reformelor şi a investiţiilor în domeniul sănătăţii, precum şi a rezilienţei economice, sociale şi instituţionale, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză, în special prin îmbunătăţirea continuităţii activităţii şi a serviciului public, a accesibilităţii şi capacităţii sistemelor de sănătate şi de îngrijire, a eficacităţii administraţiei publice şi a sistemelor naţionale, inclusiv prin reducerea la minimum a sarcinii administrative, precum şi a eficacităţii sistemelor judiciare, precum şi a prevenirii fraudei şi a supravegherii combaterii spălării banilor.

(16)Reformele şi investiţiile în următoarea generaţie, copii şi tineri, sunt esenţiale pentru a promova educaţia şi competenţele, inclusiv competenţele digitale, actualizarea competenţelor, reconversia profesională şi recalificarea forţei de muncă active, programele de integrare pentru şomeri, politicile de investiţii în accesul şi oportunităţile oferite copiilor şi tinerilor în materie de educaţie, sănătate, nutriţie, locuri de muncă şi locuinţe, precum şi politicile care reduc decalajul dintre generaţii în conformitate cu obiectivele garanţiei pentru copii şi ale garanţiei pentru tineret. Respectivele acţiuni ar trebui să asigure că următoarea generaţie de europeni nu va fi afectată permanent de impactul crizei provocate de COVID-19 şi că decalajul dintre generaţii nu se va adânci şi mai mult.

(17)În prezent, niciun instrument nu prevede un sprijin financiar direct corelat cu obţinerea de rezultate şi implementarea reformelor şi a investiţiilor publice ale statelor membre ca răspuns la provocările identificate în contextul semestrului european, inclusiv al pilonului european al drepturilor sociale şi al obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, şi cu scopul de a avea un impact de durată asupra productivităţii şi a rezilienţei economice, sociale şi instituţionale a statelor membre.

(18)Tipurile de finanţare şi metodele de execuţie prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacităţii statelor membre de a îndeplini obiectivele specifice ale acţiunilor şi de a obţine rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă şi riscul preconizat de neconformitate. Sprijinul financiar nerambursabil în cadrul mecanismului ar trebui să ia forma unei contribuţii sui generis a Uniunii care urmează să fie stabilită pe baza unei contribuţii financiare maxime calculate pentru fiecare stat membru şi ţinând seama de costurile totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă, contribuţie care ar trebui să fie plătită în funcţie de rezultatele obţinute în raport cu jaloanele şi ţintele din planurile de redresare şi rezilienţă. Prin urmare, o astfel de contribuţie ar trebui să fie instituită în conformitate cu normele sectoriale prevăzute în prezentul regulament, în temeiul normelor privind simplificarea referitoare la finanţarea nelegată de costuri prevăzute la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶) ("Regulamentul financiar"). Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme şi proceduri specifice, sub rezerva principiilor generale ale gestiunii bugetare prevăzute în Regulamentul financiar, în ceea ce priveşte alocarea, execuţia şi controlul sprijinului financiar nerambursabil acordat în temeiul prezentului regulament. Finanţarea nelegată de costuri ar trebui să se aplice la nivelul plăţilor efectuate de Comisie către statele membre, considerate drept beneficiari, indiferent de rambursarea sub orice formă a contribuţiilor financiare din partea statelor membre către destinatarii finali. Statele membre ar trebui să poată utiliza toate formele de contribuţii financiare, inclusiv opţiuni simplificate în materie de costuri. Fără a aduce atingere dreptului Comisiei de a lua măsuri în caz de fraudă, corupţie, conflicte de interese sau dublă finanţare din cadrul mecanismului şi al altor programe ale Uniunii, plăţile nu ar trebui să facă obiectul controalelor în ceea ce priveşte costurile suportate efectiv de beneficiar.

(19)În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (⁷) şi în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare şi rezilienţă prevăzute de mecanism ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19. Respectivele resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate astfel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/2094.

(21)Garantarea unui nivel ridicat de securitate cibernetică şi de încredere în tehnologii este o condiţie prealabilă pentru succesul transformării digitale în Uniune. În concluziile sale din 1 şi 2 octombrie 2020, Consiliul European a solicitat Uniunii şi statelor sale membre să valorifice pe deplin setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a reţelelor 5G adoptat la 29 ianuarie 2020 şi, în special, să aplice restricţiile relevante asupra furnizorilor care prezintă risc ridicat pentru activele de bază definite ca fiind esenţiale şi sensibile în evaluările coordonate ale riscurilor la nivelul Uniunii. Consiliul European a subliniat că potenţialii furnizori de tehnologie 5G trebuie să fie evaluaţi pe baza unor criterii obiective comune.

(22)Pentru a promova sinergiile dintre mecanism, Programul InvestEU instituit printr-un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Programului InvestEU şi de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 ("Regulamentul InvestEU") şi Instrumentul de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸), planurile de redresare şi rezilienţă ar putea include, într-un anumit plafon, contribuţii la compartimentele statelor membre în cadrul Programului InvestEU şi la Instrumentul de sprijin tehnic, în conformitate cu prezentul regulament.

(23)Reflectând Pactul verde european ca strategie de creştere sustenabilă a Europei şi importanţa combaterii schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, mecanismul este destinat să contribuie la integrarea acţiunilor climatice şi a sustenabilităţii mediului şi la atingerea unei ţinte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor privind clima. În acest scop, măsurile sprijinite de mecanism şi incluse în planurile de redresare şi rezilienţă ale fiecărui stat membru în parte ar trebui să contribuie la tranziţia verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziţie, şi să prevadă un cuantum care reprezintă cel puţin 37 % din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă prevăzută într-o anexă la prezentul regulament. Metodologia respectivă ar trebui utilizată în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa la prezentul regulament. În cazul în care statul membru în cauză şi Comisia sunt de acord, ar trebui să fie posibil să se majoreze coeficienţii pentru sprijinul acordat obiectivelor privind clima la 40 % sau 100 % pentru investiţiile individuale, astfel cum se explică în planul de redresare şi rezilienţă, spre a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc credibil impactul asupra obiectivelor privind clima. În acest scop, ar trebui să fie posibil să se majoreze coeficienţii de sprijin pentru obiectivele privind clima până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare şi rezilienţă pentru investiţii individuale. Mecanismul ar trebui să sprijine activităţi care respectă pe deplin standardele şi priorităţile Uniunii privind clima şi mediul şi principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ" în înţelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹) (principiul de "nu a prejudicia în mod semnificativ").

(26)Măsurile sprijinite de mecanism şi incluse în planurile de redresare şi rezilienţă ale fiecărui stat membru ar trebui, de asemenea, să prevadă un cuantum care să reprezinte cel puţin 20 % din alocarea planului de redresare şi rezilienţă pentru cheltuielile digitale. În acest scop, statele membre ar trebui să calculeze coeficientul de sprijin pentru obiectivele digitale pe baza unei metodologii care să reflecte măsura în care sprijinul acordat în cadrul mecanismului contribuie la obiectivele digitale. Coeficienţii pentru măsurile individuale are trebui determinaţi pe baza domeniilor de intervenţie stabilite într-o anexă la prezentul regulament. Metodologia ar trebui utilizată în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie. În cazul în care statul membru în cauză şi Comisia sunt de acord, ar trebui să fie posibil să se majoreze respectivii coeficienţi la 40 % sau 100 % pentru investiţiile individuale spre a ţine seama de reformele conexe care sporesc impactul măsurilor asupra obiectivelor digitale.

(28)Femeile au fost afectate în mod deosebit de criza provocată de COVID-19 întrucât reprezintă majoritatea lucrătorilor din domeniul medico-sanitar din întreaga Uniune şi trebuie să găsească un echilibru între activităţile de îngrijire neremunerate şi responsabilităţile lor profesionale. Situaţia este deosebit de dificilă pentru părinţii singuri, dintre care 85 % sunt femei. Egalitatea de gen şi egalitatea de şanse pentru toţi, precum şi integrarea respectivelor obiective ar trebui să fie luate în considerare şi promovate în întregul proces de elaborare şi implementare a planurilor de redresare şi rezilienţă prezentate în temeiul prezentului regulament. Investiţiile în infrastructuri de îngrijire solide sunt, de asemenea, esenţiale pentru a garanta egalitatea de gen şi capacitarea economică a femeilor, pentru a construi societăţi reziliente, a combate condiţiile precare dintr-un sector dominat de femei, pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru a preveni sărăcia şi excluziunea socială şi pentru a avea un efect pozitiv asupra produsului intern brut (PIB), făcând posibil ca un număr mai mare de femei să aibă un loc de muncă remunerat.

(29)Ar trebui instituit un mecanism care să asigure legătura dintre prezentul mecanism şi buna guvernanţă economică, permiţând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de suspendare integrală sau parţială a angajamentelor sau a plăţilor din cadrul prezentului mecanism. Obligaţia Comisiei de a propune o suspendare ar trebui suspendată atunci când şi atât timp cât a fost activată aşa-numita clauză derogatorie generală prevăzută de Pactul de stabilitate şi de creştere. Pentru a asigura o punere în aplicare uniformă şi având în vedere importanţa efectelor financiare ale măsurilor care sunt impuse, ar trebui conferite competenţe de executare Consiliului, iar acesta ar trebui să acţioneze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a facilita adoptarea deciziilor necesare pentru asigurarea de acţiuni eficace în contextul cadrului de guvernanţă economică, ar trebui utilizat votul cu majoritate calificată inversă pentru suspendarea angajamentelor. Comisia competentă a Parlamentului European ar trebui să poată invita Comisia să discute aplicarea mecanismului respectiv, în contextul unui dialog structurat, pentru a permite Parlamentului European să-şi exprime punctul de vedere. Pentru ca Comisia să acorde atenţia cuvenită opiniilor exprimate de Parlamentul European, dialogul structurat ar trebui să aibă loc în termen de patru săptămâni de la informarea Parlamentului European de către Comisie cu privire la aplicarea mecanismului respectiv.

(31)Până la 31 iulie 2022, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European şi Consiliului un raport de reexaminare privind implementarea mecanismului. În acest scop, Comisia ar trebui să ţină seama de indicatorii comuni şi de tabloul de bord privind redresarea şi rezilienţa prevăzuţi în prezentul regulament, precum şi de alte informaţii relevante disponibile. Comisia competentă a Parlamentului European ar putea invita Comisia să prezinte principalele constatări ale raportului său de reexaminare în contextul dialogului privind redresarea şi rezilienţa instituit în temeiul prezentului regulament.

(32)Pentru a se asigura faptul că planul de redresare şi rezilienţă contribuie la îndeplinirea obiectivelor mecanismului, planul respectiv ar trebui să cuprindă măsuri de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii publice, prin intermediul unui pachet coerent. Măsurile introduse începând cu 1 februarie 2020 ar trebui să fie eligibile. Planurile de redresare şi rezilienţă ar trebui să fie în concordanţă cu provocările şi priorităţile relevante specifice fiecărei ţări identificate în contextul semestrului european, precum şi cu provocările şi priorităţile identificate în cea mai recentă recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro pentru statele membre a căror monedă este euro. Planurile de redresare şi rezilienţă ar trebui, de asemenea, să fie în concordanţă cu programele naţionale de reformă, cu planurile naţionale privind energia şi clima, cu planurile pentru o tranziţie justă, cu planul de implementare a garanţiei pentru tineret, precum şi cu acordurile de parteneriat şi cu programele operaţionale adoptate în temeiul fondurilor Uniunii. Pentru a stimula acţiunile care se încadrează în priorităţile Pactului verde european şi ale Agendei digitale, planurile de redresare şi rezilienţă ar trebui, de asemenea, să stabilească măsuri relevante pentru tranziţia verde şi cea digitală. Astfel de măsuri ar trebui să permită realizarea rapidă a ţintelor, a obiectivelor şi a contribuţiilor prevăzute în planurile naţionale privind energia şi clima şi în actualizările acestora. Toate activităţile care beneficiază de sprijin ar trebui să se desfăşoare cu respectarea deplină a standardelor şi a priorităţilor Uniunii în materie de climă şi mediu. Planurile de redresare şi rezilienţă ar trebui să respecte, de asemenea, principiile orizontale ale mecanismului.

(35)În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizarea şi evaluarea în contextul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰) sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (¹¹), ar trebui să fie posibilă aplicarea prezentului regulament statului membru în cauză în ceea ce priveşte provocările şi priorităţile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele respective.

(36)Pentru a contribui la elaborarea şi la implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă de către statele membre, Consiliul ar trebui să poată discuta, în contextul semestrului european, situaţia capacităţii de redresare, rezilienţă şi adaptare din Uniune. Respectiva discuţie ar trebui să se bazeze pe informaţiile strategice şi analitice ale Comisiei disponibile în contextul semestrului european şi, dacă sunt disponibile, pe informaţiile privind implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă în anii precedenţi.

(37)În vederea asigurării unei contribuţii financiare semnificative, proporţionale cu nevoile reale ale statelor membre pentru a întreprinde şi a finaliza reformele şi investiţiile incluse în planul de redresare şi rezilienţă, este oportun să se stabilească o contribuţie financiară maximă disponibilă pentru acestea în cadrul mecanismului, ca sprijin financiar nerambursabil. Un procent de 70 % din respectiva contribuţie financiară maximă ar trebui calculat pe baza populaţiei, a relaţiei de proporţionalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor şi a ratei relative a şomajului din fiecare stat membru. Un procent de 30 % din respectiva contribuţie financiară maximă ar trebui calculat pe baza populaţiei, a relaţiei de proporţionalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor şi, în proporţie egală, pe baza variaţiei PIB-ului real în 2020 şi a variaţiei agregate a PIB-ului real în perioada 2020-2021 pornind de la previziunile Comisiei din toamna anului 2020 pentru datele care nu sunt disponibile la momentul calculării, care urmează a fi actualizate până la 30 iunie 2022 cu rezultatele efective.

(38)Este necesar să se stabilească un proces privind transmiterea de către statele membre a planurilor de redresare şi rezilienţă, precum şi privind conţinutul acestora. Statele membre ar trebui să transmită oficial planurile lor de redresare şi rezilienţă de regulă până la 30 aprilie, şi ar putea face acest lucru printr-un singur document integrat, împreună cu programul lor naţional de reformă. Pentru a se asigura o implementare rapidă a mecanismului, statele membre ar trebui să poată transmite un proiect de plan de redresare şi rezilienţă începând cu data de 15 octombrie a anului precedent.

(39)Pentru a se asigura asumarea responsabilităţii la nivel naţional şi concentrarea pe reformele şi investiţiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin ar trebui să transmită Comisiei un plan de redresare şi rezilienţă care să fie motivat şi justificat în mod corespunzător. Planul respectiv ar trebui să detalieze modul în care planul de redresare şi rezilienţă, luând în considerare măsurile incluse în acesta, reprezintă un răspuns cuprinzător şi echilibrat în mod adecvat la situaţia economică şi socială a statului membru, contribuind astfel în mod corespunzător la cei şase piloni, ţinând seama de provocările specifice statului membru în cauză. Planul de redresare şi rezilienţă ar trebui să stabilească setul detaliat de măsuri pentru monitorizarea şi implementarea sa, inclusiv ţinte şi jaloane şi costuri estimate, precum şi impactul preconizat al planului de redresare şi rezilienţă asupra potenţialului de creştere, a creării de locuri de muncă şi a rezilienţei economice, sociale şi instituţionale, inclusiv prin promovarea politicilor pentru copii şi tineret, şi asupra atenuării impactului economic şi social al crizei provocate de COVID-19, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, consolidând astfel coeziunea economică, socială şi teritorială şi convergenţa în cadrul Uniunii. De asemenea, planul ar trebui să includă măsuri relevante pentru tranziţia verde, inclusiv biodiversitate, şi pentru tranziţia digitală. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, o explicaţie a modului în care contribuie la abordarea eficace a provocărilor şi priorităţilor relevante specifice fiecărei ţări identificate în contextul semestrului european, inclusiv a aspectelor bugetare şi a recomandărilor formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²). Ar trebui să includă, de asemenea, o explicaţie a modului în care planul de redresare şi rezilienţă asigură că nicio măsură de implementare a reformelor şi a investiţiilor incluse în planul respectiv nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înţelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul "de a nu prejudicia în mod semnificativ"). Planul de redresare şi rezilienţă ar trebui să prevadă contribuţia preconizată la egalitatea de gen şi la egalitatea de şanse pentru toţi, precum şi un rezumat al procesului de consultare desfăşurat cu părţile interesate relevante de la nivel naţional.

Planul de redresare şi rezilienţă ar trebui să includă o explicaţie a planurilor, sistemelor şi măsurilor concrete ale statului membru în materie de prevenire, depistare şi corectare a conflictelor de interese, a corupţiei şi a fraudei, precum şi de evitare a dublei finanţări din cadrul mecanismului şi al altor programe ale Uniunii. Planul de redresare şi rezilienţă ar putea include, de asemenea, proiecte transfrontaliere sau multinaţionale. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere şi să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie şi statele membre.

(41)Comisia ar trebui să evalueze planurile de redresare şi rezilienţă propuse de statele membre şi să acţioneze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia ar trebui să respecte pe deplin asumarea responsabilităţii la nivel naţional asupra planului şi, prin urmare, ar trebui să ţină seama de justificările şi de elementele furnizate de statul membru în cauză. Comisia ar trebui să evalueze relevanţa, eficacitatea, eficienţa şi coerenţa planului de redresare şi rezilienţă pe baza unei liste de criterii stabilite în prezentul regulament. Comisia ar trebui să evalueze planurile de redresare şi rezilienţă propuse şi, după caz, actualizările acestora, în termen de două luni de la prezentarea formală a planurile de redresare şi rezilienţă. Statul membru în cauză şi Comisia ar trebui să poată stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

(42)Într-o anexă la prezentul regulament ar trebui să se stabilească orientări corespunzătoare, pe care Comisia să se bazeze pentru a evalua, într-un mod transparent şi echitabil, planurile de redresare şi rezilienţă şi pentru a stabili contribuţia financiară, în conformitate cu obiectivele şi cu orice alte cerinţe relevante prevăzute în prezentul regulament. Pentru a se asigura transparenţa şi eficienţa, ar trebui să se instituie un sistem de rating pentru evaluarea propunerilor de planuri de redresare şi rezilienţă. În cadrul evaluării, ar trebui să fie necesar punctajul cel mai mare pentru criteriile legate de recomandările specifice fiecărei ţări, de consolidarea potenţialului de creştere, a creării de locuri de muncă şi a rezilienţei economice, sociale şi instituţionale a statului membru şi de contribuţia la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale. Contribuţia eficace la tranziţia verde şi la cea digitală ar trebui, de asemenea, să fie o condiţie prealabilă pentru o evaluare pozitivă.

(43)Pentru a contribui la elaborarea unor planuri de redresare şi rezilienţă de înaltă calitate şi pentru a furniza asistenţă Comisiei la evaluarea planurilor de redresare şi rezilienţă transmise de statele membre, precum şi la evaluarea gradului de realizare a acestora, ar trebui să se includă dispoziţii privind recurgerea la asistenţă de specialitate şi, la solicitarea statelor membre în cauză, la consiliere inter pares şi la asistenţă tehnică. Statele membre ar putea solicita, de asemenea, sprijin în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. Statele membre ar trebui să fie încurajate să promoveze sinergii cu planurile de redresare şi rezilienţă ale altor state membre.

(45)Consiliul ar trebui să aprobe evaluarea planurilor de redresare şi rezilienţă prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii respective. Cu condiţia ca planul de redresare şi rezilienţă să îndeplinească în mod satisfăcător criteriile de evaluare, statului membru în cauză ar trebui să i se aloce contribuţia financiară maximă în cazul în care costurile totale estimate ale reformei şi ale investiţiilor prevăzute în planul de redresare şi rezilienţă sunt egale sau mai mari decât cuantumul contribuţiei financiare maxime. Statului membru în cauză ar trebui să i se aloce un cuantum egal cu costurile totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă, în cazul în care aceste costuri totale estimate sunt mai mici decât contribuţia financiară maximă. Statului membru în cauză nu ar trebui să i se acorde nicio contribuţie financiară dacă planul de redresare şi rezilienţă nu îndeplineşte în mod satisfăcător criteriile de evaluare. Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui să fie modificată, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, pentru a include contribuţia financiară maximă actualizată, calculată pe baza rezultatelor efective înregistrate în iunie 2022. Consiliul ar trebui să adopte decizia de modificare relevantă fără întârzieri nejustificate.

(46)Pentru a se asigura concentrarea sprijinului financiar la începutul perioadei, în primii ani ulteriori crizei provocate de COVID-19, şi pentru a se asigura compatibilitatea cu finanţarea disponibilă pentru mecanism, fondurile ar trebui puse la dispoziţie până la 31 decembrie 2023. În acest scop, 70 % din cuantumul disponibil pentru sprijinul financiar nerambursabil ar trebui să poată fi angajat din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022, iar 30 % între 1 ianuarie 2023 şi 31 decembrie 2023. Până la 31 decembrie 2021, la cererea unui stat membru care trebuie să fie prezentată împreună cu planul de redresare şi rezilienţă, un cuantum de până la 13 % din contribuţia financiară şi, după caz, de până la 13 % din împrumutul acordat statului membru în cauză poate fi plătit sub forma unei prefinanţări, în termen de două luni, în măsura în care este posibil, de la adoptarea de către Comisie a angajamentelor juridice.

(47)Sprijinul financiar acordat unui plan de redresare şi rezilienţă al unui stat membru ar trebui să poată fi furnizat sub forma unui împrumut, sub rezerva încheierii unui acord de împrumut cu Comisia, pe baza unei cereri justificate în mod corespunzător a statului membru în cauză. Împrumuturile care sprijină implementarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă ar trebui să fie furnizate până la 31 decembrie 2023 şi ar trebui să fie furnizate la scadenţe care să reflecte natura pe termen mai lung a acestui tip de cheltuieli. În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (¹³), rambursările ar trebui programate, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, astfel încât să se asigure reducerea constantă şi previzibilă a datoriilor. Aceste scadenţe ar putea fi diferite de scadenţele fondurilor pe care Uniunea le împrumută pe pieţele de capital pentru a finanţa împrumuturile. Prin urmare, este necesar să se prevadă posibilitatea de a deroga de la principiul prevăzut la articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar, conform căruia scadenţele împrumuturilor pentru asistenţă financiară nu ar trebui să fie transformate.

(48)Cererea de sprijin sub formă de împrumut ar trebui să fie justificată de nevoile financiare mai ridicate legate de reformele şi investiţiile suplimentare incluse în planul de redresare şi rezilienţă, relevante în special pentru tranziţia verde şi cea digitală şi de un cost mai ridicat al planului de redresare şi rezilienţă decât contribuţia financiară maximă alocată prin contribuţia nerambursabilă. Ar trebui să fie posibil ca cererea de sprijin sub formă de împrumut să fie transmisă odată cu planul de redresare şi rezilienţă. În cazul în care cererea de sprijin sub formă de împrumut este transmisă la o altă dată, aceasta ar trebui să fie însoţită de un plan de redresare şi rezilienţă revizuit, cu jaloane şi ţinte suplimentare. Pentru a se asigura concentrarea resurselor la începutul perioadei, statele membre ar trebui să solicite sprijin sub formă de împrumut până la 31 august 2023. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se plafoneze cuantumul total al sprijinului sub formă de împrumut acordat în temeiul prezentului regulament. În plus, cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu ar trebui să depăşească 6,8 % din venitul său naţional brut (VNB) din 2019, conform datelor provenite de la Eurostat având data-limită mai 2020. O majorare a cuantumului plafonat ar trebui să fie posibilă în circumstanţe excepţionale, în funcţie de resursele disponibile. Din acelaşi motiv, împrumutul ar trebui să poată fi plătit în tranşe, în funcţie de obţinerea de rezultate. Comisia ar trebui să evalueze cererea de sprijin sub formă de împrumut în termen de două luni. Hotărând pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul ar trebui să fie în măsură să aprobe această evaluare cu majoritate calificată, printr-o decizie de punere în aplicare pe care Consiliul ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii respective a Comisiei.

(49)Un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a transmite o cerere motivată de modificare a planului de redresare şi rezilienţă în perioada de implementare, în cazul în care circumstanţe obiective justifică o astfel de acţiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru în cauză justifică o astfel de modificare, aceasta ar trebui să evalueze noul plan de redresare şi rezilienţă în termen de două luni. Statul membru în cauză şi Comisia ar trebui să poată stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Consiliul ar trebui să aprobe evaluarea noului plan de redresare şi rezilienţă prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii.

(51)Din motive de eficienţă şi de simplificare a gestiunii financiare a mecanismului, sprijinul financiar al Uniunii pentru planurile de redresare şi rezilienţă ar trebui să ia forma unei finanţări bazate pe obţinerea de rezultate măsurate prin raportare la jaloanele şi ţintele indicate în planurile de redresare şi rezilienţă aprobate. În acest scop, sprijinul suplimentar sub formă de împrumut ar trebui să fie corelat cu atingerea unor jaloane şi a unor ţinte suplimentare faţă de cele pentru care se acordă sprijinul financiar (şi anume, sprijinul financiar nerambursabil).

(52)Plata fondurilor în cadrul mecanismului este condiţionată de atingerea în mod satisfăcător de către statele membre a jaloanelor şi a ţintelor relevante care figurează în planurile de redresare şi rezilienţă, evaluarea acestor planuri fiind deja aprobată de Consiliu. Înainte de a adopta o decizie de autorizare a plăţii contribuţiei financiare şi, după caz, a împrumutului, Comisia ar trebui să solicite avizul Comitetului economic şi financiar cu privire la atingerea în mod satisfăcător de către statele membre a jaloanelor şi a ţintelor relevante, pe baza unei evaluări preliminare efectuate de Comisie. Pentru a permite Comisiei să ia în considerare avizul Comitetului economic şi financiar în evaluarea pe care o efectuează, acesta ar trebui să fie emis în termen de patru săptămâni de la primirea evaluării preliminare efectuate de Comisie. În cadrul deliberărilor sale, Comitetul economic şi financiar se străduieşte să ajungă la un consens. În cazul în care, în mod excepţional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri semnificative de la atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor şi a ţintelor relevante, ele pot solicita preşedintelui Consiliului European să supună chestiunea atenţiei următorului Consiliu European. Statele membre respective ar trebui de asemenea să informeze Consiliul, fără întârzieri nejustificate, iar Consiliul ar trebui, la rândul său, să informeze fără întârziere Parlamentul European. În astfel de circumstanţe excepţionale, nu ar trebui să se ia nicio decizie de autorizare a plăţii contribuţiei financiare şi, după caz, a sprijinului sub formă de împrumut până când următorul Consiliu European nu a discutat exhaustiv chestiunea. Ca regulă generală, procesul respectiv nu ar trebui să dureze mai mult de trei luni de la solicitarea de către Comisie a avizului Comitetului economic şi financiar.

(53)În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, cu respectarea caracterului bazat pe performanţe al mecanismului, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plăţile, suspendarea şi recuperarea fondurilor, precum şi privind denunţarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Pentru a se asigura previzibilitatea, statele membre ar trebui să poată transmite cereri de plată de două ori pe an. Plăţile ar trebui să fie făcute în tranşe şi să se bazeze pe o evaluare pozitivă, realizată de Comisie, a implementării planului de redresare şi rezilienţă de către statul membru în cauză. Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă dreptul aplicabil al Uniunii şi cel intern. Acestea ar trebui în special să se asigure că frauda, corupţia şi conflictele de interese sunt prevenite, depistate şi corectate şi că finanţarea dublă din cadrul mecanismului şi al altor programe ale Uniunii este evitată. Suspendarea şi denunţarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar, precum şi reducerea şi recuperarea contribuţiei financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare şi rezilienţă nu a fost implementat în mod satisfăcător de către statul membru în cauză sau în cazul unor nereguli grave, şi anume fraudă, corupţie şi conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism sau o încălcare gravă a unei obligaţii în temeiul acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Recuperarea ar trebui, atunci când este posibil, să fie asigurată prin compensarea plăţilor încă neefectuate în cadrul mecanismului. Ar trebui să se stabilească proceduri cu caracter contradictoriu adecvate pentru a se asigura faptul că decizia adoptată de Comisie în legătură cu suspendarea şi recuperarea cuantumurilor plătite, precum şi cu denunţarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar respectă dreptul statelor membre de a prezenta observaţii. Toate plăţile contribuţiilor financiare către statele membre ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2026, cu excepţia măsurilor menţionate la articolul 1 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2020/2094 şi a cazurilor în care, chiar dacă a fost asumat angajamentul juridic sau a fost adoptată decizia, cu respectarea termenelor prevăzute la articolul 3 din regulamentul respectiv, este necesar ca Uniunea să îşi poată onora obligaţiile faţă de statele membre, inclusiv ca urmare a unei hotărâri definitive împotriva Uniunii.

(54)Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace. Deşi este în primul rând responsabilitatea statului membru să se asigure că mecanismul este implementat în conformitate cu normele relevante din dreptul Uniunii şi din dreptul intern, Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea statelor membre în această privinţă. În acest scop, la implementarea mecanismului, statele membre ar trebui să asigure funcţionarea unui sistem de control intern concret şi eficient şi să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv. Statele membre ar trebui să se poată baza în acest sens pe propriile sisteme naţionale de gestiune a bugetului. Statele membre ar trebui să colecteze categorii standardizate de date şi informaţii care să le permită să prevină, să depisteze şi să corecteze neregulile grave, şi anume frauda, corupţia şi conflictele de interese, în ceea ce priveşte măsurile sprijinite de mecanism. Comisia ar trebui să pună la dispoziţie un sistem de informare şi monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor şi de evaluare a riscurilor, pentru a accesa şi a analiza aceste date şi informaţii, în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre.

(57)Statele membre şi Comisia ar trebui să aibă dreptul de a prelucra date cu caracter personal numai în cazul în care acest lucru este necesar în vederea descărcării de gestiune, efectuării unui audit şi a unui control al utilizării fondurilor în legătură cu măsurile de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii în cadrul planului de redresare şi rezilienţă. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 (¹⁴) sau (UE) 2018/1725 (¹⁵) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, în funcţie de care dintre cele două regulamente este aplicabil.

(58)Pentru o monitorizare eficace a implementării, statele membre ar trebui să raporteze de două ori pe an, în cadrul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în realizarea planului de redresare şi rezilienţă. Aceste rapoarte elaborate de statele membre în cauză ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în programele naţionale de reformă, care ar trebui să fie utilizate ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcţia finalizării implementării planurilor de redresare şi rezilienţă.

(60)Pentru a asigura transparenţa şi responsabilitatea în implementarea mecanismului, Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European şi Consiliului, simultan şi în condiţii egale, sub rezerva dispoziţiilor privind informaţiile sensibile şi confidenţiale sau a acordurilor de confidenţialitate adecvate, dacă este necesar, documentele şi informaţiile relevante, cum ar fi planurile de redresare şi rezilienţă, sau modificările acestora, astfel cum au fost prezentate de statele membre, precum şi propunerile de decizii de punere în aplicare ale Consiliului, astfel cum au fost făcute publice de Comisie.

(61)Comisia competentă a Parlamentului European ar putea invita Comisia, o dată la două luni, să discute, în cadrul unui dialog privind redresarea şi rezilienţa, aspecte care privesc implementarea mecanismului, cum ar fi planurile de redresare şi rezilienţă ale statelor membre, evaluarea Comisiei, principalele constatări ale raportului de reexaminare, stadiul atingerii jaloanelor şi ţintelor, procedurile legate de plată şi suspendare, şi orice alte informaţii şi documente relevante furnizate de Comisie în legătură cu implementarea mecanismului. Comisia ar trebui să ia în considerare elementele care decurg din opiniile exprimate în cadrul dialogului privind redresarea şi rezilienţa, inclusiv rezoluţiile Parlamentului European, dacă există.

(62)Pentru a se asigura o alocare eficientă şi coerentă a fondurilor şi pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare, acţiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanţă cu programele Uniunii aflate în curs şi complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanţare din cadrul mecanismului şi al altor programe ale Uniunii a aceloraşi cheltuieli. În special, Comisia şi statul membru ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace în vederea asigurării consecvenţei, coerenţei, complementarităţii şi sinergiei între sursele de finanţare. În acest scop, atunci când transmit Comisiei planurile lor de redresare şi rezilienţă, statele membre ar trebui să aibă obligaţia de a prezenta informaţiile relevante privind finanţarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor programe şi instrumente ale Uniunii, inclusiv Programul InvestEU. Reformele şi proiectele de investiţii finanţate în cadrul mecanismului ar trebui să poată beneficia de finanţare din partea altor programe şi instrumente ale Uniunii, cu condiţia ca acest sprijin să nu acopere aceleaşi costuri.

(63)Comisia ar trebui să monitorizeze implementarea mecanismului şi să măsoare gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul prezentului regulament în mod direcţionat şi proporţionat. Atunci când monitorizează implementarea mecanismului, Comisia ar trebui să asigure faptul că datele pentru monitorizarea implementării activităţilor şi a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate şi la timp. În acest scop, destinatarilor finanţării din partea Uniunii ar trebui li se impună cerinţe de raportare proporţionale. Prin intermediul actelor delegate, Comisia ar trebui să stabilească indicatorii comuni care urmează să fie utilizaţi pentru raportarea progreselor înregistrate şi în scopul monitorizării şi evaluării mecanismului şi să definească o metodologie de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv în ceea ce priveşte copiii şi tineretul, în cadrul mecanismului.

(64)În temeiul punctelor 22 şi 23 din Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁶), prezentul mecanism ar trebui să fie evaluat pe baza informaţiilor colectate în conformitate cu cerinţe de monitorizare specifice, evitând, totodată, sarcinile administrative, în special pentru statele membre şi o reglementare excesivă. Cerinţele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele mecanismului la faţa locului.

(65)Ar trebui stabilit un tablou de bord specific prin intermediul unui act delegat care să prezinte progresele înregistrate în implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă ale statelor membre în fiecare dintre cei şase piloni şi progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea planurilor de redresare şi rezilienţă pentru indicatorii comuni ai mecanismului. Tabloul de bord ar trebui să fie operaţional până în decembrie 2021 şi ar trebui să fie actualizat de Comisie de două ori pe an.

(66)Pentru a asigura raportarea adecvată cu privire la performanţă şi monitorizarea implementării mecanismului, inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile sociale, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte tabloul de bord specific care prezintă progresele înregistrate în implementare şi indicatorii comuni care trebuie utilizaţi, precum şi metodologia de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv în ceea ce priveşte copiii şi tineretul. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(67)Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European şi Consiliului un raport anual privind implementarea mecanismului. Respectivul raport ar trebui să includă informaţii referitoare la progresele înregistrate de statele membre în cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă aprobate. Acesta ar trebui să includă, de asemenea informaţii privind implementarea jaloanelor şi a ţintelor, privind plăţile şi suspendările, precum şi privind contribuţia mecanismului la ţintele privind clima şi obiectivele digitale, la indicatorii comuni şi la cheltuielile finanţate în cadrul celor şase piloni.

(69)Evaluarea planurilor de redresare şi rezilienţă care urmează să fie implementate de statele membre şi sprijinul financiar corespunzător ar trebui să fie adoptate de Consiliu printr-o decizie de punere în aplicare, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. În acest scop şi în vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Consiliului ar trebui să i se confere competenţe de executare. Respectivele competenţe de executare referitoare la plata sprijinului financiar în urma atingerii jaloanelor şi a ţintelor relevante ar trebui să fie conferite Comisiei şi exercitate de aceasta în conformitate cu procedura de examinare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁷). Ţinând seama de eventuala necesitate de a efectua o plată promptă a sprijinului financiar în cadrul mecanismului, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, preşedintele comitetului, în înţelesul regulamentului respectiv, ar trebui să ia în considerare, pentru orice proiect de act de punere în aplicare, posibilitatea de reducere a termenului pentru convocarea comitetului şi a termenului pentru emiterea avizului de către comitet.

(70)După adoptarea unei decizii de punere în aplicare, ar trebui să fie posibil ca statul membru în cauză şi Comisia să convină asupra unor acorduri de tip operaţional de natură tehnică, care să prevadă detalii referitor la implementare în ceea ce priveşte termenele, indicatorii pentru jaloanele şi ţinte şi accesul la datele subiacente. Pentru a se asigura relevanţa permanentă a acordurilor de tip operaţional în ceea ce priveşte circumstanţele predominante în cursul implementării planului de redresare şi rezilienţă, ar trebui să fie posibil ca elementele acestor acorduri de tip operaţional să fie modificate de comun acord.

(71)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar şi determină în special procedura de stabilire şi execuţie a bugetului prin granturi, achiziţii publice, premii şi execuţie indirectă şi prevăd verificări ale responsabilităţii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii.

(72)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁸), cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (¹⁹), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (²⁰) şi (UE) 2017/1939 (²¹) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporţionale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea şi investigarea fraudei, a corupţiei şi a conflictelor de interese şi, dacă este cazul, impunerea de sancţiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2185/96 şi (UE, Euratom) nr. 883/2013 şi cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, OLAF are competenţa de a efectua investigaţii administrative, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, pentru a stabili dacă au avut loc o fraudă, un act de corupţie, conflicte de interese sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. EPPO este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 să investigheze şi să urmărească penal cazuri de fraudă, de corupţie, de conflicte de interese şi alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului (²²). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare şi să permită accesul reprezentanţilor Comisiei, ai OLAF, ai Curţii de Conturi şi, în ceea ce priveşte statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (EU) 2017/1939, ai EPPO şi să se asigure că orice terţ implicat în execuţia fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(74)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE ŞI FINANCIARE

Art. 2: Definiţii

1."fonduri ale Uniunii" înseamnă fonduri care fac obiectul unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului pentru managementul frontierelor şi vize ("Regulamentul privind dispoziţiile comune pentru 2021-2027");

Art. 3: Domeniu de aplicare

Art. 4: Obiectivul general şi obiectivul specific

(1)În conformitate cu cei şase piloni menţionaţi la articolul 3 din prezentul regulament, cu coerenţa şi sinergiile pe care le generează şi în contextul crizei provocate de COVID-19, obiectivul general al mecanismului este să promoveze coeziunea economică, socială şi teritorială a Uniunii prin îmbunătăţirea rezilienţei, a nivelului de pregătire pentru situaţii de criză, a capacităţii de adaptare şi a potenţialului de creştere ale statelor membre, prin atenuarea impactului social şi economic al crizei în cauză, în special asupra femeilor, prin contribuţia la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, prin sprijinirea tranziţiei verzi, prin contribuţia la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 stabilite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999, prin respectarea obiectivului UE de realizare a neutralităţii climatice până în 2050, precum şi a tranziţiei digitale şi prin sporirea rezilienţei, a securităţii şi a durabilităţii sistemului energetic al Uniunii prin reducerea necesară a dependenţei de combustibili fosili şi prin diversificarea aprovizionării cu energie la nivelul Uniunii, inclusiv prin intermediul unei creşteri a gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie, a eficienţei energetice şi a capacităţii de stocare a energiei, contribuind astfel la convergenţa economică şi socială ascendentă, restabilind şi promovând creşterea durabilă şi integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături de o economie deschisă şi creând valoare adăugată europeană.

Art. 5: Principii orizontale

Art. 6: Resursele din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

(1)Măsurile prevăzute la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2020/2094 sunt implementate în cadrul mecanismului:

a)printr-un cuantum de până la 312 500 000 000 EUR astfel cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2020/2094 în preţuri din 2018, disponibil pentru sprijinul financiar nerambursabil, sub rezerva dispoziţiilor articolului 3 alineatele (4) şi (7) din Regulamentul (UE) 2020/2094.

(2)Cuantumurile prevăzute la alineatul (1) litera (a) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activităţile de pregătire, monitorizare, control, audit şi evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea mecanismului şi îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experţilor, consultarea părţilor interesate, acţiunile de informare şi comunicare, inclusiv acţiunile incluzive de sensibilizare, şi comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu reţelele informatice care se concentrează pe prelucrarea şi schimbul de informaţii, instrumentele corporative de tehnologie a informaţiei şi toate celelalte cheltuieli cu asistenţa tehnică şi administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea mecanismului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activităţi de sprijin, cum ar fi controlul calităţii şi monitorizarea proiectelor pe teren şi costurile consilierii inter pares şi cele ale experţilor pentru evaluarea şi implementare reformelor şi a investiţiilor.

Art. 7: Resursele din programele care fac obiectul gestiunii partajate şi utilizarea resurselor

(2)Statele membre pot propune includerea în planul lor de redresare şi rezilienţă, sub formă de costuri estimate, a plăţilor pentru sprijin tehnic suplimentar în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/240 şi a cuantumului contribuţiei în numerar pentru compartimentul pentru statele membre în temeiul dispoziţiilor relevante ale Regulamentului InvestEU. Aceste costuri nu depăşesc 4 % din alocarea financiară totală a planului de redresare şi rezilienţă, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în planul de redresare şi rezilienţă, respectă cerinţele prezentului regulament.

(3)Fără a aduce atingere alineatului (2) de la prezentul articol, statele membre pot propune, de asemenea, să includă în planurile lor de redresare şi rezilienţă, sub formă de costuri estimate, cuantumul contribuţiei în numerar la compartimentul pentru statele membre în temeiul dispoziţiilor relevante din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*12) exclusiv pentru măsurile de sprijinire a operaţiunilor de investiţii care contribuie la obiectivele Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (platforma STEP) menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*13). Costurile respective nu pot depăşi 6 % din alocarea financiară totală a planului de redresare şi rezilienţă, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în planul de redresare şi rezilienţă, trebuie să respecte cerinţele prezentului regulament.

Art. 8: Implementarea

Art. 10: Măsuri de corelare a mecanismului cu buna guvernanţă economică

(1)Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parţială a angajamentelor sau plăţilor în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-şi corecta deficitul excesiv, cu excepţia cazului în care a stabilit existenţa unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înţelesul articolului 3 alineatul (5) şi al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (²⁵).

(2)Comisia poate prezenta Consiliului o propunere de suspendare totală sau parţială a angajamentelor sau plăţilor în legătură cu oricare dintre următoarele cazuri:

d)atunci când Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

(3)O propunere de decizie a Comisiei privind suspendarea angajamentelor se consideră adoptată de Consiliu cu excepţia cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la prezentarea ei de către Comisie.

(4)Domeniul de aplicare şi nivelul suspendării angajamentelor sau a plăţii care urmează a fi impusă trebuie să fie proporţionale, să respecte egalitatea de tratament între statele membre şi să ţină cont de circumstanţele economice şi sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul şomajului şi de nivelul sărăciei sau al excluziunii sociale în statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii, precum şi de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză.

(5)Suspendarea angajamentelor face obiectul unui plafon maxim de 25 % din angajamente sau de 0,25 % din PIB-ul nominal, reţinându-se valoarea cea mai mică, în oricare dintre următoarele cazuri:

(6)Consiliul ridică suspendarea angajamentelor la propunerea Comisiei, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3) primul paragraf din prezentul articol, în următoarele cazuri:

d)atunci când Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru implementarea programului de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau a măsurilor solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

(7)Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special atunci când Comisia prezintă o propunere în temeiul alineatului (1) sau (2), aceasta informează de îndată Parlamentul European şi furnizează informaţii referitoare la angajamentele şi plăţile care ar putea face obiectul unei suspendări.

CAPITOLUL II:CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ, PROCESUL DE ALOCARE, ÎMPRUMUTURI ŞI REEXAMINAREA

Art. 11: Contribuţia financiară maximă

(1)Contribuţia financiară maximă se calculează pentru fiecare stat membru după cum urmează:

b)pentru 30 % din cuantumul prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a), transformat în preţuri curente, pe baza populaţiei, a raportului de proporţionalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor şi, în proporţie egală, pe baza variaţiei PIB-ului real în 2020 şi a variaţiei agregate a PIB-ului real în perioada 2020-2021, astfel cum se prevede în metodologia stabilită în anexa III. Variaţia PIB-ului real în 2020 şi variaţia agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021 se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2020.

Art. 12: Alocarea contribuţiei financiare

Art. 13: Prefinanţare

(1)Sub rezerva adoptării până la 31 decembrie 2021 de către Consiliu a deciziei de punere în aplicare menţionate la articolul 20 alineatul (1) şi la cererea unui stat membru, prezentată împreună cu planul său de redresare şi rezilienţă, Comisia efectuează o plată de prefinanţare în valoare de până la 13 % din contribuţia financiară şi, după caz, o plată de prefinanţare în valoare de până la 13 % din împrumut, astfel cum este prevăzut la articolul 20 alineatele (2) şi (3). Prin derogare de la articolul 116 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia efectuează plata corespunzătoare în termen de două luni, în măsura în care este posibil, de la adoptarea de către Comisie a angajamentului juridic menţionat la articolul 23.

(3)În cazul în care cuantumul prefinanţării contribuţiei financiare în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol depăşeşte 13 % din contribuţia financiară maximă calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) până la 30 iunie 2022, următoarea plată autorizată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) şi, dacă este necesar, următoarele plăţi se reduc până la compensarea cuantumului plătit în exces. În cazul în care plăţile restante sunt insuficiente, cuantumul plătit în exces se returnează.

Art. 14: Împrumuturi

(3)Cererea de sprijin sub formă de împrumut din partea unui stat membru cuprinde informaţii privind:

(6)Prin derogare de la alineatul (5), sub rezerva disponibilităţii resurselor, în circumstanţe excepţionale, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut poate fi majorat, având în vedere nevoile statului membru solicitant, precum şi cererile de sprijin sub formă de împrumut depuse deja sau planificate a fi depuse de alte state membre, aplicând, în acelaşi timp, principiile egalităţii de tratament, solidarităţii, proporţionalităţii şi transparenţei. Pentru a facilita aplicarea acestor principii, statele membre îi transmit Comisiei, până la 31 martie 2023, dacă intenţionează sau nu să solicite sprijin sub formă de împrumut. Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, simultan, în condiţii egale şi fără întârzieri nejustificate, o imagine de ansamblu a intenţiilor exprimate de statele membre şi calea de urmat propusă pentru repartizarea resurselor disponibile. Comunicarea respectivă a intenţiei de a cere sprijin sub formă de împrumut nu aduce atingere capacităţii statelor membre de a solicita sprijin sub formă de împrumut până la 31 august 2023, inclusiv în cazul cererilor de peste 6,8 % din VNB, dacă se aplică condiţiile relevante. Acest lucru nu aduce, de asemenea, atingere încheierii acordului de împrumut corespunzător după adoptarea deciziei de punere în aplicare relevante a Consiliului.

Art. 15: Acordul de împrumut

(2)În cazul în care Comisia consideră că cererea de sprijin sub formă de împrumut îndeplineşte criteriile de la alineatul (1) şi după adoptarea deciziei de punere în aplicare a Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatul (1), Comisia încheie un acord de împrumut cu statul membru în cauză. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 220 alineatul (5) din Regulamentul financiar, acordul de împrumut conţine următoarele elemente:

Art. 16: Raportul de reexaminare

(2)Raportul de reexaminare prezintă următoarele elemente:

CAPITOLUL III:PLANURILE DE REDRESARE ŞI REZILIENŢA

Art. 17: Eligibilitate

(1)În cadrul domeniului de aplicare stabilit la articolul 3 şi în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 4, statele membre elaborează planuri naţionale de redresare şi rezilienţă. Aceste planuri stabilesc agenda statului membru în cauză în materie de reforme şi investiţii. Planurile de redresare şi rezilienţă eligibile pentru finanţare în temeiul mecanismului cuprind măsuri de implementare a reformelor şi a investiţiilor publice prin intermediul unui pachet cuprinzător şi coerent, care pot include şi programe publice destinate să încurajeze investiţiile private.

(3)Planurile de redresare şi rezilienţă sunt în concordanţă cu provocările şi priorităţile relevante specifice fiecărei ţări identificate în contextul semestrului european, precum şi cu cele identificate în cea mai recentă recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro pentru statele membre a căror monedă este euro. Planurile de redresare şi rezilienţă sunt în concordanţă şi cu informaţiile incluse de statele membre în programele naţionale de reformă din cadrul semestrului european, în planurile lor naţionale privind energia şi clima şi în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă din cadrul unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziţie justă ("Fondul pentru o tranziţie justă"), în planurile de implementare a garanţiei pentru tineret, precum şi în acordurile de parteneriat şi în programele operaţionale din cadrul fondurilor Uniunii.

Art. 18: Planul de redresare şi rezilienţă

(4)Planul de redresare şi rezilienţă este motivat şi justificat în mod corespunzător. Acesta prezintă, în special, următoarele elemente:

b)o explicaţie a modului în care planul de redresare şi rezilienţă contribuie la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părţi semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei ţări, inclusiv a aspectelor lor fiscale, şi, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european;

c)o explicaţie detaliată a modului în care planul de redresare şi rezilienţă întăreşte potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică, socială şi instituţională a statului membru în cauză, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor şi a tinerilor, şi atenuează impactul economic şi social al crizei provocate de COVID-19, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, şi consolidează astfel coeziunea şi convergenţa economică, socială şi teritorială în Uniune;

e)o explicaţie calitativă a modului în care se preconizează că măsurile din planul de redresare şi rezilienţă vor contribui la tranziţia verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziţie, dacă măsurile respective corespund unui cuantum care reprezintă cel puţin 37 % din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă şi dacă măsurile de acest tip din capitolul privind REPowerEU corespund unui cuantum care reprezintă cel puţin 37 % din costurile totale estimate ale măsurilor incluse în capitolul respectiv, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă, prevăzută în anexa VI; metodologia respectivă se utilizează în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VI; coeficienţii pentru sprijinul acordat obiectivelor climatice pot fi majoraţi până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare şi rezilienţă pentru investiţii individuale spre a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc în mod credibil impactul asupra obiectivelor climatice, astfel cum se explică în planul de redresare şi rezilienţă;

f)o explicaţie a modului în care se preconizează că măsurile din planul de redresare şi rezilienţă vor contribui la tranziţia digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta şi dacă acestea reprezintă cel puţin 20 % din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă, bazată pe metodologia de marcare digitală stabilită în anexa VII; metodologia respectivă se utilizează în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VII; coeficienţii pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majoraţi pentru investiţii individuale spre a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale;

h)o indicare a faptului dacă măsurile incluse în planul de redresare şi rezilienţă cuprind proiecte transfrontaliere sau multinaţionale, o explicaţie a modului în care măsurile relevante din capitolul privind REPowerEU, inclusiv măsurile care abordează provocările identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de către Comisie, au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinaţional şi indicarea faptului dacă costurile totale ale acestor măsuri corespund unui cuantum reprezentând cel puţin 30 % din costurile estimate ale capitolului privind REPowerEU;

q)pentru pregătirea şi, după caz, pentru implementarea planului de redresare şi rezilienţă, un rezumat al procesului de consultare, desfăşurat în conformitate cu cadrul juridic naţional, a autorităţilor locale şi regionale, a partenerilor sociali, a organizaţiilor societăţii civile, a organizaţiilor de tineret şi a altor părţi interesate relevante, precum şi al modului în care contribuţiile părţilor interesate se reflectă în planul de redresare şi rezilienţă, rezumatul respectiv urmând să fie completat, atunci când capitolul privind REPowerEU a fost inclus, prin stabilirea părţilor interesate consultate, printr-o descriere a rezultatului procesului de consultare cu privire la respectivul capitol şi printr-o prezentare a modului în care contribuţiile primite au fost reflectate în acesta;

Art. 19: Evaluarea Comisiei

(1)Comisia evaluează planul de redresare şi rezilienţă sau, după caz, versiunea actualizată a acestuia, transmisă de statul membru în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) sau (2), în termen de două luni de la data transmiterii oficiale, şi elaborează o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acţionează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observaţii sau solicita informaţii suplimentare. Statul membru în cauză furnizează informaţiile suplimentare solicitate şi poate revizui planul de redresare şi rezilienţă, dacă este necesar, inclusiv după transmiterea oficială a planului de redresare şi rezilienţă. Statul membru în cauză şi Comisia pot stabili de comun acord să prelungească termenul pentru evaluare cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

(2)Atunci când evaluează planul de redresare şi rezilienţă şi stabileşte cuantumul care urmează să îi fie alocat statului membru în cauză, Comisia ţine seama de informaţiile analitice privind statul membru în cauză disponibile în contextul semestrului european, precum şi de justificarea şi de elementele furnizate de statul membru respectiv, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4), precum şi de orice alte informaţii relevante, cum ar fi, în special, informaţiile incluse în programul naţional de reformă şi în planul naţional privind energia şi clima al respectivului stat membru, în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă din cadrul Regulamentului privind Fondul pentru o tranziţie justă, în planurile de implementare a garanţiei pentru tineret, precum şi, dacă sunt relevante, informaţiile referitoare la sprijinul tehnic primit prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

(3)Comisia evaluează relevanţa. eficacitatea, eficienţa şi coerenţa planului de redresare şi rezilienţă şi, în acest scop, ţine seama de următoarele criterii care se aplică în conformitate cu anexa V:

b)dacă se preconizează că planul de redresare şi rezilienţă va contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părţi semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei ţări, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele lor fiscale, şi, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul contextul semestrului european;

c)dacă se preconizează că planul de redresare şi rezilienţă va contribui în mod eficace la întărirea potenţialului de creştere, la crearea de locuri de muncă şi la rezilienţa economică, socială şi instituţională a statului membru, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor şi a tinerilor, şi la atenuarea impactului economic şi social al crizei provocate de COVID-19, consolidând astfel coeziunea şi convergenţa economică, socială şi teritorială în cadrul Uniunii;

e)dacă planul de redresare şi rezilienţă conţine măsuri care contribuie în mod eficace la tranziţia verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziţie, dacă măsurile respective corespund unui cuantum care reprezintă cel puţin 37 % din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă şi dacă aceste măsuri din capitolul privind REPowerEU corespund unui cuantum care reprezintă cel puţin 37 % din costurile totale estimate ale măsurilor incluse în capitolul respectiv, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă, prevăzută în anexa VI; metodologia respectivă se utilizează în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VI; coeficienţii pentru sprijinul acordat obiectivelor climatice pot fi majoraţi până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare şi rezilienţă pentru investiţii individuale spre a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc în mod credibil impactul asupra obiectivelor climatice, sub rezerva acordului Comisiei;

f)dacă planul de redresare şi rezilienţă conţine măsuri care contribuie în mod eficace la tranziţia digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta şi dacă măsurile respective corespund unui cuantum care reprezintă cel puţin 20 % din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă, pe baza metodologiei de marcare digitală prevăzută în anexa VII; metodologia respectivă se utilizează în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VII; coeficienţii pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majoraţi pentru investiţii individuale spre a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale;

Art. 20: Propunerea Comisiei şi decizia de punere în aplicare a Consiliului

(4)Contribuţia financiară menţionată la alineatul (2) se stabileşte pe baza costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă propus de statul membru în cauză, astfel cum au fost evaluate în temeiul criteriilor stabilite la articolul 19 alineatul (3). Cuantumul contribuţiei financiare se stabileşte după cum urmează:

a)în cazul în care planul de redresare şi rezilienţă îndeplineşte în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă este egal cu sau mai mare decât contribuţia financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuţia financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuţiei financiare maxime calculate pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11;

b)în cazul în care planul de redresare şi rezilienţă îndeplineşte în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă este mai mic decât contribuţia financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuţia financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă;

(5)Propunerea Comisiei menţionată la alineatul (2) stabileşte, de asemenea:

c¹)un rezumat al măsurilor propuse în capitolul privind REPowerEU care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinaţional, inclusiv măsurile care abordează provocările identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de către Comisie; în cazul în care costurile estimate ale respectivelor măsuri corespund unui cuantum care reprezintă mai puţin de 30 % din costurile estimate ale tuturor măsurilor incluse în capitolul privind REPowerEU, o explicaţie a motivelor care au determinat acest lucru, în special o demonstraţie că alte măsuri incluse în capitolul privind REPowerEU abordează mai bine obiectivele stabilite la articolul 21c alineatul (3) sau că nu există suficiente proiecte realiste disponibile care au o dimensiune sau efect transfrontalier sau multinaţional, în special având în vedere durata de viaţă a mecanismului;

(6)Măsurile şi calendarul de monitorizare şi de implementare prevăzute la alineatul (5) litera (e), indicatorii relevanţi referitori la atingerea jaloanelor şi a ţintelor preconizate, prevăzute la alineatul (5) litera (f), măsurile prin care se asigură accesul deplin Comisiei la datele subiacente prevăzute la alineatul (5) litera (g) şi, după caz, jaloanele şi ţintele suplimentare aferente plăţii împrumutului prevăzute la alineatul (5) litera (h) sunt prezentate în detaliu în acorduri de tip operaţional care urmează să fie convenite de statul membru în cauză şi de Comisie după adoptarea deciziei prevăzute la alineatul (1).

Art. 21: Modificarea planului de redresare şi rezilienţă al unui stat membru

(1)În cazul în care planul de redresare şi rezilienţă, inclusiv jaloanele şi ţintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parţial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanţe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) şi (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare şi rezilienţă modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic.

(1¹)Cu unicul scop de a profita de posibilitatea prevăzută la articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament şi la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/795, statele membre pot adresa Comisiei o cerere motivată pentru a prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului menţionate la articolul 20 alineatele (1) şi (3) din prezentul regulament pentru a include măsuri care sprijină obiectivele Regulamentului (UE) 2024/795 fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului regulament.

(2)În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a respectivului plan de redresare şi rezilienţă, Comisia evaluează planul de redresare şi rezilienţă nou sau modificat în conformitate cu articolul 19 şi elaborează o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) în termen de două luni de la transmiterea oficială a cererii. Statul membru în cauză şi Comisia pot stabili de comun acord să prelungească respectivul termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Consiliul adoptă noua decizie de punere în aplicare, de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.

CAPITOLUL III^aL:REPowerEU

Art. 21^a: Venitul obţinut din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE

(1)Cuantumul de 20 000 000 000 EUR, în preţuri curente, obţinut în conformitate cu articolul 10e din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*1), se pune la dispoziţie sub formă de sprijin financiar nerambursabil suplimentar în cadrul mecanismului, pentru a fi executat în temeiul prezentului regulament în vederea sporirii rezilienţei sistemului energetic al Uniunii prin reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi diversificarea aprovizionării cu energie la nivelul Uniunii. Astfel cum se prevede la articolul 10e din Directiva 2003/87/CE, respectivele cuantumuri reprezintă venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(6)Decizia de punere în aplicare a Consiliului adoptată în temeiul articolului 20 alineatul (1) de la prezentul articol stabileşte cuantumul veniturilor menţionate la alineatul (1) alocate statului membru în cauză în urma depunerii unei cereri în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol. Cuantumul corespunzător se plăteşte în tranşe, sub rezerva disponibilităţii finanţării, în conformitate cu articolul 24, după ce statul membru în cauză a atins în mod satisfăcător jaloanele şi ţintele identificate în ceea ce priveşte implementarea măsurilor menţionate la articolul 21c.

Art. 21^b: Resursele din programele care fac obiectul gestiunii partajate alocate sprijinirii obiectivelor REPowerEU

(1)În cadrul resurselor care le sunt alocate, statele membre pot solicita, în temeiul Regulamentului privind dispoziţiile comune pentru 2021-2027, sprijinirea obiectivelor prevăzute la articolul 21c alineatul (3) din prezentul regulament din programele sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus şi Fondul de coeziune, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 26a din Regulamentul privind dispoziţiile comune pentru 2021-2027 şi în regulamentele specifice fondului. Acest sprijin se execută în conformitate cu Regulamentul privind dispoziţiile comune pentru 2021-2027 şi cu regulamentele specifice fondului.

Art. 21^c: Capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă

(1)Planurile de redresare şi rezilienţă transmise Comisiei după 1 martie 2023, care necesită utilizarea de finanţare suplimentară în temeiul articolului 14, 21a sau 21b, includ un capitol privind REPowerEU care conţine măsurile, precum şi jaloanele şi ţintele corespunzătoare acestora. Măsurile din capitolul privind REPowerEU sunt fie reforme şi investiţii noi, iniţiate începând cu 1 februarie 2022, fie partea extinsă a reformelor şi a investiţiilor incluse deja în decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată pentru statul membru în cauză.

(3)Reformele şi investiţiile din capitolul privind REPowerEU urmăresc să contribuie la cel puţin unul dintre următoarele obiective:

a)îmbunătăţirea infrastructurii şi a instalaţiilor energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu gaze, inclusiv cu gaz natural lichefiat, în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblul său, măsurile privind infrastructura şi instalaţiile petroliere necesare pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării pot fi incluse în capitolul privind REPowerEU al unui stat membru numai în cazul în care statul membru respectiv a făcut obiectul derogării temporare excepţionale prevăzute la articolul 3m alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 până la 1 martie 2023, ca urmare a dependenţei sale specifice de ţiţei şi a situării sale geografice;

(4)Capitolul privind REPowerEU conţine, de asemenea, o explicaţie a modului în care măsurile din capitolul respectiv sunt coerente cu eforturile statului membru în cauză de a realiza obiectivele prevăzute la alineatul (3), ţinând seama de măsurile incluse în decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată, precum şi o explicaţie a contribuţiei globale la obiectivele în cauză a măsurilor respective şi a altor măsuri finanţate la nivel naţional şi finanţate de Uniune complementare sau conexe.

(6)Prin derogare de la articolul 5 alineatul (2), articolul 17 alineatul (4), articolul 18 alineatul (4) litera (d) şi articolul 19 alineatul (3) litera (d), principiul de «a nu prejudicia în mod semnificativ» nu se aplică reformelor şi investiţiilor în temeiul alineatului (3) litera (a) de la prezentul articol, sub rezerva unei evaluări pozitive de către Comisie a îndeplinirii următoarelor cerinţe:

Art. 21^d: Prefinanţare în contextul REPowerEU

(1)Planul de redresare şi rezilienţă care conţine un capitol privind REPowerEU poate fi însoţit de o cerere de prefinanţare. Sub rezerva adoptării de către Consiliu a deciziei de punere în aplicare menţionate la articolul 20 alineatul (1) şi la articolul 21 alineatul (2) până la 31 decembrie 2023, Comisia efectuează până la două plăţi de prefinanţare în valoare totală de până la 20 % din finanţarea suplimentară solicitată de statul membru în cauză în scopul finanţării capitolului privind REPowerEU, în temeiul articolelor 7, 12, 14, 21a şi 21b, respectând principiul egalităţii de tratament între statele membre şi pe cel al proporţionalităţii.

(3)Prin derogare de la articolul 116 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia efectuează plăţi de prefinanţare, în măsura posibilului şi sub rezerva disponibilităţii resurselor, după cum urmează:

CAPITOLUL IV:DISPOZIŢII FINANCIARE

Art. 22: Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)La implementarea mecanismului, statele membre, în calitate de beneficiari sau de debitori de fonduri în cadrul mecanismului, iau toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii şi din dreptul intern, în special în ceea ce priveşte prevenirea, depistarea şi corectarea fraudei, a corupţiei şi a conflictelor de interese. În acest scop, statele membre prevăd un sistem de control intern eficace şi eficient şi recuperarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect. Statele membre se pot baza pe propriile sisteme naţionale de gestiune a bugetului.

(2)Acordurile menţionate la articolul 15 alineatul (2) şi la articolul 23 alineatul (1) prevăd obligaţiile statelor membre:

a)de a verifica cu regularitate dacă finanţarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile şi dacă eventualele măsuri de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii în cadrul planului de redresare şi rezilienţă au fost implementate în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce priveşte prevenirea, depistarea şi corectarea fraudei, a corupţiei şi a conflictelor de interese;

b)de a lua măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta şi a corecta frauda, corupţia şi conflictele de interese, astfel cum sunt definite la articolul 61 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul financiar, care afectează interesele financiare ale Uniunii, şi de a introduce acţiuni în justiţie pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii în cadrul planului de redresare şi rezilienţă;

c)de a ataşa la orice cerere de plată:

(i)o declaraţie de gestiune care să menţioneze că fondurile au fost utilizate în scopul preconizat, că informaţiile prezentate împreună cu cererea de plată sunt complete, exacte şi fiabile şi că sistemele de control instituite oferă asigurările necesare că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, în special cele privind evitarea conflictelor de interese, combaterea fraudei, evitarea corupţiei şi a dublei finanţări din cadrul mecanismului şi al altor programe ale Uniunii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; şi

d)în scopul auditării şi controlării şi pentru a furniza informaţii comparabile privind utilizarea fondurilor în ceea ce priveşte măsurile de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii în cadrul planului de redresare şi de rezilienţă, de a colecta următoarele categorii de date standardizate şi de a asigura accesul la acestea:

e)de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi şi, dacă este cazul, EPPO să îşi exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul financiar şi să impună obligaţii tuturor destinatarilor finali ai fondurilor plătite pentru măsurile de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii incluse în planul de redresare şi rezilienţă sau tuturor celorlalte persoane sau entităţi implicate în implementarea acestora, de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi şi, dacă este cazul, EPPO să îşi exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul financiar şi să impună obligaţii similare tuturor destinatarilor finali ai fondurilor plătite;

(3)Datele cu caracter personal menţionate la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt prelucrate de către statele membre şi de către Comisie numai în scopul şi pe durata corespunzătoare a procedurilor de descărcare de gestiune, audit şi control legate de utilizarea fondurilor în legătură cu punerea în aplicare a acordurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2) şi la articolul 23 alineatul (1). În cadrul procedurii de descărcare de gestiune către Comisie, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, mecanismul face obiectul raportării în temeiul rapoartelor financiare şi de răspundere integrate menţionate la articolul 247 din Regulamentul financiar şi, în special, separat în cadrul raportului anual privind gestiunea şi performanţa.

(5)Acordurile menţionate la articolul 15 alineatul (2) şi la articolul 23 alineatul (1) prevăd, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporţional sprijinul acordat în cadrul mecanismului şi de a recupera orice cuantum datorat bugetului Uniunii sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de fraudă, corupţie şi conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii şi care nu au fost corectate de statul membru sau în cazul unei încălcări grave a unei obligaţii care decurge din astfel de acorduri.

Atunci când decide în ceea ce priveşte cuantumul recuperării şi al reducerii sau cuantumul care trebuie rambursat anticipat, Comisia respectă principiul proporţionalităţii şi ţine seama de gravitatea fraudei, a actului de corupţie şi a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea unei încălcări a unei obligaţii. Statului membru i se oferă posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile înainte de efectuarea reducerii sau de solicitarea rambursării anticipate.

Art. 23: Angajamentul privind contribuţia financiară

(1)După ce Consiliul adoptă o decizie de punere în aplicare astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (1), Comisia încheie un acord cu statul membru în cauză, ce constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului financiar. Pentru fiecare stat membru, angajamentul juridic nu depăşeşte cuantumul total al contribuţiei financiare menţionate la articolul 11 alineatul (1) litera (a) pentru 2021 şi 2022, contribuţia financiară actualizată menţionată la articolul 11 alineatul (2) pentru 2023 şi cuantumul calculat în temeiul articolului 21a alineatul (2).

Art. 24: Norme privind plăţile, suspendarea şi denunţarea acordurilor privind contribuţiile financiare şi împrumuturile

(3)Comisia evaluează, cu titlu preliminar, fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult două luni de la primirea cererii, dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele şi ţintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului menţionată la articolul 20 alineatul (1). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor şi a ţintelor presupune că măsurile legate de jaloanele şi ţintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză. În scopul evaluării, se iau în considerare şi acordurile de tip operaţional menţionate la articolul 20 alineatul (6). Comisia poate beneficia de asistenţă furnizată de experţi.

(6)În cazul în care, ca urmare a evaluării prevăzute la alineatul (3), Comisia stabileşte că jaloanele şi ţintele prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului menţionată la articolul 20 alineatul (1) nu au fost atinse în mod satisfăcător, se suspendă plata integrală sau parţială a contribuţiei financiare şi, după caz, a împrumutului. Statul membru în cauză are posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile în termen de o lună de la comunicarea evaluării Comisiei.

(9)În cazul în care, în termen de 18 luni de la data adoptării deciziei de punere în aplicare a Consiliului menţionate la articolul 20 alineatul (1), statul membru în cauză nu a făcut progrese concrete în ceea ce priveşte atingerea oricăror jaloane sau ţinte relevante, Comisia denunţă acordurile menţionate la articolul 15 alineatul (2) şi la articolul 23 alineatul (1) şi dezangajează cuantumul contribuţiei financiare fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul financiar. Orice prefinanţare în conformitate cu articolul 13 se recuperează integral. Comisia adoptă o decizie privind denunţarea acordurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2) şi la articolul 23 alineatul (1) şi, după caz, privind recuperarea prefinanţării după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile în termen de două luni de la comunicarea evaluării sale potrivit căreia nu au fost înregistrate progrese concrete.

CAPITOLUL V:DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE

Art. 25: Transparenţa

Art. 25^a: Transparenţa cu privire la destinatarii finali

(2)Pentru destinatarii finali menţionaţi la alineatul (1), se publică următoarele informaţii:

Art. 26: Dialogul privind redresarea şi rezilienţa

(1)Pentru a consolida dialogul între instituţiile Uniunii, în special între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, precum şi pentru a asigura o mai mare transparenţă şi responsabilitate, comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia, o dată la două luni, să discute următoarele chestiuni:

CAPITOLUL VI:RAPORTAREA

Art. 27: Raportarea de către statul membru în contextul semestrului european

Statul membru în cauză raportează de două ori pe an, în contextul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare şi rezilienţă, inclusiv cu privire la acordurile de tip operaţional menţionate la articolul 20 alineatul (6), precum şi cu privire la indicatorii comuni menţionaţi la articolul 29 alineatul (4). În acest scop, rapoartele elaborate de statele membre în cauză se reflectă în mod corespunzător în programele naţionale de reformă, care se utilizează ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcţia finalizării planurilor de redresare şi rezilienţă.

CAPITOLUL VII:COMPLEMENTARITATE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Art. 28: Coordonare şi complementaritate

Art. 29: Monitorizarea implementării

(4)Comisia este împuternicită să adopte, până la sfârşitul lunii decembrie 2021, acte delegate, în conformitate cu articolul 33, de completare a prezentului regulament pentru:

(6)Înainte de lansarea oricărei cereri de propuneri sau proceduri de atribuire a contractelor legate de obiectivele platformei STEP, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795, statele membre pun la dispoziţie următoarele informaţii pe Portalul pentru suveranitate menţionat la articolul 6 din regulamentul respectiv:

Art. 30: Tabloul de bord privind redresarea şi rezilienţa

(3)Tabloul de bord prezintă şi progresele înregistrate în materie de implementare a planurilor de redresare şi rezilienţă în raport cu indicatorii comuni menţionaţi la articolul 29 alineatul (4). Acesta include, de asemenea, progresul privind punerea în aplicare a măsurilor din capitolele privind REPowerEU şi contribuţia lor la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 21c alineatul (3), precum şi afişarea informaţiilor privind reducerea importurilor Uniunii de combustibili fosili şi privind diversificarea aprovizionării cu energie.

Art. 31: Raportul anual

(3)Raportul anual include, de asemenea, informaţii privind:

Art. 32: Evaluarea şi evaluarea ex-post a mecanismului

Art. 33: Exercitarea delegării

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 29 alineatul (4) şi la articolul 30 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (4) şi al articolului 30 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de o lună de la notificarea sa către Parlamentul European şi Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu o lună la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL VIII:COMUNICARE ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 34: Informare, comunicare şi publicitate

(2)Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective şi asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, inclusiv, atunci când este cazul, afişând emblema Uniunii şi o declaraţie de finanţare corespunzătoare cu următorul conţinut: "finanţat de Uniunea Europeană -NextGenerationEU", în special cu ocazia promovării acţiunilor şi a rezultatelor acestora, prin oferirea de informaţii specifice coerente, concrete şi proporţionale unor categorii de public diverse, care includ mass-media şi publicul larg.

(3)Comisia pune în aplicare acţiuni de informare şi comunicare privind mecanismul, privind acţiunile întreprinse în temeiul mecanismului şi rezultatele obţinute. Comisia informează, după caz, birourile de reprezentare ale Parlamentului European cu privire la acţiunile sale şi le implică în aceste acţiuni. Resursele financiare alocate mecanismului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorităţi sunt legate de obiectivele menţionate la articolul 4.

ANEXA I:Metodologia de calcul a contribuţiei financiare maxime acordate pentru fiecare stat membru în cadrul mecanismului

ANEXA II:

ANEXA III:

ANEXA IV:

Contribuţia financiară maximă pentru fiecare stat membru
	pentru 70 % din cuantumul disponibil		pentru 30 % din cuantumul disponibil (cuantum indicativ bazat pe previziunile Comisiei pentru toamna anului 2020)
	% din total	Cuantum (în 1 000 EUR, preţuri curente)	% din total	Cuantum (în 1 000 EUR, preţuri curente)	Total
BE	1,56 %	3 646 437	2,20 %	2 278 834	5 925 271
BG	1,98 %	4 637 074	1,58 %	1 631 632	6 268 706
CZ	1,51 %	3 538 166	3,41 %	3 533 509	7 071 676
DK	0,56 %	1 303 142	0,24 %	248 604	1 551 746
DE	6,95 %	16 294 947	9,01 %	9 324 228	25 619 175
EE	0,32 %	759 715	0,20 %	209 800	969 515
IE	0,39 %	914 572	0,07 %	74 615	989 186
EL	5,77 %	13 518 285	4,11 %	4 255 610	17 773 895
ES	19,88 %	46 603 232	22,15 %	22 924 818	69 528 050
FR	10,38 %	24 328 797	14,54 %	15 048 278	39 377 074
HR	1,98 %	4 632 793	1,61 %	1 664 039	6 296 831
IT	20,45 %	47 935 755	20,25 %	20 960 078	68 895 833
CY	0,35 %	818 396	0,18 %	187 774	1 006 170
LV	0,70 %	1 641 145	0,31 %	321 944	1 963 088
LT	0,89 %	2 092 239	0,13 %	132 450	2 224 690
LU	0,03 %	76 643	0,02 %	16 883	93 526
HU	1,98 %	4 640 462	2,45 %	2 535 376	7 175 838
MT	0,07 %	171 103	0,14 %	145 371	316 474
NL	1,68 %	3 930 283	1,96 %	2 032 041	5 962 324
AT	0,95 %	2 231 230	1,19 %	1 230 938	3 462 169
PL	8,65 %	20 275 293	3,46 %	3 581 694	23 856 987
PT	4,16 %	9 760 675	4,01 %	4 149 713	13 910 387
RO	4,36 %	10 213 809	3,90 %	4 034 211	14 248 020
SI	0,55 %	1 280 399	0,48 %	496 924	1 777 322
SK	1,98 %	4 643 840	1,63 %	1 686 154	6 329 994
FI	0,71 %	1 661 113	0,41 %	424 692	2 085 805
SE	1,24 %	2 911 455	0,36 %	377 792	3 289 248
EU27	100,00 %	234 461 000	100,00 %	103 508 000	337 969 000

ANEXA IV^a:Prezenta anexă stabileşte metodologia de calculare a cotei de alocare a resurselor disponibile pentru fiecare stat membru sub formă de sprijin financiar nerambursabil suplimentar în cadrul mecanismului, astfel cum se menţionează la articolul 21a alineatul (1). Metodologia ţine seama, în ceea ce priveşte fiecare stat membru, de următoarele elemente:

Stat membru	Cota-parte în % din total	Cuantum (în 1 000 EUR, preţuri curente)
Belgia	1,41 %	282 139
Bulgaria	2,40 %	480 047
Cehia	3,41 %	681 565
Danemarca	0,65 %	130 911
Germania	10,45 %	2 089 555
Estonia	0,42 %	83 423
Irlanda	0,45 %	89 598
Grecia	3,85 %	769 222
Spania	12,93 %	2 586 147
Franţa	11,60 %	2 320 955
Croaţia	1,35 %	269 441
Italia	13,80 %	2 760 000
Cipru	0,26 %	52 487
Letonia	0,62 %	123 983
Lituania	0,97 %	194 020
Luxemburg	0,15 %	30 000
Ungaria	3,51 %	701 565
Malta	0,15 %	30 000
Ţările de Jos	2,28 %	455 042
Austria	1,05 %	210 620
Polonia	13,80 %	2 760 000
Portugalia	3,52 %	704 420
România	7,00 %	1 399 326
Slovenia	0,58 %	116 910
Slovacia	1,83 %	366 959
Finlanda	0,56 %	112 936
Suedia	0,99 %	198 727
UE27	100,00 %	20 000 000

ANEXA V:Orientări privind evaluarea mecanismului

1.Domeniu de aplicare

Scopul prezentelor orientări este de a servi Comisiei, împreună cu prezentul regulament, ca bază pentru a evalua, în mod transparent şi echitabil, planurile de redresare şi rezilienţă propuse de statele membre şi de a stabili contribuţia financiară în conformitate cu obiectivele şi cu orice alte cerinţe relevante prevăzute în prezentul regulament. Aceste orientări reprezintă baza aplicării criteriilor de evaluare şi a stabilirii contribuţiei financiare, astfel cum se menţionează la articolul 19 alineatul (3) şi, respectiv, la articolul 20 alineatul (4).

(c)să definească legătura dintre evaluarea care trebuie efectuată de Comisie în conformitate cu criteriile de evaluare şi stabilirea contribuţiei financiare care urmează să fie inclusă în propunerea Comisiei de decizie a Consiliului în legătură cu planurile de redresare şi rezilienţă.

2.Criterii de evaluare

2.1.Planul de redresare şi rezilienţă reprezintă un răspuns cuprinzător şi echilibrat în mod adecvat la situaţia economică şi socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toţi cei şase piloni menţionaţi la articolul 3, ţinând seama de provocările specifice şi de alocarea financiară a statului membru în cauză.

2.2.Se preconizează că planul de redresare şi rezilienţă va contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părţi semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei ţări, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele lor fiscale, şi, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.

- se preconizează că planul de redresare şi rezilienţă va contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părţi semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei ţări, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele lor fiscale, şi, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european, ţinând seama de contribuţia financiară a statului membru în cauză şi de sprijinul sub formă de împrumut solicitat, precum şi de amploarea provocărilor specifice fiecărei ţări şi de informaţiile incluse în programul naţional de reformă;

2.3.Se preconizează că planul de redresare şi rezilienţă va contribui în mod eficace la întărirea potenţialului de creştere, la crearea de locuri de muncă şi la rezilienţa economică, socială şi instituţională a statului membru, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor şi a tinerilor, şi la atenuarea impactului economic şi social al crizei provocate de COVID-19, consolidând astfel coeziunea şi convergenţa economică, socială şi teritorială în cadrul Uniunii.

2.4.Se preconizează că planul de redresare şi rezilienţă va garanta că nicio măsură de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii incluse în planul de redresare şi rezilienţă nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul "de a nu prejudicia în mod semnificativ").

2.5.Planul de redresare şi rezilienţă conţine măsuri care contribuie în mod eficace la tranziţia verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de aceasta, care corespund unui cuantum care reprezintă cel puţin 37 % din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă şi astfel de măsuri din capitolul privind REPowerEU care corespund unui cuantum reprezentând cel puţin 37 % din costurile totale estimate ale măsurilor din capitolul privind REPowerEU, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă, astfel cum este prevăzută în anexa VI; metodologia respectivă se utilizează în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VI; coeficienţii pentru sprijinul acordat obiectivelor climatice pot fi majoraţi până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare şi rezilienţă pentru investiţii individuale spre a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc în mod credibil impactul asupra obiectivelor climatice, sub rezerva acordului Comisiei.

- statele membre aplică o metodologie care constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind clima. Ponderile se bazează pe dimensiunile şi codurile aferente tipurilor de intervenţii stabilite în anexa VI şi pot fi majorate pentru investiţii individuale pentru a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc în mod credibil impactul asupra obiectivelor privind clima. Acelaşi sistem de ponderare se aplică în cazul măsurilor care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VI;

2.6.Planul de redresare şi rezilienţă conţine măsuri care contribuie în mod eficace la tranziţia digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta şi care corespund unui cuantum care reprezintă cel puţin 20 % din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă, pe baza metodologiei de marcare digitală prevăzută în anexa VII; metodologia respectivă se utilizează în consecinţă pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VII; coeficienţii pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majoraţi pentru investiţii individuale pentru a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale.

- statele membre aplică o metodologie care constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la îndeplinirea obiectivelor digitale. Ponderile se bazează pe dimensiunile şi codurile aferente tipurilor de intervenţii stabilite în anexa VII şi pot fi majorate pentru investiţii individuale pentru a ţine seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale. Acelaşi sistem de ponderare se aplică în cazul măsurilor care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenţie inclus în anexa VII;

2.7.Se preconizează că planul de redresare şi rezilienţă va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză.

2.8.Se preconizează că măsurile propuse de statul membru în cauză vor asigura o monitorizare şi o implementare eficace a planului de redresare şi rezilienţă, inclusiv a calendarelor avute în vedere, a jaloanelor, a ţintelor şi a indicatorilor aferenţi.

2.9.Justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă este rezonabilă şi plauzibilă şi este conformă cu principiul eficienţei din punctul de vedere al costurilor şi proporţională cu impactul economic şi social naţional preconizat.

2.10.Se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor duce la prevenirea, depistarea şi corectarea corupţiei, fraudei şi conflictelor de interese atunci când se utilizează fondurile puse la dispoziţie în cadrul mecanismului, inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanţări din cadrul mecanismului şi al altor programe ale Uniunii.

2.11.Planul de redresare şi rezilienţă conţine măsuri de implementare a proiectelor de reformă şi de investiţii publice care reprezintă acţiuni coerente.

2.12.Se preconizează că măsurile menţionate la articolul 21c vor contribui în mod eficace la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la o creştere a gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie şi la eficienţa energetică, la o creştere a capacităţilor de stocare a energiei sau la reducerea necesară a dependenţei de combustibilii fosili înainte de 2030.

2.13.Se preconizează că măsurile menţionate la articolul 21c vor avea o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinaţional.

3.Stabilirea contribuţiei financiare

(a)în cazul în care planul de redresare şi rezilienţă îndeplineşte în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă este egal cu sau mai mare decât contribuţia financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuţia financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuţiei financiare maxime calculate pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11;

(b)în cazul în care planul de redresare şi rezilienţă îndeplineşte în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă este mai mic decât contribuţia financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuţia financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare şi rezilienţă;

(c)în cazul în care planul de redresare şi rezilienţă nu îndeplineşte în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuţie financiară.

ANEXA VI:Metodologia pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă

	DOMENIUL DE INTERVENŢIE	Coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor privind schimbările climatice	Coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor de mediu
001	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în microîntreprinderi legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
002	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în întreprinderi mici şi mijlocii (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
002a1	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în întreprinderi mari (¹) legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
003	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în centre publice de cercetare şi de învăţământ superior legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
004	Investiţii în active necorporale în microîntreprinderi legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
005	Investiţii în active necorporale în IMM-uri (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
005a1	Investiţii în active necorporale în întreprinderi mari legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
006	Investiţii în active necorporale în centre publice de cercetare şi de învăţământ superior legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0 %	0 %
007	Activităţi de cercetare şi inovare în microîntreprinderi, inclusiv colaborarea în reţea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate)	0 %	0 %
008	Activităţi de cercetare şi inovare în IMM-uri, inclusiv colaborarea în reţea	0 %	0 %
008a1	Activităţi de cercetare şi inovare în întreprinderi mari, inclusiv colaborarea în reţea	0 %	0 %
009	Activităţi de cercetare şi inovare în centre publice de cercetare, centre de învăţământ superior şi centre de competenţă, inclusiv colaborarea în reţea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate)	0 %	0 %
010	Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start-up-uri în domeniul TIC, B2B)	0 %	0 %
010a1	Digitalizarea întreprinderilor mari (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start-up-uri în domeniul TIC, B2B)	0 %	0 %
010b	Digitalizarea IMM-urilor sau a întreprinderilor mari (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start-up-uri în domeniul TIC, B2B) care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficienţă energetică (²)	40 %	0 %
011	Soluţii TIC, servicii electronice şi aplicaţii guvernamentale	0 %	0 %
011a	Soluţii TIC, servicii electronice şi aplicaţii guvernamentale care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficienţă energetică (²)	40 %	0 %
012	Servicii şi aplicaţii TI dedicate competenţelor digitale şi incluziunii digitale	0 %	0 %
013	Servicii şi aplicaţii de e-sănătate (inclusiv e-îngrijire, internetul obiectelor dedicat activităţii fizice şi asistenţei pentru autonomie la domiciliu)	0 %	0 %
014	Infrastructuri comerciale pentru IMM-uri (inclusiv parcuri şi situri industriale)	0 %	0 %
015	Dezvoltarea comercială şi internaţionalizarea IMM-urilor, inclusiv investiţii productive	0 %	0 %
015a	Sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiţii productive	0 %	0 %
016	Dezvoltarea competenţelor pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială, antreprenoriat şi adaptabilitatea întreprinderilor la schimbare	0 %	0 %
017	Servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri şi grupuri de IMM-uri (inclusiv servicii de gestionare, comercializare şi proiectare)	0 %	0 %
018	Incubatoare, sprijin pentru societăţile spin off şi spin-out şi pentru start-up-uri	0 %	0 %
019	Sprijin pentru clusterele de inovare, inclusiv între întreprinderi, organizaţii de cercetare şi autorităţi publice şi reţele de afaceri, în primul rând în beneficiul IMM-urilor	0 %	0 %
020	Procese de inovare în IMM-uri (inovare la nivel de proces, organizaţie, comercializare, co-creare şi inovare axată pe utilizator şi bazată pe cerere)	0 %	0 %
021	Transfer de tehnologie şi cooperare între întreprinderi, centre de cercetare şi sectorul învăţământului superior	0 %	0 %
022	Procese de cercetare şi inovare, transfer de tehnologie şi cooperare între întreprinderi care pun accentul pe economia cu emisii scăzute de carbon, rezilienţă şi adaptarea la schimbările climatice	100 %	40 %
023	Procese de cercetare şi inovare, transfer de tehnologie şi cooperare între întreprinderi care pun accentul pe economia circulară	40 %	100 %
024	Eficienţă energetică şi proiecte demonstrative în IMM-uri şi măsuri de sprijin	40 %	40 %
024a	Eficienţă energetică şi proiecte demonstrative în întreprinderi mari şi măsuri de sprijin	40 %	40 %
024b	Eficienţă energetică şi proiecte demonstrative în IMM-uri sau întreprinderi mari şi măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficienţă energetică (³)	100 %	40 %
025	Renovarea fondului locativ existent în vederea creşterii eficienţei energetice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin	40 %	40 %
025a	Renovarea fondului locativ existent în vederea creşterii eficienţei energetice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficienţă energetică (⁴)	100 %	40 %
025b	Construirea de clădiri noi eficiente din punct de vedere energetic (⁵)	40 %	40 %
026	Renovarea în vederea creşterii eficienţei energetice sau măsuri de eficienţă energetică legate de infrastructurile publice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin	40 %	40 %
026a	Renovarea în vederea creşterii eficienţei energetice sau măsuri de eficienţă energetică legate de infrastructurile publice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficienţă energetică (⁶)	100 %	40 %
027	Sprijin pentru întreprinderile care oferă servicii ce contribuie la economia cu emisii reduse de dioxid de carbon şi la rezilienţa la schimbările climatice, inclusiv măsuri de sensibilizare	100 %	40 %
028	Energia din surse regenerabile: energie eoliană	100 %	40 %
029	Energia din surse regenerabile: energia solară	100 %	40 %
030	Energia din surse regenerabile: biomasă (⁷)	40 %	40 %
030a	Energia din surse regenerabile: biomasă cu reduceri mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră (⁸)	100 %	40 %
031	Energia din surse regenerabile: energia marină	100 %	40 %
032	Alte energii din surse regenerabile (inclusiv energia geotermală)	100 %	40 %
033	Sisteme energetice inteligente (inclusiv reţele inteligente şi sisteme TIC) şi stocarea aferentă	100 %	40 %
034	Cogenerare de înaltă eficienţă, termoficare şi răcire centralizate	40 %	40 %
034a0	Cogenerare de înaltă eficienţă, termoficare şi răcire centralizate eficiente, cu emisii reduse pe durata ciclului de viaţă (⁹)	100 %	40 %
034a1	Înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de cărbune cu sisteme de încălzire pe bază de gaz, în scopul atenuării schimbărilor climatice	0 %	0 %
034a2	Distribuţia şi transportul gazelor naturale care înlocuiesc cărbunele	0 %	0 %
035	Măsuri de adaptare la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor legate de climă: inundaţii (inclusiv sensibilizare, protecţie civilă şi sisteme, infrastructuri şi abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor)	100 %	100 %
036	Măsuri de adaptare la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor legate de climă: incendii (inclusiv sensibilizare, protecţie civilă şi sisteme, infrastructuri şi abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor)	100 %	100 %
037	Măsuri de adaptare la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor legate de climă: altele, de exemplu, furtuni sau secete (inclusiv sensibilizare, protecţie civilă şi sisteme, infrastructuri şi abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor)	100 %	100 %
038	Prevenirea riscurilor şi gestionarea riscurilor naturale conexe care nu au legătură cu clima (de exemplu, cutremurele) şi a riscurilor legate de activităţile umane (de exemplu, accidentele tehnologice), inclusiv sensibilizare, protecţie civilă şi sisteme, infrastructuri şi abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor	0 %	100 %
039	Furnizarea de apă destinată consumului uman (infrastructuri de extracţie, tratare, stocare şi distribuţie, măsuri de eficienţă, aprovizionare cu apă potabilă)	0 %	100 %
039a	Furnizarea de apă destinată consumului uman (infrastructuri de extracţie, tratare, stocare şi distribuţie, măsuri de eficienţă, aprovizionare cu apă potabilă) care respectă criteriile de eficienţă (¹⁰)	40 %	100 %
040	Gospodărirea apelor şi conservarea resurselor de apă (inclusiv managementul bazinelor hidrografice, măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice, reutilizare, reducerea scurgerilor)	40 %	100 %
041	Colectarea şi tratarea apelor uzate	0 %	100 %
041a	Colectarea şi tratarea apelor uzate, care respectă criteriile de eficienţă energetică (¹¹)	40 %	100 %
042	Gestionarea deşeurilor menajere: măsuri de prevenire, minimizare, sortare, reutilizare şi reciclare	40 %	100 %
042a	Gestionarea deşeurilor menajere: gestionarea deşeurilor reziduale	0 %	100 %
044	Gestionarea deşeurilor comerciale şi industriale: măsuri de prevenire, minimizare, sortare, reutilizare şi reciclare	40 %	100 %
044a	Gestionarea deşeurilor comerciale şi industriale: deşeuri reziduale şi periculoase	0 %	100 %
045	Promovarea utilizării materialelor reciclate ca materii prime	0 %	100 %
045a	Utilizarea materialelor reciclate ca materii prime care respectă criteriile de eficienţă (¹²)	100 %	100 %
046	Reabilitarea siturilor industriale şi a terenurilor contaminate	0 %	100 %
046a	Reabilitarea siturilor industriale şi a terenurilor contaminate respectând criteriile de eficienţă (¹³)	40 %	100 %
047	Sprijin pentru procesele de producţie care respectă mediul şi utilizarea eficientă a resurselor în IMM-uri	40 %	40 %
047a	Sprijin pentru procesele de producţie care respectă mediul şi utilizarea eficientă a resurselor în întreprinderile mari	40 %	40 %
048	Măsuri privind calitatea aerului şi reducerea zgomotului	40 %	100 %
049	Protejarea, refacerea şi utilizarea sustenabilă a siturilor Natura 2000	40 %	100 %
050	Protecţia naturii şi a biodiversităţii, patrimoniul natural şi resursele naturale, infrastructura verde şi cea albastră	40 %	100 %
051	TIC: reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (reţea magistrală/de backhaul)	0 %	0 %
052	TIC: reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la punctul de distribuţie din locul de deservire pentru proprietăţile cu mai multe apartamente)	0 %	0 %
053	TIC: reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la punctul de distribuţie din locul de deservire pentru locuinţe şi spaţii comerciale)	0 %	0 %
054	TIC: reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la staţia de bază pentru comunicaţii wireless avansate)	0 %	0 %
055	TIC: alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse/echipamente informatice la scară mare, centre de date, senzori şi alte echipamente wireless)	0 %	0 %
055a	TIC: alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse/echipamente informatice la scară mare, centre de date, senzori şi alte echipamente wireless), în conformitate cu criteriile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi de eficienţă energetică (²)	40 %	0 %
056	Autostrăzi şi drumuri nou construite sau reabilitate - reţeaua centrală TEN-T (¹⁴)	0 %	0 %
057	Autostrăzi şi drumuri nou construite sau reabilitate - reţeaua globală TEN-T	0 %	0 %
058	Legături rutiere secundare nou construite sau reabilitate către reţeaua rutieră şi nodurile TEN-T	0 %	0 %
059	Alte drumuri de acces naţionale, regionale şi locale nou construite sau reabilitate	0 %	0 %
060	Autostrăzi şi drumuri reconstruite sau modernizate - reţeaua centrală TEN-T	0 %	0 %
061	Autostrăzi şi drumuri reconstruite sau modernizate - reţeaua globală TEN-T	0 %	0 %
062	Alte drumuri reconstruite sau modernizate (autostrăzi, drumuri naţionale, regionale sau locale)	0 %	0 %
063	Digitalizarea transporturilor: transportul rutier	0 %	0 %
063a	Digitalizarea transporturilor atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: transportul rutier	40 %	0 %
064	Căi ferate nou construite sau reabilitate - reţeaua centrală TEN-T	100 %	40 %
065	Căi ferate nou construite sau reabilitate - reţeaua globală TEN-T	100 %	40 %
066	Alte căi ferate nou construite sau reabilitate	40 %	40 %
066a	Alte căi ferate nou construite sau reabilitate - electrice/cu emisii zero (¹⁵)	100 %	40 %
067	Căi ferate reconstruite sau modernizate - reţeaua centrală TEN-T	100 %	40 %
068	Căi ferate reconstruite sau modernizate - reţeaua globală TEN-T	100 %	40 %
069	Alte căi ferate reconstruite sau modernizate	40 %	40 %
069a	Alte căi ferate reconstruite sau modernizate - electrice/cu emisii zero (¹⁵)	100 %	40 %
070	Digitalizarea transporturilor: transportul feroviar	40 %	0 %
071	Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	40 %	40 %
072	Active feroviare mobile	0 %	40 %
072a	Active feroviare mobile cu emisii zero/electrice (¹⁶)	100 %	40 %
073	Infrastructuri de transporturi urbane curate (¹⁷)	100 %	40 %
074	Material rulant de transport urban curat (¹⁸)	100 %	40 %
075	Infrastructuri pentru mersul pe bicicletă	100 %	100 %
076	Digitalizarea transportului urban	0 %	0 %
076a	Digitalizarea transporturilor atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: transportul urban	40 %	0 %
077	Infrastructuri pentru combustibili alternativi (¹⁹)	100 %	40 %
078	Transport multimodal (TEN-T)	40 %	40 %
079	Transport multimodal (neurban)	40 %	40 %
080	Porturi maritime (TEN-T)	0 %	0 %
080a	Porturi maritime (TEN-T), cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40 %	0 %
081	Alte porturi maritime	0 %	0 %
081a	Alte porturi maritime, cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40 %	0 %
082	Căi navigabile interioare şi porturi interioare (TEN-T)	0 %	0 %
082a	Căi navigabile interioare şi porturi interioare (TEN-T), cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40 %	0 %
083	Căi navigabile interioare şi porturi interioare (regionale şi locale)	0 %	0 %
083a0	Căi navigabile interioare şi porturi interioare (regionale şi locale), cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40 %	0 %
083a1	Sisteme de securitate, de siguranţă şi de management al traficului aerian pentru aeroporturile existente	0 %	0 %
084	Digitalizarea transporturilor: alte moduri de transport	0 %	0 %
084a	Digitalizarea transporturilor atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: alte moduri de transport	40 %	0 %
085	Infrastructuri pentru educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari	0 %	0 %
086	Infrastructuri pentru învăţământul primar şi secundar	0 %	0 %
087	Infrastructuri pentru învăţământul terţiar	0 %	0 %
088	Infrastructuri pentru educaţia şi formarea profesională şi educaţia adulţilor	0 %	0 %
089	Infrastructuri de locuit pentru migranţi, refugiaţi şi persoane care solicită sau se află sub protecţie internaţională	0 %	0 %
090	Infrastructuri de locuit (altele decât cele pentru migranţi, refugiaţi şi persoane\| care solicită sau se află sub protecţie internaţională)	0 %	0 %
091	Alte infrastructuri sociale care contribuie la incluziunea socială în comunitate	0 %	0 %
092	Infrastructuri de sănătate	0 %	0 %
093	Echipamente medicale	0 %	0 %
094	Active mobile de sănătate	0 %	0 %
095	Digitalizarea în asistenţa medicală	0 %	0 %
096	Infrastructuri de primire temporară pentru migranţi, refugiaţi şi persoane care solicită sau se află sub protecţie internaţională	0 %	0 %
097	Măsuri de îmbunătăţire a accesului la locuri de muncă	0 %	0 %
098	Măsuri de promovare a accesului la locuri de muncă al şomerilor de lungă durată	0 %	0 %
099	Sprijin specific pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şi integrarea socioeconomică a tinerilor	0 %	0 %
100	Sprijin pentru activităţile independente şi crearea de start-up-uri	0 %	0 %
101	Sprijin pentru economia socială şi întreprinderile sociale	0 %	0 %
102	Măsuri de modernizare şi consolidare a instituţiilor şi serviciilor pieţei forţei de muncă pentru a evalua şi anticipa nevoile de competenţe şi pentru a asigura o asistenţă promptă şi personalizată	0 %	0 %
103	Sprijin pentru corelarea cererii şi ofertei şi pentru tranziţiile de pe piaţa forţei de muncă	0 %	0 %
104	Sprijin pentru mobilitatea forţei de muncă	0 %	0 %
105	Măsuri de promovare a participării femeilor pe piaţa forţei de muncă şi de reducere a segregării de gen pe piaţa forţei de muncă	0 %	0 %
106	Măsuri de promovare a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată, inclusiv acces la servicii de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente	0 %	0 %
107	Măsuri pentru un mediu de lucru sănătos şi bine adaptat, care să combată riscurile pentru sănătate, inclusiv promovarea activităţii fizice	0 %	0 %
108	Sprijin pentru dezvoltarea de competenţe digitale	0 %	0 %
109	Sprijin pentru adaptarea la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor şi antreprenorilor	0 %	0 %
110	Măsuri de încurajare a îmbătrânirii active şi în condiţii bune de sănătate	0 %	0 %
111	Sprijin pentru educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari (cu excepţia infrastructurilor)	0 %	0 %
112	Sprijin pentru învăţământul primar şi secundar (cu excepţia infrastructurilor)	0 %	0 %
113	Sprijin pentru învăţământul terţiar (cu excepţia infrastructurilor)	0 %	0 %
114	Sprijinul pentru educaţia adulţilor (cu excepţia infrastructurilor)	0 %	0 %
115	Măsuri de promovare a egalităţii de şanse şi a participării active în societate	0 %	0 %
116	Platforme pentru integrarea şi reintegrarea în muncă a persoanelor dezavantajate	0 %	0 %
117	Măsuri pentru îmbunătăţirea accesului grupurilor marginalizate, cum ar fi romii, la educaţie şi locuri de muncă şi pentru promovarea incluziunii sociale a acestora	0 %	0 %
118	Sprijin pentru societatea civilă care lucrează cu comunităţi marginalizate, cum ar fi romii	0 %	0 %
119	Acţiuni specifice pentru a creşte participarea pe piaţa muncii a resortisanţilor ţărilor terţe	0 %	0 %
120	Măsuri de integrare socială a resortisanţilor ţărilor terţe	0 %	0 %
121	Măsuri de facilitare a accesului egal şi în timp util la servicii de calitate, sustenabile şi la preţuri accesibile	0 %	0 %
122	Măsuri de îmbunătăţire a prestării de servicii de îngrijire în cadrul familiei şi al comunităţii	0 %	0 %
123	Măsuri de îmbunătăţire a accesibilităţii, eficacităţii şi rezilienţei sistemelor de sănătate (cu excepţia infrastructurii)	0 %	0 %
124	Măsuri de îmbunătăţire a accesului la servicii de îngrijire pe termen lung (cu excepţia infrastructurii)	0 %	0 %
125	Măsuri de modernizare a sistemelor de protecţie socială, inclusiv promovarea accesului la protecţie socială	0 %	0 %
126	Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate şi a copiilor	0 %	0 %
127	Combaterea privaţiunilor materiale prin asistenţă alimentară şi/sau materială pentru persoanele cele mai defavorizate, inclusiv măsuri de însoţire	0 %	0 %
128	Protejarea, dezvoltarea şi promovarea activelor turistice publice şi servicii turistice	0 %	0 %
129	Protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului cultural şi servicii culturale	0 %	0 %
130	Protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului natural şi a ecoturismului în afara siturilor Natura 2000	0 %	100 %
131	Regenerarea fizică şi securitatea spaţiilor publice	0 %	0 %
131a	Iniţiative de dezvoltare teritorială, inclusiv pregătirea strategiilor teritoriale	0 %	0 %
132	Îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor responsabile cu programele şi a organismelor implicate în execuţia fondurilor	0 %	0 %
133	Dezvoltarea cooperării cu parteneri din interiorul şi din afara statului membru	0 %	0 %
134	Finanţare încrucişată în cadrul FEDR (sprijin acordat acţiunilor de tip FSE, necesare pentru implementarea părţii FEDR a operaţiunii şi legate direct de aceasta)	0 %	0 %
135	Consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice şi ale părţilor interesate de a implementa proiecte şi iniţiative de cooperare teritorială în context transfrontalier, transnaţional, maritim şi interregional	0 %	0 %
135a	Interreg: gestionarea punctelor de trecere a frontierei şi gestionarea mobilităţii şi a migraţiei	0 %	0 %
136	Regiunile ultraperiferice: compensarea oricăror costuri suplimentare cauzate de deficitul de accesibilitate şi de fragmentarea teritorială	0 %	0 %
137	Regiunile ultraperiferice: acţiuni specifice pentru compensarea costurilor suplimentare cauzate de factori legaţi de dimensiunea pieţei	0 %	0 %
138	Regiunile ultraperiferice: sprijin pentru compensarea costurilor suplimentare cauzate de condiţiile climatice şi de dificultăţile de relief	40 %	40 %
139	Regiunile ultraperiferice: aeroporturi	0 %	0 %
140	Informaţii şi comunicare	0 %	0 %
141	Pregătire, punere în aplicare, monitorizare şi control	0 %	0 %
142	Evaluare şi studii, culegere de date	0 %	0 %
143	Consolidarea capacităţii autorităţilor din statele membre, beneficiarilor şi partenerilor relevanţi	0 %	0 %
01	Contribuţia la competenţele şi locurile de muncă verzi şi la economia verde	100 %	-
(¹) Prin "întreprinderi mari" se înţelege: toate întreprinderile care nu sunt IMM-uri, inclusiv întreprinderi mici cu capitalizare medie. (²) Dacă obiectivul măsurii este ca în cadrul activităţii să trebuiască să se prelucreze sau să se colecteze date pentru a permite reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră care să ducă la reduceri substanţiale demonstrate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă. Dacă obiectivul măsurii impune ca centrele de date să respecte "Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date". (³) (a) Dacă obiectivul măsurii este de a realiza, în medie, cel puţin o renovare de amploare moderată, aşa cum este definită în Recomandarea Comisiei privind renovarea clădirilor (UE) 2019/786, sau (b) dacă obiectivul măsurilor este de a realiza, în medie, o reducere de cel puţin 30 % a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră în comparaţie cu emisiile ex-ante. (⁴) Dacă obiectivul măsurii este de a realiza, în medie, cel puţin o renovare de amploare moderată, aşa cum este definită în Recomandarea Comisiei privind renovarea clădirilor (UE) 2019/786. Renovarea clădirilor include şi infrastructura în sensul domeniilor de intervenţie 85-92. (⁵) Dacă obiectivul măsurilor priveşte construirea de clădiri noi cu un necesar de energie primară cu cel puţin 20 % mai mic decât cerinţa privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (directive naţionale). Construirea de clădiri noi eficiente din punct de vedere energetic include şi infrastructura în sensul domeniilor de intervenţie 85-92. (⁶) Dacă obiectivul măsurii este (a) de a realiza, în medie, cel puţin o renovare de amploare moderată, aşa cum este definită în Recomandarea Comisiei privind renovarea clădirilor (UE) 2019/786, sau (b) de a realiza, în medie, o reducere de cel puţin 30 % a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră în comparaţie cu emisiile ex-ante. Renovarea clădirilor include şi infrastructura în sensul domeniilor de intervenţie 85-92. (⁷) Dacă obiectivul măsurii priveşte producţia de energie electrică sau termică din biomasă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82). (⁸) Dacă obiectivul măsurii priveşte producţia de energie electrică sau termică din biomasă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, şi dacă obiectivul măsurii este de a realiza în instalaţie o reducere cu cel puţin 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biomasei, în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi cu omologul său combustibil fosil relativ prevăzute în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001. Dacă obiectivul măsurii priveşte producţia de biocombustibili din biomasă (cu excepţia culturilor alimentare şi furajere), în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, şi dacă obiectivul măsurii este de a realiza în instalaţie o reducere cu cel puţin 65 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biomasei în acest scop, în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi cu omologul său combustibil fosil relativ prevăzute în anexa V la Directiva (UE) 2018/2001. (⁹) În cazul cogenerării de înaltă eficienţă, dacă obiectivul măsurii este de a obţine emisii pe durata ciclului de viaţă mai mici de 100gCO2e/kWh sau termoficare/răcire produsă din căldura reziduală. În cazul termoficării/răcirii centralizate, dacă infrastructura aferentă respectă Directiva 2012/27/UE Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1) sau dacă infrastructura existentă este renovată pentru a corespunde definiţiei termoficării şi răcirii centralizate eficiente sau dacă proiectul este un sistem-pilot avansat (sisteme de control şi de gestionare a energiei, internetul obiectelor) sau duce la un regim de temperatură mai scăzută în sistemul de termoficare şi răcire centralizat. (¹⁰) Dacă obiectivul măsurii este ca sistemul construit să aibă un consum mediu de energie < = 0,5 kWh sau un indice de pierderi în infrastructură (ILI) < = 1,5, iar activitatea de renovare să scadă consumul mediu de energie cu peste 20 % sau să reducă pierderile cu peste 20 %. (¹¹) Dacă obiectivul măsurii este ca întregul sistem de tratare a apelor uzate construit să aibă un consum net de energie egal cu zero sau ca reînnoirea sistemului de tratare a apelor uzate să ducă la o scădere a consumului mediu de energie cu cel puţin 10 % (numai prin măsuri de eficienţă energetică şi nu prin modificări substanţiale sau modificări ale sarcinii). (¹²) Dacă obiectivul măsurii este de a transforma cel puţin 50 %, în greutate, din deşeurile nepericuloase colectate separat şi tratate în materii prime secundare. (¹³) Dacă obiectivul măsurii este transformarea siturilor industriale şi a terenurilor contaminate într-un absorbant natural de carbon. (¹⁴) Pentru domeniile de intervenţie 56-62, domeniile de intervenţie 73, 74 şi 77 pot fi folosite pentru elemente ale măsurilor care se referă la intervenţii legate de combustibilii alternativi, inclusiv încărcarea vehiculelor electrice sau transportul public. (¹⁵) Dacă obiectivul măsurii priveşte sistemele de cale electrificate şi subsistemele asociate sau dacă există un plan de electrificare sau acesta va fi adecvat pentru folosire de către trenurile cu emisii zero la ţeava de evacuare în termen de 10 ani. (¹⁶) Se aplică şi trenurilor hibrid. (¹⁷) Prin infrastructuri de transporturi urbane curate se înţelege: infrastructuri care permit exploatarea materialului rulant cu emisii zero. (¹⁸) Prin material rulant de transport urban curat se înţelege: material rulant cu emisii zero. (¹⁹) Dacă obiectivul măsurii este în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001.

ANEXA VII:Metodologia de marcare digitală în cadrul mecanismului

Cod	Domeniul de intervenţie şi tipul de intervenţie (¹)	Coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat tranziţiei digitale
	Domeniul de intervenţie 1: Conectivitate Dimensiunea DESI 1: Conectivitate
051	Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (reţea magistrală/de backhaul) (²)	100 %
052	Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la punctul de distribuţie din locul de deservire pentru proprietăţile cu mai multe apartamente)	100 %
053	Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la punctul de distribuţie din locul de deservire pentru locuinţe şi spaţii comerciale)	100 %
054	Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la staţia de bază pentru comunicaţii wireless avansate) (³)	100 %
054a	Acoperirea reţelelor 5G, inclusiv furnizarea neîntreruptă de conectivitate de-a lungul rutelor de transport; Conectivitate la nivel de gigabit (reţele care oferă conexiune simetrică de cel puţin 1 Gbps) pentru factorii socioeconomici, cum ar fi şcolile, nodurile de transport şi principalii furnizori de servicii publice	100 %
054b	Conectivitatea de date mobile cu o largă acoperire teritorială	100 %
	Domeniul de intervenţie 2: Investiţii legate de domeniul digital în C&D DESI: "Sectorul TIC al UE şi performanţele sale în materie de C&D"
009a	Investiţii în activităţi de C&I legate de domeniul digital (inclusiv centre de cercetare de excelenţă, cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate, achiziţionarea de active fixe sau necorporale pentru activităţi de C&I legate de domeniul digital)	100 %
	Domeniul de intervenţie 3: Capital uman Dimensiunea DESI 2: Capital uman
012	Servicii şi aplicaţii TI dedicate competenţelor digitale şi incluziunii digitale (⁴)	100 %
016	Dezvoltarea competenţelor pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială, antreprenoriat şi adaptabilitatea întreprinderilor la schimbare	40 %
108	Sprijin pentru dezvoltarea de competenţe digitale (⁵)	100 %
099	Sprijin specific pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şi integrarea socioeconomică a tinerilor	40 %
100	Sprijin pentru activităţile independente şi crearea de start-up-uri	40 %
	Domeniul de intervenţie 4: e-guvernarea, serviciile publice digitale şi ecosistemele digitale locale Dimensiunea DESI 5: Serviciile publice digitale
011	Soluţii TIC, servicii electronice şi aplicaţii guvernamentale (⁶)	100 %
011a	Soluţii TIC, servicii electronice şi aplicaţii guvernamentale care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficienţă energetică (⁷)	100 %
011b	Implementarea sistemului european de identitate digitală pentru uz public şi privat	100 %
013	Servicii şi aplicaţii de e-sănătate (inclusiv e-îngrijire, internetul obiectelor dedicat activităţii fizice şi asistenţei pentru autonomie la domiciliu)	100 %
095	Digitalizarea în asistenţa medicală	100 %
063	Digitalizarea transporturilor: transportul rutier	100 %
063a	Digitalizarea transporturilor atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: transportul rutier	100 %
070	Digitalizarea transporturilor: transportul feroviar	100 %
071	Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	100 %
076	Digitalizarea transportului urban	100 %
076a	Digitalizarea transporturilor atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: transportul urban	100 %
084	Digitalizarea transporturilor: alte moduri de transport	100 %
084a	Digitalizarea transporturilor atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: alte moduri de transport	100 %
033	Sisteme energetice inteligente (inclusiv reţele inteligente şi sisteme TIC) şi stocarea aferentă	40 %
011c	Digitalizarea sistemelor de justiţie	100 %
	Domeniul de intervenţie 5: Digitalizarea întreprinderilor Dimensiunea DESI 4: Integrarea tehnologiilor digitale
010	Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start-up-uri în domeniul TIC, B2B)	100 %
010a	Digitalizarea întreprinderilor mari (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start-up-uri în domeniul TIC, B2B)	100 %
010b	Digitalizarea IMM-urilor sau a întreprinderilor mari (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start-up-uri în domeniul TIC, B2B) care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficienţă energetică (⁷)	100 %
014	Infrastructuri comerciale pentru IMM-uri (inclusiv parcuri şi situri industriale) (⁸)	40 %
015	Dezvoltarea comercială şi internaţionalizarea IMM-urilor, inclusiv investiţii productive (⁸)	40 %
017	Servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri şi grupuri de IMM-uri (inclusiv servicii de gestionare, comercializare şi proiectare) (⁸)	40 %
018	Incubatoare, sprijin pentru societăţile spin off şi spin-out şi pentru start-up-uri (⁸)	40 %
019	Sprijin pentru clusterele de inovare, inclusiv între întreprinderi, organizaţii de cercetare şi autorităţi publice şi reţele de afaceri, în primul rând în beneficiul IMM-urilor. (⁸) (⁹)	40 %
020	Procese de inovare în IMM-uri (inovare la nivel de proces, organizaţie, comercializare, co-creare şi inovare axată pe utilizator şi bazată pe cerere) (⁸)	40 %
021	Transfer de tehnologie şi cooperare între întreprinderi, centre de cercetare şi sectorul învăţământului superior (⁸)	40 %
021a	Sprijin pentru producţia şi distribuţia de conţinut digital	100 %
	Domeniul de intervenţie 6: Investiţii în capacităţile digitale şi implementarea tehnologiilor avansate Dimensiunea DESI 4: Integrarea tehnologiilor digitale + culegeri de date ad hoc
055	Alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse/echipamente informatice la scară mare, centre de date, senzori şi alte echipamente wireless)	100 %
055a	Alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse/echipamente informatice la scară mare, centre de date, senzori şi alte echipamente wireless) care respectă criteriile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi criteriile de eficienţă energetică (⁷)	100 %
021b	Dezvoltarea de servicii şi structuri de sprijin foarte specializate pentru administraţiile publice şi întreprinderi (centre naţionale de competenţă în domeniul calculului de înaltă performanţă, centre cibernetice, structuri de testare şi experimentare pentru IA, tehnologia blockchain, internetul obiectelor etc.)	100 %
021c	Investiţii în tehnologii avansate, cum ar fi: capacităţi de calcul de înaltă performanţă şi de informatică cuantică/capacităţi de comunicare cuantică (inclusiv criptare cuantică); proiectarea, producţia şi integrarea sistemelor în domeniul microelectronicii; următoarea generaţie de capacităţi de date, cloud şi edge (infrastructuri, platforme şi servicii); realitatea virtuală şi augmentată, tehnologia profundă şi alte tehnologii avansate digitale. Investiţii în securizarea lanţului digital de aprovizionare.	100 %
021d	Dezvoltarea şi implementarea de tehnologii, măsuri şi structuri de sprijin în materie de securitate cibernetică pentru utilizatorii din sectorul public şi privat.	100 %
	Domeniul de intervenţie 7: Înverzirea sectorului digital
027a	Investiţii în tehnologii, competenţe, infrastructuri şi soluţii care măresc eficienţa energetică şi asigură neutralitatea climatică a centrelor şi reţelelor de date.	100 %
(¹) Descrierea intervenţiilor din acest tabel nu aduce atingere respectării normelor în materie de concurenţă, în special pentru a se asigura faptul că intervenţiile nu exclud investiţiile private. (²) Inclusiv cabluri submarine în interiorul statelor membre şi între acestea şi între Uniune şi ţări terţe. (³) Inclusiv reţelele 5G şi 6G. (⁴) Inclusiv: măsuri de sprijinire a digitalizării instituţiilor de învăţământ şi de formare profesională (inclusiv investiţii în infrastructura TIC), inclusiv pentru educaţia şi formarea profesională şi educaţia adulţilor. (⁵) Este vorba de competenţe digitale la toate nivelurile şi sunt incluse: programe de învăţământ foarte specializate pentru formarea specialiştilor în domeniul digital (şi anume programe axate pe tehnologie), formarea cadrelor didactice, dezvoltarea conţinutului digital în scopuri educaţionale şi capacităţi organizaţionale relevante. Sunt incluse şi măsuri şi programe care vizează îmbunătăţirea competenţelor digitale de bază. (⁶) Inclusiv folosirea tehnologiilor avansate (cum ar fi calculul de înaltă performanţă, securitatea cibernetică sau inteligenţa artificială) pentru serviciile publice şi procesele decizionale şi interoperabilitatea serviciilor şi infrastructurilor publice digitale (regionale, naţionale şi transfrontaliere). (⁷) Dacă obiectivul măsurii este ca în cadrul activităţii să trebuiască să se prelucreze sau să se colecteze date pentru a permite reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră care să ducă la reduceri substanţiale demonstrate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă. Dacă obiectivul măsurii impune ca centrele de date să respecte "Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date". (⁸) Coeficientul digital de 40% ar trebui aplicat numai dacă intervenţia se axează pe elemente direct legate de digitalizarea întreprinderilor, inclusiv, de exemplu, pe produse digitale, active TIC etc. (⁹) Inclusiv entităţi din economia socială.