Art. 10. - Art. 10: Măsuri de corelare a mecanismului cu buna guvernanţă economică - Regulamentul 241/12-feb-2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă
Acte UE
Jurnalul Oficial 57L
În vigoare Versiune de la: 1 Martie 2024
Art. 10: Măsuri de corelare a mecanismului cu buna guvernanţă economică
(1)Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parţială a angajamentelor sau plăţilor în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-şi corecta deficitul excesiv, cu excepţia cazului în care a stabilit existenţa unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înţelesul articolului 3 alineatul (5) şi al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (25).
(25)Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
(2)Comisia poate prezenta Consiliului o propunere de suspendare totală sau parţială a angajamentelor sau plăţilor în legătură cu oricare dintre următoarele cazuri:
a)atunci când Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleiaşi proceduri de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, pe motiv că statul membru a transmis un plan de acţiuni corective insuficient;
b)atunci când Consiliul adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiaşi proceduri de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 prin care constată un caz de nerespectare de către un stat membru pe motiv că acesta nu a întreprins acţiunile corective recomandate;
c)atunci când Comisia concluzionează că statul membru nu a luat măsurile menţionate în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 şi decide, în consecinţă, să nu autorizeze plata asistenţei financiare acordate statului membru respectiv;
d)atunci când Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
Se acordă prioritate suspendării angajamentelor; plăţile se suspendă numai în cazul în care se urmăreşte adoptarea unor măsuri imediate şi în caz de neconformitate semnificativă.
Decizia de suspendare a plăţilor se aplică cererilor de plată transmise după data deciziei de suspendare.
(3)O propunere de decizie a Comisiei privind suspendarea angajamentelor se consideră adoptată de Consiliu cu excepţia cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la prezentarea ei de către Comisie.
Suspendarea angajamentelor se aplică angajamentelor începând cu data de 1 ianuarie a anului următor adoptării deciziei de suspendare.
Pe baza unei propuneri a Comisiei menţionate la alineatele (1) şi (2), Consiliul adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de suspendare a plăţilor.
(4)Domeniul de aplicare şi nivelul suspendării angajamentelor sau a plăţii care urmează a fi impusă trebuie să fie proporţionale, să respecte egalitatea de tratament între statele membre şi să ţină cont de circumstanţele economice şi sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul şomajului şi de nivelul sărăciei sau al excluziunii sociale în statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii, precum şi de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză.
(5)Suspendarea angajamentelor face obiectul unui plafon maxim de 25 % din angajamente sau de 0,25 % din PIB-ul nominal, reţinându-se valoarea cea mai mică, în oricare dintre următoarele cazuri:
a)în primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv, astfel cum se menţionează la alineatul (1);
b)în primul caz de nerespectare a unui plan de acţiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv, astfel cum se menţionează la alineatul (2) litera (a);
c)în caz de nerespectare a acţiunii corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv, astfel cum se menţionează la alineatul (2) litera (b);
d)în primul caz de nerespectare, astfel cum se menţionează la alineatul (2) literele (c) şi (d).
În caz de nerespectare persistentă, suspendarea angajamentelor poate să depăşească procentajele maxime stabilite la primul paragraf.
(6)Consiliul ridică suspendarea angajamentelor la propunerea Comisiei, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3) primul paragraf din prezentul articol, în următoarele cazuri:
a)atunci când procedura privind deficitul excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 sau atunci când Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, să abroge decizia privind existenţa unui deficit excesiv;
b)atunci când Consiliul a aprobat planul de acţiuni corective prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sau atunci când procedura de dezechilibru excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul respectiv sau atunci când Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regulamentul respectiv;
c)atunci când Comisia a concluzionat că un stat membru a luat măsuri adecvate, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr. 332/2002;
d)atunci când Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru implementarea programului de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau a măsurilor solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
După ce Consiliul a ridicat suspendarea angajamentelor, Comisia îşi poate asuma din nou angajamentele suspendate anterior, fără a aduce atingere articolului 3 alineatele (4), (7) şi (9) din Regulamentul (UE) 2020/2094.
Consiliul adoptă, pe baza unei propuneri a Comisiei, o decizie privind ridicarea suspendării plăţilor, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3) al treilea paragraf, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile aplicabile prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat.
(7)Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special atunci când Comisia prezintă o propunere în temeiul alineatului (1) sau (2), aceasta informează de îndată Parlamentul European şi furnizează informaţii referitoare la angajamentele şi plăţile care ar putea face obiectul unei suspendări.
Comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia să discute aplicarea prezentului articol în contextul unui dialog structurat, pentru a permite Parlamentului European să îşi exprime punctul de vedere. Comisia acordă atenţia cuvenită opiniilor exprimate de Parlamentul European.
Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului propunerea de suspendare sau propunerea de ridicare a respectivei suspendări fără întârziere după adoptarea acesteia. Parlamentul European poate invita Comisia să explice motivele care stau la baza propunerii sale.
(8)Până la 31 decembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare a aplicării prezentului articol. În acest sens, Comisia elaborează un raport pe care îl transmite Parlamentului European şi Consiliului, însoţit, dacă este necesar, de o propunere legislativă.
(9)Dacă intervin modificări majore ale situaţiei sociale şi economice din Uniune, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a aplicării prezentului articol sau Parlamentul European ori Consiliul, acţionând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, poate cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.