Partea x - DISPOZIŢII TRANZITORII, RAPOARTE, ANALIZE ŞI MODIFICĂRI - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
PARTEA X:DISPOZIŢII TRANZITORII, RAPOARTE, ANALIZE ŞI MODIFICĂRI
Art. 465: Dispoziţii tranzitorii pentru pragul minim privind cerinţele de capital
(1)Prin derogare de la articolul 92 alineatul (3) primul paragraf şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, instituţiile pot aplica următorul factor x la calcularea TREA:
a)50 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025;
b)55 % în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026;
c)60 % în perioada 1 ianuarie 2027-31 decembrie 2027;
d)65 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
e)70 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(2)Prin derogare de la articolul 92 alineatul (3) primul paragraf şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, instituţiile pot, până la 31 decembrie 2029, să aplice următoarea formulă la calcularea TREA:
În scopul acestui calcul, instituţiile iau în considerare factorul x aplicabil menţionat la alineatul (1).
(3)Prin derogare de la articolul 92 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, instituţiile pot, până la 31 decembrie 2032, să atribuie o pondere de risc de 65 % expunerilor faţă de societăţi pentru care nu este disponibilă nicio evaluare de credit efectuată de o ECAI desemnată şi cu condiţia ca estimările instituţiilor respective privind probabilitatea de nerambursare a debitorilor în cauză, calculate în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3, să nu fie mai mari de 0,5 %.
ABE şi ESMA, în cooperare cu EIOPA, monitorizează utilizarea tratamentului tranzitoriu prevăzut la primul paragraf şi evaluează în special:
a)disponibilitatea evaluărilor de credit efectuate de ECAI desemnate pentru societăţi şi măsura în care aceasta afectează împrumuturile instituţiilor către societăţi;
b)dezvoltarea agenţiilor de rating de credit, barierele la intrarea pe piaţă pentru noile agenţii de rating de credit, rata de adoptare de către societăţile care aleg să primească un rating din partea uneia sau mai multor astfel de agenţii, precum şi obstacolele în calea disponibilităţii evaluărilor de credit pentru societăţi de către ECAI;
c)posibile măsuri de abordare a obstacolelor, ţinând seama de diferenţele dintre sectoarele economice şi zonele geografice şi de dezvoltarea unor soluţii private sau publice, cum ar fi evaluarea bonităţii, ratingurile private solicitate de instituţii, precum şi ratingurile băncilor centrale;
d)caracterul adecvat al cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor faţă de societăţi care nu beneficiază de un rating şi implicaţiile acestora pentru stabilitatea financiară;
e)abordările ţărilor terţe în ceea ce priveşte aplicarea pragului minim privind cerinţele de capital în cazul expunerilor societăţilor şi consideraţiile privind condiţiile de concurenţă echitabilă pe termen lung care ar putea apărea în consecinţă;
f)conformitatea cu standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS.
ABE şi ESMA, în cooperare cu EIOPA, prezintă Comisiei un raport ce conţine constatările lor până la 10 iulie 2029.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2031.
(4)Prin derogare de la articolul 92 alineatul (5) litera (a) punctul (iv) şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, instituţiile înlocuiesc, până la 31 decembrie 2029, alfa cu 1 în calculul valorii expunerii pentru contractele enumerate în anexa II, în conformitate cu abordările prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 3, în cazul în care aceleaşi valori ale expunerii sunt calculate în conformitate cu abordarea prevăzută în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 6 în scopul determinării cuantumului total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim.
(5)Prin derogare de la articolul 92 alineatul (5) litera (a) punctul (ii) şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, precum şi sub rezerva îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol, statele membre pot permite instituţiilor să atribuie:
a)până la 31 decembrie 2032, o pondere de risc de 10 % părţii din expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative de până la 55 % din valoarea bunurilor imobile determinată în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) primul paragraf; şi
b)până la 31 decembrie 2029, o pondere de risc de 45 % oricărei părţi rămase din expunerile garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative de până la 80 % din valoarea bunurilor imobile determinată în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) primul paragraf, cu condiţia să nu se aplice ajustarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit menţionată la articolul 501.
(6)În sensul alineatului (5) litera (a), în cazul în care o instituţie deţine un drept de ipotecă de rang inferior şi există drepturi de ipotecă de rang superior care nu sunt deţinute de instituţia respectivă, pentru a determina partea din expunerea instituţiei care este eligibilă pentru ponderea de risc de 10 %, cuantumul de 55 % din valoarea bunului imobil se reduce cu cuantumul drepturilor de ipotecă de rang superior care nu sunt deţinute de instituţie.
În cazul în care drepturile de ipotecă care nu sunt deţinute de instituţie sunt de rang egal cu dreptul de ipotecă deţinut de instituţie, pentru a determina partea din expunerea instituţiei care este eligibilă pentru ponderea de risc de 10 %, cuantumul de 55 % din valoarea bunului imobil, din care se scade cuantumul oricăror drepturi de ipotecă de rang superior care nu sunt deţinute de instituţie, se reduce cu produsul dintre:
a)55 % din valoarea bunului imobil, din care se scade cuantumul drepturilor de ipotecă de rang superior, dacă există, deţinute atât de instituţie, cât şi de alte instituţii; şi
b)cuantumul drepturilor de ipotecă care nu sunt deţinute de instituţie şi care sunt de rang egal cu dreptul de ipotecă deţinut de instituţie împărţit la suma tuturor drepturilor de ipotecă de rang egal.
(7)În sensul alineatului (5) litera (b), în cazul în care o instituţie deţine un drept de ipotecă de rang inferior şi există drepturi de ipotecă de rang superior care nu sunt deţinute de instituţia respectivă, pentru a determina partea din expunerea instituţiei care este eligibilă pentru ponderea de risc de 45 %, cuantumul de 80 % din valoarea bunului imobil se reduce cu cuantumul drepturilor de ipotecă de rang superior care nu sunt deţinute de instituţie.
În cazul în care drepturile de ipotecă care nu sunt deţinute de instituţie sunt de rang egal cu dreptul de ipotecă deţinut de instituţie, pentru a determina partea din expunerea instituţiei care este eligibilă pentru ponderea de risc de 45 %, cuantumul de 80 % din valoarea bunului imobil, din care se scade cuantumul oricăror drepturi de ipotecă de rang superior care nu sunt deţinute de instituţie, se reduce cu produsul dintre:
a)80 % din valoarea bunului imobil, din care se scade cuantumul drepturilor de ipotecă de rang superior, dacă există, deţinute atât de instituţie, cât şi de alte instituţii; şi
b)cuantumul drepturilor de ipotecă care nu sunt deţinute de instituţie şi care sunt de rang egal cu dreptul de ipotecă deţinut de instituţie împărţit la suma tuturor drepturilor de ipotecă de rang egal.
(8)În sensul alineatului (5) de la prezentul articol, trebuie să fie îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)expunerile se califică pentru tratamentul prevăzut la articolul 125 alineatul (1);
b)expunerile eligibile sunt ponderate la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3;
c)bunurile imobile locative care garantează expunerile eligibile se află în statul membru care şi-a exercitat puterea discreţionară;
d)în ultimii opt ani, pierderile instituţiei într-un anumit an, astfel cum au fost raportate de instituţie în temeiul articolului 430a alineatul (1) literele (a) şi (c) sau în temeiul articolului 101 alineatul (1) literele (a) şi (c), în versiunea literelor respective aplicabilă la 27 iunie 2021, în ceea ce priveşte partea expunerilor garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative până la valoarea mai mică dintre cuantumul garanţiei şi 55 % din valoarea bunurilor imobile, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în temeiul articolului 124 alineatul (9), nu depăşesc, în medie, 0,25 % din suma tuturor valorilor expunerilor care au rămas de rambursat garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative;
e)pentru expunerile eligibile, instituţia deţine următoarele drepturi executorii în caz de nerambursare sau de neplată de către debitor:
(i)un drept asupra bunurilor imobile locative care garantează expunerea sau dreptul de a constitui o ipotecă asupra bunurilor imobile locative în conformitate cu articolul 108 alineatul (5) litera (g);
(ii)un drept asupra altor active şi venituri ale debitorului, fie în temeiul unui contract, fie în temeiul dreptului intern aplicabil;
f)autoritatea competentă a verificat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la literele (a)-(e).
(9)În cazul în care a fost exercitată puterea discreţionară menţionată la alineatul (5) şi cu condiţia îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute la alineatul (8), instituţiile pot atribui, până la 31 decembrie 2032, următoarele ponderi de risc oricărei părţi rămase din expunerile garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative menţionate la alineatul (5) litera (b):
a)52,5 % în perioada 1 ianuarie 2030-31 decembrie 2030;
b)60 % în perioada 1 ianuarie 2031-31 decembrie 2031;
c)67,5 % în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2032.
(10)În cazul în care statele membre exercită puterea discreţionară menţionată la alineatul (5), acestea notifică ABE şi îşi motivează decizia. Autorităţile competente notifică ABE detaliile tuturor verificărilor menţionate la alineatul (8) litera (f).
(11)ABE monitorizează utilizarea tratamentului tranzitoriu prevăzut la alineatul (5) şi prezintă Comisiei un raport, până la 31 decembrie 2028, ce conţine constatările sale cu privire la caracterul adecvat al ponderilor de risc asociate.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2031.
(12)Orice prelungire a oricăror dispoziţii tranzitorii menţionate la alineatele (3), (5) şi (9) de la prezentul articol, precum şi la articolul 495b alineatul (1), la articolul 495c alineatul (1) şi la articolul 495d alineatul (1) este limitată la patru ani şi se justifică printr-o evaluare echivalentă cu cele menţionate la articolele respective.
(13)Prin derogare de la articolul 92 alineatul (5) litera (a) punctul (iii) sau litera (b) punctul (ii) şi fără a aduce atingere derogării prevăzute la articolul 92 alineatul (3) al doilea paragraf, pentru expunerile care sunt ponderate la risc utilizându-se SEC-IRBA sau abordarea bazată pe evaluări interne în conformitate cu articolul 92 alineatul (4), în cazul în care partea din cuantumul total ponderat la risc standardizat al expunerii pentru riscul de credit, riscul de diminuare a valorii creanţei, riscul de credit al contrapărţii sau riscul de piaţă care decurge din portofoliul de tranzacţionare se calculează utilizându-se SEC-SA în conformitate cu articolul 261 sau 262, instituţiile aplică, până la 31 decembrie 2032, următorul factor p:
a)p = 0,25 pentru o poziţie dintr-o securitizare căreia i se aplică articolul 262;
b)p = 0,5 pentru o poziţie dintr-o securitizare căreia i se aplică articolul 261.

Art. 466: Prima aplicare a Standardelor internaţionale de raportare financiară
Prin derogare de la articolul 24 alineatul (2), autorităţile competente acordă instituţiilor cărora li se cere să realizeze evaluarea activelor şi a elementelor extrabilanţiere şi să îşi determine propriile fonduri în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate aplicabile pentru prima dată conform Regulamentului (CE) nr. 1606/2002, o perioadă de graţie de 24 de luni pentru punerea în aplicare a proceselor interne şi a cerinţelor tehnice necesare.
Art. 467:
[textul din Art. 467 din partea X, titlul I, capitolul I, sectiunea 2 a fost abrogat la 27-iun-2020 de Art. 1, punctul 5. din Regulamentul 873/24-iun-2020]
Art. 468: Tratamentul temporar al câştigurilor şi al pierderilor nerealizate evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global
(1)Prin derogare de la articolul 35, până la 31 decembrie 2025 («perioada de tratament temporar»), instituţiile pot elimina din calculul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază cuantumul A, determinat în conformitate cu următoarea formulă:
A = a f
unde:

a

= cuantumul câştigurilor şi al pierderilor nerealizate acumulate de la 31 decembrie 2019 înscrise în secţiunea bilanţului «Modificări la valoarea justă ale instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global», care corespund expunerilor faţă de administraţiile centrale, administraţiile regionale sau autorităţile locale menţionate la articolul 115 alineatul (2) din prezentul regulament şi faţă de entităţile din sectorul public menţionate la articolul 116 alineatul (4) din prezentul regulament, cu excepţia activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 («anexa referitoare la IFRS 9»); şi

f

= factorul aplicabil pentru fiecare an de raportare din perioada de tratament temporar în conformitate cu alineatul (2).

(2)Instituţiile aplică factorul f cu o valoare egală cu 1 până la 31 decembrie 2025 pentru a calcula cuantumul A menţionat la alineatul (1).

(3)Atunci când o instituţie decide să aplice tratamentul temporar prevăzut la alineatul (1), aceasta informează autoritatea competentă cu privire la decizia sa cu cel puţin 45 de zile înainte de data de transmitere pentru raportarea informaţiilor pe baza tratamentului respectiv. Sub rezerva aprobării prealabile din partea autorităţii competente, instituţia poate să revină asupra deciziei iniţiale, o singură dată pe parcursul perioadei de tratament temporar. Instituţiile anunţă public dacă aplică tratamentul respectiv.
(4)În cazul în care o instituţie elimină un cuantum al pierderilor nerealizate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, aceasta recalculează toate cerinţele prevăzute în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE care sunt calculate utilizând oricare dintre următoarele elemente:
a)cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care este dedus din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) sau este ponderat la risc în conformitate cu articolul 48 alineatul (4);
b)cuantumul ajustărilor specifice pentru riscul de credit.
Atunci când recalculează cerinţa relevantă, instituţia nu ţine seama de efectele pe care le au asupra acestor elemente dispoziţiile privind pierderile de credit aşteptate legate de expunerile faţă de administraţii centrale, administraţii regionale sau autorităţi locale menţionate la articolul 115 alineatul (2) din prezentul regulament şi faţă de entităţile din sectorul public menţionate la articolul 116 alineatul (4) din prezentul regulament, cu excepţia activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9.
(5)Pe parcursul perioadelor prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol, în plus faţă de publicarea informaţiilor solicitate în partea a opta, instituţiile care au decis să aplice tratamentul temporar prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol publică cuantumurile fondurilor proprii, fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi fondurilor proprii de nivel 1, rata fondurilor proprii totale, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, rata fondurilor proprii de nivel 1 şi indicatorul efectului de levier pe care l-ar avea dacă nu ar aplica tratamentul respectiv.

SUBSECŢIUNEA 1:Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Art. 469: Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
(1)Prin derogare de la articolul 36 alineatul (1), în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, se aplică următoarele dispoziţii:
a)instituţiile trebuie să deducă din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază procentul aplicabil, specificat la articolul 478, aferent sumelor care trebuie deduse în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) literele (a)-(h), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare;
b)instituţiile trebuie să aplice dispoziţiile relevante prevăzute la articolul 472 valorilor reziduale ale elementelor care trebuie deduse în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) literele (a)-(h), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare;
c)instituţiile trebuie să deducă din fonduri proprii de nivel 1 de bază procentul aplicabil, specificat la articolul 478, din suma totală care trebuie dedusă în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) literele (c) şi (i), după aplicarea articolului 470;
d)instituţiile trebuie să aplice cerinţele prevăzute la articolul 472 alineatul (5) sau (11), după caz, valorii reziduale totale a elementelor care trebuie să fie dedusă în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) literele (c) şi (i), după aplicarea articolului 470.
(2)Instituţiile determină partea din valoarea reziduală totală menţionată la alineatul (1) litera (d), care face obiectul articolului 472 alineatul (5), prin împărţirea sumei specificate la litera (a) de la prezentul alineat la suma specificată la litera (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul creanţelor privind impozitul amânat, care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, menţionate la articolul 470 alineatul (2) litera (a);
b)suma cuantumurilor menţionate la articolul 470 alineatul (2) literele (a) şi (b).
(3)Instituţiile determină partea din valoarea reziduală totală menţionată la alineatul (1) litera (d), care face obiectul articolului 472 alineatul (11), prin împărţirea sumei specificate la litera (a) de la prezentul alineat la suma specificată la litera (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul deţinerilor directe şi indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, menţionate la articolul 470 alineatul (2) litera (b);
b)suma cuantumurilor menţionate la articolul 470 alineatul (2) literele (a) şi (b).
Art. 469a: Derogare de la deducerile din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază pentru expunerile neperformante
Prin derogare de la articolul 36 alineatul (1) litera (m), instituţiile nu deduc din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază cuantumul aplicabil aferent acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante în cazul în care expunerea a fost iniţiată înainte de 26 aprilie 2019.
În cazul în care clauzele şi condiţiile aferente unei expuneri iniţiate înainte de 26 aprilie 2019 sunt modificate de instituţie în aşa fel încât creşte expunerea instituţiei faţă de debitor, se consideră că expunerea a fost iniţiată la data la care se aplică modificarea şi nu se mai aplică derogarea prevăzută la primul paragraf.

Art. 470: Excepţii de la deducerea din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
(1)În sensul prezentului articol, elementele relevante de fonduri proprii de nivel 1 de bază cuprind elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei, calculate după aplicarea dispoziţiilor articolelor 32-35 şi efectuarea deducerilor conform articolului 36 alineatul (1) literele (a)-(h), litera (k) punctele (ii)- (v) şi litera (l), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare.
(2)Prin derogare de la articolul 48 alineatul (1), în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, instituţiile nu deduc elementele menţionate la literele (a) şi (b) de la prezentul alineat care reprezintă în total 15 % sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei:
a)creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare şi care reprezintă în total 10 % sau mai puţin din elementele relevante de fonduri proprii de nivel 1 de bază;
b)în cazul în care o instituţie are o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar, deţinerile instituţiei, directe, indirecte şi sintetice, de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţii respective, care reprezintă în total 10 % sau mai puţin din elementele relevante de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei.
(3)Prin derogare de la articolul 48 alineatul (4), elementelor exceptate de la deducere în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol li se aplică o pondere de risc de 250 %. Elementele menţionate la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol fac obiectul cerinţelor de la partea a treia titlul IV, după caz.
Art. 471: Exceptarea de la deducerea din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază a deţinerilor de capital în societăţile de asigurare
(1)Prin derogare de la articolul 49 alineatul (1), în perioada 31 decembrie 2018-31 decembrie 2024, instituţiile pot alege să nu deducă deţinerile de capital în societăţile de asigurări, societăţile de reasigurări şi holdingurile de asigurare, atunci când se îndeplinesc următoarele condiţii:
a)condiţiile prevăzute la articolul 49 alineatul (1) literele (a) şi (e);
b)autorităţile competente consideră satisfăcător nivelul de control al riscului şi procedurile specifice de analiză financiară adoptate de instituţie pentru a monitoriza investiţia în respectiva societate sau respectivul holding;
c)deţinerile de capital ale instituţiei în societăţi de asigurare, societăţi de reasigurare sau holdinguri de asigurare nu depăşesc 15 % din instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază înregistrate de entitatea de asigurare la 31 decembrie 2012 şi pe parcursul perioadei de la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2024;
d)valoarea deţinerii de capital care nu se deduce nu depăşeşte valoarea deţinută în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază în societăţi de asigurare, societăţi de reasigurare sau holdinguri de asigurare la 31 decembrie 2012.

(2)Deţinerile de capital care nu se deduc în conformitate cu alineatul (1) se califică drept expuneri şi primesc o pondere de risc de 370 %.
Art. 472: Elemente nededuse din fondurile proprii de nivel 1 de bază
(1)Prin derogare de la articolul 33 alineatul (1) litera (c) şi de la articolul 36 alineatul (1) literele (a)-(i), în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, instituţiile aplică prezentul articol valorilor reziduale ale elementelor menţionate la articolul 468 alineatul (4) şi la articolul 469 alineatul (1) literele (b) şi (d), după caz.
(2)Valoarea reziduală a ajustărilor de valoare aferente datoriilor care provin din instrumente financiare derivate pe riscul de credit al instituţiei nu se deduce.
(3)Instituţiile trebuie să aplice următoarele dispoziţii în cazul sumei reziduale a pierderilor din exerciţiul financiar curent, menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (a)
a)pierderile semnificative sunt deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 1;
b)pierderile care nu sunt semnificative nu sunt deduse.
(4)Instituţiile trebuie să deducă din elementele de fonduri proprii de nivel 1 valoarea reziduală a imobilizărilor necorporale menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (b).
(5)Valoarea reziduală a creanţelor privind impozitul amânat, menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (c), nu se deduce şi se ponderează cu o pondere de risc de 0 %.
(6)Suma reziduală a elementelor menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (d) este dedusă jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 şi jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 2;
(7)Valoarea reziduală a activelor unui fond de pensii cu beneficii determinate, menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (e), nu se deduce din niciun element al fondurilor proprii şi trebuie să fie inclusă în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază în măsura în care valoarea respectivă ar fi fost recunoscută ca fonduri proprii de nivel 1 conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a articolului 57 literele (a)-(ca) din Directiva 2006/48/CE.
(8)Instituţiile trebuie să aplice următoarele dispoziţii în cazul sumei reziduale a deţinerilor de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază, menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (f):
a)valoarea deţinerilor directe este dedusă din elementele de fonduri proprii de nivel 1;
b)valoarea deţinerilor indirecte şi sintetice, inclusiv instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe care o instituţie ar putea fi obligată să le achiziţioneze în virtutea unei obligaţii contractuale existente sau contingente, nu este dedusă şi face obiectul unei ponderi de risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi al cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul IV, după caz.
(9)Instituţiile trebuie să aplice următoarele dispoziţii în cazul sumei reziduale a deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale unei entităţi din sectorul financiar în cazul în care instituţia şi entitatea menţionată la articolul 36 alineatul (1) litera (g) au deţineri reciproce:
a)în cazul în care o instituţie nu are o investiţie semnificativă în respectiva entitate din sectorul financiar, valoarea deţinerilor sale de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale respectivei entităţi este tratată ca încadrându-se la articolul 36 alineatul (1) litera (h);
b)în cazul în care o instituţie are o investiţie semnificativă în respectiva entitate din sectorul financiar, valoarea deţinerilor sale de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale respectivei entităţi este tratată ca încadrându-se la articolul 36 alineatul (1) litera (i).
(10)Instituţiile trebuie să aplice următoarele dispoziţii în cazul valorilor reziduale ale elementelor menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (h):
a)valorile care trebuie deduse şi care se referă la deţineri directe sunt deduse jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 şi jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 2;
b)valorile care se referă la deţineri indirecte şi sintetice nu sunt deduse şi fac obiectul unei ponderi de risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi al cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul IV, după caz.
(11)Instituţiile trebuie să aplice următoarele dispoziţii în cazul valorilor reziduale ale elementelor menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (i):
a)valorile care trebuie deduse şi care se referă la deţineri directe sunt deduse jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 şi jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 2;
b)valorile care se referă la deţineri indirecte şi sintetice nu sunt deduse şi fac obiectul unei ponderi de risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi al cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul IV, după caz.
Art. 473: Introducerea de modificări la IAS 19
(1)Prin derogare de la articolul 481, pe parcursul perioadei de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2018, autorităţile competente pot permite instituţiilor care îşi pregătesc conturile conform standardelor internaţionale de contabilitate adoptate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 să adauge la fondurile proprii de nivel 1 de bază cuantumul aplicabil în conformitate cu alineatul (2) sau (3) de la prezentul articol, după caz, înmulţit cu factorul aplicabil în conformitate cu alineatul (4).
(2)Cuantumul aplicabil se calculează prin deducerea sumei determinate în conformitate cu litera (a) din suma determinată în conformitate cu litera (b):
a)instituţiile determină valorile activelor fondurilor sau planurilor lor de pensii cu beneficii determinate, după caz, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 (1) astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1205/2011 (2). În continuare, instituţiile deduc din valorile acestor active valorile datoriilor în cadrul aceloraşi fonduri sau planuri, determinate în funcţie de aceleaşi norme contabile;
(1)Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor standarde internaţionale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 320,29.11.2008, p. 1).
(2)Regulamentul (UE) nr. 1205/2011 al Comisiei din 22 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaţionale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Standardul Internaţional de Raportare Financiară (IFRS) 7 (JO L 305, 23.11.2011, p. 16).
b)instituţiile determină valorile activelor fondurilor sau ale planurilor lor de pensii cu beneficii determinate, după caz, în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1126/2008. În continuare, instituţiile deduc din valorile acestor active valorile datoriilor în cadrul aceloraşi fonduri sau planuri, determinate în funcţie de aceleaşi norme contabile;
(3)Cuantumul stabilit în conformitate cu alineatul (2) se limitează la suma care nu trebuie dedusă din fondurile proprii, înainte de 1 ianuarie 2014, în temeiul normelor de transpunere la nivel naţional a Directivei 2006/48/CE, în măsura în care respectivele norme naţionale de transpunere ar fi eligibile pentru tratamentul de la articolul 481 din prezentul regulament în statul membru vizat.
(4)Se aplică următorii factori:
a)1 în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014;
b)0,8 în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015;
c)0,6 în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016;
d)0,4 în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017;
e)0,2 în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018.
(5)Instituţiile comunică valorile activelor şi datoriilor în conformitate cu alineatul (2) în declaraţiile lor financiare publice.
Art. 473a: Introducerea IFRS 9
(1)Prin derogare de la articolul 50, până la finalul perioadelor de tranziţie stabilite la alineatele (6) şi (6a) din prezentul articol, următoarele instituţii pot include în fondurile lor proprii de nivel 1 de bază cuantumul calculat în conformitate cu prezentul alineat:
a)instituţiile care îşi întocmesc situaţiile financiare conform standardelor internaţionale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002;
b)instituţiile care, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din prezentul regulament, realizează evaluarea activelor şi a elementelor extrabilanţiere şi determinarea fondurilor proprii conform standardelor internaţionale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002; şi
c)instituţiile care realizează evaluarea activelor şi a elementelor extrabilanţiere în conformitate cu standarde de contabilitate în temeiul Directivei 86/635/CEE şi care utilizează un model pentru pierderile de credite aşteptate identic cu cel utilizat în standardele internaţionale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002.
Cuantumul menţionat la primul paragraf se calculează ca sumă a următoarelor elemente:

(a)pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2, cuantumul (ABSA) calculat conform următoarei formule:

ABSA = (A2,SA - t1) x f1 + (A4,SA - t2) x f2 + (AoldSA - t3) x f1

unde:
A2,SA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (2);

A4,SA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (4), pe baza cuantumurilor calculate în conformitate cu alineatul (3);

AoldSA = max{pSA1.1.2020 - pSA1.1.2018; 0}

pSA1.1.2020 = suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2020;

pSA1.1.2018 = suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării iniţiale a IFRS 9, luându-se în calcul data cea mai târzie;

f1 = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6);

f2 = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6a);

t1 = creşterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilităţii fiscale a cuantumului A2,SA;

t2 = creşterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilităţii fiscale a cuantumului A4,SA;

t3 = creşterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilităţii fiscale a cuantumului AoldSA

(b)pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3, cuantumul (ABIRB) calculat conform următoarei formule:
ABIRB = (A2,IRB - t1) x f1 + (A4,IRB - t2) x f2 + (AoldIRB - t3) x f1
unde:
A2,IRB = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (2) care este ajustat în conformitate cu alineatul (5) litera (a);
A4,IRB = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (4), pe baza cuantumurilor calculate în conformitate cu alineatul (3) care sunt ajustate în conformitate cu alineatul (5) literele (b) şi (c);
AoldIRB = max{pIRB1.1.2020 - pIRB1.1.2018; 0}
pIRB1.1.2020 = suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente pentru aceleaşi expuneri, calculate în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) şi (10) din prezentul regulament, la 1 ianuarie 2020. În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituţia stabileşte valoarea pIRB1.1.2020 ca fiind egală cu zero;
pIRB1.1.2018 = suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării iniţiale a IFRS 9, luându-se în calcul data cea mai târzie, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente pentru aceleaşi expuneri, calculate în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) şi (10) din prezentul regulament. În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituţia stabileşte valoarea pIRB1.1.2018 ca fiind egală cu zero;
f1 = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6);
f2 = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6a);
t1 = creşterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilităţii fiscale a cuantumului A2,IRB;
t2 = creşterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilităţii fiscale a cuantumului A4,IRB;
t3 = creşterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilităţii fiscale a cuantumului AoldIRB;

(2)Instituţiile calculează cuantumurile A2,sa şi A2,irb menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) şi respectiv (b), drept cea mai mare dintre valorile menţionate la prezentul alineat literele (a) şi (b), separat pentru expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 şi pentru expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3:
a)zero;
b)cuantumul calculat în conformitate cu punctul (i), din care se scade cuantumul calculat în conformitate cu punctul (ii):
(i)suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din IFRS 9 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 («Anexa referitoare la IFRS 9») şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării iniţiale a IFRS 9;
(ii)cuantumul total al pierderilor din depreciere la activele financiare clasificate drept împrumuturi şi creanţe, al investiţiilor păstrate până la scadenţă şi al activelor financiare disponibile pentru vânzare, astfel cum sunt definite la punctul 9 din IAS 39, altele decât instrumentele de capital şi unităţile sau acţiunile în organisme de plasament colectiv, determinate în conformitate cu punctele 63, 64, 65, 67, 68 şi 70 din IAS 39 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008, la 31 decembrie 2017 sau cu o zi înaintea datei aplicării iniţiale a IFRS 9.
(3)Instituţiile calculează cuantumul cu care valoarea menţionată la litera (a) depăşeşte valoarea menţionată la litera (b), separat pentru expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 şi pentru expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3:
a)suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la data raportării şi, în cazurile în care se aplică articolul 468 din prezentul regulament, fără pierderile de credit aşteptate determinate pentru expuneri evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global în conformitate cu punctul 4.1.2 A din Anexa referitoare la IFRS 9;

b)suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9 şi, în cazurile în care se aplică articolul 468 din prezentul regulament, fără pierderile de credit aşteptate determinate pentru expuneri evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global în conformitate cu punctul 4.1.2 A din Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2020 sau la data aplicării iniţiale a IFRS 9, luându-se în calcul data cea mai târzie.

(4)Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2, în cazul în care cuantumul specificat în conformitate cu alineatul (3) litera (a) depăşeşte cuantumul precizat la alineatul (3) litera (b), instituţiile stabilesc că A4,sa este egal cu diferenţa dintre respectivele valori, iar în caz contrar stabilesc că A4,SA este egal cu zero.
Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3, în cazul în care cuantumul specificat în conformitate cu alineatul (3) litera (a), după aplicarea alineatului (5) litera (b), depăşeşte cuantumul pentru aceste expuneri astfel cum este specificat la alineatul (3) litera (b), după aplicarea alineatului (5) litera (c), instituţiile stabilesc că A4,irb este egal cu diferenţa dintre respectivele valori, iar în caz contrar stabilesc că A4,irb este egal cu zero.
(5)Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 3, instituţiile aplică alineatele (2)-(4) după cum urmează:
a)pentru calculul A2,irb, instituţiile reduc fiecare dintre cuantumurile calculate în conformitate cu alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din prezentul articol cu suma cuantumurilor pierderilor aşteptate calculată în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) şi (10), la 31 decembrie 2017 sau cu o zi înainte de data aplicării iniţiale a IFRS 9. Atunci când pentru cuantumul menţionat la alineatul (2) litera (b) punctul (i) din prezentul articol rezultă din calcul un număr negativ, instituţia stabileşte valoarea cuantumului respectiv ca fiind egală cu zero. Atunci când pentru cuantumul menţionat la alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din prezentul articol rezultă din calcul un număr negativ, instituţia stabileşte valoarea cuantumului respectiv ca fiind egală cu zero;
b)instituţiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera (a) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9 şi, în cazurile în care se aplică articolul 468 din prezentul regulament, fără pierderile de credit aşteptate determinate pentru expuneri evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, în conformitate cu punctul 4.1.2 A din Anexa referitoare la IFRS 9, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente pentru aceleaşi expuneri, calculate în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) şi (10) din prezentul regulament la data raportării. În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituţia stabileşte valoarea cuantumului menţionat la alineatul (3) litera (a) din prezentul articol ca fiind egală cu zero;

c)instituţiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera (b) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit aşteptate pe 12 luni, determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, şi cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe durata de viaţă în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9 şi, în cazurile în care se aplică articolul 468 din prezentul regulament, fără pierderile de credit aşteptate determinate pentru expuneri evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, în conformitate cu punctul 4.1.2 A din Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2020 sau la data aplicării iniţiale a IFRS 9, luându-se în calcul data cea mai târzie, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor aşteptate aferente pentru aceleaşi expuneri, calculate în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) şi (10) din prezentul regulament, la 1 ianuarie 2020 sau la data aplicării iniţiale a IFRS 9, luându-se în calcul data cea mai târzie. În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituţia stabileşte valoarea cuantumului menţionat la alineatul (3) litera (b) din prezentul articol ca fiind egală cu zero.

(6)Instituţiile aplică următorii factori f1 pentru a calcula cuantumurile ABSA şi ABIRB menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) şi, respectiv, (b):
a)0,7 în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020;
b)0,5 în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021;
c)0,25 în perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2022;
d)0 în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2024.
Instituţiile al căror exerciţiu financiar începe după 1 ianuarie 2020, dar înainte de 1 ianuarie 2021, ajustează datele de la primul paragraf literele (a)-(d) pentru a corespunde exerciţiului lor financiar, raportează datele ajustate autorităţii lor competente şi le fac publice.
Instituţiile care încep să aplice standarde de contabilitate, astfel cum se menţionează la alineatul (1), la 1 ianuarie 2021 sau după această dată, aplică factorii relevanţi în conformitate cu primul paragraf literele (b)-(d), începând cu factorul care corespunde anului primei aplicări a standardelor de contabilitate respective.

(61)Instituţiile aplică următorii factori f2 pentru a calcula cuantumurile ABSA şi ABIRB menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) şi, respectiv, (b):
a)1 în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020;
b)1 în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021;
c)0,75 în perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2022;
d)0,5 în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023;
e)0,25 în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024.
Instituţiile al căror exerciţiu financiar începe după 1 ianuarie 2020, dar înainte de 1 ianuarie 2021, ajustează datele de la primul paragraf literele (a)-(e) pentru a corespunde exerciţiului lor financiar, raportează datele ajustate autorităţii lor competente şi le fac publice.
Instituţiile care încep să aplice standarde de contabilitate, astfel cum se menţionează la alineatul (1), la 1 ianuarie 2021 sau după această dată, aplică factorii relevanţi în conformitate cu primul paragraf literele (b)-(e), începând cu factorul care corespunde anului primei aplicări a standardelor de contabilitate respective.

(7)În cazul în care o instituţie include în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază un cuantum în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, instituţia respectivă recalculează toate cerinţele prevăzute în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE, care utilizează oricare dintre următoarele elemente, fără a lua în considerare efectele pe care ajustările pentru pierderile de credit aşteptate pe care le-a inclus în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază le au asupra acestor elemente:
a)cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care este dedus din fondurile proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) sau este ponderat la risc în conformitate cu articolul 48 alineatul (4);
b)valoarea expunerii, astfel cum se determină în conformitate cu articolul 111 alineatul (1), pentru care ajustările specifice pentru riscul de credit prin care valoarea expunerii este redusă se multiplică cu următorul coeficient (sf):
sf = 1 - (ABsa/RAsa)
unde:
ABsa = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf litera (a);
RAsA = cuantumul total al ajustărilor specifice pentru riscul de credit;
c)valoarea elementelor de fonduri proprii de nivel 2 calculată în conformitate cu articolul 62 litera (d).
(71)Prin derogare de la alineatul (7) litera (b) din prezentul articol, atunci când recalculează cerinţele prevăzute în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE, instituţiile pot atribui o pondere de risc de 100 % cuantumului ABSA menţionat la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) din prezentul articol. În scopul calculării indicatorului de măsurare a expunerii totale menţionat la articolul 429 alineatul (4) din prezentul regulament, instituţiile adaugă la indicatorul de măsurare a expunerii totale cuantumurile ABSA şi ABIRB menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) şi (b) din prezentul articol.
Instituţiile pot alege doar o singură dată dacă să utilizeze calculul prevăzut la alineatul (7) litera (b) sau calculul prevăzut la prezentul alineat primul paragraf. Instituţiile fac publică decizia lor.

(8)În perioadele prevăzute la alineatele (6) şi (6a) din prezentul articol, în plus faţă de publicarea informaţiilor solicitate în partea a opta, instituţiile care au decis să aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol raportează autorităţilor competente şi publică cuantumurile fondurilor proprii, fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi fondurilor proprii de nivel 1, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, rata fondurilor proprii de nivel 1, rata fondurilor proprii totale şi indicatorul efectului de levier pe care le-ar avea dacă nu ar aplica prezentul articol.

(9)O instituţie decide dacă să aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol pe parcursul perioadei de tranziţie şi informează autoritatea competentă cu privire la decizia sa până la 1 februarie 2018. În cazul în care a primit aprobarea prealabilă din partea autorităţii competente, instituţia poate să revină asupra deciziei sale pe parcursul perioadei de tranziţie. Instituţiile fac publică orice decizie adoptată în conformitate cu prezentul paragraf.
O instituţie care a decis să aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol, poate decide să nu aplice alineatul (4), caz în care informează autoritatea competentă cu privire la decizia sa până la 1 februarie 2018. În acest caz, instituţia stabileşte că A4,SA, A4,IRB, AoldSA, AoldIRB, t2 şi t3 menţionate la alineatul (1) sunt egale cu zero. În cazul în care a primit aprobarea prealabilă din partea autorităţii competente, instituţia poate să revină asupra deciziei sale pe parcursul perioadei de tranziţie. Instituţiile fac publică orice decizie adoptată în conformitate cu prezentul paragraf.
O instituţie care a decis să aplice măsurile tranzitorii prevăzute la prezentul articol poate decide să nu aplice alineatul (2), caz în care informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la decizia sa. În acest caz, instituţia stabileşte că A2,SA, A2,IRB şi t1 menţionate la alineatul (1) sunt egale cu zero. În cazul în care a primit aprobarea prealabilă din partea autorităţii competente, instituţia poate să revină asupra deciziei sale pe parcursul perioadei de tranziţie.
Autorităţile competente informează ABE cel puţin anual cu privire la aplicarea prezentului articol de către instituţiile aflate sub supravegherea lor.

(10)În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, ABE emite, până la 30 iunie 2018, orientări referitoare la cerinţele de publicare stabilite în prezentul articol.

SUBSECŢIUNEA 2:Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Art. 474: Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Prin derogare de la articolul 56, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, se aplică următoarele dispoziţii:
a)instituţiile trebuie să deducă din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar procentul aplicabil specificat la articolul 478, din sumele care trebuie deduse conform articolului 56;
b)instituţiile trebuie să aplice cerinţele prevăzute la articolul 475 valorilor reziduale ale elementelor care trebuie deduse conform articolului 56.
Art. 475: Elemente nededuse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimenta
(1)Prin derogare de la articolul 56, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, cerinţele prevăzute în prezentul articol se aplică valorilor reziduale menţionate la articolul 474 litera (b).
(2)Instituţiile trebuie să aplice următoarele dispoziţii în cazul valorii reziduale a elementelor menţionate la articolul 56 litera (a):
a)deţinerile directe de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sunt deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 la valoarea contabilă;
b)deţinerile indirecte şi sintetice de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, inclusiv instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar pe care o instituţie ar putea fi obligată să le achiziţioneze în virtutea unei obligaţii contractuale existente sau contingente, nu sunt deduse şi sunt ponderate la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi fac obiectul cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul IV, după caz.
(3)Instituţiile trebuie să aplice următoarele cerinţe valorii reziduale a elementelor menţionate la articolul 56 litera (b):
a)în cazul în care o instituţie nu are o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar cu care are deţineri reciproce, cuantumul deţinerilor directe, indirecte sau sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale respectivei entităţi este tratat ca încadrându-se la articolul 56 litera (c);
b)în cazul în care o instituţie are o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar cu care are deţineri reciproce, cuantumul deţinerilor directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale respectivei entităţi este tratat ca încadrându-se la articolul 56 litera (d).
(4)Instituţiile trebuie să aplice următoarele cerinţe valorii reziduale a elementelor menţionate la articolul 56 literele (c) şi (d):
a)valoarea legată de deţinerile directe care trebuie dedusă în conformitate cu articolul 56 literele (c) şi (d) este dedusă jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 şi jumătate din elementele fonduri proprii de nivel 2;
b)valoarea legată de deţinerile indirecte şi sintetice care trebuie dedusă în conformitate cu articolul 56 literele (c) şi (d) nu este dedusă şi face obiectul unei ponderi de risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi al cerinţelor de la partea a treia titlul IV, după caz.
SUBSECŢIUNEA 3:Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 2
Art. 476: Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 2
Prin derogare de la articolul 66, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, se aplică următoarele dispoziţii:
a)instituţiile trebuie să deducă din elementele de fonduri proprii de nivel 2 procentul aplicabil, specificat la articolul 478, din sumele care trebuie deduse în conformitate cu articolul 66;
b)instituţiile trebuie să aplice cerinţele prevăzute la articolul 477 valorilor reziduale care trebuie deduse conform articolului 66.
Art. 477: Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 2
(1)Prin derogare de la articolul 66, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, cerinţele prevăzute în prezentul articol se aplică valorilor reziduale menţionate la articolul 476 litera (b).
(2)Instituţiile trebuie să aplice următoarele cerinţe valorii reziduale a elementelor menţionate la articolul 66 litera (a):
a)deţinerile directe de instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 2 sunt deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 2 la valoarea contabilă;
b)deţinerile indirecte şi sintetice de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 deţinute, inclusiv instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 pe care o instituţie ar putea fi obligată să le achiziţioneze în virtutea unei obligaţii contractuale existente sau contingente, nu sunt deduse şi sunt ponderate la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi fac obiectul cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul IV, după caz.
(3)Instituţiile trebuie să aplice următoarele cerinţe valorii reziduale a elementelor menţionate la articolul 66 litera (b):
a)în cazul în care o instituţie nu are o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar cu care are deţineri reciproce, valoarea deţinerilor directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale respectivei entităţi este tratată ca încadrându-se la articolul 66 litera (c);
b)în cazul în care o instituţie are o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar cu care are deţineri reciproce, valoarea deţinerilor directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale respectivei entităţi din sectorul financiar, este tratată ca încadrându-se la articolul 66 litera (d).
(4)Instituţiile trebuie să aplice următoarele cerinţe valorii reziduale a elementelor menţionate la articolul 66 literele (c) şi (d):
a)valoarea legată de deţinerile directe care trebuie dedusă în conformitate cu articolul 66 literele (c) şi (d) este dedusă jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 şi jumătate din elementele de fonduri proprii de nivel 2;
b)valoarea legată de deţinerile indirecte şi sintetice care trebuie dedusă în conformitate cu articolul 66 literele (c) şi (d) nu este dedusă şi face obiectul unei ponderi de risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi al cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul IV, după caz.
Subsecţiunea 3a:Deduceri din elementele de pasive eligibile
Art. 477a: Deduceri din elementele de pasive eligibile
(1)Prin derogare de la articolul 72e alineatul (4) şi până la 31 decembrie 2024, autoritatea de rezoluţie a unei instituţii-mamă, după ce ia în considerare în mod corespunzător avizul autorităţilor de rezoluţie sau al autorităţilor relevante din ţări terţe ale oricărei filiale în cauză, poate aproba calcularea cuantumului ajustat mi prin utilizarea următoarei definiţii a ri, precum şi a wi:
ri = cerinţa totală de fonduri proprii, bazată pe risc, aplicabilă filialei i din ţara terţă în care aceasta îşi are sediul social, în măsura în care cerinţa respectivă este îndeplinită cu instrumente care ar fi considerate fonduri proprii în temeiul prezentului regulament;
wi = cerinţa totală de fonduri proprii de nivel 1, care nu este bazată pe risc, aplicabilă filialei i din ţara terţă în care aceasta îşi are sediul social, în măsura în care cerinţa respectivă este îndeplinită cu instrumente care ar fi considerate fonduri proprii de nivel 1 în temeiul prezentului regulament.
(2)Autoritatea de rezoluţie poate acorda aprobarea menţionată la alineatul (1) în cazul în care filiala este stabilită într-o ţară terţă care nu dispune încă de un regim de rezoluţie local aplicabil dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)nu există niciun impediment practic sau juridic semnificativ, actual sau prevăzut, în calea transferului prompt de active de la filială către instituţia-mamă;
b)autoritatea relevantă din ţara terţă a filialei a furnizat autorităţii de rezoluţie a instituţiei-mamă un aviz conform căruia active egale cu cuantumul care urmează să fie dedus de filială în conformitate cu articolul 72e alineatul (4) al doilea paragraf ar putea fi transferate de la filială către instituţia-mamă.

SUBSECŢIUNEA 4:Procente aplicabile deducerii
Art. 478: Procente aplicabile deducerii din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi elementele de fonduri proprii de nivel l 2
(1)Procentul aplicabil în sensul articolului 468 alineatul (4), al articolului 469 alineatul (1) literele (a) şi (c), al articolului 474 litera (a) şi al articolului 476 litera (a) se încadrează în următoarele intervale:
a)20 %-80 % în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014;
b)40 %-100 % în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015;
c)60 %-100 % în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016;
d)80 %-100 % în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017;
(2)Prin derogare de la alineatul (1), pentru elementele menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (c) care existau anterior datei de 1 ianuarie 2014, procentul aplicabil în sensul articolului 469 alineatul (1) litera (c) se încadrează în următoarele intervale:
a)0 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014;
b)10 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2015;
c)20 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2016;
d)30 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2017;
e)40 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2018;
f)50 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2019 până la 31 decembrie 2019;
g)60 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2020;
h)70 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2021;
i)80 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2022 până la 31 decembrie 2022;
j)90 %-100 % în perioada de la 1 ianuarie 2023 până la 31 decembrie 2023.
(3)Autorităţile competente stabilesc şi publică un procent aplicabil din intervalele specificate la alineatele (1) şi (2) pentru fiecare dintre următoarele deduceri:
a)deducerile individuale impuse de articolul 36 alineatul (1) literele (a)-(h), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare;
b)cuantumul total al creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, precum şi elementele menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (i) care trebuie deduse în temeiul articolului 48;
c)fiecare dintre deducerile impuse de articolul 56 literele (b)- (d);
d)fiecare dintre deducerile impuse de articolul 66 literele (b)- (d).
Art. 479: Recunoaşterea în fondurile proprii de nivel 1 de bază consolidate a instrumentelor şi a elementelor care nu se califică drept interese minoritare
(1)Prin derogare de la dispoziţiile părţii a doua titlul II, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, autorităţile competente hotărăsc, în conformitate cu alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol, cu privire la recunoaşterea în fondurile proprii consolidate a elementelor care s-ar califica drept rezerve consolidate conform măsurilor de transpunere la nivel naţional pentru articolul 65 din Directiva 2006/48/CE, şi care nu se califică drept fonduri proprii de nivel 1 de bază consolidate din oricare dintre motivele de mai jos:
a)instrumentul nu se califică drept instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază şi, drept urmare, rezultatul reportat aferent şi conturile de prime de emisiune nu se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;
b)elementele care nu se califică ca urmare a articolului 81 alineatul (2);
c)elementele care nu se califică deoarece filiala nu este o instituţie sau o entitate care, în virtutea legislaţiei naţionale aplicabile, să facă obiectul cerinţelor prezentului regulament şi ale Directivei 2013/36/UE.;
d)elementele care nu se califică deoarece filiala nu este inclusă integral în consolidare în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2.
(2)Procentul aplicabil din elementele menţionate la alineatul (1) care s-ar fi calificat drept rezerve consolidate conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a articolului 65 din Directiva 2006/48/CE se califică drept fonduri proprii de nivel 1 de bază consolidate.
(3)În sensul alineatului (2), procentele aplicabile se încadrează în următoarele intervale:
a)0 %-80 % în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014;
b)0 %-60 % în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015;
c)0 %-40 % în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016;
d)0 %-20 % în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.
(4)Autorităţile competente stabilesc şi publică procentul aplicabil din intervalele specificate la alineatul (3).
Art. 480: Recunoaşterea în fondurile proprii consolidate a intereselor minoritare şi a fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar şi a fondurilor proprii de nivel 2 eligibil
(1)Prin derogare de la articolul 84 alineatul (1) litera (b), articolul 85 alineatul (1) litera (b) şi articolul 87 alineatul (1) litera (b), în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, procentele menţionate la aceste articole se înmulţesc cu un factor aplicabil.
(2)În sensul alineatului (1), factorul aplicabil se încadrează în următoarele intervale:
a)0,2-1 în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014;
b)0,4-1 în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015;
c)0,6-1 în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 şi
d)0,8-1 în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.
(3)Autorităţile competente stabilesc şi publică valoarea factorului aplicabil din intervalele specificate la alineatul (2).
Art. 481: Deduceri şi filtre prudenţiale suplimentare
(1)Prin derogare de la articolele 32-36, 56 şi 66, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, instituţiile trebuie să efectueze ajustări pentru a include în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, elementele de fonduri proprii de nivel 1, elementele de fonduri proprii de nivel 2 sau elementele de fonduri proprii, ori pentru a deduce din aceste elemente, procentul aplicabil din filtrele prudenţiale sau deducerile prevăzute în măsurile de transpunere la nivel naţional a articolelor 57, 61, 63, 63a, 64 şi 66 din Directiva 2006/48/CE şi a articolelor 13 şi 16 din Directiva 2006/49/CE, şi care nu sunt solicitate în conformitate cu partea a doua din prezentul regulament.
(2)Prin derogare de la articolul 36 alineatul (1) litera (i) şi articolul 49 alineatul (1), în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014, autorităţile competente pot cere sau permite instituţiilor să aplice metodele menţionate la articolul 49 alineatul (1), în cazul în care cerinţele prevăzute la articolul 49 alineatul (1) litera (b) nu sunt îndeplinite, în locul deducerii impuse în temeiul articolului 36 alineatul (1). În astfel de cazuri, proporţia deţinerilor de instrumente de fonduri proprii ale unei entităţi din sectorul financiar, în care întreprinderea-mamă are o investiţie semnificativă care nu trebuie dedusă în conformitate cu articolul 49 alineatul (1) este determinată prin procentul aplicabil menţionat la alineatul (4) de la prezentul articol. Valoarea care nu este dedusă face obiectul cerinţelor prevăzute la articolul 49 alineatul (4), după caz.
(3)În sensul alineatului (1), procentul aplicabil se încadrează în următoarele intervale:
a)0 %-80 % în perioada de la 1 ianuarie 2014 la 31 decembrie 2014;
b)0 %-60 % în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015;
c)0 %-40 % în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016;
d)0 %-20 % în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.
(4)În sensul alineatului (2), procentul aplicabil este cuprins între 0 % şi 50 % în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014;
(5)Pentru fiecare filtru prudenţial sau deducere menţionată la alineatele (1) şi (2), autorităţile competente stabilesc şi publică procentele aplicabile din intervalele specificate la alineatele (3) şi (4).
(6)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza condiţiile pe baza cărora autorităţile competente stabilesc dacă ajustările efectuate la fondurile proprii, sau la elemente ale acestora, în conformitate cu măsurile de transpunere la nivel naţional a Directivei 2006/48/CE şi a Directivei 2006/49/CE, care nu sunt incluse în partea a doua din prezentul regulament, trebuie să fie efectuate, în sensul prezentului articol, la elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, elementele de fonduri proprii de nivel 1, elementele de fonduri proprii de nivel 2 sau la fondurile proprii.
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iulie 2013.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 482: Domeniul de aplicare al tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate realizate cu fondurile de pensii
În ceea ce priveşte tranzacţiile respective, menţionate la articolul 89 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 şi pentru tranzacţiile încheiate cu fondurile de pensii definite la articolul 2 din regulamentul respectiv, instituţiile nu calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA astfel cum se prevede la articolul 382 alineatul (4) litera (c) din prezentul regulament.
Art. 483: Păstrarea drepturilor obţinute în materie de instrumente care constituie ajutor de stat
(1)Prin derogare de la articolele 26-29, 51, 52, 62 şi 63, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, prezentul articol se aplică instrumentelor şi elementelor de fonduri proprii, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)instrumentele au fost emise înainte de 1 ianuarie 2014;
b)instrumentele au fost emise în contextul unor măsuri de recapitalizare în conformitate cu norme privind ajutoarele de stat. În măsura în care o parte din instrumente sunt subscrieri private, acestea trebuie emise înainte de 30 iunie 2012 şi împreună cu subscrierile de către statul membru;
c)Comisia a considerat instrumentele ca fiind compatibile cu principiile pieţei interne în temeiul articolului 107 din TFUE.
În cazul în care instrumentele sunt subscrise atât de statul membru, cât şi de investitori privaţi şi în cazul unei răscumpărări parţiale a instrumentelor subscrise de statul membru, o proporţie corespunzătoare a instrumentelor care sunt subscrieri private beneficiază de menţinerea drepturilor obţinute, în conformitate cu articolul 484. Când toate instrumentele subscrise de statul membru au fost răscumpărate, restul instrumentelor subscrise de investitori privaţi beneficiază de menţinerea drepturilor obţinute, în conformitate cu articolul 484.
(2)Instrumentele care s-au calificat în conformitate cu măsurile de transpunere la nivel naţional a articolului 57 litera (a) din Directiva 2006/48/CE se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, chiar dacă:
a)condiţiile prevăzute la articolul 28 din prezentul regulament nu sunt îndeplinite;
b)instrumentele au fost emise de o întreprindere menţionată la articolul 27 din prezentul regulament, iar condiţiile prevăzute la articolul 28 din prezentul regulament sau articolul 29 din prezentul regulament, după caz, nu sunt îndeplinite.
(3)Instrumentele menţionate la alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol care nu se califică, în temeiul măsurilor naţionale de transpunere, în sensul articolului 57 litera (a) din Directiva 2006/48/CE, se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, indiferent de neîndeplinirea cerinţelor de la alineatul (2) literele (a) sau (b) din prezentul articol, cu condiţia ca cerinţele de la alineatul (8) de la prezentul articol să fie îndeplinite.
Instrumentele care se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază în temeiul primului paragraf nu se pot califica drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2 în temeiul alineatelor (5) sau (7).
(4)Instrumentele care s-au calificat în conformitate cu măsurile de transpunere la nivel naţional a articolului 57 litera (a) şi a articolului 66 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, chiar dacă condiţiile prevăzute la articolul 52 alineatul (1) din prezentul regulament nu sunt îndeplinite.
(5)Instrumentele menţionate la alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol care nu se califică, în temeiul măsurilor de transpunere la nivel naţional, în sensul articolului 57 litera (ca) din Directiva 2006/48/CE, se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, indiferent de neîndeplinirea condiţiilor de la articolul 52 alineatul (1), cu condiţia ca cerinţele de la alineatul (6) să fie îndeplinite.
Instrumentele care se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în temeiul primului paragraf nu se pot califica drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2 în temeiul alineatelor (3) sau (7).
(6)Elementele care s-au calificat în conformitate cu măsurile de transpunere la nivel naţional a articolului 57 literele (f), (g) sau (h) şi a articolului 66 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE se califică drept instrumente fonduri proprii de nivel 2, chiar dacă elementele nu sunt menţionate la articolul 62 din prezentul regulament şi chiar dacă condiţiile prevăzute la articolul 63 din prezentul regulament nu sunt îndeplinite.
(7)Instrumentele menţionate la alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol care nu se califică, în temeiul măsurilor naţionale de transpunere, în sensul articolului 57 literele (f), (g) sau (h) şi în sensul articolului 66 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE, se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2, indiferent de neîndeplinirea cerinţelor de la articolul 62 din prezentul regulament sau a condiţiilor de la articolul 63 din prezentul regulament, cu condiţia ca cerinţele de la alineatul (8) de la prezentul articol să fie îndeplinite.
Este posibil ca instrumentele care se califică ca instrumente de fonduri proprii de nivel 2 în temeiul primului paragraf să nu se califice drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau ca instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în temeiul alineatelor (3) şi (5).
(8)Instrumentele menţionate la alineatele (3), (5) sau (7) se pot califica drept instrumente de fonduri proprii menţionate la alineatele respective numai dacă este îndeplinită condiţia de la alineatul (1) litera (a) şi dacă sunt emise de instituţii care sunt înregistrate într-un stat membru care face obiectul unui program de ajustare economică, iar emiterea instrumentelor respective este convenită sau eligibilă în temeiul acestui program.
SUBSECŢIUNEA 1:Păstrarea drepturilor obţinute în materie de eligibilitate şi limite
Art. 484: Eligibilitate pentru păstrarea drepturilor obţinute în materie de elemente care s-au calificat drept fonduri proprii conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a Directivei 2006/48/CE
(1)Prezentul articol se aplică numai instrumentelor şi elementelor care au fost emise la sau înainte de 31 decembrie 2011 şi care au fost eligibile ca fonduri proprii la 31 decembrie 2011 şi care nu fac parte dintre instrumentele menţionate la articolul 483 alineatul (1).
(2)Prin derogare de la articolele 26-29, 51, 52, 62 şi 63, prezentul articol se aplică în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021.
(3)Sub rezerva articolul 485 din prezentul regulament şi a limitei prevăzute la articolul 486 alineatul (2), capitalul, în sensul articolului 22 din Directiva 86/635/CEE, şi conturile de prime de emisiune aferente care s-au calificat drept fonduri proprii de bază conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a articolului 57 litera (a) din Directiva 2006/48/CE se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, chiar dacă respectivul capital nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 28 sau la articolul 29 din prezentul regulament, după caz.
(4)Sub rezerva limitei prevăzute la articolul 486 alineatul (3) din prezentul regulament, instrumentele şi conturile de prime de emisiune aferente care s-au calificat ca fonduri proprii de bază conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a articolului 57 litera (ca) şi a articolului 154 alineatele (8) şi (9) din Directiva 2006/48/CE se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, chiar dacă acele condiţii prevăzute la articolul 52 din prezentul regulament nu sunt îndeplinite.
(5)Sub rezerva limitelor prevăzute la articolul 486 alineatul (4) din prezentul regulament, elementele şi conturile de prime de emisiune aferente care s-au calificat conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a articolului 57 literele (e), (f), (g) şi (h) din Directiva 2006/48/CE se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2, chiar dacă elementele respective nu au fost incluse la articolul 62 din prezentul regulament şi chiar dacă acele condiţii prevăzute la articolul 63 din prezentul regulament nu sunt îndeplinite.
Art. 485: Eligibilitate pentru includerea în fondurile proprii de nivel 1 de bază a conturilor de prime de emisiune aferente elementelor care s-au calificat drept fonduri proprii conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a Directivei 2006/48/CE
(1)Prezentul articol se aplică numai instrumentelor care au fost emise înainte de 31 decembrie 2010 şi nu fac parte dintre instrumentele menţionate la articolul 483 alineatul (1).
(2)Conturile de prime de emisiune aferente capitalului în sensul articolului 22 din Directiva 86/635/CEE, care s-au calificat drept fonduri proprii de bază conform măsurilor de transpunere la nivel naţional a articolului 57 litera (a) din Directiva 2006/48/CE, se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 28 literele (i) şi (j) din prezentul regulament.
Art. 486: Limitele păstrării drepturilor obţinute pentru elementele din cadrul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, al elementelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi al elementelor de fonduri proprii de nivel 2
(1)În perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, măsura în care instrumentele şi elementele menţionate la articolul 484 se califică drept fonduri proprii se limitează în conformitate cu prezentul articol.
(2)Cuantumul elementelor menţionate la articolul 484 alineatul (3) care se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază se limitează la procentul aplicabil din suma cuantumurilor specificate la literele (a) şi (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul nominal al capitalului menţionat la articolul 484 alineatul (3), aflat în circulaţie la data de 31 decembrie 2012;
b)conturi de prime de emisiune aferente elementelor menţionate la litera (a).
(3)Cuantumul elementelor menţionate la articolul 484 alineatul (4) care se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar se limitează la procentul aplicabil înmulţit cu rezultatul scăderii sumei cuantumurilor specificate la literele (c) - (f) de la prezentul alineat din suma cuantumurilor specificate la literele (a) şi (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul nominal al instrumentelor menţionate la articolul 484 alineatul (4), rămase în circulaţie la data de 31 decembrie 2012;
b)conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la litera (a);
c)cuantumul instrumentelor menţionate la articolul 484 alineatul (4) care la 31 decembrie 2012 depăşeau limitele prevăzute în măsurile de transpunere la nivel naţional a articolului 66 alineatul (1) litera (a) şi a articolului 66 alineatul (1a) din Directiva 2006/48/CE;
d)conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la litera (c);
e)cuantumul nominal al instrumentelor menţionate la articolul 484 alineatul (4), aflate în circulaţie la data de 31 decembrie 2012, dar care nu se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în conformitate cu articolul 489 alineatul (4);
f)conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la litera (e).
(4)Cuantumul elementelor menţionate la articolul 484 alineatul (5) care se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2 se limitează la procentul aplicabil din rezultatul scăderii sumei cuantumurilor specificate la literele (e)-(h) de la prezentul alineat din suma cuantumurilor specificate la literele (a)-(d) de la prezentul alineat:
a)cuantumul nominal al instrumentelor menţionate la articolul 484 alineatul (5), rămase în circulaţie la 31 decembrie 2012;
b)conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la litera (a);
c)cuantumul nominal al capitalului sub forma împrumuturilor subordonate, rămas în circulaţie la 31 decembrie 2012, redus cu valoarea prevăzută în măsurile de transpunere la nivel naţional a articolului 64 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2006/48/CE;
d)cuantumul nominal al elementelor menţionate la articolul 484 alineatul (5), altele decât capitalul sub forma împrumuturilor subordonate şi instrumentele menţionate la literele (a) şi (c) de la prezentul alineat, care se află în circulaţie la data de 31 decembrie 2012;
e)cuantumul nominal al instrumentelor şi a elementelor menţionate la articolul 484 alineatul (5), aflate în circulaţie la 31 decembrie 2012, care depăşeau limitele prevăzute în măsurile de transpunere la nivel naţional a articolului 66 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/48/CE;
f)conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la litera (e);
g)cuantumul nominal al instrumentelor menţionate la articolul 484 alineatul (5), aflate în circulaţie la 31 decembrie 2012, care nu se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2 conform articolului 490 alineatul (4);
h)conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la litera (g).
(5)În sensul prezentului articol, procentele aplicabile menţionate la alineatele (2)-(4) se încadrează în următoarele intervale:
a)60 %-80 % în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2014;
b)40 %-70 % în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015;
c)20 %-60 % în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016;
d)0 %-50 % în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017;
e)0 %-40 % în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018;
f)0 %-30 % în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019;
g)0 %-20 % în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020;
h)0 %-10 % în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021.
(6)Autorităţile competente stabilesc şi publică procentele aplicabile din intervalele specificate la alineatul (5).
Art. 487: Alte elemente de fonduri proprii neeligibile ca elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în virtutea clauzei de păstrare a drepturilor obţinute
(1)Prin derogare de la articolele 51, 52, 62 şi 63, în perioada de la data 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, instituţiile pot trata ca elemente vizate la articolul 484 alineatul (4) capitalul şi conturile de prime de emisiune aferente menţionate la articolul 484 alineatul (3), care sunt excluse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază deoarece depăşesc procentul aplicabil specificat la articolul 486 alineatul (2), în măsura în care includerea capitalului respectiv şi a conturilor de prime de emisiune aferente nu duce la depăşirea limitei procentului aplicabil menţionată la articolul 486 alineatul (3).
(2)Prin derogare de la articolele 51, 52, 62 şi 63, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, instituţiile pot trata următoarele ca elemente vizate la articolul 484 alineatul (5), în măsura în care includerea acestora nu duce la depăşirea limitei procentului aplicabil menţionată la articolul 486 alineatul (4):
a)capitalul şi conturile de prime de emisiune aferente, menţionate la articolul 484 alineatul (3) care sunt excluse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază deoarece depăşesc procentul aplicabil specificat la articolul 486 alineatul (2);
b)instrumentele şi conturile de prime de emisiune aferente, menţionate la articolul 484 alineatul (4), care depăşesc procentul aplicabil menţionat la articolul 484 alineatul (3).
(3)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza condiţiile în care instrumentele de fonduri proprii menţionate la alineatele (1) şi (2) pot fi tratate ca elemente care se încadrează la articolul 486 alineatul (4) sau (5) în perioada de la data 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021.
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iulie 2013.
Competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf este delegată Comisiei în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 488: Amortizarea elementelor eligibile ca elemente de fonduri proprii de nivel 2 în virtutea clauzei de păstrare a drepturilor obţinute
Elementele menţionate la articolul 484 alineatul (5) care se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2 menţionate la articolul 484 alineatul (5) sau articolul 486 alineatul (4) fac obiectul cerinţelor prevăzute la articolul 64.
SUBSECŢIUNEA 2:Includerea unor instrumente cu opţiune de cumpărare şi stimulent pentru răscumpărare în elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi elementele de fonduri proprii de nivel 2
Art. 489: Instrumente hibride cu opţiune de cumpărare şi stimulent pentru răscumpărare
(1)Prin derogare de la articolele 51 şi 52, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, instrumentele menţionate la articolul 484 alineatul (4), care includ în termenii şi condiţiile lor o opţiune de cumpărare care comportă un stimulent de răscumpărare a acestora de către instituţie, fac obiectul prezentului articol.
(2)Instrumentele se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare numai înainte de 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare;
c)condiţiile prevăzute la articolul 52 sunt îndeplinite începând cu 1 ianuarie 2013.
(3)Instrumentele se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, cu recunoaştere redusă în conformitate cu articolul 484 alineatul (4), până la data scadenţei lor efective, iar ulterior se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar fără limitări, dacă:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare numai la data sau începând cu 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei efective a instrumentelor;
c)condiţiile prevăzute la articolul 52 sunt îndeplinite de la data scadenţei efective a instrumentelor.
(4)Cu începere de la 1 ianuarie 2014, instrumentele nu se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi nu fac obiectul articolului 484 alineatul (4), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare între 31 decembrie 2011 şi 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei efective a instrumentelor;
c)condiţiile prevăzute la articolul 52 nu sunt îndeplinite de la data scadenţei efective a instrumentelor.
(5)Instrumentele se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, cu recunoaştere redusă în conformitate cu articolul 484 alineatul (4), până la data scadenţei lor efective, iar ulterior nu se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare la data sau începând cu 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei efective a instrumentelor;
c)condiţiile prevăzute la articolul 52 nu sunt îndeplinite de la data scadenţei efective a instrumentelor.
(6)Instrumentele se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în conformitate cu articolul 484 alineatul (4), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare numai până la 31 decembrie 2011;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei efective a instrumentelor;
c)condiţiile prevăzute la articolul 52 nu au fost îndeplinite de la data scadenţei efective a instrumentelor.
Art. 490: Elemente de fonduri proprii de nivel 2 cu stimulent pentru răscumpărare
(1)Prin derogare de la articolele 62 şi 63, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, elementele menţionate la articolul 484 alineatul (5), care s-au calificat în temeiul măsurilor de transpunere la nivel naţional a articolului 57 litera (f) sau (h) din Directiva 2006/48/CE şi care includ în termenii şi condiţiile lor o opţiune de cumpărare care comportă un stimulent de răscumpărare a acestora de către instituţie, fac obiectul prezentului articol.
(2)Elementele se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2 dacă:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare numai înainte de 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare;
c)condiţiile prevăzute la articolul 63 sunt îndeplinite începând cu 1 ianuarie 2013.
(3)Până la data scadenţei lor efective, elementele se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2 în conformitate cu articolul 484 alineatul (5), iar ulterior se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2 fără limitări, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare numai la data sau începând cu 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei efective a elementelor;
c)condiţiile prevăzute la articolul 63 sunt îndeplinite de la data scadenţei efective a elementelor.
(4)De la 1 ianuarie 2014, elementele nu se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2 dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare doar între 31 decembrie 2011 şi 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei efective a elementelor;
c)condiţiile prevăzute la articolul 63 nu sunt îndeplinite de la data scadenţei efective a elementelor.
(5)Până la data scadenţei lor efective, elementele se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2, cu recunoaştere redusă în conformitate cu articolul 484 alineatul (5), iar ulterior nu se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2, dacă:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare la data sau începând cu 1 ianuarie 2013;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei lor efective;
c)condiţiile prevăzute la articolul 63 nu sunt îndeplinite de la data scadenţei efective a elementelor.
(6)Elementele se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2 în conformitate cu articolul 484 alineatul (5) dacă:
a)instituţia a avut posibilitatea să exercite o opţiune de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare numai până la 31 decembrie 2011 inclusiv;
b)instituţia nu a exercitat opţiunea de cumpărare la data scadenţei efective a elementelor;
c)condiţiile prevăzute la articolul 63 nu sunt îndeplinite de la data scadenţei efective a elementelor.
Art. 491: Scadenţă efectivă
În sensul articolelor 489 şi 490, scadenţa efectivă se determină după cum urmează:
a)pentru elementele menţionate la alineatele (3) şi (5) din articolele respective, aceasta este data primei opţiuni de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare exercitabilă la data sau începând cu 1 ianuarie 2013;
b)pentru elementele menţionate la alineatul (4) din articolele respective, aceasta este data primei opţiuni de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare exercitabilă între 31 decembrie 2011 şi 1 ianuarie 2013;
c)pentru elementele menţionate la alineatul (6) din articolele respective, aceasta este data primei opţiuni de cumpărare cu stimulent pentru răscumpărare exercitabilă înainte de 31 decembrie 2011.
Art. 492: Publicarea situaţiei fondurilor proprii
(1)Instituţiile aplică prezentul articol pe perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021.
(2)În perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2015, instituţiile fac publice informaţii privind măsura în care nivelul fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi al fondurilor proprii de nivel 1 depăşesc cerinţele stabilite la articolul 465.
(3)În perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2017, instituţiile fac publice următoarele informaţii suplimentare cu privire la fondurile proprii:
a)natura şi efectul deducerilor şi filtrelor prudenţiale individuale aplicate în conformitate cu articolele 467-470, 474, 476 şi 479 asupra fondurilor proprii de nivel 1 de bază, asupra fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar, asupra fondurilor proprii de nivel 2 şi asupra fondurilor proprii;
b)cuantumurile intereselor minoritare şi ale instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2, precum şi ale rezultatului reportat aferent şi ale conturilor de prime de emisiune, emise de filiale care sunt incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază consolidate, fondurile proprii de nivel 1 suplimentar consolidate, fondurile proprii de nivel 2 consolidate şi fondurile proprii consolidate, în conformitate cu capitolul 1 secţiunea 4;
c)efectul deducerilor şi filtrelor prudenţiale individuale aplicate în conformitate cu articolul 481 asupra fondurilor proprii de nivel 1 de bază, asupra fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar, asupra fondurilor proprii de nivel 2 şi asupra fondurilor proprii;
d)natura şi cuantumul elementelor care se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, elemente de fonduri proprii de nivel 1 şi elemente de fonduri proprii de nivel 2 în virtutea aplicării derogărilor prevăzute la capitolul 2 secţiunea 2.
(4)În perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, instituţiile fac publică cuantumul instrumentelor care se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 în virtutea aplicării articolului 484.
(5)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza formate uniforme de publicare în temeiul prezentului articol. Modelele includ elementele enumerate la articolul 437 alineatul (1) literele (a), (b), (d) şi (e), astfel cum au fost modificate de capitolele 1 şi 2 din prezentul titlu.
ABE transmite Comisiei proiectele menţionate de standarde tehnice de punere în aplicare până la 28 iulie 2013.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 493: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile mari
(1)Dispoziţiile privind expunerile mari prevăzute la articolele 387-403 din prezentul regulament nu se aplică firmelor de investiţii a căror activitate principală constă exclusiv în prestarea de servicii de investiţii sau de activităţi legate de instrumentele financiare prevăzute în secţiunea C punctele 5, 6, 7, 9, 10 şi 11 din anexa I la Directiva 2014/65/UE şi cărora Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*) nu li s-a aplicat la 31 decembrie 2006. Această scutire este valabilă până la 31 decembrie 2020 sau până la data intrării în vigoare a oricăror amendamente în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, luându-se în considerare data cea mai apropiată.
(*)Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

(2)
[textul din Art. 493, alin. (2) din partea X, titlul I, capitolul 4 a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 32., alin. (B) din partea IX, titlul III din Regulamentul 2033/27-nov-2019]
(3)Prin derogare de la articolul 400 alineatele (2) şi (3), pentru o perioadă de tranziţie până la intrarea în vigoare a oricărui act legislativ ca urmare a revizuirii efectuate în conformitate cu articolul 507, dar nu după data de 31 decembrie 2028, statele membre pot excepta în totalitate sau parţial următoarele expuneri de la aplicarea articolului 395 alineatul (1):
a)obligaţiuni garantate, astfel cum sunt menţionate la articolul 129;

b)elemente de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor regionale sau autorităţilor locale din statele membre, în cazul în care creanţele respective ar beneficia de o pondere de risc de 20 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2, precum şi alte expuneri faţă de sau garantate de administraţiile regionale sau autorităţile locale respective, în cazul în care expunerile respective ar beneficia de o pondere de risc de 20 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
c)expuneri, inclusiv participaţii sau alte tipuri de deţineri, asumate de o instituţie faţă de întreprinderea-mamă, faţă de alte filiale ale întreprinderii-mamă respective sau faţă de propriile filiale şi participaţii calificate, în măsura în care întreprinderile respective fac obiectul supravegherii pe bază consolidată, la fel ca instituţia însăşi, în conformitate cu prezentul regulament, cu Directiva 2002/87/CE sau cu standarde echivalente în vigoare într-o ţară terţă; expunerile care nu îndeplinesc criteriile respective sunt considerate expuneri faţă de o parte terţă, indiferent dacă sunt exceptate sau nu de la aplicarea articolului 395 alineatul (1) din prezentul regulament;

d)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri, inclusiv participaţii sau alte tipuri de deţineri, asupra instituţiilor de credit centrale sau regionale cu care instituţia de credit aparţine unei reţele, în conformitate cu dispoziţiile legale sau statutare, şi care sunt responsabile, în temeiul dispoziţiilor respective, de operaţiunile de compensare în numerar din cadrul reţelei respective;
e)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de instituţii de credit, asumate de instituţii de credit, dintre care una funcţionează în mod neconcurenţial şi acordă sau garantează credite în cadrul programelor legislative sau în baza statutului său, pentru promovarea anumitor sectoare ale economiei, care implică o anumită formă de supraveghere şi anumite restricţii din partea administraţiei publice cu privire la utilizarea creditelor, cu condiţia ca respectivele expuneri să rezulte în urma acelor credite care sunt transferate beneficiarilor prin intermediul instituţiilor de credit sau în urma garanţiilor pentru respectivele credite;
f)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de instituţii, cu condiţia ca aceste expuneri să nu constituie fonduri proprii ale acestor instituţii, să aibă scadenţa în ziua lucrătoare următoare şi să nu fie denominate într-o monedă importantă din perspectiva relaţiilor comerciale;
g)elemente de activ care constituie creanţe asupra băncilor centrale sub formă de rezerve minime obligatorii deţinute la aceste bănci centrale şi care sunt denominate în monedele lor naţionale;
h)elemente de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor centrale sub formă de cerinţe statutare de lichiditate deţinute în titluri de stat şi care sunt denominate şi finanţate în monedele lor naţionale, cu condiţia ca, sub rezerva deciziei autorităţii competente, evaluarea de credit a respectivelor administraţii centrale atribuită de o ECAI desemnată să fie cea a unei investiţii cu risc scăzut (investment grade);
i)50 % dintre acreditivele documentare extrabilanţiere din banda 4 şi dintre facilităţile de credit neutilizate extrabilanţiere din banda 3, menţionate în anexa I, cu o scadenţă iniţială de până la un an inclusiv, şi, sub rezerva acordului autorităţilor competente, 80 % dintre garanţii, altele decât garanţiile pentru credite care sunt întemeiate pe un act legislativ sau de reglementare şi pe care schemele de garantare mutuală care au statut de instituţii de credit le acordă membrilor lor;

j)garanţii impuse de lege utilizate în cazul în care un credit ipotecar finanţat prin emiterea de obligaţiuni ipotecare este plătit debitorului ipotecar înainte de înregistrarea finală a ipotecii în registrul cadastral, cu condiţia ca garanţia să nu fie utilizată pentru a reduce riscul la calcularea cuantumu- rilor ponderate la risc ale expunerii;
k)active care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de burse recunoscute.
(4)Prin derogare de la articolul 395 alineatul (1), autorităţile competente pot permite instituţiilor să înregistreze oricare dintre expunerile prevăzute la alineatul (5) din prezentul articol care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol, până la următoarele limite:
a)100 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2018;
b)75 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2019;
c)50 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2020.
Limitele menţionate la primul paragraf literele (a), (b) şi (c) se aplică valorilor expunerilor după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit în conformitate cu articolele 399-403.
(5)Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) se aplică următoarelor expuneri:
a)elementelor de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor centrale, băncilor centrale sau entităţilor din sectorul public din statele membre;
b)elementelor de activ care constituie creanţe garantate în mod expres de administraţii centrale, de bănci centrale sau de entităţi din sectorul public din statele membre;
c)altor expuneri faţă de sau garantate de administraţii centrale, de bănci centrale sau de entităţi din sectorul public din statele membre;
d)elementelor de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor regionale sau autorităţilor locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri faţă de administraţia centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2);
e)altor expuneri faţă de sau garantate de administraţiile regionale sau autorităţile locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri faţă de administraţia centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).
În sensul literelor (a), (b) şi (c) de la primul paragraf, măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai elementelor de activ şi altor expuneri faţă de sau garantate de entităţi din sectorul public care sunt tratate ca expuneri faţă de o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4). În cazul în care elementele de activ şi alte expuneri faţă de sau garantate de entităţi din sectorul public sunt tratate ca expuneri faţă de o administraţie regională sau o autoritate locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4), măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai în cazul în care expunerile faţă de respectiva administraţie regională sau autoritate locală sunt tratate ca expuneri faţă de administraţia centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).
(6)Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai în cazul în care o expunere menţionată la alineatul (5) din prezentul articol îndeplineşte toate condiţiile următoare:
a)expunerii i s-ar atribui o pondere de risc de 0 % în conformitate cu versiunea articolului 49 5 alineatul (2) în vigoare la 31 decembrie 2017;
b)expunerea a fost înregistrată la data de 12 decembrie 2017 sau ulterior acestei date.
(7)O expunere, astfel cum este menţionată la alineatul (5) din prezentul articol, înregistrată anterior datei de 12 decembrie 2017 şi căreia, la 31 decembrie 2017, i s-a atribuit o pondere de risc de 0 % în conformitate cu articolul 495 alineatul (2), este exceptată de la aplicarea articolului 395 alineatul (1).

Art. 494: Dispoziţii tranzitorii în legătură cu cerinţa privind fondurile proprii şi pasivele eligibile
(1)Prin derogare de la articolul 92a, de la 27 iunie 2019 şi până la 31 decembrie 2021, instituţiile identificate drept entităţi de rezoluţie care sunt entităţi G-SII trebuie să îndeplinească în orice moment următoarele cerinţe privind fondurile proprii şi pasivele eligibile
a)o rată bazată pe riscuri de 16 %, care reprezintă fondurile proprii şi pasivele eligibile ale instituţiei exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatele (3) şi (4);
b)o rată independentă de riscuri de 6 %, care reprezintă fondurile proprii şi pasivele eligibile ale instituţiei exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale menţionat la articolul 429 alineatul (4).
(2)Prin derogare de la articolul 72b alineatul (3), de la 27 iunie 2019 şi până la 31 decembrie 2021, instrumentele aferente pasivelor eligibile menţionate la articolul 72b alineatul (3) pot fi incluse în elementele de pasive eligibile în limita a 2,5 % din valoarea totală a expunerii la risc calculată în conformitate cu articolul 92 alineatele (3) şi (4).
(3)Prin derogare de la articolul 72b alineatul (3), până la evaluarea pentru prima dată de către autoritatea de rezoluţie a îndeplinirii condiţiei prevăzute la litera (c) de la alineatul menţionat, datoriile se califică drept instrumente de pasive eligibile până la o valoare totală care nu depăşeşte 2,5 %, până la 31 decembrie 2021, şi, după această dată, 3,5 % din valoarea totală a expunerii la risc calculată în conformitate cu articolul 92 alineatele (3) şi (4), cu condiţia ca acestea să îndeplinească condiţiile prevăzute la articolul 72b alineatul (3) literele (a) şi (b).
Art. 494a: Păstrarea drepturilor obţinute în materie de emisiuni prin entităţi cu scop special
(1)Prin derogare de la articolul 52, instrumentele de capital care nu sunt emise direct de către o instituţie se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar până la data de 31 decembrie 2021 numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)condiţiile prevăzute la articolul 52 alineatul (1), cu excepţia condiţiei care prevede că instrumentele sunt emise direct de instituţie;
b)instrumentele sunt emise printr-o entitate inclusă în consolidare în temeiul părţii întâi titlul II capitolul 2;
c)instituţia respectivă poate dispune imediat de veniturile generate de aceste instrumente, fără restricţii şi sub o formă care satisface condiţiile prevăzute la prezentul alineat.
(2)Prin derogare de la articolul 63, instrumentele de capital care nu sunt emise direct de către o instituţie se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2 până la 31 decembrie 2021 numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)condiţiile prevăzute la articolul 63, cu excepţia condiţiei care prevede că instrumentele sunt emise direct de instituţie;

b)instrumentele sunt emise printr-o entitate inclusă în consolidare în temeiul părţii întâi titlul II capitolul 2;
c)instituţia respectivă poate dispune imediat de veniturile generate de aceste instrumente, fără restricţii şi sub o formă care satisface condiţiile prevăzute la prezentul alineat.
Art. 494b: Păstrarea drepturilor obţinute în materie de instrumente de fonduri proprii şi de instrumente de pasive eligibile
(1)Prin derogare de la articolele 51 şi 52, instrumentele emise înainte de 27 iunie 2019 se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar cel mult până la 28 iunie 2025, în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolele 51 şi 52, cu excepţia condiţiilor menţionate la articolul 52 alineatul (1) literele (p), (q) şi (r).
(2)Prin derogare de la articolele 62 şi 63, instrumentele emise înainte de 27 iunie 2019 se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2 cel mult până la 28 iunie 2025 în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolele 62 şi 63, cu excepţia condiţiilor menţionate la articolul 63 literele (n), (o) şi (p).
(3)Prin derogare de la articolul 72a alineatul (1) litera (a), pasivele emise înainte de 27 iunie 2019 se califică drept instrumente de pasive eligibile în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 72b, cu excepţia condiţiilor menţionate la articolul 72b alineatul (2) litera (b) punctul (ii) şi literele (f)-(m).

Art. 494c: Păstrarea drepturilor obţinute în materie de poziţii de securitizare de rang superior
Prin derogare de la articolul 270, o instituţie iniţiatoare poate calcula cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor unei poziţii din securitizări de rang superior în conformitate cu articolele 260, 262 sau 264, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
(a)securitizarea a fost iniţiată înainte de 9 aprilie 2021;
(b)securitizarea a întrunit, la 8 aprilie 2021, condiţiile prevăzute la articolul 270, aplicabile la data respectivă.

Art. 494d: Revenirea la abordări mai puţin sofisticate
Prin derogare de la articolul 149, o instituţie poate, de la 9 iulie 2024 şi până la 10 iulie 2027, să revină la abordări mai puţin sofisticate pentru una sau mai multe dintre clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2), dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
(a)la 8 iulie 2024 instituţia exista deja şi era autorizată de autoritatea sa competentă să trateze clasele de expuneri respective conform abordării IRB;
(b)instituţia solicită o revenire la o abordare mai puţin sofisticată o singură dată în cursul respectivei perioade de trei ani;
(c)solicitarea de a reveni la o abordare mai puţin sofisticată nu este făcută pentru a realiza un arbitraj de reglementare;
(d)instituţia a notificat în mod oficial autorităţii competente că doreşte să revină la o abordare mai puţin sofisticată pentru clasele de expuneri respective cu cel puţin şase luni înainte de a reveni efectiv la abordarea respectivă;
(e)autoritatea competentă nu a ridicat obiecţii cu privire la solicitarea instituţiei privind această revenire în termen de trei luni de la primirea notificării menţionate la litera (d).

Art. 495: Tratamentul expunerilor provenind din titluri de capital conform abordării IRB
(1)Prin derogare de la articolul 107 alineatul (1), instituţiile cărora li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB pentru a calcula cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru expunerile provenind din titluri de capital calculează, până la 31 decembrie 2029 şi fără a aduce atingere articolului 495a alineatul (3), cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru fiecare expunere provenind din titluri de capital pentru care li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB ca valoarea mai mare dintre următoarele:
a)cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în conformitate cu articolul 495a alineatele (1) şi (2);
b)cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul prezentului regulament, în versiunea aplicabilă la 8 iulie 2024.
(2)În loc să aplice tratamentul prevăzut la alineatul (1), instituţiile cărora li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB pentru a calcula cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru expunerile provenind din titluri de capital pot să aplice tratamentul prevăzut la articolul 133 tuturor expunerilor lor provenind din titluri de capital în orice moment până la 31 decembrie 2029.
În cazul în care instituţiile aplică primul paragraf de la prezentul alineat, articolul 495a alineatele (1) şi (2) nu se aplică.
În sensul prezentului alineat, condiţiile de revenire la utilizarea unor abordări mai puţin sofisticate prevăzute la articolul 149 nu se aplică.
(3)Instituţiile care aplică tratamentul prevăzut la alineatul (1) de la prezentul articol calculează cuantumul pierderii aşteptate în conformitate cu articolul 158 alineatele (7), (8) sau (9), după caz, în versiunea alineatelor respective aplicabilă la 8 iulie 2024 şi aplică articolul 36 alineatul (1) litera (d) şi articolul 62 litera (d), după caz, în versiunea literelor respective aplicabilă la 8 iulie 2024 în cazul în care cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul alineatului (1) litera (b) de la prezentul articol este mai mare decât cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol.
(4)În cazul în care instituţiile solicită aprobarea de a aplica abordarea IRB pentru a calcula cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru expunerile provenind din titluri de capital, autorităţile competente nu acordă aprobarea după 31 decembrie 2024.
Art. 495a: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile provenind din titluri de capital
(1)Prin derogare de la tratamentul prevăzut la articolul 133 alineatul (3), expunerile provenind din titluri de capital primesc cea mai mare valoare dintre ponderea de risc aplicabilă la 8 iulie 2024, limitată la 250 %, şi următoarele ponderi de risc:
a)100 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025;
b)130 % în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026;
c)160 % în perioada 1 ianuarie 2027-31 decembrie 2027;
d)190 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
e)220 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(2)Prin derogare de la tratamentul prevăzut la articolul 133 alineatul (4), expunerile provenind din titluri de capital primesc cea mai mare valoare dintre ponderea de risc aplicabilă la 8 iulie 2024 şi următoarele ponderi de risc:
a)100 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025;
b)160 % în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026;
c)220 % în perioada 1 ianuarie 2027-31 decembrie 2027;
d)280 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
e)340 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(3)Prin derogare de la articolul 133, instituţiile pot continua să atribuie aceeaşi pondere de risc care era aplicabilă la 8 iulie 2024 expunerilor provenind din titluri de capital, inclusiv părţii de expuneri care nu este dedusă din fondurile proprii în conformitate cu articolul 471 în versiunea articolului respectiv aplicabilă la 27 octombrie 2021, faţă de entităţi în care, la 27 octombrie 2021, deţineau acţiuni de şase ani consecutivi şi asupra cărora exercită, ele însele sau împreună cu reţeaua din care fac parte, o influenţă semnificativă sau controlul în sensul Directivei 2013/34/UE sau al standardelor de contabilitate care se aplică unei instituţii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002, sau ca urmare a unei relaţii similare între orice persoană fizică sau juridică ori reţea de instituţii şi o întreprindere sau atunci când o instituţie are capacitatea de a numi cel puţin un membru al organului de conducere a entităţii.
Art. 495b: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile provenind din finanţări specializate
(1)Prin derogare de la articolul 161 alineatul (4), pragurile minime ale LGD aplicabile expunerilor provenind din finanţări specializate tratate conform abordării IRB în cazul cărora se utilizează propriile estimări ale LGD sunt pragurile minime ale LGD aplicabile prevăzute la articolul 161 alineatul (4), înmulţite cu următorii factori:
a)50 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2027;
b)80 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
c)100 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(2)ABE elaborează un raport privind calibrarea adecvată a parametrilor de risc, inclusiv a parametrului marjei de ajustare, aplicabili expunerilor provenind din finanţări specializate conform abordării IRB şi, în special, privind estimările proprii ale LGD şi pragurile minime ale LGD, pentru fiecare categorie specifică de expuneri provenind din finanţări specializate, astfel cum se menţionează la articolul 147 alineatul (8). ABE include în special în raportul său date privind numărul mediu de cazuri de nerambursare şi de pierderi realizate observate în Uniune pentru diferite eşantioane de instituţii cu profiluri de activitate şi de risc diferite. ABE recomandă calibrări specifice ale parametrilor de risc, inclusiv ale parametrului marjei de ajustare, care să reflecte profilul de risc specific şi diferit al fiecărei categorii specifice de expuneri provenind din finanţări specializate.
ABE transmite acest raport Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 10 iulie 2026.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
(3)Prin derogare de la articolul 122a alineatul (3) litera (a), expunerile provenind din finanţări specializate menţionate la litera respectivă pentru care nu este disponibilă o evaluare de credit direct aplicabilă efectuată de o ECAI desemnată pot primi, până la 31 decembrie 2032, o pondere de risc de 80 % în cazul în care ajustarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit menţionată la articolul 501a nu se aplică, iar expunerea este considerată a fi de înaltă calitate, luându-se în considerare toate criteriile următoare:
a)debitorul îşi poate îndeplini obligaţiile financiare chiar şi în condiţii de criză gravă datorită prezenţei tuturor caracteristicilor următoare:
(i)raportul expunere/valoare aferent expunerii este adecvat;
(ii)expunerea are un profil de rambursare prudent;
(iii)în momentul plăţii integrale a expunerii, durata de viaţă rămasă a activelor este corespunzătoare sau, alternativ, se recurge la un furnizor de protecţie cu bonitate ridicată;
(iv)există un risc scăzut de refinanţare a expunerii de către debitor sau riscul respectiv este diminuat în mod adecvat printr-o valoare reziduală corespunzătoare a activelor sau prin recurgerea la un furnizor de protecţie cu bonitate ridicată;
(v)debitorul are restricţii contractuale cu privire la activitatea sa şi la structura sa de finanţare;
(vi)debitorul utilizează instrumente financiare derivate numai în scopuri de diminuare a riscurilor;
(vii)riscurile operaţionale semnificative sunt gestionate în mod adecvat;
b)acordurile contractuale privind activele oferă creditorilor un grad ridicat de protecţie, inclusiv următoarele caracteristici:
(i)creditorii au un drept de prim rang executoriu din punct de vedere juridic asupra activelor finanţate şi, după caz, asupra veniturilor pe care le generează acestea;
(ii)există restricţii contractuale privind capacitatea debitorului de a modifica activul într-un mod care ar avea un impact negativ asupra valorii sale;
(iii)în cazul în care activul este în construcţie, creditorii au un drept de prim rang executoriu din punct de vedere juridic asupra activelor şi asupra contractelor de construcţie-suport;
c)activele finanţate îndeplinesc toate standardele următoare pentru a funcţiona în mod corect şi eficace:
(i)tehnologia şi proiectarea activului sunt testate;
(ii)s-au obţinut toate permisele şi autorizaţiile necesare pentru funcţionarea activelor;
(iii)în cazul în care activul este în construcţie, debitorul dispune de garanţii adecvate cu privire la specificaţiile, bugetul şi data de finalizare convenite ale activului, printre care garanţii solide de finalizare sau implicarea unui constructor cu experienţă şi clauze contractuale adecvate privind daunele-interese;
(4)ABE elaborează un raport în care sunt analizate următoarele elemente:
a)evoluţia tendinţelor şi a condiţiilor de pe pieţele de finanţare de obiecte din Uniune;
b)gradul efectiv de risc al expunerilor din finanţarea de obiecte pe parcursul unui ciclu economic complet;
c)impactul asupra cerinţelor de fonduri proprii al tratamentului prevăzut la articolul 122a alineatul (3) litera (a) pentru expunerile din finanţarea de obiecte, fără a ţine seama de articolul 465 alineatul (1);
d)dacă este oportun să se definească subclasa «finanţare de obiecte de înaltă calitate» şi să se atribuie un tratament prudenţial diferit respectivei subclase de expuneri.
ABE transmite acest raport Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 31 decembrie 2030.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2031.
Art. 495c: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile care decurg din contracte de leasing ca tehnică de diminuare a riscului de credit
(1)Prin derogare de la articolul 230, valoarea aplicabilă a Hc corespunzătoare «altor garanţii reale corporale» pentru expunerile menţionate la articolul 199 alineatul (7), în cazul în care activul care face obiectul unui contract de leasing corespunde tipului «alte garanţii reale corporale» de protecţie finanţată a creditului, este valoarea Hc pentru «alte garanţii reale corporale» prevăzută la articolul 230 alineatul (2) tabelul 1, înmulţită cu următorii factori:
a)50 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2027;
b)80 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
c)100 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(2)ABE elaborează un raport privind calibrarea adecvată a parametrilor de risc asociaţi expunerilor care decurg din contracte de leasing conform abordării IRB şi a ponderilor de risc conform abordării standardizate şi, în special, privind valorile LGDs şi Hc prevăzute la articolul 230. ABE include în special în raportul său date privind numărul mediu de cazuri de nerambursare şi de pierderi realizate observate în Uniune pentru expuneri asociate cu diferite tipuri de bunuri care fac obiectul unui contract de leasing şi cu diferite tipuri de instituţii care desfăşoară activităţi de leasing.
ABE transmite raportul respectiv Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 10 iulie 2027.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama de standardele convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2028.
Art. 495d: Dispoziţii tranzitorii pentru angajamentele revocabile necondiţionate
(1)Prin derogare de la articolul 111 alineatul (2), instituţiile calculează valoarea expunerii unui element extrabilanţier sub forma unui angajament revocabil necondiţionat prin înmulţirea procentului prevăzut la articolul respectiv cu următorii factori:
a)0 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2029;
b)25 % în perioada 1 ianuarie 2030-31 decembrie 2030;
c)50 % în perioada 1 ianuarie 2031-31 decembrie 2031;
d)75 % în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2032.
(2)ABE elaborează un raport în care evaluează dacă derogarea menţionată la alineatul (1) litera (a) ar trebui prelungită după 31 decembrie 2032 şi specifică, dacă este necesar, condiţiile în care ar trebui menţinută derogarea respectivă.
ABE transmite raportul respectiv Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 31 decembrie 2028.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS şi de impactul standardelor respective asupra stabilităţii financiare, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2031.
Art. 495e: Dispoziţii tranzitorii privind evaluările de credit ale instituţiilor efectuate de o ECAI
Prin derogare de la articolul 138 litera (g), autorităţile competente pot permite instituţiilor să utilizeze în continuare, până la 31 decembrie 2029, în legătură cu o instituţie, o evaluare de credit efectuată de o ECAI care să includă ipoteze privind existenţa unui sprijin public implicit.
Art. 495f: Dispoziţii tranzitorii privind cerinţele de reevaluare a bunurilor imobile
Prin derogare de la articolul 229 alineatul (1) literele (a)-(d), în cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile locative sau cu bunuri imobile comerciale rezultate înainte de 1 ianuarie 2025, instituţiile pot continua să evalueze bunurile imobile locative sau bunurile imobile comerciale la valoarea de piaţă ori la o valoare mai mică decât aceasta sau, în statele membre care au prevăzut, prin dispoziţii legislative sau de reglementare, criterii riguroase de evaluare a valorii ipotecare, la valoarea ipotecară a bunului respectiv, până când este necesară o revizuire a valorii bunului imobil în conformitate cu articolul 208 alineatul (3) sau până la 31 decembrie 2027, oricare dintre aceste date survine mai întâi.
Art. 495g: Dispoziţii tranzitorii privind anumite scheme publice de garantare
Prin derogare de la articolul 183 alineatul (1) şi articolul 213 alineatul (1), se consideră că o garanţie care poate fi anulată în caz de fraudă comisă de debitor sau al cărei nivel de protecţie a creditului poate fi redus într-un astfel de caz îndeplineşte cerinţele menţionate la articolul 183 alineatul (1) litera (d) şi la articolul 213 alineatul (1) litera (c) în cazul în care garanţia a fost furnizată de o entitate menţionată la articolul 214 alineatul (2) litera (a) cel târziu la 31 decembrie 2024.
Art. 495h: Dispoziţii tranzitorii privind utilizarea abordării bazate pe modele interne alternative pentru riscul de piaţă
Prin derogare de la articolul 325az alineatul (2) litera (d), instituţiile pot utiliza, până la 1 ianuarie 2026, abordarea bazată pe modele interne alternativă pentru a-şi calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă pentru birourile de tranzacţionare care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 325bg.
*)- articolul 495b alineatele (2) şi (4) şi articolul 495c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 9 iulie 2024

Art. 496:
[textul din Art. 496 din partea X, titlul I, capitolul 4 a fost abrogat la 08-iul-2022 de Art. 1, punctul 6. din Regulamentul 2160/27-nov-2019]
Art. 497: Cerinţe de fonduri proprii pentru expuneri faţă de CPC-uri
(1)În cazul în care o CPC dintr-o ţară terţă solicită recunoaşterea în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, instituţiile pot considera CPC-ul respectiv ca fiind o CPCC începând de la data la care acesta a prezentat cererea de recunoaştere la ESMA şi până la una dintre următoarele date:
a)în cazul în care Comisia a adoptat deja un act de punere în aplicare de tipul celor menţionate la articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 cu privire la ţara terţă în care este stabilit o CPC şi actul de punere în aplicare respectiv a intrat în vigoare, în termen de doi ani de la data depunerii cererii;
b)în cazul în care Comisia nu a adoptat încă un act de punere în aplicare de tipul celor menţionate la articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 cu privire la ţara terţă în care este stabilit CPC-ul sau în cazul în care actul de punere în aplicare respectiv nu a intrat încă în vigoare, prima dintre următoarele date:
(i)doi ani de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare;
(ii)pentru CPC-urile care au depus cererea 27 iunie 2019, doi ani de la data depunerii cererii;
(iii)pentru acele CPC-uri care au depus cererea înainte de 27 iunie 2019, 28 iunie 2021.
(2)Până la expirarea termenului menţionat la alineatul (1) din prezentul articol, în cazul în care o CPC menţionată la alineatul respectiv nu dispune de un fond de garantare şi nici de un acord contractual obligatoriu cu membrii săi compensatori care să îi permită să utilizeze, integral sau parţial, marja iniţială primită de la membrii săi compensatori ca şi când aceasta ar reprezenta contribuţii prefinanţate, instituţia înlocuieşte formula de calcul al cerinţei de fonduri proprii de la articolul 308 alineatul (2) cu următoarea formulă:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
KCMi = cerinţa de fonduri proprii;
KCCP = capitalul ipotetic al CPCC-ului comunicat instituţiei de către CPCC în conformitate cu articolul 50c din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
DFCCP = resursele financiare prefinanţate ale CPC-ului comunicate instituţiei de către CPC în conformitate cu articolul 50c din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
i = indicele care desemnează membrul compensator;
IMi = marja iniţială furnizată CPC-ului de membrul compensator «i»; şi
IM = cuantumul total al marjei iniţiale comunicate instituţiei de către CPC în conformitate cu articolul 89 alineatul (5a) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
(3)În situaţii excepţionale, atunci când acest lucru este necesar şi proporţional pentru a se evita perturbarea pieţelor financiare internaţionale, Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare şi sub rezerva procedurii de examinare prevăzute la articolul 464 alineatul (2), o decizie prin care să prelungească o singură dată, cu 12 luni, dispoziţiile tranzitorii prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.

Art. 498: Excepţie pentru comercianţii de mărfuri
Până la 26 iunie 2021, dispoziţiile privind cerinţele de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament nu se aplică firmelor de investiţii a căror activitate principală constă exclusiv în prestarea de servicii de investiţii sau desfăşurarea de activităţi de investiţii legate de instrumentele financiare prevăzute la secţiunea C punctele 5, 6, 7, 9, 10 şi 11 din anexa I la Directiva 2014/65/UE şi cărora Directiva 2004/39/CE nu li se aplica la 31 decembrie 2006"

Art. 499: Efectul de levier
(1)Prin derogare de la articolele 429 şi 430, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, instituţiile calculează şi raportează indicatorul efectului de levier utilizând ambele elemente de mai jos ca indicator de măsurare a capitalului:
a)fonduri proprii de nivel 1;
b)fonduri proprii de nivel 1, sub rezerva derogărilor prevăzute la capitolele 1 şi 2 din prezentul titlu.
(2)Prin derogare de la articolul 451 alineatul (1), instituţiile pot alege să publice informaţiile privind indicatorul efectului de levier fie pe baza uneia dintre definiţiile indicatorului de măsurare a capitalului specificate la alineatul (1) literele (a) şi (b), fie pe baza ambelor definiţii. Atunci când instituţiile îşi schimbă decizia cu privire la indicatorul efectului de levier pe care îl publică, primul document publicat după o astfel de modificare trebuie să conţină o reconciliere a informaţiilor privind toţi indicatorii efectului de levier publicaţi până la momentul schimbării.
(3)[textul din Art. 499, alin. (3) din partea X, titlul I, capitolul 4 a fost abrogat la 28-iun-2021 de Art. 1, punctul 132. din Regulamentul 876/20-mai-2019]
Art. 500: Ajustări pentru vânzările la scară largă
(1)Prin derogare de la articolul 181 alineatul (1) litera (a), o instituţie poate să îşi ajusteze estimările pierderii în caz de nerambursare prin compensarea parţială sau integrală a efectului vânzărilor la scară largă ale expunerilor aflate în stare de nerambursare asupra pierderilor în caz de nerambursare efective până la concurenţa diferenţei dintre estimările medii ale pierderii în caz de nerambursare în cazul expunerilor comparabile aflate în stare de nerambursare care nu au fost în cele din urmă lichidate şi cuantumurile medii efective ale pierderii în caz de nerambursare, inclusiv pe baza pierderilor efective ca urmare a vânzărilor la scară largă, de îndată ce sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)instituţia a notificat autorităţii competente un plan care prevede nivelul, compoziţia şi datele vânzărilor de expuneri aflate în stare de nerambursare;
b)datele vânzărilor de expuneri aflate în stare de nerambursare sunt ulterioare datei de 23 noiembrie 2016, dar nu şi datei de 31 decembrie 2024;

c)valoarea cumulată a expunerilor aflate în stare de nerambursare vândute începând cu data primei vânzări de expuneri în cadrul planului menţionat la litera (a) a depăşit 20 % din valoarea rămasă de rambursat a tuturor expunerilor aflate în stare de nerambursare, existente la data primei vânzări, menţionată la literele (a) şi (b).
Ajustarea prevăzută în primul paragraf poate fi efectuată numai până la 31 decembrie 2024 şi efectele sale pot dura atât timp cât expunerile corespunzătoare sunt incluse în estimările proprii ale LGD ale instituţiei.

(2)Instituţiile informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (c).

(3)Până la 31 decembrie 2026 şi, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează dacă nivelul expunerilor aflate în stare de nerambursare în bilanţurile instituţiilor a crescut semnificativ, dacă se aşteaptă la o deteriorare semnificativă a calităţii activelor instituţiilor şi dacă gradul de dezvoltare a pieţelor secundare pentru expunerile aflate în stare de nerambursare nu este adecvat pentru a asigura vânzări eficiente ale expunerilor aflate în stare de nerambursare de către instituţii, ţinând seama, de asemenea, de evoluţiile în materie de reglementare privind securitizarea.
Comisia reexaminează caracterul adecvat al derogării prevăzute la alineatul (1) şi, dacă este cazul, prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere legislativă pentru a prelungi, a reintroduce sau a modifica, după caz, ajustarea prevăzută la prezentul articol.

Art. 500a: Tratamentul temporar al datoriei publice emise în moneda unui alt stat membru
(1)Prin derogare de la articolul 114 alineatul (2), până la 31 decembrie 2026, pentru expunerile faţă de administraţiile centrale şi băncile centrale ale statelor membre, în cazul în care expunerile respective sunt denominate şi finanţate în moneda naţională a unui alt stat membru, se aplică următoarele:
a)până la 31 decembrie 2024, ponderea de risc aplicată valorilor expunerilor este de 0 % din ponderea de risc atribuită expunerilor respective în conformitate cu articolul 114 alineatul (2);
b)în 2025, ponderea de risc aplicată valorilor expunerilor este de 20 % din ponderea de risc atribuită expunerilor respective în conformitate cu articolul 114 alineatul (2);
c)în 2026, ponderea de risc aplicată valorilor expunerilor este de 50 % din ponderea de risc atribuită expunerilor respective în conformitate cu articolul 114 alineatul (2).

(2)Prin derogare de la articolul 395 alineatul (1) şi de la articolul 493 alineatul (4), autorităţile competente pot permite instituţiilor să înregistreze expunerile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, până la următoarele limite:
a)100 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2025;

b)75 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026;

c)50 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2027.
Limitele menţionate la literele (a), (b) şi (c) de la primul paragraf din prezentul alineat se aplică valorilor expunerilor după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit în conformitate cu articolele 399-403.
(3)Prin derogare de la articolul 150 alineatul (1) litera (d) punctul (ii), după primirea aprobării prealabile din partea autorităţilor competente şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 150, instituţiile pot aplica, de asemenea, abordarea standardizată expunerilor faţă de administraţiile centrale şi băncile centrale, în cazul în care expunerile respective au primit o pondere de risc de 0 % în temeiul alineatului (1) din prezentul articol.
Art. 500b: Excluderea temporară a anumitor expuneri faţă de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale, având în vedere pandemia de COVID-19
(1)Prin derogare de la articolul 429 alineatul (4), până la 27 iunie 2021, o instituţie poate exclude din indicatorul de măsurare a expunerii totale următoarele expuneri faţă de banca centrală a instituţiei, sub rezerva condiţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3) din prezentul articol:
a)monede şi bancnote care constituie moneda legală în jurisdicţia băncii centrale;
b)active care reprezintă creanţe faţă de banca centrală, inclusiv rezerve deţinute la banca centrală.
Cuantumul exclus de instituţie nu depăşeşte cuantumul mediei zilnice a expunerilor enumerate la primul paragraf literele (a) şi (b) pentru cea mai recentă perioadă întreagă de aplicare a rezervelor minime obligatorii a băncii centrale a instituţiei.
(2)O instituţie poate exclude expunerile enumerate la alineatul (1) atunci când autoritatea competentă a instituţiei a stabilit, după consultarea băncii centrale relevante, şi a declarat public că există circumstanţe excepţionale care justifică excluderea acestora pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare.
Expunerile care urmează să fie excluse în temeiul alineatului (1) îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt exprimate în aceeaşi monedă ca depozitele atrase de instituţie;
b)scadenţa lor medie nu depăşeşte în mod semnificativ scadenţa medie a depozitelor atrase de instituţie.
O instituţie care exclude expunerile faţă de banca sa centrală din indicatorul de măsurare a expunerii totale în conformitate cu alineatul (1) publică, de asemenea, indicatorul efectului de levier pe care l-ar avea dacă nu ar exclude expunerile respective.
Art. 500c: Excluderea depăşirilor din calculul factorului complementar pe baza rezultatelor testării ex post, având în vedere pandemia de COVID-19
Prin derogare de la articolul 325bf, în circumstanţe excepţionale şi în cazuri individuale, autorităţile competente pot permite instituţiilor să excludă depăşirile evidenţiate de testarea ex post efectuată de instituţie asupra modificărilor ipotetice sau efective din calculul factorului complementar prevăzut la articolul 325bf, cu condiţia ca depăşirile respective să nu rezulte din deficienţe ale modelului intern şi să fi avut loc între 1 ianuarie 2020 şi 31 decembrie 2021.

Art. 500d: Calculul temporar al valorii expunerii achiziţiilor şi vânzărilor standard care urmează a fi decontate, având în vedere pandemia de COVID-19
(1)Prin derogare de la articolul 429 alineatul (4), până la 27 iunie 2021, instituţiile pot calcula valoarea expunerii pentru achiziţiile şi vânzările standard care urmează a fi decontate în conformitate cu alineatele (2), (3) şi (4) din prezentul articol.
(2)Instituţiile tratează drept active sumele în numerar aferente vânzărilor standard şi titlurile de valoare aferente achiziţiilor standard care rămân în bilanţul contabil până la data decontării, în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) litera (a).
(3)Instituţiile care, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, aplică principiul contabilizării la data tranzacţionării pentru achiziţiile şi vânzările standard care urmează a fi decontate, reiau orice compensare, permisă în conformitate cu acest cadru contabil, între sumele de încasat în numerar pentru vânzările standard care urmează a fi decontate şi sumele de plătit în numerar pentru achiziţiile standard care urmează a fi decontate. După ce au reluat compensarea contabilă, instituţiile pot efectua compensări între sumele de încasat în numerar şi sumele de plătit în numerar în cazul cărora atât vânzările standard, cât şi achiziţiile standard aferente sunt decontate pe baza principiului «livrare contra plată».
(4)Instituţiile care, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, aplică principiul contabilizării la data decontării pentru achiziţiile şi vânzările standard care urmează a fi decontate includ în indicatorul de măsurare a expunerii totale valoarea nominală totală a angajamentelor de plată legate de achiziţiile standard.
Instituţiile pot compensa valoarea nominală totală a angajamentelor de plată legate de achiziţiile standard cu valoarea nominală totală a sumelor de încasat în numerar legate de vânzările standard care urmează a fi decontate numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)atât achiziţiile standard, cât şi vânzările standard sunt decontate pe baza principiului «livrare contra plată»;
b)activele financiare cumpărate şi vândute care sunt asociate cu sumele de plătit şi sumele de încasat în numerar sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere şi incluse în portofoliul de tranzacţionare al instituţiei.
(5)În sensul prezentului articol, «achiziţie sau vânzare standard» înseamnă o achiziţie sau o vânzare a unui titlu de valoare în temeiul unui contract ale cărui clauze impun livrarea titlului de valoare în perioada stabilită în general prin lege sau prin convenţii pe piaţa în cauză.

Art. 501: Ajustarea expunerilor ponderate la risc şi care nu se află în stare de nerambursare faţă de IMM-uri
(1)Instituţiile ajustează valorile expunerilor ponderate la risc pentru expunerile care nu se află în stare de nerambursare faţă de un IMM (RWEA), care se calculează în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3, după caz, în conformitate cu următoarea formulă:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
RWEA* = RWEA ajustată cu un factor de sprijinire a IMM-urilor; şi
E* este oricare din următoarele:
(a)cuantumul total datorat instituţiei, filialelor sale, întreprinderilor sale mamă şi altor filiale ale acestor întreprinderi-mamă, incluzând orice expunere în stare de nerambursare, dar excluzând creanţele sau creanţele potenţiale garantate cu bunuri imobile locative de către IMM sau grupul de clienţi aflaţi în legătură ai IMM-ului;
(b)în cazul în care cuantumul total menţionat la litera (a) este egal cu 0, cuantumul creanţelor sau al creanţelor potenţiale împotriva IMM-ului sau a grupului de clienţi aflaţi în legătură ai IMM-ului, care sunt garantate cu bunuri imobile locative şi care sunt excluse din calculul cuantumului total menţionat la litera respectivă.

(2)În sensul prezentului articol:
a)expunerea faţă de un IMM se include în clasa de expuneri de tip retail, în clasa de expuneri faţă de societăţi sau în clasa de expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile, cu excepţia expunerilor ADC;

b)IMM are înţelesul prevăzut la articolul 5 punctul 9;

c)instituţiile iau măsuri rezonabile pentru a determina în mod corect valoarea E* şi a obţine informaţiile necesare în conformitate cu litera (b).
Art. 501a: Ajustarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit pentru expunerile faţă de entităţi care operează sau finanţează structuri fizice sau facilităţi, sisteme şi reţele care oferă sau sprijină servicii publice esenţiale
(1)Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit calculate în conformitate cu partea III titlul II se înmulţesc cu un factor de 0,75, cu condiţia ca expunerea să îndeplinească toate criteriile următoare:
a)expunerea este încadrată în clasa de expuneri menţionată la articolul 112 litera (g) sau în oricare dintre clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii), fiind excluse expunerile aflate în stare de nerambursare;

b)expunerea este faţă de o entitate care a fost creată în mod special pentru a finanţa sau a opera structurile fizice sau facilităţile, sistemele şi reţelele care oferă sau sprijină servicii publice esenţiale;
c)sursa de rambursare a obligaţiei este reprezentată pentru cel puţin două treimi din cuantumul său de venitul generat de activele finanţate, şi nu de capacitatea independentă de rambursare a societăţii comerciale în sens mai larg sau de subvenţii, granturi sau finanţare furnizate de una sau mai multe dintre entităţile enumerate la alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii);
d)debitorul poate să îşi onoreze obligaţiile financiare chiar şi în condiţii de criză gravă care sunt relevante pentru riscul proiectului;
e)fluxurile de numerar pe care debitorul le generează sunt previzibile şi acoperă toate rambursările împrumuturilor viitoare pe durata împrumutului;
f)riscul de refinanţare al debitorului este scăzut sau diminuat în mod corespunzător, luând în considerare orice subvenţie, grant sau finanţare furnizată de una sau mai multe dintre entităţile menţionate la alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii);

g)dispoziţiile contractuale oferă creditorilor un înalt grad de protecţie, inclusiv în ceea ce priveşte următoarele elemente:
(i)în cazul în care veniturile debitorului nu sunt finanţate prin plăţi provenind de la un număr mare de utilizatori, dispoziţiile contractuale includ dispoziţii care protejează efectiv creditorii împotriva pierderilor rezultate din încetarea proiectului de către partea care acceptă să cumpere bunurile sau serviciile furnizate de către debitor;
(ii)debitorul are suficiente fonduri de rezervă, finanţate în totalitate cu numerar sau prin alte aranjamente financiare cu garanţi cu rating ridicat, pentru a acoperi cerinţele în materie de finanţare de urgenţă şi de capital circulant pe durata de viaţă a activelor menţionate la litera (b) de la prezentul alineat;
(iii)creditorii au un grad substanţial de control asupra activelor şi a veniturilor generate de către debitor;
(iv)creditorii sunt beneficiarii garanţiilor, în măsura permisă de legislaţia aplicabilă, în ceea ce priveşte activele şi contractele esenţiale pentru activitatea legată de infrastructură sau dispun de mecanisme alternative pentru a-şi garanta poziţia;
(v)capitalurile proprii sunt gajate în favoarea creditorilor, astfel încât aceştia să fie în măsură să preia controlul entităţii în caz de nerambursare;
(vi)utilizarea fluxurilor de trezorerie nete din activităţi de exploatare după efectuarea plăţilor obligatorii din proiect în alte scopuri decât pentru obligaţiile legate de serviciul datoriei este restricţionată;
(vii)există restricţii contractuale privind capacitatea debitorului de a desfăşura activităţi care ar putea fi în detrimentul creditorilor, inclusiv restricţia potrivit căreia nu pot fi emise noi titluri de datorie fără consimţământul furnizorilor de titluri de datorie existenţi;
h)obligaţia are rang prioritar faţă de toate celelalte creanţe, altele decât creanţele statutare şi creanţele contrapărţilor aferente instrumentelor financiare derivate;
i)în cazul în care debitorul se află în etapa de construcţie, investitorul în titluri de capital sau, în cazul în care există mai mult de un investitor în titluri de capital, grupul de investitori în titluri de capital, consideraţi împreună, îndeplineşte următoarele criterii:
(i)investitorii în titluri de capital au un istoric de proiecte de infrastructură supravegheate cu succes, capacitate financiară şi competenţă în domeniu;
(ii)investitorii în titluri de capital au un risc scăzut de nerambursare sau există un risc scăzut de pierderi semnificative pentru debitor ca urmare a intrării acestora în stare de nerambursare;
(iii)există mecanisme adecvate pentru a alinia interesul investitorilor în titluri de capital cu interesele creditorilor;
j)debitorul dispune de garanţii adecvate pentru a asigura finalizarea proiectului în conformitate cu specificaţiile, bugetul şi data de finalizare convenite, inclusiv de garanţii solide privind finalizarea sau implicarea unui constructor cu experienţă şi clauze contractuale adecvate privind daunele-interese;
k)în cazul în care riscurile de exploatare sunt semnificative, acestea sunt administrate în mod adecvat;
l)debitorul utilizează o tehnologie şi un model de proiectare testate;
m)au fost obţinute toate permisele şi autorizaţiile necesare;
n)debitorul utilizează instrumente financiare derivate numai în scopuri de diminuare a riscurilor;
o)pentru expunerile iniţiate după 1 ianuarie 2025, debitorul a efectuat o evaluare care a arătat că activele finanţate contribuie pozitiv la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 şi nu prejudiciază în mod semnificativ celelalte obiective prevăzute la articolul respectiv sau că activele finanţate nu prejudiciază în mod semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul respectiv.

(2)În sensul alineatului (1) litera (e), fluxurile de numerar generate nu sunt considerate previzibile decât în cazul în care o parte semnificativă din venituri îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este îndeplinit unul dintre următoarele criterii:
(i)veniturile se bazează pe disponibilitate («availability-based»);
(ii)veniturile fac obiectul unei reglementări privind rata de rentabilitate;
(iii)veniturile fac obiectul unui contract cu obligaţii de plată necondiţionate («take-or-pay contract»);
(iv)nivelul producţiei sau al utilizării şi preţul îndeplinesc în mod independent unul dintre următoarele criterii:
- este reglementat;
- este fixat prin contract;
- este suficient de previzibil ca urmare a riscului scăzut aferent cererii;
b)în cazul în care veniturile debitorului nu sunt finanţate prin plăţi provenind de la un număr mare de utilizatori, partea care acceptă să achiziţioneze bunurile sau serviciile furnizate de debitor trebuie să fie una dintre următoarele:
(i)o bancă centrală, o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală, cu condiţia ca acestora să li se atribuie o pondere de risc de 0 %, în conformitate cu articolele 114 şi 115, sau un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3;
(ii)o entitate din sectorul public, cu condiţia să i se atribuie o pondere de risc de cel mult 20 % în conformitate cu articolul 116 sau un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3;
(iii)o bancă multilaterală de dezvoltare menţionată la articolul 117 alineatul (2);
(iv)o organizaţie internaţională menţionată la articolul 118;
(v)o entitate corporativă căreia i s-a atribuit un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3;
(vi)o entitate care poate fi înlocuită fără ca nivelul veniturilor şi data de realizare a acestora să se modifice în mod semnificativ.
(3)Instituţiile raportează autorităţilor competente o dată la şase luni valoarea totală a expunerilor faţă de entităţi implicate în proiecte de infrastructură, calculată în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.
(4)Până la 28 iunie 2022, Comisia întocmeşte un raport cu privire la impactul cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament asupra creditării entităţilor implicate în proiecte de infrastructură şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv împreună cu o propunere legislativă, dacă este cazul.
(5)În sensul alineatului (4), ABE transmite Comisiei următoarele:
a)o analiză a evoluţiei tendinţelor şi condiţiilor de pe pieţele de creditare în domeniul infrastructurii şi de finanţare de proiecte pe parcursul perioadei menţionate la alineatul (4);
b)o analiză a gradului efectiv de risc pe care îl prezintă entităţile menţionate la alineatul (1) litera (b) pe parcursul unui ciclu economic complet;
c)coerenţa dintre cerinţele de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament şi rezultatele analizei stabilite la literele (a) şi (b) de la prezentul alineat.

Art. 501b: Derogare de la cerinţele de raportare
Prin derogare de la articolul 430, în perioada cuprinsă între data aplicării dispoziţiilor relevante ale prezentului regulament şi data primei transmiteri a rapoartelor specificate în standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la articolul respectiv, o autoritate competentă poate renunţa la cerinţa privind comunicarea de informaţii în formatul specificat în modelele conţinute în actul de punere în aplicare menţionat la articolul 430 alineatul (7) în cazul în care modelele respective nu au fost actualizate pentru a reflecta dispoziţiile prezentului regulament.

Art. 501c: Tratamentul prudenţial al expunerilor la factori de mediu sau sociali
(1)După consultarea CERS, ABE evaluează, pe baza datelor disponibile, dacă trebuie ajustat tratamentul prudenţial specific al expunerilor legate de activele sau datoriile care fac obiectul impactului generat de factori de mediu sau sociali. În special, ABE evaluează:
a)disponibilitatea şi accesibilitatea unor date ESG fiabile şi coerente pentru fiecare clasă de expuneri determinată în conformitate cu partea a treia titlul II;
b)în consultare cu EIOPA, fezabilitatea introducerii unei metodologii standardizate pentru identificarea şi încadrarea expunerilor, pentru fiecare clasă de expuneri determinată în conformitate cu partea a treia titlul II, pe baza unui set comun de principii pentru clasificarea riscurilor ESG, utilizând informaţiile privind indicatorii de risc de tranziţie şi indicatorii de risc fizic puşi la dispoziţie de cadrele de raportare a informaţiilor privind durabilitatea adoptate în Uniune şi, dacă sunt disponibile la nivel internaţional, orientările şi concluziile care decurg din simulările de criză de supraveghere sau din analizele de scenarii privind riscurile financiare legate de climă efectuate de ABE sau de autorităţile competente şi punctajul ESG relevant al ratingului riscurilor de credit efectuat de o ECAI desemnată, dacă acest punctaj reflectă în mod corespunzător riscurile ESG;
c)gradul efectiv de risc al expunerilor legate de active şi activităţi care fac obiectul impactului generat de factorii de mediu sau sociali în comparaţie cu gradul de risc al altor expuneri şi posibilele revizuiri suplimentare şi mai cuprinzătoare ale cadrului care ar trebui luate în considerare, ţinând seama de evoluţiile convenite la nivel internaţional de BCBS;
d)efectele potenţiale pe termen scurt, mediu şi lung ale unui tratament prudenţial specific ajustat al expunerilor legate de active şi activităţi care fac obiectul impactului generat de factorii de mediu sau sociali asupra stabilităţii financiare şi a împrumuturilor bancare din Uniune;
e)îmbunătăţirile specifice care ar putea fi luate în considerare în cadrul prudenţial actual.
(2)ABE transmite Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei rapoarte succesive privind constatările sale până la următoarele date:
a)9 iulie 2024 pentru evaluările prevăzute la alineatul (1) litera (e);
b)31 decembrie 2024 pentru evaluările prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b);
c)31 decembrie 2025 pentru evaluările prevăzute la alineatul (1) literele (c) şi (d).
Pe baza acestor rapoarte ale ABE, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2026.
Art. 501d: Dispoziţii tranzitorii privind tratamentul prudenţial al criptoactivelor
(1)Până la 30 iunie 2025, Comisia prezintă, dacă este cazul, Parlamentului European şi Consiliului o propunere legislativă de introducere a unui tratament prudenţial specific pentru expunerile la criptoactive, ţinând seama de standardele internaţionale şi de Regulamentul (UE) 2023/1114. Propunerea legislativă respectivă include următoarele:
a)criterii de încadrare a criptoactivelor în diferite categorii de criptoactive, în funcţie de caracteristicile lor de risc şi de respectarea unor condiţii specifice;
b)cerinţe specifice de fonduri proprii pentru toate riscurile pe care le implică diferitele criptoactive;
c)o limită agregată pentru expunerile la anumite tipuri de criptoactive;
d)cerinţe specifice privind indicatorul efectului de levier pentru expunerile la criptoactive;
e)competenţe specifice de supraveghere în ceea ce priveşte încadrarea expunerilor la criptoactive, monitorizarea şi calcularea cerinţelor de fonduri proprii;
f)cerinţe specifice de lichiditate pentru expunerile la criptoactive;
g)cerinţe privind publicarea de informaţii şi raportarea.
(2)Până la data aplicării actului legislativ menţionat la alineatul (1), instituţiile îşi calculează cerinţele de fonduri proprii pentru expunerile la criptoactive după cum urmează:
a)expunerile la criptoactive aferente unor active tradiţionale tokenizate sunt tratate ca expuneri la activele tradiţionale pe care le reprezintă;
b)expunerile la tokenuri raportate la active ai căror emitenţi respectă Regulamentul (UE) 2023/1114 şi care se raportează la unul sau mai multe active tradiţionale primesc o pondere de risc de 250 %;
c)alte expuneri la criptoactive decât cele menţionate la literele (a) şi (b) primesc o pondere de risc de 1 250 %.
Prin derogare de la primul paragraf litera (a), expunerile la criptoactive aferente unor active tradiţionale tokenizate, ale căror valori depind de orice alte criptoactive, sunt încadrate la litera (c).
(3)Valoarea expunerii totale a unei instituţii la alte criptoactive decât cele menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (b) nu poate depăşi 1 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei.
(4)O instituţie care depăşeşte limita prevăzută la alineatul (3) informează imediat autoritatea competentă cu privire la încălcare şi face dovada revenirii în timp util la situaţia de conformitate, într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea competentă.
(5)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza elementele tehnice necesare pentru ca instituţiile să îşi calculeze cerinţele de fonduri proprii în conformitate cu abordările prevăzute la alineatul (2) literele (b) şi (c), inclusiv modul de calculare a valorii expunerilor şi modul de agregare a expunerilor scurte şi lungi în sensul alineatelor (2) şi (3).
La elaborarea acestor proiecte de standarde tehnice de reglementare, ABE ia în considerare standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, precum şi autorizaţiile existente în Uniune în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1114.
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 iulie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf din prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(6)La calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru expunerile la criptoactive, instituţiile nu aplică deducerea menţionată la articolul 36 alineatul (1) litera (b).

Art. 502: Ciclicitatea cerinţelor de capital
Comisia, în cooperare cu ABE, CERS şi statele membre, şi ţinând cont de avizul BCE, verifică periodic dacă prezentul regulament, luat în ansamblu, împreună cu Directiva 2013/36/UE , are efecte semnificative asupra ciclului economic şi analizează, în acest context, dacă se justifică măsuri corective. Până la 31 decembrie 2013, ABE transmite Comisiei un raport în care să precizeze dacă şi în ce măsură este necesar ca metodologiile instituţiilor să fie convergente în cadrul abordării IRB în vederea obţinerii unor cerinţe de capital cu un grad mai ridicat de comparabilitate, reducând în acelaşi timp prociclicitatea.
Pe baza acestei analize şi ţinând seama de avizul BCE, Comisia elaborează un raport bianual pe care îl transmite Parlamentului European şi Consiliului, însoţit de orice propuneri adecvate. La întocmirea raportului sunt luate în considerare contribuţiile debitorilor şi creditorilor, în mod corespunzător.
Până la 31 decembrie 2014, Comisia efectuează o analiză şi elaborează un raport privind aplicarea articolului 33 alineatul (1) litera (c) şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul menţionat însoţit, dacă este cazul, o propunere legislativă.
În ceea ce priveşte eventuala eliminare a articolului 33 alineatul (1) litera (c) şi eventuala sa aplicare la nivelul Uniunii, analiza asigură în special existenţa unor mecanisme de siguranţă suficiente care să garanteze stabilitatea financiară în toate statele membre.

Art. 503: Cerinţe de fonduri proprii pentru expunerile sub forma obligaţiunilor garantate
(1)Până la 31 decembrie 2014, pe baza consultării în prealabil cu ABE, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport însoţit de orice propuneri adecvate, din care să reiasă dacă ponderile de risc prevăzute la articolul 129 şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul specific de la articolul 336 alineatul (3) sunt adecvate pentru toate instrumentele care se califică pentru aceste tratamente şi dacă criteriile de la articolul 129 sunt adecvate.
(2)Raportul şi propunerile menţionate la alineatul (1) au în vedere:
a)măsura în care cerinţele de capital de reglementate actuale aplicabile în cazul obligaţiunilor garantate se diferenţiază în mod adecvat între variaţiile calităţii creditului obligaţiunilor garantate şi garanţiile reale cu care sunt acoperite acestea, incluzând anvergura variaţiilor între statele membre;
b)transparenţa pieţei obligaţiunilor garantate şi măsura în care aceasta facilitează efectuarea de către investitori a analizelor interne cuprinzătoare cu privire la riscul de credit al obligaţiunilor garantate şi garanţiile reale cu care acestea sunt acoperite, precum şi separarea activelor în caz de insolvenţă a emitentului, inclusiv efectele de diminuare ale cadrului juridic naţional specific aferent, în conformitate cu articolul 129 din prezentul regulament şi articolul 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE asupra calităţii generale a creditului a unei obligaţiuni garantate şi implicaţiile sale asupra nivelului de transparenţă de necesar investitorilor şi
c)măsura în care emiterea de obligaţiuni garantate de către o instituţie de credit afectează riscul de credit la care sunt expuşi alţi creditori ai instituţiei emitente.
(3)Până la 31 decembrie 2014, după consultarea ABE, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport din care să reiasă dacă împrumuturile garantate cu aeronave (drepturi de retenţie asupra aeronavelor) şi împrumuturile imobiliare locative acoperite de o garanţie, dar fără a fi acoperite de o ipotecă înregistrată, în anumite condiţii ar trebui considerate active eligibile, în conformitate cu articolul 129.
(4)Până la 31 decembrie 2016, Comisia revizuieşte oportunitatea derogării prevăzute la articolul 496 şi, dacă este cazul, oportunitatea extinderii unui tratament similar în cazul altor forme de obligaţiuni garantate. Ţinând cont de această revizuire, Comisia poate, dacă este cazul, să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 462 pentru a permanentiza respectiva derogare sau să prezinte propuneri legislative de extindere a derogării la alte forme de obligaţiuni garantate.
Art. 504: Instrumente de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă
Până la 31 decembrie 2016, pe baza consultărilor cu ABE, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului, împreună cu orice propuneri adecvate, un raport privind necesitatea modificării sau înlăturării tratamentului stabilit la articolul 31.
Art. 504a: Deţinerile de instrumente de pasive eligibile
Până la 28 iunie 2022, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la cuantumurile şi repartizarea deţinerilor de instrumente de pasive eligibile în rândul instituţiilor identificate drept G-SII sau O-SII şi la potenţialele obstacole în calea rezoluţiei şi la riscul de contagiune în ceea ce priveşte deţinerile respective.
Pe baza raportului ABE, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, până la 28 iunie 2023, un raport cu privire la tratamentul adecvat al acestor deţineri care este însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

Art. 505: Revizuirea finanţării agriculturii
(1)Până la 31 decembrie 2030, ABE elaborează un raport privind impactul cerinţelor prezentului regulament asupra finanţării agriculturii, inclusiv privind:
a)caracterul adecvat al unei ponderi de risc specifice pentru cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit, calculată în conformitate cu partea a treia titlul II, pentru expunerile faţă de o întreprindere agricolă;
b)dacă este cazul, criterii justificate din punct de vedere prudenţial pentru aplicarea unei astfel de ponderi de risc specifice, inclusiv practici agricole, precum şi includerea expunerilor în clasa de expuneri faţă de societăţi, în clasa de expuneri de tip retail sau în clasele de expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile;
c)alinierea la Strategia «De la fermă la consumator» prezentată în comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată «O Strategie "De la fermă la consumator" pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos şi ecologic» şi impactul aferent asupra mediului în sensul Regulamentului (UE) 2020/852, în special cu ajutorul indicatorilor colectaţi în Reţeaua de informaţii contabile agricole a Uniunii, indicând punctaje aferente contribuţiilor în ceea ce priveşte:
(i)emisiile nete de gaze cu efect de seră per hectar;
(ii)utilizarea de pesticide şi îngrăşăminte per hectar;
(iii)ratele de eficienţă a mineralelor din sol, inclusiv pentru carbon, amoniac, fosfat şi azot, per hectar;
(iv)eficienţa utilizării apei;
(v)o confirmare a impactului pozitiv asupra indicatorilor menţionaţi la punctele (i)-(iv) de la prezenta literă printr-un logo al Uniunii Europene pentru producţia ecologică menţionat în Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului (*15).
(*15)Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 150, 14.6.2018, p. 1).
(2)Ţinând cont de raportul ABE menţionat la alineatul (1), Comisia prezintă raportul Parlamentului European şi Consiliului. Dacă este cazul, raportul respectiv este însoţit de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea atenuării efectelor negative ale acestuia asupra finanţării agriculturii.
(3)ABE elaborează, de asemenea, până la 31 decembrie 2027, un raport intermediar privind impactul cerinţelor prezentului regulament asupra finanţării agriculturii.

Art. 506: Riscul de credit - asigurarea de credit
Până la 30 iunie 2024, ABE, în strânsă cooperare cu EIOPA, prezintă Comisiei un raport privind eligibilitatea şi utilizarea poliţei de asigurare de credit ca tehnică de diminuare a riscului de credit, inclusiv privind:
(a)adecvarea parametrilor de risc asociaţi menţionaţi în partea a treia titlul II capitolele 3 şi 4;
(b)o analiză a gradului efectiv şi observat de risc al expunerilor la riscul de credit în cazul în care o asigurare de credit a fost recunoscută ca tehnică de diminuare a riscului de credit;
(c)coerenţa dintre cerinţele de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament şi rezultatele analizei prevăzute la literele (a) şi (b).
Pe baza acestui raport, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă, până la 31 decembrie 2024, pentru a modifica tratamentul aplicabil asigurării de credit menţionat în partea a treia titlul II.

Art. 506a: OPC-uri cu un portofoliu suport de obligaţiuni suverane emise de statele membre din zona euro
În strânsă cooperare cu CERS şi ABE, Comisia publică, până la 31 decembrie 2021, un raport în care evaluează dacă sunt necesare modificări ale cadrului de reglementare pentru a promova piaţa şi achiziţiile bancare de expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în OPC-uri cu un portofoliu suport constând exclusiv din obligaţiuni suverane ale statelor membre a căror monedă este euro, ponderea relativă a obligaţiunilor suverane ale fiecărui stat membru în portofoliul total al OPC-ului fiind egală cu ponderea relativă a contribuţiei fiecărui stat membru la capitalul BCE.
Art. 506b: Securitizări de NPE
(1)ABE monitorizează aplicarea articolului 269a şi evaluează tratamentul în materie de capital reglementat al securitizărilor de NPE, ţinând seama de situaţia pieţei de NPE, în general, şi de situaţia pieţei securitizărilor de NPE, în special, şi prezintă un raport privind constatările adresat Comisiei până la 10 octombrie 2022.
(2)Până la 10 aprilie 2023, pe baza raportului ABE menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului cu privire la aplicarea articolului 269a. Raportul Comisiei este însoţit, după caz, de o propunere legislativă.

Art. 506c: Riscul de credit - interacţiunea dintre reducerile fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi parametrii de risc de credit
Până la 31 decembrie 2026, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la coerenţa dintre măsurarea actuală a riscului de credit şi parametrii individuali ai riscului de credit, cu privire la tratamentul oricăror ajustări în scopul calculării deficitului conform IRB sau al excedentului conform IRB, astfel cum se menţionează la articolul 159, precum şi cu privire la coerenţa acestui tratament cu determinarea valorii expunerii în conformitate cu articolul 166 şi cu estimarea LGD.
Raportul respectiv ia în considerare cea mai mare pierdere economică posibilă care rezultă dintr-un eveniment de nerambursare, precum şi acoperirea sa realizată în ceea ce priveşte reducerile fondurilor proprii de nivel 1 de bază, ţinând seama de orice reduceri contabile ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază, inclusiv rezultate din pierderi de credit aşteptate sau din ajustări la valoarea justă, precum şi de orice discounturi aferente expunerilor primite, precum şi de implicaţiile acestora pentru deducerile reglementare.
Art. 506d: Tratamentul prudenţial al securitizării
(1)Până la 31 decembrie 2026, ABE, în strânsă colaborare cu ESMA, prezintă Comisiei un raport cu privire la tratamentul prudenţial al tranzacţiilor de securitizare, făcând distincţie între diferitele tipuri de securitizări, inclusiv securitizările sintetice, între iniţiatori şi investitori, precum şi între tranzacţiile STS şi cele non-STS.
(2)În special, ABE monitorizează utilizarea dispoziţiei tranzitorii menţionate la articolul 465 alineatul (13) şi evaluează măsura în care aplicarea pragului minim privind cerinţele de capital în cazul expunerilor din securitizare ar afecta reducerea de capital obţinută de instituţiile iniţiatoare în tranzacţii pentru care a fost recunoscut un transfer semnificativ al riscului, ar reduce în mod excesiv sensibilitatea la risc şi ar afecta viabilitatea economică a noilor tranzacţii de securitizare. În astfel de cazuri de reducere a sensibilităţilor la risc, ABE poate lua în considerare posibilitatea de a propune o recalibrare în sens descendent a factorilor de nonneutralitate pentru tranzacţiile pentru care a fost recunoscut un transfer semnificativ al riscului. ABE evaluează, de asemenea, caracterul adecvat al factorilor de nonneutralitate atât în cadrul SEC-SA, cât şi în cadrul SEC-IRBA, ţinând seama de performanţele anterioare în materie de credit ale tranzacţiilor de securitizare din Uniune şi de nivelul redus al riscurilor de model şi al celor aferente serviciilor de agent ale cadrului de securitizare.
(3)Pe baza raportului menţionat la alineatul (1) şi ţinând seama de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
Art. 506e: Recunoaşterea protecţiei nefinanţate a creditului cu aplicarea unui plafon sau a unui prag
(1)Până la 10 iulie 2026, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la:
a)condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească garanţiile care implică plafoane sau praguri stabilite la nivelul unui portofoliu de expuneri («garanţii de portofoliu») pentru a se califica drept securitizare;
b)tratamentul în materie de reglementare aplicabil în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 4 garanţiilor de portofoliu în cazul în care acestea nu se califică drept securitizare;
c)aplicarea cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 5 din prezentul regulament şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 pentru garanţiile de portofoliu în cazul în care garanţiile respective se califică drept securitizare;
d)aplicarea articolului 234 pentru garanţiile unice care conduc la segmentarea pe tranşe.
(2)În raportul menţionat la alineatul (1), ABE evaluează în special următoarele:
a)în ceea ce priveşte alineatul (1) litera (a), condiţiile în care garanţiile de portofoliu generează un transfer de risc segmentat pe tranşe;
b)în ceea ce priveşte alineatul (1) litera (b):
(i)criteriile de eligibilitate relevante aferente garanţiilor de portofoliu în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 4;
(ii)aplicarea cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 4;
c)în ceea ce priveşte alineatul (1) litera (d), aplicarea cerinţelor prevăzute în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 şi în partea a treia titlul II capitolul 5 din prezentul regulament.
Pe baza acestui raport, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
Art. 506f: Tratamentul prudenţial al operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare
Până la 10 iulie 2026, ABE prezintă Comisiei un raport privind impactul noului cadru pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare în ceea ce priveşte cerinţele de fonduri proprii aferente operaţiunilor corespunzătoare de finanţare prin instrumente financiare care, prin natura lor, sunt activităţi pe termen foarte scurt, cu un accent deosebit pe posibilul impact al acestui cadru asupra pieţelor datoriei suverane în ceea ce priveşte capacitatea de formare a pieţei şi costurile.
ABE evaluează dacă este oportună o recalibrare a ponderilor de risc conexe în cadrul abordării standardizate, având în vedere riscurile conexe în ceea ce priveşte scadenţele pe termen scurt, în special pentru scadenţele reziduale mai mici de un an.
Pe baza acestui raport, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
*) articolele 506e şi 506f din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 9 iulie 2024

Art. 507: Expuneri mari
(1)ABE monitorizează utilizarea derogărilor prevăzute la articolul 390 alineatul (6) litera (b) şi la articolul 400 alineatul (1) literele (f)-(m) şi alineatul (2) literele (a), (c)-(g), (i), (j) şi (k) şi prezintă Comisiei, până la 28 iunie 2021, un raport care evaluează impactul cantitativ pe care l-ar avea eliminarea acestor derogări sau stabilirea unei limite privind utilizarea lor. Raportul respectiv evaluează, în special, pentru fiecare dintre derogările prevăzute la articolele respective:
a)numărul de expuneri mari care fac obiectul derogărilor în fiecare stat membru;
b)numărul de instituţii care recurg la derogare în fiecare stat membru;
c)valoarea totală a expunerilor care fac obiectul derogărilor în fiecare stat membru.
(2)Până la 31 decembrie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la aplicarea derogărilor menţionate la articolul 390 alineatul (4) şi la articolul 401 alineatul (2) privind metodele de calculare a valorii expunerii operaţiunilor de finanţare prin titluri de valoare, în special la necesitatea de a lua în considerare modificările standardelor internaţionale care stabilesc metodele acestui calcul.

Art. 508: Nivel de aplicare
(1)Până la 31 decembrie 2014, Comisia efectuează o analiză şi elaborează un raport privind aplicarea părţii întâi titlul II şi a articolului 113 alineatele (6) şi (7) şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
(2)[textul din Art. 508, alin. (2) din partea X, titlul II a fost abrogat la 26-iun-2021 de Art. 62, punctul 34. din partea IX, titlul III din Regulamentul 2033/27-nov-2019]
(3)[textul din Art. 508, alin. (3) din partea X, titlul II a fost abrogat la 26-iun-2021 de Art. 62, punctul 34. din partea IX, titlul III din Regulamentul 2033/27-nov-2019]
Art. 509: Cerinţe de lichiditate
(1)ABE monitorizează şi evaluează rapoartele elaborate în conformitate cu articolul 415 alineatul (1), pe monede şi pe diverse modele de afaceri. După ce s-a consultat în prealabil cu CERS, cu utilizatorii finali nefinanciari, sectorul bancar, autorităţile competente şi băncile centrale din cadrul SEBC, ABE transmite Comisiei anual şi pentru prima dată până la 31 decembrie 2013, un raport din care să reiasă dacă specificarea cerinţei generale de acoperire a necesarului de lichiditate de la partea a şasea, bazată pe elementele care urmează să fie raportate în conformitate cu partea a şasea titlul II şi cu anexa III, considerate individual sau cumulativ, ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra activităţii şi profilului de risc al instituţiilor stabilite în Uniune sau asupra stabilităţii şi funcţionării ordonate a pieţelor financiare ori asupra economiei şi asupra stabilităţii ofertei de credite bancare, cu accent special pe creditarea IMM- urilor şi pe finanţarea comerţului, inclusiv creditarea vizată de schemele oficiale de asigurare a creditelor de export.
Raportul menţionat la primul paragraf ţine seama pe deplin de evoluţiile pieţei şi de evoluţiile cadrului de reglementare internaţional, precum şi de interacţiunea cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate cu alte cerinţe prudenţiale în temeiul prezentului regulament, cum ar fi indicatorii de adecvare a capitalului la risc astfel cum este menţionat la articolul 92 şi indicatorul efectului de levier.
Parlamentului European şi Consiliului au oportunitatea de a-şi exprima opiniile cu privire la raportul menţionat la primul paragraf.
(2)ABE evaluează în raportul menţionat la alineatul (1) în special următoarele:
a)asigurarea unor mecanisme de limitare a valorii intrărilor de lichidităţi, mai ales în vederea determinării unui plafon adecvat al intrărilor şi a condiţiilor pentru aplicarea acestuia, ţinând cont de diferite modele de afaceri, inclusiv finanţarea de tip pass through, factoringul, leasingul, obligaţiunile garantate, ipotecile, emiterea de obligaţiuni garantate, precum şi a măsurii în care acest plafon ar trebui să fie modificat sau înlăturat pentru a ţine cont de specificităţile finanţării specializate;
b)calibrarea intrărilor şi ieşirilor menţionate în partea a şasea titlul II, în special în temeiul articolului 422 alineatul (7) şi al articolului 425 alineatul (2);
c)asigurarea unor mecanisme care limitează acoperirea cerinţelor de lichiditate cu anumite categorii de active lichide; evaluând în special ponderea minimă adecvată a activelor lichide menţionate la articolul 416 alineatul (1) literele (a)- (c) din totalul activelor lichide, testând un prag de 60 % şi ţinând cont de evoluţiile cadrului de reglementare internaţional. Activele datorate şi care trebuie restituite sau plătite în termen de 30 de zile calendaristice nu ar trebui să se ia în considerare la calcularea limitei, cu excepţia cazului în care activele au fost obţinute pe baza unor garanţii reale care se încadrează, de asemenea, la articolul 416 alineatul (1) literele (a)-(c);
d)asigurarea unor rate specifice mai mici pentru ieşiri şi/sau mai mari pentru intrări de lichiditate aferente fluxurilor intragrup, precizând în ce condiţii astfel de rate specifice pentru intrări sau ieşiri ar fi justificate din punct de vedere prudenţial şi stabilind configuraţia la nivel înalt a unei metodologii ce recurge la criterii şi parametri obiectivi pentru a determina niveluri specifice de intrări şi ieşiri între instituţie şi contraparte, atunci când acestea nu sunt stabilite în acelaşi stat membru;
e)calibrarea ratelor de trageri aplicabile facilităţilor de credit şi lichiditate angajate neutilizate care intră în domeniul de aplicare al articolului 424 alineatele (3) şi (5). În special, ABE testează o rată de tragere de 100 %;
f)definirea depozitului retail astfel cum este menţionat la articolul 411 punctul 2, în special caracterul adecvat al introducerii unui prag privind depozitele persoanelor fizice;
g)necesitatea introducerii unei noi categorii de depozit retail cu ieşiri mai scăzute, ţinând cont de caracteristicile specifice ale acestor depozite care ar putea să justifice o rată mai scăzută a ieşirilor şi ţinând cont de evoluţiile internaţionale;
h)derogările de la cerinţele privind componenţa activelor lichide pe care instituţiile vor trebui să le deţină, în cazul în care nevoile colective justificate de active lichide ale instituţiilor, într-o anumită monedă, depăşesc activele lichide disponibile respective, precum şi condiţiile al căror obiect ar trebui să îl facă astfel de derogări;
i)definirea produselor financiare care respectă Shari'ah ca alternativă la activele care s-ar califica drept active lichide în sensul articolului 416, pentru utilizarea acestora de către bănci care respectă Shari'ah;
j)definirea circumstanţelor de criză, inclusiv a principiilor pentru utilizarea stocului de active lichide şi a reacţiilor de supraveghere necesare în temeiul cărora instituţiile şi-ar putea utiliza activele lichide pentru a respecta ieşirile de lichidităţi, precum şi a modalităţii de abordare a neconformării;
k)definirea relaţiei operaţionale de durată pentru clienţii care nu sunt clienţi financiari menţionată la articolul 422 alineatul (3) litera (c);
l)calibrarea ratei de retragere aplicabile serviciilor de bancă corespondentă şi de tip prime brokerage menţionate la articolul 422 alineatul (4) primul paragraf;
m)mecanisme pentru păstrarea drepturilor obţinute în materie de obligaţiuni garantate guvernamental, emise instituţiilor de credit în cadrul unor măsuri de sprijin publice, cu aprobarea de către Uniune a ajutorului de stat, precum obligaţiunile emise de Agenţia naţională de administrare a activelor (NAMA) din Irlanda şi de Societatea spaniolă de administrare a activelor din Spania, menite să elimine activele problematice din bilanţurile instituţiilor de credit, drept active cu un nivel extrem de ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului, până cel târziu în decembrie 2023.
(3)Până la 31 decembrie 2013, după consultarea AEVMP şi BCE, ABE transmite Comisiei un raport privind definiţiile uniforme adecvate pentru nivelul ridicat şi extrem de ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului în cazul activelor transferabile în sensul articolul 416 şi ajustările corespunzătoare pentru activele care s-ar califica drept active lichide în sensul articolului 416, cu excepţia activelor menţionate la articolul 416 alineatul (1) literele (a)-(c).
Parlamentului European şi Consiliului trebuie să li se dea oportunitatea de a-şi exprima opiniile cu privire la raportul respectiv.
Raportul menţionat la primul paragraf ia, de asemenea, în considerare:
a)alte categorii de active, în special titluri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative cu un nivel ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului,
b)alte categorii de credite sau titluri de valoare eligibile la banca centrală, de exemplu obligaţiuni şi titluri pe termen scurt emise de administraţii locale, şi
c)alte active, care nu sunt eligibile la banca centrală dar sunt tranzacţionabile, cum ar fi titlurile de capital cotate la o bursă recunoscută, aurul, instrumentele de capital legate de indici principali, obligaţiunile garantate - guaranteed bonds, covered bonds -, obligaţiunile corporative şi fondurile bazate pe activele menţionate.
(4)Raportul menţionat la alineatul (3) examinează dacă şi în ce măsură facilităţile de credit stand-by menţionate la articolul 416 alineatul (1) litera (e) ar trebui să fie incluse în calitate de active lichide ţinând cont de evoluţiile internaţionale şi de specificul european, inclusiv de modul în care se execută politica monetară în Uniune.
ABE verifică în special caracterul adecvat al criteriilor de mai jos şi nivelurile corespunzătoare ale definiţiilor:
a)volumul minim de tranzacţionare al activelor;
b)volumul minim în circulaţie al activelor;
c)informaţii transparente privind stabilirea preţurilor - pricing - şi de post-tranzacţionare;
d)nivelurile de calitate a creditului menţionate în partea a treia titlul II capitolul 2;
e)istoricul cert al stabilităţii preţurilor;
f)volumul mediu tranzacţionat şi valoarea medie a tranzacţiilor;
g)marja maximă dintre preţurile de cumpărare şi cele de vânzare;
h)timpul rămas până la scadenţă;
i)rata minimă a cifrei de afaceri.
(5)Până la 31 ianuarie 2014, ABE raportează, în plus, cu privire la următoarele:
a)definiţii uniforme ale nivelului ridicat şi extrem de ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului;
b)posibilele consecinţe nedorite ale definiţiei activelor lichide asupra derulării operaţiunilor de politică monetară şi măsura în care:
(i)o listă de active lichide separată de lista activelor eligibile la banca centrală poate stimula instituţiile să prezinte active eligibile care nu sunt incluse în definiţia activelor lichide în operaţiunile de refinanţare;
(ii)reglementarea lichidităţii poate descuraja instituţiile să acorde sau să contracteze împrumuturi pe pieţele monetare negarantate şi dacă acest lucru ar putea produce dubii cu privire la rolul EONIA în implementarea politicii monetare;
(iii)introducerea cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate poate face mai dificilă asigurarea stabilităţii preţurilor de către băncile centrale, utilizând instrumentele şi cadrul de politică monetară existente.
c)cerinţele operaţionale pentru deţinerile de active lichide, menţionate la articolul 417 literele (b)-(f), în conformitate cu evoluţiile cadrului de reglementare internaţional.
Art. 510: Cerinţe de finanţare stabilă netă
(1)Până la 31 decembrie 2015, ABE transmite Comisiei, pe baza elementelor care trebuie să fie raportate în conformitate cu partea a şasea titlul III, un raport cu privire la posibilitatea şi modul în care s-ar putea asigura o utilizare de surse stabile de finanţare de către instituţii, inclusiv o evaluare a impactului asupra activităţii şi profilului de risc al instituţiilor stabilite în Uniune sau asupra pieţelor financiare ori asupra economiei şi asupra activităţii de creditare bancară, cu un accent special pe acordarea de credite IMM-urilor şi pe finanţarea comerţului, inclusiv creditarea vizată de schemele oficiale de asigurare a creditelor de export şi de modele de finanţare de tip pass through, inclusiv credite ipotecare finanţate în mod echivalent. În mod special, ABE analizează impactul surselor stabile de finanţare asupra structurilor de refinanţare ale diferitelor modele bancare din Uniune.
(2)Până la 31 decembrie 2015, ABE transmite Comisiei, de asemenea, pe baza elementelor care trebuie să fie raportate în conformitate cu partea a şasea titlul III şi în conformitate cu formatele de raportare uniforme menţionate la articolul 415 alineatul (3) litera (a), precum şi după consultarea CERS, un raport privind metodologiile de determinare a cuantumului finanţării stabile disponibile instituţiilor şi a celei necesare acestora şi privind definiţiile uniforme adecvate pentru calcularea acestei cerinţe de finanţare stabilă netă, examinând mai ales următoarele:
a)categoriile şi ponderile aplicate surselor de finanţare stabilă menţionate la articolul 4274 alineatul (1);
b)categoriile şi ponderile aplicate pentru a determina cerinţa de finanţare stabilă menţionată la articolul 428 alineatul (1);
c)metodologiile trebuie să prevadă stimulente şi constrângeri, după caz, pentru a încuraja o finanţare mai stabilă pe termen lung a activelor, a activităţilor, a investiţiilor şi a finanţării instituţiilor;
d)necesitatea elaborării de diferite metodologii pentru diferite tipuri de instituţii.
(3)Până la 31 decembrie 2016, după caz şi ţinând cont de rapoartele menţionate la alineatele (1) şi (2) şi ţinând cont pe deplin de diversitatea sectorului bancar din Uniune, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere legislativă privind modul de asigurare a utilizării de către instituţii a unor surse stabile de finanţare.
(4)ABE monitorizează cuantumul finanţării stabile obligatorii care acoperă riscul de finanţare legat de contractele derivate enumerate în anexa II şi de instrumentele financiare derivate de credit în orizontul de timp de un an al indicatorului de finanţare stabilă netă, în special riscul viitor de finanţare aferent respectivelor contracte derivate prevăzute la articolul 428s alineatul (2) şi articolul 428at alineatul (2) şi prezintă Comisiei, până la 28 iunie 2024, un raport cu privire la oportunitatea de a adopta un factor mai mare de finanţare stabilă necesară sau o măsură mai sensibilă la risc. Raportul respectiv evaluează cel puţin:
a)dacă este oportun să se facă distincţie între contractele cu instrumente financiare derivate în marjă şi în afara marjei;
b)dacă este oportun să se elimine, să se mărească sau să se înlocuiască cerinţa prevăzută la articolul 428s alineatul (2) şi articolul 428at alineatul (2);
c)dacă este oportun să se modifice mai pe larg tratamentul contractelor derivate atunci când se calculează indicatorul de finanţare stabilă netă, astfel cum este prevăzut la articolul 428d, articolul 428k alineatul (4), articolul 428s alineatul (2), articolul 428ag literele (a) şi (b), articolul 428ah alineatul (2), articolul 428al alineatul (4), articolul 428at alineatul (2), articolul 428ay literele (a) şi (b) şi articolul 428az alineatul (2), pentru a reflecta mai bine riscul de finanţare aferent acestor contracte în orizontul de timp de un an al indicatorului de finanţare stabilă netă;
d)impactul modificărilor propuse asupra cuantumului finanţării stabile obligatorii pentru contractele derivate ale instituţiilor.
(5)Dacă standardele internaţionale afectează tratamentul contractelor derivate enumerate în anexa II şi instrumentele financiare derivate de credit pentru calcularea indicatorului de finanţare stabilă netă, Comisia prezintă, dacă este cazul şi ţinând seama de raportul menţionat la alineatul (4), de modificările respective ale standardelor internaţionale şi de diversitatea sectorului bancar din Uniune, o propunere legislativă Parlamentului European şi Consiliului cu privire la felul în care se pot modifica dispoziţiile privind tratamentul contractelor derivate enumerate în anexa II şi al instrumentelor financiare derivate de credit pentru calcularea indicatorului de finanţare stabilă netă prevăzut în partea a şasea titlul IV pentru a ţine mai bine seama de riscul de finanţare aferent tranzacţiilor respective.
(6)ABE monitorizează cuantumul finanţării stabile necesare pentru a acoperi riscul de finanţare aferent operaţiunilor de finanţare prin titluri de valoare, inclusiv activelor primite sau furnizate în operaţiunile respective, precum şi cel aferent tranzacţiilor negarantate realizate cu clienţi financiari, atunci când tranzacţiile respective au o scadenţă reziduală mai mică de şase luni. ABE prezintă Comisiei, până la 31 ianuarie 2029 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, un raport privind caracterul adecvat al respectivei cerinţe de finanţare stabilă. Ţinând seama de evoluţiile internaţionale şi de tratamentul normativ al tranzacţiilor similare din alte jurisdicţii, în rapoartele respective se evaluează cel puţin:
a)oportunitatea aplicării unor factori de finanţare stabilă mai ridicaţi sau mai scăzuţi pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare realizate cu clienţi financiari şi pentru tranzacţiile negarantate cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni realizate cu clienţi financiari, pentru a ţine mai bine seama de riscul de finanţare aferent acestora în orizontul de timp de un an al indicatorului de finanţare stabilă netă şi de eventualele efecte de contagiune între clienţi financiari;
b)oportunitatea aplicării tratamentului prevăzut la articolul 428r alineatul (1) litera (g) pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare cu titluri de valoare garantate cu alte tipuri de active;
c)oportunitatea aplicării unor factori de finanţare stabilă pentru elementele extrabilanţiere utilizate în operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare ca alternativă la tratamentul prevăzut la articolul 428p alineatul (5);
d)caracterul adecvat al tratamentului asimetric aplicat, pe de o parte, datoriilor cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni furnizate de clienţi financiari care fac obiectul unui factor de finanţare stabilă disponibilă de 0 % în conformitate cu articolul 428k alineatul (3) litera (c) şi, pe de altă parte, activelor care rezultă din tranzacţii cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni cu clienţi financiari care fac obiectul unui factor de finanţare stabilă necesară de 0 %, 5 % sau 10 % în conformitate cu articolul 428r alineatul (1) litera (g), cu articolul 428s alineatul (1) litera (b) şi cu articolul 428v litera (a);

e)impactul introducerii unor factori de finanţare stabilă necesară mai ridicaţi sau mai scăzuţi pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare, în special pentru cele cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni realizate cu clienţi financiari, asupra:
(i)structurii preţurilor operaţiunilor respective; şi
(ii)asupra lichidităţii pe piaţă a activelor primite ca garanţii reale în operaţiunile respective, în special a obligaţiunilor suverane şi corporative;

f)impactul modificărilor propuse asupra cuantumului finanţării stabile obligatorii pentru respectivele operaţiuni ale instituţiilor, în special pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni realizate cu clienţi financiari, în cazul în care în cadrul operaţiunilor respective se primesc obligaţiuni suverane ca garanţii reale.
(7)[textul din Art. 510, alin. (7) din partea X, titlul II a fost abrogat la 29-iun-2025 de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 1215/17-iun-2025]
(8)[textul din Art. 510, alin. (8) din partea X, titlul II a fost abrogat la 29-iun-2025 de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 1215/17-iun-2025]
(9)ABE monitorizează cuantumul finanţării stabile necesare pentru acoperirea riscului de finanţare legat de deţinerile de titluri de valoare ale instituţiilor ce au scopul de a acoperi contractele derivate. ABE prezintă, până la 28 iunie 2023, un raport cu privire la caracterul adecvat al tratamentului. Raportul respectiv evaluează cel puţin:
a)impactul posibil al tratamentului asupra capacităţii investitorilor de a obţine expunere la active şi impactul tratamentului asupra ofertei de credite în cadrul uniunii pieţelor de capital;
b)oportunitatea de a aplica cerinţe de finanţare stabilă ajustate pentru titlurile de valoare deţinute în vederea acoperirii instrumentelor derivate care sunt finanţate, integral sau parţial, prin marja iniţială;
c)oportunitatea de a aplica cerinţe de finanţare stabilă ajustate pentru titlurile de valoare care sunt deţinute în vederea acoperirii instrumentelor derivate care nu sunt finanţate prin marja iniţială.
(10)Până la 28 iunie 2023 sau în termen de un an după agrearea standardelor internaţionale elaborate de BCBS, luându-se în considerare evenimentul care survine mai întâi, Comisia prezintă, dacă este cazul şi ţinând seama de raportul menţionat la alineatul (9), de standardele internaţionale elaborate de BCBS, de diversitatea sectorului bancar din Uniune şi de obiectivele uniunii pieţelor de capital, o propunere legislativă Parlamentului European şi Consiliului cu privire la modalităţile de modificare a dispoziţiilor privind tratamentul deţinerilor de titluri de valoare ale instituţiilor ce au scopul de a acoperi contractele derivate pentru calcularea indicatorului de finanţare stabilă netă prevăzut în partea a şasea titlul IV, în cazul în care consideră că acest lucru este adecvat având în vedere impactul tratamentului existent asupra indicatorului de finanţare stabilă netă al instituţiilor şi pentru a ţine mai bine seama de riscul de finanţare aferent tranzacţiilor respective.
(11)ABE evaluează dacă ar fi justificată reducerea factorului de finanţare stabilă necesară în ceea ce priveşte activele utilizate pentru furnizarea de servicii de compensare şi decontare pentru metale preţioase precum aurul, argintul, platina şi paladiul sau activele utilizate pentru asigurarea finanţării tranzacţiilor cu metale preţioase precum aurul, argintul, platina şi paladiul, cu un termen de cel mult 180 de zile. ABE prezintă Comisiei raportul său până la 28 iunie 2021.

Art. 511: Efectul de levier
(1)Până la 31 decembrie 2020, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului pentru a se stabili dacă:
a)este adecvat să se introducă o cerinţă de majorare a indicatorului efectului de levier pentru O-SII; şi
b)definirea şi calcularea indicatorului de măsurare a expunerii totale menţionat la articolul 429 alineatul (4), inclusiv tratamentul rezervelor băncii centrale, sunt adecvate.
(2)În sensul raportului menţionat la alineatul (1), Comisia ţine seama de evoluţiile la nivel internaţional şi de standardele convenite la nivel internaţional. După caz, raportul respectiv este însoţit de o propunere legislativă.

Art. 512: Expuneri la riscul de credit transferat
Până la 31 decembrie 2014, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport privind aplicarea şi eficacitatea dispoziţiilor din partea a cincea ţinând seama de evoluţiile pieţei internaţionale.
Art. 513: Reglementări macroprudenţiale
(1)Până la 30 iunie 2022 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia, după consultarea CERS şi ABE, evaluează dacă reglementările macroprudenţiale cuprinse în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE sunt suficiente pentru a reduce riscul sistemic în sectoarele, regiunile şi statele membre, evaluând inclusiv:
a)dacă actualele instrumente macroprudenţiale din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE sunt eficace, eficiente şi transparente;
b)dacă sfera de aplicare şi eventualele grade de suprapunere între diferitele instrumente macroprudenţiale care vizează riscuri similare din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE sunt adecvate şi, dacă este cazul, propune noi reglementări macroprudenţiale;
c)modul în care standardele convenite la nivel internaţional pentru instituţiile sistemice interacţionează cu dispoziţiile din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE şi, dacă este cazul, propune noi reguli, ţinând seama de standardele convenite la nivel internaţional respective;
d)dacă la instrumentele macroprudenţiale prevăzute în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE ar trebui adăugate şi alte tipuri de instrumente, cum ar fi instrumentele bazate pe debitori, pentru a completa instrumentele bazate pe capital şi pentru a permite utilizarea armonizată a instrumentelor în cadrul pieţei interne; evaluarea ar trebui să ia în considerare dacă definiţiile armonizate ale instrumentelor respective şi raportarea datelor respective la nivelul Uniunii reprezintă o condiţie prealabilă pentru introducerea unor astfel de instrumente;
e)dacă cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, după cum este menţionată la articolul 92 alineatul (1a), ar trebui să fie extinsă pentru a include alte instituţii de importanţă sistemică decât G-SII, dacă pentru acesta calibrarea ar trebui să fie diferită faţă de calibrarea pentru G-SII şi dacă respectiva calibrare ar trebui să depindă de nivelul de importanţă sistemică a instituţiei;
f)dacă reciprocitatea în prezent voluntară a măsurilor macroprudenţiale ar trebui să devină obligatorie şi dacă actualul cadru CERS pentru reciprocitatea voluntară reprezintă o bază adecvată în acest sens;
g)modul în care autorităţile macroprudenţiale relevante de la nivelul Uniunii şi naţionale pot fi mandatate cu instrumente de abordare a noilor riscuri sistemice emergente generate de expunerile instituţiilor de credit la sectorul nebancar, în special de pieţele de tranzacţii cu instrumente financiare derivate şi de operaţiuni de finanţare prin titluri de valoare, de sectorul gestionării activelor şi de sectorul asigurărilor.
(2)Până la 31 decembrie 2022 şi, ulterior, o dată la cinci ani, pe baza consultărilor cu CERS şi ABE, Comisia elaborează un raport privind evaluarea menţionată la alineatul (1) destinat Parlamentului European şi Consiliului, însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

Art. 514: Metoda de calculare a valorii expunerii pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate
(1)Până la 28 iunie 2023, ABE prezintă Comisiei un raport referitor la impactul şi calibrarea relativă a abordărilor descrise în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunile 3, 4 şi 5 folosite pentru a calcula valoarea expunerii pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate.
(2)Pe baza raportului ABE menţionat la alineatul (1) şi ţinând seama în mod corespunzător de punerea în aplicare în ţările terţe a standardelor convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă în vederea modificării abordărilor prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunile 3, 4 şi 5.

Art. 515: Monitorizare şi evaluare
(1)Împreună cu AEVMP, ABE redactează până la 28 iunie 2014 un raport privind aplicarea prezentului regulament cu obligaţiile înrudite ce revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, mai ales în ceea ce priveşte instituţiile ce operează o CPC, pentru a evita duplicarea cerinţelor pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate şi pentru a evita astfel un risc de reglementare crescut şi costuri crescute în materie de supraveghere pentru autorităţile competente.
(2)ABE monitorizează şi evaluează aplicarea dispoziţiilor în materie de cerinţe privind fondurile proprii pentru expuneri faţă de o CPC, aşa cum se prevede la partea a treia, titlul II, capitolul 6, secţiunea 9. Până la 1 ianuarie 2015, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la impactul şi eficacitatea respectivelor dispoziţii.
(3)Până la 31 decembrie 2016, Comisia analizează şi întocmeşte un raport privind reconcilierea prezentului regulament cu obligaţiile aferente în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cerinţele de fonduri proprii aşa cum sunt prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 9 şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 516: Finanţarea pe termen lung
Până la 31 decembrie 2015, Comisia raportează cu privire la impactul prezentului regulament asupra stimulării investiţiilor pe termen lung în infrastructuri generatoare de creştere economică.
Art. 517: Definiţia capitalului eligibil
Până la 31 decembrie 2014, Comisia efectuează o analiză şi elaborează un raport privind caracterul adecvat al definiţiei capitalului eligibil utilizate în sensul părţii a doua titlul III şi al părţii a patra şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 518: Analiza instrumentelor de capital care pot fi amortizate sau convertite în momentul în care instituţia devine neviabilă
Până la 31 decembrie 2015, Comisia analizează şi raportează cu privire la oportunitatea includerii în prezentul regulament a unei cerinţe conform căreia valoarea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 să trebuiască să fie redusă în eventualitatea declarării unei instituţii drept neviabile. Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului raportul său, însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 518a: Revizuirea dispoziţiilor privind clauzele de tipul «cross-default»
Până la 28 iunie 2022, Comisia analizează şi evaluează dacă este oportună cerinţa ca pasivele eligibile să poată fi recapitalizate intern fără ca aceasta să conducă la aplicarea clauzelor de tipul «cross-default» în alte contracte, pentru a se consolida cât mai mult posibil eficacitatea instrumentului de recapitalizare internă şi a se stabili dacă nu ar trebui introdusă o clauză de tipul «no-cross-default» referitoare la pasivele eligibile în termenii sau contractele care reglementează alte pasive. Dacă este cazul, analiza şi evaluarea sunt însoţite de o propunere legislativă.

Art. 518b: Raportarea privind depăşirile şi competenţele de supraveghere pentru limitarea distribuirilor
Până la 31 decembrie 2021, Comisia raportează Parlamentului European şi Consiliului dacă anumite circumstanţe excepţionale care declanşează perturbări economice grave în buna funcţionare şi integritatea pieţelor financiare justifică următoarele:
a)în astfel de perioade, permisiunea ca autorităţile competente să excludă din modelele interne de risc de piaţă ale instituţiilor depăşirile care nu rezultă din deficienţe ale acestor modele;
b)în astfel de perioade, conferirea de competenţe coercitive suplimentare autorităţilor competente pentru a impune restricţii asupra distribuirilor.
Comisia are în vedere măsuri suplimentare, dacă este cazul.

Art. 518c: Revizuirea cadrului privind cerinţele prudenţiale
Până la 31 decembrie 2028, Comisia evaluează situaţia generală a sistemului bancar de pe piaţa unică, în strânsă cooperare cu ABE şi BCE, şi prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la caracterul adecvat al cadrelor de reglementare şi supraveghere ale Uniunii în sectorul bancar.
Raportul respectiv trece în revistă reformele din sectorul bancar care au avut loc după marea criză financiară şi evaluează dacă acestea asigură un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi garantează stabilitatea financiară la nivelul statelor membre, al uniunii bancare şi al Uniunii.
Raportul respectiv ia în considerare, de asemenea, toate dimensiunile uniunii bancare, precum şi punerea în aplicare a pragului minim privind cerinţele de capital ca parte a cerinţelor de capital şi de lichiditate în general. În acest sens, Comisia ia în considerare în mod adecvat declaraţiile şi concluziile corespunzătoare privind uniunea bancară formulate atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliul European.

Art. 519: Deducerea activelor fondului de pensii cu beneficii determinate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
ABE pregăteşte până la 30 iunie 2014 un raport pentru a stabili dacă IAS 19 revizuit, coroborat cu deducerea privind activul net raportat cu titlu de pensii, astfel cum este prezentată la articolul 36 alineatul (1) litera (e), şi cu schimbările în datoriile nete cu titlu de pensii conduc la o volatilitate nejustificată a fondurilor proprii ale instituţiei.
Ţinând cont de raportul ABE, Comisia pregăteşte, până la 31 decembrie 2014, un raport adresat Parlamentului European şi Consiliului cu privire la chestiunea menţionată la primul paragraf, însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă pentru introducerea unui tratament de ajustare a activelor sau datoriilor nete definite raportate cu titlu de pensii la calculul fondurilor proprii.
Art. 519a: Raportare şi revizuire
Până la 1 ianuarie 2022, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului cu privire la aplicarea dispoziţiilor din partea a treia titlul II capitolul 5, prin prisma evoluţiei situaţiei de pe pieţele securitizărilor, inclusiv din perspectivă macroprudenţială şi economică. Dacă este cazul, raportul este însoţit de o propunere legislativă şi evaluează în special următoarele aspecte:
(a)impactul ierarhiei metodelor prevăzute la articolul 254 şi al calculului cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor din securitizare prevăzut la articolele 258-266 asupra activităţilor de emitere şi de investiţii desfăşurate de către instituţii pe pieţele securitizărilor din Uniune;
(b)efectele asupra stabilităţii financiare a Uniunii şi a statelor membre, acordându-se o atenţie deosebită potenţialelor speculaţii pe piaţa imobiliară şi interdependenţei sporite între instituţiile financiare;
(c)măsurile care ar fi necesare pentru a reduce şi a contracara orice efecte negative ale securitizării asupra stabilităţii financiare, menţinând, în acelaşi timp, efectul pozitiv al acesteia asupra finanţării, inclusiv posibila introducere a unei limite maxime de expunere pentru securitizări şi
(d)efectele asupra capacităţii instituţiilor financiare de a asigura un canal sustenabil şi stabil de finanţare a economiei reale, acordându-se o atenţie deosebită IMM-urilor.
Raportul ţine seama, de asemenea, de evoluţiile în materie de reglementare din cadrul forurilor internaţionale, în special de cele referitoare la standardele internaţionale privind securitizarea.

e)modul în care criteriile de sustenabilitate ecologică ar putea fi integrate în cadrul de securitizare, inclusiv pentru expunerile din securitizări de NPE.

Art. 519b: Cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de piaţă
(1)Până la 30 septembrie 2019, ABE prezintă un raport referitor la impactul asupra instituţiilor în Uniune al standardelor internaţionale pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă.
(2)Până la 30 iunie 2020, Comisia, ţinând seama de rezultatele raportului menţionat la alineatul (1) şi de standardele internaţionale şi de abordările descrise în partea a treia titlul IV capitolele 1a şi 1b, prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport însoţit de o propunere legislativă, după caz, cu privire la modul de punere în aplicare a standardelor internaţionale asupra cerinţelor de fonduri proprii adecvate pentru riscul de piaţă.

Art. 519c: Instrumentul de conformitate
(1)ABE elaborează un instrument electronic menit să faciliteze conformitatea instituţiilor cu prezentul regulament şi cu Directiva 2013/36/UE, precum şi cu standardele tehnice de reglementare, standardele tehnice de punere în aplicare, ghidurile şi modelele adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului regulament şi a directivei menţionate.
(2)Instrumentul menţionat la alineatul (1) permite fiecărei instituţii să efectueze cel puţin următoarele sarcini:
a)să identifice rapid dispoziţiile relevante pentru a asigura conformitatea în ceea ce priveşte mărimea şi modelul de afaceri al instituţiei;
b)să urmărească modificările efectuate în actele legislative şi în dispoziţiile de punere în aplicare, în ghidurile şi în modelele aferente.

Art. 519d: Cadrul privind pragurile marjelor minime de ajustare pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare
(1)Până la 10 ianuarie 2027, ABE, în strânsă cooperare cu ESMA, prezintă Comisiei un raport referitor la oportunitatea introducerii în dreptul Uniunii a cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare pentru a aborda posibila acumulare a efectului de levier în afara sectorului bancar.
(2)Raportul menţionat la alineatul (1) ia în considerare toate elementele următoare:
a)nivelul efectului de levier în afara sistemului bancar din Uniune şi măsura în care cadrul privind pragurile marjelor minime de ajustare ar putea reduce acest efect de levier în cazul în care ar deveni excesiv;
b)importanţa operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare deţinute de instituţii din Uniune care fac obiectul cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare, inclusiv defalcarea acelor operaţiuni de finanţare prin instrumente financiare care nu respectă pragurile marjelor minime de ajustare;
c)impactul estimat, pentru instituţiile din Uniune, al cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare în contextul celor două abordări de punere în aplicare recomandate de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, şi anume o reglementare a pieţei sau o cerinţă de fonduri proprii mai punitivă în temeiul prezentului regulament, conform unui scenariu în care instituţiile din Uniune nu ar adapta marjele de ajustare la operaţiunile lor de finanţare prin instrumente financiare pentru a respecta pragurile marjelor minime de ajustare, precum şi impactul estimat al cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare, conform unui scenariu alternativ în care instituţiile din Uniune ar adapta aceste marje de ajustare pentru a respecta pragurile marjelor minime de ajustare;
d)principalii factori care stau la baza acestor impacturi estimate, precum şi potenţialele consecinţe nedorite ale introducerii unui cadru privind pragurile marjelor minime de ajustare asupra funcţionării pieţelor de operaţiuni de finanţare prin instrumente financiare din Uniune;
e)metoda de punere în aplicare care ar fi cea mai eficace pentru a îndeplini obiectivele de reglementare ale cadrului privind pragurile marjelor minime de ajustare, având în vedere consideraţiile menţionate la literele (a)-(d) şi ţinând seama de condiţiile de concurenţă echitabile din sectorul financiar din Uniune.
(3)Pe baza raportului menţionat la alineatul (1) şi ţinând seama în mod corespunzător de recomandarea Consiliului pentru Stabilitate Financiară de a pune în aplicare cadrul privind pragurile marjelor minime de ajustare pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare, precum şi de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 10 ianuarie 2028.
Art. 519e: Riscul operaţional
Până la 10 ianuarie 2028, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la:
(a)utilizarea asigurărilor în contextul calculării cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional;
(b)posibilitatea ca recunoaşterea recuperărilor din asigurări să conducă la un arbitraj de reglementare prin reducerea pierderii anuale din riscul operaţional fără o reducere proporţională a expunerii efective la pierderi operaţionale;
(c)posibilitatea ca recunoaşterea recuperărilor din asigurări să aibă un impact diferit asupra acoperirii adecvate a pierderilor recurente şi a pierderilor potenţiale situate la extremitatea curbei de distribuţie statistică;
(d)disponibilitatea şi calitatea datelor utilizate de instituţii la calcularea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.
Pe baza acestui raport, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 10 ianuarie 2029.
Art. 519f: Proporţionalitatea
ABE elaborează un raport în care evaluează cadrul prudenţial general pentru instituţiile mici şi cu un grad redus de complexitate şi, în special:
(a)evaluează cerinţele respective inclusiv în raport cu grupurile bancare şi cu modele de afaceri specifice;
(b)ia în considerare importanţa instituţiilor mici şi cu un grad redus de complexitate, la nivel de instituţie şi pe regiuni, pentru menţinerea stabilităţii financiare şi a acordării de credite în comunităţile locale.
Atunci când analizează opţiunile de modificare a cadrului prudenţial, ABE se bazează pe principiul general conform căruia eventualele cerinţe simplificate trebuie să fie mai prudente.
ABE prezintă Comisiei raportul respectiv până la 31 decembrie 2027.

Art. 520: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Regulamentul (UE) nr. 648/2012 se modifică după cum urmează:
1.Se introduce următorul capitol în titlul IV:
«- CAPITOLUL 4: Calcule şi raportarea pentru scopul Regulamentului (UE) nr. 575/2013
- Art. 50a: Calculul KCCP
1.Pentru scopul articolului 308 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 Iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii (*), o CPC calculează KCCP astfel cum se specifică la alineatul (2) de la prezentul articol pentru toate contractele şi tranzacţiile pe care le compensează pentru toţi membrii săi compensatori care fac obiectul unui anumit fond de garantare.
(*)OJ L 176, 27.6.2013, p. 1»
2.O CPC calculează capitalul ipotetic (KCCP) după cum urmează:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
EBRMi = valoarea expunerii înaintea diminuării riscului, care este egală cu valoarea expunerii CPC faţă de membrul compensator i provenită din toate contractele şi tranzacţiile cu membrul compensator respectiv calculată fără a lua în considerare garanţia reală furnizată de membrul compensator respectiv;
IMi = marja iniţială furnizată CPC de membrul compensator i;
DFi = contribuţia prefinanţată a membrului compensator i;
RW = o pondere de risc de 20 %;
rata de adecvare a capitalului = 8 %.
Toate valorile din formula de la primul paragraf sunt legate de evaluarea la sfârşitul zilei înainte ca apelul în marjă asupra apelului final în marjă din ziua respectivă să fie schimbat.
3.O CPC efectuează calculul de la alineatul (2) cel puţin trimestrial, sau chiar mai frecvent, dacă autorităţile competente ale membrilor săi compensatori care sunt instituţii îi solicită acest lucru.
4.ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să specifice următoarele în sensul alineatului (3):
a)frecvenţa şi datele calcului prezentat la alineatul (2);
b)situaţiile în care autoritatea competentă a unei instituţii care acţionează ca membru compensator poate solicita frecvenţe de calcul şi de raportare mai mari decât cele menţionate la litera (a).
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 1 ianuarie 2014.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
- Art. 50b: Reguli generale pentru calculul KCCP
Pentru calculul prezentat la articolul 50a alineatul (2), se aplică următoarele:
a)o CPC calculează valoarea expunerilor sale faţă de membrii săi compensatori după cum urmează:
(i)pentru expunerile care derivă din contractele şi tranzacţiile menţionate la articolul 301 alineatul (1) literele (a) şi (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, le calculează în conformitate cu metoda marcării la piaţă prevăzută la articolul 274 din regulamentul menţionat;
(ii)pentru expunerile care derivă din contractele şi tranzacţiile menţionate la articolul 301 alineatul (1) literele (b), (c) şi (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se calculează în conformitate cu metoda extinsă a garanţiilor financiare specificată la articolul 223 din regulamentul respectiv cu ajustările de volatilitate reglementate menţionate la articolele 223 şi 224 din regulamentul menţionat. Nu se aplică excepţia în conformitate cu articolul 285 alineatul (3) din regulamentul menţionat;
(iii)pentru expunerile care derivă din tranzacţiile care nu sunt menţionate la articolul 301 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi care presupun doar risc de decontare, se calculează în conformitate cu partea a treia titlul V din regulamentul respectiv.
b)pentru instituţiile care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 575/2013, seturile de compensare sunt aceleaşi cu cele definite în partea a treia titlul II din regulamentul respectiv.
c)la calculul valorilor menţionate la litera (a), CPC deduce din expunerile sale garanţiile reale furnizate de membrii săi compensatori, reduse în mod corespunzător cu ajustările de volatilitate reglementate, în conformitate cu metoda extinsă a garanţiilor financiare specificată la articolul 224 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
e)dacă o CPC are expuneri faţă de una sau mai multe CPC, aceasta tratează orice astfel de expuneri ca şi când ar fi expuneri faţă de membri compensatori şi include orice marjă sau orice contribuţii prefinanţate primite de la aceste CPC în calculul KCCP;
f)dacă o CPC are un acord contractual cu membrii săi compensatori care îi permite să utilizeze, total sau parţial, marja iniţială primită de la membrii săi compensatori ca şi când aceasta ar reprezenta contribuţii prefinanţate, CPC consideră marja iniţială respectivă ca fiind contribuţie prefinanţată pentru calculul de la alineatul (1), şi nu ca marjă iniţială;
h)la aplicarea metodei marcării la piaţă prezentate la articolul 274 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, o CPC înlocuieşte formula de la articolul 298 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) din regulamentul menţionat cu următoarea formulă:
PCEred = 0.15 x PCEgross + 0.85 x NGR x PCEgross;
unde numărătorul NGR se calculează în conformitate cu articolul 274 alineatul (1) din regulamentul menţionat şi chiar înainte de schimbul marjelor de variaţie la finalul perioadei de decontare, iar numitorul este costul de înlocuire brut;
i)dacă nu poate calcula valoarea NGR stabilită la articolul 298 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, CPC procedează după cum urmează:
(i)notifică membrilor săi compensatori care sunt instituţii şi autorităţilor lor competente incapacitatea sa de a calcula NGR şi motivele pentru care nu poate realiza calculul;
(ii)pentru o perioadă de trei luni, poate utiliza o valoare a NGR de 0,3 pentru a calcula PCEred menţionată la litera (h) de la prezentul articol;
j)dacă, la sfârşitul perioadei specificate la litera (i) punctul (ii), CPC este în continuare incapabilă să calculeze valoarea NGR, aceasta procedează după cum urmează:
(i)încetează să mai calculeze KCCP;
(ii)notifică membrilor săi compensatori care sunt instituţii şi autorităţilor lor competente faptul că a încetat să mai calculeze KCCP;
k)în vederea calculării expunerii viitoare potenţiale pentru opţiuni şi instrumente de tip swaption în conformitate cu metoda marcării la piaţă specificată la articolul 274 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, o CPC înmulţeşte cuantumul noţional al contractului cu valoarea absolută a delta al opţiunii[POZĂ - a se vedea actul modificator-], stabilită la articolul 280 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menţionat;
l)atunci când deţine mai multe fonduri de garantare, CPC efectuează calculul prezentat la articolul 50a alineatul (2) pentru fiecare fond de garantare separat.
- Art. 50c: Raportarea informaţiilor
1.Pentru scopul articolului 308 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, o CPC raportează următoarele informaţii membrilor săi compensatori care sunt instituţii şi autorităţilor competente ale acestora:
a)- capitalul ipotetic (KCCP);
b)suma contribuţiilor prefinanţate (DFCM);
c)suma resurselor sale financiare prefinanţate, pe trebuie să o utilizeze - prin lege sau ca urmare a unui acord contractual cu membrii săi compensatori - pentru a-şi acoperi pierderile generate de intrarea în stare de nerambursare a unuia sau a mai multora dintre membrii săi compensatori, înainte de a utiliza contribuţiile la fondul de garantare ale celorlalţi membri compensatori (DFCCP);
d)numărul total al membrilor săi compensatori (N);
e)factorul de concentrare ([POZĂ - a se vedea actul modificator-]) stabilit la articolul 50d.
Atunci când deţine mai multe fonduri de garantare, CPC raportează informaţiile de la primul paragraf pentru fiecare fond de garantare separat.
2.CPC transmite notificări membrilor săi compensatori care sunt instituţii cel puţin trimestrial, sau chiar mai frecvent, dacă autorităţile competente ale acestor membri compensatori îi solicită acest lucru.
3.ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza următoarele:
a)modelul uniform pentru raportarea specificată la alineatul (1);
b)frecvenţa şi datele raportării specificate la alineatul (2);
c)situaţiile în care autoritatea competentă a unei instituţii care acţionează ca membru compensator poate solicita frecvenţe mai mari de raportare decât cele menţionate la litera (b).
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 1 ianuarie 2014.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
- Art. 50d: Calculul elementelor specifice pe care trebuie să le raporteze CPC
În sensul articolului 50c, se aplică următoarele:
a)dacă normele unei CPC dispun că aceasta utilizează o parte sau toate resursele sale financiare în paralel cu contribuţiile prefinanţate ale membrilor săi compensatori într-un mod care face aceste resurse echivalente cu contribuţiile prefinanţate ale unui membru compensator în ceea ce priveşte modul în care acestea absorb pierderile suportate de CPC în cazul intrării în stare de nerambursare sau în insolvenţă a unuia sau mai multora dintre membrii săi compensatori, CPC adaugă cuantumul corespunzător al acestor resurse la DFCM;
b)dacă normele unei CPC dispun că aceasta utilizează o parte sau toate resursele sale financiare pentru a-şi acoperi pierderile generate de intrarea în stare de nerambursare a unuia sau a mai multora dintre membrii săi compensatori după ce şi-a epuizat fondul de garantare, dar înainte de a solicita contribuţiile angajate contractual ale membrilor săi compensatori, CPC adaugă cuantumul corespunzător al acestor resurse financiare suplimentare ( DFaCCP) la cuantumul total al contribuţiilor prefinanţate (DF) după cum urmează:
DF = DFCPC + DFCM + DFaCCP.
c)o CPC calculează factorul de concentrare ([POZĂ - a se vedea actul modificator-]) în conformitate cu următoarea formulă:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
PCEred,i = cifra redusă corespunzătoare expunerii din credite viitoare potenţiale pentru toate contractele şi tranzacţiile unei CPC cu membrul compensator i;
PCEred,1 = cifra redusă corespunzătoare expunerii din credite viitoare potenţiale pentru toate contractele şi tranzacţiile unei CPC cu membrul compensator care are valoarea PCEred cea mai mare;
PCEred,2 = cifra redusă corespunzătoare expunerii din credite viitoare potenţiale pentru toate contractele şi tranzacţiile unei CPC cu membrul compensator care are cea de a doua valoare PCEred ca mărime;
2.La articolul 11 alineatul (15), litera (b) se elimină.
3.La articolul 89 se introduce următorul alineat:
«(5a)Până la 15 luni de la data intrării în vigoare a ultimului dintre standardele tehnice de reglementare menţionate la articolele 16, 25, 26, 29, 34, 41, 42, 44, 45, 47 şi 49, sau până la adoptarea unei decizii în temeiul articolului 14 din regulamentul respectiv privind autorizarea CPC, luându-se în considerare data cea mai apropiată, CPC respectivă aplică tratamentul specificat la al treilea paragraf de la prezentul alineat.
Până la 15 luni de la data intrării în vigoare a ultimului dintre standardele tehnice de reglementare menţionate la articolele 16, 26, 29, 34, 41, 42, 44, 45, 47 şi 49 sau până la adoptarea unei decizii în temeiul articolului 25 din regulamentul respectiv privind recunoaşterea CPC, luându-se în considerare data cea mai apropiată, CPC respectivă aplică tratamentul specificat la al treilea paragraf de la prezentul alineat.
Până la împlinirea termenelor definite în primele două paragrafe de la prezentul alineat, şi sub rezerva celui de al patrulea paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care o CPC nu are un fond de garantare şi nici de un acord contractual obligatoriu cu membrii săi compensatori care să îi permită să utilizeze, integral sau parţial, marja iniţială primită de la membrii săi compensatori ca şi când aceasta ar reprezenta contribuţii prefinanţate, informaţiile pe care le raportează în conformitate cu articolul 50c alineatul (1) includ cuantumul total al marjei iniţiale primite de la membrii compensatori.
Termenele menţionate la primul şi al doilea paragraf de la prezentul alineat pot fi prelungite cu şase luni în conformitate cu actul de punere în aplicare al Comisiei adoptat în conformitate cu articolul 497 alineatul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.»
Art. 520a: Aplicarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă
Până la 1 ianuarie 2026, instituţiile continuă să aplice partea a treia titlul IV şi cerinţele privind riscul de piaţă prevăzute la articolele 430, 430b, 445 şi 455 din prezentul regulament, în versiunea în vigoare la 8 iulie 2024.