Capitolul 4 - Expuneri mari, cerinţe de fonduri proprii, efect de levier şi pragul Basel I - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL 4:Expuneri mari, cerinţe de fonduri proprii, efect de levier şi pragul Basel I
Art. 493: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile mari
(1)Dispoziţiile privind expunerile mari prevăzute la articolele 387-403 din prezentul regulament nu se aplică firmelor de investiţii a căror activitate principală constă exclusiv în prestarea de servicii de investiţii sau de activităţi legate de instrumentele financiare prevăzute în secţiunea C punctele 5, 6, 7, 9, 10 şi 11 din anexa I la Directiva 2014/65/UE şi cărora Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*) nu li s-a aplicat la 31 decembrie 2006. Această scutire este valabilă până la 31 decembrie 2020 sau până la data intrării în vigoare a oricăror amendamente în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, luându-se în considerare data cea mai apropiată.
(*)Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).
(2)
[textul din Art. 493, alin. (2) din partea X, titlul I, capitolul 4 a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 32., alin. (B) din partea IX, titlul III din Regulamentul 2033/27-nov-2019]
(3)Prin derogare de la articolul 400 alineatele (2) şi (3), pentru o perioadă de tranziţie până la intrarea în vigoare a oricărui act legislativ ca urmare a revizuirii efectuate în conformitate cu articolul 507, dar nu după data de 31 decembrie 2028, statele membre pot excepta în totalitate sau parţial următoarele expuneri de la aplicarea articolului 395 alineatul (1):
a)obligaţiuni garantate, astfel cum sunt menţionate la articolul 129;
b)elemente de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor regionale sau autorităţilor locale din statele membre, în cazul în care creanţele respective ar beneficia de o pondere de risc de 20 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2, precum şi alte expuneri faţă de sau garantate de administraţiile regionale sau autorităţile locale respective, în cazul în care expunerile respective ar beneficia de o pondere de risc de 20 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
c)expuneri, inclusiv participaţii sau alte tipuri de deţineri, asumate de o instituţie faţă de întreprinderea-mamă, faţă de alte filiale ale întreprinderii-mamă respective sau faţă de propriile filiale şi participaţii calificate, în măsura în care întreprinderile respective fac obiectul supravegherii pe bază consolidată, la fel ca instituţia însăşi, în conformitate cu prezentul regulament, cu Directiva 2002/87/CE sau cu standarde echivalente în vigoare într-o ţară terţă; expunerile care nu îndeplinesc criteriile respective sunt considerate expuneri faţă de o parte terţă, indiferent dacă sunt exceptate sau nu de la aplicarea articolului 395 alineatul (1) din prezentul regulament;
d)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri, inclusiv participaţii sau alte tipuri de deţineri, asupra instituţiilor de credit centrale sau regionale cu care instituţia de credit aparţine unei reţele, în conformitate cu dispoziţiile legale sau statutare, şi care sunt responsabile, în temeiul dispoziţiilor respective, de operaţiunile de compensare în numerar din cadrul reţelei respective;
e)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de instituţii de credit, asumate de instituţii de credit, dintre care una funcţionează în mod neconcurenţial şi acordă sau garantează credite în cadrul programelor legislative sau în baza statutului său, pentru promovarea anumitor sectoare ale economiei, care implică o anumită formă de supraveghere şi anumite restricţii din partea administraţiei publice cu privire la utilizarea creditelor, cu condiţia ca respectivele expuneri să rezulte în urma acelor credite care sunt transferate beneficiarilor prin intermediul instituţiilor de credit sau în urma garanţiilor pentru respectivele credite;
f)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de instituţii, cu condiţia ca aceste expuneri să nu constituie fonduri proprii ale acestor instituţii, să aibă scadenţa în ziua lucrătoare următoare şi să nu fie denominate într-o monedă importantă din perspectiva relaţiilor comerciale;
g)elemente de activ care constituie creanţe asupra băncilor centrale sub formă de rezerve minime obligatorii deţinute la aceste bănci centrale şi care sunt denominate în monedele lor naţionale;
h)elemente de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor centrale sub formă de cerinţe statutare de lichiditate deţinute în titluri de stat şi care sunt denominate şi finanţate în monedele lor naţionale, cu condiţia ca, sub rezerva deciziei autorităţii competente, evaluarea de credit a respectivelor administraţii centrale atribuită de o ECAI desemnată să fie cea a unei investiţii cu risc scăzut (investment grade);
i)50 % dintre acreditivele documentare extrabilanţiere din banda 4 şi dintre facilităţile de credit neutilizate extrabilanţiere din banda 3, menţionate în anexa I, cu o scadenţă iniţială de până la un an inclusiv, şi, sub rezerva acordului autorităţilor competente, 80 % dintre garanţii, altele decât garanţiile pentru credite care sunt întemeiate pe un act legislativ sau de reglementare şi pe care schemele de garantare mutuală care au statut de instituţii de credit le acordă membrilor lor;
j)garanţii impuse de lege utilizate în cazul în care un credit ipotecar finanţat prin emiterea de obligaţiuni ipotecare este plătit debitorului ipotecar înainte de înregistrarea finală a ipotecii în registrul cadastral, cu condiţia ca garanţia să nu fie utilizată pentru a reduce riscul la calcularea cuantumu- rilor ponderate la risc ale expunerii;
k)active care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de burse recunoscute.
(4)Prin derogare de la articolul 395 alineatul (1), autorităţile competente pot permite instituţiilor să înregistreze oricare dintre expunerile prevăzute la alineatul (5) din prezentul articol care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol, până la următoarele limite:
a)100 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2018;
b)75 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2019;
c)50 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2020.
Limitele menţionate la primul paragraf literele (a), (b) şi (c) se aplică valorilor expunerilor după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit în conformitate cu articolele 399-403.
(5)Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) se aplică următoarelor expuneri:
a)elementelor de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor centrale, băncilor centrale sau entităţilor din sectorul public din statele membre;
b)elementelor de activ care constituie creanţe garantate în mod expres de administraţii centrale, de bănci centrale sau de entităţi din sectorul public din statele membre;
c)altor expuneri faţă de sau garantate de administraţii centrale, de bănci centrale sau de entităţi din sectorul public din statele membre;
d)elementelor de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor regionale sau autorităţilor locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri faţă de administraţia centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2);
e)altor expuneri faţă de sau garantate de administraţiile regionale sau autorităţile locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri faţă de administraţia centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).
În sensul literelor (a), (b) şi (c) de la primul paragraf, măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai elementelor de activ şi altor expuneri faţă de sau garantate de entităţi din sectorul public care sunt tratate ca expuneri faţă de o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4). În cazul în care elementele de activ şi alte expuneri faţă de sau garantate de entităţi din sectorul public sunt tratate ca expuneri faţă de o administraţie regională sau o autoritate locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4), măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai în cazul în care expunerile faţă de respectiva administraţie regională sau autoritate locală sunt tratate ca expuneri faţă de administraţia centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).
(6)Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai în cazul în care o expunere menţionată la alineatul (5) din prezentul articol îndeplineşte toate condiţiile următoare:
a)expunerii i s-ar atribui o pondere de risc de 0 % în conformitate cu versiunea articolului 49 5 alineatul (2) în vigoare la 31 decembrie 2017;
b)expunerea a fost înregistrată la data de 12 decembrie 2017 sau ulterior acestei date.
(7)O expunere, astfel cum este menţionată la alineatul (5) din prezentul articol, înregistrată anterior datei de 12 decembrie 2017 şi căreia, la 31 decembrie 2017, i s-a atribuit o pondere de risc de 0 % în conformitate cu articolul 495 alineatul (2), este exceptată de la aplicarea articolului 395 alineatul (1).
Art. 494: Dispoziţii tranzitorii în legătură cu cerinţa privind fondurile proprii şi pasivele eligibile
(1)Prin derogare de la articolul 92a, de la 27 iunie 2019 şi până la 31 decembrie 2021, instituţiile identificate drept entităţi de rezoluţie care sunt entităţi G-SII trebuie să îndeplinească în orice moment următoarele cerinţe privind fondurile proprii şi pasivele eligibile
a)o rată bazată pe riscuri de 16 %, care reprezintă fondurile proprii şi pasivele eligibile ale instituţiei exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatele (3) şi (4);
b)o rată independentă de riscuri de 6 %, care reprezintă fondurile proprii şi pasivele eligibile ale instituţiei exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale menţionat la articolul 429 alineatul (4).
(2)Prin derogare de la articolul 72b alineatul (3), de la 27 iunie 2019 şi până la 31 decembrie 2021, instrumentele aferente pasivelor eligibile menţionate la articolul 72b alineatul (3) pot fi incluse în elementele de pasive eligibile în limita a 2,5 % din valoarea totală a expunerii la risc calculată în conformitate cu articolul 92 alineatele (3) şi (4).
(3)Prin derogare de la articolul 72b alineatul (3), până la evaluarea pentru prima dată de către autoritatea de rezoluţie a îndeplinirii condiţiei prevăzute la litera (c) de la alineatul menţionat, datoriile se califică drept instrumente de pasive eligibile până la o valoare totală care nu depăşeşte 2,5 %, până la 31 decembrie 2021, şi, după această dată, 3,5 % din valoarea totală a expunerii la risc calculată în conformitate cu articolul 92 alineatele (3) şi (4), cu condiţia ca acestea să îndeplinească condiţiile prevăzute la articolul 72b alineatul (3) literele (a) şi (b).
Art. 494a: Păstrarea drepturilor obţinute în materie de emisiuni prin entităţi cu scop special
(1)Prin derogare de la articolul 52, instrumentele de capital care nu sunt emise direct de către o instituţie se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar până la data de 31 decembrie 2021 numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)condiţiile prevăzute la articolul 52 alineatul (1), cu excepţia condiţiei care prevede că instrumentele sunt emise direct de instituţie;
b)instrumentele sunt emise printr-o entitate inclusă în consolidare în temeiul părţii întâi titlul II capitolul 2;
c)instituţia respectivă poate dispune imediat de veniturile generate de aceste instrumente, fără restricţii şi sub o formă care satisface condiţiile prevăzute la prezentul alineat.
(2)Prin derogare de la articolul 63, instrumentele de capital care nu sunt emise direct de către o instituţie se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2 până la 31 decembrie 2021 numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)condiţiile prevăzute la articolul 63, cu excepţia condiţiei care prevede că instrumentele sunt emise direct de instituţie;
b)instrumentele sunt emise printr-o entitate inclusă în consolidare în temeiul părţii întâi titlul II capitolul 2;
c)instituţia respectivă poate dispune imediat de veniturile generate de aceste instrumente, fără restricţii şi sub o formă care satisface condiţiile prevăzute la prezentul alineat.
Art. 494b: Păstrarea drepturilor obţinute în materie de instrumente de fonduri proprii şi de instrumente de pasive eligibile
(1)Prin derogare de la articolele 51 şi 52, instrumentele emise înainte de 27 iunie 2019 se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar cel mult până la 28 iunie 2025, în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolele 51 şi 52, cu excepţia condiţiilor menţionate la articolul 52 alineatul (1) literele (p), (q) şi (r).
(2)Prin derogare de la articolele 62 şi 63, instrumentele emise înainte de 27 iunie 2019 se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2 cel mult până la 28 iunie 2025 în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolele 62 şi 63, cu excepţia condiţiilor menţionate la articolul 63 literele (n), (o) şi (p).
(3)Prin derogare de la articolul 72a alineatul (1) litera (a), pasivele emise înainte de 27 iunie 2019 se califică drept instrumente de pasive eligibile în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 72b, cu excepţia condiţiilor menţionate la articolul 72b alineatul (2) litera (b) punctul (ii) şi literele (f)-(m).
Art. 494c: Păstrarea drepturilor obţinute în materie de poziţii de securitizare de rang superior
Prin derogare de la articolul 270, o instituţie iniţiatoare poate calcula cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor unei poziţii din securitizări de rang superior în conformitate cu articolele 260, 262 sau 264, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
(a)securitizarea a fost iniţiată înainte de 9 aprilie 2021;
(b)securitizarea a întrunit, la 8 aprilie 2021, condiţiile prevăzute la articolul 270, aplicabile la data respectivă.
Art. 494d: Revenirea la abordări mai puţin sofisticate
Prin derogare de la articolul 149, o instituţie poate, de la 9 iulie 2024 şi până la 10 iulie 2027, să revină la abordări mai puţin sofisticate pentru una sau mai multe dintre clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2), dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
(a)la 8 iulie 2024 instituţia exista deja şi era autorizată de autoritatea sa competentă să trateze clasele de expuneri respective conform abordării IRB;
(b)instituţia solicită o revenire la o abordare mai puţin sofisticată o singură dată în cursul respectivei perioade de trei ani;
(c)solicitarea de a reveni la o abordare mai puţin sofisticată nu este făcută pentru a realiza un arbitraj de reglementare;
(d)instituţia a notificat în mod oficial autorităţii competente că doreşte să revină la o abordare mai puţin sofisticată pentru clasele de expuneri respective cu cel puţin şase luni înainte de a reveni efectiv la abordarea respectivă;
(e)autoritatea competentă nu a ridicat obiecţii cu privire la solicitarea instituţiei privind această revenire în termen de trei luni de la primirea notificării menţionate la litera (d).
Art. 495: Tratamentul expunerilor provenind din titluri de capital conform abordării IRB
(1)Prin derogare de la articolul 107 alineatul (1), instituţiile cărora li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB pentru a calcula cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru expunerile provenind din titluri de capital calculează, până la 31 decembrie 2029 şi fără a aduce atingere articolului 495a alineatul (3), cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru fiecare expunere provenind din titluri de capital pentru care li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB ca valoarea mai mare dintre următoarele:
a)cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în conformitate cu articolul 495a alineatele (1) şi (2);
b)cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul prezentului regulament, în versiunea aplicabilă la 8 iulie 2024.
(2)În loc să aplice tratamentul prevăzut la alineatul (1), instituţiile cărora li s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea IRB pentru a calcula cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru expunerile provenind din titluri de capital pot să aplice tratamentul prevăzut la articolul 133 tuturor expunerilor lor provenind din titluri de capital în orice moment până la 31 decembrie 2029.
În cazul în care instituţiile aplică primul paragraf de la prezentul alineat, articolul 495a alineatele (1) şi (2) nu se aplică.
În sensul prezentului alineat, condiţiile de revenire la utilizarea unor abordări mai puţin sofisticate prevăzute la articolul 149 nu se aplică.
(3)Instituţiile care aplică tratamentul prevăzut la alineatul (1) de la prezentul articol calculează cuantumul pierderii aşteptate în conformitate cu articolul 158 alineatele (7), (8) sau (9), după caz, în versiunea alineatelor respective aplicabilă la 8 iulie 2024 şi aplică articolul 36 alineatul (1) litera (d) şi articolul 62 litera (d), după caz, în versiunea literelor respective aplicabilă la 8 iulie 2024 în cazul în care cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul alineatului (1) litera (b) de la prezentul articol este mai mare decât cuantumul ponderat la risc al expunerii calculat în temeiul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol.
(4)În cazul în care instituţiile solicită aprobarea de a aplica abordarea IRB pentru a calcula cuantumul ponderat la risc al expunerii pentru expunerile provenind din titluri de capital, autorităţile competente nu acordă aprobarea după 31 decembrie 2024.
Art. 495a: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile provenind din titluri de capital
(1)Prin derogare de la tratamentul prevăzut la articolul 133 alineatul (3), expunerile provenind din titluri de capital primesc cea mai mare valoare dintre ponderea de risc aplicabilă la 8 iulie 2024, limitată la 250 %, şi următoarele ponderi de risc:
a)100 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025;
b)130 % în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026;
c)160 % în perioada 1 ianuarie 2027-31 decembrie 2027;
d)190 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
e)220 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(2)Prin derogare de la tratamentul prevăzut la articolul 133 alineatul (4), expunerile provenind din titluri de capital primesc cea mai mare valoare dintre ponderea de risc aplicabilă la 8 iulie 2024 şi următoarele ponderi de risc:
a)100 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025;
b)160 % în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026;
c)220 % în perioada 1 ianuarie 2027-31 decembrie 2027;
d)280 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
e)340 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(3)Prin derogare de la articolul 133, instituţiile pot continua să atribuie aceeaşi pondere de risc care era aplicabilă la 8 iulie 2024 expunerilor provenind din titluri de capital, inclusiv părţii de expuneri care nu este dedusă din fondurile proprii în conformitate cu articolul 471 în versiunea articolului respectiv aplicabilă la 27 octombrie 2021, faţă de entităţi în care, la 27 octombrie 2021, deţineau acţiuni de şase ani consecutivi şi asupra cărora exercită, ele însele sau împreună cu reţeaua din care fac parte, o influenţă semnificativă sau controlul în sensul Directivei 2013/34/UE sau al standardelor de contabilitate care se aplică unei instituţii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002, sau ca urmare a unei relaţii similare între orice persoană fizică sau juridică ori reţea de instituţii şi o întreprindere sau atunci când o instituţie are capacitatea de a numi cel puţin un membru al organului de conducere a entităţii.
Art. 495b: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile provenind din finanţări specializate
(1)Prin derogare de la articolul 161 alineatul (4), pragurile minime ale LGD aplicabile expunerilor provenind din finanţări specializate tratate conform abordării IRB în cazul cărora se utilizează propriile estimări ale LGD sunt pragurile minime ale LGD aplicabile prevăzute la articolul 161 alineatul (4), înmulţite cu următorii factori:
a)50 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2027;
b)80 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
c)100 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(2)ABE elaborează un raport privind calibrarea adecvată a parametrilor de risc, inclusiv a parametrului marjei de ajustare, aplicabili expunerilor provenind din finanţări specializate conform abordării IRB şi, în special, privind estimările proprii ale LGD şi pragurile minime ale LGD, pentru fiecare categorie specifică de expuneri provenind din finanţări specializate, astfel cum se menţionează la articolul 147 alineatul (8). ABE include în special în raportul său date privind numărul mediu de cazuri de nerambursare şi de pierderi realizate observate în Uniune pentru diferite eşantioane de instituţii cu profiluri de activitate şi de risc diferite. ABE recomandă calibrări specifice ale parametrilor de risc, inclusiv ale parametrului marjei de ajustare, care să reflecte profilul de risc specific şi diferit al fiecărei categorii specifice de expuneri provenind din finanţări specializate.
ABE transmite acest raport Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 10 iulie 2026.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
(3)Prin derogare de la articolul 122a alineatul (3) litera (a), expunerile provenind din finanţări specializate menţionate la litera respectivă pentru care nu este disponibilă o evaluare de credit direct aplicabilă efectuată de o ECAI desemnată pot primi, până la 31 decembrie 2032, o pondere de risc de 80 % în cazul în care ajustarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit menţionată la articolul 501a nu se aplică, iar expunerea este considerată a fi de înaltă calitate, luându-se în considerare toate criteriile următoare:
a)debitorul îşi poate îndeplini obligaţiile financiare chiar şi în condiţii de criză gravă datorită prezenţei tuturor caracteristicilor următoare:
(i)raportul expunere/valoare aferent expunerii este adecvat;
(ii)expunerea are un profil de rambursare prudent;
(iii)în momentul plăţii integrale a expunerii, durata de viaţă rămasă a activelor este corespunzătoare sau, alternativ, se recurge la un furnizor de protecţie cu bonitate ridicată;
(iv)există un risc scăzut de refinanţare a expunerii de către debitor sau riscul respectiv este diminuat în mod adecvat printr-o valoare reziduală corespunzătoare a activelor sau prin recurgerea la un furnizor de protecţie cu bonitate ridicată;
(v)debitorul are restricţii contractuale cu privire la activitatea sa şi la structura sa de finanţare;
(vi)debitorul utilizează instrumente financiare derivate numai în scopuri de diminuare a riscurilor;
(vii)riscurile operaţionale semnificative sunt gestionate în mod adecvat;
b)acordurile contractuale privind activele oferă creditorilor un grad ridicat de protecţie, inclusiv următoarele caracteristici:
(i)creditorii au un drept de prim rang executoriu din punct de vedere juridic asupra activelor finanţate şi, după caz, asupra veniturilor pe care le generează acestea;
(ii)există restricţii contractuale privind capacitatea debitorului de a modifica activul într-un mod care ar avea un impact negativ asupra valorii sale;
(iii)în cazul în care activul este în construcţie, creditorii au un drept de prim rang executoriu din punct de vedere juridic asupra activelor şi asupra contractelor de construcţie-suport;
c)activele finanţate îndeplinesc toate standardele următoare pentru a funcţiona în mod corect şi eficace:
(i)tehnologia şi proiectarea activului sunt testate;
(ii)s-au obţinut toate permisele şi autorizaţiile necesare pentru funcţionarea activelor;
(iii)în cazul în care activul este în construcţie, debitorul dispune de garanţii adecvate cu privire la specificaţiile, bugetul şi data de finalizare convenite ale activului, printre care garanţii solide de finalizare sau implicarea unui constructor cu experienţă şi clauze contractuale adecvate privind daunele-interese;
(4)ABE elaborează un raport în care sunt analizate următoarele elemente:
a)evoluţia tendinţelor şi a condiţiilor de pe pieţele de finanţare de obiecte din Uniune;
b)gradul efectiv de risc al expunerilor din finanţarea de obiecte pe parcursul unui ciclu economic complet;
c)impactul asupra cerinţelor de fonduri proprii al tratamentului prevăzut la articolul 122a alineatul (3) litera (a) pentru expunerile din finanţarea de obiecte, fără a ţine seama de articolul 465 alineatul (1);
d)dacă este oportun să se definească subclasa «finanţare de obiecte de înaltă calitate» şi să se atribuie un tratament prudenţial diferit respectivei subclase de expuneri.
ABE transmite acest raport Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 31 decembrie 2030.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2031.
Art. 495c: Dispoziţii tranzitorii pentru expunerile care decurg din contracte de leasing ca tehnică de diminuare a riscului de credit
(1)Prin derogare de la articolul 230, valoarea aplicabilă a Hc corespunzătoare «altor garanţii reale corporale» pentru expunerile menţionate la articolul 199 alineatul (7), în cazul în care activul care face obiectul unui contract de leasing corespunde tipului «alte garanţii reale corporale» de protecţie finanţată a creditului, este valoarea Hc pentru «alte garanţii reale corporale» prevăzută la articolul 230 alineatul (2) tabelul 1, înmulţită cu următorii factori:
a)50 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2027;
b)80 % în perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2028;
c)100 % în perioada 1 ianuarie 2029-31 decembrie 2029.
(2)ABE elaborează un raport privind calibrarea adecvată a parametrilor de risc asociaţi expunerilor care decurg din contracte de leasing conform abordării IRB şi a ponderilor de risc conform abordării standardizate şi, în special, privind valorile LGDs şi Hc prevăzute la articolul 230. ABE include în special în raportul său date privind numărul mediu de cazuri de nerambursare şi de pierderi realizate observate în Uniune pentru expuneri asociate cu diferite tipuri de bunuri care fac obiectul unui contract de leasing şi cu diferite tipuri de instituţii care desfăşoară activităţi de leasing.
ABE transmite raportul respectiv Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 10 iulie 2027.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama de standardele convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2028.
Art. 495d: Dispoziţii tranzitorii pentru angajamentele revocabile necondiţionate
(1)Prin derogare de la articolul 111 alineatul (2), instituţiile calculează valoarea expunerii unui element extrabilanţier sub forma unui angajament revocabil necondiţionat prin înmulţirea procentului prevăzut la articolul respectiv cu următorii factori:
a)0 % în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2029;
b)25 % în perioada 1 ianuarie 2030-31 decembrie 2030;
c)50 % în perioada 1 ianuarie 2031-31 decembrie 2031;
d)75 % în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2032.
(2)ABE elaborează un raport în care evaluează dacă derogarea menţionată la alineatul (1) litera (a) ar trebui prelungită după 31 decembrie 2032 şi specifică, dacă este necesar, condiţiile în care ar trebui menţinută derogarea respectivă.
ABE transmite raportul respectiv Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei până la 31 decembrie 2028.
Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS şi de impactul standardelor respective asupra stabilităţii financiare, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2031.
Art. 495e: Dispoziţii tranzitorii privind evaluările de credit ale instituţiilor efectuate de o ECAI
Prin derogare de la articolul 138 litera (g), autorităţile competente pot permite instituţiilor să utilizeze în continuare, până la 31 decembrie 2029, în legătură cu o instituţie, o evaluare de credit efectuată de o ECAI care să includă ipoteze privind existenţa unui sprijin public implicit.
Art. 495f: Dispoziţii tranzitorii privind cerinţele de reevaluare a bunurilor imobile
Prin derogare de la articolul 229 alineatul (1) literele (a)-(d), în cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile locative sau cu bunuri imobile comerciale rezultate înainte de 1 ianuarie 2025, instituţiile pot continua să evalueze bunurile imobile locative sau bunurile imobile comerciale la valoarea de piaţă ori la o valoare mai mică decât aceasta sau, în statele membre care au prevăzut, prin dispoziţii legislative sau de reglementare, criterii riguroase de evaluare a valorii ipotecare, la valoarea ipotecară a bunului respectiv, până când este necesară o revizuire a valorii bunului imobil în conformitate cu articolul 208 alineatul (3) sau până la 31 decembrie 2027, oricare dintre aceste date survine mai întâi.
Art. 495g: Dispoziţii tranzitorii privind anumite scheme publice de garantare
Prin derogare de la articolul 183 alineatul (1) şi articolul 213 alineatul (1), se consideră că o garanţie care poate fi anulată în caz de fraudă comisă de debitor sau al cărei nivel de protecţie a creditului poate fi redus într-un astfel de caz îndeplineşte cerinţele menţionate la articolul 183 alineatul (1) litera (d) şi la articolul 213 alineatul (1) litera (c) în cazul în care garanţia a fost furnizată de o entitate menţionată la articolul 214 alineatul (2) litera (a) cel târziu la 31 decembrie 2024.
Art. 495h: Dispoziţii tranzitorii privind utilizarea abordării bazate pe modele interne alternative pentru riscul de piaţă
Prin derogare de la articolul 325az alineatul (2) litera (d), instituţiile pot utiliza, până la 1 ianuarie 2026, abordarea bazată pe modele interne alternativă pentru a-şi calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă pentru birourile de tranzacţionare care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 325bg.
*)- articolul 495b alineatele (2) şi (4) şi articolul 495c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 9 iulie 2024
Art. 496:
[textul din Art. 496 din partea X, titlul I, capitolul 4 a fost abrogat la 08-iul-2022 de Art. 1, punctul 6. din Regulamentul 2160/27-nov-2019]
Art. 497: Cerinţe de fonduri proprii pentru expuneri faţă de CPC-uri
(1)În cazul în care o CPC dintr-o ţară terţă solicită recunoaşterea în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, instituţiile pot considera CPC-ul respectiv ca fiind o CPCC începând de la data la care acesta a prezentat cererea de recunoaştere la ESMA şi până la una dintre următoarele date:
a)în cazul în care Comisia a adoptat deja un act de punere în aplicare de tipul celor menţionate la articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 cu privire la ţara terţă în care este stabilit o CPC şi actul de punere în aplicare respectiv a intrat în vigoare, în termen de doi ani de la data depunerii cererii;
b)în cazul în care Comisia nu a adoptat încă un act de punere în aplicare de tipul celor menţionate la articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 cu privire la ţara terţă în care este stabilit CPC-ul sau în cazul în care actul de punere în aplicare respectiv nu a intrat încă în vigoare, prima dintre următoarele date:
(i)doi ani de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare;
(ii)pentru CPC-urile care au depus cererea 27 iunie 2019, doi ani de la data depunerii cererii;
(iii)pentru acele CPC-uri care au depus cererea înainte de 27 iunie 2019, 28 iunie 2021.
(2)Până la expirarea termenului menţionat la alineatul (1) din prezentul articol, în cazul în care o CPC menţionată la alineatul respectiv nu dispune de un fond de garantare şi nici de un acord contractual obligatoriu cu membrii săi compensatori care să îi permită să utilizeze, integral sau parţial, marja iniţială primită de la membrii săi compensatori ca şi când aceasta ar reprezenta contribuţii prefinanţate, instituţia înlocuieşte formula de calcul al cerinţei de fonduri proprii de la articolul 308 alineatul (2) cu următoarea formulă:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
KCMi = cerinţa de fonduri proprii;
KCCP = capitalul ipotetic al CPCC-ului comunicat instituţiei de către CPCC în conformitate cu articolul 50c din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
DFCCP = resursele financiare prefinanţate ale CPC-ului comunicate instituţiei de către CPC în conformitate cu articolul 50c din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
i = indicele care desemnează membrul compensator;
IMi = marja iniţială furnizată CPC-ului de membrul compensator «i»; şi
IM = cuantumul total al marjei iniţiale comunicate instituţiei de către CPC în conformitate cu articolul 89 alineatul (5a) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
(3)În situaţii excepţionale, atunci când acest lucru este necesar şi proporţional pentru a se evita perturbarea pieţelor financiare internaţionale, Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare şi sub rezerva procedurii de examinare prevăzute la articolul 464 alineatul (2), o decizie prin care să prelungească o singură dată, cu 12 luni, dispoziţiile tranzitorii prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.
Art. 498: Excepţie pentru comercianţii de mărfuri
Până la 26 iunie 2021, dispoziţiile privind cerinţele de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament nu se aplică firmelor de investiţii a căror activitate principală constă exclusiv în prestarea de servicii de investiţii sau desfăşurarea de activităţi de investiţii legate de instrumentele financiare prevăzute la secţiunea C punctele 5, 6, 7, 9, 10 şi 11 din anexa I la Directiva 2014/65/UE şi cărora Directiva 2004/39/CE nu li se aplica la 31 decembrie 2006"
Art. 499: Efectul de levier
(1)Prin derogare de la articolele 429 şi 430, în perioada de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2021, instituţiile calculează şi raportează indicatorul efectului de levier utilizând ambele elemente de mai jos ca indicator de măsurare a capitalului:
a)fonduri proprii de nivel 1;
b)fonduri proprii de nivel 1, sub rezerva derogărilor prevăzute la capitolele 1 şi 2 din prezentul titlu.
(2)Prin derogare de la articolul 451 alineatul (1), instituţiile pot alege să publice informaţiile privind indicatorul efectului de levier fie pe baza uneia dintre definiţiile indicatorului de măsurare a capitalului specificate la alineatul (1) literele (a) şi (b), fie pe baza ambelor definiţii. Atunci când instituţiile îşi schimbă decizia cu privire la indicatorul efectului de levier pe care îl publică, primul document publicat după o astfel de modificare trebuie să conţină o reconciliere a informaţiilor privind toţi indicatorii efectului de levier publicaţi până la momentul schimbării.
(3)[textul din Art. 499, alin. (3) din partea X, titlul I, capitolul 4 a fost abrogat la 28-iun-2021 de Art. 1, punctul 132. din Regulamentul 876/20-mai-2019]
Art. 500: Ajustări pentru vânzările la scară largă
(1)Prin derogare de la articolul 181 alineatul (1) litera (a), o instituţie poate să îşi ajusteze estimările pierderii în caz de nerambursare prin compensarea parţială sau integrală a efectului vânzărilor la scară largă ale expunerilor aflate în stare de nerambursare asupra pierderilor în caz de nerambursare efective până la concurenţa diferenţei dintre estimările medii ale pierderii în caz de nerambursare în cazul expunerilor comparabile aflate în stare de nerambursare care nu au fost în cele din urmă lichidate şi cuantumurile medii efective ale pierderii în caz de nerambursare, inclusiv pe baza pierderilor efective ca urmare a vânzărilor la scară largă, de îndată ce sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)instituţia a notificat autorităţii competente un plan care prevede nivelul, compoziţia şi datele vânzărilor de expuneri aflate în stare de nerambursare;
b)datele vânzărilor de expuneri aflate în stare de nerambursare sunt ulterioare datei de 23 noiembrie 2016, dar nu şi datei de 31 decembrie 2024;
c)valoarea cumulată a expunerilor aflate în stare de nerambursare vândute începând cu data primei vânzări de expuneri în cadrul planului menţionat la litera (a) a depăşit 20 % din valoarea rămasă de rambursat a tuturor expunerilor aflate în stare de nerambursare, existente la data primei vânzări, menţionată la literele (a) şi (b).
Ajustarea prevăzută în primul paragraf poate fi efectuată numai până la 31 decembrie 2024 şi efectele sale pot dura atât timp cât expunerile corespunzătoare sunt incluse în estimările proprii ale LGD ale instituţiei.
(2)Instituţiile informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alineatul (1) litera (c).
(3)Până la 31 decembrie 2026 şi, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează dacă nivelul expunerilor aflate în stare de nerambursare în bilanţurile instituţiilor a crescut semnificativ, dacă se aşteaptă la o deteriorare semnificativă a calităţii activelor instituţiilor şi dacă gradul de dezvoltare a pieţelor secundare pentru expunerile aflate în stare de nerambursare nu este adecvat pentru a asigura vânzări eficiente ale expunerilor aflate în stare de nerambursare de către instituţii, ţinând seama, de asemenea, de evoluţiile în materie de reglementare privind securitizarea.
Comisia reexaminează caracterul adecvat al derogării prevăzute la alineatul (1) şi, dacă este cazul, prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere legislativă pentru a prelungi, a reintroduce sau a modifica, după caz, ajustarea prevăzută la prezentul articol.
Art. 500a: Tratamentul temporar al datoriei publice emise în moneda unui alt stat membru
(1)Prin derogare de la articolul 114 alineatul (2), până la 31 decembrie 2026, pentru expunerile faţă de administraţiile centrale şi băncile centrale ale statelor membre, în cazul în care expunerile respective sunt denominate şi finanţate în moneda naţională a unui alt stat membru, se aplică următoarele:
a)până la 31 decembrie 2024, ponderea de risc aplicată valorilor expunerilor este de 0 % din ponderea de risc atribuită expunerilor respective în conformitate cu articolul 114 alineatul (2);
b)în 2025, ponderea de risc aplicată valorilor expunerilor este de 20 % din ponderea de risc atribuită expunerilor respective în conformitate cu articolul 114 alineatul (2);
c)în 2026, ponderea de risc aplicată valorilor expunerilor este de 50 % din ponderea de risc atribuită expunerilor respective în conformitate cu articolul 114 alineatul (2).
(2)Prin derogare de la articolul 395 alineatul (1) şi de la articolul 493 alineatul (4), autorităţile competente pot permite instituţiilor să înregistreze expunerile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, până la următoarele limite:
a)100 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei până la 31 decembrie 2025;
b)75 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026;
c)50 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2027.
Limitele menţionate la literele (a), (b) şi (c) de la primul paragraf din prezentul alineat se aplică valorilor expunerilor după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit în conformitate cu articolele 399-403.
(3)Prin derogare de la articolul 150 alineatul (1) litera (d) punctul (ii), după primirea aprobării prealabile din partea autorităţilor competente şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 150, instituţiile pot aplica, de asemenea, abordarea standardizată expunerilor faţă de administraţiile centrale şi băncile centrale, în cazul în care expunerile respective au primit o pondere de risc de 0 % în temeiul alineatului (1) din prezentul articol.
Art. 500b: Excluderea temporară a anumitor expuneri faţă de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale, având în vedere pandemia de COVID-19
(1)Prin derogare de la articolul 429 alineatul (4), până la 27 iunie 2021, o instituţie poate exclude din indicatorul de măsurare a expunerii totale următoarele expuneri faţă de banca centrală a instituţiei, sub rezerva condiţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3) din prezentul articol:
a)monede şi bancnote care constituie moneda legală în jurisdicţia băncii centrale;
b)active care reprezintă creanţe faţă de banca centrală, inclusiv rezerve deţinute la banca centrală.
Cuantumul exclus de instituţie nu depăşeşte cuantumul mediei zilnice a expunerilor enumerate la primul paragraf literele (a) şi (b) pentru cea mai recentă perioadă întreagă de aplicare a rezervelor minime obligatorii a băncii centrale a instituţiei.
(2)O instituţie poate exclude expunerile enumerate la alineatul (1) atunci când autoritatea competentă a instituţiei a stabilit, după consultarea băncii centrale relevante, şi a declarat public că există circumstanţe excepţionale care justifică excluderea acestora pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare.
Expunerile care urmează să fie excluse în temeiul alineatului (1) îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt exprimate în aceeaşi monedă ca depozitele atrase de instituţie;
b)scadenţa lor medie nu depăşeşte în mod semnificativ scadenţa medie a depozitelor atrase de instituţie.
O instituţie care exclude expunerile faţă de banca sa centrală din indicatorul de măsurare a expunerii totale în conformitate cu alineatul (1) publică, de asemenea, indicatorul efectului de levier pe care l-ar avea dacă nu ar exclude expunerile respective.
Art. 500c: Excluderea depăşirilor din calculul factorului complementar pe baza rezultatelor testării ex post, având în vedere pandemia de COVID-19
Prin derogare de la articolul 325bf, în circumstanţe excepţionale şi în cazuri individuale, autorităţile competente pot permite instituţiilor să excludă depăşirile evidenţiate de testarea ex post efectuată de instituţie asupra modificărilor ipotetice sau efective din calculul factorului complementar prevăzut la articolul 325bf, cu condiţia ca depăşirile respective să nu rezulte din deficienţe ale modelului intern şi să fi avut loc între 1 ianuarie 2020 şi 31 decembrie 2021.
Art. 500d: Calculul temporar al valorii expunerii achiziţiilor şi vânzărilor standard care urmează a fi decontate, având în vedere pandemia de COVID-19
(1)Prin derogare de la articolul 429 alineatul (4), până la 27 iunie 2021, instituţiile pot calcula valoarea expunerii pentru achiziţiile şi vânzările standard care urmează a fi decontate în conformitate cu alineatele (2), (3) şi (4) din prezentul articol.
(2)Instituţiile tratează drept active sumele în numerar aferente vânzărilor standard şi titlurile de valoare aferente achiziţiilor standard care rămân în bilanţul contabil până la data decontării, în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) litera (a).
(3)Instituţiile care, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, aplică principiul contabilizării la data tranzacţionării pentru achiziţiile şi vânzările standard care urmează a fi decontate, reiau orice compensare, permisă în conformitate cu acest cadru contabil, între sumele de încasat în numerar pentru vânzările standard care urmează a fi decontate şi sumele de plătit în numerar pentru achiziţiile standard care urmează a fi decontate. După ce au reluat compensarea contabilă, instituţiile pot efectua compensări între sumele de încasat în numerar şi sumele de plătit în numerar în cazul cărora atât vânzările standard, cât şi achiziţiile standard aferente sunt decontate pe baza principiului «livrare contra plată».
(4)Instituţiile care, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, aplică principiul contabilizării la data decontării pentru achiziţiile şi vânzările standard care urmează a fi decontate includ în indicatorul de măsurare a expunerii totale valoarea nominală totală a angajamentelor de plată legate de achiziţiile standard.
Instituţiile pot compensa valoarea nominală totală a angajamentelor de plată legate de achiziţiile standard cu valoarea nominală totală a sumelor de încasat în numerar legate de vânzările standard care urmează a fi decontate numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)atât achiziţiile standard, cât şi vânzările standard sunt decontate pe baza principiului «livrare contra plată»;
b)activele financiare cumpărate şi vândute care sunt asociate cu sumele de plătit şi sumele de încasat în numerar sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere şi incluse în portofoliul de tranzacţionare al instituţiei.
(5)În sensul prezentului articol, «achiziţie sau vânzare standard» înseamnă o achiziţie sau o vânzare a unui titlu de valoare în temeiul unui contract ale cărui clauze impun livrarea titlului de valoare în perioada stabilită în general prin lege sau prin convenţii pe piaţa în cauză.
Art. 501: Ajustarea expunerilor ponderate la risc şi care nu se află în stare de nerambursare faţă de IMM-uri
(1)Instituţiile ajustează valorile expunerilor ponderate la risc pentru expunerile care nu se află în stare de nerambursare faţă de un IMM (RWEA), care se calculează în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3, după caz, în conformitate cu următoarea formulă:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
RWEA* = RWEA ajustată cu un factor de sprijinire a IMM-urilor; şi
E* este oricare din următoarele:
(a)cuantumul total datorat instituţiei, filialelor sale, întreprinderilor sale mamă şi altor filiale ale acestor întreprinderi-mamă, incluzând orice expunere în stare de nerambursare, dar excluzând creanţele sau creanţele potenţiale garantate cu bunuri imobile locative de către IMM sau grupul de clienţi aflaţi în legătură ai IMM-ului;
(b)în cazul în care cuantumul total menţionat la litera (a) este egal cu 0, cuantumul creanţelor sau al creanţelor potenţiale împotriva IMM-ului sau a grupului de clienţi aflaţi în legătură ai IMM-ului, care sunt garantate cu bunuri imobile locative şi care sunt excluse din calculul cuantumului total menţionat la litera respectivă.
(2)În sensul prezentului articol:
a)expunerea faţă de un IMM se include în clasa de expuneri de tip retail, în clasa de expuneri faţă de societăţi sau în clasa de expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile, cu excepţia expunerilor ADC;
b)IMM are înţelesul prevăzut la articolul 5 punctul 9;
c)instituţiile iau măsuri rezonabile pentru a determina în mod corect valoarea E* şi a obţine informaţiile necesare în conformitate cu litera (b).
Art. 501a: Ajustarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit pentru expunerile faţă de entităţi care operează sau finanţează structuri fizice sau facilităţi, sisteme şi reţele care oferă sau sprijină servicii publice esenţiale
(1)Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit calculate în conformitate cu partea III titlul II se înmulţesc cu un factor de 0,75, cu condiţia ca expunerea să îndeplinească toate criteriile următoare:
a)expunerea este încadrată în clasa de expuneri menţionată la articolul 112 litera (g) sau în oricare dintre clasele de expuneri menţionate la articolul 147 alineatul (2) litera (c) punctul (i), (ii) sau (iii), fiind excluse expunerile aflate în stare de nerambursare;
b)expunerea este faţă de o entitate care a fost creată în mod special pentru a finanţa sau a opera structurile fizice sau facilităţile, sistemele şi reţelele care oferă sau sprijină servicii publice esenţiale;
c)sursa de rambursare a obligaţiei este reprezentată pentru cel puţin două treimi din cuantumul său de venitul generat de activele finanţate, şi nu de capacitatea independentă de rambursare a societăţii comerciale în sens mai larg sau de subvenţii, granturi sau finanţare furnizate de una sau mai multe dintre entităţile enumerate la alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii);
d)debitorul poate să îşi onoreze obligaţiile financiare chiar şi în condiţii de criză gravă care sunt relevante pentru riscul proiectului;
e)fluxurile de numerar pe care debitorul le generează sunt previzibile şi acoperă toate rambursările împrumuturilor viitoare pe durata împrumutului;
f)riscul de refinanţare al debitorului este scăzut sau diminuat în mod corespunzător, luând în considerare orice subvenţie, grant sau finanţare furnizată de una sau mai multe dintre entităţile menţionate la alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii);
g)dispoziţiile contractuale oferă creditorilor un înalt grad de protecţie, inclusiv în ceea ce priveşte următoarele elemente:
(i)în cazul în care veniturile debitorului nu sunt finanţate prin plăţi provenind de la un număr mare de utilizatori, dispoziţiile contractuale includ dispoziţii care protejează efectiv creditorii împotriva pierderilor rezultate din încetarea proiectului de către partea care acceptă să cumpere bunurile sau serviciile furnizate de către debitor;
(ii)debitorul are suficiente fonduri de rezervă, finanţate în totalitate cu numerar sau prin alte aranjamente financiare cu garanţi cu rating ridicat, pentru a acoperi cerinţele în materie de finanţare de urgenţă şi de capital circulant pe durata de viaţă a activelor menţionate la litera (b) de la prezentul alineat;
(iii)creditorii au un grad substanţial de control asupra activelor şi a veniturilor generate de către debitor;
(iv)creditorii sunt beneficiarii garanţiilor, în măsura permisă de legislaţia aplicabilă, în ceea ce priveşte activele şi contractele esenţiale pentru activitatea legată de infrastructură sau dispun de mecanisme alternative pentru a-şi garanta poziţia;
(v)capitalurile proprii sunt gajate în favoarea creditorilor, astfel încât aceştia să fie în măsură să preia controlul entităţii în caz de nerambursare;
(vi)utilizarea fluxurilor de trezorerie nete din activităţi de exploatare după efectuarea plăţilor obligatorii din proiect în alte scopuri decât pentru obligaţiile legate de serviciul datoriei este restricţionată;
(vii)există restricţii contractuale privind capacitatea debitorului de a desfăşura activităţi care ar putea fi în detrimentul creditorilor, inclusiv restricţia potrivit căreia nu pot fi emise noi titluri de datorie fără consimţământul furnizorilor de titluri de datorie existenţi;
h)obligaţia are rang prioritar faţă de toate celelalte creanţe, altele decât creanţele statutare şi creanţele contrapărţilor aferente instrumentelor financiare derivate;
i)în cazul în care debitorul se află în etapa de construcţie, investitorul în titluri de capital sau, în cazul în care există mai mult de un investitor în titluri de capital, grupul de investitori în titluri de capital, consideraţi împreună, îndeplineşte următoarele criterii:
(i)investitorii în titluri de capital au un istoric de proiecte de infrastructură supravegheate cu succes, capacitate financiară şi competenţă în domeniu;
(ii)investitorii în titluri de capital au un risc scăzut de nerambursare sau există un risc scăzut de pierderi semnificative pentru debitor ca urmare a intrării acestora în stare de nerambursare;
(iii)există mecanisme adecvate pentru a alinia interesul investitorilor în titluri de capital cu interesele creditorilor;
j)debitorul dispune de garanţii adecvate pentru a asigura finalizarea proiectului în conformitate cu specificaţiile, bugetul şi data de finalizare convenite, inclusiv de garanţii solide privind finalizarea sau implicarea unui constructor cu experienţă şi clauze contractuale adecvate privind daunele-interese;
k)în cazul în care riscurile de exploatare sunt semnificative, acestea sunt administrate în mod adecvat;
l)debitorul utilizează o tehnologie şi un model de proiectare testate;
m)au fost obţinute toate permisele şi autorizaţiile necesare;
n)debitorul utilizează instrumente financiare derivate numai în scopuri de diminuare a riscurilor;
o)pentru expunerile iniţiate după 1 ianuarie 2025, debitorul a efectuat o evaluare care a arătat că activele finanţate contribuie pozitiv la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 şi nu prejudiciază în mod semnificativ celelalte obiective prevăzute la articolul respectiv sau că activele finanţate nu prejudiciază în mod semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul respectiv.
(2)În sensul alineatului (1) litera (e), fluxurile de numerar generate nu sunt considerate previzibile decât în cazul în care o parte semnificativă din venituri îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este îndeplinit unul dintre următoarele criterii:
(i)veniturile se bazează pe disponibilitate («availability-based»);
(ii)veniturile fac obiectul unei reglementări privind rata de rentabilitate;
(iii)veniturile fac obiectul unui contract cu obligaţii de plată necondiţionate («take-or-pay contract»);
(iv)nivelul producţiei sau al utilizării şi preţul îndeplinesc în mod independent unul dintre următoarele criterii:
- este reglementat;
- este fixat prin contract;
- este suficient de previzibil ca urmare a riscului scăzut aferent cererii;
b)în cazul în care veniturile debitorului nu sunt finanţate prin plăţi provenind de la un număr mare de utilizatori, partea care acceptă să achiziţioneze bunurile sau serviciile furnizate de debitor trebuie să fie una dintre următoarele:
(i)o bancă centrală, o administraţie centrală, o administraţie regională sau o autoritate locală, cu condiţia ca acestora să li se atribuie o pondere de risc de 0 %, în conformitate cu articolele 114 şi 115, sau un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3;
(ii)o entitate din sectorul public, cu condiţia să i se atribuie o pondere de risc de cel mult 20 % în conformitate cu articolul 116 sau un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3;
(iii)o bancă multilaterală de dezvoltare menţionată la articolul 117 alineatul (2);
(iv)o organizaţie internaţională menţionată la articolul 118;
(v)o entitate corporativă căreia i s-a atribuit un rating ECAI cu un nivel de calitate a creditului de cel puţin 3;
(vi)o entitate care poate fi înlocuită fără ca nivelul veniturilor şi data de realizare a acestora să se modifice în mod semnificativ.
(3)Instituţiile raportează autorităţilor competente o dată la şase luni valoarea totală a expunerilor faţă de entităţi implicate în proiecte de infrastructură, calculată în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.
(4)Până la 28 iunie 2022, Comisia întocmeşte un raport cu privire la impactul cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament asupra creditării entităţilor implicate în proiecte de infrastructură şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv împreună cu o propunere legislativă, dacă este cazul.
(5)În sensul alineatului (4), ABE transmite Comisiei următoarele:
a)o analiză a evoluţiei tendinţelor şi condiţiilor de pe pieţele de creditare în domeniul infrastructurii şi de finanţare de proiecte pe parcursul perioadei menţionate la alineatul (4);
b)o analiză a gradului efectiv de risc pe care îl prezintă entităţile menţionate la alineatul (1) litera (b) pe parcursul unui ciclu economic complet;
c)coerenţa dintre cerinţele de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament şi rezultatele analizei stabilite la literele (a) şi (b) de la prezentul alineat.
Art. 501b: Derogare de la cerinţele de raportare
Prin derogare de la articolul 430, în perioada cuprinsă între data aplicării dispoziţiilor relevante ale prezentului regulament şi data primei transmiteri a rapoartelor specificate în standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la articolul respectiv, o autoritate competentă poate renunţa la cerinţa privind comunicarea de informaţii în formatul specificat în modelele conţinute în actul de punere în aplicare menţionat la articolul 430 alineatul (7) în cazul în care modelele respective nu au fost actualizate pentru a reflecta dispoziţiile prezentului regulament.