Titlul ii - RAPOARTE ŞI ANALIZE - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
TITLUL II:RAPOARTE ŞI ANALIZE
Art. 501c: Tratamentul prudenţial al expunerilor la factori de mediu sau sociali
(1)După consultarea CERS, ABE evaluează, pe baza datelor disponibile, dacă trebuie ajustat tratamentul prudenţial specific al expunerilor legate de activele sau datoriile care fac obiectul impactului generat de factori de mediu sau sociali. În special, ABE evaluează:
a)disponibilitatea şi accesibilitatea unor date ESG fiabile şi coerente pentru fiecare clasă de expuneri determinată în conformitate cu partea a treia titlul II;
b)în consultare cu EIOPA, fezabilitatea introducerii unei metodologii standardizate pentru identificarea şi încadrarea expunerilor, pentru fiecare clasă de expuneri determinată în conformitate cu partea a treia titlul II, pe baza unui set comun de principii pentru clasificarea riscurilor ESG, utilizând informaţiile privind indicatorii de risc de tranziţie şi indicatorii de risc fizic puşi la dispoziţie de cadrele de raportare a informaţiilor privind durabilitatea adoptate în Uniune şi, dacă sunt disponibile la nivel internaţional, orientările şi concluziile care decurg din simulările de criză de supraveghere sau din analizele de scenarii privind riscurile financiare legate de climă efectuate de ABE sau de autorităţile competente şi punctajul ESG relevant al ratingului riscurilor de credit efectuat de o ECAI desemnată, dacă acest punctaj reflectă în mod corespunzător riscurile ESG;
c)gradul efectiv de risc al expunerilor legate de active şi activităţi care fac obiectul impactului generat de factorii de mediu sau sociali în comparaţie cu gradul de risc al altor expuneri şi posibilele revizuiri suplimentare şi mai cuprinzătoare ale cadrului care ar trebui luate în considerare, ţinând seama de evoluţiile convenite la nivel internaţional de BCBS;
d)efectele potenţiale pe termen scurt, mediu şi lung ale unui tratament prudenţial specific ajustat al expunerilor legate de active şi activităţi care fac obiectul impactului generat de factorii de mediu sau sociali asupra stabilităţii financiare şi a împrumuturilor bancare din Uniune;
e)îmbunătăţirile specifice care ar putea fi luate în considerare în cadrul prudenţial actual.
(2)ABE transmite Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei rapoarte succesive privind constatările sale până la următoarele date:
a)9 iulie 2024 pentru evaluările prevăzute la alineatul (1) litera (e);
b)31 decembrie 2024 pentru evaluările prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b);
c)31 decembrie 2025 pentru evaluările prevăzute la alineatul (1) literele (c) şi (d).
Pe baza acestor rapoarte ale ABE, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2026.
Art. 501d: Dispoziţii tranzitorii privind tratamentul prudenţial al criptoactivelor
(1)Până la 30 iunie 2025, Comisia prezintă, dacă este cazul, Parlamentului European şi Consiliului o propunere legislativă de introducere a unui tratament prudenţial specific pentru expunerile la criptoactive, ţinând seama de standardele internaţionale şi de Regulamentul (UE) 2023/1114. Propunerea legislativă respectivă include următoarele:
a)criterii de încadrare a criptoactivelor în diferite categorii de criptoactive, în funcţie de caracteristicile lor de risc şi de respectarea unor condiţii specifice;
b)cerinţe specifice de fonduri proprii pentru toate riscurile pe care le implică diferitele criptoactive;
c)o limită agregată pentru expunerile la anumite tipuri de criptoactive;
d)cerinţe specifice privind indicatorul efectului de levier pentru expunerile la criptoactive;
e)competenţe specifice de supraveghere în ceea ce priveşte încadrarea expunerilor la criptoactive, monitorizarea şi calcularea cerinţelor de fonduri proprii;
f)cerinţe specifice de lichiditate pentru expunerile la criptoactive;
g)cerinţe privind publicarea de informaţii şi raportarea.
(2)Până la data aplicării actului legislativ menţionat la alineatul (1), instituţiile îşi calculează cerinţele de fonduri proprii pentru expunerile la criptoactive după cum urmează:
a)expunerile la criptoactive aferente unor active tradiţionale tokenizate sunt tratate ca expuneri la activele tradiţionale pe care le reprezintă;
b)expunerile la tokenuri raportate la active ai căror emitenţi respectă Regulamentul (UE) 2023/1114 şi care se raportează la unul sau mai multe active tradiţionale primesc o pondere de risc de 250 %;
c)alte expuneri la criptoactive decât cele menţionate la literele (a) şi (b) primesc o pondere de risc de 1 250 %.
Prin derogare de la primul paragraf litera (a), expunerile la criptoactive aferente unor active tradiţionale tokenizate, ale căror valori depind de orice alte criptoactive, sunt încadrate la litera (c).
(3)Valoarea expunerii totale a unei instituţii la alte criptoactive decât cele menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (b) nu poate depăşi 1 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei.
(4)O instituţie care depăşeşte limita prevăzută la alineatul (3) informează imediat autoritatea competentă cu privire la încălcare şi face dovada revenirii în timp util la situaţia de conformitate, într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea competentă.
(5)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza elementele tehnice necesare pentru ca instituţiile să îşi calculeze cerinţele de fonduri proprii în conformitate cu abordările prevăzute la alineatul (2) literele (b) şi (c), inclusiv modul de calculare a valorii expunerilor şi modul de agregare a expunerilor scurte şi lungi în sensul alineatelor (2) şi (3).
La elaborarea acestor proiecte de standarde tehnice de reglementare, ABE ia în considerare standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, precum şi autorizaţiile existente în Uniune în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1114.
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 iulie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf din prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(6)La calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru expunerile la criptoactive, instituţiile nu aplică deducerea menţionată la articolul 36 alineatul (1) litera (b).
Art. 502: Ciclicitatea cerinţelor de capital
Comisia, în cooperare cu ABE, CERS şi statele membre, şi ţinând cont de avizul BCE, verifică periodic dacă prezentul regulament, luat în ansamblu, împreună cu Directiva 2013/36/UE , are efecte semnificative asupra ciclului economic şi analizează, în acest context, dacă se justifică măsuri corective. Până la 31 decembrie 2013, ABE transmite Comisiei un raport în care să precizeze dacă şi în ce măsură este necesar ca metodologiile instituţiilor să fie convergente în cadrul abordării IRB în vederea obţinerii unor cerinţe de capital cu un grad mai ridicat de comparabilitate, reducând în acelaşi timp prociclicitatea.
Pe baza acestei analize şi ţinând seama de avizul BCE, Comisia elaborează un raport bianual pe care îl transmite Parlamentului European şi Consiliului, însoţit de orice propuneri adecvate. La întocmirea raportului sunt luate în considerare contribuţiile debitorilor şi creditorilor, în mod corespunzător.
Până la 31 decembrie 2014, Comisia efectuează o analiză şi elaborează un raport privind aplicarea articolului 33 alineatul (1) litera (c) şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul menţionat însoţit, dacă este cazul, o propunere legislativă.
În ceea ce priveşte eventuala eliminare a articolului 33 alineatul (1) litera (c) şi eventuala sa aplicare la nivelul Uniunii, analiza asigură în special existenţa unor mecanisme de siguranţă suficiente care să garanteze stabilitatea financiară în toate statele membre.
Art. 503: Cerinţe de fonduri proprii pentru expunerile sub forma obligaţiunilor garantate
(1)Până la 31 decembrie 2014, pe baza consultării în prealabil cu ABE, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport însoţit de orice propuneri adecvate, din care să reiasă dacă ponderile de risc prevăzute la articolul 129 şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul specific de la articolul 336 alineatul (3) sunt adecvate pentru toate instrumentele care se califică pentru aceste tratamente şi dacă criteriile de la articolul 129 sunt adecvate.
(2)Raportul şi propunerile menţionate la alineatul (1) au în vedere:
a)măsura în care cerinţele de capital de reglementate actuale aplicabile în cazul obligaţiunilor garantate se diferenţiază în mod adecvat între variaţiile calităţii creditului obligaţiunilor garantate şi garanţiile reale cu care sunt acoperite acestea, incluzând anvergura variaţiilor între statele membre;
b)transparenţa pieţei obligaţiunilor garantate şi măsura în care aceasta facilitează efectuarea de către investitori a analizelor interne cuprinzătoare cu privire la riscul de credit al obligaţiunilor garantate şi garanţiile reale cu care acestea sunt acoperite, precum şi separarea activelor în caz de insolvenţă a emitentului, inclusiv efectele de diminuare ale cadrului juridic naţional specific aferent, în conformitate cu articolul 129 din prezentul regulament şi articolul 52 alineatul (4) din Directiva 2009/65/CE asupra calităţii generale a creditului a unei obligaţiuni garantate şi implicaţiile sale asupra nivelului de transparenţă de necesar investitorilor şi
c)măsura în care emiterea de obligaţiuni garantate de către o instituţie de credit afectează riscul de credit la care sunt expuşi alţi creditori ai instituţiei emitente.
(3)Până la 31 decembrie 2014, după consultarea ABE, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport din care să reiasă dacă împrumuturile garantate cu aeronave (drepturi de retenţie asupra aeronavelor) şi împrumuturile imobiliare locative acoperite de o garanţie, dar fără a fi acoperite de o ipotecă înregistrată, în anumite condiţii ar trebui considerate active eligibile, în conformitate cu articolul 129.
(4)Până la 31 decembrie 2016, Comisia revizuieşte oportunitatea derogării prevăzute la articolul 496 şi, dacă este cazul, oportunitatea extinderii unui tratament similar în cazul altor forme de obligaţiuni garantate. Ţinând cont de această revizuire, Comisia poate, dacă este cazul, să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 462 pentru a permanentiza respectiva derogare sau să prezinte propuneri legislative de extindere a derogării la alte forme de obligaţiuni garantate.
Art. 504: Instrumente de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă
Până la 31 decembrie 2016, pe baza consultărilor cu ABE, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului, împreună cu orice propuneri adecvate, un raport privind necesitatea modificării sau înlăturării tratamentului stabilit la articolul 31.
Art. 504a: Deţinerile de instrumente de pasive eligibile
Până la 28 iunie 2022, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la cuantumurile şi repartizarea deţinerilor de instrumente de pasive eligibile în rândul instituţiilor identificate drept G-SII sau O-SII şi la potenţialele obstacole în calea rezoluţiei şi la riscul de contagiune în ceea ce priveşte deţinerile respective.
Pe baza raportului ABE, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, până la 28 iunie 2023, un raport cu privire la tratamentul adecvat al acestor deţineri care este însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 505: Revizuirea finanţării agriculturii
(1)Până la 31 decembrie 2030, ABE elaborează un raport privind impactul cerinţelor prezentului regulament asupra finanţării agriculturii, inclusiv privind:
a)caracterul adecvat al unei ponderi de risc specifice pentru cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit, calculată în conformitate cu partea a treia titlul II, pentru expunerile faţă de o întreprindere agricolă;
b)dacă este cazul, criterii justificate din punct de vedere prudenţial pentru aplicarea unei astfel de ponderi de risc specifice, inclusiv practici agricole, precum şi includerea expunerilor în clasa de expuneri faţă de societăţi, în clasa de expuneri de tip retail sau în clasele de expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile;
c)alinierea la Strategia «De la fermă la consumator» prezentată în comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată «O Strategie "De la fermă la consumator" pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos şi ecologic» şi impactul aferent asupra mediului în sensul Regulamentului (UE) 2020/852, în special cu ajutorul indicatorilor colectaţi în Reţeaua de informaţii contabile agricole a Uniunii, indicând punctaje aferente contribuţiilor în ceea ce priveşte:
(i)emisiile nete de gaze cu efect de seră per hectar;
(ii)utilizarea de pesticide şi îngrăşăminte per hectar;
(iii)ratele de eficienţă a mineralelor din sol, inclusiv pentru carbon, amoniac, fosfat şi azot, per hectar;
(iv)eficienţa utilizării apei;
(v)o confirmare a impactului pozitiv asupra indicatorilor menţionaţi la punctele (i)-(iv) de la prezenta literă printr-un logo al Uniunii Europene pentru producţia ecologică menţionat în Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului (*15).
(*15)Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 150, 14.6.2018, p. 1).
(2)Ţinând cont de raportul ABE menţionat la alineatul (1), Comisia prezintă raportul Parlamentului European şi Consiliului. Dacă este cazul, raportul respectiv este însoţit de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea atenuării efectelor negative ale acestuia asupra finanţării agriculturii.
(3)ABE elaborează, de asemenea, până la 31 decembrie 2027, un raport intermediar privind impactul cerinţelor prezentului regulament asupra finanţării agriculturii.
Art. 506: Riscul de credit - asigurarea de credit
Până la 30 iunie 2024, ABE, în strânsă cooperare cu EIOPA, prezintă Comisiei un raport privind eligibilitatea şi utilizarea poliţei de asigurare de credit ca tehnică de diminuare a riscului de credit, inclusiv privind:
(a)adecvarea parametrilor de risc asociaţi menţionaţi în partea a treia titlul II capitolele 3 şi 4;
(b)o analiză a gradului efectiv şi observat de risc al expunerilor la riscul de credit în cazul în care o asigurare de credit a fost recunoscută ca tehnică de diminuare a riscului de credit;
(c)coerenţa dintre cerinţele de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament şi rezultatele analizei prevăzute la literele (a) şi (b).
Pe baza acestui raport, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă, până la 31 decembrie 2024, pentru a modifica tratamentul aplicabil asigurării de credit menţionat în partea a treia titlul II.
Art. 506a: OPC-uri cu un portofoliu suport de obligaţiuni suverane emise de statele membre din zona euro
În strânsă cooperare cu CERS şi ABE, Comisia publică, până la 31 decembrie 2021, un raport în care evaluează dacă sunt necesare modificări ale cadrului de reglementare pentru a promova piaţa şi achiziţiile bancare de expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în OPC-uri cu un portofoliu suport constând exclusiv din obligaţiuni suverane ale statelor membre a căror monedă este euro, ponderea relativă a obligaţiunilor suverane ale fiecărui stat membru în portofoliul total al OPC-ului fiind egală cu ponderea relativă a contribuţiei fiecărui stat membru la capitalul BCE.
Art. 506b: Securitizări de NPE
(1)ABE monitorizează aplicarea articolului 269a şi evaluează tratamentul în materie de capital reglementat al securitizărilor de NPE, ţinând seama de situaţia pieţei de NPE, în general, şi de situaţia pieţei securitizărilor de NPE, în special, şi prezintă un raport privind constatările adresat Comisiei până la 10 octombrie 2022.
(2)Până la 10 aprilie 2023, pe baza raportului ABE menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului cu privire la aplicarea articolului 269a. Raportul Comisiei este însoţit, după caz, de o propunere legislativă.
Art. 506c: Riscul de credit - interacţiunea dintre reducerile fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi parametrii de risc de credit
Până la 31 decembrie 2026, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la coerenţa dintre măsurarea actuală a riscului de credit şi parametrii individuali ai riscului de credit, cu privire la tratamentul oricăror ajustări în scopul calculării deficitului conform IRB sau al excedentului conform IRB, astfel cum se menţionează la articolul 159, precum şi cu privire la coerenţa acestui tratament cu determinarea valorii expunerii în conformitate cu articolul 166 şi cu estimarea LGD.
Raportul respectiv ia în considerare cea mai mare pierdere economică posibilă care rezultă dintr-un eveniment de nerambursare, precum şi acoperirea sa realizată în ceea ce priveşte reducerile fondurilor proprii de nivel 1 de bază, ţinând seama de orice reduceri contabile ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază, inclusiv rezultate din pierderi de credit aşteptate sau din ajustări la valoarea justă, precum şi de orice discounturi aferente expunerilor primite, precum şi de implicaţiile acestora pentru deducerile reglementare.
Art. 506d: Tratamentul prudenţial al securitizării
(1)Până la 31 decembrie 2026, ABE, în strânsă colaborare cu ESMA, prezintă Comisiei un raport cu privire la tratamentul prudenţial al tranzacţiilor de securitizare, făcând distincţie între diferitele tipuri de securitizări, inclusiv securitizările sintetice, între iniţiatori şi investitori, precum şi între tranzacţiile STS şi cele non-STS.
(2)În special, ABE monitorizează utilizarea dispoziţiei tranzitorii menţionate la articolul 465 alineatul (13) şi evaluează măsura în care aplicarea pragului minim privind cerinţele de capital în cazul expunerilor din securitizare ar afecta reducerea de capital obţinută de instituţiile iniţiatoare în tranzacţii pentru care a fost recunoscut un transfer semnificativ al riscului, ar reduce în mod excesiv sensibilitatea la risc şi ar afecta viabilitatea economică a noilor tranzacţii de securitizare. În astfel de cazuri de reducere a sensibilităţilor la risc, ABE poate lua în considerare posibilitatea de a propune o recalibrare în sens descendent a factorilor de nonneutralitate pentru tranzacţiile pentru care a fost recunoscut un transfer semnificativ al riscului. ABE evaluează, de asemenea, caracterul adecvat al factorilor de nonneutralitate atât în cadrul SEC-SA, cât şi în cadrul SEC-IRBA, ţinând seama de performanţele anterioare în materie de credit ale tranzacţiilor de securitizare din Uniune şi de nivelul redus al riscurilor de model şi al celor aferente serviciilor de agent ale cadrului de securitizare.
(3)Pe baza raportului menţionat la alineatul (1) şi ţinând seama de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
Art. 506e: Recunoaşterea protecţiei nefinanţate a creditului cu aplicarea unui plafon sau a unui prag
(1)Până la 10 iulie 2026, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la:
a)condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească garanţiile care implică plafoane sau praguri stabilite la nivelul unui portofoliu de expuneri («garanţii de portofoliu») pentru a se califica drept securitizare;
b)tratamentul în materie de reglementare aplicabil în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 4 garanţiilor de portofoliu în cazul în care acestea nu se califică drept securitizare;
c)aplicarea cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 5 din prezentul regulament şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 pentru garanţiile de portofoliu în cazul în care garanţiile respective se califică drept securitizare;
d)aplicarea articolului 234 pentru garanţiile unice care conduc la segmentarea pe tranşe.
(2)În raportul menţionat la alineatul (1), ABE evaluează în special următoarele:
a)în ceea ce priveşte alineatul (1) litera (a), condiţiile în care garanţiile de portofoliu generează un transfer de risc segmentat pe tranşe;
b)în ceea ce priveşte alineatul (1) litera (b):
(i)criteriile de eligibilitate relevante aferente garanţiilor de portofoliu în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 4;
(ii)aplicarea cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 4;
c)în ceea ce priveşte alineatul (1) litera (d), aplicarea cerinţelor prevăzute în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 şi în partea a treia titlul II capitolul 5 din prezentul regulament.
Pe baza acestui raport, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
Art. 506f: Tratamentul prudenţial al operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare
Până la 10 iulie 2026, ABE prezintă Comisiei un raport privind impactul noului cadru pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare în ceea ce priveşte cerinţele de fonduri proprii aferente operaţiunilor corespunzătoare de finanţare prin instrumente financiare care, prin natura lor, sunt activităţi pe termen foarte scurt, cu un accent deosebit pe posibilul impact al acestui cadru asupra pieţelor datoriei suverane în ceea ce priveşte capacitatea de formare a pieţei şi costurile.
ABE evaluează dacă este oportună o recalibrare a ponderilor de risc conexe în cadrul abordării standardizate, având în vedere riscurile conexe în ceea ce priveşte scadenţele pe termen scurt, în special pentru scadenţele reziduale mai mici de un an.
Pe baza acestui raport, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2027.
*) articolele 506e şi 506f din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 9 iulie 2024
Art. 507: Expuneri mari
(1)ABE monitorizează utilizarea derogărilor prevăzute la articolul 390 alineatul (6) litera (b) şi la articolul 400 alineatul (1) literele (f)-(m) şi alineatul (2) literele (a), (c)-(g), (i), (j) şi (k) şi prezintă Comisiei, până la 28 iunie 2021, un raport care evaluează impactul cantitativ pe care l-ar avea eliminarea acestor derogări sau stabilirea unei limite privind utilizarea lor. Raportul respectiv evaluează, în special, pentru fiecare dintre derogările prevăzute la articolele respective:
a)numărul de expuneri mari care fac obiectul derogărilor în fiecare stat membru;
b)numărul de instituţii care recurg la derogare în fiecare stat membru;
c)valoarea totală a expunerilor care fac obiectul derogărilor în fiecare stat membru.
(2)Până la 31 decembrie 2023, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la aplicarea derogărilor menţionate la articolul 390 alineatul (4) şi la articolul 401 alineatul (2) privind metodele de calculare a valorii expunerii operaţiunilor de finanţare prin titluri de valoare, în special la necesitatea de a lua în considerare modificările standardelor internaţionale care stabilesc metodele acestui calcul.
Art. 508: Nivel de aplicare
(1)Până la 31 decembrie 2014, Comisia efectuează o analiză şi elaborează un raport privind aplicarea părţii întâi titlul II şi a articolului 113 alineatele (6) şi (7) şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
(2)[textul din Art. 508, alin. (2) din partea X, titlul II a fost abrogat la 26-iun-2021 de Art. 62, punctul 34. din partea IX, titlul III din Regulamentul 2033/27-nov-2019]
(3)[textul din Art. 508, alin. (3) din partea X, titlul II a fost abrogat la 26-iun-2021 de Art. 62, punctul 34. din partea IX, titlul III din Regulamentul 2033/27-nov-2019]
Art. 509: Cerinţe de lichiditate
(1)ABE monitorizează şi evaluează rapoartele elaborate în conformitate cu articolul 415 alineatul (1), pe monede şi pe diverse modele de afaceri. După ce s-a consultat în prealabil cu CERS, cu utilizatorii finali nefinanciari, sectorul bancar, autorităţile competente şi băncile centrale din cadrul SEBC, ABE transmite Comisiei anual şi pentru prima dată până la 31 decembrie 2013, un raport din care să reiasă dacă specificarea cerinţei generale de acoperire a necesarului de lichiditate de la partea a şasea, bazată pe elementele care urmează să fie raportate în conformitate cu partea a şasea titlul II şi cu anexa III, considerate individual sau cumulativ, ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra activităţii şi profilului de risc al instituţiilor stabilite în Uniune sau asupra stabilităţii şi funcţionării ordonate a pieţelor financiare ori asupra economiei şi asupra stabilităţii ofertei de credite bancare, cu accent special pe creditarea IMM- urilor şi pe finanţarea comerţului, inclusiv creditarea vizată de schemele oficiale de asigurare a creditelor de export.
Raportul menţionat la primul paragraf ţine seama pe deplin de evoluţiile pieţei şi de evoluţiile cadrului de reglementare internaţional, precum şi de interacţiunea cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate cu alte cerinţe prudenţiale în temeiul prezentului regulament, cum ar fi indicatorii de adecvare a capitalului la risc astfel cum este menţionat la articolul 92 şi indicatorul efectului de levier.
Parlamentului European şi Consiliului au oportunitatea de a-şi exprima opiniile cu privire la raportul menţionat la primul paragraf.
(2)ABE evaluează în raportul menţionat la alineatul (1) în special următoarele:
a)asigurarea unor mecanisme de limitare a valorii intrărilor de lichidităţi, mai ales în vederea determinării unui plafon adecvat al intrărilor şi a condiţiilor pentru aplicarea acestuia, ţinând cont de diferite modele de afaceri, inclusiv finanţarea de tip pass through, factoringul, leasingul, obligaţiunile garantate, ipotecile, emiterea de obligaţiuni garantate, precum şi a măsurii în care acest plafon ar trebui să fie modificat sau înlăturat pentru a ţine cont de specificităţile finanţării specializate;
b)calibrarea intrărilor şi ieşirilor menţionate în partea a şasea titlul II, în special în temeiul articolului 422 alineatul (7) şi al articolului 425 alineatul (2);
c)asigurarea unor mecanisme care limitează acoperirea cerinţelor de lichiditate cu anumite categorii de active lichide; evaluând în special ponderea minimă adecvată a activelor lichide menţionate la articolul 416 alineatul (1) literele (a)- (c) din totalul activelor lichide, testând un prag de 60 % şi ţinând cont de evoluţiile cadrului de reglementare internaţional. Activele datorate şi care trebuie restituite sau plătite în termen de 30 de zile calendaristice nu ar trebui să se ia în considerare la calcularea limitei, cu excepţia cazului în care activele au fost obţinute pe baza unor garanţii reale care se încadrează, de asemenea, la articolul 416 alineatul (1) literele (a)-(c);
d)asigurarea unor rate specifice mai mici pentru ieşiri şi/sau mai mari pentru intrări de lichiditate aferente fluxurilor intragrup, precizând în ce condiţii astfel de rate specifice pentru intrări sau ieşiri ar fi justificate din punct de vedere prudenţial şi stabilind configuraţia la nivel înalt a unei metodologii ce recurge la criterii şi parametri obiectivi pentru a determina niveluri specifice de intrări şi ieşiri între instituţie şi contraparte, atunci când acestea nu sunt stabilite în acelaşi stat membru;
e)calibrarea ratelor de trageri aplicabile facilităţilor de credit şi lichiditate angajate neutilizate care intră în domeniul de aplicare al articolului 424 alineatele (3) şi (5). În special, ABE testează o rată de tragere de 100 %;
f)definirea depozitului retail astfel cum este menţionat la articolul 411 punctul 2, în special caracterul adecvat al introducerii unui prag privind depozitele persoanelor fizice;
g)necesitatea introducerii unei noi categorii de depozit retail cu ieşiri mai scăzute, ţinând cont de caracteristicile specifice ale acestor depozite care ar putea să justifice o rată mai scăzută a ieşirilor şi ţinând cont de evoluţiile internaţionale;
h)derogările de la cerinţele privind componenţa activelor lichide pe care instituţiile vor trebui să le deţină, în cazul în care nevoile colective justificate de active lichide ale instituţiilor, într-o anumită monedă, depăşesc activele lichide disponibile respective, precum şi condiţiile al căror obiect ar trebui să îl facă astfel de derogări;
i)definirea produselor financiare care respectă Shari'ah ca alternativă la activele care s-ar califica drept active lichide în sensul articolului 416, pentru utilizarea acestora de către bănci care respectă Shari'ah;
j)definirea circumstanţelor de criză, inclusiv a principiilor pentru utilizarea stocului de active lichide şi a reacţiilor de supraveghere necesare în temeiul cărora instituţiile şi-ar putea utiliza activele lichide pentru a respecta ieşirile de lichidităţi, precum şi a modalităţii de abordare a neconformării;
k)definirea relaţiei operaţionale de durată pentru clienţii care nu sunt clienţi financiari menţionată la articolul 422 alineatul (3) litera (c);
l)calibrarea ratei de retragere aplicabile serviciilor de bancă corespondentă şi de tip prime brokerage menţionate la articolul 422 alineatul (4) primul paragraf;
m)mecanisme pentru păstrarea drepturilor obţinute în materie de obligaţiuni garantate guvernamental, emise instituţiilor de credit în cadrul unor măsuri de sprijin publice, cu aprobarea de către Uniune a ajutorului de stat, precum obligaţiunile emise de Agenţia naţională de administrare a activelor (NAMA) din Irlanda şi de Societatea spaniolă de administrare a activelor din Spania, menite să elimine activele problematice din bilanţurile instituţiilor de credit, drept active cu un nivel extrem de ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului, până cel târziu în decembrie 2023.
(3)Până la 31 decembrie 2013, după consultarea AEVMP şi BCE, ABE transmite Comisiei un raport privind definiţiile uniforme adecvate pentru nivelul ridicat şi extrem de ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului în cazul activelor transferabile în sensul articolul 416 şi ajustările corespunzătoare pentru activele care s-ar califica drept active lichide în sensul articolului 416, cu excepţia activelor menţionate la articolul 416 alineatul (1) literele (a)-(c).
Parlamentului European şi Consiliului trebuie să li se dea oportunitatea de a-şi exprima opiniile cu privire la raportul respectiv.
Raportul menţionat la primul paragraf ia, de asemenea, în considerare:
a)alte categorii de active, în special titluri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative cu un nivel ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului,
b)alte categorii de credite sau titluri de valoare eligibile la banca centrală, de exemplu obligaţiuni şi titluri pe termen scurt emise de administraţii locale, şi
c)alte active, care nu sunt eligibile la banca centrală dar sunt tranzacţionabile, cum ar fi titlurile de capital cotate la o bursă recunoscută, aurul, instrumentele de capital legate de indici principali, obligaţiunile garantate - guaranteed bonds, covered bonds -, obligaţiunile corporative şi fondurile bazate pe activele menţionate.
(4)Raportul menţionat la alineatul (3) examinează dacă şi în ce măsură facilităţile de credit stand-by menţionate la articolul 416 alineatul (1) litera (e) ar trebui să fie incluse în calitate de active lichide ţinând cont de evoluţiile internaţionale şi de specificul european, inclusiv de modul în care se execută politica monetară în Uniune.
ABE verifică în special caracterul adecvat al criteriilor de mai jos şi nivelurile corespunzătoare ale definiţiilor:
a)volumul minim de tranzacţionare al activelor;
b)volumul minim în circulaţie al activelor;
c)informaţii transparente privind stabilirea preţurilor - pricing - şi de post-tranzacţionare;
d)nivelurile de calitate a creditului menţionate în partea a treia titlul II capitolul 2;
e)istoricul cert al stabilităţii preţurilor;
f)volumul mediu tranzacţionat şi valoarea medie a tranzacţiilor;
g)marja maximă dintre preţurile de cumpărare şi cele de vânzare;
h)timpul rămas până la scadenţă;
i)rata minimă a cifrei de afaceri.
(5)Până la 31 ianuarie 2014, ABE raportează, în plus, cu privire la următoarele:
a)definiţii uniforme ale nivelului ridicat şi extrem de ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului;
b)posibilele consecinţe nedorite ale definiţiei activelor lichide asupra derulării operaţiunilor de politică monetară şi măsura în care:
(i)o listă de active lichide separată de lista activelor eligibile la banca centrală poate stimula instituţiile să prezinte active eligibile care nu sunt incluse în definiţia activelor lichide în operaţiunile de refinanţare;
(ii)reglementarea lichidităţii poate descuraja instituţiile să acorde sau să contracteze împrumuturi pe pieţele monetare negarantate şi dacă acest lucru ar putea produce dubii cu privire la rolul EONIA în implementarea politicii monetare;
(iii)introducerea cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate poate face mai dificilă asigurarea stabilităţii preţurilor de către băncile centrale, utilizând instrumentele şi cadrul de politică monetară existente.
c)cerinţele operaţionale pentru deţinerile de active lichide, menţionate la articolul 417 literele (b)-(f), în conformitate cu evoluţiile cadrului de reglementare internaţional.
Art. 510: Cerinţe de finanţare stabilă netă
(1)Până la 31 decembrie 2015, ABE transmite Comisiei, pe baza elementelor care trebuie să fie raportate în conformitate cu partea a şasea titlul III, un raport cu privire la posibilitatea şi modul în care s-ar putea asigura o utilizare de surse stabile de finanţare de către instituţii, inclusiv o evaluare a impactului asupra activităţii şi profilului de risc al instituţiilor stabilite în Uniune sau asupra pieţelor financiare ori asupra economiei şi asupra activităţii de creditare bancară, cu un accent special pe acordarea de credite IMM-urilor şi pe finanţarea comerţului, inclusiv creditarea vizată de schemele oficiale de asigurare a creditelor de export şi de modele de finanţare de tip pass through, inclusiv credite ipotecare finanţate în mod echivalent. În mod special, ABE analizează impactul surselor stabile de finanţare asupra structurilor de refinanţare ale diferitelor modele bancare din Uniune.
(2)Până la 31 decembrie 2015, ABE transmite Comisiei, de asemenea, pe baza elementelor care trebuie să fie raportate în conformitate cu partea a şasea titlul III şi în conformitate cu formatele de raportare uniforme menţionate la articolul 415 alineatul (3) litera (a), precum şi după consultarea CERS, un raport privind metodologiile de determinare a cuantumului finanţării stabile disponibile instituţiilor şi a celei necesare acestora şi privind definiţiile uniforme adecvate pentru calcularea acestei cerinţe de finanţare stabilă netă, examinând mai ales următoarele:
a)categoriile şi ponderile aplicate surselor de finanţare stabilă menţionate la articolul 4274 alineatul (1);
b)categoriile şi ponderile aplicate pentru a determina cerinţa de finanţare stabilă menţionată la articolul 428 alineatul (1);
c)metodologiile trebuie să prevadă stimulente şi constrângeri, după caz, pentru a încuraja o finanţare mai stabilă pe termen lung a activelor, a activităţilor, a investiţiilor şi a finanţării instituţiilor;
d)necesitatea elaborării de diferite metodologii pentru diferite tipuri de instituţii.
(3)Până la 31 decembrie 2016, după caz şi ţinând cont de rapoartele menţionate la alineatele (1) şi (2) şi ţinând cont pe deplin de diversitatea sectorului bancar din Uniune, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere legislativă privind modul de asigurare a utilizării de către instituţii a unor surse stabile de finanţare.
(4)ABE monitorizează cuantumul finanţării stabile obligatorii care acoperă riscul de finanţare legat de contractele derivate enumerate în anexa II şi de instrumentele financiare derivate de credit în orizontul de timp de un an al indicatorului de finanţare stabilă netă, în special riscul viitor de finanţare aferent respectivelor contracte derivate prevăzute la articolul 428s alineatul (2) şi articolul 428at alineatul (2) şi prezintă Comisiei, până la 28 iunie 2024, un raport cu privire la oportunitatea de a adopta un factor mai mare de finanţare stabilă necesară sau o măsură mai sensibilă la risc. Raportul respectiv evaluează cel puţin:
a)dacă este oportun să se facă distincţie între contractele cu instrumente financiare derivate în marjă şi în afara marjei;
b)dacă este oportun să se elimine, să se mărească sau să se înlocuiască cerinţa prevăzută la articolul 428s alineatul (2) şi articolul 428at alineatul (2);
c)dacă este oportun să se modifice mai pe larg tratamentul contractelor derivate atunci când se calculează indicatorul de finanţare stabilă netă, astfel cum este prevăzut la articolul 428d, articolul 428k alineatul (4), articolul 428s alineatul (2), articolul 428ag literele (a) şi (b), articolul 428ah alineatul (2), articolul 428al alineatul (4), articolul 428at alineatul (2), articolul 428ay literele (a) şi (b) şi articolul 428az alineatul (2), pentru a reflecta mai bine riscul de finanţare aferent acestor contracte în orizontul de timp de un an al indicatorului de finanţare stabilă netă;
d)impactul modificărilor propuse asupra cuantumului finanţării stabile obligatorii pentru contractele derivate ale instituţiilor.
(5)Dacă standardele internaţionale afectează tratamentul contractelor derivate enumerate în anexa II şi instrumentele financiare derivate de credit pentru calcularea indicatorului de finanţare stabilă netă, Comisia prezintă, dacă este cazul şi ţinând seama de raportul menţionat la alineatul (4), de modificările respective ale standardelor internaţionale şi de diversitatea sectorului bancar din Uniune, o propunere legislativă Parlamentului European şi Consiliului cu privire la felul în care se pot modifica dispoziţiile privind tratamentul contractelor derivate enumerate în anexa II şi al instrumentelor financiare derivate de credit pentru calcularea indicatorului de finanţare stabilă netă prevăzut în partea a şasea titlul IV pentru a ţine mai bine seama de riscul de finanţare aferent tranzacţiilor respective.
(6)ABE monitorizează cuantumul finanţării stabile necesare pentru a acoperi riscul de finanţare aferent operaţiunilor de finanţare prin titluri de valoare, inclusiv activelor primite sau furnizate în operaţiunile respective, precum şi cel aferent tranzacţiilor negarantate realizate cu clienţi financiari, atunci când tranzacţiile respective au o scadenţă reziduală mai mică de şase luni. ABE prezintă Comisiei, până la 31 ianuarie 2029 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, un raport privind caracterul adecvat al respectivei cerinţe de finanţare stabilă. Ţinând seama de evoluţiile internaţionale şi de tratamentul normativ al tranzacţiilor similare din alte jurisdicţii, în rapoartele respective se evaluează cel puţin:
a)oportunitatea aplicării unor factori de finanţare stabilă mai ridicaţi sau mai scăzuţi pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare realizate cu clienţi financiari şi pentru tranzacţiile negarantate cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni realizate cu clienţi financiari, pentru a ţine mai bine seama de riscul de finanţare aferent acestora în orizontul de timp de un an al indicatorului de finanţare stabilă netă şi de eventualele efecte de contagiune între clienţi financiari;
b)oportunitatea aplicării tratamentului prevăzut la articolul 428r alineatul (1) litera (g) pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare cu titluri de valoare garantate cu alte tipuri de active;
c)oportunitatea aplicării unor factori de finanţare stabilă pentru elementele extrabilanţiere utilizate în operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare ca alternativă la tratamentul prevăzut la articolul 428p alineatul (5);
d)caracterul adecvat al tratamentului asimetric aplicat, pe de o parte, datoriilor cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni furnizate de clienţi financiari care fac obiectul unui factor de finanţare stabilă disponibilă de 0 % în conformitate cu articolul 428k alineatul (3) litera (c) şi, pe de altă parte, activelor care rezultă din tranzacţii cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni cu clienţi financiari care fac obiectul unui factor de finanţare stabilă necesară de 0 %, 5 % sau 10 % în conformitate cu articolul 428r alineatul (1) litera (g), cu articolul 428s alineatul (1) litera (b) şi cu articolul 428v litera (a);
e)impactul introducerii unor factori de finanţare stabilă necesară mai ridicaţi sau mai scăzuţi pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare, în special pentru cele cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni realizate cu clienţi financiari, asupra:
(i)structurii preţurilor operaţiunilor respective; şi
(ii)asupra lichidităţii pe piaţă a activelor primite ca garanţii reale în operaţiunile respective, în special a obligaţiunilor suverane şi corporative;
f)impactul modificărilor propuse asupra cuantumului finanţării stabile obligatorii pentru respectivele operaţiuni ale instituţiilor, în special pentru operaţiunile de finanţare prin titluri de valoare cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni realizate cu clienţi financiari, în cazul în care în cadrul operaţiunilor respective se primesc obligaţiuni suverane ca garanţii reale.
(7)[textul din Art. 510, alin. (7) din partea X, titlul II a fost abrogat la 29-iun-2025 de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 1215/17-iun-2025]
(8)[textul din Art. 510, alin. (8) din partea X, titlul II a fost abrogat la 29-iun-2025 de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 1215/17-iun-2025]
(9)ABE monitorizează cuantumul finanţării stabile necesare pentru acoperirea riscului de finanţare legat de deţinerile de titluri de valoare ale instituţiilor ce au scopul de a acoperi contractele derivate. ABE prezintă, până la 28 iunie 2023, un raport cu privire la caracterul adecvat al tratamentului. Raportul respectiv evaluează cel puţin:
a)impactul posibil al tratamentului asupra capacităţii investitorilor de a obţine expunere la active şi impactul tratamentului asupra ofertei de credite în cadrul uniunii pieţelor de capital;
b)oportunitatea de a aplica cerinţe de finanţare stabilă ajustate pentru titlurile de valoare deţinute în vederea acoperirii instrumentelor derivate care sunt finanţate, integral sau parţial, prin marja iniţială;
c)oportunitatea de a aplica cerinţe de finanţare stabilă ajustate pentru titlurile de valoare care sunt deţinute în vederea acoperirii instrumentelor derivate care nu sunt finanţate prin marja iniţială.
(10)Până la 28 iunie 2023 sau în termen de un an după agrearea standardelor internaţionale elaborate de BCBS, luându-se în considerare evenimentul care survine mai întâi, Comisia prezintă, dacă este cazul şi ţinând seama de raportul menţionat la alineatul (9), de standardele internaţionale elaborate de BCBS, de diversitatea sectorului bancar din Uniune şi de obiectivele uniunii pieţelor de capital, o propunere legislativă Parlamentului European şi Consiliului cu privire la modalităţile de modificare a dispoziţiilor privind tratamentul deţinerilor de titluri de valoare ale instituţiilor ce au scopul de a acoperi contractele derivate pentru calcularea indicatorului de finanţare stabilă netă prevăzut în partea a şasea titlul IV, în cazul în care consideră că acest lucru este adecvat având în vedere impactul tratamentului existent asupra indicatorului de finanţare stabilă netă al instituţiilor şi pentru a ţine mai bine seama de riscul de finanţare aferent tranzacţiilor respective.
(11)ABE evaluează dacă ar fi justificată reducerea factorului de finanţare stabilă necesară în ceea ce priveşte activele utilizate pentru furnizarea de servicii de compensare şi decontare pentru metale preţioase precum aurul, argintul, platina şi paladiul sau activele utilizate pentru asigurarea finanţării tranzacţiilor cu metale preţioase precum aurul, argintul, platina şi paladiul, cu un termen de cel mult 180 de zile. ABE prezintă Comisiei raportul său până la 28 iunie 2021.
Art. 511: Efectul de levier
(1)Până la 31 decembrie 2020, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului pentru a se stabili dacă:
a)este adecvat să se introducă o cerinţă de majorare a indicatorului efectului de levier pentru O-SII; şi
b)definirea şi calcularea indicatorului de măsurare a expunerii totale menţionat la articolul 429 alineatul (4), inclusiv tratamentul rezervelor băncii centrale, sunt adecvate.
(2)În sensul raportului menţionat la alineatul (1), Comisia ţine seama de evoluţiile la nivel internaţional şi de standardele convenite la nivel internaţional. După caz, raportul respectiv este însoţit de o propunere legislativă.
Art. 512: Expuneri la riscul de credit transferat
Până la 31 decembrie 2014, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport privind aplicarea şi eficacitatea dispoziţiilor din partea a cincea ţinând seama de evoluţiile pieţei internaţionale.
Art. 513: Reglementări macroprudenţiale
(1)Până la 30 iunie 2022 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia, după consultarea CERS şi ABE, evaluează dacă reglementările macroprudenţiale cuprinse în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE sunt suficiente pentru a reduce riscul sistemic în sectoarele, regiunile şi statele membre, evaluând inclusiv:
a)dacă actualele instrumente macroprudenţiale din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE sunt eficace, eficiente şi transparente;
b)dacă sfera de aplicare şi eventualele grade de suprapunere între diferitele instrumente macroprudenţiale care vizează riscuri similare din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE sunt adecvate şi, dacă este cazul, propune noi reglementări macroprudenţiale;
c)modul în care standardele convenite la nivel internaţional pentru instituţiile sistemice interacţionează cu dispoziţiile din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE şi, dacă este cazul, propune noi reguli, ţinând seama de standardele convenite la nivel internaţional respective;
d)dacă la instrumentele macroprudenţiale prevăzute în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE ar trebui adăugate şi alte tipuri de instrumente, cum ar fi instrumentele bazate pe debitori, pentru a completa instrumentele bazate pe capital şi pentru a permite utilizarea armonizată a instrumentelor în cadrul pieţei interne; evaluarea ar trebui să ia în considerare dacă definiţiile armonizate ale instrumentelor respective şi raportarea datelor respective la nivelul Uniunii reprezintă o condiţie prealabilă pentru introducerea unor astfel de instrumente;
e)dacă cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, după cum este menţionată la articolul 92 alineatul (1a), ar trebui să fie extinsă pentru a include alte instituţii de importanţă sistemică decât G-SII, dacă pentru acesta calibrarea ar trebui să fie diferită faţă de calibrarea pentru G-SII şi dacă respectiva calibrare ar trebui să depindă de nivelul de importanţă sistemică a instituţiei;
f)dacă reciprocitatea în prezent voluntară a măsurilor macroprudenţiale ar trebui să devină obligatorie şi dacă actualul cadru CERS pentru reciprocitatea voluntară reprezintă o bază adecvată în acest sens;
g)modul în care autorităţile macroprudenţiale relevante de la nivelul Uniunii şi naţionale pot fi mandatate cu instrumente de abordare a noilor riscuri sistemice emergente generate de expunerile instituţiilor de credit la sectorul nebancar, în special de pieţele de tranzacţii cu instrumente financiare derivate şi de operaţiuni de finanţare prin titluri de valoare, de sectorul gestionării activelor şi de sectorul asigurărilor.
(2)Până la 31 decembrie 2022 şi, ulterior, o dată la cinci ani, pe baza consultărilor cu CERS şi ABE, Comisia elaborează un raport privind evaluarea menţionată la alineatul (1) destinat Parlamentului European şi Consiliului, însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 514: Metoda de calculare a valorii expunerii pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate
(1)Până la 28 iunie 2023, ABE prezintă Comisiei un raport referitor la impactul şi calibrarea relativă a abordărilor descrise în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunile 3, 4 şi 5 folosite pentru a calcula valoarea expunerii pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate.
(2)Pe baza raportului ABE menţionat la alineatul (1) şi ţinând seama în mod corespunzător de punerea în aplicare în ţările terţe a standardelor convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă în vederea modificării abordărilor prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunile 3, 4 şi 5.
Art. 515: Monitorizare şi evaluare
(1)Împreună cu AEVMP, ABE redactează până la 28 iunie 2014 un raport privind aplicarea prezentului regulament cu obligaţiile înrudite ce revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, mai ales în ceea ce priveşte instituţiile ce operează o CPC, pentru a evita duplicarea cerinţelor pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate şi pentru a evita astfel un risc de reglementare crescut şi costuri crescute în materie de supraveghere pentru autorităţile competente.
(2)ABE monitorizează şi evaluează aplicarea dispoziţiilor în materie de cerinţe privind fondurile proprii pentru expuneri faţă de o CPC, aşa cum se prevede la partea a treia, titlul II, capitolul 6, secţiunea 9. Până la 1 ianuarie 2015, ABE prezintă Comisiei un raport cu privire la impactul şi eficacitatea respectivelor dispoziţii.
(3)Până la 31 decembrie 2016, Comisia analizează şi întocmeşte un raport privind reconcilierea prezentului regulament cu obligaţiile aferente în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cerinţele de fonduri proprii aşa cum sunt prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 9 şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 516: Finanţarea pe termen lung
Până la 31 decembrie 2015, Comisia raportează cu privire la impactul prezentului regulament asupra stimulării investiţiilor pe termen lung în infrastructuri generatoare de creştere economică.
Art. 517: Definiţia capitalului eligibil
Până la 31 decembrie 2014, Comisia efectuează o analiză şi elaborează un raport privind caracterul adecvat al definiţiei capitalului eligibil utilizate în sensul părţii a doua titlul III şi al părţii a patra şi transmite Parlamentului European şi Consiliului raportul respectiv însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 518: Analiza instrumentelor de capital care pot fi amortizate sau convertite în momentul în care instituţia devine neviabilă
Până la 31 decembrie 2015, Comisia analizează şi raportează cu privire la oportunitatea includerii în prezentul regulament a unei cerinţe conform căreia valoarea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 să trebuiască să fie redusă în eventualitatea declarării unei instituţii drept neviabile. Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului raportul său, însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Art. 518a: Revizuirea dispoziţiilor privind clauzele de tipul «cross-default»
Până la 28 iunie 2022, Comisia analizează şi evaluează dacă este oportună cerinţa ca pasivele eligibile să poată fi recapitalizate intern fără ca aceasta să conducă la aplicarea clauzelor de tipul «cross-default» în alte contracte, pentru a se consolida cât mai mult posibil eficacitatea instrumentului de recapitalizare internă şi a se stabili dacă nu ar trebui introdusă o clauză de tipul «no-cross-default» referitoare la pasivele eligibile în termenii sau contractele care reglementează alte pasive. Dacă este cazul, analiza şi evaluarea sunt însoţite de o propunere legislativă.
Art. 518b: Raportarea privind depăşirile şi competenţele de supraveghere pentru limitarea distribuirilor
Până la 31 decembrie 2021, Comisia raportează Parlamentului European şi Consiliului dacă anumite circumstanţe excepţionale care declanşează perturbări economice grave în buna funcţionare şi integritatea pieţelor financiare justifică următoarele:
a)în astfel de perioade, permisiunea ca autorităţile competente să excludă din modelele interne de risc de piaţă ale instituţiilor depăşirile care nu rezultă din deficienţe ale acestor modele;
b)în astfel de perioade, conferirea de competenţe coercitive suplimentare autorităţilor competente pentru a impune restricţii asupra distribuirilor.
Comisia are în vedere măsuri suplimentare, dacă este cazul.
Art. 518c: Revizuirea cadrului privind cerinţele prudenţiale
Până la 31 decembrie 2028, Comisia evaluează situaţia generală a sistemului bancar de pe piaţa unică, în strânsă cooperare cu ABE şi BCE, şi prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la caracterul adecvat al cadrelor de reglementare şi supraveghere ale Uniunii în sectorul bancar.
Raportul respectiv trece în revistă reformele din sectorul bancar care au avut loc după marea criză financiară şi evaluează dacă acestea asigură un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi garantează stabilitatea financiară la nivelul statelor membre, al uniunii bancare şi al Uniunii.
Raportul respectiv ia în considerare, de asemenea, toate dimensiunile uniunii bancare, precum şi punerea în aplicare a pragului minim privind cerinţele de capital ca parte a cerinţelor de capital şi de lichiditate în general. În acest sens, Comisia ia în considerare în mod adecvat declaraţiile şi concluziile corespunzătoare privind uniunea bancară formulate atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliul European.
Art. 519: Deducerea activelor fondului de pensii cu beneficii determinate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
ABE pregăteşte până la 30 iunie 2014 un raport pentru a stabili dacă IAS 19 revizuit, coroborat cu deducerea privind activul net raportat cu titlu de pensii, astfel cum este prezentată la articolul 36 alineatul (1) litera (e), şi cu schimbările în datoriile nete cu titlu de pensii conduc la o volatilitate nejustificată a fondurilor proprii ale instituţiei.
Ţinând cont de raportul ABE, Comisia pregăteşte, până la 31 decembrie 2014, un raport adresat Parlamentului European şi Consiliului cu privire la chestiunea menţionată la primul paragraf, însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă pentru introducerea unui tratament de ajustare a activelor sau datoriilor nete definite raportate cu titlu de pensii la calculul fondurilor proprii.
Art. 519a: Raportare şi revizuire
Până la 1 ianuarie 2022, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului cu privire la aplicarea dispoziţiilor din partea a treia titlul II capitolul 5, prin prisma evoluţiei situaţiei de pe pieţele securitizărilor, inclusiv din perspectivă macroprudenţială şi economică. Dacă este cazul, raportul este însoţit de o propunere legislativă şi evaluează în special următoarele aspecte:
(a)impactul ierarhiei metodelor prevăzute la articolul 254 şi al calculului cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor aferente poziţiilor din securitizare prevăzut la articolele 258-266 asupra activităţilor de emitere şi de investiţii desfăşurate de către instituţii pe pieţele securitizărilor din Uniune;
(b)efectele asupra stabilităţii financiare a Uniunii şi a statelor membre, acordându-se o atenţie deosebită potenţialelor speculaţii pe piaţa imobiliară şi interdependenţei sporite între instituţiile financiare;
(c)măsurile care ar fi necesare pentru a reduce şi a contracara orice efecte negative ale securitizării asupra stabilităţii financiare, menţinând, în acelaşi timp, efectul pozitiv al acesteia asupra finanţării, inclusiv posibila introducere a unei limite maxime de expunere pentru securitizări şi
(d)efectele asupra capacităţii instituţiilor financiare de a asigura un canal sustenabil şi stabil de finanţare a economiei reale, acordându-se o atenţie deosebită IMM-urilor.
Raportul ţine seama, de asemenea, de evoluţiile în materie de reglementare din cadrul forurilor internaţionale, în special de cele referitoare la standardele internaţionale privind securitizarea.
e)modul în care criteriile de sustenabilitate ecologică ar putea fi integrate în cadrul de securitizare, inclusiv pentru expunerile din securitizări de NPE.
Art. 519b: Cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de piaţă
(1)Până la 30 septembrie 2019, ABE prezintă un raport referitor la impactul asupra instituţiilor în Uniune al standardelor internaţionale pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă.
(2)Până la 30 iunie 2020, Comisia, ţinând seama de rezultatele raportului menţionat la alineatul (1) şi de standardele internaţionale şi de abordările descrise în partea a treia titlul IV capitolele 1a şi 1b, prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport însoţit de o propunere legislativă, după caz, cu privire la modul de punere în aplicare a standardelor internaţionale asupra cerinţelor de fonduri proprii adecvate pentru riscul de piaţă.