Art. 513. - Art. 513: Reglementări macroprudenţiale - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 513: Reglementări macroprudenţiale
(1)Până la 30 iunie 2022 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia, după consultarea CERS şi ABE, evaluează dacă reglementările macroprudenţiale cuprinse în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE sunt suficiente pentru a reduce riscul sistemic în sectoarele, regiunile şi statele membre, evaluând inclusiv:
a)dacă actualele instrumente macroprudenţiale din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE sunt eficace, eficiente şi transparente;
b)dacă sfera de aplicare şi eventualele grade de suprapunere între diferitele instrumente macroprudenţiale care vizează riscuri similare din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE sunt adecvate şi, dacă este cazul, propune noi reglementări macroprudenţiale;
c)modul în care standardele convenite la nivel internaţional pentru instituţiile sistemice interacţionează cu dispoziţiile din prezentul regulament şi din Directiva 2013/36/UE şi, dacă este cazul, propune noi reguli, ţinând seama de standardele convenite la nivel internaţional respective;
d)dacă la instrumentele macroprudenţiale prevăzute în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE ar trebui adăugate şi alte tipuri de instrumente, cum ar fi instrumentele bazate pe debitori, pentru a completa instrumentele bazate pe capital şi pentru a permite utilizarea armonizată a instrumentelor în cadrul pieţei interne; evaluarea ar trebui să ia în considerare dacă definiţiile armonizate ale instrumentelor respective şi raportarea datelor respective la nivelul Uniunii reprezintă o condiţie prealabilă pentru introducerea unor astfel de instrumente;
e)dacă cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, după cum este menţionată la articolul 92 alineatul (1a), ar trebui să fie extinsă pentru a include alte instituţii de importanţă sistemică decât G-SII, dacă pentru acesta calibrarea ar trebui să fie diferită faţă de calibrarea pentru G-SII şi dacă respectiva calibrare ar trebui să depindă de nivelul de importanţă sistemică a instituţiei;
f)dacă reciprocitatea în prezent voluntară a măsurilor macroprudenţiale ar trebui să devină obligatorie şi dacă actualul cadru CERS pentru reciprocitatea voluntară reprezintă o bază adecvată în acest sens;
g)modul în care autorităţile macroprudenţiale relevante de la nivelul Uniunii şi naţionale pot fi mandatate cu instrumente de abordare a noilor riscuri sistemice emergente generate de expunerile instituţiilor de credit la sectorul nebancar, în special de pieţele de tranzacţii cu instrumente financiare derivate şi de operaţiuni de finanţare prin titluri de valoare, de sectorul gestionării activelor şi de sectorul asigurărilor.
(2)Până la 31 decembrie 2022 şi, ulterior, o dată la cinci ani, pe baza consultărilor cu CERS şi ABE, Comisia elaborează un raport privind evaluarea menţionată la alineatul (1) destinat Parlamentului European şi Consiliului, însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.