Directiva 2014/24/UE/26-feb-2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 94L

În vigoare

Versiune de la: 1 Ianuarie 2024 până la: 31 Decembrie 2025

Dată act: 26-feb-2014

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Atribuirea contractelor de achiziţii publice de către sau în numele autorităţilor statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de a furniza servicii, precum şi principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa. Cu toate acestea, pentru contractele de achiziţii publice care depăşesc o anumită valoare, ar trebui elaborate dispoziţii pentru coordonarea procedurilor de achiziţii publice naţionale, pentru ca principiile respective să fie transpuse în practică şi achiziţiile publice să fie deschise concurenţei.

(2)Achiziţiile publice joacă un rol cheie în strategia Europa 2020, prezentată în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată "Europa 2020, O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii" (denumită în continuare "strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii"), reprezentând unul dintre instrumentele de piaţă care trebuie utilizate pentru realizarea unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, asigurând în acelaşi timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. În acest scop, normele în materie de achiziţii publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴) şi Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵) ar trebui revizuite şi modernizate pentru a creşte eficienţa cheltuielilor publice, a facilita participarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) la achiziţiile publice şi a permite achizitorilor să utilizeze mai eficient achiziţiile publice în sprijinul unor obiective societale comune. Totodată, este necesar ca anumite noţiuni şi concepte de bază să fie clarificate pentru a asigura securitatea juridică şi a încorpora anumite aspecte ale jurisprudenţei constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în acest domeniu.

(3)La punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui luată în considerare Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (⁶), în special în legătură cu alegerea mijloacelor de comunicare, a specificaţiilor tehnice, a criteriilor de atribuire şi a condiţiilor de executare a unui contract.

(4)Formele tot mai diverse ale acţiunii publice au făcut necesară definirea mai clară a însăşi noţiunii de achiziţie publică; totuşi, această clarificare nu ar trebui să extindă domeniul de aplicare al prezentei directive în raport cu cel al Directivei 2004/18/CE. Normele Uniunii privind achiziţiile publice nu sunt menite să acopere toate formele de plăţi din fonduri publice, ci numai pe cele care vizează achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii cu titlu oneros prin intermediul unui contract de achiziţii publice. Ar trebui să se clarifice faptul că astfel de achiziţii de lucrări, de produse sau de servicii ar trebui să facă obiectul prezentei directive, indiferent dacă sunt puse în aplicare prin achiziţie, leasing sau alte forme contractuale.

Noţiunea de achiziţie ar trebui interpretată în sens larg, ca obţinerea beneficiilor de pe urma lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză, fără a implica în mod necesar un transfer de proprietate către autorităţile contractante. Mai mult, simpla finanţare a unei activităţi, în special prin intermediul granturilor, care este adesea legată de obligaţia de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate, nu este reglementată, de obicei, de normele în materie de achiziţii publice. În mod similar, situaţiile în care toţi operatorii care îndeplinesc anumite condiţii sunt autorizaţi să efectueze o anumită sarcină, fără nicio selectivitate, cum ar fi sistemele care dau consumatorilor posibilitatea de a alege sau sistemele de servicii pe bază de bonuri, ar trebui să nu fie înţelese ca fiind sisteme de achiziţii publice, ci ca simple sisteme de autorizare (de exemplu, licenţe pentru medicamente sau servicii medicale).

(5)Ar trebui reamintit că prezenta directivă nu obligă sub nicio formă statele membre să contracteze sau să externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc să le pună la dispoziţie ele însele sau să le organizeze prin alte mijloace decât prin contracte de achiziţii publice în sensul prezentei directive. Nu ar trebui inclusă furnizarea de servicii în temeiul legilor, al regulamentelor sau al contractelor de muncă. În unele state membre, acesta ar putea fi cazul, de exemplu, pentru anumite servicii administrative şi guvernamentale, cum ar fi serviciile executive şi legislative sau furnizarea anumitor servicii comunităţii, cum ar fi serviciile de afaceri externe, serviciile din domeniul justiţiei sau serviciile obligatorii de asigurări sociale.

(6)De asemenea, este oportun să se reamintească că prezenta directivă nu ar trebui să afecteze legislaţia statelor membre în domeniul asigurărilor sociale. De asemenea, aceasta nu ar trebui să abordeze liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate entităţilor publice sau private, şi nici privatizarea entităţilor publice furnizoare de servicii.

(7)În cele din urmă, ar trebui să se reamintească faptul că prezenta directivă nu aduce atingere libertăţii autorităţilor naţionale, regionale şi locale de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile de interes economic general, domeniul de aplicare al acestora şi caracteristicile serviciului care trebuie furnizat, inclusiv eventualele condiţii referitoare la calitatea serviciului, în vederea urmăririi obiectivelor lor de politică publică. De asemenea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere competenţei autorităţilor naţionale, regionale şi locale de a furniza, contracta şi finanţa servicii de interes economic general în conformitate cu articolul 14 din TFUE şi cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la TFUE şi la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În plus, prezenta directivă nu are drept obiect finanţarea serviciilor de interes economic general sau schemele de ajutor oferit de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele Uniunii privind concurenţa.

(8)Un contract ar trebui să poată fi considerat contract de achiziţii publice de lucrări numai în cazul în care obiectul său urmăreşte în mod special realizarea activităţilor prevăzute de anexa II, chiar dacă contractul în cauză cuprinde alte servicii necesare pentru realizarea respectivelor activităţi. În anumite cazuri, contractele de achiziţii publice de servicii, în special în domeniul serviciilor de gestionare a proprietăţilor, pot include şi lucrări. Cu toate acestea, includerea în contract a respectivelor lucrări, în măsura în care sunt auxiliare şi constituie, prin urmare, o eventuală consecinţă sau o completare a obiectului principal al contractului, nu justifică clasificarea contractului de servicii publice în categoria contractelor de achiziţii publice de lucrări.

(9)Realizarea unei lucrări corespunzătoare cerinţelor menţionate de o autoritate contractantă presupune ca autoritatea în cauză să fi luat măsuri în vederea definirii tipului de lucrare sau cel puţin să fi avut o influenţă decisivă asupra conceperii acesteia. În cazul în care contractantul efectuează lucrarea integral sau parţial prin mijloace proprii sau asigură realizarea lucrărilor prin alte mijloace, clasificarea contractului ar trebui să rămână aceea de contract de lucrări, atât timp cât contractantul îşi asumă obligaţia directă sau indirectă, executorie din punct de vedere legal, de a se asigura că lucrările vor fi efectuate.

(10)Noţiunea de "autorităţi contractante" şi, în special, noţiunea de "organisme de drept public" au fost examinate în mod repetat în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Pentru a clarifica faptul că domeniul de aplicare ratione personae al prezentei directive ar trebui să rămână neschimbat, este adecvat să se menţină definiţia pe care Curtea s-a bazat şi să se încorporeze un anumit număr de clarificări oferite de jurisprudenţa respectivă ca o cheie a unei mai bune înţelegeri a definiţiilor propriu-zise, fără intenţia de a modifica înţelegerea conceptului astfel cum a fost elaborat în jurisprudenţă. În acest scop, ar trebui să se clarifice că un organism care funcţionează în condiţii normale de piaţă, care urmăreşte obţinerea unui profit şi care suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale nu ar trebui să fie considerat ca fiind un "organism de drept public", deoarece necesităţile de interes general, pentru îndeplinirea cărora a fost creat sau pentru care i s-a încredinţat sarcina de a le îndeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau comercial.

(11)În cazul contractelor mixte, normele aplicabile ar trebui să fie determinate cu privire la obiectul principal al contractului, în cazul în care diferitele părţi care constituie contractul nu pot fi separate în mod obiectiv. Prin urmare, ar trebui să se clarifice modul în care autorităţile contractante ar trebui să stabilească dacă părţile pot fi separate sau nu. O astfel de clarificare ar trebui să se bazeze pe jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Determinarea ar trebui efectuată de la caz la caz, în care intenţiile exprimate sau presupuse ale autorităţii contractante de a considera diferitele aspecte care compun un contract mixt ca fiind indivizibile ar trebui să nu fie suficiente, dar ar trebui să fie sprijinite de dovezi obiective care să le justifice şi să stabilească necesitatea de a încheia un contract unic. O astfel de nevoie justificată de a încheia un contract unic ar putea fi, de exemplu, prezentă în cazul construcţiei unei singure clădiri, din care o parte urmează să fie utilizată direct de către autoritatea contractantă în cauză, iar o altă parte să fie exploatată în temeiul unei concesiuni, de exemplu pentru a furniza spaţii publice de parcare. Ar trebui să se clarifice faptul că nevoia de a încheia un contract unic poate fi justificată atât de motive de natură tehnică, cât şi de natură economică.

(12)În cazul contractelor mixte care pot fi divizate, autorităţile contractante au posibilitatea de a acorda contracte separate pentru diferite părţi ale contractului mixt, situaţie în care prevederile aplicabile fiecărei părţi ar trebui stabilite exclusiv cu privire la caracteristicile contractului respectiv. Pe de altă parte, în cazul în care autorităţile contractante optează pentru includerea în achiziţiile publice a altor elemente, indiferent de valoarea lor şi de regimul juridic care ar fi fost aplicabil elementelor suplimentare, principiul de bază ar trebui să fie că, în cazul în care un contract se acordă în temeiul prevederilor prezentei directive, în mod separat, prezenta directivă ar trebui să se aplice în continuare întregului contract mixt.

(13)Cu toate acestea, ar trebui prevăzute dispoziţii speciale pentru contractele mixte care includ aspecte legate de apărare sau securitate sau elemente care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al TFUE. În aceste cazuri, neaplicarea prezentei directive ar trebui să fie posibilă dacă acordarea unui contract unic este justificată de motive obiective şi dacă decizia de acordare a unui contract unic nu este luată în scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹). Ar trebui să se clarifice faptul că autorităţile contractante nu ar trebui să fie împiedicate să opteze pentru aplicarea prezentei directive la anumite contracte mixte în locul aplicării Directivei 2009/81/CE.

(14)Ar trebui să se clarifice faptul că noţiunea "operatori economici" ar trebui interpretată în sens larg, pentru a include orice persoane şi/sau entităţi care asigură executarea de lucrări, furnizarea de produse sau de servicii pe piaţă, indiferent de forma juridică în baza căreia au ales să funcţioneze. Prin urmare, firmele, sucursalele, filialele, parteneriatele, societăţile cooperative, societăţile cu răspundere limitată, universităţile, publice sau private, şi alte tipuri de entităţi, în afara persoanelor fizice, ar trebui să fie toate cuprinse în noţiunea de operator economic, indiferent dacă sunt sau nu "persoane juridice" în toate circumstanţele.

(15)Ar trebui să se clarifice faptul că grupurile de operatori economici, inclusiv în cazul în care s-au reunit sub forma unei asociaţii temporare, pot participa la proceduri de atribuire fără să fie necesar să adopte o anumită formă juridică. În măsura în care este necesar, spre exemplu în cazul în care este necesară răspunderea în solidar, se poate solicita o formă specifică în cazul în care contractul se atribuie unor astfel de grupuri.

(17)Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (¹) a fost aprobat Acordul privind achiziţiile publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului ("AAP"). Obiectivul AAP este de a institui un cadru multilateral de drepturi şi obligaţii echilibrate referitoare la contractele de achiziţii publice în scopul de a realiza liberalizarea şi expansiunea comerţului mondial. Pentru contractele reglementate de anexele 1, 2, 4 şi 5 şi de notele generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP, precum şi de alte acorduri internaţionale pertinente obligatorii pentru Uniune, autorităţile contractante ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile care le revin în temeiul acestor acorduri prin aplicarea prezentei directive operatorilor economici din ţările terţe semnatare ale acordurilor.

(18)AAP se aplică contractelor care depăşesc anumite praguri, stabilite în AAP şi exprimate în drepturi speciale de tragere. Pragurile stabilite prin prezenta directivă ar trebui adaptate pentru a corespunde echivalentului în euro al pragurilor fixate în AAP. De asemenea, ar trebui să se prevadă şi o revizuire periodică a pragurilor exprimate în euro, pentru a le adapta, prin intermediul unei operaţiuni pur matematice, la eventualele variaţii ale valorii monedei euro în raport cu respectivele drepturi speciale de tragere. În afara ajustărilor matematice periodice respective, ar trebui să se analizeze, cu ocazia următoarei runde de negocieri, posibilitatea unei creşteri a pragurilor stabilite în AAP.

(19)Ar trebui să se clarifice faptul că, în vederea estimării valorii unui contract, trebuie avute în vedere toate veniturile, indiferent dacă provin de la autoritatea contractantă sau de la terţi. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că, în scopul estimării pragurilor, noţiunea de produse similare ar trebui să fie înţeleasă ca produse care sunt destinate utilizărilor identice sau similare, cum ar fi livrarea unei game de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou. În mod normal, un operator economic activ în domeniul respectiv ar putea să prezinte astfel de produse ca făcând parte din gama sa normală de produse.

(20)În scopul estimării valorii unei anumite achiziţii, ar trebui să se clarifice faptul că ar trebui să se permită ca estimarea valorii să se bazeze pe o subdiviziune a achiziţiei numai în cazul în care aceasta se justifică din motive obiective. De exemplu, ar putea să fie justificată estimarea valorilor contractuale la nivelul unei unităţi operaţionale separate a autorităţii contractante, cum ar fi şcolile sau grădiniţele, cu condiţia ca unitatea în cauză să fie responsabilă în mod independent de achiziţiile sale. Se poate presupune că această situaţie are loc în cazul în care unitatea operaţională separată derulează în mod independent procedurile de achiziţii publice şi ia deciziile de cumpărare, are o linie bugetară separată la dispoziţie pentru achiziţiile în cauză, încheie contractul în mod independent şi îl finanţează dintr-un buget pe care îl are la dispoziţie. O subdiviziune nu se justifică în cazul în care autoritatea contractantă doar organizează o achiziţie în mod descentralizat.

(21)Contractele de achiziţii publice atribuite de autorităţile contractante care îşi desfăşoară activitatea în sectorul apei, al energiei, al transporturilor şi al serviciilor poştale şi care se înscriu în cadrul acestor activităţi sunt reglementate de Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²). Cu toate acestea, contractele atribuite de autorităţi contractante în cadrul activităţii lor de operare a serviciilor de transport maritim, de coastă sau fluvial intră în sfera de aplicare a prezentei directive.

(23)Atribuirea de către furnizorii de servicii media a contractelor de achiziţii publice pentru anumite servicii media în domeniul audiovizualului şi al radiodifuziunii ar trebui să ţină seama de aspecte de importanţă culturală şi socială care fac inadecvată aplicarea normelor privind achiziţiile publice. Din aceste motive, trebuie prevăzută, prin urmare, o excepţie pentru contractele de achiziţii publice de servicii, atribuite direct de furnizorii de servicii media, pentru cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe gata de difuzare şi de alte servicii pregătitoare, precum cele privind scenariile sau alte prestaţii artistice necesare pentru realizarea programului. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că excluderea respectivă ar trebui să se aplice în egală măsură serviciilor media de emisie şi serviciilor la cerere (servicii neliniare). Cu toate acestea, excluderea respectivă nu ar trebui să se aplice furnizării de echipamente tehnice necesare pentru producţia, coproducţia şi emisia respectivelor programe.

(24)Ar trebui reamintit că serviciile de arbitraj şi de conciliere şi alte forme similare de soluţionare alternativă a litigiilor sunt furnizate, de obicei, de organisme sau de persoane asupra cărora se convine sau care sunt selectate într-un mod care nu poate fi supus normelor de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Ar trebui să se clarifice că prezenta directivă nu se aplică contractelor de servicii pentru furnizarea acestor servicii, indiferent de denumirea acestora în cadrul legislaţiei naţionale.

(25)O anumită serie de servicii juridice sunt puse la dispoziţie de furnizori de servicii desemnaţi de o instanţă judecătorească dintr-un stat membru, presupun reprezentarea clienţilor în cadrul procedurilor judiciare de către avocaţi, trebuie să fie furnizate de către notari şi sunt legate de exercitarea autorităţii publice. Astfel de servicii juridice sunt furnizate de obicei de către organisme sau persoane fizice desemnate sau selectate într-un mod care nu poate fi reglementat de norme privind achiziţiile publice, cum ar fi, de exemplu, desemnarea procurorilor generali în anumite state membre. Prin urmare, respectivele servicii juridice ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(26)Este oportun să se specifice faptul că noţiunea de instrumente financiare, astfel cum este prevăzută în prezenta directivă, este definită în acelaşi mod ca şi în alte acte legislative din domeniul pieţei interne şi, având în vedere crearea recentă a Fondului european de stabilitate financiară şi a Mecanismului european de stabilitate, ar trebui să se prevadă faptul că operaţiunile efectuate prin intermediul respectivului fond şi al respectivului mecanism ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. În cele din urmă, ar trebui să se clarifice faptul că împrumuturile, chiar dacă sunt sau nu sunt în legătură cu emiterea de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare sau cu alte operaţiuni legate de acestea, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(27)Ar trebui reamintit faptul că articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) prevede în mod explicit că Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE se aplică contractelor de servicii şi, respectiv, contractelor de achiziţii publice de servicii de transport public de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul, în timp ce Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 se aplică concesionărilor de servicii publice de transport de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul. În plus, ar trebui să se reamintească faptul că regulamentul respectiv continuă să se aplice contractelor de achiziţii publice de servicii, precum şi concesionărilor de servicii publice pentru transportul de călători pe calea ferată sau cu metroul. Pentru a se clarifica relaţiile dintre prezenta directivă şi Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, ar trebui să se prevadă în mod explicit că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor de servicii publice pentru furnizarea de servicii de transport public de călători pe calea ferată sau cu metroul, a căror atribuire ar trebui să facă în continuare obiectul regulamentului menţionat. În măsura în care Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 lasă la latitudinea dreptului intern îndepărtarea de la normele stabilite în regulamentul menţionat, statele membre ar trebui să poată continua să prevadă în dreptul lor intern faptul că contractele de servicii publice pentru servicii de transport public de călători pe calea ferată sau cu metroul trebuie să fie atribuite printr-o procedură de atribuire a contractelor având la bază normele lor generale de achiziţii publice.

(28)Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice anumitor servicii de urgenţă atunci când sunt prestate de organizaţii sau asociaţii non-profit, întrucât caracterul special al acestor organizaţii ar fi greu de menţinut în cazul în care furnizorii de servicii ar fi selectaţi în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta directivă. Cu toate acestea, excluderea nu ar trebui să depăşească strictul necesar. Prin urmare, ar trebui să se precizeze în mod explicit că serviciile de ambulanţă pentru transportul pacienţilor nu ar trebui să fie excluse. În acest context, este necesar prin urmare să se precizeze că Grupa 601 CPV "Servicii de transport terestru" nu include serviciile de ambulanţă, care sunt incluse în clasa 8514 CPV. Prin urmare, ar trebui să se clarifice că serviciile, care fac obiectul codului 85143000-3 al CPV şi care cuprind în mod exclusiv servicii de ambulanţă pentru transportul pacienţilor, ar trebui să facă obiectul regimului specific stabilit pentru servicii sociale şi de altă natură (denumit în continuare "regimul moderat"). Prin urmare, contractele mixte de furnizare a serviciilor de ambulanţă în general ar face, de asemenea, obiectul regimului moderat, dacă valoarea serviciilor de ambulanţă pentru transportul pacienţilor ar fi mai mare decât valoarea celorlalte servicii de ambulanţă.

(29)Se cuvine să se amintească faptul că prezenta directivă se aplică numai autorităţilor contractante ale statelor membre. Prin urmare, partidele politice în general, nefiind autorităţi contractante, nu fac obiectul dispoziţiilor sale. Cu toate acestea, în unele state membre partidele politice ar putea fi cuprinse în noţiunea de organisme de drept public.

(30)În anumite cazuri, o autoritate contractantă sau o asociaţie de autorităţi contractante poate fi unica sursă a unui anumit serviciu, cu privire la furnizarea căruia beneficiază de un drept exclusiv în temeiul actelor cu putere de lege sau a actelor administrative publicate, care sunt compatibile cu TFUE. Ar trebui să se clarifice faptul că aplicarea prezentei directive nu este necesară în cazul atribuirii unui contract de servicii publice către autoritatea contractantă sau asociaţia respectivă.

(31)Există un nivel considerabil de incertitudine juridică cu privire la măsura în care contractele încheiate între entităţi din sectorul public ar trebui să facă obiectul normelor privind achiziţiile publice. Jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene face obiectul unor interpretări divergente între statele membre şi chiar între autorităţile contractante. Prin urmare, este necesar să se clarifice cazurile în care contractele încheiate în cadrul sectorului public nu sunt supuse aplicării normelor privind achiziţiile publice.

Această clarificare ar trebui să fie ghidată de principiile stabilite în jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Simplul fapt că ambele părţi la un acord sunt autorităţi publice nu exclude în sine aplicarea normelor privind achiziţiile publice. Cu toate acestea, aplicarea normelor privind achiziţiile publice nu ar trebui să interfereze cu libertatea autorităţilor publice de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu public atribuite acestora prin utilizarea resurselor proprii, care include posibilitatea cooperării cu alte autorităţi publice.

(32)Contractele de achiziţii publice atribuite persoanelor juridice controlate nu ar trebui să facă obiectul aplicării procedurilor prevăzute de prezenta directivă dacă autoritatea contractantă exercită un control asupra persoanei juridice în cauză similar cu cel pe care îl exercită asupra departamentelor proprii, cu condiţia ca persoana juridică controlată să îşi desfăşoare peste 80 % din activităţi în vederea efectuării sarcinilor care i-au fost atribuite de către autoritatea contractantă de control sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă, indiferent de beneficiarul executării contractului.

Scutirea nu ar trebui să se extindă asupra situaţiilor în care există participaţie directă a unui operator economic privat la capitalul persoanei juridice controlate, deoarece, în aceste situaţii, atribuirea contractului de achiziţii publice fără procedură competitivă ar asigura operatorului economic privat care participă la capitalul persoanei juridice controlate un avantaj nemeritat faţă de concurenţii săi. Cu toate acestea, având în vedere caracteristicile speciale ale organismelor publice cu apartenenţă obligatorie, cum sunt organizaţiile care răspund de gestionarea sau exercitarea anumitor servicii publice, această scutire nu ar trebui să se aplice în situaţiile în care participaţia operatorilor economici privaţi specifici la capitalul persoanei juridice controlate este obligatorie în baza unei dispoziţii din legislaţia naţională, în conformitate cu tratatele, cu condiţia ca această participaţie să nu implice o capacitate de control sau de blocare a fondurilor şi să nu aibă o influenţă decisivă asupra deciziilor persoanei juridice controlate. Prin urmare, ar trebui să se clarifice că elementul decisiv este doar participaţia privată directă la persoana juridică controlată. Prin urmare, în cazul în care există participaţie privată la capitalul autorităţii contractante de control sau al autorităţilor contractante de control, aceasta nu împiedică atribuirea contractelor de achiziţii publice persoanei juridice controlate, fără aplicarea procedurilor prevăzute de prezenta directivă, întrucât astfel de participaţii nu afectează în mod negativ concurenţa între operatorii economici privaţi.

De asemenea, ar trebui să se clarifice că autorităţile contractante, cum sunt organismele de drept public, care pot avea participaţie privată la capital, ar trebui să fie în măsură să beneficieze de scutire pentru cooperarea orizontală. Prin urmare, în cazul în care sunt întrunite toate celelalte condiţii legate de cooperarea orizontală, scutirea pentru cooperarea orizontală ar trebui să se extindă asupra autorităţilor contractante respective în cazul în care contractul este încheiat în mod exclusiv între autorităţi contractante.

(33)Autorităţile contractante ar trebui să poată opta să furnizeze în comun serviciile publice prin cooperare, fără să fie obligate să utilizeze o formă juridică anume. O astfel de cooperare ar putea cuprinde toate tipurile de activităţi legate de îndeplinirea serviciilor şi a responsabilităţilor atribuite sau asumate de autorităţile participante, cum ar fi atribuţiile obligatorii sau voluntare ale autorităţilor locale sau regionale sau serviciile atribuite organismelor specifice de drept public. Serviciile furnizate de diferitele autorităţi participante nu trebuie să fie în mod obligatoriu identice; ele pot fi şi complementare.

În vederea îndeplinirii acestor condiţii, cooperarea ar trebui să se bazeze pe un concept cooperatist. O astfel de cooperare nu obligă toate autorităţile participante să îşi asume îndeplinirea principalelor obligaţii contractuale, atât timp cât există angajamente de a contribui la îndeplinirea prin cooperare a serviciului public în cauză. În plus, punerea în aplicare a cooperării, inclusiv eventualele transferuri financiare între autorităţile contractante participante, ar trebui să fie reglementată exclusiv de consideraţii legate de interesul public.

(34)Există anumite cazuri în care o entitate juridică acţionează, în temeiul dispoziţiilor relevante ale dreptului naţional, ca instrument sau serviciu tehnic pentru anumite autorităţi contractante şi are obligaţia să îndeplinească ordinele pe care le primeşte de la aceste autorităţi contractante, fără să aibă nicio influenţă asupra remunerării activităţii sale. Având în vedere natura sa necontractuală, această relaţie exclusiv administrativă nu ar trebui să facă obiectul procedurilor de achiziţii publice.

(35)Ar trebui să fie încurajată cofinanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare (C & D) de către surse industriale. Prin urmare, ar trebui să se clarifice faptul că prezenta directivă se aplică numai în cazul în care nu există o astfel de cofinanţare şi în cazul în care rezultatele activităţilor de C & D trec la autoritatea contractantă în cauză. Acest fapt nu ar trebui să excludă posibilitatea ca furnizorul de servicii care a desfăşurat activităţile respective să poată publica un raport în legătură cu acestea, atât timp cât autoritatea contractantă îşi păstrează dreptul exclusiv de a utiliza rezultatele C & D în cadrul propriilor activităţi. Cu toate acestea, partajarea fictivă a rezultatelor C & D sau participarea pur simbolică la remunerarea furnizorului de servicii ar trebui să nu împiedice aplicarea prezentei directive.

(36)Încadrarea în muncă şi munca contribuie la integrarea în societate şi sunt elemente esenţiale care garantează şanse egale pentru toţi. În acest context, atelierele protejate pot juca un rol important. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte întreprinderi sociale al căror principal obiectiv este de a sprijini integrarea socială şi profesională sau reintegrarea persoanelor cu handicap şi a persoanelor dezavantajate, cum ar fi şomerii, membrii minorităţilor defavorizate sau alte grupuri marginalizate din punct de vedere social. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de ateliere sau de întreprinderi să nu poată obţine contracte în condiţii de concurenţă normale. În consecinţă, este oportun să se prevadă că statele membre ar trebui să fie în măsură să rezerve pentru astfel de ateliere sau întreprinderi dreptul de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice sau a anumitor loturi de contracte sau să rezerve executarea contractelor în cadrul programelor de angajare protejată.

(37)În vederea unei integrări adecvate a cerinţelor de mediu, sociale şi de muncă în cadrul procedurilor de achiziţii publice, este deosebit de important ca statele membre şi autorităţile contractante să ia măsuri relevante de asigurare a îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de legislaţia din domeniul mediului, social şi al muncii, care se aplică în locul în care sunt executate lucrările sau sunt furnizate serviciile, şi care derivă din legi, regulamente, decrete şi decizii, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii, precum şi din acorduri colective, cu condiţia ca aceste norme şi aplicarea lor să respecte legislaţia Uniunii. În aceeaşi măsură, obligaţiile care decurg din acordurile internaţionale ratificate de toate statele membre şi menţionate în anexa X ar trebui să se aplice în timpul executării contractului. Pe de altă parte, aceasta nu ar trebui să aducă atingere aplicării unor condiţii de muncă şi de încadrare în muncă mai favorabile pentru lucrători.

(39)Obligaţiile relevante ar putea fi reflectate în clauzele contractului. De asemenea, ar trebui să poată fi incluse clauze care să asigure o conformitate cu contractele colective de muncă, în conformitate cu dreptul Uniunii privind contractele de achiziţii publice. Nerespectarea obligaţiilor relevante ar putea fi considerată o abatere gravă din partea operatorului economic în cauză, care poate determina excluderea operatorului economic în cauză din procedura de atribuire a unui contract de achiziţii publice.

(40)Controlul respectării dispoziţiilor legislaţiei în domeniul mediului, social şi al muncii ar trebui să se realizeze în etapele relevante ale procedurii de achiziţii, în momentul aplicării principiilor generale de reglementare a selecţiei participanţilor şi de atribuire a contractelor, în momentul aplicării criteriilor de excludere şi în momentul aplicării dispoziţiilor privind ofertele anormal de scăzute. Verificarea necesară în acest scop ar trebui să fie realizată în conformitate cu dispoziţiile relevante din prezenta directivă, în special cele care reglementează mijloacele de probă şi declaraţiile pe propria răspundere.

(42)Există o mare necesitate ca autorităţile contractante să dispună de flexibilitate suplimentară, în scopul de a alege o procedură de achiziţii publice care să ofere posibilitatea de a negocia. De asemenea, este probabil ca o mai mare utilizare a procedurilor respective să sporească activităţile comerciale transfrontaliere, dat fiind că, potrivit evaluării, contractele atribuite prin procedura de negociere cu publicare prealabilă sunt câştigate într-un număr foarte mare de cazuri de oferte transfrontaliere. Statele membre ar trebui să ofere posibilitatea utilizării procedurii competitive cu negociere sau a dialogului competitiv în diverse situaţii în care procedurile deschise sau restrânse fără negociere nu pot duce la rezultate satisfăcătoare. Ar trebui reamintit că utilizarea dialogului competitiv a crescut semnificativ din punctul de vedere al valorii contractelor în ultimii ani. Procedura s-a dovedit utilă în cazurile în care autorităţile contractante sunt în imposibilitatea de a defini mijloacele ideale pentru a-şi satisface necesităţile sau pentru a evalua soluţiile pe care le poate oferi piaţa pe plan tehnic, financiar sau juridic. Această situaţie poate apărea în special în cazul proiectelor inovatoare, al implementării proiectelor majore de infrastructuri integrate de transport, al marilor reţele informatice sau al proiectelor care implică o finanţare complexă şi structurată. După caz, autorităţile contractante ar trebui să fie încurajate să numească un sef de proiect care să asigure buna cooperare între operatorii economici şi autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire.

(43)Pentru contractele de lucrări, astfel de situaţii includ lucrări care nu sunt clădiri standard sau situaţiile în care lucrările includ soluţii de proiectare sau inovatoare. Pentru produse sau servicii care necesită adaptare sau eforturi de proiectare, utilizarea unei proceduri competitive cu negociere sau a dialogului competitiv poate prezenta interes. O astfel de adaptare sau astfel de eforturi de proiectare sunt deosebit de necesare în cazul achiziţiilor complexe, cum ar fi produsele sofisticate, serviciile intelectuale, de exemplu unele servicii de consultanţă, servicii de arhitectură sau servicii de inginerie sau proiectele de anvergură în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). În aceste cazuri, negocierile pot fi necesare pentru a garanta că produsul sau serviciul în cauză corespunde nevoilor autorităţii contractante. În ceea ce priveşte serviciile şi produsele standard care pot fi furnizate de numeroşi operatori de pe piaţă, procedura competitivă cu negociere şi dialogul competitiv nu ar trebui să fie utilizate.

(45)Procedura competitivă cu negociere ar trebui să fie însoţită de măsuri de protecţie adecvate care să asigure respectarea principiilor egalităţii de tratament şi transparenţei. În special, autorităţile contractante ar trebui să indice în prealabil cerinţele minime care caracterizează natura achiziţiei şi care nu ar trebui schimbate în cadrul negocierilor. Criteriile de atribuire şi ponderea acestora ar trebui să rămână stabile pe parcursul întregii proceduri şi nu ar trebui să facă obiectul negocierilor, pentru a garanta egalitatea de tratament pentru toţi operatorii economici. Negocierile ar trebui să vizeze îmbunătăţirea ofertelor pentru a permite autorităţilor contractante să achiziţioneze lucrări, produse şi servicii perfect adaptate la nevoile lor specifice. Negocierile se pot referi la toate caracteristicile lucrărilor, produselor şi serviciilor achiziţionate, inclusiv, de exemplu, calitatea, cantităţile, clauze comerciale, precum şi aspectele sociale, de mediu şi inovatoare, în măsura în care acestea nu constituie cerinţe minime.

Ar trebui să se clarifice faptul că cerinţele minime care urmează să fie stabilite de autoritatea contractantă sunt acele condiţii şi caracteristici (în special cele fizice, funcţionale şi juridice) pe care orice ofertă ar trebui să le îndeplinească sau de care ar trebui să dispună, pentru a permite autorităţii contractante să atribuie contractul în conformitate cu criteriul de atribuire ales. Pentru a asigura transparenţa şi trasabilitatea procesului, toate etapele ar trebui să fie documentate în mod corespunzător. În plus, toate ofertele din cadrul întregii proceduri ar trebui să fie depuse în scris.

(46)Ar trebui să li se permită autorităţilor contractante să scurteze anumite termene aplicabile procedurilor deschide şi restrânse, precum şi procedurilor competitive cu negociere în cadrul cărora termenele în cauză ar fi imposibil de aplicat, din cauza unei stări de urgenţă care ar trebui să fie demonstrată în mod corespunzător de către autorităţile contractante. Ar trebui să se clarifice faptul că această situaţie nu trebuie să fie de maximă urgenţă provocată de evenimente neprevăzute şi care nu pot fi atribuite autorităţii contractante.

(47)Cercetarea şi inovarea, inclusiv ecoinovarea şi inovarea socială, sunt printre principalele motoare ale creşterii viitoare şi au fost înscrise în centrul strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Autorităţile publice ar trebui să dea achiziţiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a stimula inovarea. Achiziţionarea de produse, lucrări şi servicii inovatoare joacă un rol esenţial pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, ţinând cont în acelaşi timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obţinerea celui mai bun raport calitate-preţ, dar şi a unor beneficii economice, societale şi de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse şi servicii inovatoare şi promovarea unei creşteri economice sustenabile.

Ar trebui amintit faptul că o serie de modele de achiziţii au fost prezentate în Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2007 intitulată "Achiziţia înainte de comercializare: încurajarea inovaţiei pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa", care se ocupă cu achiziţionarea acestor servicii de C & D care nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive. Modelele respective ar continua să fie disponibile, dar prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să contribuie la facilitarea achiziţiilor publice în domeniul inovării şi să sprijine statele membre în îndeplinirea obiectivelor iniţiativei "O Uniune a inovării".

(49)Dacă necesitatea de a dezvolta un produs sau un serviciu inovator sau lucrări inovatoare şi de a achiziţiona ulterior produsele, serviciile sau lucrările care rezultă nu poate fi satisfăcută prin soluţii deja disponibile pe piaţă, autorităţile contractante ar trebui să aibă acces la o anumită procedură de achiziţii în ceea ce priveşte contractele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive. Această procedură ar trebui să permită autorităţilor contractante să instituie un parteneriat pentru inovare pe termen lung pentru dezvoltarea şi achiziţionarea ulterioară a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrări noi, inovatoare, cu condiţia ca un astfel de produs sau serviciu inovator sau astfel de lucrări inovatoare să poată fi furnizate la nivelurile de performanţă şi la costurile convenite, fără să fie nevoie de o procedură separată de achiziţii publice în vederea achiziţiei. Parteneriatul pentru inovare ar trebui să se bazeze pe normele procedurale care se aplică procedurii de selecţie cu negociere şi atribuirea contractelor ar trebui să se facă numai pe baza celui mai bun raport calitate-preţ, care este cea mai potrivită modalitate de comparare a ofertelor pentru soluţii inovatoare. Atât în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni foarte mari, cât şi în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni mai mici, parteneriatul pentru inovare ar trebui să fie structurat astfel încât să poată asigura un nivel al cererii din partea pieţei (market-pull) care să stimuleze dezvoltarea unei soluţii inovatoare fără a îngrădi accesul pe piaţă.

(50)Având în vedere efectele negative asupra concurenţei, procedurile de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare ar trebui utilizate doar în circumstanţe excepţionale. Excepţiile ar trebui să se limiteze la cazurile în care publicarea fie este imposibilă, din motive de extremă urgenţă determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute de autoritatea contractantă şi care nu pot fi imputate acesteia, fie în cazul în care este clar de la început că publicarea nu ar duce la creşterea concurenţei sau la rezultate mai bune în materie de achiziţii, mai ales dacă există în mod obiectiv numai un singur operator economic care poate executa contractul. Acesta este cazul lucrărilor de artă, unde identitatea artistului determină în mod intrinsec caracterul unic şi valoarea obiectului de artă. Exclusivitatea poate apărea, de asemenea, din alte motive, dar utilizarea procedurii de negociere fără publicare poate fi justificată numai de o situaţie de exclusivitate obiectivă, în care exclusivitatea nu a fost creată de către autoritatea contractantă însăşi în vederea viitoarei proceduri de achiziţie.

În cazul în care situaţia de exclusivitate se datorează unor motive tehnice, acestea ar trebui definite în mod riguros şi justificate de la caz la caz. Acestea pot include, de exemplu, cvasi-imposibilitatea tehnică ca un alt agent economic să atingă performanţele necesare sau necesitatea de a utiliza know-how, instrumente sau mijloace specifice de care dispune doar un singur operator economic. Motivele tehnice pot să fie generate, de asemenea, de cerinţe specifice privind interoperabilitatea, care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcţionarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziţionate.

(52)Mijloacele electronice de informare şi comunicare pot simplifica foarte mult publicarea contractelor şi pot spori eficienţa şi transparenţa procedurilor de achiziţie. Acestea ar trebui să devină mijloacele standard de comunicare şi de schimb de informaţii în cadrul procedurilor de achiziţii, deoarece sporesc semnificativ posibilităţile operatorilor economici de a participa la procedurile de achiziţii din întreaga piaţă internă. În acest scop, transmiterea anunţurilor în format electronic, disponibilitatea în format electronic a documentelor privind achiziţiile şi - după o perioadă de tranziţie de 30 de luni - comunicarea exclusiv electronică, în sensul comunicării prin mijloace electronice în toate etapele procedurii, inclusiv transmiterea cererilor de participare şi, în special, transmiterea ofertelor (depunerea electronică) ar trebui să fie obligatorii. Statele membre şi autorităţile contractante ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe, dacă doresc acest lucru. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că utilizarea obligatorie a mijloacelor electronice de comunicare în temeiul prezentei directive nu ar trebui, cu toate acestea, să oblige autorităţile contractante să efectueze prelucrarea electronică a ofertelor şi nici să facă obligatorie evaluarea electronică sau prelucrarea automată. În plus, în conformitate cu prezenta directivă, niciun element al procesului de achiziţii publice, după atribuirea contractului, nu ar trebui să cadă sub incidenţa obligaţiei de a utiliza mijloace electronice de comunicare, inclusiv comunicarea internă în cadrul autorităţii contractante.

(53)Cu excepţia anumitor situaţii specifice, autorităţile contractante ar trebui să folosească mijloace electronice de comunicare care sunt nediscriminatorii, general disponibile şi interoperabile cu produsele TIC de uz general şi care nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziţii. Utilizarea unor astfel de mijloace de comunicare ar trebui să ia în considerare, de asemenea, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ar trebui să se clarifice că obligaţia de a utiliza mijloace electronice în toate etapele procedurii de achiziţii publice nu ar fi adecvată nici în cazul în care utilizarea mijloacelor electronice ar necesita instrumente specializate sau formate de fişiere care nu sunt, în general, disponibile, nici în cazul în care comunicările respective ar putea fi gestionate numai cu ajutorul echipamentelor de birou specializate. Autorităţile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie obligate să solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în procesul de depunere a proiectelor în anumite cazuri, care ar trebui să fie enumerate exhaustiv. Prezenta directivă dispune că astfel de cazuri ar trebui să includă situaţii care ar necesita utilizarea echipamentelor de birou specializate care nu sunt în general disponibile pentru autorităţile contractante, cum ar fi imprimantele de format mare. În unele proceduri de achiziţii publice, documentele achiziţiei ar putea necesita prezentarea unui model fizic sau redus la scară care nu se poate depune la autorităţile contractante prin mijloace electronice. În astfel de situaţii, modelul ar trebui să fie transmis autorităţilor contractante prin poştă sau prin intermediul unui alt transportator adecvat.

(54)Pot exista cazuri excepţionale în care autorităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea să nu folosească mijloace electronice de comunicare, atunci când neutilizarea unor astfel de mijloace de comunicare este necesar în vederea protejării caracterului deosebit de sensibil al informaţiilor. Ar trebui să se clarifice că, în cazul în care utilizarea instrumentelor electronice care nu sunt disponibile în general poate asigura nivelul necesar de protecţie, ar trebui folosite aceste instrumente electronice. Un exemplu al unei astfel de situaţii ar putea fi acela în care autorităţile contractante solicită utilizarea unor mijloace de comunicare securizate dedicate la care oferă acces.

(55)Formatele tehnice diferite sau standardele diferite în materie de procese şi mesaje ar putea crea obstacole în calea interoperabilităţii, nu numai în cadrul fiecărui stat membru, ci, de asemenea, şi în special, între statele membre. De exemplu, pentru a participa la o procedură de achiziţii în care este permisă sau impusă utilizarea cataloagelor electronice, care este un format pentru prezentarea şi organizarea informaţiilor într-o manieră comună tuturor ofertanţilor participanţi şi care poate fi procesat electronic, în absenţa standardizării, operatorilor economici ar trebui să li se solicite să îşi adapteze propriile cataloage la fiecare procedură de achiziţie, care ar presupune furnizarea de informaţii foarte similare în formate diferite în funcţie de specificaţiile autorităţii contractante în cauză. Standardizarea formatelor de catalog ar îmbunătăţi astfel nivelul de interoperabilitate, ar spori eficienţa şi, de asemenea, ar reduce eforturile cerute din partea operatorilor economici.

(56)În cazul în care se analizează dacă este necesar să se asigure sau să se sporească interoperabilitatea dintre diferite formate tehnice sau standarde în materie de proceduri şi mesaje prin impunerea utilizării unor standarde specifice şi, în caz afirmativ, care sunt standardele care trebuie impuse, Comisia ar trebui să ţină seama cât mai mult posibil de opiniile părţilor interesate implicate. Aceasta ar trebui, de asemenea, să ia în considerare în ce măsură un anumit standard a fost deja utilizat în practică de operatorii economici şi de autorităţile contractante şi cât de bine a funcţionat respectivul standard. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia ar trebui, de asemenea, să ia în considerare cu atenţie costurile pe care acest lucru le-ar putea antrena, în special în ceea ce priveşte adaptările la soluţiile existente de achiziţii electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice. În cazul în care standardele respective nu sunt elaborate de o organizaţie de standardizare internaţională, europeană sau naţională, acestea ar trebui să îndeplinească cerinţele aplicabile standardelor TIC, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

(¹)Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(57)Înainte de a specifica nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice care urmează să fie utilizate pe parcursul diverselor etape ale procedurii de atribuire, statele membre şi autorităţile contractante ar trebui să evalueze proporţionalitatea dintre, pe de o parte, cerinţele menite să asigure identificarea corectă şi fiabilă a expeditorilor comunicării în cauză, precum şi integritatea conţinutului şi, pe de altă parte, riscul apariţiei unor probleme, de exemplu în situaţii în care mesajele sunt trimise de un expeditor diferit de cel indicat. În cazul în care celelalte condiţii nu se modifică, acest lucru ar însemna că nivelul de securitate cerut, de exemplu, pentru un e-mail care solicită confirmarea adresei exacte la care va avea loc o reuniune de informare, nu ar trebui să fie stabilit la acelaşi nivel ca şi cel pentru oferta însăşi, care constituie o ofertă fermă pentru operatorul economic. În mod similar, evaluarea proporţionalităţii ar putea conduce la niveluri mai scăzute de securitate necesare în legătură cu depunerea din nou a cataloagelor electronice sau cu depunerea ofertelor în contextul procedurilor concurenţiale secundare conform unui acord-cadru sau cu accesul la documentele achiziţiei.

(58)Deşi elementele esenţiale ale unei proceduri de achiziţii - cum ar fi documentele achiziţiei, solicitările de participare, confirmarea interesului şi ofertele - ar trebui să se efectueze întotdeauna în scris, comunicarea verbală cu operatorii economici ar trebui să continue să fie posibilă, cu condiţia documentării la un nivel suficient a conţinutului acesteia. Acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de transparenţă care să permită o verificare a respectării principiului egalităţii de tratament. În special, este esenţial ca respectivele comunicări verbale cu ofertanţii care ar putea avea un impact asupra conţinutului şi evaluării ofertelor să fie documentate într-o măsură suficientă şi prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrările scrise sau audio sau rezumatele principalelor elemente ale comunicării.

(59)Există o puternică tendinţă pe pieţele de achiziţii publice din Uniune către agregarea cererii din partea achizitorilor publici, cu scopul de a obţine economii de scară, de exemplu scăderea preţurilor şi a costurilor tranzacţiilor, şi de a îmbunătăţi şi profesionaliza gestionarea achiziţiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin concentrarea achiziţiilor fie în funcţie de numărul de autorităţi contractante implicate, fie în funcţie de volum şi valoare în timp a achiziţiilor. Cu toate acestea, agregarea şi centralizarea achiziţiilor ar trebui monitorizate cu atenţie, pentru a se evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare şi înţelegerile anticoncurenţiale şi pentru a menţine transparenţa şi concurenţa, precum şi posibilităţile de acces la piaţă pentru IMM-uri.

(60)Acordurile-cadru au fost folosite pe scară largă şi sunt considerate o tehnică eficientă de achiziţie în întreaga Uniune. Aşadar, acest instrument ar trebui menţinut în linii mari în forma actuală. Cu toate acestea, este necesar să se clarifice anumite aspecte, în special faptul că acordurile-cadru nu ar trebui să fie utilizate de autorităţile contractante care nu sunt identificate în cadrul acestora. În acest sens, autorităţile contractante care sunt părţi la un anumit acord-cadru de la bun început ar trebui să fie clar indicate, fie prin nume, fie prin alte mijloace, cum ar fi o trimitere la o anumită categorie de autorităţi contractante din cadrul unei arii geografice clar delimitate, astfel încât autorităţile contractante în cauză să poată fi identificate uşor şi fără echivoc. În mod similar, un acord-cadru nu ar trebui să fie deschis unor noi operatori economici odată ce acesta a fost încheiat. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că în cazul în care un organism central de achiziţie utilizează un registru general al autorităţilor contractante sau al categoriilor acestora, cum ar fi autorităţile locale dintr-o anumită zonă geografică, care au dreptul de a recurge la acorduri-cadru pe care acesta le încheie, organismul central de achiziţie ar trebui să facă acest lucru într-un mod care să permită să se verifice nu numai identitatea autorităţii contractante în cauză, ci şi data de la care dobândeşte dreptul de a recurge la acordul-cadru încheiat de organismul central de achiziţie, deoarece data respectivă determină ce acorduri-cadru specifice i s-ar permite respectivei autorităţi contractante să folosească.

(61)Condiţiile obiective pentru a determina care dintre operatorii economici, parte la acordul-cadru, ar trebui să efectueze o anumită sarcină, cum ar fi produsele sau serviciile destinate utilizării de către persoane fizice, pot include, în contextul acordurilor-cadru care stabilesc toate clauzele, necesităţile sau alegerea persoanelor fizice în cauză.

În astfel de cazuri, autorităţile contractante ar trebui să poată obţine anumite lucrări, produse sau servicii, care sunt reglementate de acordul-cadru, fie solicitându-le de la unul din operatorii economici, determinat pe baza unor criterii obiective şi în temeiul clauzelor deja stabilite, fie prin atribuirea unui contract specific pentru lucrările, produsele sau serviciile în cauză în urma unei proceduri concurenţiale secundare între operatorii economici părţi la acordul-cadru. Pentru a asigura transparenţa şi egalitatea de tratament, autorităţile contractante ar trebui să indice în documentele achiziţiei pentru acordul-cadru criteriile obiective care vor reglementa alegerea între aceste două metode de executare a acordului-cadru. Astfel de criterii ar putea să se refere, de exemplu, la cantitatea, valoarea sau caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor în cauză, inclusiv necesitatea unui grad mai înalt de servicii sau a unui nivel de securitate sporit, sau la evoluţiile înregistrate de nivelul preţurilor în comparaţie cu un indice de preţ determinat în prealabil. Nu ar trebui să se recurgă la acorduri-cadru în mod abuziv sau în aşa fel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurenţa. Autorităţile contractante ar trebui să nu fie obligate prin prezenta directivă să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii reglementate de un acord-cadru, în temeiul respectivului acord-cadru.

(62)Ar trebui, de asemenea, să se clarifice că, în timp ce contractele bazate pe un acord-cadru urmează să fie atribuite înainte de expirarea acordului-cadru, nu este necesar ca durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru să coincidă cu durata respectivului acord-cadru, ci ar putea fi, după caz, mai lungă sau mai scurtă. În mod special, ar trebui să se poată stabili durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru luându-se în considerare factori cum ar fi timpul necesar pentru executarea acestora, în cazul în care este inclusă întreţinerea echipamentelor cu o durată de viaţă preconizată mai mare de patru ani sau în cazul în care sunt necesare eforturi extinse de formare a personalului în vederea executării contractului.

Ar trebui să se clarifice totodată că ar putea exista cazuri excepţionale în care durata acordurilor-cadru ar trebui să poată fi mai mare de patru ani. Astfel de cazuri, care ar trebui să fie bine justificate, în special în cadrul obiectului acordului-cadru, ar putea apărea, de exemplu, când operatorii economici au nevoie să dispună de echipamente pentru care perioada de amortizare este mai mare de patru ani şi care trebuie să fie disponibile în orice moment pe întreaga durată a acordului-cadru.

(63)Având în vedere experienţa dobândită, este, de asemenea, necesar să se adapteze normele care reglementează sistemele dinamice de achiziţii pentru a le permite autorităţilor contractante să profite pe deplin de posibilităţile oferite de respectivul instrument. Este necesară simplificarea sistemelor; în special, acestea ar trebui utilizate sub forma unei proceduri restrânse, eliminând astfel necesitatea ofertelor orientative, care au fost identificate ca reprezentând una dintre principalele dificultăţi asociate cu sistemele dinamice de achiziţie. În acest fel, orice operator economic care depune o cerere de participare şi satisface criteriile de selecţie ar trebui autorizat să participe la procedurile de achiziţii publice desfăşurate prin sistemul dinamic de achiziţii în cursul perioadei sale de valabilitate. Această tehnică de achiziţie le permite autorităţilor contractante să dispună de o gamă deosebit de largă de oferte şi să asigure astfel o utilizare optimă a fondurilor publice printr-o concurenţă extinsă în ceea ce priveşte produsele, lucrările sau serviciile standard care sunt, în general, disponibile pe piaţă.

(64)Examinarea respectivelor cereri de participare ar trebui în mod normal să fie efectuată în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, având în vedere că evaluarea criteriilor de selecţie va avea loc pe baza cerinţelor simplificate de documentaţie stabilite în prezenta directivă. Cu toate acestea, în cazul în care se înfiinţează pentru prima oară un sistem dinamic de achiziţie, autorităţile contractante s-ar putea confrunta, ca răspuns la prima publicare a anunţului de participare sau a invitaţiei de confirmare a interesului, cu un număr atât de mare de cereri de participare încât să aibă nevoie de mai mult timp pentru a examina cererile. Acest lucru ar trebui să fie admisibil, cu condiţia ca nicio procedură de achiziţii să nu fie lansată înainte de a examina toate cererile. Autorităţile contractante ar trebui să aibă libertatea de a organiza modul în care acestea intenţionează să examineze cererile de participare, de exemplu prin decizia de a efectua astfel de examinări doar o dată pe săptămână, cu condiţia respectării termenelor pentru examinarea fiecărei cereri de admitere.

(65)În orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţie, autorităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita operatorilor economici să depună o declaraţie pe proprie răspundere reînnoită şi actualizată privind îndeplinirea unor criterii calitative de selecţie, într-un termen adecvat. Ar trebui reamintit faptul că posibilitatea prevăzută în dispoziţiile generale privind mijloacele de probă din prezenta directivă de a solicita operatorilor economici să prezinte documente justificative, precum şi obligaţia de a face acest lucru impusă ofertantului căruia s-a decis să i se atribuie contractul se aplică şi în contextul special al sistemelor dinamice de achiziţie.

(66)Pentru a accentua şi mai mult posibilităţile IMM-urilor de a participa la un sistem dinamic de achiziţie la scară largă, de exemplu la un sistem care este administrat de către un organism central de achiziţie, autoritatea contractantă în cauză ar trebui să fie în măsură să organizeze sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii definite în mod obiectiv. Astfel de categorii ar trebui să fie definite prin trimitere la factori obiectivi care ar putea, de exemplu, să includă dimensiunea maximă admisibilă a contractelor speciale care urmează să fie atribuite în cadrul categoriei în cauză sau o anumită zonă geografică în care urmează să fie efectuate contractele specifice. În cazul în care un sistem dinamic de achiziţii este divizat în categorii, autoritatea contractantă ar trebui să aplice criterii de selecţie care să fie proporţionale cu caracteristicile clasei în cauză.

(67)Ar trebui să se clarifice că licitaţiile electronice nu sunt potrivite în mod normal pentru anumite contracte de achiziţii publice de lucrări şi pentru anumite contracte de achiziţii publice de servicii care au drept obiect activităţi intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, deoarece numai elementele adecvate pentru evaluarea automată prin mijloace electronice, fără nicio intervenţie sau apreciere de către autoritatea contractantă, şi anume elementele care să fie cuantificabile astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente, pot face obiectul licitaţiilor electronice.

Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice, de asemenea, faptul că licitaţiile electronice pot fi utilizate în cadrul unei proceduri de achiziţii pentru achiziţionarea unui anumit drept de proprietate intelectuală. De asemenea, este necesar să se reamintească faptul că, deşi autorităţile contractante au libertatea de a reduce numărul de candidaţi sau ofertanţi atât timp cât licitaţia nu a început încă, nicio altă reducere a numărului ofertanţilor care participă la licitaţia electronică nu ar trebui să fie permisă după ce licitaţia a început.

(68)În permanenţă sunt dezvoltate noi tehnici electronice de achiziţie, cum sunt cataloagele electronice. Cataloagele electronice sunt un format de prezentare şi organizare a informaţiilor într-un mod care să fie comun tuturor ofertanţilor participanţi şi care se pretează la prelucrarea electronică. Un exemplu ar putea fi ofertele prezentate sub formă de foaie electronică de calcul. Autorităţile contractante ar trebui să poată solicita cataloage electronice pentru toate procedurile disponibile în cadrul cărora sunt necesare mijloacele electronice de comunicare. Cataloagele electronice contribuie la sporirea concurenţei şi la raţionalizarea achiziţiilor publice, în special datorită economiilor de timp şi de bani. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă anumite norme pentru ca utilizarea noilor tehnici să respecte prezenta directivă şi principiile egalităţii de tratament, nediscriminării şi transparenţei. Astfel, utilizarea cataloagelor electronice pentru prezentarea ofertelor nu ar trebui să presupună posibilitatea ca operatorii economici să se poată limita la transmiterea catalogului lor general. Operatorii economici ar trebui totuşi să îşi adapteze cataloagele generale în vederea procedurii de achiziţii în cauză. O astfel de adaptare garantează că catalogul care este transmis ca răspuns la o anumită procedură de achiziţii conţine doar produsele, lucrările sau serviciile estimate de operatorii economici - după o examinare activă - că ar corespunde cerinţelor autorităţii contractante. Astfel, operatorii economici ar trebui să aibă posibilitatea să copieze informaţii conţinute de propriul catalog general, dar nu ar trebui să li se permită să depună catalogul general ca atare.

(69)Tehnicile de achiziţie centralizată sunt din ce în ce mai utilizate în majoritatea statelor membre. Organismele centrale de achiziţie sunt însărcinate cu efectuarea de achiziţii, cu gestionarea sistemelor dinamice de achiziţie sau cu atribuirea de contracte de achiziţii publice/ acorduri-cadru pentru alte autorităţi contractante, cu sau fără remunerare. Autorităţile contractante pentru care este încheiat un acord-cadru ar trebui să îl poată utiliza pentru achiziţii individuale sau repetate. Având în vedere volumele mari de achiziţii, astfel de tehnici pot contribui la creşterea concurenţei şi ar trebui să contribuie la profesionalizarea achiziţiilor publice. Prin urmare, ar trebui să se precizeze o definiţie la nivelul Uniunii a organismelor centrale de achiziţie pentru uzul autorităţilor contractante şi ar trebui să se clarifice faptul că organismele centrale de achiziţie funcţionează în două moduri diferite.

În primul rând, acestea ar trebui să poată acţiona în calitate de angrosişti prin activităţi de cumpărare, depozitare şi revânzare sau, în al doilea rând, ar trebui să poată acţiona în calitate de intermediari prin atribuirea contractelor, operarea sistemelor dinamice de achiziţie sau încheierea acordurilor-cadru care urmează să fie utilizate de către autorităţile contractante. Un astfel de rol de intermediar ar putea, în unele cazuri, să fie îndeplinit prin derularea procedurilor de atribuire relevante în mod autonom, fără instrucţiuni detaliate din partea autorităţilor contractante în cauză; în alte cazuri, prin derularea procedurilor de atribuire relevante în conformitate cu instrucţiunile autorităţilor contractante în cauză, în numele lor şi în beneficiul lor.

În plus, ar trebui să fie stabilite norme pentru atribuirea responsabilităţii în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive, între organismul central de achiziţie şi autorităţile contractante care achiziţionează de la acesta sau prin intermediul acestuia. În cazul în care organismului central de achiziţie îi revine întreaga responsabilitate pentru derularea procedurilor de achiziţii, el ar trebui să fie totodată exclusiv şi direct responsabil de legalitatea procedurilor. În cazul în care o autoritate contractantă desfăşoară anumite părţi ale procedurii, de exemplu reluarea competiţiei în baza unui acord-cadru sau atribuirea de contracte individuale pe baza unui sistem dinamic de achiziţii, aceasta ar trebui să fie în continuare responsabilă pentru etapele pe care le desfăşoară.

(70)Autorităţile contractante ar trebui să fie autorizate să atribuie un contract de achiziţii publice de servicii pentru furnizarea de activităţi de achiziţie centralizată unui organism central de achiziţie, fără aplicarea procedurilor prevăzute în prezenta directivă. De asemenea, ar trebui să se permită ca astfel de contracte de achiziţii publice de servicii să includă furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare. Contractele de achiziţii publice de servicii pentru furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare ar trebui, în cazul în care sunt derulate altfel decât de către un organism central de achiziţie în legătură cu furnizarea activităţilor sale de achiziţie centralizate către autoritatea contractantă în cauză, să fie atribuite în conformitate cu prezenta directivă. De asemenea, ar trebui reamintit faptul că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în cazul în care activităţile de achiziţie centralizate sau auxiliare sunt furnizate altfel decât prin intermediul unui contract cu titlu oneros, care reprezintă achiziţii publice în sensul prezentei directive.

(71)Consolidarea dispoziţiilor privind organismele centrale de achiziţie nu ar trebui în niciun caz să împiedice practicile actuale ale achiziţiilor comune ocazionale, adică formele mai puţin sistematice şi instituţionalizate de achiziţii comune sau practica stabilită de a recurge la furnizorii de servicii pentru pregătirea şi gestionarea procedurilor de achiziţii publice în numele şi în contul unei autorităţi contractante şi conform instrucţiunilor acesteia. Dimpotrivă, anumite caracteristici ale achiziţiei comune ar trebui să se clarifice dat fiind rolul important pe care achiziţia comună îl poate juca, nu în ultimul rând în legătură cu proiecte inovatoare.

Achiziţia comună poate lua diferite forme, de la achiziţii publice coordonate prin elaborarea de specificaţii tehnice comune pentru lucrări, produse sau servicii care vor fi achiziţionate de o serie de autorităţi contractante, fiecare derulând o altă procedură de achiziţii publice, la situaţii în care autorităţile contractante în cauză derulează în comun o procedură de achiziţie, fie acţionând împreună, fie încredinţând unei autorităţi contractante gestionarea procedurii de achiziţie în numele tuturor autorităţilor contractante.

În cazul în care mai multe autorităţi contractante derulează în comun o procedură de achiziţii, acestea ar trebui să fie responsabile în mod solidar de îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Cu toate acestea, în cazul în care numai anumite părţi din procedura de achiziţii sunt derulate în comun de către autorităţile contractante, responsabilitatea comună ar trebui să se aplice numai acelor părţi ale procedurii care au fost derulate împreună. Fiecare autoritate contractantă ar trebui să fie unicul responsabil în ceea ce priveşte procedurile sau părţile procedurilor pe care le derulează pe cont propriu, cum ar fi atribuirea unui contract, încheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de achiziţii, reluarea competiţiei în cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-cadru care îndeplinesc o anumită sarcină.

(72)Mijloacele de comunicare electronice sunt deosebit de bine adaptate pentru susţinerea practicilor şi a instrumentelor de achiziţii centralizate, deoarece oferă posibilitatea reutilizării şi procesării automate a datelor şi a reducerii la minimum a costurilor de informare şi de tranzacţionare. Utilizarea acestor mijloace electronice de comunicare ar trebui aşadar, într-o primă etapă, să devină obligatorie pentru organismele centrale de achiziţie, facilitând în acelaşi timp convergenţa practicilor în întreaga Uniune. Ulterior ar trebui prevăzută o obligaţie generală de a utiliza mijloace electronice de comunicare pentru toate procedurile de achiziţii, după o perioadă de tranziţie de 30 de luni.

(73)Atribuirea în comun a contractelor de achiziţii publice de către autorităţi contractante din state membre diferite se confruntă în prezent cu probleme juridice specifice în ceea ce priveşte conflictele între legile naţionale. În ciuda faptului că Directiva 2004/18/CE permite în mod implicit achiziţiile publice comune transfrontaliere, autorităţile contractante se confruntă în continuare cu dificultăţi juridice şi practice considerabile în ceea ce priveşte efectuarea de achiziţii de la organisme centrale de achiziţie în alte state membre sau în ceea ce priveşte atribuirea în comun a contractelor de achiziţii publice. Pentru a permite autorităţilor contractante să obţină beneficii maxime din potenţialul pieţei interne în termeni de economii de scară şi de împărţire a riscurilor şi beneficiilor, nu în ultimul rând pentru proiectele inovatoare care implică un risc mai mare decât riscul care poate fi asumat în mod rezonabil de către o singură autoritate contractantă, dificultăţile respective ar trebui remediate. Prin urmare, ar trebui prevăzute noi norme privind achiziţiile comune transfrontaliere pentru a facilita cooperarea între autorităţile contractante şi pentru a consolida beneficiile pieţei interne prin crearea unor oportunităţi de afaceri transfrontaliere pentru furnizorii şi prestatorii de servicii. Aceste norme ar trebui să stabilească condiţiile pentru utilizarea transfrontalieră a organismelor centrale de achiziţie şi să desemneze legislaţia aplicabilă în materie de achiziţii publice, inclusiv legislaţia aplicabilă cu privire la căile de atac, în cazul procedurilor comune transfrontaliere care completează normele privind conflictul de legi din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹). În plus, autorităţile contractate din state membre diferite ar trebui să poată înfiinţa entităţi comune în temeiul legislaţiei naţionale sau al legislaţiei Uniunii. Ar trebui să se stabilească reguli specifice pentru astfel de forme de achiziţii comune.

(74)Specificaţiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie să permită ca achiziţiile publice să fie deschise concurenţei şi să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest scop, ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluţiilor tehnice, a standardelor şi a specificaţiilor tehnice de pe piaţă, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanţă legate de ciclul de viaţă şi de sustenabilitatea procesului de producţie a lucrărilor, a produselor şi a serviciilor.

Prin urmare, specificaţiile tehnice ar trebui elaborate în aşa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenţei prin cerinţe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esenţiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obişnuit de acel operator economic. Elaborarea specificaţiilor tehnice în termeni de cerinţe de performanţă şi funcţionale permite, în general, îndeplinirea acestui obiectiv în cel mai bun mod posibil. Cerinţele funcţionale şi de performanţă sunt, de asemenea, mijloace adecvate de favorizare a inovării în achiziţiile publice şi ar trebui să fie utilizate la o scară cât mai largă cu putinţă. În cazul în care se face trimitere la un standard european sau, în absenţa acestuia, la un standard naţional, ofertele care au la bază soluţii echivalente ar trebui să fie luate în considerare de către autorităţile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalenţei cu eticheta solicitată ar trebui să revină operatorului economic.

Pentru a face dovada echivalenţei, ar trebui să fie posibil să li se ceară ofertanţilor să furnizeze dovezi verificate de către terţi. Cu toate acestea, ar trebui permise şi alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare, şi nici posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să dovedească în acest fel că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerinţele sau criteriile care figurează în specificaţiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condiţiile de executare a contractului.

(75)Autorităţile contractante care doresc să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu caracteristici specifice de mediu, sociale sau de altă natură ar trebui să poată face trimitere la anumite etichete, cum ar fi eticheta ecologică europeană, etichete ecologice (multi)naţionale sau oricare altă etichetă, cu condiţia ca cerinţele pentru etichetă, cum ar fi descrierea şi prezentarea produsului, inclusiv cerinţele referitoare la ambalare, să aibă legătură cu obiectul contractului. Este de asemenea esenţial ca cerinţele respective să fie elaborate şi adoptate pe baza unor criterii verificabile în mod obiectiv, printr-o procedură la care să poată participa toate părţile interesate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii şi organizaţiile de mediu, şi ca eticheta să fie accesibilă şi la dispoziţia tuturor părţilor interesate. Ar trebui să se clarifice că părţile interesate pot fi organisme publice sau private, întreprinderi sau orice tip de organizaţie neguvernamentală (o organizaţie care nu face parte din guvern şi care nu este o întreprindere în sens convenţional).

(78)Achiziţiile publice ar trebui adaptate la necesităţile IMM-urilor. Autorităţile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat "Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziţii publice", care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziţii publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop şi pentru a stimula concurenţa, autorităţile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.

Dimensiunea şi obiectul loturilor ar trebui să fie determinate în mod liber de către autoritatea contractantă, care, în conformitate cu normele aplicabile privind calculul valorii estimate a achiziţiei, ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să atribuie anumite loturi fără aplicarea procedurilor din prezenta directivă. Autoritatea contractantă ar trebui să aibă obligaţia de a lua în considerare oportunitatea împărţirii contractelor în loturi, păstrând în acelaşi timp libertatea de a decide în mod autonom pe baza oricărui motiv pe care îl consideră relevant, fără a fi supusă supravegherii administrative sau judiciare. În cazul în care autoritatea contractantă hotărăşte că nu ar fi oportun să împartă contractul în loturi, raportul individual sau documentele achiziţiei ar trebui să conţină o prezentare a principalelor motive care să susţină alegerea autorităţii contractante. Astfel de motive ar putea fi, de exemplu, că autoritatea contractantă constată că o astfel de împărţire ar putea restrânge concurenţa sau ar risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că necesitatea de a coordona diferiţii contractanţi pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a contractului.

Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piaţa achiziţiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare a obligaţiei de a analiza oportunitatea împărţirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autorităţilor contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărţi contractele pe loturi sau făcând împărţirea în loturi obligatorie în anumite condiţii. În acelaşi scop, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a pune la dispoziţie mecanisme pentru plăţile directe către subcontractori.

(79)În cazul în care contractele sunt împărţite pe loturi, autorităţile contractante ar trebui, de exemplu pentru a menţine concurenţa sau pentru a garanta fiabilitatea aprovizionării, să poată limita numărul de loturi pentru care un operator economic poate depune oferte; acestora ar trebui, de asemenea, să li se permită să limiteze numărul de loturi care pot fi acordate unui singur ofertant.

Cu toate acestea, obiectivul favorizării unui acces mai mare al IMM-urilor la achiziţiile publice ar putea fi frânat dacă autorităţile contractante ar fi obligate să atribuie contractul pe loturi individuale, ceea ce ar presupune că trebuie acceptate soluţii mult mai dezavantajoase în comparaţie cu o atribuire în care sunt grupate mai multe loturi sau toate loturile. În cazul în care posibilitatea aplicării acestei metode a fost clar menţionată în prealabil, ar trebui prin urmare ca autorităţile contractante să aibă posibilitatea să efectueze o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi ar îndeplini mai bine, per ansamblu, criteriile de atribuire stabilite în conformitate cu prezenta directivă cu privire la aceste loturi, decât ofertele pentru loturile individuale în cauză analizate separat. În acest caz, autoritatea contractantă ar trebui să aibă posibilitatea să atribuie ofertantului în cauză un contract care combină loturile respective. Ar trebui să se clarifice că autorităţile contractante ar trebui să efectueze această evaluare comparativă stabilind mai întâi ofertele care îndeplinesc cel mai bine criteriile de atribuire stabilite pentru fiecare lot în parte, şi comparându-le apoi cu ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi, per ansamblu.

(80)Pentru a eficientiza şi accelera procedurile, termenele pentru participarea la procedurile de achiziţii ar trebui să fie cât mai scurte cu putinţă, fără a crea bariere nejustificate în calea accesului agenţilor economici din întreaga piaţă internă şi în special a IMM-urilor. Prin urmare, ar trebui să se ia în considerare faptul că, în cazul în care stabilesc termenele de primire a ofertelor şi a cererilor de participare, autorităţile contractante ar trebui să ţină seama în special de complexitatea contractului şi de timpul necesar pentru elaborarea ofertelor, chiar dacă aceasta presupune stabilirea unor termene mai lungi decât termenele minime prevăzute în prezenta directivă. Utilizarea mijloacelor electronice de informare şi comunicare, în special disponibilitatea integrală în format electronic pentru operatori economici, ofertanţi şi candidaţi a documentelor achiziţiei şi transmisia electronică a comunicărilor conduce, pe de altă parte, la o mai mare transparenţă şi la economisirea timpului. Prin urmare, ar trebui să se prevadă reducerea termenelor minime în conformitate cu normele stabilite în AAP şi cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu modalităţile de transmitere speciale prevăzute la nivel de Uniune. În plus, autorităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea de a continua să reducă termenele de primire a cererilor de participare şi a ofertelor în cazul în care o stare de urgenţă face imposibilă respectarea termenelor normale, dar nu face imposibilă desfăşurarea unei proceduri normale cu publicare. Doar în situaţiile excepţionale în care situaţia de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă în cauză care nu sunt imputabile respectivei autorităţi contractante face imposibilă derularea unei proceduri normale, chiar şi cu termenele limită reduse, autorităţile contractante ar trebui, în măsura în care este strict necesar, să aibă posibilitatea de a atribui contractele printr-o procedură de negociere fără publicare prealabilă. Acesta ar putea fi cazul în care catastrofele naturale necesită o intervenţie imediată.

(81)Ar trebui să se clarifice că necesitatea de a asigura faptul că operatorii economici dispun de suficient timp pentru a elabora oferte reprezentative ar putea presupune o eventuală necesitate de a prelungi termenele stabilite iniţial. Această situaţie ar putea să apară în special în cazul în care se efectuează modificări semnificative ale documentelor achiziţiei. De asemenea, ar trebui să se precizeze că, în contextul respectiv, modificările semnificative ar trebui să fie înţelese ca modificări, în special ale specificaţiilor tehnice, în privinţa cărora operatorii economici ar avea nevoie de timp suplimentar, pentru a le înţelege şi a reacţiona în mod corespunzător. Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice că aceste modificări nu ar trebui să fie atât de semnificative încât, dacă ar fi existat din etapa iniţială, ar fi fost permisă admiterea altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau ar fi fost atraşi participanţi suplimentari la procedura de achiziţii Această situaţie ar putea să apară în special în cazul în care modificările fac ca contractul sau acordul-cadru să prezinte caracteristici care diferă în mod substanţial de cele stabilite iniţial în documentele achiziţiei.

(82)Ar trebui să se clarifice faptul că informaţiile privind anumite decizii luate în cadrul unei proceduri de achiziţii, inclusiv decizia de a nu atribui un contract sau de a nu încheia un acord-cadru ar trebui să fie trimise de autorităţile contractante, fără a exista obligaţia candidaţilor sau a ofertanţilor de a solicita astfel de informaţii. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că Directiva 89/665/CEE a Consiliului (¹) prevede obligaţia autorităţilor contractante, din nou fără a exista obligaţia candidaţilor sau ofertantului de a solicita acest lucru, de a furniza candidaţilor şi ofertanţilor în cauză un rezumat al motivelor relevante pentru unele dintre deciziile centrale care sunt adoptate în cadrul unei proceduri de achiziţii. În final, ar trebui să se clarifice posibilitatea pe care candidaţii şi ofertanţii ar trebui să o aibă de a solicita informaţii mai detaliate cu privire la aceste motive, pe care autorităţile contractante ar trebui să fie obligate să le acorde, cu excepţia cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel. Motivele respective ar trebui să fie stabilite în prezenta directivă. Pentru a asigura transparenţa necesară în contextul procedurilor de achiziţii care implică negocieri şi dialoguri cu ofertanţii, ofertanţii care au depus o ofertă admisibilă ar trebui, de asemenea, cu excepţia cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel, să aibă posibilitatea de a solicita informaţii cu privire la desfăşurarea şi progresul realizat în ceea ce priveşte procedura.

(83)Cerinţele prea stricte privind capacitatea economică şi financiară constituie adesea un obstacol nejustificat în calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziţii publice. Orice astfel de cerinţe ar trebui să se raporteze la obiectul contractului şi să fie proporţionale cu acesta. În special, este necesar ca autorităţile contractante să nu le poată impune operatorilor economici să aibă o cifră de afaceri minimă care să fie disproporţionată în raport cu obiectul contractului; în mod normal, cerinţa nu ar trebui să depăşească cel mult dublul valorii estimate a contractului. Cu toate acestea, în cazuri bine justificate, ar trebui să fie posibilă aplicarea unor cerinţe mai stricte. Astfel de circumstanţe s-ar putea referi la riscurile ridicate aferente executării contractului sau la faptul că executarea corectă şi la timp a acestuia este esenţială, de exemplu pentru că este necesară pentru executarea altor contracte.

În astfel de cazuri justificate corespunzător, autorităţile contractante ar trebui să aibă libertatea de a decide autonom dacă cerinţele privind o cifră de afaceri minimă mai mare ar fi adecvate şi pertinente fără a face obiectul supravegherii administrative sau judiciare. În cazul în care cerinţele privind o cifră de afaceri minimă mai mare urmează să fie aplicate, autorităţile contractante ar trebui să aibă libertatea să stabilească nivelul, în măsura în care are legătură cu obiectul contractului şi este proporţional cu acesta. În cazul în care autoritatea contractantă decide că cerinţa privind cifra de afaceri minimă ar trebui să fie stabilită la un nivel mai mare decât dublul valorii estimate a contractului, raportul individual sau documentele achiziţiei ar trebui să conţină o prezentare a principalelor motive care să susţină alegerea autorităţii contractante.

(84)Numeroşi operatori economici, şi cu precădere IMM-urile, constată că un obstacol major în calea participării lor la achiziţiile publice îl reprezintă sarcinile administrative care decurg din necesitatea de a produce un număr semnificativ de certificate sau alte documente legate de criteriile de excludere şi de selecţie. Limitarea acestor cerinţe, de exemplu prin utilizarea documentului european de achiziţie unic (DEAU), constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată, ar putea duce la o simplificare considerabilă în beneficiul atât al autorităţilor contractante, cât şi al operatorilor economici.

Ofertantul căruia s-a decis să îi fie atribuit contractul ar trebui însă să fie obligat să furnizeze dovezile pertinente, iar autorităţile contractante nu ar trebui să încheie contracte cu ofertanţii care nu sunt în măsură să facă acest lucru. Autorităţile contractante ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a solicita toate sau o parte din documentele justificative, în orice moment în care consideră acest lucru necesar în vederea bunei desfăşurări a procedurii. Aceasta s-ar putea întâmpla în special în cazul procedurilor în două etape - procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive şi parteneriatele pentru inovare - în care autorităţile contractante utilizează posibilitatea de a limita numărul de candidaţi invitaţi să depună o ofertă. Cerinţa depunerii documentelor justificative la momentul selecţiei candidaţilor care urmează să fie invitaţi ar putea fi justificată pentru a evita ca autorităţile contractante să invite candidaţi care ulterior se dovedesc a nu fi în măsură să prezinte documentele justificative în etapa de atribuire a contractului, privând alţi candidaţi calificaţi de ocazia de a participa.

(85)Este important ca deciziile autorităţilor contractante să se bazeze pe informaţii recente, în special cu privire la motivele de excludere, dat fiind că pot interveni modificări importante destul de rapid, de exemplu în caz de dificultăţi financiare care ar face ca operatorul economic să devină necorespunzător sau, dimpotrivă, pentru că o datorie restantă la contribuţiile la asigurările sociale a fost între timp achitată. Atunci când este posibil, este de preferat ca autorităţile contractante să verifice aceste informaţii accesând bazele de date relevante, care ar trebui să fie naţionale, adică să fie administrate de autorităţi publice. În etapa actuală de dezvoltare, ar putea încă exista cazuri în care nu este încă posibil să se procedeze astfel, din motive tehnice. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă în vedere promovarea de măsuri care să poată facilita accesul electronic uşor la informaţii actualizate, cum ar fi instrumentele de consolidare care permit accesul la dosarele virtuale ale societăţilor sau mijloacele de facilitare a interoperabilităţii între baze de date sau alte măsuri de sprijin de acest tip.

De asemenea, ar trebui să se prevadă ca autorităţile contractante să nu mai solicite documentele aflate în continuare la zi, care sunt deja în posesia lor de la proceduri de achiziţii anterioare. Cu toate acestea, ar trebui să se asigure totodată faptul că autorităţile contractante nu vor trebui să se confrunte cu sarcini de arhivare şi îndosariere disproporţionate în acest context. Prin urmare, punerea în aplicare a acestei sarcini ar trebui să devină efectivă numai după ce utilizarea mijloacelor electronice de comunicare devine obligatorie, întrucât gestionarea electronică a documentelor va uşura mult sarcina autorităţilor contractante.

(87)Comisia furnizează şi gestionează un sistem electronic - e-Certis, care este în prezent actualizat şi verificat în mod voluntar de către autorităţile naţionale. Scopul e-Certis este de a facilita schimbul de certificate şi alte documente justificative cerute frecvent de autorităţile contractante. Experienţa acumulată până în prezent indică faptul că actualizarea şi verificarea voluntare nu sunt suficiente pentru ca e-Certis să poată funcţiona la întregul său potenţial de simplificare şi facilitare a schimburilor de documente, în special în beneficiul IMM-urilor. Menţinerea sistemului ar trebui aşadar să devină obligatorie într-o prima etapă. Utilizarea e-Certis va deveni obligatorie într-o etapă ulterioară.

(88)Autorităţile contractante ar trebui să poată solicita ca în timpul executării unui contract de achiziţii publice să fie aplicate măsuri sau sisteme de management de mediu. Sistemele de management de mediu, înregistrate sau nu conform unor instrumente ale Uniunii, cum este Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), pot demonstra că operatorul economic are capacitatea tehnică de a executa contactul. Aceasta include certificatele de etichetă ecologică în care se includ criterii de management de mediu. În cazul în care un operator economic nu are acces la astfel de sisteme de management de mediu înregistrate sau nu are posibilitatea de a le obţine în termenul stabilit, ar trebui să i se permită să prezinte o descriere a măsurilor de management de mediu aplicate, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să demonstreze că aceste măsuri asigură acelaşi nivel de protecţie a mediului ca şi măsurile impuse în cadrul managementului de mediu.

(89)Noţiunea de criterii de atribuire este esenţială pentru prezenta directivă. Prin urmare, este important ca dispoziţiile relevante să fie prezentate în cel mai simplu şi raţionalizat mod posibil. Aceasta se poate realiza prin utilizarea sintagmei "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" drept concept imperativ, deoarece toate ofertele câştigătoare ar trebui să fie alese, în cele din urmă, în conformitate cu ceea ce fiecare autoritate contractantă consideră a fi cea mai bună soluţie din punct de vedere economic dintre cele oferite. Pentru a evita confuzia cu criteriul de atribuire a contractului cunoscut în mod curent drept "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" din Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE, ar trebui să se utilizeze o terminologie diferită pentru a acoperi acest concept, respectiv "cel mai bun raport preţ-calitate". În consecinţă, acesta ar trebui să fie interpretat în conformitate cu jurisprudenţa cu privire la directivele menţionate, cu excepţia cazurilor în care există o soluţie evidentă şi semnificativ diferită în prezenta directivă.

(90)Atribuirea contractelor ar trebui realizată pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparenţă, de nediscriminare şi de egalitate de tratament, cu scopul de a asigura o comparaţie obiectivă a valorii relative a ofertelor pentru a determina, în condiţii de concurenţă efectivă, care dintre ele este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ar trebui să se stabilească explicit că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ar trebui să fie evaluată pe baza celui mai bun raport preţ-calitate care ar trebui să includă întotdeauna un element de preţ sau de cost. La fel, ar trebui să se clarifice că această evaluare a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic s-ar putea realiza, de asemenea, fie doar pe baza preţului, fie doar pe baza eficacităţii din punctul de vedere al costurilor. Mai mult, este adecvat să se reamintească faptul că autorităţile contractante sunt libere să stabilească standarde de calitate corespunzătoare în cadrul specificaţiilor tehnice sau al condiţiilor de executare a contractului.

Pentru a garanta respectarea principiului egalităţii de tratament în cadrul atribuirii contractelor, autorităţile contractante ar trebui să fie obligate să creeze transparenţa necesară pentru a permite tuturor ofertanţilor să fie informaţi în mod rezonabil cu privire la criteriile şi modalităţile care vor fi aplicate în decizia de atribuire a contractului. Autorităţile contractante ar trebui, prin urmare, să fie obligate să menţioneze criteriile de atribuire a contractului şi ponderea relativă pe care o are fiecare dintre respectivele criterii. Cu toate acestea, autorităţilor contractante ar trebui să li se permită derogări de la această obligaţie de a indica ponderea criteriilor în cazuri justificate în mod corespunzător, pentru care trebuie să fie capabile să ofere motive, în cazul în care ponderile nu pot fi stabilite anticipat, în special din cauza complexităţii contractului. În astfel de cazuri, acestea ar trebui să indice criteriile în ordinea descrescătoare a importanţei.

(92)La evaluarea celui mai bun raport preţ-calitate, autorităţile contractante ar trebui să stabilească criteriile economice şi calitative legate de obiectul contractului pe care le vor utiliza în acest sens. Respectivele criterii ar trebui astfel să permită o evaluare comparativă a nivelului de performanţă al fiecărei oferte în raport cu obiectul contractului, aşa cum este definit în specificaţiile tehnice. În contextul celui mai bun raport preţ-calitate, prezenta directivă stabileşte o listă neexhaustivă a posibilelor criterii de atribuire care include aspecte de mediu şi sociale. Autorităţile contractante ar trebui să fie încurajate să aleagă criterii de atribuire care să le permită să obţină lucrări, produse şi servicii de înaltă calitate, care să adaptate în mod optim nevoilor lor.

Pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, decizia de atribuire a contractului nu ar trebui să se bazeze doar pe criterii care nu sunt legate de costuri. Criteriile calitative ar trebui, prin urmare, să fie însoţite de un criteriu de cost care ar putea fi, la alegerea autorităţii contractante, fie preţul fie o abordare bazată pe rentabilitate precum calcularea costului pe ciclu de viaţă. Cu toate acestea, criteriile de atribuire nu ar trebui să afecteze punerea în aplicare a dispoziţiilor naţionale de determinare a remunerării anumitor servicii sau de stabilire a preţurilor fixe pentru anumite produse.

(93)Atunci când dispoziţiile naţionale determină remunerarea anumitor servicii sau stabilesc preţuri fixe pentru anumite produse, ar trebui să se clarifice că rămâne posibil să se evalueze raportul calitate-preţ pe baza altor factori decât doar preţul sau remunerarea. În funcţie de serviciul sau de produsul în cauză, aceşti factori ar putea include, de exemplu, condiţii de livrare şi plată, aspecte legate de serviciile post-vânzare (de exemplu, extinderea serviciilor de consultanţă şi înlocuire) sau aspecte de mediu sau sociale (de exemplu, dacă s-au tipărit cărţi pe hârtie reciclată sau pe hârtie obţinută din exploatarea sustenabilă a lemnului, costul impus de externalităţile de mediu sau promovarea integrării sociale a persoanelor dezavantajate sau a membrilor grupurilor sociale în rândul persoanelor desemnate să realizeze contractul). Având în vedere posibilităţile numeroase de evaluare a raportului calitate-preţ pe baza unor criterii de fond, ar trebui să se evite recurgerea la tragerea la sorţi ca unic mijloc de atribuire a contractului.

(94)În cazul în care calitatea personalului angajat este relevantă pentru nivelul de performanţă al contractului, autorităţilor contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea şi experienţa personalului alocat executării contractului în cauză, deoarece acesta poate afecta calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Ar putea fi, de exemplu, cazul contractelor pentru servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de consultanţă sau serviciile de arhitectură. Autorităţile contractante care recurg la această posibilitate ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale corespunzătoare, că personalul alocat executării contractului îndeplineşte efectiv standardele de calitate specificate şi că respectivul personal poate fi înlocuit doar cu consimţământul autorităţii contractante care verifică dacă personalul de înlocuire permite un nivel echivalent de calitate.

(95)Este extrem de important să se exploateze pe deplin potenţialul achiziţiilor publice pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. În acest context, ar trebui să se reamintească faptul că achiziţiile publice sunt esenţiale pentru stimularea inovării, ceea ce este de mare importanţă pentru creşterea viitoare din Europa. Având în vedere însă diferenţele importante dintre diversele sectoare şi pieţe, nu este oportun să se stabilească cerinţe obligatorii generale pentru achiziţiile care ţin cont de aspecte ecologice, sociale şi de inovare.

Legislativul Uniunii a stabilit deja cerinţe obligatorii în materie de achiziţii pentru atingerea unor obiective specifice în sectorul vehiculelor de transport rutier [Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹)] şi al echipamentelor de birou [Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (²)]. De altfel, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte definirea unor metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viaţă.

(96)Măsurile sectoriale respective ar trebui să fie completate de o adaptare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE pentru a abilita autorităţile contractante să urmărească obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii în strategiile lor de cumpărare. Ar trebui aşadar precizat că autorităţile contractante pot stabili cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic şi cel mai scăzut cost folosind o abordare bazată pe calcularea costurilor pe ciclu de viaţă, cu excepţia cazului în care aceasta este evaluată doar pe baza preţului. Noţiunea de calculare a costurilor pe ciclu de viaţă cuprinde toate costurile pe durata ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor.

Acestea înseamnă costuri interne, cum ar fi cercetarea care urmează a fi efectuată, costurile de dezvoltare, producere, transport, utilizare, întreţinere şi costuri de eliminare la sfârşitul ciclului de viaţă, dar pot include şi costuri determinate de efectele externe asupra mediului, precum poluarea provocată de extracţia materiilor prime utilizate în produs sau cauzate de produsul însuşi sau de fabricaţia sa, cu condiţia ca acestea să poată fi evaluate în bani şi monitorizate. Metodele pe care autorităţile contractante le folosesc pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului ar trebui să fie stabilite în prealabil în mod obiectiv şi nediscriminatoriu şi accesibile tuturor părţilor interesate. Astfel de metode pot fi stabilite la nivel naţional, regional sau local, dar acestea ar trebui, pentru a evita denaturări ale concurenţei prin metodologii personalizate, să rămână generale în sensul că acestea nu ar trebui să fie instituite special pentru o anumită procedură de achiziţie publică.

(97)În plus, în vederea unei mai bune integrări a consideraţiilor de ordin social şi de mediu în procedurile de achiziţie, autorităţilor contractante ar trebui să li se permită să utilizeze criterii de atribuire sau condiţii de executare a unui contract privind lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul contractului de achiziţii publice în toate privinţele şi în orice moment din ciclul de viaţă al acestora, de la extracţia materiilor prime necesare pentru produs până la etapa de eliminare a produsului, inclusiv în legătură cu factorii implicaţi în procesul specific de producţie, în furnizarea sau comercializarea acestor lucrări, produse sau servicii, precum şi în condiţiile acestei comercializări, sau în cadrul unui proces specific într-o etapă ulterioară a ciclului lor de viaţă, chiar şi în cazul în care astfel de factori nu fac parte din structura lor materială. Criteriile şi condiţiile referitoare la un astfel de proces de producţie sau de furnizare sunt, de exemplu, că fabricarea produselor cumpărate nu a implicat produse chimice toxice sau că serviciile achiziţionate sunt furnizate utilizând utilaje eficiente din punct de vedere energetic. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, aceasta include, de asemenea, criterii de atribuire sau condiţiile de executare a unui contract privind furnizarea sau utilizarea produselor din comerţul echitabil în cursul perioadei de executare a contractului care urmează să fie atribuit. Criteriile şi condiţiile legate de comercializare şi de condiţiile acesteia pot să se refere, de exemplu, la faptul că produsul în cauză provine din comerţul echitabil, inclusiv cerinţa de a plăti un preţ minim şi o primă de preţ producătorilor. Condiţiile de executare a unui contract cu privire la aspectele de mediu pot include, de exemplu, furnizarea, împachetarea şi eliminarea produselor, şi în ceea ce priveşte contractele de lucrări şi servicii, reducerea la minim a deşeurilor sau utilizarea eficientă a resurselor.

Cu toate acestea, condiţia existenţei unei legături cu obiectul contractului exclude criteriile şi condiţiile referitoare la politica generală a societăţii, care nu poate fi considerată ca un element care caracterizează procesul specific de producţie sau furnizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor achiziţionate. Autorităţile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie autorizate să solicite ofertanţilor să aibă o anumită politică de responsabilitate socială sau de mediu a întreprinderilor.

(98)Este esenţial ca criteriile de atribuire sau condiţiile de executare a unui contract privind aspectele sociale ale procesului de producţie să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în temeiul contractului. În plus, acestea ar trebui să se aplice în conformitate cu Directiva 96/71/CE, astfel cum este interpretată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi nu ar trebui să fie alese sau aplicate într-un mod care discriminează direct sau indirect operatorii economici din alte state membre sau din ţări terţe care sunt parte la AAP sau la acordurile de liber schimb la care Uniunea este de asemenea parte. Astfel, cerinţele privind condiţiile de lucru de bază reglementate în Directiva 96/71/CE, cum ar fi salariul minim, ar trebui să rămână la nivelul stabilit de legislaţia naţională sau de contractele colective aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii în contextul acestei directive.

Condiţiile de executare a unui contract pot fi, de asemenea, destinate să favorizeze punerea în aplicare a măsurilor de promovare a egalităţii între femei şi bărbaţi la locul de muncă, creşterea participării femeilor pe piaţa muncii şi reconcilierea vieţii profesionale cu cea privată, protecţia mediului sau bunăstarea animalelor, să respecte pe fond convenţiile fundamentale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi să recruteze mai multe persoane dezavantajate decât este necesar în conformitate cu legislaţia naţională.

(99)Măsurile care vizează protecţia sănătăţii personalului implicat în procesul de producţie, favorizarea integrării sociale a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul sau să se instruiască în vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru contractul în cauză pot, de asemenea, să facă obiectul criteriilor de atribuire sau a condiţiilor de executare a contractului, cu condiţia ca acestea să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului. De exemplu, astfel de criterii sau condiţii s-ar putea referi, printre altele, la angajarea de persoane în căutarea unui loc de muncă pe termen lung, la punerea în aplicare a măsurilor de formare profesională pentru şomeri sau pentru persoanele tinere în cursul executării contractului care urmează să fie atribuit. În cadrul specificaţiilor tehnice autorităţile contractante pot prevedea astfel de cerinţe sociale care caracterizează direct produsul sau serviciul în cauză, cum ar fi accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatorii.

(100)Este necesar să nu fie atribuite contracte de achiziţii publice operatorilor economici care au făcut parte dintr-o organizaţie criminală sau care au fost găsiţi vinovaţi de corupţie, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii, de infracţiuni teroriste, de spălare de bani sau de finanţarea terorismului. Neplata taxelor şi impozitelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale ar trebui, de asemenea, să conducă la excluderea obligatorie la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui, cu toate acestea, să fie în măsură să prevadă o derogare de la aceste excluderi obligatorii în situaţiile excepţionale în care cerinţele imperative de interes general face indispensabilă atribuirea contractului. Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgenţă de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la un operator economic căruia altfel i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere.

(101)Autorităţilor contractante ar trebui să li se ofere în continuare posibilitatea de a exclude operatorii economici care s-au dovedit a nu fi fiabili, de exemplu din motive de încălcare a obligaţiilor de mediu sau sociale, inclusiv a normelor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau alte forme de comitere a unei abateri profesionale grave, cum ar fi încălcări ale normelor de concurenţă sau a drepturilor de proprietate intelectuală. Ar trebui să se clarifice faptul că abaterile profesionale grave pot arunca un dubiu asupra integrităţii unui operator economic şi astfel fac ca operatorul economic să devină inadecvat pentru a i se atribui un contract de achiziţii publice, chiar dacă operatorul economic deţine capacitatea tehnică şi economică de a executa contractul.

Ţinând seama de faptul că autoritatea contractantă va fi responsabilă pentru consecinţele eventualei sale decizii eronate, autorităţile contractante ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a considera că a existat o abatere profesională gravă, în cazul în care, înainte de luarea unei decizii finale şi obligatorii privind prezenţa motivelor obligatorii de excludere, pot demonstra, prin orice mijloace adecvate, că operatorul economic a încălcat obligaţiile care îi revin, inclusiv obligaţiile legate de plata impozitelor sau a contribuţiilor la asigurările sociale, cu excepţia unor dispoziţii contrare dreptul intern. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să excludă candidaţi sau ofertanţi a căror performanţă în alte contracte de achiziţii publice din trecut a arătat deficienţe majore în ceea ce priveşte cerinţele de fond, de exemplu, nerespectarea obligaţiei de a furniza sau de a executa, deficienţe semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le face inutilizabile pentru scopul propus, sau un comportament necorespunzător care aruncă îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea operatorului economic. Legislaţia naţională ar trebui să prevadă o durată maximă pentru aceste excluderi.

(102)Cu toate acestea, ar trebui să se prevadă posibilitatea ca operatorii economici să adopte măsuri de conformare pentru remedierea consecinţelor infracţiunilor penale sau ale abaterilor şi prevenirea în mod eficient a repetării acestora. Măsurile respective ar putea consta, în special, în măsuri legate de personal sau de organizare, cum ar fi ruperea legăturilor cu persoanele sau organizaţiile implicate în comportamentul ilicit, măsuri adecvate de reorganizare a personalului, implementarea unor sisteme de raportare şi de control, crearea unei structuri interne de audit care să monitorizeze respectarea legislaţiei şi adoptarea unor norme interne de responsabilizare şi de compensare. În cazul în care aceste măsuri oferă garanţii suficiente, operatorul economic în cauză nu ar mai trebui să fie exclus doar din aceste motive. Operatorii economici ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita examinarea măsurilor de conformare luate în vederea unei posibile admiteri la procedura de achiziţii publice. Cu toate acestea, ar trebui să se lase la latitudinea statelor membre să stabilească condiţiile procedurale şi de fond exacte aplicabile în astfel de cazuri. Acestea ar trebui să aibă, în special, libertatea de a decide dacă permit fiecărei autorităţi contractante să efectueze evaluările relevante sau dacă doresc să încredinţeze această sarcină altor autorităţi la nivel central sau descentralizat.

(103)Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicaţie suficientă, autoritatea contractantă ar trebui să aibă dreptul de a refuza oferta. Respingerea ar trebui să fie obligatorie în cazurile în care autoritatea contractantă a stabilit că nivelul anormal de scăzut al preţurilor sau al costurilor propuse rezultă din nerespectarea dreptului obligatoriu al Uniunii sau al dreptului intern compatibil cu aceasta în domeniul social, al muncii şi al mediului sau a dispoziţiilor internaţionale în materie de dreptul muncii.

(104)Condiţiile de executare a unui contract stabilesc cerinţe specifice legate de executarea contractului. Spre deosebire de criteriile de atribuire a contractului, care reprezintă baza pentru o evaluare comparativă a calităţii ofertelor, condiţiile de executare a unui contract reprezintă cerinţe obiective fixe care nu au niciun impact asupra evaluării ofertelor. Condiţiile de executare a unui contract ar trebui să fie compatibile cu prezenta directivă cu condiţia să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, şi să fie legate de obiectul contractului, care cuprinde toţi factorii implicaţi în procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare. Acesta include condiţiile referitoare la procesul de executare a contractului, dar exclude cerinţele referitoare la politica generală a societăţii.

(105)Este important ca respectarea de către subcontractori a obligaţiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social şi al muncii prevăzute de legislaţia Uniunii, de dreptul naţional, de acordurile colective sau de dispoziţiile internaţionale în domeniul mediului, în cel social şi în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiţia ca astfel de norme şi aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, să fie garantate prin acţiuni adecvate de autorităţile naţionale competente în domeniul lor de competenţă şi responsabilitate, de exemplu, prin inspecţii de muncă sau prin agenţii de protecţie a mediului.

De asemenea, este necesar să se asigure un anumit grad de transparenţă în lanţul de subcontractare, deoarece aceasta asigură autorităţilor contractante informaţii cu privire la persoanele prezente pe şantier, cu privire la lucrările executate pentru ele sau cu privire la întreprinderile care prestează servicii în clădiri, infrastructuri sau zone precum primării, scoli municipale, instalaţii sportive, porturi sau autostrăzi pentru care autorităţile contractante sunt responsabile sau asupra cărora exercită o supervizare directă. Ar trebui să se clarifice că obligaţia de transmitere a informaţiilor necesare intră, în orice caz, în sfera de responsabilitate a contractantului principal, fie pe bază de clauze specifice pe care orice autoritate contractantă va trebui să le includă în toate procedurile de achiziţii, fie pe bază de obligaţii pe care statele membre le vor impune asupra contractanţilor principali prin intermediul unor dispoziţii cu aplicabilitate generală.

Ar trebui să se clarifice, de asemenea, că ar trebui să se aplice condiţiile legate de controlul respectării obligaţiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social şi al muncii prevăzute de legislaţia Uniunii, de dreptul naţional, de acordurile colective sau de dispoziţiile internaţionale în domeniul mediului, în cel social şi în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiţia ca acestea şi aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, oricând dreptul naţional al unui stat membru prevede un mecanism de răspundere în comun între subcontractori şi contractorul principal. În plus, ar trebui să se precizeze explicit că statele membre ar trebui să poată merge mai departe, de exemplu, prin extinderea obligaţiilor de transparenţă, prin autorizarea plăţilor directe către subcontractori sau prin autorizarea sau solicitarea autorităţilor contractante să verifice dacă subcontractorii nu se află în oricare dintre situaţiile în care s-ar impune excluderea operatorilor economici. Atunci când aceste măsuri se aplică subcontractorilor, ar trebui să se asigure coerenţa cu dispoziţiile aplicabile contractorilor principali, astfel încât existenţa motivelor de excludere obligatorii să fie urmată de o cerinţă de înlocuire a subcontractorului în cauză de către contractorul principal. Atunci când această verificare arată prezenţa unor motive neobligatorii de excludere, ar trebui să se clarifice că autorităţile contractante ar putea cere înlocuirea. Cu toate acestea, ar trebui, de asemenea, să se precizeze explicit că autorităţile contractante pot fi obligate să ceară înlocuirea subcontractorului în cauză dacă excluderea contractorilor principali ar fi obligatorie în astfel de cazuri.

(107)Este necesar să se precizeze condiţiile în care modificarea unui contract pe perioada executării sale necesită o nouă procedură de achiziţie, ţinând cont de jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Este obligatoriu să se desfăşoare o nouă procedură de achiziţie în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului iniţial, în special cu privire la domeniul de aplicare şi conţinutul drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale părţilor, inclusiv la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip demonstrează intenţia părţilor de a renegocia clauze sau condiţii esenţiale ale contractului respectiv. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul în care condiţiile modificate ar fi avut o influenţă asupra rezultatului procedurii, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială.

Modificările contractului având ca rezultat o modificare minoră a valorii contractului ar trebui să fie întotdeauna posibile până la o anumită valoare, fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziţie. În acest sens şi în vederea asigurării securităţii juridice, prezenta directivă ar trebui să prevadă praguri de minimis, sub care să nu fie necesară o nouă procedură de achiziţie. Modificările contractului peste aceste praguri ar trebui să fie posibile fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziţie cu condiţia ca acestea să respecte condiţiile relevante din prezenta directivă.

(108)Autorităţile contractante pot fi puse în situaţii în care devin necesare lucrări, produse sau servicii suplimentare; în astfel de cazuri se poate justifica o modificare a contractului iniţial fără o nouă procedură de achiziţie, mai ales atunci când livrările suplimentare sunt destinate fie pentru înlocuirea parţială, fie pentru extinderea serviciilor, a produselor sau a instalaţiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze materiale, lucrări sau servicii cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere.

(109)Autorităţile contractante se pot confrunta cu situaţii externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul, în special când executarea contractului acoperă o perioadă mai lungă. În acest caz, este necesar un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstanţele respective fără a desfăşura o nouă procedură de achiziţie. Noţiunea de circumstanţe neprevăzute se referă la situaţiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligenţă rezonabilă a procedurii iniţiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura şi caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul în cauză şi necesitatea de a asigura o relaţie corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire şi valoarea sa previzibilă. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziţiei globale, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor care urmează să fie achiziţionate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziţie, întrucât, în această situaţie, se poate presupune că modificarea respectivă va influenţa rezultatul.

(110)În conformitate cu principiile egalităţii de tratament şi transparenţei, ofertantul câştigător nu ar trebui înlocuit, de exemplu, în cazul în care contractul este reziliat din cauza deficienţelor de executare, cu un alt operator economic fără reluarea competiţiei pentru contractul respectiv. Cu toate acestea, ofertantul câştigător care execută contractul ar trebui să poată întreprinde, în special în cazul în care contractul a fost atribuit mai multor întreprinderi, anumite schimbări structurale în cursul perioadei de executare a contractului, cum ar fi reorganizări interne, preluări, fuziuni şi achiziţii sau declararea insolvenţei. Aceste modificări structurale nu ar trebui să necesite în mod automat noi proceduri de achiziţie pentru toate contractele de achiziţii publice executate de ofertantul respectiv.

(111)Autorităţile contractante ar trebui să aibă posibilitatea, în cadrul fiecărui contract, de a prevedea modificarea contractului prin intermediul unor clauze de revizuire sau de opţiuni, dar aceste clauze nu ar trebui să le ofere o marjă nelimitată de acţiune. Prezenta directivă ar trebui aşadar să stabilească în ce măsură pot fi prevăzute modificări în contractul iniţial. Ar trebui să se clarifice ulterior că s-ar putea prevedea indexarea preţurilor în clauze de revizuire sau de opţiuni suficient de clar redactate sau s-ar putea asigura că, de exemplu, echipamentul de comunicaţii care urmează să fie livrat pe parcursul unei perioade date continuă să fie adecvat şi în cazul modificării protocoalelor de comunicare sau al altor modificări tehnologice. De asemenea, ar trebui să fie posibil să se prevadă, în clauze suficient de clare, adaptări ale contractului care devin necesare din cauza dificultăţilor tehnice care apar pe parcursul utilizării sau întreţinerii. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că în contracte s-ar putea include, de exemplu, atât întreţinerea uzuală, cât şi dispoziţii legate de intervenţii de întreţinere excepţionale care ar putea deveni necesare pentru a se asigura continuitatea serviciului public.

(112)Autorităţile contractante sunt confruntate uneori cu situaţii care necesită încheierea înainte de termen a contractelor de achiziţii publice în vederea respectării obligaţiilor care decurg din dreptul Uniunii în domeniul achiziţiilor publice. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că autorităţile contractante au posibilitatea, în condiţiile stabilite în dreptul intern, de a rezilia un contract de achiziţii publice în perioada sa de valabilitate, în cazul în care este cerut în dreptul Uniunii.

(114)Anumite categorii de servicii, mai exact cele care sunt cunoscute ca servicii către persoane, cum sunt unele servicii sociale, de sănătate şi educaţionale, continuă, prin însăşi natura lor, să aibă o dimensiune transfrontalieră limitată. Aceste servicii sunt furnizate într-un context specific, care variază foarte mult între statele membre, datorită tradiţiilor culturale diferite. Prin urmare, ar trebui să se instituie un regim specific pentru contractele de achiziţii publice care au ca obiect serviciile respective, cu un prag mai ridicat decât cel aplicabil altor servicii.

Contractele de servicii către persoane care depăşesc pragul menţionat ar trebui să facă obiectul obligaţiilor de transparenţă la nivelul întregii Uniuni. Având în vedere importanţa contextului cultural şi sensibilitatea acestor servicii, statele membre ar trebui să dispună de o largă putere de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii în modul pe care îl consideră cel mai adecvat. Normele prezentei directive ţin cont de acest imperativ, impunând numai respectarea principiilor fundamentale de transparenţă şi de egalitate de tratament şi garantând că autorităţile contractante sunt în măsură să aplice criterii de calitate specifice pentru alegerea furnizorilor de servicii, cum ar fi criteriile prevăzute în Cadrul european de calitate pentru servicii sociale, cu caracter dispozitiv, publicat de Comitetul pentru protecţie socială. La stabilirea procedurilor care urmează să fie folosite pentru atribuirea contractelor de servicii către persoane, statele membre ar trebui să aibă în vedere articolul 14 din TFUE şi Protocolul nr. 26. În acest sens, statele membre ar trebui să urmărească totodată obiectivele simplificării şi reducerii sarcinii administrative pentru autorităţile contractante şi operatorii economici; ar trebui să se clarifice faptul că această abordare ar putea implica totodată folosirea normelor aplicabile contractelor de servicii care nu fac obiectul regimului specific.

Statele membre şi autorităţile publice au în continuare posibilitatea de a furniza ele însele aceste servicii sociale sau de a le organiza într-un mod care nu implică încheierea de contracte de achiziţii publice, de exemplu prin simpla finanţare a acestor servicii sau prin acordarea de licenţe sau autorizaţii pentru toţi operatorii economici care îndeplinesc condiţiile stabilite în prealabil de autoritatea contractantă, fără limite sau cote, cu condiţia ca un astfel de sistem să asigure un nivel suficient de publicitate şi să respecte principiile transparenţei şi nediscriminării.

(115)De asemenea, serviciile hoteliere şi de restaurant sunt de obicei oferite doar de operatorii situaţi în locul de livrare specific al acestor servicii şi, prin urmare, au, de asemenea, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate de regimul moderat, începând de la pragul de 750 000 EUR. Contractele mari de servicii hoteliere şi de restaurant care depăşesc pragul menţionat pot fi de interes pentru diferiţi operatori economici, cum ar fi agenţiile de turism şi alţi intermediari, de asemenea pe bază transfrontalieră.

(116)În mod similar, anumite servicii juridice se referă doar la chestiuni care ţin exclusiv de dreptul intern şi, prin urmare, sunt furnizate numai de operatorii situaţi în statul membru în cauză şi au, în consecinţă, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate de regimul moderat, începând de la pragul de 750 000 EUR. Contractele mari de servicii juridice care depăşesc pragul menţionat pot fi de interes pentru diverşi operatori economici, cum ar fi firmele internaţionale de avocatură, tot pe o bază transfrontalieră, în special în cazul în care includ chestiuni juridice care rezultă din sau au ca bază dreptul Uniunii sau dreptul internaţional sau care implică cel puţin două ţări.

(117)Experienţa a demonstrat că o serie de alte servicii, cum ar fi serviciile de salvare, serviciile de stingere a incendiilor şi serviciile penitenciare prezintă, în mod normal, interes transfrontalier doar din momentul în care dobândesc suficientă masă critică prin intermediul valorii lor relativ ridicate. În măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, ele ar trebui să fie incluse în regimul moderat. În măsura în care furnizarea lor se bazează efectiv pe contracte, alte categorii de servicii, cum ar fi serviciile guvernamentale sau furnizarea de servicii în folosul comunităţii, ele ar putea prezenta, în mod normal, un interes transfrontalier începând de la un prag de 750 000 EUR şi, prin urmare, ar trebui doar atunci să facă exclusiv obiectul regimului moderat.

(118)Pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, prezenta directivă ar trebui să permită ca participarea la procedurile de achiziţii pentru anumite servicii în domeniile serviciilor de sănătate, sociale şi culturale să poată fi rezervată organizaţiilor care au la bază faptul că sunt deţinute de angajaţi sau faptul că aceştia participă în mod activ la guvernanţa acestora, precum şi organizaţiilor existente, cum ar fi cooperativele pentru participarea la furnizarea acestor servicii utilizatorilor finali. Ca domeniu de aplicare, prezenta dispoziţie este limitată exclusiv la anumite servicii de sănătate, sociale şi servicii conexe, anumite servicii în domeniul educaţiei şi al formării, bibliotecă, arhive, muzee şi alte servicii culturale, servicii sportive şi servicii la domiciliu şi nu este destinată să acopere niciuna dintre excluderile prevăzute de prezenta directivă. Astfel de servicii ar trebui să facă doar obiectul regimului moderat.

(119)Este oportun să se identifice aceste servicii prin trimitere la poziţii specifice din cadrul "Vocabularului comun privind achiziţiile publice" (CPV), astfel cum a fost adoptat de Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), care este un nomenclator cu structură ierarhică, împărţit în diviziuni, grupe, clase, categorii şi subcategorii. Pentru a se evita incertitudinea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că trimiterea la o diviziune nu presupune în mod implicit trimiterea la subdiviziunile subordonate. Acest domeniu de aplicare cuprinzător ar trebui însă să fie stabilit în mod explicit prin menţionarea tuturor poziţiilor relevante, dacă este cazul sub forma unui set de coduri.

(120)În general, concursurile de proiecte sunt utilizate în mod tradiţional în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, arhitecturii şi ingineriei sau prelucrării datelor. Cu toate acestea, ar trebui reamintit că aceste instrumente flexibile au putea fi, de asemenea, utilizate în alte scopuri, cum ar fi realizarea planurilor de inginerie financiară care ar optimiza sprijinul pentru IMM-uri în contextul programului Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (JEREMIE) sau al altor programe de sprijin pentru IMM-uri într-un anumit stat membru. Concursul de proiecte organizat în vederea obţinerii acestor planuri de inginerie financiară ar putea prevedea atribuirea contractelor de servicii ulterioare, în vederea realizării acestei inginerii financiare, câştigătorului sau unuia dintre câştigătorii concursului de proiecte prin procedură de negociere fără publicare.

(121)Evaluarea a indicat faptul că există încă multe de îmbunătăţit în aplicarea normelor Uniunii privind achiziţiile publice. Având în vedere o aplicare mai eficientă şi consecventă a normelor, este esenţial să se obţină o bună imagine de ansamblu asupra potenţialelor probleme structurale şi a modelelor generale existente în politicile naţionale privind achiziţiile publice, pentru a soluţiona eventualele probleme într-o manieră mai focalizată. Această perspectivă ar trebui dobândită printr-o monitorizare adecvată, ale cărei rezultate ar trebui să fie publicate periodic, în scopul de a permite o dezbatere documentată privind posibilele îmbunătăţiri ale normelor şi practicilor privind achiziţiile. Obţinerea unei perspective atât de bune ar putea permite şi examinarea unor detalii privind aplicarea normelor de achiziţii publice în contextul punerii în aplicare a proiectelor cofinanţate de Uniune. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a decide în ce mod şi de către cine ar trebui să fie realizată în practică această monitorizare; în acest sens, acestea ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a decide dacă monitorizarea ar trebui să se bazeze pe un control ex post pe bază de eşantioane sau pe un control sistematic ex ante al procedurilor de achiziţie publică reglementate de prezenta directivă. Acest lucru ar trebui să fie posibil în vederea aducerii problemelor potenţiale în atenţia organismelor adecvate; acest aspect nu ar trebui neapărat să necesite ca cei care au efectuat monitorizarea să aibă calitate procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti.

O mai bună orientare, informare şi asistenţă pentru autorităţile contractante şi operatorii economici ar putea, de asemenea, contribui în mare măsură la creşterea eficienţei achiziţiilor publice, printr-o mai bună cunoaştere, creşterea securităţii juridice şi profesionalizarea practicilor în materie de achiziţii publice. Astfel de orientări ar trebui să fie puse la dispoziţia autorităţilor contractante şi a operatorilor economici în măsura în care este necesar pentru a îmbunătăţi aplicarea corectă a normelor. Orientările care trebuie furnizate ar putea acoperi toate aspectele relevante pentru achiziţii publice, cum ar fi planificarea achiziţiilor, procedurile, alegerea tehnicilor şi a instrumentelor şi bunele practici în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurilor. În ceea ce priveşte chestiunile juridice, orientările nu ar trebui să aibă neapărat amploarea unei analize juridice complete a aspectelor în cauză; acestea ar putea fi limitate la o indicaţie generală a elementelor care ar trebui luate în considerare pentru analiza detaliată ulterioară a chestiunilor respective, de exemplu prin menţionarea jurisprudenţei care ar putea fi relevante sau a notelor de orientare sau alte surse care au examinat problema specifică în cauză.

(122)Directiva 89/665/CEE prevede ca anumite proceduri de revizuire să fie accesibile cel puţin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obţinerea unui anumit contract şi care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare a dreptului Uniunii în domeniul achiziţiilor publice sau normelor naţionale care transpun legislaţia respectivă. Procedurile de revizuire respective nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă. Cu toate acestea, cetăţenii, părţile interesate, organizate sau nu, precum şi alte persoane sau organisme care nu au acces la procedurile de revizuire în conformitate cu Directiva 89/665/CEE au, cu toate acestea, un interes legitim, în calitatea lor de contribuabili, de a dispune de proceduri riguroase de achiziţie publică. Prin urmare, acestora ar trebui să li se ofere o posibilitate, altfel decât prin sistemul de revizuire în temeiul Directivei 89/665/CEE şi fără ca aceasta să implice în mod necesar să li se atribuie capacitatea procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti, de a indica eventuale încălcări ale prezentei directive unei autorităţi sau unei structuri competente. Pentru a nu se dubla autorităţile sau structurile existente, statele membre ar trebui să poată prevedea recurgerea la autorităţile sau structurile generale de monitorizare, la organismele de supraveghere sectoriale, la organismele de supraveghere municipale, la autorităţile din domeniul concurenţei, la Ombudsman sau la autorităţile naţionale de audit.

(123)În scopul de a valorifica pe deplin potenţialul achiziţiilor publice de realizare a obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, va trebui, de asemenea, ca achiziţiile care ţin cont de aspecte de mediu, sociale şi de inovare să îşi îndeplinească rolul. Prin urmare, este important să se obţină o imagine de ansamblu a evoluţiilor în domeniul achiziţiilor strategice astfel încât să existe o privire informată asupra tendinţelor generale globale în acest domeniu. Orice rapoarte corespunzătoare, deja pregătite, pot fi, de asemenea, utilizate în acest context.

(124)Dat fiind potenţialul IMM-urilor pentru crearea de locuri de muncă, creştere şi inovare, este important să se încurajeze participarea acestora la achiziţiile publice, atât prin dispoziţii corespunzătoare în prezenta directivă, cât şi prin iniţiative la nivel naţional. Noile dispoziţii prevăzute de prezenta directivă ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de succes, prin care se înţelege ponderea IMM-urilor în valoarea totală a contractelor atribuite. Nu este necesar să se impună rate obligatorii de succes, însă iniţiativele naţionale de creştere a participării IMM-urilor ar trebui să fie monitorizate îndeaproape, dată fiind importanţa acestei participări.

(125)O serie de proceduri şi metode de lucru au fost deja stabilite în ceea ce priveşte comunicările Comisiei şi contactele cu statele membre, cum ar fi comunicarea şi contactele referitoare la procedurile prevăzute la articolele 258 şi 260 din TFUE, la reţeaua de soluţionare a problemelor intervenite pe piaţa internă (SOLVIT) şi la EU Pilot, care nu sunt modificate prin prezenta directivă. Acestea ar trebui, cu toate acestea, să fie completate de desemnarea unui singur punct de referinţă în fiecare stat membru, în vederea colaborării cu Comisia, care să funcţioneze ca punct de intrare unic pentru aspectele privind achiziţiile publice din statul membru în cauză. Această funcţie poate fi îndeplinită de persoane sau structuri care sunt deja periodic în contact cu Comisia cu privire la aspectele legate de achiziţii publice, cum ar fi punctele de contact naţionale, membrii Comitetului consultativ pentru achiziţii publice, membrii reţelei naţionale de achiziţii sau forurile naţionale de coordonare.

(126)Trasabilitatea şi transparenţa procesului de luare a deciziilor în cadrul procedurilor de achiziţie sunt esenţiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv combaterea eficientă a corupţiei şi a fraudei. Autorităţile contractante ar trebui, prin urmare, să păstreze copii ale contractelor de mare valoare încheiate, în scopul de a putea furniza accesul la aceste documente către părţile interesate în conformitate cu normele aplicabile în materie de acces la documente. În plus, elementele esenţiale şi deciziile de proceduri de achiziţii individuale ar trebui să fie documentate într-un raport de achiziţie. Pentru a se evita sarcini administrative ori de câte ori este posibil, ar trebui să se permită ca raportul de achiziţie să se refere la informaţiile deja prevăzute în anunţul relevant de atribuire a contractului. Sistemele electronice de publicare a notificărilor respective, gestionate de Comisie, ar trebui, de asemenea, îmbunătăţite în vederea facilitării introducerii datelor în acelaşi timp cu facilitarea extragerii rapoartelor globale şi a schimbului de date între sisteme.

(128)Cooperarea administrativă eficientă este necesară pentru schimbul de informaţii de care este nevoie pentru efectuarea procedurilor de atribuire în situaţii transfrontaliere, în special în ceea ce priveşte verificarea motivelor de excludere şi a criteriilor de selecţie, aplicarea de standarde de calitate şi de mediu şi listele de operatori economici aprobaţi. Schimbul de informaţii face obiectul legislaţiei naţionale în materie de confidenţialitate. Prin urmare, această directivă nu presupune nicio obligaţie pentru statele membre de a schimba informaţii care merge dincolo de ceea ce pot accesa autorităţile contractante naţionale. Sistemul de informare al pieţei interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) ar putea reprezenta un mijloc electronic util în vederea facilitării şi consolidării cooperării administrative, administrând schimbul de informaţii pe baza unor proceduri simple şi uniforme, depăşind barierele lingvistice. Ar trebui să se lanseze ulterior, cât mai curând posibil, un proiect pilot pentru a testa adecvarea unei extinderi a IMI care să acopere schimbul de informaţii prevăzut în prezenta directivă.

(129)În vederea adaptării la evoluţiile rapide de ordin tehnic, economic şi normativ, este necesar să se delege Comisiei competenţa de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, cu privire la o serie de elemente neesenţiale din prezenta directivă. Datorită necesităţii de a respecta acordurile internaţionale, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice procedurile tehnice aferente metodelor de calculare a pragurilor, să revizuiască periodic pragurile şi să adapteze anexa X; listele de autorităţi guvernamentale centrale sunt supuse modificărilor cauzate de schimbările administrative de la nivel naţional. Ele sunt notificate Comisiei, care ar trebui să fie împuternicită să adapteze anexa I; trimiterile la nomenclatura CPV pot face obiectul unor modificări normative la nivelul Uniunii şi este necesar ca aceste modificări să se reflecte în textul prezentei directive; detaliile şi caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de recepţie electronică ar trebui actualizate în funcţie de evoluţia tehnologică; totodată, este necesară abilitarea Comisiei pentru a impune standarde tehnice obligatorii pentru comunicarea electronică pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, a proceselor şi a mesajelor transmise în cadrul procedurilor de achiziţii desfăşurate prin mijloace electronice de comunicare, luând în considerare evoluţiile tehnologice; lista actelor legislative ale Uniunii care stabilesc metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viaţă ar trebui adaptată rapid pentru a integra măsurile adoptate la nivel sectorial. Pentru a răspunde acestor necesităţi, Comisia ar trebui să fie împuternicită să actualizeze lista actelor legislative care includ metodologii de calculare a costurilor pe ciclu de viaţă. Este deosebit de important ca, în cadrul activităţii sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi. În cazul în care pregăteşte şi elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util şi adecvată a documentelor pertinente către Parlamentul European şi către Consiliu.

(131)Pentru a garanta condiţii uniforme pentru aplicarea prezentei directive, în ceea ce priveşte elaborarea formularelor standard pentru publicarea anunţurilor şi a formularului standard pentru declaraţia pe proprie răspundere, ar trebui să se confere Comisiei competenţe de executare. Aceste competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

(134)Comisia ar trebui să revizuiască efectele asupra pieţei interne care rezultă din aplicarea pragurilor şi să prezinte un raport în acest sens Parlamentului European şi Consiliului. În acest sens, Comisia ar trebui să ţină seama de factori cum ar fi nivelul achiziţiilor publice transfrontaliere, participarea IMM-urilor, costurile de tranzacţie şi compromisul costuri-beneficii.

În conformitate cu articolul XXII alineatul (7), AAP face obiectul unor negocieri ulterioare de trei ani de la data intrării sale în vigoare şi ulterior în mod periodic. În acest context, adecvarea nivelului de praguri ar trebui să fie examinată, având în vedere impactul inflaţiei în condiţiile unei perioade lungi fără modificări ale nivelului de praguri în AAP; în cazul în care nivelul pragurilor ar trebui să se schimbe de consecinţă, Comisia ar trebui, dacă este cazul, să adopte o propunere de act legislativ de modificare a pragurilor stabilite în prezenta directivă.

(136)Deoarece obiectivul prezentei directive, şi anume coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre aplicabile anumitor proceduri de achiziţii publice, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită dimensiunilor şi efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii prevăzut la acelaşi articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(138)Potrivit Declaraţiei politice comune a statelor membre şi a Comisiei cu privire la documentele explicative din 28 septembrie 2011, statele membre şi-au luat angajamentul de a adăuga, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor de transpunere, unul sau mai multe documente care să explice relaţia dintre componentele unei directive şi părţile corespunzătoare din instrumentele de transpunere naţionale. În ceea ce priveşte prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor asemenea documente este justificată,

TITLUL I:	DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE
CAPITOLUL I:	Domeniu de aplicare
SECŢIUNEA 1:	OBIECT ŞI DEFINIŢII
Articolul 1:	Obiect şi domeniu de aplicare
Articolul 2:	Definiţii
Articolul 3:	Achiziţii mixte
SECŢIUNEA 2:	PRAGURI
Articolul 4:	Cuantumurile pragului
Articolul 5:	Metode de calculare a valorii estimate a achiziţiilor
Articolul 6:	Revizuirea pragurilor şi a listei autorităţilor guvernamentale centrale
SECŢIUNEA 3:	EXCLUDERI
Articolul 7:	Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale
Articolul 8:	Excluderi specifice în domeniul comunicaţiilor electronice
Articolul 9:	Contracte de achiziţii publice atribuite şi concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaţionale
Articolul 10:	Excluderi specifice pentru contractele de servicii
Articolul 11:	Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv
Articolul 12:	Contracte de achiziţii publice încheiate între entităţi din sectorul public
SECŢIUNEA 4:	SITUAŢII SPECIALE
Subsecţiunea 1:	Contracte subvenţionate şi servicii de cercetare şi dezvoltare
Articolul 13:	Contracte subvenţionate de autorităţile contractante
Articolul 14:	Servicii de cercetare şi dezvoltare
Subsecţiunea 2:	Achiziţii publice care implică aspecte de apărare sau securitate
Articolul 15:	Apărare şi securitate
Articolul 16:	Achiziţii mixte care implică aspecte de apărare şi securitate
Articolul 17:	Contracte de achiziţii publice şi concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare şi securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaţionale
CAPITOLUL II:	Reguli generale
Articolul 18:	Principii aplicabile achiziţiilor
Articolul 19:	Operatori economici
Articolul 20:	Contracte rezervate
Articolul 21:	Confidenţialitate
Articolul 22:	Reguli aplicabile comunicărilor
Articolul 23:	Nomenclaturi
Articolul 24:	Conflicte de interese
TITLUL II:	NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZIŢII PUBLICE
CAPITOLUL I:	Proceduri
Articolul 25:	Condiţii referitoare la AAP şi la alte acorduri internaţionale
Articolul 26:	Alegerea procedurilor
Articolul 27:	Procedura deschisă
Articolul 28:	Procedura restrânsă
Articolul 29:	Procedura competitivă cu negociere
Articolul 30:	Dialogul competitiv
Articolul 31:	Parteneriatul pentru inovare
Articolul 32:	Utilizarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă
CAPITOLUL II:	Tehnici şi instrumente pentru achiziţiile electronice şi agregate
Articolul 33:	Acorduri-cadru
Articolul 34:	Sisteme dinamice de achiziţii
Articolul 35:	Licitaţii electronice
Articolul 36:	Cataloage electronice
Articolul 37:	Activităţi de achiziţie centralizate şi organisme centrale de achiziţie
Articolul 38:	Achiziţii comune ocazionale
Articolul 39:	Achiziţii care implică autorităţi contractante din state membre diferite
CAPITOLUL III:	Desfăşurarea procedurii
SECŢIUNEA 1	PREGĂTIRE
Articolul 40:	Consultări preliminare ale pieţei
Articolul 41:	Implicarea prealabilă a candidaţilor sau a ofertanţilor
Articolul 42:	Specificaţii tehnice
Articolul 43:	Etichete
Articolul 44:	Rapoarte de încercare, certificare şi alte mijloace de probă
Articolul 45:	Variante
Articolul 46:	Împărţirea contractelor pe loturi
Articolul 47:	Stabilirea termenelor
SECŢIUNEA 2:	PUBLICARE ŞI TRANSPARENŢĂ
Articolul 48:	Anunţurile de intenţie
Articolul 49:	Anunţurile de participare
Articolul 50:	Anunţurile de atribuire a contractelor
Articolul 51:	Forma şi modalităţile de publicare a anunţurilor
Articolul 52:	Publicarea la nivel naţional
Articolul 53:	Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziţiei
Articolul 54:	Invitaţiile către candidaţi
Articolul 55:	Informarea candidaţilor şi a ofertanţilor
SECŢIUNEA 3:	SELECŢIA PARTICIPANŢILOR ŞI ATRIBUIREA CONTRACTELOR
Articolul 56:	Principii generale
Subsecţiunea 1:	Criterii de selecţie calitativă
Articolul 57:	Motive de excludere
Articolul 58:	Criterii de selecţie
Articolul 59:	Documentul european de achiziţie unic
Articolul 60:	Mijloace de probă
Articolul 61:	Arhiva de certificate online (e-Certis)
Articolul 62:	Standarde de asigurare a calităţii şi standarde de management de mediu
Articolul 63:	Utilizarea capacităţilor altor entităţi
Articolul 64:	Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi şi certificarea de către organisme de drept public sau privat
Subsecţiunea 2:	Reducerea numărului de candidaţi, de oferte şi de soluţii
Articolul 65:	Reducerea numărului de candidaţi calificaţi care urmează să fie invitaţi să participe
Articolul 66:	Reducerea numărului de oferte şi soluţii
Subsecţiunea 3:	Atribuirea contractului
Articolul 67:	Criterii de atribuire a contractelor
Articolul 68:	Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă
Articolul 69:	Oferte anormal de scăzute
CAPITOLUL IV:	Executarea contractului
Articolul 70:	Condiţii de executare a contractului
Articolul 71:	Subcontractarea
Articolul 72:	Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate
Articolul 73:	Încetarea contractului
TITLUL III	REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIŢII
CAPITOLUL I:	Servicii sociale şi alte servicii specifice
Articolul 74:	Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice
Articolul 75:	Publicarea anunţurilor
Articolul 76:	Principii de atribuire a contractelor
Articolul 77:	Contracte rezervate pentru anumite servicii
CAPITOLUL II:	Norme aplicabile concursurilor de proiecte
Articolul 78:	Domeniu de aplicare
Articolul 79:	Anunţuri
Articolul 80:	Norme privind organizarea concursurilor de proiecte şi selecţia participanţilor
Articolul 81:	Componenţa juriului
Articolul 82:	Deciziile juriului
TITLUL IV:	GUVERNANŢĂ
Articolul 83:	Asigurarea punerii în aplicare
Articolul 84:	Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor
Articolul 85:	Rapoarte naţionale şi informaţii statistice
Articolul 86:	Cooperare administrativă
TITLUL V:	COMPETENŢE DELEGATE, COMPETENŢE DE EXECUTARE ŞI DISPOZIŢII FINALE
Articolul 87:	Exercitarea delegării de competenţe
Articolul 88:	Procedura de urgenţă
Articolul 89:	Procedura comitetului
Articolul 90:	Transpunere şi dispoziţii tranzitorii
Articolul 91:	Abrogări
Articolul 92:	Revizuire
Articolul 93:	Intrare în vigoare
Articolul 94:	Destinatari
ANEXE
ANEXA I	AUTORITĂŢI GUVERNAMENTALE CENTRALE
ANEXA II	LISTA ACTIVITĂŢILOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) PUNCTUL 6 LITERA (a)
ANEXA III	LISTA PRODUSELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CĂTRE AUTORITĂŢILE CONTRACTANTE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII
ANEXA IV	CERINŢE PRIVIND INSTRUMENTE ŞI DISPOZITIVE DE RECEPŢIE ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, PRECUM ŞI A PLANURILOR ŞI PROIECTELOR ÎN CAZUL CONCURSURILOR DE PROIECTE
ANEXA V	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURI
Partea A:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND PUBLICAREA UNUI ANUNŢ DE INTENŢIE PE UN PROFIL DE CUMPĂRĂTOR
Partea B:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE INTENŢIE (MENŢIONATE LA ARTICOLUL 48)
Partea C:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE PARTICIPARE (MENŢIONATE LA ARTICOLUL 49)
Partea D:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR (MENŢIONATE LA ARTICOLUL 50)
Partea E:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND CONCURSURILE DE PROIECTE [MENŢIONATE LA ARTICOLUL 79 ALINEATUL (1)]
Partea F:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND REZULTATELE UNUI CONCURS [MENŢIONATE LA ARTICOLUL 79 ALINEATUL (2)]
Partea G:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PRIVIND MODIFICAREA UNUI CONTRACT ÎN CURSUL PERIOADEI SALE DE VALABILITATE [MENŢIONATE LA ARTICOLUL 72 ALINEATUL (1)]
Partea H:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE PARTICIPARE PRIVIND CONTRACTELE CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE ŞI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENŢIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (1)]
Partea I:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE INTENŢIE CARE AU CA OBIECT SERVICIILE SOCIALE ŞI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENŢIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (1)]
Partea J:	INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI PRIVIND CONTRACTELE CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE ŞI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENŢIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (2)]
ANEXA VI	INFORMAŢIILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN DOCUMENTELE ACHIZIŢIEI ÎN CAZUL LICITAŢIILOR ELECTRONICE [ARTICOLUL 35 ALINEATUL (4)]
ANEXA VII	DEFINIŢIA ANUMITOR SPECIFICAŢII TEHNICE
ANEXA VIII	DETALII PRIVIND PUBLICAREA
ANEXA IX	CONŢINUTUL INVITAŢIILOR DE DEPUNERE A OFERTELOR, DE PARTICIPARE LA DIALOG SAU DE CONFIRMARE A INTERESULUI PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 54
ANEXA X	LISTA CONVENŢIILOR INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL ŞI AL MEDIULUI MENŢIONATE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (2)
ANEXA XI	REGISTRE
AnexA XII	MIJLOACE DE DOVEDIRE A ÎNDEPLINIRII CRITERIILOR DE SELECŢIE
ANEXA XIII	LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ALE UE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 68 ALINEATUL (3)
ANEXA XIV	SERVICII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 74
ANEXA XV	TABEL DE CORESPONDENŢĂ

TITLUL I:DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I:Domeniu de aplicare şi definiţii

Secţiunea 1:Obiect şi definiţii

Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare

(4)Prezenta directivă nu aduce atingere libertăţii statelor membre de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile pe care acestea le consideră a fi servicii de interes economic general, modul în care aceste servicii ar trebui organizate şi finanţate, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, precum şi obligaţiile specifice la care aceste servicii ar trebui să se supună. În aceeaşi măsură, prezenta directivă nu afectează capacitatea autorităţilor publice de a decide dacă, în ce mod şi în ce măsură doresc să exercite ele însele funcţii publice în conformitate cu articolul 14 din TFUE şi cu Protocolul nr. 26.

Art. 2: Definiţii

(1)În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:

4."organisme de drept public" înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:

6."contracte de achiziţii publice de lucrări" înseamnă contracte de achiziţii publice care au ca obiect:

13."document al achiziţiei" înseamnă orice document produs de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a defini elementele achiziţiei sau ale procedurii, inclusiv anunţul de participare, anunţul de intenţie, în cazul în care este utilizat ca mijloc de convocare la o procedură concurenţială de ofertare, specificaţiile tehnice, documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele pentru prezentarea documentelor de către candidaţi şi ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile general aplicabile şi orice alte documente adiţionale;

15."activităţi de achiziţie auxiliare" înseamnă activităţi care constau în furnizarea unui sprijin pentru activităţile de achiziţie, mai exact în formele următoare:

22."inovare" înseamnă realizarea unui produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătăţit în mod semnificativ, care include, dar nu se limitează la procese de producţie, clădire sau construcţie, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, locului de muncă sau a relaţiilor externe, printre altele, cu scopul de a contribui la soluţionarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o crestere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii;

(2)În sensul prezentului articol, "autorităţile regionale" includ autorităţile enumerate neexhaustiv în NUTS 1 şi 2, astfel cum este prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), în timp ce "autorităţile locale" includ toate autorităţile din unităţile administrative din cadrul NUTS 3 şi unităţile administrative mai mici, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003.

Art. 3: Achiziţii mixte

(2)Contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziţii (de lucrări, servicii sau produse) se atribuie în conformitate cu dispoziţiile aplicabile pentru tipul de achiziţie care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.

(4)În cazul contractelor care au ca obiect achiziţii reglementate de prezenta directivă, precum şi achiziţii nereglementate de prezenta directivă, autorităţile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru diferitele părţi sau să atribuie un singur contract. În cazul în care autorităţile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru părţi separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre aceste contracte separate se ia în funcţie de caracteristicile fiecărei părţi avute în vedere.

Secţiunea 2:Praguri

Art. 4: Cuantumurile pragului

Art. 5: Metode de calculare a valorii estimate a achiziţiilor

(10)În pofida alineatelor (8) şi (9), autorităţile contractante pot atribui contracte pentru loturi individuale fără a aplica procedurile prevăzute în prezenta directivă, cu condiţia ca valoarea estimată, fără TVA, a lotului în cauză să fie mai mică de 80 000 EUR pentru produse sau servicii şi de 1 milion EUR pentru lucrări. Cu toate acestea, valoarea cumulată a loturilor astfel atribuite fără aplicarea prezentei directive nu depăşeşte 20 % din valoarea cumulată a tuturor loturilor în care au fost împărţite lucrările propuse, achiziţia propusă a unor produse similare sau prestarea propusă de servicii.

(11)În cazul contractelor de achiziţii publice de produse sau de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

(12)Pentru contractele de achiziţii publice de produse care au ca obiect leasingul, închirierea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

Art. 6: Revizuirea pragurilor şi a listei autorităţilor guvernamentale centrale

(1)Din doi în doi ani, începând de la data de 30 iunie 2013, Comisia verifică dacă pragurile prevăzute la articolul 4 literele (a), (b) şi (c) corespund pragurilor fixate în Acordul privind achiziţiile publice (AAP) al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi, dacă este necesar, le revizuieşte în conformitate cu prezentul articol.

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, Comisia calculează valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie la data de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Valoarea pragurilor astfel revizuite se rotunjeşte, dacă este necesar, până la valoarea cea mai apropiată în mii de euro, inferioară cifrei rezultate din acest calcul, pentru a se asigura respectarea pragurilor în vigoare prevăzute de AAP, exprimate în DST.

(3)Din doi în doi ani, începând de la data de 1 ianuarie 2014, Comisia stabileşte valorile, în monedele naţionale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, ale pragurilor menţionate la articolul 4 literele (a), (b) şi (c), revizuite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(5)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru a adapta metodologia prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol la eventualele modificări ale metodologiei prevăzute în AAP pentru revizuirea pragurilor menţionate la articolul 4 literele (a), (b) şi (c) şi pentru stabilirea contravalorii în monedele naţionale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, aşa cum se prevede la alineatul (3) din prezentul articol.

(6)În cazul în care este necesară revizuirea pragurilor menţionate la articolul 4 literele (a), (b) şi (c) şi a pragurilor menţionate la articolul 13 primul paragraf literele (a) şi (b) şi când există constrângeri temporale care împiedică utilizarea procedurii prevăzute la articolul 87 şi există aşadar motive imperative de urgenţă, se aplică procedura prevăzută la articolul 88 actelor delegate adoptate în conformitate cu alineatul (5) al doilea paragraf din prezentul articol.

Secţiunea 3:Excluderi

Art. 7: Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice şi concursurilor de proiecte care, în conformitate cu Directiva 2014/25/UE, sunt atribuite sau organizate de autorităţi contractante care desfăşoară una sau mai multe din activităţile menţionate la articolele 8-14 din directiva respectivă şi sunt atribuite pentru desfăşurarea acestor activităţi, contractelor de achiziţii publice excluse din domeniul de aplicare al respectivei directive în conformitate cu articolele 18, 23 şi 34 sau, atunci când sunt atribuite de o autoritate contractantă care furnizează servicii poştale în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din respectiva directivă, contractelor atribuite în scopul desfăşurării următoarelor activităţi:

Art. 8: Excluderi specifice în domeniul comunicaţiilor electronice

Art. 9: Contracte de achiziţii publice atribuite şi concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaţionale

(1)Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice şi concursurilor de proiecte pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziţie diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite prin:

(2)Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice sau concursurilor de proiecte pe care entitatea contractantă le atribuie sau le organizează în conformitate cu normele în materie de achiziţii publice prevăzute de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în cazul în care contractele sau concursurile de proiecte în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau instituţia respectivă; în cazul contractelor de achiziţii publice şi al concursurilor de proiecte cofinanţate în cea mai mare parte de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, părţile decid asupra procedurilor de achiziţie aplicabile.

Art. 10: Excluderi specifice pentru contractele de servicii

(b)cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale sau serviciilor media de radiodifuziune, atribuite de prestatorii de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune, şi nici contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite prestatorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune. În sensul prezentei litere, "serviciu mass-media audiovizual" şi "furnizor de servicii mass-media" au acelaşi înţeles ca în articolul 1 alineatul (1) literele (a) şi (d) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹). "Program" are acelaşi înţeles ca în articolul 1 alineatul (1) litera (b) din directiva menţionată, dar include, de asemenea, programe radio şi materiale pentru programe radio. În plus, în sensul prezentei dispoziţii, "materiale pentru programe" are acelaşi înţeles ca şi "program";

(d)oricare dintre următoarele servicii juridice:

(e)servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³), servicii furnizate de băncile centrale şi operaţiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară şi cu Mecanismul european de stabilitate;

Art. 12: Contracte de achiziţii publice încheiate între entităţi din sectorul public

(1)Un contract de achiziţii publice atribuit de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau public nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

c)nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepţia formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispoziţiile legislative naţionale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influenţă decisivă asupra persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, în sensul literei (a) de la primul paragraf, atunci când exercită o influenţă decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât şi asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate. Un astfel de control poate fi exercitat, de asemenea, de o altă persoană juridică, ea însăşi controlată în acelaşi mod de către autoritatea contractantă.

(2)Alineatul (1) se aplică şi atunci când o persoană juridică controlată care este autoritate contractantă atribuie un contract autorităţii contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeaşi autoritate contractantă, cu condiţia să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul de achiziţii publice, cu excepţia formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute prin dispoziţiile legislative naţionale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influenţă decisivă asupra persoanei juridice controlate.

(3)O autoritate contractantă care nu exercită asupra unei persoane juridice de drept privat sau public un control în sensul alineatului (1) poate să atribuie un contract de achiziţie publică respectivei persoane juridice, fără a aplica prezenta directivă, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

(4)Un contract încheiat exclusiv între două sau mai multe autorităţi contractante nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

(5)Pentru determinarea procentajului de activităţi menţionat mai sus la alineatul (1) primul paragraf litera (b), la alineatul (3) primul paragraf litera (b) şi la alineatul (4) litera (c), se ia în considerare cifra medie de afaceri totală sau o alternativă adecvată bazată pe activitate, precum costurile suportate de persoana juridică relevantă sau de autoritatea contractantă în legătură cu servicii, produse şi lucrări din ultimii trei ani precedenţi atribuirii contractului.

Secţiunea 4:Situaţii speciale

Subsecţiunea 1:Contracte subvenţionate şi servicii de cercetare şi dezvoltare

Art. 13: Contracte subvenţionate de autorităţile contractante

(a)contracte de lucrări subvenţionate direct cu peste 50 % de autorităţile contractante şi a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de 5 538 000 EUR, dacă aceste contracte includ una dintre următoarele activităţi:

(b)contracte de servicii subvenţionate direct cu peste 50 % de autorităţile contractante şi a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de 221 000 EUR şi care au legătură cu un contract de lucrări dintre cele la care se face trimitere la litera (a).

Art. 14: Servicii de cercetare şi dezvoltare

Subsecţiunea 2:Achiziţii publice care implică aspecte de apărare sau securitate

Art. 15: Apărare şi securitate

(2)Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice şi concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate în temeiul alineatului (1), în măsura în care protecţia intereselor esenţiale de securitate ale unui stat membru nu poate fi garantată prin măsuri mai puţin invazive, de exemplu prin impunerea unor cerinţe în vederea protejării naturii confidenţiale a informaţiilor pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziţie în cadrul unei proceduri de atribuire de contract, astfel cum se prevede în prezenta directivă.

(3)În cazul în care achiziţia şi executarea contractului de achiziţii publice sau a concursului de proiecte sunt declarate secrete sau trebuie să fie însoţite de măsuri speciale de securitate în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative în vigoare într-un stat membru, prezenta directivă nu se aplică cu condiţia ca statul membru să stabilească că interesele esenţiale în cauză nu pot fi garantate prin măsuri mai puţin invazive, cum sunt cele menţionate la alineatul (2) primul paragraf.

Art. 16: Achiziţii mixte care implică aspecte de apărare sau securitate

(2)Dacă diferitele părţi ale unui anumit contract de achiziţii publice sunt separabile în mod obiectiv, autorităţile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru părţile separate sau să atribuie un singur contract.

b)atunci când o parte a unui contract dat este reglementată de Directiva 2009/81/CE, contractul poate fi atribuit în conformitate cu Directiva menţionată, cu condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective. Prezenta literă nu aduce atingere pragurilor şi excluderilor prevăzute în Directiva menţionată.

Art. 17: Contracte de achiziţii publice şi concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare sau securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaţionale

(1)Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice şi concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare sau securitate pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziţie diferite de cele prevăzute în prezenta directive, instituite prin:

(2)Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice şi concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare sau securitate pe care entitatea contractantă le atribuie în conformitate cu normele în materie de achiziţii publice prevăzute de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în cazul în care contractele de achiziţii publice şi concursurile de proiecte în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau instituţia respectivă. În cazul contractelor de achiziţii publice şi al concursurilor de proiecte cofinanţate în cea mai mare parte de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, părţile decid asupra procedurilor de achiziţie aplicabile.

CAPITOLUL II:Reguli generale

Art. 18: Principii aplicabile achiziţiilor

(1)Autorităţile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal şi fără discriminare şi acţionează într- o manieră transparentă şi proporţionată.

Art. 19: Operatori economici

(1)Operatorii economici care, în temeiul legislaţiei statului membru în care sunt stabiliţi, au dreptul să presteze serviciul în cauză nu pot fi respinşi numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligaţi să fie persoane fizice sau persoane juridice.

(2)Grupurile de operatori economici, inclusiv asociaţiile temporare, pot participa la procedurile de achiziţii. Autorităţile contractante nu le pot impune acestora să aibă o formă juridică specifică pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare.

După caz, autorităţile contractante pot clarifica în documentele achiziţiei în ce mod grupurile de operatori economici trebuie să îndeplinească cerinţele legate de situaţia economică şi financiară sau de capacităţile tehnice şi profesionale menţionate la articolul 58, cu condiţia ca aceasta să se justifice din motive obiective şi să se respecte principiul proporţionalităţii. Statele membre pot stabili termeni standard pentru modul în care grupurile de operatori economici urmează să îndeplinească cerinţele respective.

Art. 20: Contracte rezervate

(1)Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziţii publice unor ateliere protejate şi unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială şi profesională a persoanelor cu dizabilităţi sau defavorizate sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă cel puţin 30 % dintre angajaţii atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu dizabilităţi sau defavorizaţi.

Art. 21: Confidenţialitate

(1)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă sau în legislaţia naţională sub incidenţa căreia intră autoritatea contractantă, în special legislaţia privind accesul la informaţii şi fără a aduce atingere obligaţiilor legate de publicitatea contractelor atribuite şi de informaţiile pentru candidaţi şi ofertanţi prevăzute la articolele 50 şi 55, autoritatea contractantă nu dezvăluie informaţiile transmise de către operatorii economici şi desemnate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv, fără a se limita la acestea, secrete tehnice sau comerciale şi aspectele confidenţiale ale ofertelor.

Art. 22: Reguli aplicabile comunicărilor

(1)Statele membre se asigură că toate comunicările şi schimburile de informaţii în temeiul prezentei directive, în special depunerea electronică, sunt efectuate prin mijloace electronice de comunicare, în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol. Instrumentele şi dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum şi caracteristicile lor tehnice, sunt nediscriminatorii, disponibile în general şi intero- perabile cu TIC de uz general şi nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziţie.

d)documentele achiziţiei necesită prezentarea unor modele fizice sau reduse la scară care nu se pot transmite prin mijloace electronice.

În pofida primului paragraf de la prezentul alineat, autorităţile contractante nu sunt obligate să solicite mijloace electronice de comunicare în procesul de depunere în măsura în care utilizarea altor mijloace de comunicare decât mijloacele electronice este necesară fie din cauza unei încălcări a securităţii mijloacelor electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a informaţiilor care cere un nivel de protecţie atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor şi dispozitivelor electronice disponibile în general pentru operatorii economici sau care pot fi puse la dispoziţie prin mijloace alternative de acces în sensul alineatului (5).

Este responsabilitatea autorităţilor contractante care solicită, în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat, alte mijloace de comunicare decât cele electronice în procesul de depunere să indice motivele acestei solicitări în raportul individual menţionat la articolul 84. După caz, autorităţile contractante menţionează în raportul individual motivele pentru care utilizarea altor mijloace de comunicare decât a mijloacelor electronice a fost considerată necesară în aplicarea celui de al patrulea paragraf de la prezentul alineat.

(2)În pofida alineatului (1), comunicarea orală poate fi utilizată pentru alte comunicări decât cele privind elementele esenţiale ale unei proceduri de achiziţii publice, cu condiţia unei documentări suficiente a conţinutului comunicării orale. În acest sens, elementele esenţiale ale procedurii de achiziţii publice includ documentele achiziţiei, cererile de participare, confirmările interesului şi ofertele. În special, comunicările verbale cu ofertanţii care ar putea avea un impact substanţial asupra conţinutului şi evaluării ofertelor se documentează într-o măsură suficientă şi prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrările scrise sau audio sau rezumate ale principalelor elemente ale comunicării.

(5)Autorităţile contractante pot, dacă este necesar, să impună utilizarea unor instrumente şi dispozitive care nu sunt în general disponibile, cu condiţia ca autorităţile contractante să ofere mijloace alternative de acces.

(6)În plus faţă de cerinţele prevăzute în anexa IV, următoarele norme se aplică instrumentelor şi dispozitivelor de transmisie şi recepţie electronică a ofertelor şi de recepţie electronică a cererilor de participare:

c)atunci când statele membre sau autorităţile contractante care acţionează într-un cadru global stabilit de statul membru în cauză ajung la concluzia că nivelul de risc, evaluat în temeiul literei (b) de la prezentul alineat, impune semnături electronice avansate, aşa cum sunt definite în Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹), autorităţile contractante acceptă semnături electronice avansate bazate pe un certificat calificat, ţinând cont dacă certificatele respective sunt furnizate de un furnizor de servicii de certificare, care se află pe o listă sigură prevăzută în Decizia 2009/767/CE a Comisiei (²), create cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

(i)autorităţile contractante stabilesc formatul semnăturii avansate pe baza formatelor stabilite în Decizia 2011/130/UE a Comisiei (³) şi introduc măsurile necesare pentru a putea procesa tehnic aceste formate; în cazul în care se utilizează un format diferit de semnătură electronică, semnătura electronică sau suportul electronic al documentelor include informaţii cu privire la posibilităţile existente de validare, iar aceasta intră în atribuţiile statului membru. Posibilităţile de validare permit autorităţii contractante să valideze semnătura electronică primită online gratuit şi într-o manieră care să fie înţeleasă şi de alţi vorbitori decât cei nativi, ca semnătură electronică avansată susţinută de un certificat calificat.

În legătură cu documentele utilizate în contextul unei proceduri de achiziţie care sunt semnate de o autoritate competentă a unui stat membru sau de o altă autoritate emitentă, autoritatea competentă sau entitatea emitentă poate stabili formatul semnăturii avansate necesare în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2011/130/UE. Acestea introduc măsurile necesare pentru a putea prelucra tehnic formatele respective prin includerea informaţiilor solicitate în scopul prelucrării semnăturii în documentul în cauză. Astfel de informaţii trebuie să conţină în semnătura electronică sau în suportul electronic al documentelor informaţii cu privire la posibilităţile existente de validare care permit validarea online a semnăturii electronice, gratuit şi într-o manieră care să fie înţeleasă şi de alţi vorbitori decât cei nativi.

(7)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87, pentru a modifica detaliile şi caracteristicile tehnice stabilite în anexa IV pentru a ţine cont de progresul tehnic.

Pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, precum şi a standardelor în materie de proceduri şi mesaje, în special într-un context transfrontalier, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru a stabili utilizarea obligatorie a acestor standarde tehnice specifice, în special cu privire la utilizarea depunerii electronice, a cataloagelor electronice şi a mijloacelor de autentificare electronică, numai în cazul în care standardele tehnice au fost testate amănunţit şi s-a dovedit utilitatea acestora în practică. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia trebuie, de asemenea, să ia în considerare cu atenţie costurile pe care acest lucru le-ar putea genera, în special în ceea ce priveşte adaptările la soluţiile existente de achiziţii electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice.

Art. 23: Nomenclaturi

Art. 24: Conflicte de interese

Conceptul de conflict de interese acoperă cel puţin orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de achiziţie sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextul procedurii de achiziţie.

TITLUL II:NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZIŢII PUBLICE

CAPITOLUL I:Proceduri

Art. 25: Condiţii referitoare la AAP şi la alte acorduri internaţionale

Art. 26: Alegerea procedurilor

(4)Statele membre prevăd posibilitatea ca autorităţile contractante să aplice o procedură competitivă cu negociere sau un dialog competitiv în situaţiile următoare:

a)în cazul lucrărilor, produselor sau serviciilor care îndeplinesc unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

b)în cazul lucrărilor, produselor sau serviciilor pentru care, în urma unei proceduri deschise sau a unei proceduri restrânse, sunt depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile. În astfel de situaţii, autorităţile contractante pot opta să nu publice un anunţ de participare în cazul în care includ în procedură toţi ofertanţii care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolele 57-64, şi numai aceşti ofertanţi, şi care, cu ocazia procedurii deschise sau restrânse anterioare, au depus oferte în conformitate cu cerinţele oficiale ale procedurii de achiziţii publice.

În special, ofertele care nu respectă documentele achiziţiei, care au fost primite cu întârziere, care prezintă semne de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau care au fost considerate de autoritatea contractantă ca fiind anormal de scăzute, se consideră neconforme. În special ofertele prezentate de către ofertanţii care nu au calificările necesare şi ofertele al căror preţ depăşeşte bugetul autorităţii contractante, astfel cum a fost stabilit şi documentat înainte de lansarea procedurii de achiziţii publice, se consideră inacceptabile.

(5)Invitaţia la procedura concurenţială de ofertare se face printr-un anunţ de participare, în conformitate cu articolul 49.

Art. 27: Procedura deschisă

(2)Dacă autorităţile contractante au publicat un anunţ de intenţie care nu a fost utilizat ca mijloc de invitaţie la procedura concurenţială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 15 zile, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

Art. 28: Procedura restrânsă

(1)În cazul procedurilor restrânse, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare cuprinzând informaţiile prevăzute în anexa V partea B sau C, după caz, furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă care sunt solicitate de către autoritatea contractantă.

(3)Dacă autorităţile contractante au publicat un anunţ de intenţie care nu a fost utilizat el însuşi ca mijloc de invitaţie la procedura concurenţială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 10 zile, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

(4)Statele membre pot prevedea că toate autorităţile contractante regionale şi locale sau anumite categorii specifice ale acestora pot stabili termenul pentru primirea ofertelor de comun acord între autoritatea contractantă şi candidaţii selectaţi, cu condiţia ca toţi candidaţii selectaţi să aibă la dispoziţie acelaşi termen pentru pregătirea şi depunerea ofertelor. În lipsa unui acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, termenul este de cel puţin 10 zile de la data la care a fost trimisă invitaţia de participare la procedura de ofertare.

(6)În cazul în care o stare de urgenţă demonstrată în mod corespunzător de autorităţile contractante face imposibil de respectat termenele prevăzute în prezentul articol, acestea pot stabili:

Art. 29: Procedura competitivă cu negociere

(1)În cazul procedurilor competitive cu negociere, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare cuprinzând informaţiile prevăzute în anexa V părţile B şi C, furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă care sunt solicitate de către autoritatea contractantă.

(5)În cursul negocierilor, autorităţile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toţi ofertanţii. În acest scop, autorităţile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informaţii care îi pot avantaja pe anumiţi ofertanţi în raport cu ceilalţi. Acestea informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au fost eliminate în conformitate cu alineatul (6) în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice sau ale altor documente ale achiziţiei, altele decât cele care stabilesc cerinţele minime, în timp util pentru a le permite acestora să îşi modifice ofertele şi să depună ofertele revizuite, după caz, ca urmare a acestor modificări. În urma acestor modificări, autorităţile contractante asigură suficient timp pentru ca ofertanţii să poată modifica şi să poată retrimite ofertele modificate, după caz.

(6)Procedurile competitive cu negociere se pot desfăşura în faze succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate, aplicând criteriile de atribuire menţionate în anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în alte documente ale achiziţiei. În anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în alt document al achiziţiei, autoritatea contractantă indică dacă va recurge la opţiunea respectivă.

Art. 30: Dialogul competitiv

(1)În cazul dialogurilor competitive, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la un anunţ de participare, furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă solicitate de autoritatea contractantă.

(3)Autorităţile contractante deschid, cu participanţii selectaţi în conformitate cu dispoziţiile aplicabile prevăzute la articolele 56-66, un dialog al cărui obiectiv este de a identifica şi defini mijloacele cele mai potrivite pentru a răspunde necesităţilor lor. În decursul acestui dialog, autorităţile pot discuta cu participanţii selectaţi toate aspectele achiziţiei.

(6)După declararea încheierii dialogului şi informarea corespunzătoare a participanţilor rămaşi, autorităţile contractante îi invită pe fiecare dintre aceştia să îşi depună ofertele finale pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi specificate în cursul dialogului. Ofertele respective cuprind toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea proiectului.

Aceste oferte pot fi clarificate, precizate şi perfecţionate la cererea autorităţii contractante. Totuşi, precizările, clarificările, optimizările sau informaţiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea aspectelor principale ale ofertei sau ale achiziţiei publice, inclusiv a nevoilor şi cerinţelor stabilite în anunţul de participare sau în documentul descriptiv, în cazul în care variaţiile la aceste aspecte, nevoi şi cerinţe sunt susceptibile de a denatura concurenţa sau de a avea un efect discriminatoriu.

(7)Autorităţile contractante evaluează ofertele primite pe baza criteriilor de atribuire prevăzute în anunţul de participare sau în documentul descriptiv.

La cererea autorităţii contractante, se pot desfăşura negocieri cu ofertantul a cărui ofertă a fost identificată ca prezentând cel mai bun raport preţ-calitate, în conformitate cu articolul 67, pentru a se confirma angajamentele financiare sau alţi termeni incluşi în ofertă până la finalizarea termenelor din contract cu condiţia ca aceste negocieri să nu aibă ca efect modificarea în mod substanţial a aspectelor esenţiale ale ofertei sau ale achiziţiei publice, inclusiv a necesităţilor şi cerinţelor prevăzute în anunţul de participare sau în documentul descriptiv şi să nu rişte să denatureze concurenţa sau să ducă la discriminare.

Art. 31: Parteneriatul pentru inovare

(1)În cazul parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la un anunţ de participare, furnizând informaţiile pentru selecţia calitativă solicitate de autoritatea contractantă.

În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă identifică necesitatea unui produs,a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziţionarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piaţă. Aceasta indică acele elemente ale descrierii care definesc cerinţele minime care trebuie îndeplinite de toate ofertele. Informaţiile furnizate sunt suficient de precise pentru a permite operatorilor economici să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă să depună o cerere de participare la procedură.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunţului de participare. Numai operatorii economici invitaţi de autoritatea contractantă după evaluarea informaţiilor furnizate pot participa la procedură. Autorităţile contractante pot limita numărul candidaţilor corespunzători pentru a fi invitaţi să participe la procedură în conformitate cu articolul 65. Contractele se atribuie exclusiv pe baza criteriului celui mai bun raport preţ-calitate, în conformitate cu articolul 67.

(2)Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum şi achiziţia ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor care rezultă, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de performanţă şi costurilor maxime convenite între autorităţile contractante şi participanţi.

(4)În cursul negocierilor, autorităţile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toţi ofertanţii. În acest scop, autorităţile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informaţii care îi pot avantaja pe anumiţi ofertanţi în raport cu ceilalţi. Acestea informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au fost eliminate în conformitate cu alineatul (5) în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice sau ale altor documente ale achiziţiei decât cele care stabilesc cerinţele minime. În urma modificărilor respective, autorităţile contractante asigură suficient timp pentru ca ofertanţii să modifice şi să retrimită ofertele modificate, după caz.

(5)Negocierile din cadrul procedurilor privind parteneriatele pentru inovare se pot desfăşura în etape succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate prin aplicarea criteriilor de atribuire menţionate în anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziţiei. În anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziţiei, autoritatea contractantă indică dacă va recurge la această opţiune.

(6)La selectarea candidaţilor, autorităţile contractante aplică în special criteriile legate de capacitatea candidaţilor în domeniul cercetării şi dezvoltării, elaborării de soluţii inovatoare şi al punerii în aplicare a acestora.

În cadrul documentelor achiziţiei, autoritatea contractantă defineşte mecanismele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală. În cazul unui parteneriat pentru inovare cu mai mulţi parteneri, autoritatea contractantă, în conformitate cu articolul 21, nu dezvăluie celorlalţi parteneri soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un partener în cadrul parteneriatului fără acordul partenerului respectiv. Acest acord nu poate lua forma unei renunţări generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizată a informaţiilor specifice.

Art. 32: Utilizarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă

(2)Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru contractele de achiziţii publice de lucrări, de produse şi de servicii în oricare dintre următoarele cazuri:

a)dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, atât timp cât condiţiile iniţiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanţial şi se transmite un raport Comisiei, la cererea acesteia.

O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanţă pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanţiale, necesităţilor şi cerinţelor autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei. O cerere de participare nu este considerată adecvată în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 57 sau nu îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de autoritatea contractantă în temeiul articolului 58;

b)dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

(3)Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru contracte de achiziţii publice de produse:

b)pentru livrările suplimentare efectuate de furnizorul iniţial şi destinate fie pentru înlocuirea parţială a produselor sau instalaţiilor, fie pentru extinderea produselor sau instalaţiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze produse cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere; ca regulă generală, durata unor astfel de contracte, precum şi cea a contractelor reînnoite, nu poate fi mai mare de trei ani;

(4)Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru contractele de achiziţii publice de servicii, în cazul în care contractul respectiv este urmarea unui concurs de proiecte organizat în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive şi trebuie, conform normelor dispuse în concursul de proiecte, să fie atribuit câştigătorului sau unuia dintre câştigătorii concursului de proiecte; în acest din urmă caz, toţi câştigătorii trebuie invitaţi să participe la negocieri.

(5)Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru lucrări sau servicii noi care constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredinţate operatorului economic căruia aceleaşi autorităţi contractante i-au atribuit contractul iniţial, cu condiţia ca respectivele lucrări sau servicii să fie conforme cu un proiect de bază care să fi făcut obiectul contractului iniţial atribuit printr-o procedură conformă cu articolul 26 alineatul (1). Proiectul de bază indică amploarea eventualelor lucrări sau servicii suplimentare şi condiţiile în care vor fi atribuite.

CAPITOLUL II:Tehnici şi instrumente pentru achiziţiile electronice şi agregate

Art. 33: Acorduri-cadru

(1)Autorităţile contractante pot încheia acorduri-cadru, cu condiţia să aplice procedurile prevăzute de prezenta directivă.

(2)Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile prevăzute la prezentul alineat şi la alineatele (3) şi (4).

(4)În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici, respectivul acord-cadru se execută în unul dintre următoarele moduri:

b)în cazul în care acordul-cadru stabileşte toţi termenii care reglementează execuţia de lucrări, prestarea de servicii şi furnizarea de produse în cauză, parţial fără reluarea competiţiei în conformitate cu litera (a) şi parţial cu reluarea competiţiei între operatorii economici părţi la acordul-cadru în conformitate cu litera (c), în cazul în care această posibilitate a fost prevăzută de autorităţile contractante în documentele achiziţiei pentru acordul-cadru. Alegerea dacă anumite lucrări, produse sau servicii trebuie să fie achiziţionate după reluarea competiţiei sau direct în conformitate cu condiţiile prevăzute în acordul-cadru, se face în conformitate cu criterii obiective, care trebuie indicate în documentele achiziţiei pentru acordul-cadru. Respectivele documente ale achiziţiei precizează, de asemenea, care condiţii pot fi supuse reluării competiţiei.

(5)Competiţiile menţionate la alineatul (4) literele (b) şi (c) se bazează pe aceleaşi condiţii ca cele aplicate pentru atribuirea acordului-cadru şi, dacă este cazul, pe condiţii formulate mai precis şi, eventual, pe alte condiţii menţionate în documentele achiziţiei pentru acordul-cadru, în conformitate cu procedura următoare:

Art. 34: Sisteme dinamice de achiziţii

(1)Pentru achiziţiile de uz curent ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac nevoile autorităţilor contractante, autorităţile contractante pot utiliza un sistem dinamic de achiziţii. Sistemul dinamic de achiziţii funcţionează ca un proces în întregime electronic şi este deschis pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului de achiziţii oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de selecţie. Sistemul poate fi împărţit pe categorii de produse, lucrări sau servicii care sunt definite în mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achiziţiilor publice care urmează a fi realizate în cadrul categoriei în cauză. Aceste caracteristici pot include o referinţă la dimensiunea maximă admisibilă a contractelor specifice ulterioare sau la o anumită zonă geografică în care contractele specifice ulterioare vor fi executate.

(2)Pentru efectuarea unei achiziţii în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autorităţile contractante urmează regulile procedurii restrânse. Toţi candidaţii care satisfac criteriile de selecţie sunt admişi în sistem, iar numărul de candidaţi care urmează să fie admişi în sistem nu se limitează în conformitate cu articolul 65. În cazul în care autorităţile contractante au divizat sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, acestea trebuie să specifice criteriile de selecţie aplicabile pentru fiecare categorie.

a)un termen minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunţului de participare sau, dacă se utilizează un anunţ de intenţie ca mijloc de invitaţie la procedura concurenţială de ofertare, a invitaţiei pentru confirmarea interesului. Nu se mai aplică alte termene pentru primirea cererilor de participare de îndată ce a fost trimisă invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziţie specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii;

(4)Pentru atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autorităţile contractante:

(5)Autorităţile contractante acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii, posibilitatea de a solicita să participe la sistem în condiţiile menţionate la alineatul (2). Autorităţile contractante finalizează evaluarea unor astfel de cereri în conformitate cu criteriile de selecţie în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea lor. Termenul respectiv poate fi prelungit la 15 zile lucrătoare în cazuri individuale în cazul în care este justificat, în special din cauza necesităţii de a examina documentaţia suplimentară sau de a verifica în alt mod dacă criteriile de selecţie sunt îndeplinite.

În pofida primului paragraf, atât timp cât nu a fost trimisă invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziţie specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autorităţile contractante pot prelungi perioada de evaluare, cu condiţia ca nicio invitaţie de participare la procedura de ofertare să nu fie emisă în perioada prelungită de evaluare. Autorităţile contractante indică în documentele achiziţiei lungimea perioadei prelungite pe care intenţionează să o aplice.

(6)Autorităţile contractante îi invită pe toţi participanţii admişi să depună o ofertă pentru fiecare achiziţie specifică în cadrul sistemului dinamic de achiziţii, în conformitate cu articolul 54. În cazul în care sistemul dinamic de achiziţii a fost divizat pe categorii de lucrări, produse sau servicii, autorităţile contractante îi invită pe toţi participanţii care au fost admişi în categoria corespunzătoare achiziţiei specifice în cauză să depună o ofertă.

(8)Autorităţile contractante indică perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare. Acestea informează Comisia cu privire la orice modificare a perioadei de valabilitate, folosind următoarele formulare standard:

Art. 35: Licitaţii electronice

(1)Autorităţile contractante pot să utilizeze licitaţii electronice, în cadrul cărora sunt prezentate noi preţuri, revizuite în sens descrescător şi/sau noi valori aferente anumitor elemente ale ofertelor.

(2)În procedurile deschise sau restrânse sau în procedurile competitive cu negociere, autorităţile contractante pot decide ca atribuirea unui contract de achiziţie publică să fie precedată de o licitaţie electronică, în cazul în care conţinutul documentelor achiziţiei, în special specificaţiile tehnice, pot fi stabilite cu exactitate.

(5)Înainte de lansarea unei licitaţii electronice, autorităţile contractante efectuează o primă evaluare integrală a ofertelor, conform criteriului sau criteriilor de atribuire şi ponderilor stabilite ale acestora.

(6)Invitaţia este însoţită de rezultatul evaluării integrale a ofertantului în cauză, realizată conform ponderării prevăzute la articolul 67 alineatul (5) primul paragraf.

Invitaţia precizează, de asemenea, formula matematică care va fi utilizată în cadrul licitaţiei electronice pentru determinarea reclasificărilor automate în funcţie de noile preţuri şi/sau de noile valori prezentate. Cu excepţia cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza preţului, formula respectivă include ponderile tuturor criteriilor stabilite pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, aşa cum este indicat în anunţul utilizat ca mijloc de invitaţie la procedura concurenţială de ofertare sau în alte documente ale achiziţiei. În acest scop, eventualele intervale valorice trebuie exprimate în prealabil printr-o valoare determinată.

(7)În cursul fiecărei runde a unei licitaţii electronice, autorităţile contractante comunică instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile necesare pentru a le permite acestora să îşi determine, în orice moment, poziţia în clasament. Acestea pot comunica totodată, dacă acest lucru a fost indicat anterior, şi alte informaţii referitoare la alte preţuri sau valori prezentate. De asemenea, acestea pot anunţa oricând numărul de participanţi în runda respectivă a licitaţiei. Cu toate acestea, acestea nu pot dezvălui, în nicio situaţie, identitatea ofertanţilor în timpul desfăşurării rundelor unei licitaţii electronice.

(8)Autorităţile contractante închid licitaţia electronică în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

Art. 36: Cataloage electronice

(3)Atunci când se acceptă sau se impune prezentarea ofertelor sub formă de cataloage electronice, autorităţile contractante:

(4)În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mulţi operatori economici în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, autorităţile contractante pot prevedea că reluarea competiţiei pentru contracte specifice se realizează pe baza cataloagelor actualizate. Într-un astfel de caz, autorităţile contractante folosesc una dintre următoarele metode:

(5)În cazul în care autorităţile contractante reiau competiţia pentru contracte specifice în conformitate cu alineatul (4) litera (b), acestea notifică ofertanţii cu privire la data şi ora la care intenţionează să colecteze informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului specific în cauză şi le dau ofertanţilor posibilitatea de a refuza această colectare de informaţii.

(6)Autorităţile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziţii, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract specific sub forma unui catalog electronic.

Autorităţile contractante pot, de asemenea, să atribuie contractele pe baza unui sistem dinamic de achiziţii, în conformitate cu alineatul (4) litera (b) şi cu alineatul (5), cu condiţia ca cererea de participare la sistemul dinamic de achiziţii să fie însoţită de un catalog electronic conform cu specificaţiile tehnice şi formatul stabilite de către autoritatea contractantă. Catalogul respectiv este completat ulterior de către candidaţi, când aceştia sunt informaţi cu privire la intenţia autorităţii contractante de a constitui oferte prin intermediul procedurii de la alineatul (4) litera (b).

Art. 37: Activităţi de achiziţie centralizate şi organisme centrale de achiziţie

(1)Statele membre pot prevedea că autorităţile contractante pot achiziţiona produse şi/sau servicii de la un organism central de achiziţie care oferă activităţi de achiziţie centralizată menţionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a).

De asemenea, statele membre pot prevedea posibilitatea ca autorităţile contractante să achiziţioneze lucrări, produse şi servicii prin utilizarea contractelor atribuite de către un organism central de achiziţie, prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziţii, exploatate de către un organism central de achiziţie sau, în măsura prevăzută la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizând un acord-cadru încheiat de către un organism central de achiziţie care oferă activităţi de achiziţie centralizate menţionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (b). În cazul în care un sistem dinamic de achiziţii care este administrat de către un organism central de achiziţie poate fi utilizat de alte autorităţi contractante, acest lucru trebuie să fie menţionat în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare care instituie sistemul dinamic de achiziţii respectiv.

(2)O autoritate contractantă îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziţionează produse sau servicii de la un organism central de achiziţie care oferă activităţile de achiziţie centralizată menţionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a).

În plus, o autoritate contractantă îşi îndeplineşte, de asemenea, obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziţionează lucrări, produse sau servicii prin utilizarea contractelor atribuite de organismul central de achiziţie, prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziţii administrate de organismul central de achiziţie sau, în măsura prevăzută la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizând un acord-cadru încheiat de organismul central de achiziţie care oferă activităţile de achiziţie centralizată menţionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (b).

Art. 38: Achiziţii comune ocazionale

(2)În cazul în care o procedură de achiziţii publice este efectuată în întregime în comun, în numele şi în contul tuturor autorităţilor contractante în cauză, acestea sunt responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Această dispoziţie se aplică, de asemenea, în cazurile în care o autoritate contractantă gestionează procedura, acţionând în nume propriu şi în numele celorlalte autorităţi contractante în cauză.

Art. 39: Achiziţii care implică autorităţi contractante din state membre diferite

(1)Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la articolul 12, autorităţile contractante din state membre diferite pot acţiona în comun pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice prin intermediul unuia dintre mijloacele prevăzute în prezentul articol.

(2)Un stat membru nu interzice autorităţilor sale contractante să utilizeze activităţile de achiziţie centralizate oferite de organismele centrale de achiziţie situate în alt stat membru.

(3)Prestarea activităţilor de achiziţie centralizate de către un organism central de achiziţie situat într-un alt stat membru se efectuează în conformitate cu dispoziţiile de drept intern ale statului membru în care este situat organismul central de achiziţie.

(4)Mai multe autorităţi contractante din state membre diferite pot să atribuie în comun un contract de achiziţie publică, să încheie un acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziţii. De asemenea, acestea pot, în limitele stabilite la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, să atribuie contracte pe baza acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii. Cu excepţia cazului în care elementele necesare au fost reglementate printr-un acord internaţional încheiat între statele membre în cauză, autorităţile contractante participante încheie un acord care stabileşte:

b)organizarea internă a procedurii de achiziţie, inclusiv gestionarea procedurii, distribuţia lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate şi încheierea contractelor.

O autoritate contractantă participantă îşi îndeplineşte obligaţiile în temeiul prezentei directive în cazul în care achiziţionează lucrări, produse sau servicii de la o autoritate contractantă care este responsabilă de procedura de achiziţie. În momentul stabilirii responsabilităţilor şi a dreptului intern aplicabil în conformitate cu litera (a), autorităţile contractante participante pot aloca responsabilităţi specifice între ele şi pot stabili dispoziţiile aplicabile din legislaţia naţională a oricăruia dintre statele lor membre respective. Alocarea responsabilităţilor şi dreptul intern aplicabil se menţionează în documentele achiziţiei pentru contractele de achiziţii publice atribuite în comun.

(5)În cazul în care mai multe autorităţi contractante din state membre diferite au înfiinţat o entitate comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) sau alte entităţi înfiinţate în temeiul dreptului Uniunii, autorităţile contractante participante convin, printr-o decizie a organismului competent al entităţii comune, asupra aplicării normelor în materie de achiziţii publice ale unuia dintre următoarele state membre:

CAPITOLUL III:Desfăşurarea procedurii

Secţiunea 1:Pregătire

Art. 40: Consultări preliminare ale pieţei

Art. 41: Implicarea prealabilă a candidaţilor sau a ofertanţilor

Astfel de măsuri includ comunicarea către ceilalţi candidaţi şi ofertanţi a informaţiilor relevante care au fost transmise în contextul participării candidatului sau ofertantului la pregătirea procedurii de achiziţie sau care decurg din această participare şi stabilirea unor termene adecvate pentru primirea ofertelor. Candidatul sau ofertantul în cauză este exclus din cadrul procedurii numai dacă nu există niciun alt mijloc pentru a asigura respectarea principiului egalităţii de tratament.

Art. 42: Specificaţii tehnice

(1)Specificaţiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VII sunt stabilite în documentele achiziţiei. Specificaţia tehnică descrie caracteristicile pe care trebuie să le întrunească lucrările, serviciile sau produsele.

(3)Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu legislaţia Uniunii, specificaţiile tehnice se formulează în unul dintre următoarele moduri:

b)făcând trimitere la specificaţii tehnice şi, în ordinea preferinţei, la standardele naţionale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau - în lipsa oricărora dintre acestea - la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent";

(4)Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, şi nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această menţiune sau trimitere este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatul (3). Menţiunea sau trimiterea respectivă este însoţită de cuvintele "sau echivalent".

(5)În cazul în care o autoritate contractantă utilizează opţiunea de a face trimitere la specificaţiile tehnice menţionate la alineatul (3) litera (b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul dovedeşte în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv prin mijloacele de probă prevăzute la articolul 44, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite în specificaţiile tehnice.

(6)În cazul în care o autoritate contractantă utilizează opţiunea prevăzută la alineatul (3) litera (a) de a formula specificaţiile tehnice în termeni de performanţe sau cerinţe funcţionale, aceasta nu respinge o ofertă de lucrări, produse sau servicii conforme cu un standard naţional care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un standard internaţional sau cu un sistem tehnic de referinţă elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificaţii vizează performanţele sau cerinţele funcţionale pe care le-a impus autoritatea respectivă.

Art. 43: Etichete

(1)În cazul în care intenţionează să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, autorităţile contractante pot solicita în specificaţiile tehnice, criteriile de atribuire sau condiţiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările, serviciile sau produsele corespund cerinţelor solicitate, dacă toate condiţiile de mai jos sunt îndeplinite:

e)cerinţele etichetei sunt stabilite de o terţă parte asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influenţă decisivă.

În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu are nicio posibilitate de a obţine eticheta specifică indicată de autoritatea contractantă sau o etichetă echivalentă în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă acceptă şi alte mijloace de probă adecvate care pot include un dosar tehnic al fabricantului, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le furnizeze îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele specifice indicate de autoritatea contractantă.

(2)În cazul în care o etichetă îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c), (d) şi (e), dar stabileşte şi cerinţe care nu au legătură cu obiectul contractului, autorităţile contractante nu solicită eticheta ca atare, ci pot defini specificaţiile tehnice prin referire la specificaţiile detaliate ale etichetei respective, sau, dacă este necesar, la părţile acestora care sunt legate de obiectul contractului şi sunt adecvate pentru a defini caracteristicile obiectului respectiv.

Art. 44: Rapoarte de încercare, certificare şi alte mijloace de probă

(1)Autorităţile contractante pot impune operatorilor economici obligaţia de a furniza un raport de încercare de la un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat eliberat de către un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea cu cerinţele sau criteriile stabilite în specificaţiile tehnice, criteriile de atribuire sau condiţiile de executare a contractului.

(2)Autorităţile contractante acceptă şi alte mijloace de probă adecvate decât cele menţionate la alineatul (1), cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic în cauză nu are acces la certificatele sau rapoartele de încercare menţionate la alineatul (1) sau nicio posibilitate de a le obţine în termenele stabilite, cu condiţia ca lipsa accesului să nu poată fi atribuită operatorului economic în cauză şi cu condiţia ca operatorul economic în cauză să dovedească că lucrările, iar operatorul economic în cauză dovedeşte că produsele sau serviciile furnizate de el îndeplinesc cerinţele sau criteriile care figurează în specificaţiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condiţiile de executare a contractului.

Art. 45: Variante

(1)Autorităţile contractante pot autoriza ofertanţii sau le pot solicita acestora să depună variante. Ele indică în anunţul de participare sau, dacă se utilizează un anunţ de intenţie ca mijloc de invitaţie la procedura concurenţială de ofertare, în invitaţia pentru confirmarea interesului, dacă autorizează sau nu variantele, precum şi dacă necesită sau nu variantele respective. Variantele nu se autorizează în lipsa unei astfel de menţiuni. Variantele se leagă de obiectul contractului.

(2)Autorităţile contractante care autorizează sau care solicită variantele menţionează în documentele achiziţiei cerinţele minime pe care ar trebui să le respecte aceste variante, precum şi eventualele cerinţe specifice pentru prezentarea acestora, în special dacă variantele pot fi depuse numai în cazul în care a fost depusă şi o ofertă, care nu este o variantă. Ele se asigură totodată că criteriile de atribuire alese pot fi aplicate atât în cazul variantelor care îndeplinesc aceste cerinţe minime, cât şi în cazul ofertelor conforme care nu sunt variante.

(3)Numai variantele care îndeplinesc cerinţele minime impuse de către autorităţile contractante sunt luate în considerare.

Art. 46: Împărţirea contractelor pe loturi

(1)Autorităţile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate şi pot stabili dimensiunea şi obiectul unor astfel de loturi.

(2)Autorităţile contractante precizează, în anunţul de participare sau în invitaţia pentru confirmarea interesului, dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru câteva sau pentru toate loturile.

Autorităţile contractante pot, chiar şi atunci când pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite unui ofertant, cu condiţia ca numărul maxim de loturi pentru fiecare ofertant să fie indicat în anunţul de participare sau în invitaţia pentru confirmarea interesului. Autorităţile contractante indică în documentele achiziţiei criteriile sau normele obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite, în cazul în care aplicarea criteriilor de atribuire ar duce la atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim.

Art. 47: Stabilirea termenelor

(3)Autorităţile contractante prelungesc termenele pentru primirea ofertelor, astfel încât toţi operatorii economici interesaţi să poată avea cunoştinţă de toate informaţiile necesare pentru prezentarea ofertelor, în următoarele cazuri:

Secţiunea 2:Publicare şi transparenţă

Art. 48: Anunţuri de intenţie

(1)Autorităţile contractante îşi pot face cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate prin publicarea unui anunţ de intenţie. Anunţurile respective conţin informaţiile prevăzute în anexa V partea B secţiunea I. Ele se publică fie de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, fie de către autorităţile contractante pe profilul lor de cumpărător, în conformitate cu anexa VIII punctul 2 litera (b). În cazul în care anunţul de intenţie este publicat de către autorităţile contractante pe profilul lor de cumpărător, acestea notifică publicarea pe profilul lor de cumpărător către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene în conformitate cu anexa VIII. Anunţurile respective conţin informaţiile prevăzute în anexa V partea A.

(2)Pentru procedurile restrânse şi procedurile competitive cu negociere, autorităţile contractante regionale şi locale pot utiliza un anunţ de intenţie ca invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5), cu condiţia ca anunţul să îndeplinească toate condiţiile următoare:

d)să fi fost trimis în vederea publicării într-o perioadă cuprinsă între 35 de zile şi 12 luni înainte de data trimiterii invitaţiei menţionate la articolul 54 alineatul (1).

Art. 50: Anunţurile de atribuire a contractelor

(2)În cazul în care invitaţia la procedura concurenţială de ofertare pentru contractul în cauză a fost făcută sub forma unui anunţ de intenţie şi autoritatea contractantă a hotărât că nu va atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de anunţul de intenţie, anunţul de atribuire a contractului conţine o menţiune specifică în acest sens.

În cazul acordurilor-cadru încheiate în conformitate cu articolul 33, autorităţile contractante nu sunt obligate să trimită un anunţ privind rezultatele procedurii de achiziţie pentru fiecare contract bazat pe acordul-cadru. Statele membre pot impune autorităţilor contractante să grupeze trimestrial anunţurile privind rezultatele procedurii de achiziţie pentru contractele întemeiate pe acordul-cadru. În acest caz, autorităţile contractante trimit anunţurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

Art. 51: Forma şi modalităţile de publicare a anunţurilor

(4)Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene se asigură că textul integral şi rezumatul anunţurilor de intenţie menţionate la articolul 48 alineatul (2) şi ale invitaţiilor la proceduri concurenţiale de ofertare care prevăd un sistem dinamic de achiziţii, astfel cum este prevăzut la articolul 34 alineatul (4) litera (a), continuă să fie publicate:

a)în cazul anunţurilor de intenţie, timp de 12 luni sau până la primirea unui anunţ de atribuire a contractului, conform dispoziţiilor de la articolul 50, care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei de 12 luni vizate de invitaţia la procedura concurenţială de ofertare. Cu toate acestea, în cazul contractelor de achiziţii publice care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, anunţul de intenţie menţionat la articolul 75 alineatul (1) litera (b) continuă să fie publicat până la sfârşitul perioadei sale de valabilitate indicată iniţial sau până la primirea unui anunţ de atribuire a contractului, conform dispoziţiilor de la articolul 50, care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de invitaţia la procedura concurenţială de ofertare;

Art. 52: Publicarea la nivel naţional

Art. 53: Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziţiei

(1)Autorităţile contractante oferă acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziţiei de la data publicării unui anunţ în conformitate cu articolul 51 sau de la data la care a fost trimisă o invitaţie pentru confirmarea interesului. Textul anunţului sau al invitaţiei pentru confirmarea interesului specifică adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziţiei, dintr-unul dintre motivele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf, autorităţile contractante pot indica în anunţ sau în invitaţia pentru confirmarea interesului că documentele achiziţiei în cauză vor fi transmise prin alte mijloace decât mijloace electronice, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungeşte cu cinci zile, cu excepţia cazurilor de urgenţă demonstrate în mod corespunzător menţionate la articolul 27 alineatul (3), articolul 28 alineatul (6) şi articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total şi gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziţiei, deoarece autorităţile contractante intenţionează să aplice articolul 21 alineatul (2) din prezenta directivă, acestea indică în anunţ sau în invitaţia pentru confirmarea interesului ce măsuri menite să protejeze natura confidenţială a informaţiilor solicită şi modul în care se poate obţine accesul la documentele în cauză. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungeşte cu cinci zile, cu excepţia cazurilor de urgenţă demonstrate în mod corespunzător menţionate la articolul 27 alineatul (3), articolul 28 alineatul (6) şi articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf.

Art. 54: Invitaţiile către candidaţi

(1)În cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor de dialog competitiv, al parteneriatelor pentru inovare şi al procedurilor competitive cu negociere, autorităţile contractante invită simultan şi în scris candidaţii selectaţi să îşi depună ofertele sau, în cazul dialogului competitiv, să participe la dialog.

(2)Invitaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol includ o trimitere la adresa electronică unde au fost puse la dispoziţie direct, prin mijloace electronice, documentele achiziţiei. Invitaţiile sunt însoţite de documentele achiziţiei, în cazul în care aceste documente nu au făcut obiectul accesului liber, direct, total şi gratuit, din motivele prevăzute la articolul 53 alineatul (1) al doilea sau al treilea paragraf, şi nu au fost deja puse la dispoziţie în alt mod. În plus, invitaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol includ informaţiile prevăzute în anexa IX.

Art. 55: Informarea candidaţilor şi a ofertanţilor

(1)Autorităţile contractante informează cât mai curând posibil pe fiecare candidat şi ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte încheierea unui acord-cadru, atribuirea contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu încheia un acord-cadru, de a nu atribui un contract pentru care s-a lansat o invitaţie la procedura concurenţială de ofertare, de a reia procedura ori de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii.

(2)La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, autorităţile contractante, cât mai curând posibil şi în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică:

(3)Autorităţile contractante pot decide să nu comunice anumite informaţii prevăzute la alineatele (1) şi (2) privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, în cazul în care dezvăluirea respectivelor informaţii ar împiedica asigurarea aplicarea legii sau ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar aduce atingere concurenţei loiale dintre operatorii economici.

Secţiunea 3:Selecţia participanţilor şi atribuirea contractelor

Subsecţiunea 0:

Art. 56: Principii generale

(1)Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevăzute în conformitate cu articolele 67-69, sub rezerva verificării de către autoritatea contractantă, în conformitate cu articolele 5961, a îndeplinirii tuturor următoarelor condiţii:

b)oferta a fost prezentată de un ofertant care nu este exclus în conformitate cu articolul 57 şi care îndeplineşte criteriile de selecţie prevăzute de autoritatea contractantă în conformitate cu articolul 58 şi, dacă este cazul, regulile şi criteriile nediscriminatorii menţionate la articolul 65.

(2)În cazul procedurilor deschise, autorităţile contractante pot decide să examineze ofertele înainte de a verifica absenţa motivelor de excludere şi îndeplinirea criteriilor de selecţie în conformitate cu articolele 57-64. Atunci când fac uz de această posibilitate, acestea se asigură că verificarea lipsei motivelor de excludere şi a îndeplinirii criteriilor de selecţie se realizează în mod imparţial şi transparent, astfel încât să nu se atribuie contracte unui ofertant care ar fi trebuit exclus în conformitate cu articolul 57 sau care nu îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de autoritatea contractantă.

(3)În cazul în care informaţiile sau documentele care trebuie depuse de către operatorii economici sunt sau par a fi incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autorităţile contractante pot, cu excepţia unor dispoziţii contrare din dreptul intern de punere în aplicare a prezentei directive, să solicite operatorilor economici în cauză să prezinte, să suplimenteze, să clarifice sau să completeze informaţiile sau documentele relevante într-un termen adecvat, cu condiţia ca astfel de solicitări să fie realizate respectând pe deplin principiile egalităţii de tratament şi transparenţei.

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru modificarea listei din anexa X, în cazul în care acest lucru este necesar, în vederea adăugării noilor acorduri internaţionale care au fost ratificate de toate statele membre sau în cazul în care acordurile internaţionale existente menţionate nu mai sunt ratificate de către toate statele membre sau sunt în vreun fel modificate, de exemplu în ceea ce priveşte domeniul de aplicare, conţinutul sau denumirea.

Subsecţiunea 1:Criterii de selecţie calitativă

Art. 57: Motive de excludere

(1)Autorităţile contractante exclud un operator economic de la participarea la o procedură de achiziţii publice în cazul în care au stabilit, prin verificare în conformitate cu articolele 59, 60 şi 61, sau au cunoştinţă în alt mod că operatorul economic respectiv a făcut obiectul unei condamnări pronunţate printr-o hotărâre definitivă, pentru unul dintre următoarele motive:

b)corupţie, aşa cum este definită la articolul 3 din Convenţia privind lupta împotriva corupţiei care implică funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene (²) şi la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului (³), sau aşa cum este definită în legislaţia internă a autorităţii contractante sau a operatorului economic;

f)exploatarea prin muncă a copiilor şi alte forme de trafic de persoane, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁷).

(2)Un operator economic este exclus de la participarea la o procedură de achiziţie publică în cazul în care autoritatea contractantă are cunoştinţă de faptul că operatorul economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor sau a contribuţiilor la asigurările sociale şi în cazul în care acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv şi obligatoriu, în conformitate cu dispoziţiile legale ale ţării în care acesta este stabilit sau cu cele ale statului membru al autorităţii contractante.

(3)Statele membre pot prevedea o derogare de la excluderea obligatorie prevăzută la alineatele (1) şi (2), în mod excepţional, pentru cerinţe imperative de interes public, precum sănătatea publică sau protecţia mediului.

Statele membre pot prevedea, de asemenea, o derogare de la excluderea obligatorie prevăzută la alineatul (2) în cazul în care o excludere ar fi în mod evident disproporţionată, mai ales atunci când sunt neplătite doar sume minore din impozite sau contribuţii la asigurările sociale sau atunci când operatorul economic a fost informat cu privire la suma exactă datorată în urma încălcării obligaţiilor sale legate de plata impozitelor sau a contribuţiilor la asigurările sociale într-un moment în care nu a avut posibilitatea să ia măsurile prevăzute la alineatul (2) al treilea paragraf înainte de expirarea termenului pentru solicitarea participării sau, în proceduri deschise, a termenului pentru depunerea ofertei.

(4)Autorităţile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora să excludă de la participarea la o procedură de achiziţie publică orice operator economic aflat în oricare din următoarele situaţii:

i)în cazul în care operatorul economic a încercat să influenţeze în mod nepermis procesul decizional al autorităţii contractante, să obţină informaţii confidenţiale care i-ar putea conferi avantaje necuvenite în cadrul procedurii de achiziţii publice sau să furnizeze din neglijenţă informaţii false care pot avea o influenţă semnificativă asupra deciziilor privind excluderea, selecţia şi atribuirea.

În pofida literei (b) de la primul paragraf, statele membre pot solicita sau pot dispune posibilitatea pentru autoritatea contractantă de a nu exclude un operator economic care se află într-una dintre situaţiile menţionate la litera respectivă atunci când autoritatea contractantă a stabilit că operatorul economic în cauză va fi capabil să execute contractul, ţinând cont de normele naţionale aplicabile şi de măsurile privind continuarea activităţii în cazul situaţiilor menţionate la litera (b).

(5)Autorităţile contractante exclud, în orice moment în cursul procedurii, un operator economic în cazul în care se constată că acesta se află, având în vedere faptele comise sau omise, fie înainte, fie în cursul procedurii, în una dintre situaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2).

(6)Orice operator economic care se află în una dintre situaţiile menţionate la alineatele (1) şi (4) poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de operatorul economic sunt suficiente pentru a demonstra fiabilitatea acestuia, în ciuda existenţei unui motiv relevant de excludere. Dacă astfel de dovezi sunt considerate suficiente, operatorul economic în cauză nu este exclus de la procedura de achiziţie.

(7)Prin intermediul unui act legislativ sau administrativ naţional şi cu respectarea dreptului Uniunii, statele membre precizează condiţiile de aplicare a prezentului articol. Acestea stabilesc, în special, perioada maximă de excludere dacă operatorul economic nu ia niciun fel de măsuri, astfel cum este prevăzut la alineatul (6), pentru a-şi demonstra fiabilitatea. În cazul în care perioada de excludere nu a fost stabilită prin hotărâre definitivă, respectiva perioadă nu trebuie să depăşească cinci ani de la data condamnării pronunţate prin hotărârea definitivă, în cazurile menţionate la alineatul (1), şi trei ani de la data evenimentului relevant, în cazurile prevăzute la alineatul (4).

Art. 58: Criterii de selecţie

(1)Criteriile de selecţie se pot referi la:

c)capacitatea tehnică şi profesională.

Autorităţile contractante pot impune operatorilor economici doar criteriile menţionate la alineatele (2), (3) şi (4) drept cerinţe de participare. Autorităţile contractante limitează eventualele cerinţe de participare la cele care sunt adecvate pentru a garanta că un candidat sau ofertant are capacitatea juridică şi financiară şi competenţele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul care urmează să fie atribuit. Toate cerinţele trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului şi să fie proporţionale cu acesta.

(2)În ceea ce priveşte capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, autorităţile contractante pot impune operatorilor economici obligaţia de a fi înscrişi în unul dintre registrele profesionale sau comerciale din statul membru de stabilire, care figurează în anexa XI sau de a se conforma oricăror cerinţe stabilite în respectiva anexă.

(3)În ceea ce priveşte situaţia economică şi financiară, autorităţile contractante pot impune cerinţe care să asigure faptul că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesare pentru a executa contractul. În acest scop, autorităţile contractante pot solicita, în special, ca operatorii economici să aibă o cifră de afaceri anuală minimă, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul la care se referă contractul. În plus, autorităţile contractante pot solicita ca operatorii economici să furnizeze informaţii privind evidenţele lor anuale care să arate, de exemplu, raportul între active şi pasive. Acestea pot solicita, de asemenea, o asigurare la nivel adecvat împotriva riscurilor profesionale.

În cazul în care urmează să se atribuie contracte bazate pe un acord-cadru în urma reluării competiţiei, cifra de afaceri anuală maximă menţionată la paragraful al doilea al acestui alineat se calculează în funcţie de dimensiunea maximă anticipată a contractelor specifice care vor fi executate în acelaşi timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, pe baza valorii estimate a acordului-cadru. În cazul unor sisteme dinamice de achiziţii, cifra de afaceri anuală maximă menţionată la al doilea paragraf se calculează pe baza dimensiunii maxime anticipate a contractelor specifice care urmează să fie atribuite în cadrul sistemului respectiv.

(4)În ceea ce priveşte capacitatea tehnică şi profesională, autorităţile contractante pot impune cerinţe care să asigure faptul că operatorii economici deţin experienţa şi resursele umane şi tehnice necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător.

Autorităţile contractante pot impune, în special, ca operatorii economici să aibă un nivel suficient de experienţă demonstrată prin referinţe adecvate din cadrul contractelor executate în trecut. O autoritate contractantă poate presupune că un operator economic nu deţine capacităţile profesionale necesare în cazul în care autoritatea contractantă a constatat că operatorul economic se află într-o situaţie de conflict de interese care ar putea afecta în mod negativ executarea contractului.

Art. 59: Documentul european de achiziţie unic

(1)La momentul depunerii cererilor de participare sau a ofertelor, autorităţile contractante acceptă documentul european de achiziţie unic (DEAU), constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţe părţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:

c)dacă este cazul, respectă regulile şi criteriile obiective care au fost stabilite în conformitate cu articolul 65.

DEAU constă într-o declaraţie oficială a operatorului economic, potrivit căreia nu se aplică motivul relevant de excludere şi/sau este îndeplinit criteriul de selecţie relevant, şi furnizează informaţiile relevante solicitate de către autoritatea contractantă. Pe lângă acestea, DEAU identifică autoritatea publică sau partea terţă responsabilă cu întocmirea documentelor justificative şi conţine o declaraţie oficială care să ateste că operatorul economic va putea să furnizeze, la cerere şi fără întârziere, documentele justificative respective.

(4)O autoritate contractantă poate cere ofertanţilor şi candidaţilor, în orice moment în timpul procedurii, să depună toate sau o parte dintre documentele justificative dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii.

Înainte de atribuirea contractului, cu excepţia situaţiilor în care contractele se bazează pe acorduri-cadru, în cazul în care astfel de contracte sunt încheiate în conformitate cu articolul 33 alineatul (3) sau articolul 33 alineatul (4) litera (a), autoritatea contractantă îi solicită ofertantului căruia a decis să îi atribuie contractul să prezinte documente justificative actualizate, în conformitate cu articolul 60 şi, după caz, cu articolul 62. Autoritatea contractantă poate invita operatorii economici să completeze sau să clarifice certificatele primite în temeiul articolelor 60 şi 62.

(5)În pofida alineatului (4), operatorii economici nu sunt obligaţi să prezinte documente justificative sau alte probe documentare în cazul în care şi în măsura în care autoritatea contractantă are posibilitatea de a obţine certificatele sau informaţiile relevante direct prin accesarea unei baze de date naţionale în orice stat membru, disponibilă în mod gratuit, cum ar fi un registru naţional al achiziţiilor publice, un dosar virtual al societăţilor, un sistem electronic de stocare a documentelor sau un sistem de preselecţie.

Art. 60: Mijloace de probă

(1)Autorităţile contractante pot solicita certificatele, declaraţiile şi celelalte mijloace de probă menţionate la alineatele

(2)Autorităţile contractante acceptă ca dovezi suficiente că niciunul dintre cazurile menţionate la articolul 57 nu se aplică operatorului economic:

b)în ceea ce priveşte alineatul (2) şi alineatul (4) litera (b) de la articolul respectiv, un certificat eliberat de autoritatea competentă a statului membru sau a ţării în cauză;

În cazul în care statul membru sau ţara în cauză nu eliberează astfel de documente sau certificate sau dacă acestea nu acoperă toate cazurile menţionate la articolul 57 alineatele (1) şi (2) şi alineatul (4) litera (b), acestea pot fi înlocuite cu o declaraţie pe propria răspundere sau, în statele membre sau ţările în care nu este prevăzută o astfel de declaraţie, cu o declaraţie solemnă făcută de persoana interesată în faţa unei autorităţi judiciare sau administrative competente, a unui notar sau a unui organism profesional sau comercial competent, în statul membru sau ţara de origine sau în statul membru sau ţara de stabilire a operatorului economic.

Art. 61: Arhiva de certificate online (e-Certis)

Art. 62: Standarde de asigurare a calităţii şi standarde de management de mediu

(1)Autorităţile contractante, în cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calităţii, inclusiv privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, se raportează la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autorităţile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Totodată, acestea acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calităţii, în cazul în care operatorul economic în cauză nu a avut nicio posibilitate de a obţine aceste certificate în termenele stabilite din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca acesta să dovedească faptul că măsurile propuse de asigurare a calităţii respectă standardele impuse de asigurare a calităţii.

(2)Atunci când autorităţile contractante solicită prezentarea unor certificate întocmite de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, acestea se raportează la sistemul de management de mediu şi audit al Uniunii Europene (EMAS) sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaţionale pertinente emise de organisme acreditate. Autorităţile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre.

Art. 63: Utilizarea capacităţilor altor entităţi

(1)În ceea ce priveşte criteriile referitoare la situaţia economică şi financiară stabilite în conformitate cu articolul 58 alineatul (3) şi criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite în conformitate cu articolul 58 alineatul (4), un operator economic poate, dacă este cazul şi pentru un anumit contract, să recurgă la capacităţile altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În ceea ce priveşte criteriile referitoare la calificările educaţionale şi profesionale stabilite la anexa XII partea II litera (f) sau la experienţa profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacităţile altor entităţi atunci când acestea din urmă vor desfăşura activităţile sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacităţi. În cazul în care un operator economic doreşte să se bazeze pe capacităţile altor entităţi, acesta dovedeşte autorităţii contractante că va avea la dispoziţie resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entităţi în acest sens.

Autoritatea contractantă verifică, în temeiul articolelor 59, 60 şi 61, dacă entităţile pe a căror capacitate operatorul economic intenţionează să se bazeze îndeplinesc criteriile de selecţie relevante şi dacă există motive de excludere în temeiul articolului 57. Autoritatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască o entitate care nu îndeplineşte un criteriu de selecţie relevant sau în legătură cu care există motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractantă poate solicita, sau statul membru îi poate impune să solicite, ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive neobligatorii de excludere.

Art. 64: Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi şi certificarea de către organisme de drept public sau privat

(2)Statele membre adaptează condiţiile de înscriere pe listele oficiale menţionate la alineatul (1) şi de emitere a certificatelor de către organismele de certificare la dispoziţiile din prezenta subsecţiune.

De asemenea, statele membre adaptează respectivele condiţii la articolul 63 în ceea ce priveşte cererile de înscriere depuse de operatorii economici care fac parte dintr-un grup şi care utilizează resurse puse la dispoziţie de către celelalte societăţi din grup. În astfel de cazuri, operatorii respectivi dovedesc autorităţii care întocmeşte lista oficială că vor avea aceste resurse la dispoziţie pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului care atestă înscrierea lor pe lista oficială şi că, în aceeaşi perioadă, societăţile respective continuă să îndeplinească cerinţele de selecţie calitativă acoperite de lista oficială sau de certificat şi pe care operatorii se bazează în vederea înscrierii.

(5)Informaţiile care pot fi deduse din înscrierea pe listele oficiale sau din certificare nu pot fi contestate fără justificare. În ceea ce priveşte plata contribuţiilor la asigurările sociale şi plata impozitelor şi taxelor, se poate solicita un certificat suplimentar de la fiecare operator economic înscris, cu ocazia fiecărui contract care urmează să fie atribuit.

(6)Cerinţele în materie de dovezi pentru criteriile de selecţie calitativă acoperite de lista oficială sau de certificat sunt conforme cu dispoziţiile articolului 60 şi, dacă este cazul, ale articolului 62. Pentru înscrierea operatorilor economici din alte state membre pe o listă oficială sau pentru certificarea acestora nu se solicită alte probe sau declaraţii decât cele cerute din partea operatorilor economici naţionali.

Subsecţiunea 2:Reducerea numărului de candidaţi, de oferte şi de soluţii

Art. 65: Reducerea numărului de candidaţi calificaţi care urmează să fie invitaţi să participe

(2)Autorităţile contractante indică, în anunţul de participare sau în invitaţia pentru confirmarea interesului, criteriile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice, numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite şi, dacă este cazul, numărul maxim.

Autorităţile contractante invită un număr de candidaţi cel puţin egal cu numărul minim. Cu toate acestea, în cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de selecţie şi nivelurile minime de capacitate menţionate la articolul 58 alineatul (5) este mai mic decât numărul minim, autoritatea contractantă poate continua procedura, invitând candidaţii care au capacităţile solicitate. În cadrul aceleiaşi proceduri, autoritatea contractantă nu include operatori economici care nu au depus o cerere de participare sau candidaţi care nu au capacităţile solicitate.

Art. 66: Reducerea numărului de oferte şi soluţii

În cazul în care utilizează opţiunea de a reduce numărul de oferte pe care urmează să le negocieze, în conformitate cu articolul 29 alineatul (6), sau de soluţii pe care urmează să le discute, în conformitate cu articolul 30 alineatul (4), autorităţile contractante fac acest lucru aplicând criteriile de atribuire indicate în documentele achiziţiei. În etapa finală, acest număr garantează o concurenţă reală, în măsura în care există un număr suficient de ofertanţi, de soluţii sau de candidaţi calificaţi.

Subsecţiunea 3:Atribuirea contractului

Art. 67: Criterii de atribuire a contractelor

(2)Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva autorităţii contractante este identificată pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă, în conformitate cu articolul 68, şi poate include cel mai bun raport preţ-calitate evaluat pe baza unor criterii care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, legate de obiectul contractului de achiziţii publice în cauză. Printre aceste criterii se pot număra, de exemplu:

c)serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

(3)Criteriile de atribuire sunt considerate a fi legate de obiectul contractului de achiziţii publice în cazul în care acestea se referă la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului din orice punct de vedere şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, inclusiv factorii implicaţi:

(4)Criteriile de atribuire nu au ca efect acordarea unei libertăţi de selecţie nelimitate autorităţii contractante. Ele asigură posibilitatea concurenţei efective şi sunt însoţite de specificaţii care permit verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul evaluării modului în care ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire. În caz de îndoială, autorităţile contractante verifică efectiv exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi.

(5)Autoritatea contractantă precizează, în documentele achiziţiei, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care aceasta este stabilită exclusiv pe baza preţului.

Art. 68: Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă

(1)Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă acoperă, în măsura în care sunt pertinente, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viaţă al unui produs, serviciu sau al unei lucrări:

(2)În cazul în care autorităţile contractante evaluează costurile folosind o abordare pe baza costului ciclului de viaţă, acestea indică în documentele achiziţiei datele care trebuie furnizate de către ofertanţi şi metoda pe care autoritatea contractantă o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viaţă pe baza datelor respective.

(3)În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe ciclu de viaţă a devenit obligatorie printr-un act legislativ al Uniunii, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe ciclu de viaţă.

Art. 69: Oferte anormal de scăzute

(2)Clarificările menţionate la alineatul (1) se pot referi în mod concret la:

(3)Autoritatea contractantă evaluează informaţiile furnizate prin consultarea ofertantului. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod satisfăcător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate la alineatul (2).

(4)În cazul în care o autoritate contractantă stabileşte că o ofertă este anormal de scăzută pentru că ofertantul a obţinut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsă doar din acest motiv numai după consultarea ofertantului, dacă acesta nu este în măsură să demonstreze, într-un termen suficient stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piaţa internă în sensul articolului 107 din TFUE. Autoritatea contractantă care respinge o ofertă în aceste circumstanţe aduce acest lucru la cunoştinţa Comisiei.

CAPITOLUL IV:Executarea contractului

Art. 71: Subcontractarea

(3)Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontrac- tantului şi atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plăţile datorate pentru servicii, produse sau lucrări furnizate operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul de achiziţii publice (contractantul principal). Printre aceste măsuri se pot număra mecanisme corespunzătoare care să permită contractantului principal să formuleze obiecţii cu privire la plăţile necuvenite. Dispoziţiile privind această modalitate de plată se includ în documentele achiziţiei.

(5)În cazul contractelor de achiziţii de lucrări şi în ceea ce priveşte serviciile care urmează să fie prestate la o instalaţie aflată sub directa supraveghere a autorităţii contractante, după atribuirea contractului şi cel mai târziu în momentul începerii executării acestuia, autoritatea contractantă solicită contractantului principal să îi indice numele, datele de contact şi reprezentanţii legali ai subcontractanţilor săi implicaţi în lucrările sau serviciile respective, în măsura în care aceste informaţii sunt cunoscute la momentul respectiv. Autoritatea contractantă solicită contractantului principal să îi notifice orice modificări ale acestor informaţii pe durata contractului, precum şi informaţiile obligatorii privind eventualii noi subcontractanţi implicaţi ulterior în lucrările sau serviciile respective.

Acolo unde este necesar în scopul aplicării alineatului (6) litera (b) de la prezentul articol, informaţiile solicitate sunt însoţite de declaraţiile pe propria răspundere ale subcontractanţilor, în conformitate cu articolul 59. Măsurile de punere în aplicare prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol pot prevedea ca subcontractanţii prezentaţi după atribuirea contractului să furnizeze certificatele şi alte documente justificative în locul declaraţiei pe propria răspundere.

(6)În scopul de a evita încălcarea obligaţiilor menţionate la articolul 18 alineatul (2), pot fi luate măsuri corespunzătoare, cum ar fi:

b)în conformitate cu articolele 59, 60 şi 61, autorităţile contractante pot să verifice, din proprie iniţiativă sau la cererea statelor membre, dacă există motive de excludere a subcontractanţilor în temeiul articolului 57. În astfel de cazuri, autoritatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractantă, din proprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, poate solicita ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive neobligatorii de excludere.

Art. 72: Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

(1)Contractele şi acordurile-cadru pot fi modificate fără o nouă procedură de achiziţii în conformitate cu prezenta directivă în oricare dintre următoarele cazuri:

a)atunci când modificările, indiferent de valoarea lor monetară, au fost prevăzute în documentele iniţiale ale achiziţiei sub forma unor clauze sau opţiuni de revizuire clare, precise şi fără echivoc, printre care se pot număra clauze de revizuire a preţurilor. Astfel de clauze precizează limitele şi natura posibilelor modificări sau opţiuni, precum şi condiţiile în care se poate recurge la acestea. Acestea nu prevăd modificări sau opţiuni care ar schimba caracterul general al contractului sau al acordului-cadru;

b)pentru lucrările, serviciile sau produsele adiţionale din partea contractantului iniţial care au devenit necesare şi nu au fost incluse în procedura de achiziţii publice iniţială, iar schimbarea contractantului:

c)atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

d)atunci când un nou contractant îl înlocuieşte pe cel căruia autoritatea contractantă i-a atribuit iniţial contractul, drept consecinţă:

(ii)a preluării poziţiei contractantului iniţial prin succesiune universală sau parţială, ca urmare a unor operaţiuni de restructurare a societăţii comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziţie sau insolvenţă, de către un alt operator economic care îndeplineşte criteriile de selecţie calitativă stabilite iniţial, cu condiţia ca aceasta să nu implice alte modificări substanţiale ale contractului şi să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau

(2)În plus, fără a exista nevoia de a verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (4) literele (a)-(d), contractele pot fi modificate fără a fi necesară o nouă procedură de achiziţii în conformitate cu prezenta directivă şi atunci când valoarea modificării este mai mică decât ambele valori următoare:

(4)Modificarea unui contract sau a unui acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanţială în sensul alineatului (1) litera (e) atunci când, prin această modificare, contractul sau acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanţial de cele ale documentului iniţial. În orice caz, fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (2), o modificare este considerată substanţială atunci când este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

Art. 73: Încetarea contractului

TITLUL III:REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIŢII

CAPITOLUL I:Servicii sociale şi alte servicii specifice

Art. 75: Publicarea anunţurilor

(1)Autorităţile contractante care intenţionează să atribuie un contract de achiziţii publice pentru serviciile menţionate la articolul 74 îşi fac cunoscută intenţia prin oricare dintre următoarele mijloace:

b)prin intermediul unui anunţ de intenţie, care se publică în mod continuu şi conţine informaţiile prevăzute în anexa V partea I. Anunţul de intenţie se referă în mod specific la tipurile de servicii care vor face obiectul contractelor care urmează să fie atribuite. Acesta indică faptul că contractele vor fi acordate fără publicare ulterioară şi invită operatorii economici interesaţi să îşi exprime interesul în scris.

(2)Autorităţile contractante care au atribuit un contract de achiziţii publice pentru serviciile menţionate la articolul 74 fac cunoscute rezultatele procedurii de achiziţie prin intermediul unui anunţ de atribuire a contractului, care conţine informaţiile menţionate în anexa V partea J, în conformitate cu formularele standard la care se face referire la articolul 51. Ele pot grupa însă respectivele anunţuri trimestrial. În acest caz, acestea trimit anunţurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

Art. 76: Principii de atribuire a contractelor

(2)Statele membre se asigură că autorităţile contractante pot să ţină seama de nevoia de a asigura calitatea, continuitatea, accesibilitatea, preţurile convenabile, disponibilitatea şi caracterul cuprinzător al serviciilor, de nevoile specifice ale diferitelor categorii de utilizatori, inclusiv ale grupurilor dezavantajate şi vulnerabile, de implicarea şi responsabilizarea utilizatorilor, precum şi de inovare. De asemenea, statele membre pot prevedea ca alegerea furnizorului de servicii să se facă pe baza ofertei care prezintă cel mai bun raport preţ-calitate, ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de durabilitate ale serviciilor sociale.

Art. 77: Contracte rezervate pentru anumite servicii

(1)Statele membre pot prevedea faptul că autorităţile contractante pot rezerva dreptul organizaţiilor de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii publice destinate exclusiv serviciilor de sănătate, sociale şi culturale menţionate la articolul 74, care sunt cuprinse în codurile CPV 75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8, 80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000-9, 80520000-5, 80590000-6, de la 85000000-9 la 85323000-9, 925000006, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.

(2)O organizaţie menţionată la alineatul (1) îndeplineşte toate condiţiile următoare:

CAPITOLUL II:Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Art. 78: Domeniu de aplicare

(b)concursurilor de proiecte cu premii sau plăţi acordate participanţilor.

Art. 79: Anunţuri

(2)Autorităţile contractante care au organizat un concurs de proiecte trimit un anunţ privind rezultatele acestuia în conformitate cu articolul 51 şi trebuie să poată să facă dovada datei de expediere a respectivului anunţ.

(3)Anunţurile menţionate la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol se publică în conformitate cu articolul 51 alineatele (2)-(6) şi cu articolul 52. Ele conţin informaţiile prevăzute în anexa V părţile E şi, respectiv, F, în conformitate cu formularele standard.

Art. 80: Norme privind organizarea concursurilor de proiecte şi selecţia participanţilor

Art. 82: Deciziile juriului

TITLUL IV:GUVERNANŢĂ

Art. 83: Asigurarea punerii în aplicare

(2)Statele membre se asigură că aplicarea normelor în materie de achiziţii publice este monitorizată.

(3)Rezultatele activităţilor de monitorizare în conformitate cu alineatul (2) se pun la dispoziţia publicului prin intermediul unor mijloace de informare adecvate. Aceste rezultate se pun, de asemenea, la dispoziţia Comisiei. De exemplu, acestea pot fi integrate în rapoartele de monitorizare menţionate la al doilea paragraf de la prezentul alineat.

Până la 18 aprilie 2017 şi, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre transmit Comisiei un raport de monitorizare care include, după caz, informaţii privind cele mai frecvente surse de aplicare greşită sau de incertitudine juridică, inclusiv posibile probleme structurale sau recurente în aplicarea normelor, privind nivelul participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi privind prevenirea, detectarea şi raportarea adecvată a cazurilor de fraudă, corupţie, conflict de interese şi alte nereguli grave în achiziţiile publice.

(6)Autorităţile contractante, cel puţin pe durata contractului, păstrează copii ale tuturor contractelor încheiate care au o valoare egală sau mai mare decât:

Art. 84: Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

(1)Pentru fiecare contract sau acord-cadru reglementat de prezenta directivă şi de fiecare dată când se instituie un sistem dinamic de achiziţii, autorităţile contractante întocmesc un raport scris care cuprinde cel puţin următoarele elemente:

i)atunci când este cazul, conflictele de interese identificate şi măsurile luate în acest sens.

(2)Autorităţile contractante documentează evoluţia tuturor procedurilor de achiziţie, indiferent dacă acestea se desfăşoară prin mijloace electronice sau nu. În acest scop, acestea se asigură că păstrează suficientă documentaţie pentru a justifica deciziile luate în toate etapele procedurii de achiziţie, cum ar fi documentaţia privind comunicările cu operatorii economici şi deliberările interne, pregătirea documentelor achiziţiei, de dialog sau de negociere, după caz, precum şi etapele de selecţie şi de atribuire a contractului. Documentaţia se păstrează timp de minim trei ani de la data atribuirii contractului.

Art. 85: Rapoarte naţionale şi informaţii statistice

(1)Comisia revizuieşte calitatea şi exhaustivitatea datelor care pot fi extrase din anunţurile menţionate la articolele 48, 49, 50, 75 şi 79, care sunt publicate în conformitate cu anexa VIII.

(2)Până la 18 aprilie 2017 şi, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre înaintează Comisiei un raport statistic privind achiziţiile publice care ar fi fost reglementate de prezenta directivă în cazul în care valoarea acestora ar fi depăşit pragul relevant prevăzut la articolul 4, indicând o estimare a valorii totale agregate a acestor achiziţii pe parcursul perioadei în cauză. Estimarea respectivă poate, în special, să se bazeze pe datele disponibile în cadrul cerinţelor de publicare la nivel naţional sau pe estimări bazate pe eşantioane.

(3)Statele membre transmit Comisiei informaţii cu privire la organizarea lor instituţională pentru implementarea, monitorizarea şi aplicarea prezentei directive, precum şi informaţii referitoare la iniţiativele naţionale în vederea furnizării de orientări sau de asistenţă pentru implementarea normelor Uniunii privind achiziţiile publice, sau la iniţiativele menite să răspundă unor provocări în implementarea acestor norme.

Art. 86: Cooperare administrativă

(2)Autorităţile competente din toate statele membre în cauză fac schimb de informaţii respectând normele privind protecţia datelor cu caracter personal prevăzute în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) şi în Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (²).

TITLUL V:COMPETENŢE DELEGATE, COMPETENŢE DE EXECUTARE ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 87: Exercitarea delegării de competenţe

(5)Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 6, 22, 23, 56 şi 68 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 88: Procedura de urgenţă

Art. 89: Procedura comitetului

Art. 90: Transpunere şi dispoziţii tranzitorii

(2)În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 22 alineatul (1) până la 18 octombrie 2018, cu excepţia cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie în conformitate cu articolul 34, articolul 35, articolul 36, articolul 37 alineatul (3), articolul 51 alineatul (2) sau articolul 53.

Art. 92: Revizuire

ANEXA I:AUTORITĂŢI GUVERNAMENTALE CENTRALE

1.BELGIA

1. Services publics federaux (Ministries):	1. Federale Overheidsdiensten (Ministries):
SPF Chancellerie du Premier Ministre;	FOD Kanselarij van de Eerste Minister;
SPF Personnel et Organisation;	FOD Kanselarij Personeel en Organisatie;
SPF Budget et Controle de la Gestion;	FOD Budget en Beheerscontrole;
SPF Technologie de l'Information et de la Communi- cation (Fedict);	FOD Informatie- en Communicatietechnologie (Fedict);
SPF Affaires etrangeres, Commerce exterieur et Coope- ration au Developpement;	FOD Buitenlandse Zaken, Buitenlandse Handel en Ontwikkelingssamenwerking;
SPF Interieur;	FOD Binnenlandse Zaken;
SPF Finances;	FOD Financien;
SPF Mobilite et Transports;	FOD Mobiliteit en Vervoer;
SPF Emploi, Travail et Concertation sociale;	FOD Werkgelegenheid, Arbeid en sociaal overleg
SPF Securite Sociale et Institutions publiques de Securite Sociale;	FOD Sociale Zekerheid en Openbare Instellingen van sociale Zekerheid
SPF Sante publique, Securite de la Chaîne alimentaire et Environnement;	FOD Volksgezondheid, Veiligheid van de Voedselketen en Leefmilieu;
SPF Justice;	FOD Justitie;
SPF Economie, PME, Classes moyennes et Energie;	FOD Economie, KMO, Middenstand en Energie;
Ministere de la Defense;	Ministerie van Landsverdediging;
Service public de programmation Integration sociale, Lutte contre la pauvrete et Economie sociale;	Programmatorische Overheidsdienst Maatschappelijke Integratie, Armoedsbestrijding en sociale Economie;
Service public federal de Programmation Developpement durable;	Programmatorische federale Overheidsdienst Duurzame Ontwikkeling;
Service public federal de Programmation Politique scientifique;	Programmatorische federale Overheidsdienst Wetens- chapsbeleid;
2. Regie des Batiments;	2. Regie der Gebouwen;
Office national de Securite sociale;	Rijksdienst voor sociale Zekerheid;
Institut national d'Assurance sociales pour travailleurs independants	Rijksinstituut voor de sociale Verzekeringen der Zelfstandigen;
Institut national d'Assurance Maladie-Invalidite;	Rijksinstituut voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekering;
Office national des Pensions;	Rijksdienst voor Pensioenen;
Caisse auxiliaire d'Assurance Maladie-Invalidite;	Hulpkas voor Ziekte-en Invaliditeitsverzekering;
Fond des Maladies professionnelles;	Fonds voor Beroepsziekten;
Office national de l'Emploi;	Rijksdienst voor Arbeidsvoorziening

3.REPUBLICA CEHĂ

4.DANEMARCA

5.GERMANIA

6.ESTONIA

7.IRLANDA

9.SPANIA

10.FRANŢA

a)1. Ministere

b)2. Instituţii, autorităţi şi jurisdicţii independente

c)3. Instituţii publice naţionale

11.CROAŢIA

12.ITALIA

a)Organisme de achiziţie

14.LETONIA

a)Ministere, secretariate de stat cu însărcinări speciale şi instituţiile subordonate acestora

b)Alte instituţii de stat

15.LITUANIA

16.LUXEMBURG

18.MALTA

19.ŢĂRILE DE JOS

20.AUSTRIA

21.POLONIA

22.PORTUGALIA

23.ROMÂNIA

24.SLOVENIA

25.SLOVACIA

26.FINLANDA

27.SUEDIA

28.REGATUL UNIT

ANEXA II:LISTA ACTIVITĂŢILOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) PUNCTUL 6 LITERA (a)

NACE Rev. 1 (¹)					Cod CPV
SECŢIUNEA F			CONSTRUCŢII
Diviziune	Grupă	Clasă	Descriere	Note
45			Construcţii	Această diviziune include: - construcţia de clădiri şi lucrări noi, restaurare şi reparaţii curente	45000000
	45.1		Pregătirea şantierelor		45100000
		45.11	Demolări de clădiri; terasamente	Această clasă include: - demolarea clădirilor şi a altor structuri; - degajarea şantierelor; - lucrări de terasament: excavarea, umplerea, nivelarea şantierelor de construcţii, săpare de şanţuri, îndepărtarea rocilor, demolare prin explozie etc.; - pregătirea şantierelor pentru exploatare minieră; - îndepărtarea solului şi alte lucrări de dezvoltare şi pregătire a terenurilor şi a şantierelor miniere. Această clasă cuprinde, de asemenea: - drenarea şantierelor de construcţii; - drenarea terenurilor agricole şi forestiere.	45110000
		45.12	Lucrări de foraj şi sondaj	Această clasă include: - sondaje experimentale, foraje de recunoaştere şi carotaje pentru construcţii, precum şi pentru studii geofizice, geologice sau alte studii similare. Această clasă nu cuprinde: - forarea puţurilor de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor naturale, a se vedea 11.20; - forarea puţurilor de apă, a se vedea 45.25; - săparea de puţuri, a se vedea 45.25; - prospectarea zăcămintelor de ţiţei şi de gaze naturale, precum şi studiile geofizice, geologice şi seismice, a se vedea 74.20.	45120000
	45.2		Lucrări de construcţii complete sau parţiale; lucrări de geniu civil		45200000
		45.21	Lucrări generale de construcţii de clădiri şi lucrări de geniu civil	Această clasă include: - construcţii de clădiri de toate tipurile şi construcţii civile; - poduri, inclusiv cele destinate susţinerii şoselelor suspendate, viaducte, tuneluri şi pasaje subterane; - conducte, linii de comunicaţii şi linii electrice pentru transport pe distanţe mari; - conducte, linii de comunicaţii şi linii electrice pentru reţele urbane; - lucrări conexe de amenajare urbană; - asamblarea şi montarea de construcţii prefabricate pe şantiere. Această clasă nu cuprinde: - servicii referitoare la extracţia ţiţeiului şi a gazelor naturale, a se vedea 11.20; - construcţia de lucrări complet prefabricate din elemente din alte materiale decât betonul fabricate de unitatea care execută lucrările, a se vedea diviziunile 20, 26 şi 28; - lucrări de construcţii, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf şi alte instalaţii sportive, a se vedea 45.23; - lucrări de instalaţii pentru construcţii, a se vedea 45.3; - lucrări de finisare, a se vedea 45.4; - activităţi de arhitectură şi de inginerie, a se vedea 74.20; - gestionarea proiectelor de construcţii, a se vedea 74.20.	45210000 cu excepţia: - 45213316 45220000 45231000 45232000
		45.22	Ridicarea de şarpante şi acoperişuri	Această clasă include: - ridicarea de şarpante; - montarea acoperişurilor; - lucrări de impermeabilizare.	45261000
		45.23	Construcţii de autostrăzi, sosele, aerodromuri şi complexe sportive	Această clasă include: - construcţia de autostrăzi, de drumuri, de sosele, alte căi pentru vehicule şi pietoni; - construcţia de căi ferate; - construcţia de piste de aterizare-decolare; - lucrări de construcţii, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf şi alte instalaţii sportive; - marcarea cu vopsea a suprafeţelor rutiere şi a spaţiilor de parcare. Această clasă nu cuprinde: - terasamentele preliminare, a se vedea 45.11.	45212212 şi DA03 45230000 cu excepţia: - 45231000 - 45232000 - 45234115
		45.24	Lucrări hidrotehnice	Această clasă include - construcţia de: - căi navigabile, porturi, lucrări fluviale, porturi de agrement (marinas), ecluze etc.; - baraje şi diguri; - dragare; - lucrări subacvatice.	45240000
		45.25	Alte lucrări de construcţii care implică lucrări speciale	Această clasă include: - activităţile de construcţii specializate care implică un aspect comun pentru mai multe tipuri de lucrări şi care necesită competenţe sau echipamente specializate; - realizarea de fundaţii, inclusiv instalarea piloţilor; - forarea şi construcţia de puţuri de apă, săparea de puţuri; - montarea elementelor de structură metalică ce nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările; - îndoirea structurilor metalice; - lucrări de zidire cu cărămidă sau piatră; - montarea şi demontarea schelelor şi a platformelor de lucru proprii sau închiriate; - construcţia de coşuri de fum şi de cuptoare industriale. Această clasă nu cuprinde: - închirierea de schele fără montare şi demontare, a se vedea 71.32.	45250000 45262000
	45.3		Lucrări de instalaţii		45300000
		45.31	Lucrări de instalaţii electrice	Această clasă include: instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a următoarelor elemente: - cabluri şi conexiuni electrice; - sisteme de telecomunicaţii; - instalaţii electrice de încălzire; - antene pentru clădiri rezidenţiale; - sisteme de alarmă împotriva incendiilor; - sisteme de alarmă antiefracţie; - ascensoare şi scări rulante; - paratrăsnete etc.	45213316 45310000 cu excepţia: - 45316000
		45.32	Lucrări de izolare	Această clasă include: - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, de izolaţii termice, acustice sau împotriva vibraţiilor. Această clasă nu cuprinde: - lucrări de impermeabilizare, a se vedea 45.22.	45320000
		45.33	Instalaţii	Această clasă include: - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a următoarelor elemente: - instalaţii şi echipamente sanitare; - echipamente pentru distribuţia gazelor; - echipamente şi conducte de încălzire, de ventilare, de refrigerare sau de climatizare; - instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere. Această clasă nu cuprinde: - instalarea sistemelor electrice de încălzire, a se vedea 45.31.	45330000
		45.34	Alte lucrări de instalaţii	Această clasă include: - instalarea sistemelor de iluminat şi de semnalizare pentru şosele, căi ferate, aeroporturi şi porturi; - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a instalaţiilor şi a echipamentelor neclasificate în altă parte.	45234115 45316000 45340000
	45.4		Lucrări de finisare		45400000
		45.41	Tencuire	Această clasă include: - aplicarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a ipsosului şi a stucului pentru structuri sau ornamente interioare şi exterioare, inclusiv a materialelor de făţuire asociate.	45410000
		45.42	Tâmplărie şi dulgherie	Această clasă include: - instalarea de usi, ferestre, tocuri şi rame pentru usi şi ferestre, bucătării echipate, scări, echipamente pentru magazine şi echipamente similare, din lemn sau din alte materiale, care nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările; - amenajări interioare, precum plafoane, lambriuri din lemn, compartimentări mobile etc. Această clasă nu cuprinde: - acoperirea cu parchet sau alte pardoseli din lemn, a se vedea 45.43.	45420000
		45.43	Îmbrăcarea podelelor şi a pereţilor	Această clasă include: - instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcţii, a următoarelor elemente: - dale din ceramică, beton sau piatră pentru pereţi sau podele; - parchete şi alte pardoseli din lemn, mochete şi linoleum; - inclusiv din cauciuc sau plastic; - materiale de placare a podelelor sau a pereţilor din terrazzo, marmură, granit sau ardezie; - tapete.	45430000
		45.44	Vopsitorie şi montare de geamuri	Această clasă include: - vopsirea interioară şi exterioară a clădirilor; - vopsirea structurilor de construcţii civile; - montarea sticlei, a oglinzilor etc. Această clasă nu cuprinde: - instalarea ferestrelor, a se vedea 45.42.	45440000
		45.45	Alte lucrări de finisare	Această clasă include: - instalarea piscinelor private; - curăţirea pereţilor exteriori ai clădirilor cu ajutorul aburilor, prin sablare sau alte metode similare; - celelalte lucrări de finalizare şi finisare a clădirilor neclasificate în altă parte. Această clasă nu cuprinde: - curăţirea pereţilor interiori ai clădirilor şi ai altor construcţii, a se vedea 74.70.	45212212 şi DA04 45450000
	45.5		Închirierea de echipamente de construcţie sau demolare cu operator		45500000
		45.50	Închirierea de echipamente de construcţie sau demolare cu operator	Această clasă nu cuprinde: - închirierea de maşini şi echipamente de construcţie sau demolare fără operator, a se vedea 71.32.	45500000
(¹)Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1).

ANEXA III:LISTA PRODUSELOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CĂTRE AUTORITĂŢILE CONTRACTANTE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII

Capitolul 25:	Sare, sulf, pământuri şi pietre, materiale de tencuire, var şi ciment
Capitolul 26:	Minereuri, zgură şi cenuşă
Capitolul 27:	Combustibili minerali, uleiuri minerale şi produse rezultate din distilarea acestora; substanţe bituminoase, ceară minerală cu excepţia: ex 27.10: carburanţi speciali
Capitolul 28:	Produse chimice anorganice; compusi organici şi anorganici ai metalelor preţioase, ai metalelor de pământuri rare, ai elementelor radioactive şi ai izotopilor cu excepţia: ex 28.09: explozivi ex 28.13: explozivi ex 28.14: gaze lacrimogene ex 28.28: explozivi ex 28.32: explozivi ex 28.39: explozivi ex 28.50: produse toxice ex 28.51: produse toxice ex 28.54: explozivi
Capitolul 29:	Produse chimice organice cu excepţia: ex 29.03: explozivi ex 29.04: explozivi ex 29.07: explozivi ex 29.08: explozivi ex 29.11: explozivi ex 29.12: explozivi ex 29.13: produse toxice ex 29.14: produse toxice ex 29.15: produse toxice ex 29.21: produse toxice ex 29.22: produse toxice ex 29.23: produse toxice ex 29.26: explozivi ex 29.27: produse toxice ex 29.29: explozivi
Capitolul 30:	Produse farmaceutice
Capitolul 31:	Îngrăşăminte
Capitolul 32:	Tanini şi derivate ale acestora; coloranţi, pigmenţi, vopsele şi lacuri, chituri şi alte masticuri; cerneluri
Capitolul 33:	Uleiuri esenţiale şi rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaletă şi preparate cosmetice
Capitolul 34:	Săpunuri, agenţi de suprafaţă organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreţinere, lumânări şi articole similare, paste pentru modelare şi "ceară dentară"
Capitolul 35:	Substanţe albuminoase, cleiuri, enzime
Capitolul 37:	Produse fotografice şi cinematografice
Capitolul 38:	Diverse produse chimice cu excepţia: ex 38.19: produse toxice
Capitolul 39:	Răşini artificiale şi materiale plastice, eteri şi esteri din celuloză şi articole din acestea cu excepţia: ex 39.03: explozivi
Capitolul 40:	Cauciuc natural sau sintetic, factis şi articole din acestea cu excepţia: ex 40.11: pneuri antiglonţ
Capitolul 41:	Piei brute (altele decât pieile cu blană) şi piei finite
Capitolul 42:	Obiecte din piele, articole de curelărie sau de şelărie, articole de voiaj, bagaje de mână şi articole similare, articole din intestine de animale (altele decât cele de la viermii de mătase)
Capitolul 43:	Blănuri şi blănuri artificiale; articole din acestea
Capitolul 44:	Lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn
Capitolul 45:	Plută şi articole din plută
Capitolul 46:	Produse manufacturiere din paie, din alfa sau din alte materiale împletite, coşuri împletite şi împletituri
Capitolul 47:	Materiale pentru fabricarea hârtiei
Capitolul 48:	Hârtie şi carton, articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton
Capitolul 49:	Cărţi, ziare, imagini imprimate şi alte produse ale industriei tipografice, manuscrise, texte dactilografiate şi planuri
Capitolul 65:	Obiecte de acoperit capul şi părţi ale acestora
Capitolul 66:	Umbrele, parasolare, bastoane pentru mers, bice, cravaşe şi părţi ale acestora
Capitolul 67:	Pene şi puf prelucrate şi articole din pene sau din puf, flori artificiale, articole din păr uman
Capitolul 68:	Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică şi materiale similare
Capitolul 69:	Produse ceramice
Capitolul 70:	Sticlă şi articole din sticlă
Capitolul 71:	Perle, pietre preţioase şi semipreţioase, metale preţioase, metale placate cu metale preţioase şi articole din acestea; imitaţii de bijuterii
Capitolul 73:	Fier şi oţel şi articole din acestea
Capitolul 74:	Cupru şi articole din cupru
Capitolul 75:	Nichel şi articole din nichel
Capitolul 76:	Aluminiu şi articole din aluminiu
Capitolul 77:	Magneziu, beriliu şi articole din acestea
Capitolul 78:	Plumb şi articole din plumb
Capitolul 79:	Zinc şi articole din zinc
Capitolul 80:	Staniu şi articole din staniu
Capitolul 81:	Alte metale de bază utilizate în metalurgie şi articole din acestea
Capitolul 82:	Scule, ustensile, cuţitărie, linguri şi furculiţe din metale de bază; părţi ale acestora cu excepţia: ex 82.05: scule ex 82.07: scule, piese
Capitolul 83:	Articole diverse din metale de bază
Capitolul 84:	Cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; părţi ale acestora cu excepţia: ex 84.06: motoare ex 84.08: alte motoare ex 84.45: maşini şi aparate ex 84.53: maşini automate de prelucrare a datelor ex 84.55: piese pentru maşini incluse la poziţia nr. 84.53 ex 84.59: reactoare nucleare
Capitolul 85:	Maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora cu excepţia: ex 85.13: echipamente pentru telecomunicaţii ex 85.15: aparate de transmisie
Capitolul 86:	Locomotive, material rulant şi echipamente pentru căile ferate şi de tramvai şi părţi ale acestora, echipamente de semnalizare a traficului de toate tipurile (care nu sunt acţionate electric) cu excepţia: ex 86.02: locomotive blindate, electrice ex 86.03: alte locomotive blindate ex 86.05: vagoane blindate ex 86.06: vagoane-atelier ex 86.07: vagoane
Capitolul 87:	Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar şi de tramvai şi părţi ale acestora cu excepţia: ex 87.08: tancuri şi alte vehicule blindate ex 87.01: tractoare ex 87.02: vehicule militare ex 87.03: vehicule de depanare ex 87.09: motociclete ex 87.14: remorci
Capitolul 89:	Nave, ambarcaţiuni şi structuri plutitoare cu excepţia: ex 89.01A: nave de război
Capitolul 90:	Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsurare, de verificare, de precizie, medicale şi chirurgicale; părţi ale acestora cu excepţia: ex 90.05: binocluri ex 90.13: diverse instrumente, lasere ex 90.14: telemetre ex 90.28: instrumente electrice şi electronice de măsurare ex 90.11: microscoape ex 90.17: instrumente medicale ex 90.18: aparate de mecanoterapie ex 90.19: aparate de ortopedie ex 90.20: aparate cu raze X
Capitolul 91:	Producţia de ceasuri
Capitolul 92:	Instrumente muzicale, aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetelor, aparate de înregistrare şi de reproducere a imaginilor şi a sunetelor de televiziune, părţi şi accesorii ale acestora
Capitolul 94:	Mobilier şi piese de mobilier, aşternuturi, saltele, somiere, perne şi articole umplute similare cu excepţia: ex 94.01A: scaune pentru aeronave
Capitolul 95:	Articole şi produse pentru tăiat sau modelat
Capitolul 96:	Mături, perii, pămătufuri de praf şi site
Capitolul 98:	Produse diverse

ANEXA IV:CERINŢE PRIVIND INSTRUMENTE ŞI DISPOZITIVE DE RECEPŢIE ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, PRECUM ŞI A PLANURILOR ŞI PROIECTELOR ÎN CAZUL CONCURSURILOR DE PROIECTE

ANEXA V:INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURI

PARTEA A:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind publicarea unui anunţ de intenţie pe un profil de cumpărător

PARTEA B:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de intenţie

I.Informaţii care trebuie incluse în toate cazurile

II.Informaţii suplimentare care trebuie furnizate în cazul în care anunţul este utilizat ca invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare [articolul 48 alineatul (2)]

5.În măsura în care sunt deja cunoscute, condiţiile de participare, inclusiv:

PARTEA C:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de participare

10.Calendarul pentru livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor şi, dacă este posibil, durata contractului:

11.Condiţiile de participare, inclusiv:

PARTEA D:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de atribuire a contractelor

PARTEA E:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind concursurile de proiecte

PARTEA F:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind rezultatele unui concurs

PARTEA G:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile privind modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate

PARTEA H:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de participare privind contractele care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice

PARTEA I:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de intenţie care au ca obiect serviciile sociale şi alte servicii specifice

3.În măsura în care sunt deja cunoscute:

PARTEA J:Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de atribuire a contractului privind contractele care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice

ANEXA VI:INFORMAŢIILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN DOCUMENTELE ACHIZIŢIEI ÎN CAZUL LICITAŢIILOR ELECTRONICE

ANEXA VII:DEFINIŢIA ANUMITOR SPECIFICAŢII TEHNICE

1."specificaţie tehnică" înseamnă:

(a)în cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, ansamblul cerinţelor tehnice cuprinse în special în documentele achiziţiei şi care definesc caracteristicile pe care trebuie să le aibă un material, un produs sau un bun furnizat, astfel încât aceasta să poată fi utilizat în scopul urmărit de autoritatea contractantă; aceste caracteristici includ nivelurile de performanţă ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilităţi) şi evaluarea conformităţii, performanţele, siguranţa sau dimensiunile, inclusiv procedurile pentru asigurarea calităţii, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, instrucţiunile de utilizare, precum şi metodele şi procesele de producţie în toate etapele ciclului de viaţă al lucrărilor; caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare şi calculare a costurilor, condiţiile de testare, de control şi de recepţie a lucrărilor, precum şi tehnicile sau metodele de construcţie şi toate celelalte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este în măsură să le prevadă, conform unor reglementări generale sau specifice, în ceea ce priveşte lucrările finalizate şi materialele sau componentele acestora;

(b)în cazul contractelor de achiziţii publice de produse sau de servicii, o specificaţie menţionată într-un document pentru a defini caracteristicile pe care trebuie să le aibă un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanţă ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilităţi) şi evaluarea conformităţii, performanţele, utilizarea produsului, siguranţa sau dimensiunile acestuia, inclusiv cerinţele aplicabile produsului în ceea ce priveşte denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, instrucţiunile de utilizare, procesele şi metodele de producţie în toate etapele ciclului de viaţă al bunului sau al serviciului, precum şi procedurile de evaluare a conformităţii;

2."standard" înseamnă o specificaţie tehnică adoptată de către un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, care nu este obligatorie şi care este unul dintre următoarele:

3."evaluare tehnică europeană" înseamnă evaluarea documentată a performanţelor unui produs pentru construcţii, în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale acestuia, în conformitate cu respectivul document de evaluare european, astfel cum este definit în articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹);

ANEXA VIII:DETALII PRIVIND PUBLICAREA

1.Publicarea anunţurilor

2.Publicarea informaţiilor complementare sau suplimentare

(b)Profilul de cumpărător poate conţine anunţuri de intenţie, prevăzute la articolul 48 alineatul (1), informaţii privind invitaţiile de participare la proceduri de ofertare în curs, achiziţiile programate, contractele încheiate, procedurile anulate şi orice alte informaţii utile cu caracter general, precum un punct de contact, un număr de telefon şi de fax, o adresă postală şi o adresă de e-mail. Profilul de cumpărător poate, de asemenea, include anunţuri de intenţie utilizate ca mijloc de invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare, care sunt publicate la nivel naţional în conformitate cu articolul 52.

ANEXA IX:CONŢINUTUL INVITAŢIILOR DE DEPUNERE A OFERTELOR, DE PARTICIPARE LA DIALOG SAU DE CONFIRMARE A INTERESULUI PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 54

1.Invitaţiile pentru depunerea ofertelor sau pentru participarea la dialog prevăzute la articolul 54 trebuie să conţină cel puţin:

(e)ponderea relativă a criteriilor de atribuire a contractului sau, după caz, ordinea descrescătoare a importanţei respectivelor criterii, în cazul în care nu sunt menţionate în anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului, în specificaţiile tehnice sau în documentul descriptiv.

2.În cazul în care se face o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare prin intermediul unui anunţ de intenţie, autorităţile contractante invită ulterior toţi candidaţii să îşi confirme interesul, pe baza informaţiilor detaliate referitoare la contractul respectiv, înainte de începerea selectării ofertanţilor sau a participanţilor la negociere.

ANEXA X:LISTA CONVENŢIILOR INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL ŞI AL MEDIULUI MENŢIONATE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (2)

ANEXA XI:REGISTRE (¹)

- în Italia, "Registro della Camera di commercio, industria, agricoltura e artigianato"; şi, de asemenea, "Registro delle commissioni provinciali per l'artigianato" pentru contractele de achiziţii de produse şi de servicii sau, pe lângă registrele deja menţionate, "Consiglio nazionale degli ordini professionali" pentru contractele de servicii; pentru contractele de achiziţii publice de lucrări sau servicii, "Albo nazionale dei gestori ambientali", pe lângă registrele deja menţionate;

ANEXA XII:MIJLOACE DE DOVEDIRE A ÎNDEPLINIRII CRITERIILOR DE SELECŢIE

Partea I:Situaţia economică şi financiară

Partea II:Capacitatea tehnică

(a)următoarele liste:

(e)în cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe sau, în mod excepţional, acestea sunt destinate unui scop special, un control efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial competent din ţara în care este stabilit furnizorul sau prestatorul de servicii, sub rezerva acordului respectivului organism; controlul vizează capacităţile de producţie ale furnizorului sau capacitatea tehnică a prestatorului de servicii şi, dacă este necesar, resursele de studiu şi de cercetare de care acesta dispune şi măsurile de control al calităţii pe care acesta urmează să le aplice;

ANEXA XIV:SERVICII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 74

Cod CPV	Descriere
75200000-8; 75231200-6; 75231240-8; 79611000-0; 79622000-0 [Servicii de furnizare personal menajer]; 79624000-4 [Servicii de asigurare de personal de asistenţă medicală] and 79625000-1 [Servicii de asigurare de personal medical] de la 85000000-9 la 85323000-9; 98133100-5, 98133000-4; 98200000-5; 98500000-8 [Case particulare cu personal angajat] şi 98513000-2 - 98514000-9 [Servicii de forţă de muncă pentru particulari, Servicii de personal de agenţii pentru particulari, Servicii de personal de birou pentru particulari, Servicii de personal angajat temporar pentru particulari, Servicii de asistenţă la domiciliu şi Servicii domestice]	Servicii de sănătate, servicii sociale şi servicii conexe
85321000-5 şi 85322000-2, 75000000-6 [Servicii de administraţie publică, de apărare şi de asigurări sociale], 75121000-0, 75122000-7, 75124000-1; de la 79995000-5 la 79995200-7; de la 80000000-4 Servicii de învăţământ şi formare profesională la 80660000-8; de la 92000000-1 la 92700000-8 79950000-8 [Servicii de organizare de expoziţii, de târguri şi de congrese], 79951000-5 [Servicii de organizare de seminarii], 79952000-2 [Servicii pentru evenimente], 79952100-3 [Servicii de organizare de evenimente culturale], 79953000-9 [Servicii de organizare de festivaluri], 79954000-6 [Servicii de organizare de petreceri], 79955000-3 [Servicii de organizare de prezentări de modă], 79956000-0 [Servicii de organizare de târguri şi expoziţii]	Servicii sociale administrative, servicii de învăţământ, servicii de sănătate şi servicii culturale
75300000-9	Servicii de asigurări sociale obligatorii (¹)
75310000-2, 75311000-9, 75312000-6, 75313000-3, 75313100-4, 75314000-0, 75320000-5, 75330000-8, 75340000-1	Servicii de indemnizaţii
98000000-3; 98120000-0; 98132000-7; 98133110-8 şi 98130000-3	Alte servicii comunitare, sociale şi personale, inclusiv servicii prestate de organizaţii sindicale, de organizaţii politice, de asociaţii de tineri şi servicii diverse prestate de organizaţii asociative
98131000-0	Servicii religioase
de la 55100000-1 la 55410000-7; de la 55521000-8 la 55521200-0 [55521000-8 Servicii de catering la domiciliu, 55521100-9 Servicii de livrare a mâncării la domiciliu, 55521200-0 Servicii de livrare a mâncării] 55520000-1 Servicii de catering, 55522000-5 Servicii de catering pentru societăţi de transport, 55523000-2 Servicii de catering pentru alte societăţi sau instituţii, 55524000-9 Servicii de catering pentru scoli 55510000-8 Servicii de cantină, 55511000-5 Servicii de cantină şi alte servicii de cafenea cu clientelă restrânsă, 55512000-2 Servicii de gestionare a cantinelor, 55523100-3 Servicii de restaurant pentru scoli	Servicii hoteliere şi restaurante
de la 79100000-5 la 79140000-7; 75231100-5;	Servicii juridice, în măsura în care nu sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (d)
de la 75100000-7 la 75120000-3; 75123000-4; 75125000-8 până la 75131000-3	Alte servicii administrative şi servicii guvernamentale
de la 75200000-8 la 75231000-4;	Prestări de servicii pentru comunitate
75231210-9 până la 75231230-5; 75240000-0 până la 75252000-7; 794300000-7; 98113100-9	Servicii legate de închisori, de securitate publică şi de salvare, în măsura în care nu sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (h)
de la 79700000-1 la 79721000-4 [Servicii de investigaţie şi de siguranţă, Servicii de siguranţă, Servicii de monitorizare a sistemelor de alarmă, Servicii de pază, Servicii de supraveghere, Servicii de localizare, Servicii de localizare a transfugilor, Servicii de patrulare, Servicii de eliberare de ecusoane de identificare, Servicii de anchetare şi Servicii de agenţii de detectivi] 79722000-1 [Servicii de grafologie], 79723000-8 [Servicii de analiză a deşeurilor]	Servicii de investigaţie şi de siguranţă
98900000-2 [Servicii prestate de organizaţii şi de organisme extrateritoriale] şi 98910000-5 [Servicii specifice organizaţiilor şi organismelor internaţionale]	Servicii internaţionale
64000000-6 [Servicii poştale şi de telecomunicaţii], 64100000-7 [Servicii poştale şi de curierat], 64110000-0 [Servicii poştale], 64111000-7 [Servicii poştale de distribuire a ziarelor şi a periodicelor], 64112000-4 [Servicii poştale de distribuire a corespondenţei], 64113000-1 [Servicii poştale de distribuire a coletelor], 64114000-8 [Servicii de ghişee de oficii poştale], 64115000-5 [Închiriere de cutii poştale], 64116000-2 [Servicii post-restant], 64122000-7 [Servicii de curierat şi de mesagerie internă în birouri]	Servicii poştale
50116510-9 [Servicii de reşapare de pneuri], 71550000-8 [Servicii de feronerie]	Servicii diverse
(¹)Aceste servicii nu intră sub incidenţa prezentei directive în cazul în care sunt organizate sub formă de servicii fără caracter economic de interes general. Statele membre au libertatea de a organiza prestarea de servicii sociale obligatorii sau a altor servicii sub formă de servicii de interes general sau sub formă de servicii fără caracter economic de interes general.

ANEXA XV:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Prezenta directivă	Directiva 2004/18/CE
Articolul 1 alineatele (1), (2), (4), (5) şi (6)	-
Articolul 1 alineatul (3)	Articolul 10
Articolul 2 alineatul (1) punctul 1	Articolul 1 alineatul (9) primul paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 2	Articolul 7 litera (a)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 3	-
Articolul 2 alineatul (1) punctul 4 litera (a)	Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 4 litera (b)	Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 6 litera (c)	Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (c)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 5	Articolul 1 alineatul (2) litera (a)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 6	Articolul 1 alineatul (2) litera (b) prima teză
Articolul 2 alineatul (1) punctul 7	Articolul 1 alineatul (2) litera (b) a doua teză
Articolul 2 alineatul (1) punctul 8	Articolul 1 alineatul (2) litera (c)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 9	Articolul 1 alineatul (2) litera (d)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 10	Articolul 1 alineatul (8) al doilea paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 11	Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 12	Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf
Articolul 2 alineatul (1) punctul 13	Articolul 23 alineatul (1)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 14	Articolul 1 alineatul (10)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 15	-
Articolul 2 alineatul (1) punctul 16	Articolul 1 alineatul (10)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 17	-
Articolul 2 alineatul (1) punctul 18	Articolul 1 alineatul (12)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 19	Articolul 1 alineatul (13)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 20	-
Articolul 2 alineatul (1) punctul 21	Articolul 1 alineatul (11) litera (e)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 22	-
Articolul 2 alineatul (1) punctul 23	-
Articolul 2 alineatul (1) punctul 24	-
Articolul 2 alineatul (2)	-
Articolul 3 alineatul (1)	-
Articolul 3 alineatul (2) primul paragraf	-
Articolul 3 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 22; articolul 1 alineatul (2) litera (d)
Articolul 3 alineatul (3)	-
Articolul 3 alineatul (4)	-
Articolul 3 alineatul (5)	-
Articolul 3 alineatul (6)	-
Articolul 4	Articolele 7 şi 67
Articolul 5 alineatul (1)	Articolul 9 alineatul (1)
Articolul 5 alineatul (2)	-
Articolul 5 alineatul (3)	Articolul 9 alineatul (3) şi articolul 9 alineatul (7) al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (4)	Articolul 9 alineatul (2)
Articolul 5 alineatul (5)	Articolul 9 alineatul (9)
Articolul 5 alineatul (6)	-
Articolul 5 alineatul (7)	Articolul 9 alineatul (4)
Articolul 5 alineatul (8)	Articolul 9 alineatul (5) litera (a) primul şi al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (9)	Articolul 9 alineatul (5) litera (b) primul şi al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (10)	Articolul 9 alineatul (5) litera (a) al treilea paragraf Articolul 9 alineatul (5) litera (b) al treilea paragraf
Articolul 5 alineatul (11)	Articolul 9 alineatul (7)
Articolul 5 alineatul (12)	Articolul 9 alineatul (6)
Articolul 5 alineatul (13)	Articolul 9 alineatul (8) litera (a)
Articolul 5 alineatul (14)	Articolul 9 alineatul (8) litera (b)
Articolul 6 alineatele (1)-(6)	Articolul 78 şi articolul 79 alineatul (2) litera (a)
Articolul 6 alineatul (7)	Articolul 79 alineatul (2) litera (d)
Articolul 7	Articolul 12, articolul 68 litera (a)
Articolul 8 primul paragraf	Articolul 13, articolul 68 litera (b)
Articolul 8 al doilea paragraf	Articolul 1 alineatul (15)
Articolul 9	Articolul 15, articolul 68 litera (b)
Articolul 10 litera (a)	Articolul 16 litera (a)
Articolul 10 litera (b)	Articolul 16 litera (b)
Articolul 10 litera (c)	Articolul 16 litera (c)
Articolul 10 litera (d)	-
Articolul 10 litera (e)	Articolul 16 litera (d)
Articolul 10 litera (f)	-
Articolul 10 litera (g)	Articolul 16 litera (e)
Articolul 10 litera (h)	-
Articolul 10 litera (i)	-
Articolul 10 litera (j)	-
Articolul 11	Articolul 18
Articolul 12	-
Articolul 13 primul paragraf	Articolul 8 primul paragraf
Articolul 13 al doilea paragraf	Articolul 8 al doilea paragraf
Articolul 14	Articolul 16 litera (f)
Articolul 15, alineatele (1) şi (2)	Articolul 10, articolul 14, articolul 68 litera (b)
Articolul 15 alineatul (3)	Articolul 14, articolul 68 litera (b)
Articolul 16	-
Articolul 17 alineatul (1)	Articolul 10 al doilea paragraf, articolul 12 din Directiva 2009/81/CE
Articolul 17 alineatul (2)	-
Articolul 18 alineatul (1)	Articolul 2
Articolul 18 alineatul (2)	-
Articolul 19 alineatul (1)	Articolul 4 alineatul (1)
Articolul 19 alineatele (2) şi (3)	Articolul 4 alineatul (2)
Articolul 20 alineatul (1)	Articolul 19
Articolul 20 alineatul (2)	-
Articolul 21 alineatul (1)	Articolul 6
Articolul 21 alineatul (2)	-
Articolul 22 alineatul (1)	Articolul 42 alineatele (1), (2) şi (4) şi articolul 71 alineatul (1)
Articolul 22 alineatul (2)	-
Articolul 22 alineatul (3)	Articolul 42 alineatul (3) şi articolul 71 alineatul (2)
Articolul 22 alineatul (4)	-
Articolul 22 alineatul (5)	-
Articolul 22 alineatul (6)	Articolul 42 alineatele (5) şi (6) şi articolul 71 alineatul (3)
Articolul 22 alineatul (7) primul paragraf	Articolul 79 alineatul (2) litera (g)
Articolul 22 alineatul (7) al doilea şi al treilea paragraf	-
Articolul 23 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (14) primul paragraf
Articolul 23 alineatul (2)	Articolul 79 alineatul (2) literele (e) şi (f)
Articolul 24	-
Articolul 25	Articolul 5
Articolul 26 alineatul (1)	Articolul 28 primul paragraf
Articolul 26 alineatul (2)	Articolul 28 al doilea paragraf
Articolul 26 alineatul (3)	-
Articolul 26 alineatul (4)	Articolul 28 al doilea paragraf, articolul 30 alineatul (1)
Articolul 26 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 35 alineatul (2)
Articolul 26 alineatul (5) al doilea paragraf	-
Articolul 26 alineatul (6)	Articolul 28 al doilea paragraf
Articolul 27 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 1 alineatul (11) litera (a)
Articolul 27 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf	Articolul 38 alineatul (2)
Articolul 27 alineatul (2)	Articolul 38 alineatul (4)
Articolul 27 alineatul (3)	-
Articolul 27 alineatul (4)	-
Articolul 28 alineatul (1)	Articolul 38 alineatul (3) litera (a), articolul 1 alineatul (11) litera (b)
Articolul 28 alineatul (2)	Articolul 1 alineatul (11) litera (b), articolul 38 alineatul (3) litera (b), articolul 44 alineatul (3) prima teză
Articolul 28 alineatul (3)	Articolul 38 alineatul (4)
Articolul 28 alineatul (4)	-
Articolul 28 alineatul (5)	-
Articolul 28 alineatul (6)	Articolul 38 alineatul (8)
Articolul 29 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 1 alineatul (11) litera (d)
Articolul 29 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf	-
Articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf	Articolul 38 alineatul (3) literele (a) şi (b)
Articolul 29 alineatul (2)	Articolul 1 alineatul (11) litera (d), articolul 44 alineatul (3) prima teză
Articolul 29 alineatul (3)	Articolul 30 alineatul (2)
Articolul 29 alineatul (4)	-
Articolul 29 alineatul (5)	Articolul 30 alineatul (3)
Articolul 29 alineatul (6)	Articolul 30 alineatul (4)
Articolul 29 alineatul (7)	Articolul 30 alineatul (2)
Articolul 30 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (11) litera (c), articolul 38 alineatul (3), articolul 44 alineatul (3) prima teză
Articolul 30 alineatul (2)	Articolul 29 alineatul (2) şi articolul 29 alineatul (7)
Articolul 30 alineatul (3)	Articolul 29 alineatul (3)
Articolul 30 alineatul (4)	Articolul 29 alineatul (4)
Articolul 30 alineatul (5)	Articolul 29 alineatul (5)
Articolul 30 alineatul (6)	Articolul 29 alineatul (6)
Articolul 30 alineatul (7)	Articolul 29 alineatul (7)
Articolul 30 alineatul (8)	Articolul 29 alineatul (8)
Articolul 31	-
Articolul 32 alineatul (1)	Articolul 31 prima teză
Articolul 32 alineatul (2) litera (a)	Articolul 31 punctul 1 litera (a)
Articolul 32 alineatul (2) litera (b)	Articolul 31 punctul 1 litera (b)
Articolul 32 alineatul (2) litera (c)	Articolul 31 punctul 1 litera (c)
Articolul 32 alineatul (3) litera (a)	Articolul 31 punctul 2 litera (a)
Articolul 32 alineatul (3) litera (b)	Articolul 31 punctul 2 litera (b)
Articolul 32 alineatul (3) litera (c)	Articolul 31 punctul 2 litera (c)
Articolul 32 alineatul (3) litera (d)	Articolul 31 punctul 2 litera (d)
Articolul 32 alineatul (4)	Articolul 31 punctul 3
Articolul 32 alineatul (5)	Articolul 31 punctul 4 litera (b)
Articolul 33 alineatul (1)	Articolul 32 alineatul (1), articolul 1 alineatul (5) şi articolul 32 alineatul (2) primul şi al patrulea paragraf
Articolul 33 alineatul (2)	Articolul 32 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 33 alineatul (3)	Articolul 32 alineatul (3)
Articolul 33 alineatul (4)	Articolul 32 alineatul (4)
Articolul 33 alineatul (5)	Articolul 32 alineatul (4)
Articolul 34 alineatul (1)	Articolul 33 alineatul (1) şi articolul 1 alineatul (6)
Articolul 34 alineatul (2)	Articolul 33 alineatul (2)
Articolul 34 alineatul (3)	Articolul 33 alineatul (2) partea finală
Articolul 34 alineatul (4)	Articolul 33 alineatul (3)
Articolul 34 alineatul (5)	Articolul 33 alineatul (4)
Articolul 34 alineatul (6)	Articolul 33 alineatul (6)
Articolul 34 alineatul (7)	-
Articolul 34 alineatul (8)	-
Articolul 34 alineatul (9)	Articolul 33 alineatul (7) al treilea paragraf
Articolul 35 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 54 alineatul (1)
Articolul 35 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf	Articolul 1 alineatul (7)
Articolul 35 alineatul (2)	Articolul 54 alineatul (2) primul şi al doilea paragraf
Articolul 35 alineatul (3)	Articolul 54 alineatul (2) al treilea paragraf
Articolul 35 alineatul (4)	Articolul 54 alineatul (3)
Articolul 35 alineatul (5)	Articolul 54 alineatul (4)
Articolul 35 alineatul (6)	Articolul 54 alineatul (5)
Articolul 35 alineatul (7)	Articolul 54 alineatul (6)
Articolul 35 alineatul (8)	Articolul 54 alineatul (7)
Articolul 35 alineatul (9)	Articolul 54 alineatul (8) primul paragraf
Articolul 36	-
Articolul 37 alineatul (1)	Articolul 11 alineatul (1)
Articolul 37 alineatul (2)	Articolul 11 alineatul (2)
Articolul 37 alineatul (3)	-
Articolul 37 alineatul (4)	Articolul 11 alineatul (2)
Articolul 38	-
Articolul 39	-
Articolul 40	Considerentul 8
Articolul 41	-
Articolul 42 alineatul (1)	Articolul 23 alineatul (1)
Articolul 42 alineatul (2)	Articolul 23 alineatul (2)
Articolul 42 alineatul (3)	Articolul 23 alineatul (3)
Articolul 42 alineatul (4)	Articolul 23 alineatul (8)
Articolul 42 alineatul (5)	Articolul 23 alineatul (4) primul paragraf
Articolul 42 alineatul (6)	Articolul 23 alineatul (5) primul şi al doilea paragraf
Articolul 43 alineatul (1)	Articolul 23 alineatul (6)
Articolul 43 alineatul (2)	Articolul 23 alineatul (6) prima liniuţă
Articolul 44 alineatul (1)	Articolul 23 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 23 alineatul (5) al doilea şi al treilea paragraf, articolul 23 alineatul (6) al doilea paragraf şi articolul 23 alineatul (7)
Articolul 44 alineatul (2)	Articolul 23 alineatul (4) primul paragraf, articolul 23 alineatul (5) primul paragraf şi articolul 23 alineatul (6) primul paragraf
Articolul 44 alineatul (3)	-
Articolul 45 alineatul (1)	Articolul 24 alineatele (1) şi (2)
Articolul 45 alineatul (2)	Articolul 24 alineatul (3)
Articolul 45 alineatul (3)	Articolul 24 alineatul (4)
Articolul 46	-
Articolul 47 alineatul (1)	Articolul 38 alineatul (1)
Articolul 47 alineatul (2)	Articolul 38 alineatul (7)
Articolul 47 alineatul (3)	Articolul 38 alineatul (7)
Articolul 48 alineatul (1)	Articolul 35 alineatul (1) şi articolul 36 alineatul (1)
Articolul 48 alineatul (2)	-
Articolul 49	Articolul 35 alineatul (2) şi articolul 36 alineatul (1)
Articolul 50 alineatele (1)-(3)	Articolul 35 alineatul (4) de la primul la al treilea paragraf, articolul 36 alineatul (1)
Articolul 50 alineatul (4)	Articolul 35 alineatul (4) al cincilea paragraf
Articolul 51 alineatul (1)	Articolul 36 alineatul (1) şi articolul 79 alineatul (1) litera (a)
Articolul 51 alineatul (2)	Articolul 36 alineatul (2)
Articolul 51 alineatul (2)	Articolul 36 alineatul (3) şi alineatul (4) al doilea paragraf
Articolul 51 alineatul (3)	Articolul 36 alineatul (4) primul paragraf
Articolul 51 alineatul (4)	-
Articolul 51 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 36 alineatul (7)
Articolul 51 alineatul (5) al doilea paragraf	Articolul 36 alineatul (8)
Articolul 51 alineatul (6)	Articolul 37
Articolul 52 alineatul (1)	Articolul 36 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 52 alineatele (2) şi (3)	Articolul 36 alineatul (5) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 53 alineatul (1)	Articolul 38 alineatul (6)
Articolul 53 alineatul (2)	Articolul 39 alineatul (2)
Articolul 54 alineatul (1)	Articolul 40 alineatul (1)
Articolul 54 alineatul (2)	Articolul 40 alineatul (2)
Articolul 55 alineatul (1)	Articolul 41 alineatul (1)
Articolul 55 alineatul (2)	Articolul 41 alineatul (2)
Articolul 55 alineatul (3)	Articolul 41 alineatul (3)
Articolul 56 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 44 alineatul (1)
Articolul 56 alineatul (1) al doilea paragraf	-
Articolul 56 alineatul (2)	-
Articolul 56 alineatul (3)	-
Articolul 56 alineatul (4)	-
Articolul 57 alineatul (1)	Articolul 45 alineatul (1)
Articolul 57 alineatul (2)	Articolul 45 alineatul (2) literele (e) şi (f)
Articolul 57 alineatul (3)	Articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 57 alineatul (4)	Articolul 45 alineatul (2)
Articolul 57 alineatul (5)	-
Articolul 57 alineatul (6)	-
Articolul 57 alineatul (7)	Articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf şi articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 58 alineatul (1)	Articolul 44 alineatul (1) şi articolul 44 alineatul (2) primul şi al doilea paragraf
Articolul 58 alineatul (2)	Articolul 46
Articolul 58 alineatul (3)	Articolul 47
Articolul 58 alineatul (4)	Articolul 48
Articolul 58 alineatul (5)	Articolul 44 alineatul (2)
Articolul 59	-
Articolul 60 alineatul (1)	Articolul 47 alineatele (4) şi (5), articolul 48 alineatul (6)
Articolul 60 alineatul (2)	Articolul 45 alineatul (3)
Articolul 60 alineatele (3) şi (4)	Articolul 47 alineatele (1)-(5), articolul 48 alineatul (2)
Articolul 60 alineatul (5)	-
Articolul 61	-
Articolul 62 alineatul (1)	Articolul 49
Articolul 62 alineatul (2)	Articolul 50
Articolul 62 alineatul (3)	-
Articolul 63 alineatul (1)	Articolul 47 alineatele (2) şi (3) şi articolul 48 alineatele (3) şi (4)
Articolul 63 alineatul (2)	-
Articolul 64 alineatul (1)	Articolul 52 alineatul (1) şi articolul 52 alineatul (7)
Articolul 64 alineatul (2) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 64 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 52 alineatul (1) al treilea paragraf
Articolul 64 alineatul (3)	Articolul 52 alineatul (2)
Articolul 64 alineatul (4)	Articolul 52 alineatul (3)
Articolul 64 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (4) primul paragraf
Articolul 64 alineatul (5) al doilea paragraf	Articolul 52 alineatul (4) al doilea paragraf
Articolul 64 alineatul (6) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 64 alineatul (6) al doilea paragraf	Articolul 52 alineatul (6)
Articolul 64 alineatul (7)	Articolul 52 alineatul (5) al doilea paragraf
Articolul 64 alineatul (8)	-
Articolul 65	Articolul 44 alineatul (3)
Articolul 66	Articolul 44 alineatul (4)
Articolul 67 alineatul (1)	Articolul 53 alineatul (1)
Articolul 67 alineatul (2)	Articolul 53 alineatul (1)
Articolul 67 alineatul (3)	-
Articolul 67 alineatul (4)	Considerentul 1 şi considerentul 46 al treilea paragraf
Articolul 67 alineatul (5)	Articolul 53 alineatul (2)
Articolul 68	-
Articolul 69 alineatul (1)	Articolul 55 alineatul (1)
Articolul 69 alineatul (2) litera (a)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 69 alineatul (2) litera (b)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 69 alineatul (2) litera (c)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (c)
Articolul 69 alineatul (2) litera (d)	Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d)
Articolul 69 alineatul (2) litera (e)	-
Articolul 69 alineatul (2) litera (f)	Articolul alineatul (1) al doilea paragraf 55 litera (e)
Articolul 69 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 55 alineatul (2)
Articolul 69 alineatul (3) al doilea paragraf	-
Articolul 69 alineatul (4)	Articolul 55 alineatul (3)
Articolul 69 alineatul (5)	-
Articolul 70	Articolul 26
Articolul 71 alineatul (1)	-
Articolul 71 alineatul (2)	Articolul 25 primul paragraf
Articolul 71 alineatul (3)	-
Articolul 71 alineatul (4)	Articolul 25 al doilea paragraf
Articolul 71 alineatele (5)-(8)	-
Articolul 72	-
Articolul 73	-
Articolul 74	-
Articolul 75	-
Articolul 76	-
Articolul 77	-
Articolul 78	Articolul 67 alineatul (2)
Articolul 79 alineatele (1) şi (2)	Articolul 69 alineatele (1) şi (2)
Articolul 79 alineatul (3)	Articolul 70 alineatul (1) şi articolul 79 alineatul (1) litera (a)
Articolul 80 alineatul (1)	-
Articolul 80 alineatul (2)	Articolul 66 alineatul (82)
Articolul 80 alineatul (3)	Articolul 72
Articolul 81	Articolul 73
Articolul 82	Articolul 74
Articolul 83 alineatul (1)	Articolul 81 primul paragraf
Articolul 83 alineatele (2)-(6)	-
Articolul 84	Articolul 43
Articolul 85	-
Articolul 86	-
Articolul 87	Articolul 77 alineatele (3) şi (4)
Articolul 88	Articolul 77 alineatul (5)
Articolul 89 alineatele (1) şi (2)	Articolul 77 alineatele (1) şi (2)
Articolul 89 alineatul (3)	-
Articolul 90 alineatul (1)	Articolul 80 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 90 alineatele (2)-(5)	-
Articolul 90 alineatul (6)	Articolul 80 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 91	Articolul 82
Articolul 92	-
Articolul 93	Articolul 83
Articolul 94	Articolul 84
Anexa I	Anexa IV
Anexa II	Anexa I
Anexa III	Anexa V
-	Anexa III
Anexa IV literele (a)-(f)	Anexa X literele (b)-(h)
Anexa IV litera (g)	-
Anexa V - partea A	Anexa VII A
Anexa V - partea B - I	Anexa VII A
Anexa V - partea B - II	-
Anexa V - partea C	Anexa VII A
Anexa V - partea D	Anexa VII A
Anexa V - partea E	Anexa VII D
Anexa V - partea F	Anexa VII D
Anexa V - partea G	-
Anexa V - partea H	-
Anexa V - partea I	-
Anexa V - partea J	-
Anexa VI	Articolul 54 alineatul (3) literele (a)-(f)
Anexa VII	Anexa VI
Anexa VIII	Anexa VIII
Anexa IX punctul 1	Articolul 40 alineatul (5)
Anexa IX punctul 2	-
Anexa X	-
Anexa XI	Anexa IX A, B, C
Anexa XII partea I	Articolul 47 alineatul (1)
Anexa XII partea II	Articolul 48 alineatul (2)
Anexa XIII	-
Anexa XIV	Anexa II
Anexa XV	Anexa XII