Capitolul vi - Norme privind evaluarea activelor şi pasivelor, rezervele tehnice, fondurile proprii, cerinţa de capital de solvabilitate, cerinţa de capital minim şi norme privind investiţiile - Directiva 2009/138/CE/25-nov-2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II)

Acte UE

Jurnalul Oficial 335

În vigoare

Versiune de la: 28 Ianuarie 2025

CAPITOLUL VI:Norme privind evaluarea activelor şi pasivelor, rezervele tehnice, fondurile proprii, cerinţa de capital de solvabilitate, cerinţa de capital minim şi norme privind investiţiile

Secţiunea 1:Evaluarea activelor şi pasivelor

Art. 75: Evaluarea activelor şi pasivelor

(1)Statele membre se asigură că, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare îşi evaluează activele şi pasivele după cum urmează:

(3)Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce priveşte evaluarea activelor şi pasivelor, AEAPO elaborează, cu respectarea articolului 301^b, proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

Secţiunea 2:Norme privind rezervele tehnice

Art. 76: Dispoziţii generale

Art. 77: Calcularea rezervelor tehnice

(2)Cea mai bună estimare corespunde mediei fluxurilor de trezorerie viitoare, ponderată cu probabilităţile, ţinând seama de valoarea în timp a banilor (valoarea actualizată estimată a fluxurilor de trezorerie viitoare), pe baza structurii relevante pe termene a ratelor dobânzilor fără risc.

(4)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare procedează la o evaluare separată a celei mai bune estimări şi a marjei de risc.

Cu toate acestea, în cazul în care fluxurile de trezorerie asociate obligaţiilor de asigurare sau de reasigurare pot fi replicate fiabil utilizând instrumente financiare pentru care se poate observa o valoare de piaţă fiabilă, valoarea rezervelor tehnice asociate fluxurilor de trezorerie în cauză se determină pe baza valorii de piaţă a respectivelor instrumente financiare. În acest caz, nu este necesar să se procedeze la calcularea separată a celei mai bune estimări şi a marjei de risc.

(5)Atunci când procedează la o evaluare separată a celei mai bune estimări şi a marjei de risc, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare calculează marja de risc determinând costul mobilizării unei valori a fondurilor proprii eligibile egală cu cerinţa de capital de solvabilitate ajustată în timp necesară pentru a face faţă obligaţiilor de asigurare şi de reasigurare pe toată durata lor de viaţă. Ajustarea cerinţei de capital de solvabilitate constă într-un element exponenţial şi variabil în funcţie de timp.

Art. 77^a: Extrapolarea structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc

(1)La determinarea structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc, menţionată la articolul 77 alineatul (2), se utilizează informaţii derivate din instrumentele financiare relevante şi se asigură concordanţa cu acestea. La determinarea respectivă se ţine cont de instrumente financiare relevante cu scadenţe în cazul cărora pieţele sunt diversificate, lichide şi transparente. În cazul scadenţelor care depăşesc primul punct de netezire, rata relevantă a dobânzilor fără risc se extrapolează în conformitate cu al treilea paragraf. Primul punct de netezire pentru o monedă este cea mai îndepărtată scadenţă pentru care sunt îndeplinite condiţiile următoare:

b)ponderea obligaţiunilor rămase de rambursat cu scadenţa respectivă sau o scadenţă mai îndepărtată din totalul obligaţiunilor rămase de rambursat exprimate în moneda respectivă este suficient de ridicată.

(2)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare pot, sub rezerva aprobării prealabile de către autoritatea lor de supraveghere, să aplice mecanismul de introducere treptată prevăzut la al doilea paragraf.

b)parametrii care determină viteza de convergenţă a ratelor forward către ultima rata forward a extrapolării se reduc liniar la începutul fiecărui an calendaristic, astfel încât parametrii finali ai extrapolării să se aplice de la 1 ianuarie 2032.

Art. 77^b: Prima de echilibrare a structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc

(1)Întreprinderile de asigurare şi reasigurare pot aplica o primă de echilibrare structurii temporale relevante a ratelor dobânzilor fără risc pentru a calcula cea mai bună estimare pentru un portofoliu de obligaţii de asigurare şi reasigurare de viaţă, inclusiv pentru anuităţile care provin din contractele de asigurări sau reasigurări generale, sub rezerva aprobării prealabile de către autorităţile de supraveghere, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)întreprinderea de asigurare sau reasigurare alocă un portofoliu de active alcătuit din obligaţiuni şi alte active cu caracteristici similare în ceea ce priveşte fluxurile de trezorerie pentru a acoperi cea mai bună estimare a portofoliului de obligaţii de asigurare sau reasigurare şi menţine alocarea respectivă pe toată durata ciclului de viaţă al obligaţiilor, cu excepţia scopului de a menţine echivalenţa fluxurilor de trezorerie estimate aferente activelor şi pasivelor în cazul în care fluxurile de trezorerie au suferit modificări substanţiale;

i)obligaţiile de asigurare sau reasigurare asociate unui contract de asigurare sau reasigurare nu sunt împărţite în mai multe părţi la alcătuirea portofoliului de obligaţii de asigurare sau reasigurare în sensul prezentului alineat.

(2)Întreprinderile de asigurare sau reasigurare care aplică prima de echilibrare unui portofoliu de obligaţii de asigurare sau reasigurare nu revin la o abordare care nu include o primă de echilibrare. În cazul în care o întreprindere de asigurare sau reasigurare care aplică prima de echilibrare nu mai este în măsură să respecte condiţiile prevăzute la alineatul (1), aceasta informează imediat autoritatea de supraveghere şi ia măsurile necesare pentru a reinstitui conformitatea cu condiţiile respective. Dacă nu este în măsură să reinstituie conformitatea cu condiţiile respective în termen de două luni de la data nerespectării condiţiilor, întreprinderea încetează să aplice prima de echilibrare tuturor obligaţiilor sale de asigurare sau reasigurare şi nu are dreptul de a aplica prima de echilibrare pentru o perioadă de încă 24 de luni.

Art. 77^c: Calculul primei de echilibrare

(1)Pentru fiecare monedă, prima de echilibrare menţionată la articolul 77^b se calculează în conformitate cu următoarele principii:

a)prima de echilibrare trebuie să fie egală cu diferenţa dintre următoarele elemente:

(2)În sensul alineatului (1) litera (b), marja de credit istorică este:

c)în cazul altor active decât expunerile faţă de administraţiile centrale şi băncile centrale ale statelor membre, egală cu cel puţin 35 % din media pe termen lung a marjei peste rata dobânzilor fără risc a activelor cu aceeaşi durată, calitate a creditului şi încadrate în aceeaşi clasă de active, astfel cum s-a observat pe pieţele financiare.

Art. 77^d: Prima de volatilitate aplicată structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc

(1)Statele membre se asigură că o întreprindere de asigurare sau de reasigurare poate aplica prima de volatilitate structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc, în vederea calculării celei mai bune estimări menţionate la articolul 77 alineatul (2), sub rezerva aprobării prealabile de către autorităţile de supraveghere în cazul în care sunt îndeplinite cel puţin condiţiile următoare:

(1¹)În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare care au aplicat o primă de volatilitate structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc pentru calcularea celei mai bune estimări menţionate la articolul 77 alineatul (2) înainte de 29 ianuarie 2026 pot continua, fără aprobarea prealabilă din partea autorităţii de supraveghere, să aplice o primă de volatilitate cu condiţia să respecte condiţiile pentru aprobare prealabilă în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol începând cu 30 ianuarie 2027.

(1²)Statele membre se asigură că autorităţile de supraveghere au competenţa de a impune unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare să înceteze să aplice o primă de volatilitate structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc pentru calcularea celei mai bune estimări menţionate la articolul 77 alineatul (2) în cazul în care întreprinderea nu mai îndeplineşte condiţiile pentru aprobare prealabilă prevăzute în dreptul intern în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Atunci când o întreprindere restabileşte conformitatea cu condiţiile respective, întreprinderea respectivă poate solicita aprobarea prealabilă din partea autorităţilor de supraveghere pentru a aplica o primă de volatilitate structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc pentru calcularea celei mai bune estimări în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol.

(1³)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare pot, sub rezerva aprobării prealabile de către autoritatea de supraveghere, să aplice o ajustare specifică întreprinderii marjei corectate în funcţie de risc a monedei menţionate la alineatul (3), în cazul în care:

b)informaţiile care sunt inerente activelor relevante ale întreprinderii şi care sunt raportate de întreprindere în conformitate cu articolul 35 alineatele (1)-(4) sunt de o calitate suficientă pentru a permite un calcul corect şi fiabil al ajustării respective.

Ajustarea corespunde celei mai mici valori dintre 105 % şi raportul dintre marja corectată în funcţie de risc calculată pe baza portofoliului de investiţii în instrumente de datorie al întreprinderii şi marja corectată în funcţie de risc calculată pe baza portofoliului de referinţă pentru moneda relevantă. Marja corectată în funcţie de risc pe baza portofoliului de investiţii în instrumente de datorie al întreprinderii se calculează în acelaşi mod ca marja corectată în funcţie de risc pe baza portofoliului de referinţă pentru moneda relevantă, dar utilizând date specifice întreprinderii privind ponderile şi durata medie a subclaselor relevante din cadrul portofoliului de investiţii în instrumente de datorie al întreprinderii pentru moneda relevantă.

(2)Pentru fiecare monedă relevantă, prima de volatilitate aplicată structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc se bazează pe marja dintre rata dobânzii care ar putea fi obţinută dintr-un portofoliu de referinţă de investiţii în instrumente de datorie pentru moneda în cauză şi ratele structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc pentru moneda în cauză.

(3)Cuantumul primei de volatilitate aplicate ratelor dobânzilor fără risc pentru o monedă se calculează după cum urmează:

c)RCScu este marja corectată în funcţie de risc pentru moneda cu.

VAcu se aplică ratelor dobânzilor fără risc relevante din cadrul structurii temporale care nu sunt derivate prin extrapolare în conformitate cu articolul 77a. În cazul în care partea extrapolată a ratelor dobânzilor fără risc relevante ţine cont de informaţiile din instrumentele de datorie, altele decât obligaţiuni, în temeiul articolului 77a alineatul (1), VAcu se aplică, de asemenea, ratelor dobânzilor fără risc derivate din instrumentele financiare respective. Extrapolarea structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc se bazează pe respectivele rate ajustate ale dobânzilor fără risc.

Prin derogare de la primul paragraf, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare care îşi au sediul central într-un stat membru cu o monedă raportată la euro care respectă criteriile detaliate pentru ajustările efectuate în cazul monedelor raportate la euro în scopul facilitării calculului submodulului «risc valutar», astfel cum sunt stabilite în temeiul articolului 111 alineatul (1) litera (p), atunci când calculează prima de volatilitate la ratele dobânzilor fără risc pentru moneda raportată şi prima de volatilitate la ratele dobânzilor fără risc pentru euro, sunt autorizate să calculeze un singur CSSRcu atât pentru moneda lor locală, cât şi pentru euro, luând în considerare în comun activele şi obligaţiile exprimate în euro şi în moneda lor locală.

(4)Fără a aduce atingere alineatului (1c), prima de volatilitate pentru euro se majorează cu o macroprimă de volatilitate. Macroprima de volatilitate se calculează după cum urmează:

co este factorul de ajustare de ţară pentru ţara co.

(4¹)Pentru a calcula marja subiacentă primei de volatilitate, pentru fiecare monedă şi pentru fiecare ţară, marja menţionată la alineatele (2) şi (4) este suma ponderată dintre marja medie de monedă pentru obligaţiunile de stat şi marja medie de monedă pentru obligaţiuni, altele decât obligaţiunile de stat, împrumuturile şi securitizările. În scopul acestui calcul, ponderile sunt raportul dintre valoarea obligaţiunilor de stat incluse în portofoliul de referinţă al activelor pentru moneda sau ţara respectivă şi valoarea tuturor activelor incluse în portofoliul de referinţă respectiv şi, respectiv, raportul dintre valoarea obligaţiunilor, altele decât obligaţiunile de stat, împrumuturile şi securitizările incluse în portofoliul de referinţă al activelor pentru moneda sau ţara respectivă şi valoarea tuturor activelor incluse în portofoliul de referinţă respectiv.

Art. 77^e: Informaţii tehnice emise de Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale

(1)AEAPO stabileşte şi publică, pentru fiecare monedă relevantă, următoarele informaţii tehnice cel puţin o dată pe trimestru:

(2)Pentru a asigura condiţii uniforme de calculare a rezervelor tehnice şi a fondurilor proprii de bază, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care să prevadă, pentru fiecare monedă relevantă, informaţiile tehnice menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol şi primul punct de netezire în temeiul articolului 77a alineatul (1). Pentru respectivele acte de punere în aplicare se pot utiliza informaţiile publicate de EIOPA în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol.

(3)În cazul în care informaţiile tehnice menţionate la alineatul (1) sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu alineatul (2), întreprinderile de asigurare şi reasigurare utilizează aceste informaţii tehnice pentru calculul celei mai bune estimări în conformitate cu articolul 77, al primei de echilibrare în conformitate cu articolul 77^c şi al primei de volatilitate în conformitate cu articolul 77^d.

În ceea ce priveşte monedele pentru care marja corectată în funcţie de risc menţionată la alineatul (1) litera (c) nu este prevăzută în actele de punere în aplicare menţionate la alineatul (2), structurii temporale relevante a ratei dobânzilor fără risc nu i se aplică nicio primă de volatilitate pentru calcularea celei mai bune estimări. În ceea ce priveşte statele membre a căror monedă este euro şi pentru care marja corectată în funcţie de risc menţionată la alineatul (1) litera (c) şi procentajul menţionat la alineatul (1) litera (d) nu sunt prevăzute în actele de punere în aplicare menţionate la alineatul (2), la prima de volatilitate nu se adaugă nicio macroprimă de volatilitate.

(4)În sensul alineatului (2) de la prezentul articol, un prim punct de netezire pentru o monedă, prevăzut într-un act de punere în aplicare, nu se modifică, cu excepţia cazului în care o evaluare a procentajelor obligaţiunilor cu o scadenţă mai îndepărtată sau egală cu o anumită scadenţă din totalul obligaţiunilor exprimate în moneda respectivă indică un prim punct de netezire diferit în temeiul articolului 77a alineatul (1) şi procentajul stabilit în actele delegate menţionate la articolul 86 alineatul (1) litera (b) punctul (iii), pe o perioadă de cel puţin doi ani consecutivi.

Art. 77^f: Analiza măsurilor referitoare la garanţiile pe termen lung şi a măsurilor referitoare la «riscul aferent devalorizării acţiunilor»

(1)Până la 1 ianuarie 2021, AEAPO raportează în fiecare an Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei cu privire la impactul aplicării articolelor 77^a-77^e şi 106, a articolului 138 alineatul (4) şi a articolelor 304, 308^c şi 308^d, incluzând actele delegate sau actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestor articole.

f)în cazul în care întreprinderile de asigurare şi reasigurare aplică măsurile tranzitorii prevăzute la articolele 308^c şi 308^d, dacă acestea respectă sau nu planurile de introducere treptată menţionate la articolul 308^e şi perspectiva reducerii dependenţei lor de aceste măsuri tranzitorii, inclusiv măsurile adoptate sau care sunt preconizate spre adoptare de către întreprinderi şi autorităţile de supraveghere, ţinând seama de cadrul normativ al statului membru în cauză.

(2)AEAPO, după consultarea CERS, dacă este cazul, şi după desfăşurarea unei consultări publice, transmite Comisiei un aviz cu privire la evaluarea aplicării articolelor 77^a-77^e şi 106, a articolului 138 alineatul (4) şi a articolelor 304, 308^c şi 308^d, incluzând actele delegate sau actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestor articole. Evaluarea în cauză este realizată cu privire la disponibilitatea garanţiilor pe termen lung în cazul produselor de asigurare, la atitudinea întreprinderilor de asigurare şi reasigurare în calitate de investitori pe termen lung şi, mai general, la stabilitatea financiară.

(3)Pe baza avizului transmis de AEAPO menţionat la alineatul (2), Comisia transmite un raport Parlamentului European şi Consiliului până la 1 ianuarie 2021 sau mai devreme, dacă este cazul. Raportul se axează, în special, pe efectele asupra:

Art. 78: Alte elemente care trebuie luate în considerare la calcularea rezervelor tehnice

Art. 79: Evaluarea garanţiilor financiare şi a opţiunilor contractuale incluse în contractele de asigurare şi de reasigurare

Art. 81: Sume recuperabile din contracte de reasigurare şi de la vehicule investiţionale

Art. 82: Calitatea datelor şi aplicarea unor aproximări, inclusiv a unor abordări de la caz la caz, pentru calcularea rezervelor tehnice

Art. 83: Comparaţie cu experienţele anterioare

Art. 86: Acte delegate şi standarde tehnice de reglementare şi de punere în aplicare

(1)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 301^a, pentru a stabili:

b)metodologiile, principiile şi tehnicile necesare pentru a se stabili structura temporală relevantă a ratei dobânzilor fără risc care trebuie utilizată la calcularea celei mai bune estimări menţionate la articolul 77 alineatul (2), în special:

i)metodele şi ipotezele pentru calculul primei de volatilitate menţionate la articolul 77d, inclusiv următoarele:

(2)Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce priveşte metodele pentru calculul rezervelor tehnice, AEAPO elaborează, cu respectarea articolului 301^b, proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

b)dacă este cazul, metode şi tehnici simplificate de calcul al rezervelor tehnice, pentru a garanta că metodele actuariale şi statistice menţionate la literele (a) şi (d) sunt proporţionale cu natura, amploarea şi complexitatea riscurilor asumate de întreprinderile de asigurare şi de reasigurare, inclusiv de întreprinderile de asigurare şi de reasigurare captive.

(2¹)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a articolului 77 alineatul (8), EIOPA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza metodologia de stabilire a setului de scenarii care trebuie utilizate pentru evaluarea deterministă prudentă a celei mai bune estimări a obligaţiilor de asigurare de viaţă menţionate la alineatul respectiv. EIOPA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 29 ianuarie 2026.

(3)Pentru a se asigura condiţii consecvente de aplicare a articolului 77^b, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile pentru aprobarea aplicării unei ajustări de echilibrare menţionate la articolul 77^b alineatul (1).

Secţiunea 3:Fonduri proprii

Subsecţiunea 1:Determinarea fondurilor proprii

Art. 89: Fonduri proprii auxiliare

(1)Fondurile proprii auxiliare sunt formate din elemente diferite de fondurile proprii de bază, care pot fi apelate pentru a absorbi pierderile.

Art. 90: Aprobarea fondurilor proprii auxiliare de către autorităţile de supraveghere

(4)Aprobarea autorităţilor de supraveghere se bazează, pentru fiecare element al fondurilor proprii auxiliare, pe evaluarea următoarelor elemente:

Art. 92: Acte delegate şi standarde tehnice de reglementare şi de punere în aplicare

(1¹)Comisia completează prezenta directivă prin adoptarea de acte delegate, în conformitate cu articolul 301a, prin care precizează tratamentul rezervat participaţiilor, în înţelesul articolului 212 alineatul (2) al treilea paragraf, în instituţii financiare şi de credit, în scopul determinării fondurilor proprii, inclusiv a metodelor de deducere din fondurile proprii de bază ale unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare a participaţiilor semnificative în instituţii de credit şi financiare.

În pofida deducerilor participaţiilor din fondurile proprii eligibile pentru a acoperi cerinţa de capital de solvabilitate, astfel cum se specifică în actul delegat adoptat în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat, în scopul determinării fondurilor proprii de bază menţionate la articolul 88, autorităţile de supraveghere pot permite unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare să nu deducă valoarea participaţiei sale într-o instituţie de credit sau financiară, numai dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

a)întreprinderea de asigurare sau de reasigurare se află în una dintre următoarele situaţii:

(2)Participaţiile deţinute în instituţii financiare şi de credit, astfel cum sunt menţionate la alineatul (1a), cuprind următoarele elemente:

b)instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, menţionate la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2, menţionate la articolul 63 din regulamentul respectiv, precum şi instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 în înţelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*12), pe care întreprinderile de asigurare şi de reasigurare le deţin în privinţa entităţilor menţionate la litera (a) de la prezentul alineat în capitalul cărora deţin o participaţie.

(3)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a articolului 90, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile pentru aprobarea de către autorităţile de supraveghere a utilizării fondurilor proprii auxiliare.

Subsecţiunea 2:Clasificarea fondurilor proprii

Art. 93: Caracteristici şi particularităţi utilizate pentru clasificarea fondurilor proprii pe ranguri

(1)Elementele fondurilor proprii se clasifică pe trei ranguri. Clasificarea acestor elemente depinde de apartenenţa lor la fondurile proprii de bază sau la fondurile proprii auxiliare şi de măsura în care au următoarele caracteristici:

(2)La evaluarea măsurii în care elementele fondurilor proprii prezintă, în prezent şi în viitor, caracteristicile prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b), se acordă atenţia cuvenită duratei de viaţă a elementului şi în special existenţei unei scadenţe a elementului. În cazul în care un element al fondurilor proprii are scadenţă, este luată în considerare durata relativă de viaţă a elementului, comparativ cu durata obligaţiilor de asigurare şi de reasigurare (durată de viaţă suficientă).

Art. 94: Criterii principale de clasificare pe ranguri

(2)Elementele fondurilor proprii de bază se clasifică de rangul 2 în cazul în care prezintă în mare măsură caracteristicile prevăzute la articolul 93 alineatul (1) litera (b), ţinând seama de particularităţile prevăzute la articolul 93 alineatul (2).

Art. 95: Clasificarea fondurilor proprii pe ranguri

Art. 96: Clasificarea elementelor fondurilor proprii specifice asigurărilor

În conformitate cu articolul 94 alineatul (2) al doilea paragraf, orice creanţe viitoare pe care asociaţiile mutuale sau de tip mutual cu contribuţii variabile le pot avea faţă de membrii lor prin solicitarea unor contribuţii suplimentare în decursul următoarelor 12 luni şi care nu intră sub incidenţa primului paragraf punctul 3 se clasifică de rangul 2 dacă prezintă în mare măsură caracteristicile prevăzute la articolul 93 alineatul (1) literele (a) şi (b), ţinând seama de particularităţile prevăzute la articolul 93 alineatul (2).

Art. 97: Acte delegate şi standarde tehnice de reglementare

(2)Pentru a asigura armonizarea consecventă în ceea ce priveşte clasificarea fondurilor proprii, AEAPO elaborează, cu respectarea articolului 301^b, proiecte de standarde tehnice de reglementare prin care precizează metodele pe care autorităţile de supraveghere trebuie să le folosească atunci când aprobă evaluarea şi clasificarea elementelor fondurilor proprii care nu apar pe lista menţionată la alineatul (1).

Subsecţiunea 3:Eligibilitatea fondurilor proprii

Art. 98: Eligibilitate şi limite aplicabile rangurilor 1, 2 şi 3

(1)În ceea ce priveşte respectarea cerinţei de capital de solvabilitate, valorile eligibile de rangurile 2 şi 3 sunt supuse unor limite cantitative. Limitele în cauză sunt stabilite astfel încât să fie îndeplinite cel puţin următoarele condiţii:

Secţiunea 4:Cerinţa de capital de solvabilitate

Subsecţiunea 1:Dispoziţii generale privind cerinţa de capital de solvabilitate, calculată pe baza formulei standard sau a unui model intern

Art. 101: Calcularea cerinţei de capital de solvabilitate

(3)Cerinţa de capital de solvabilitate se calibrează astfel încât să se garanteze luarea în calcul a tuturor riscurilor cuantificabile la care este expusă o întreprindere de asigurare sau de reasigurare. Aceasta acoperă activităţile existente, precum şi orice noi elemente de portofoliu preconizate a fi subscrise în următoarele 12 luni. În ceea ce priveşte activităţile existente, aceasta acoperă doar pierderile neprevăzute.

Art. 102: Frecvenţa calculelor

(1)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare calculează cerinţa de capital de solvabilitate cel puţin o dată pe an şi comunică autorităţilor de supraveghere rezultatul acestor calcule.

Subsecţiunea 2:Cerinţa de capital de solvabilitate: formula standard

Art. 104: Structura cerinţei de capital de solvabilitate de bază

(7)Sub rezerva acordului autorităţilor de supraveghere, atunci când calculează modulele "risc de subscriere pentru asigurarea de viaţă", "risc de subscriere pentru asigurarea generală" şi "risc de subscriere pentru asigurarea de sănătate", întreprinderile de asigurare şi de reasigurare pot înlocui, în structura formulei standard, un subset de parametri cu parametri specifici întreprinderii respective.

Art. 105: Calcularea cerinţei de capital de solvabilitate de bază

(2)Modulul "risc de subscriere pentru asigurarea generală" reflectă riscul care decurge din obligaţii de asigurare generală, ţinând seama de evenimentele asigurate şi de procedurile aplicate în desfăşurarea acestei activităţi.

(3)Modulul "risc de subscriere pentru asigurarea de viaţă" reflectă riscul care decurge din obligaţii de asigurare de viaţă, ţinând seama de evenimentele asigurate şi de procedurile aplicate în desfăşurarea acestei activităţi.

(4)Modulul "risc de subscriere pentru asigurarea de sănătate" reflectă riscul care decurge din subscrierea de obligaţii de asigurare de sănătate, indiferent dacă se realizează sau nu pe baze tehnice similare cu cele ale asigurării de viaţă, ţinând seama de evenimentele asigurate şi de procedurile aplicate în desfăşurarea acestei activităţi.

(5)Modulul "risc de piaţă" reflectă riscul care decurge din nivelul de volatilitate a preţurilor pe piaţă ale instrumentelor financiare care influenţează valoarea activelor şi pasivelor întreprinderii. Modulul reflectă în mod adecvat neconcordanţa structurală dintre active şi pasive, în special în ceea ce priveşte durata de viaţă a acestora.

(6)Modulul "risc de contrapartidă" reflectă pierderile posibile ca urmare a insolvabilitate neprevăzute sau a deteriorării bonităţii contrapartidelor şi debitorilor întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare în următoarele 12 luni. Modulul "risc de contrapartidă" acoperă contractele de diminuare a riscurilor, cum ar fi contractele de reasigurare, securitizările şi instrumentele derivate, creanţele de la intermediari, precum şi orice alte expuneri neacoperite de submodulul "risc de dispersie". Acesta ţine cont în mod adecvat de garanţii colaterale şi de altă natură deţinute de şi în numele întreprinderii de asigurare sau de reasigurare şi de riscurile asociate acestora.

Art. 105^a: Investiţii pe termen lung în acţiuni

(1)Prin derogare de la articolul 101 alineatul (3) şi ca parte a submodulului «risc aferent devalorizării acţiunilor» menţionat la articolul 105 alineatul (5) al doilea paragraf litera (b), statele membre permit întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare care îndeplinesc condiţiile prevăzute la al doilea paragraf de la prezentul alineat să aplice unui anumit subset de investiţii în acţiuni deţinute cu o perspectivă pe termen lung o cerinţă de capital în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol.

b)pentru fiecare portofoliu de acţiuni pe termen lung se instituie o politică de management al investiţiilor pe termen lung care reflectă angajamentul întreprinderii de a deţine expunerea globală la acţiuni în subsetul de investiţii în acţiuni pentru o perioadă care depăşeşte în medie cinci ani. Organul administrativ, de conducere sau de control al întreprinderii aprobă explicit politicile de management al investiţiilor, iar politicile respective sunt revizuite frecvent în raport cu managementul efectiv al portofoliilor şi sunt raportate în autoevaluarea riscurilor şi a solvabilităţii întreprinderii menţionată la articolul 45;

(3)Întreprinderile de asigurare sau de reasigurare care tratează un subset de investiţii în acţiuni ca investiţii pe termen lung în acţiuni în conformitate cu alineatul (1) nu revin la o abordare care nu include investiţii pe termen lung în acţiuni.

În cazul în care întreprinderea nu este în măsură să restabilească conformitatea în termen de şase luni de la data primei constatări a nerespectării, aceasta încetează să mai clasifice orice investiţie în acţiuni drept investiţie pe termen lung în acţiuni în conformitate cu prezentul articol pentru o perioadă de doi ani şi jumătate sau atât timp cât conformitatea cu condiţiile prevăzute la alineatul (1) nu este restabilită, oricare dintre aceste perioade este mai lungă.

(5)Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a pentru a completa prezenta directivă prin specificarea următoarelor:

Art. 106: Calcularea submodulului "risc aferent devalorizării acţiunilor": mecanism de ajustare simetrică

Art. 107: Cerinţa de capital pentru riscul operaţional

(3)În ceea ce priveşte celelalte operaţiuni de asigurare şi de reasigurare decât cele menţionate la alineatul (2), pentru a calcula cerinţa de capital pentru riscul operaţional se ţine seama de volumul acestor operaţiuni, determinat pe baza primelor câştigate şi a rezervelor tehnice deţinute pentru respectivele obligaţii de asigurare şi de reasigurare. În acest caz, cerinţa de capital pentru riscurile operaţionale nu depăşeşte 30 % din cerinţa de capital de solvabilitate de bază corespunzătoare respectivelor operaţiuni de asigurare şi de reasigurare.

Art. 108: Ajustarea realizată pentru a ţine seama de capacitatea rezervelor tehnice şi a impozitelor amânate de a absorbi pierderile

Această ajustare ţine seama de efectul de diminuare a riscurilor datorat viitoarelor beneficii discreţionare ale contractelor de asigurare, în măsura în care întreprinderile de asigurare şi de reasigurare pot demonstra că reducerea unor astfel de beneficii poate folosi la acoperirea pierderilor neprevăzute, atunci când acestea se produc. Efectul de diminuare a riscurilor pe care îl au viitoarele beneficii discreţionare nu depăşeşte suma rezervelor tehnice şi a impozitelor amânate aferente respectivelor beneficii discreţionare viitoare.

Art. 109: Simplificări ale formulei standard

(1)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare pot efectua un calcul simplificat pentru un modul sau un submodul de risc specific în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

c)eroarea comparată cu calculul standardizat nu conduce la o denaturare semnificativă a cerinţei de capital de solvabilitate, cu excepţia cazurilor în care calculul simplificat conduce la o cerinţă de capital de solvabilitate care depăşeşte cerinţa de capital de solvabilitate rezultată din calculul standardizat.

(2)Fără a aduce atingere alineatului (1) de la prezentul articol şi articolului 102 alineatul (1), în cazul în care o întreprindere de asigurare sau de reasigurare calculează cerinţa de capital de solvabilitate, iar un modul sau un submodul de risc nu reprezintă o cotă mai mare de 5 % din cerinţa de capital de solvabilitate de bază menţionată la articolul 103 litera (a), întreprinderea poate utiliza un calcul simplificat pentru modulul sau submodulul de risc respectiv pe o perioadă de cel mult trei ani de la calculul respectiv al cerinţei de capital de solvabilitate.

(3)În sensul alineatului (2), suma cotelor, în raport cu cerinţa de capital de solvabilitate de bază, ale fiecărui modul sau submodul de risc în cazul căruia se aplică calcule simplificate în temeiul alineatului respectiv nu depăşeşte 10 %.

Art. 109^a: Inputuri tehnice armonizate utilizate pentru formula standard

(1)În scopul calculării cerinţei de capital de solvabilitate în conformitate cu formula standard, AES elaborează, prin intermediul Comitetului mixt, proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la clasificarea evaluărilor de credit ale instituţiilor de evaluare externă a creditului (ECAI) pe o scară obiectivă a nivelurilor de calitate a creditului, aplicându-se nivelurile precizate în conformitate cu articolul 111 alineatul (1) litera (n).

(2)În scopul asigurării unor condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol şi în scopul facilitării calculării modulului «risc de piaţă» menţionat la articolul 105 alineatul (5), al facilitării calculării modulului «risc de contrapartidă» menţionat la articolul 105 alineatul (6), al evaluării tehnicilor de diminuare a riscurilor menţionate la articolul 101 alineatul (5) şi al calculării rezervelor tehnice, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la:

c)ajustările care trebuie făcute în cazul monedelor raportate la euro în cadrul submodulului de risc valutar menţionat la articolul 105 alineatul (5), conform criteriilor detaliate privind ajustările pentru monedele raportate la euro în scopul facilitării calculării submodulului de risc valutar, stabilite în temeiul articolului 111 alineatul (1) litera (p).

(4)În scopul asigurării unei aplicări în condiţii uniforme a prezentului articol şi al facilitării calculului modulului «risc de subscriere pentru asigurarea de sănătate» menţionat la articolul 105 alineatul (4), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, luând în considerare calculele furnizate de autorităţile de supraveghere din statele membre vizate, cu privire la deviaţiile standard legate de măsurile legislative naţionale specifice ale statelor membre care permit partajarea plăţii indemnizaţiilor aferente riscului de sănătate între întreprinderile de asigurare şi reasigurare şi care îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (5) şi eventuale criterii suplimentare stabilite prin acte delegate.

(5)Standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la alineatul (4) se aplică numai măsurilor legislative de la nivel naţional adoptate de statele membre, care permit partajarea plăţii indemnizaţiilor aferente riscului de sănătate între întreprinderile de asigurare şi reasigurare şi care îndeplinesc următoarele criterii:

b)mecanismul de partajare a plăţii indemnizaţiilor, numărul întreprinderilor de asigurare care participă la Sistemul de egalizare a riscurilor de sănătate (HRES) şi caracteristicile de risc ale activităţii care face obiectul HRES garantează faptul că, pentru fiecare întreprindere participantă la HRES, volatilitatea pierderilor anuale aferente activităţii care face obiectul HRES este semnificativ redusă prin intermediul acestui sistem, atât în ceea ce priveşte riscul de primă, cât şi cel de rezervă;

d)în cazul în care întreprinderile de asigurare care participă la HRES se află în încetare de plăţi, unul sau mai multe guverne ale statelor membre garantează că vor onora poliţele deţinătorilor de poliţe aferente activităţii care face obiectul HRES.

Art. 110: Abateri semnificative de la ipotezele care stau la baza formulei standard de calcul

În cazul în care calcularea cerinţei de capital de solvabilitate pe baza formulei standard prevăzute în subsecţiunea 2 este inadecvată, deoarece profilul de risc al întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în cauză se abate semnificativ de la ipotezele care stau la baza formulei standard de calcul, autorităţile de supraveghere pot solicita întreprinderii în cauză, printr-o decizie motivată, să înlocuiască un subset de parametri din formula standard cu parametri specifici întreprinderii respective atunci când calculează modulele "risc de subscriere pentru asigurarea de viaţă", "risc de subscriere pentru asigurarea generală" şi "risc de subscriere pentru asigurarea de sănătate" în conformitate cu articolul 104 alineatul (7). Parametrii specifici respectivi se calculează astfel încât să se asigure că întreprinderea respectă dispoziţiile articolului 101 alineatul (3).

Art. 111: Acte delegate şi standarde tehnice de reglementare şi de punere în aplicare referitoare la articolele 103-109

(1)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 301^a, prin care se prevăd următoarele:

c)metodele, ipotezele şi parametrii standard care urmează să fie calibraţi în funcţie de nivelul de încredere menţionat la articolul 101 alineatul (3) şi să fie utilizaţi la calcularea fiecăruia dintre modulele sau submodulele de risc ale cerinţei de capital de solvabilitate de bază, prevăzute la articolele 104, 105 şi 304, mecanismul de ajustare simetrică şi perioada adecvată, exprimată în luni, în conformitate cu articolul 106, precum şi abordarea corespunzătoare pentru integrarea metodei prevăzute la articolul 304 în cerinţa de capital de solvabilitate calculată în conformitate cu formula standard;

l)calculele simplificate prevăzute pentru anumite module şi submodule de risc, menţionate la articolul 109 alineatul (1), şi pentru modulele şi submodulele de risc nesemnificative, menţionate la articolul 109 alineatul (2), precum şi criteriile pe care întreprinderile de asigurare şi de reasigurare, inclusiv întreprinderile de asigurare captive şi întreprinderile de reasigurare captive, au obligaţia să le îndeplinească pentru a se putea folosi de simplificări, astfel cum se prevede la articolul 109 alineatul (1);

m)abordarea care urmează a fi utilizată în legătură cu participaţiile calificate în înţelesul articolului 13 punctul 21 la calcularea cerinţei de capital de solvabilitate, în special la calcularea submodulului «risc aferent devalorizării acţiunilor», menţionat la articolul 105 alineatul (5), ţinându-se seama de reducerea probabilă a volatilităţii valorii respectivelor participaţii calificate care rezultă din natura strategică a respectivelor investiţii şi de influenţa exercitată de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare asupra respectivelor entităţi în care s-a investit;

n)modul în care se utilizează evaluările externe ale creditului efectuate de ECAI la calculul cerinţei de capital de solvabilitate în conformitate cu formula standard şi clasificarea evaluărilor de credit externe pe o scară a nivelurilor de calitate a creditului conform articolului 109^a alineatul (1) care trebuie să fie consecvent cu modul de utilizare a evaluărilor externe a creditului efectuate de ECAI la calculul cerinţelor de capital pentru instituţiile de credit astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi instituţiile financiare astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 26 din respectivul regulament;

q)condiţiile de clasificare a administraţiilor regionale şi a autorităţilor locale menţionate la articolul 109^a alineatul (2) litera (a).

În sensul primului paragraf litera (c) de la prezentul alineat, metodele, ipotezele şi parametrii standard pentru submodulul «risc de rată a dobânzii» menţionat la articolul 105 alineatul (5) al doilea paragraf litera (a) reflectă riscul ca ratele dobânzii să scadă şi mai mult, chiar dacă acestea sunt scăzute sau negative, iar calculul submodulului «risc de rată a dobânzii» este consecvent cu extrapolarea ratelor dobânzii în conformitate cu articolul 77a. În pofida primei teze de la prezentul paragraf, pentru calcularea submodulului «risc de rată a dobânzii» nu este necesar să se ţină seama de riscul ca ratele dobânzii să scadă la niveluri sub un prag negativ, în cazul în care se stabileşte un prag negativ astfel încât probabilitatea ca ratele dobânzii pentru monedele relevante şi pentru toate scadenţele să nu fie tot timpul deasupra pragului negativ să fie suficient de mică.

În sensul primului paragraf litera (h) de la prezentul alineat, metodele şi ajustările care urmează să fie folosite pentru a reflecta posibilitatea redusă de diversificare a riscurilor întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare în ceea ce priveşte fondurile dedicate nu se aplică portofoliilor de active care nu sunt fonduri dedicate şi care sunt alocate pentru a acoperi cea mai bună estimare corespunzătoare a obligaţiilor de asigurare sau de reasigurare, astfel cum se menţionează la articolul 77b alineatul (1) litera (a).

(2)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile pentru aprobarea de către autorităţile de supraveghere a utilizării parametrilor specifici întreprinderilor menţionaţi la alineatul (1) litera (k).

(2¹)În cazul în care Comisia adoptă acte delegate în temeiul alineatului (1) primul paragraf litera (c) de la prezentul articol pentru a completa prezenta directivă specificând metodele, ipotezele şi parametrii standard care trebuie utilizaţi pentru calcularea submodulului «risc de rată a dobânzii» menţionat la articolul 105 alineatul (5) al doilea paragraf litera (a), cu scopul de a îmbunătăţi senzitivitatea cerinţelor de capital în funcţie de evoluţia ratelor dobânzii, modificări ale submodulului «risc de rată a dobânzii» pot fi introduse treptat pe o perioadă de tranziţie de până la cinci ani. O astfel de introducere treptată este obligatorie şi se aplică tuturor întreprinderilor de asigurare sau de reasigurare.

(3)Până la 29 ianuarie 2030 şi ulterior o dată la cinci ani, EIOPA efectuează o evaluare a gradului de adecvare a metodelor, ipotezelor şi parametrilor standard utilizaţi la calculul cerinţei de capital de solvabilitate pe baza formulei standard. În special, EIOPA ţine seama de performanţa tuturor claselor de active şi a tuturor instrumentelor financiare, de atitudinea investitorilor faţă de clasele de active şi instrumentele financiare în cauză, precum şi de evoluţiile în materie de stabilire a standardelor internaţionale pentru serviciile financiare. Este posibil să se acorde prioritate evaluării unor anumite riscuri şi unor anumite clase de active. Pe baza evaluării EIOPA, Comisia prezintă, dacă este cazul, propuneri de modificare a prezentei directive sau a actelor delegate sau de punere în aplicare adoptate în temeiul acesteia.

(4)Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce priveşte cerinţa de capital de solvabilitate, AEAPO elaborează, cu respectarea articolului 301^b, proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica limite cantitative şi criterii de eligibilitate a activelor în cazul în care riscurile respective nu sunt acoperite în mod corespunzător printr-un submodul.

Subsecţiunea 3:Cerinţa de capital de solvabilitate: modele interne integrale şi parţiale

Art. 112: Dispoziţii generale privind aprobarea modelelor interne integrale şi parţiale

(2)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare pot utiliza modele interne parţiale pentru a calcula unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(3¹)Autorităţile de supraveghere informează EIOPA în conformitate cu articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 cu privire la orice cerere de utilizare sau de modificare a unui model intern. La solicitarea uneia sau a mai multor autorităţi de supraveghere interesate, EIOPA poate furniza asistenţă tehnică, în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menţionat, autorităţii sau autorităţilor de supraveghere care au solicitat asistenţă, în ceea ce priveşte decizia referitoare la respectiva cerere.

(7)După ce primesc din partea autorităţilor de supraveghere aprobarea de a utiliza un model intern, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare prezintă autorităţilor de supraveghere, o dată la doi ani, o estimare a cerinţei de capital de solvabilitate calculată în conformitate cu formula standard prevăzută la subsecţiunea 2. Autorităţile de supraveghere pot solicita, printr-o decizie motivată, o raportare mai frecventă din partea întreprinderii de asigurare sau de reasigurare.

Art. 113: Dispoziţii specifice privind aprobarea modelelor interne parţiale

(1)Autorităţile de supraveghere aprobă un model intern parţial numai în cazul în care respectivul model îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 112, precum şi următoarele condiţii:

(2)Atunci când evaluează o cerere de utilizare a unui model intern parţial care acoperă numai anumite submodule ale unui anumit modul de risc sau numai unele dintre unităţile operaţionale ale unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare pentru un anumit modul de risc sau părţi din ambele, autorităţile de supraveghere pot solicita respectivei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare să prezinte un plan tranzitoriu realist în vederea extinderii sferei de aplicare a modelului său.

Art. 114: Acte delegate şi standarde tehnice de punere în aplicare privind modelele interne pentru calculul cerinţei de capital de solvabilitate

(1)Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301^a pentru a stabili următoarele:

(2)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare privind procedurile pentru:

Art. 115: Politica de modificare a modelelor interne integrale şi parţiale

Art. 116: Răspunderea organului administrativ, de conducere sau de control

Art. 118: Neconformitatea modelului intern

Art. 119: Abateri semnificative de la ipotezele care stau la baza formulei standard de calcul

În cazul în care calcularea cerinţei de capital de solvabilitate pe baza formulei standard prevăzute în subsecţiunea 2 este neadecvată deoarece profilul de risc al întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în cauză se abate în mod semnificativ de la ipotezele care stau la baza formulei standard de calcul, autorităţile de supraveghere pot solicita întreprinderii în cauză, printr-o decizie motivată, să utilizeze un model intern pentru a-şi calcula cerinţa de capital de solvabilitate sau modulele de risc aferente acesteia.

Art. 120: Demonstrarea utilizării modelului

b)procedurile de evaluare şi alocare a capitalului lor economic şi de solvabilitate, inclusiv evaluarea prevăzută la articolul 45.

Art. 121: Standarde de calitate statistică

(2)Metodele utilizate pentru calcularea prognozei distribuţiei probabilităţiilor se bazează pe tehnici actuariale şi statistice adecvate, aplicabile şi relevante şi sunt conforme cu metodele utilizate pentru calcularea rezervelor tehnice.

(4)Nu se prevede nicio metodă specială de calculare a prognozei distribuţiei probabilităţilor.

(7)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare evaluează cu exactitate, în modelul lor intern, riscurile speciale legate de garanţiile financiare şi de orice alte opţiuni contractuale, atunci când acestea sunt semnificative. Acestea evaluează, de asemenea, atât riscurile asociate opţiunilor oferite deţinătorilor de poliţe, cât şi riscurile asociate opţiunilor contractuale proprii. În acest scop, acestea ţin seamă de impactul pe care eventualele schimbări ale condiţiilor financiare şi nefinanciare îl pot avea asupra exercitării acestor opţiuni.

Art. 122: Standarde de calibrare

(3)În cazul în care întreprinderile de asigurare şi de reasigurare nu pot deduce cerinţa de capital de solvabilitate direct din prognoza distribuţiei probabilităţilor generate de modelul intern, autorităţile de supraveghere pot autoriza utilizarea unor aproximări în procesul de calculare a cerinţei de capital de solvabilitate, atâta timp cât respectivele întreprinderi pot demonstra autorităţilor de supraveghere că deţinătorii de poliţe beneficiază de un nivel de protecţie echivalent celui prevăzut la articolul 101.

(5)Statele membre pot permite întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare să ia în considerare în modelul lor intern efectul evoluţiei marjei de credit asupra primei de volatilitate calculate în conformitate cu articolul 77d numai în cazul în care:

b)cerinţa de capital de solvabilitate nu este mai mică decât oricare dintre următoarele:

(ii)o cerinţă de capital de solvabilitate noţională calculată în conformitate cu punctul (i) de la prezenta literă, cu excepţia faptului că portofoliul reprezentativ aferent unei monede menţionat la articolul 77d alineatul (2) al doilea paragraf se determină pe baza activelor în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare investeşte, şi nu pe baza activelor tuturor întreprinderilor de asigurare sau de reasigurare cu obligaţii de asigurare sau de reasigurare exprimate în moneda respectivă.

Art. 123: Atribuirea profiturilor şi pierderilor

Art. 124: Standarde de validare

Art. 125: Standarde privind documentaţia

Secţiunea 5:Cerinţa de capital minim

Art. 129: Calcularea cerinţei de capital minim

(1)Cerinţa de capital minim se calculează conform următoarelor principii:

d)are un prag absolut de:

(3)Fără a aduce atingere alineatului (1) litera (d), cerinţa de capital minim nu scade sub 25 % şi nici nu depăşeşte 45 % din cerinţa de capital de solvabilitate a întreprinderii, calculată în conformitate cu capitolul VI secţiunea 4 subsecţiunile 2 sau 3, inclusiv orice majorare de capital impusă în conformitate cu articolul 37.

(4)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare calculează cerinţa de capital minim cel puţin trimestrial şi comunică autorităţilor de supraveghere rezultatul acestor calcule.

(5)Până la 31 decembrie 2020, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la normele statelor membre şi la practicile autorităţilor de supraveghere adoptate în temeiul alineatelor (1)-(4).

Art. 131: Dispoziţii tranzitorii privind respectarea cerinţei de capital minim

Prin derogare de la articolele 139 şi 144, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare care, la 31 decembrie 2015, respectă marja de solvabilitate cerută, prevăzută la articolul 28 din Directiva 2002/83/CE, la articolul 16a din Directiva 73/239/CEE sau, respectiv, la articolele 37, 38 sau 39 din Directiva 2005/68/CE, dar nu deţin fonduri proprii de bază eligibile suficiente pentru a acoperi cerinţa de capital minim, trebuie să se conformeze dispoziţiilor prevăzute la articolul 128 până la 31 decembrie 2016.

Secţiunea 6:Investiţii

Art. 132: Principiul "persoanei prudente"

(2)În ceea ce priveşte ansamblul portofoliului de active, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare investesc numai în active şi instrumente prezentând riscuri pe care le pot identifica, măsura, monitoriza, gestiona, controla şi raporta în mod adecvat şi pe care le pot lua în considerare în mod corespunzător la evaluarea nevoilor lor globale de solvabilitate în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a).

(3)Fără a aduce atingere alineatului (2), în ceea ce priveşte activele corespunzătoare contractelor de asigurare de viaţă în care riscul de investiţii le revine deţinătorilor de poliţe se aplică paragraful al doilea, al treilea şi al patrulea din prezentul alineat.

În cazul în care beneficiile oferite de un contract sunt direct legate de un indice al acţiunilor sau de o altă valoare de referinţă decât cele menţionate în al doilea paragraf, rezervele tehnice corespunzătoare beneficiilor respective trebuie reprezentate cât mai exact posibil, fie de unităţile considerate a reprezenta valoarea de referinţă, fie, în cazul în care nu sunt instituite unităţi, de active cu o siguranţă şi o tranzacţionabilitate adecvată, care corespund cât mai exact posibil celor pe care se bazează valoarea de referinţă specifică.

(4)Fără a aduce atingere alineatului (2), în ceea ce priveşte alte active decât cele reglementate de alineatul (3) se aplică paragraful al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea din prezentul alineat.

(5)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare ţin cont de posibilele evoluţii la nivel macroeconomic şi la nivelul pieţelor financiare atunci când îşi stabilesc strategia de investire.

(8)Atunci când decide dacă să înainteze solicitarea menţionată la alineatul (6) de la prezentul articol unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare care este o filială inclusă în sfera supravegherii la nivel de grup în conformitate cu articolul 213 alineatul (2) literele (a) şi (b), autoritatea de supraveghere ia în calcul dacă evaluarea menţionată la alineatul (6) de la prezentul articol este efectuată la nivel de grup de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare participativă, holdingul de asigurare sau holdingul financiar mixt cu sediul central în Uniune şi se referă la particularităţile respectivei filiale.

Art. 133: Libertatea de investire

Art. 134: Localizarea activelor şi interdicţia de gajare a activelor

(1)În ceea ce priveşte riscurile de asigurare din Comunitate, statele membre nu impun ca activele deţinute pentru acoperirea rezervelor tehnice corespunzătoare respectivelor riscuri să se afle în Comunitate sau într-un anumit stat membru.

Art. 135: Acte delegate şi standarde tehnice de reglementare privind cerinţele calitative

(1)Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301^a prin care se precizează cerinţe calitative în următoarele domenii:

(2)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 301a din prezenta directivă, în completarea prezentei directive, prin stabilirea specificaţiilor pentru circumstanţele în care se poate impune o exigenţă proporţională de capital suplimentar când cerinţele prevăzute la articolul 5 sau 6 din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului (*) au fost încălcate, fără a aduce atingere articolului 101 alineatul (3) din prezenta directivă.

(3)Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce priveşte alineatul (2) din prezentul articol, AEAPO elaborează, sub rezerva articolului 301b, proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a indica metodologiile de calcul al exigenţei proporţionale de capital suplimentar menţionate la respectivul alineat.