Art. 122. - Art. 122: Standarde de calibrare - Directiva 2009/138/CE/25-nov-2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II)
Acte UE
Jurnalul Oficial 335
În vigoare Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
Art. 122: Standarde de calibrare
(1)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare pot folosi, pentru modelul lor intern, o altă perioadă de timp sau o altă măsură a riscurilor decât cele prevăzute la articolul 101 alineatul (3), atâta timp cât rezultatele modelului intern pot fi folosite de respectivele întreprinderi pentru a calcula cerinţa de capital de solvabilitate astfel încât să ofere deţinătorilor de poliţe şi beneficiarilor un nivel de protecţie echivalent celui prevăzut la articolul 101.
(2)Dacă este posibil, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare deduc cerinţa de capital de solvabilitate direct din prognoza distribuţiei probabilităţilor generată de modelul lor intern, pe baza valorii la risc prevăzute la articolul 101 alineatul (3).
(3)În cazul în care întreprinderile de asigurare şi de reasigurare nu pot deduce cerinţa de capital de solvabilitate direct din prognoza distribuţiei probabilităţilor generate de modelul intern, autorităţile de supraveghere pot autoriza utilizarea unor aproximări în procesul de calculare a cerinţei de capital de solvabilitate, atâta timp cât respectivele întreprinderi pot demonstra autorităţilor de supraveghere că deţinătorii de poliţe beneficiază de un nivel de protecţie echivalent celui prevăzut la articolul 101.
(4)Autorităţile de supraveghere pot solicita întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare să aplice modelul intern la nivelul portofoliilor de referinţă utilizând ipoteze bazate pe date mai degrabă externe decât interne, astfel încât să verifice calibrarea modelului intern şi să se asigure că specificaţiile acestuia corespund practicilor de piaţă general acceptate.
(5)Statele membre pot permite întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare să ia în considerare în modelul lor intern efectul evoluţiei marjei de credit asupra primei de volatilitate calculate în conformitate cu articolul 77d numai în cazul în care:
a)metoda prin care se ia în considerare efectul evoluţiei marjei de credit asupra primei de volatilitate pentru o monedă nu ţine seama nici de ajustarea specifică întreprinderii a marjei corectate în funcţie de risc în temeiul articolului 77d alineatul (1c), nici, în cazul euro, de o posibilă majorare a primei de volatilitate cu o macroprimă de volatilitate în temeiul articolului 77d alineatul (4);
b)cerinţa de capital de solvabilitate nu este mai mică decât oricare dintre următoarele:
(i)o cerinţă de capital de solvabilitate noţională calculată ca cerinţă de capital de solvabilitate, cu excepţia faptului că efectul evoluţiei marjei de credit asupra primei de volatilitate este luat în considerare în conformitate cu metodologia utilizată de EIOPA în scopul publicării informaţiilor tehnice în temeiul articolului 77e alineatul (1) litera (c);
(ii)o cerinţă de capital de solvabilitate noţională calculată în conformitate cu punctul (i) de la prezenta literă, cu excepţia faptului că portofoliul reprezentativ aferent unei monede menţionat la articolul 77d alineatul (2) al doilea paragraf se determină pe baza activelor în care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare investeşte, şi nu pe baza activelor tuturor întreprinderilor de asigurare sau de reasigurare cu obligaţii de asigurare sau de reasigurare exprimate în moneda respectivă.
În sensul primului paragraf litera (b), determinarea portofoliului reprezentativ pentru o anumită monedă se bazează pe activele întreprinderii exprimate în moneda respectivă şi utilizate pentru a acoperi cea mai bună estimare a obligaţiilor de asigurare şi de reasigurare exprimate în moneda respectivă.