Secţiunea 6 - Investiţii - Directiva 2009/138/CE/25-nov-2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II)

Acte UE

Jurnalul Oficial 335

În vigoare
Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
Secţiunea 6:Investiţii
Art. 132: Principiul "persoanei prudente"
(1)Statele membre se asigură că întreprinderile de asigurare şi de reasigurare îşi investesc toate activele conform principiului "persoanei prudente", descris la alineatele (2), (3) şi (4).
(2)În ceea ce priveşte ansamblul portofoliului de active, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare investesc numai în active şi instrumente prezentând riscuri pe care le pot identifica, măsura, monitoriza, gestiona, controla şi raporta în mod adecvat şi pe care le pot lua în considerare în mod corespunzător la evaluarea nevoilor lor globale de solvabilitate în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a).
Toate activele, în special cele care îndeplineşte cerinţa de capital de solvabilitate şi cerinţa de capital minim, se investesc astfel încât să se asigure siguranţa, calitatea, lichiditatea şi rentabilitatea întregului portofoliu. În plus, activele în cauză trebuie să fie localizate astfel încât să fie disponibile.
Activele deţinute pentru acoperirea rezervelor tehnice se investesc, de asemenea, într-un mod adecvat naturii şi duratei obligaţiilor de asigurare şi de reasigurare. Aceste active se investesc în interesul deplin al tuturor deţinătorilor de poliţe şi beneficiarilor, ţinând seama de condiţiile contractuale comunicate acestora.
În cazul unui conflict de interese, întreprinderile de asigurare sau entitatea care gestionează portofoliul lor de active se asigură că investiţiile se realizează în interesul deplin al deţinătorilor de poliţe şi al beneficiarilor.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (2), în ceea ce priveşte activele corespunzătoare contractelor de asigurare de viaţă în care riscul de investiţii le revine deţinătorilor de poliţe se aplică paragraful al doilea, al treilea şi al patrulea din prezentul alineat.
În cazul în care beneficiile oferite de un contract sunt direct legate de valoarea unităţilor într-un OPCVM în sensul Directivei 2009/65/CE sau de valoarea activelor conţinute într-un fond intern deţinut de întreprinderile de asigurare, în general divizată în unităţi, rezervele tehnice corespunzătoare beneficiilor respective trebuie reprezentate cât mai exact posibil de aceste unităţi sau, în cazul în care nu sunt instituite unităţi, de activele respective.

În cazul în care beneficiile oferite de un contract sunt direct legate de un indice al acţiunilor sau de o altă valoare de referinţă decât cele menţionate în al doilea paragraf, rezervele tehnice corespunzătoare beneficiilor respective trebuie reprezentate cât mai exact posibil, fie de unităţile considerate a reprezenta valoarea de referinţă, fie, în cazul în care nu sunt instituite unităţi, de active cu o siguranţă şi o tranzacţionabilitate adecvată, care corespund cât mai exact posibil celor pe care se bazează valoarea de referinţă specifică.
În cazul în care beneficiile menţionate la al doilea şi al treilea paragraf includ o garantare a randamentului investiţiilor sau un alt beneficiu garantat, activele deţinute pentru acoperirea rezervelor tehnice suplimentare corespunzătoare fac obiectul dispoziţiilor alineatului (4).
(4)Fără a aduce atingere alineatului (2), în ceea ce priveşte alte active decât cele reglementate de alineatul (3) se aplică paragraful al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea din prezentul alineat.
Utilizarea instrumentelor derivate este posibilă în măsura în care acestea contribuie la reducerea riscurilor sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului.
Investiţiile şi activele care nu sunt admise spre tranzacţionare pe o piaţă financiară reglementată sunt menţinute la niveluri prudente.
Activele fac obiectul unei diversificări corecte, astfel încât să se evite dependenţa excesivă de orice activ, emitent sau grup de întreprinderi şi de orice zonă geografică, precum şi acumularea excesivă de riscuri la nivelul întregului portofoliu.
Investiţiile în active emise de acelaşi emitent sau de emitenţi care aparţin aceluiaşi grup nu trebuie să expună întreprinderile de asigurare la o concentrare excesivă a riscului.
(5)Întreprinderile de asigurare şi de reasigurare ţin cont de posibilele evoluţii la nivel macroeconomic şi la nivelul pieţelor financiare atunci când îşi stabilesc strategia de investire.
De asemenea, atunci când îşi stabilesc strategia de investiţii, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare ţin cont de impactul riscurilor legate de durabilitate asupra investiţiilor lor şi de impactul potenţial pe termen lung al deciziilor lor de investire asupra factorilor de durabilitate.
(6)La solicitarea autorităţii de supraveghere, întreprinderile de asigurare şi de reasigurare iau în considerare elemente macroprudenţiale atunci când îşi stabilesc strategia de investire şi evaluează măsura în care aceasta poate afecta evoluţiile la nivel macroeconomic şi la nivelul pieţelor financiare şi se poate transforma într-o sursă de risc sistemic şi ţin seama de aceste considerente în deciziile lor de investire.
(7)În sensul alineatelor (5) şi (6) de la prezentul articol, evoluţiile la nivel macroeconomic şi la nivelul pieţelor financiare, precum şi elementele macroprudenţiale au acelaşi înţeles ca la articolul 45.
(8)Atunci când decide dacă să înainteze solicitarea menţionată la alineatul (6) de la prezentul articol unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare care este o filială inclusă în sfera supravegherii la nivel de grup în conformitate cu articolul 213 alineatul (2) literele (a) şi (b), autoritatea de supraveghere ia în calcul dacă evaluarea menţionată la alineatul (6) de la prezentul articol este efectuată la nivel de grup de către întreprinderea de asigurare sau de reasigurare participativă, holdingul de asigurare sau holdingul financiar mixt cu sediul central în Uniune şi se referă la particularităţile respectivei filiale.

Art. 133: Libertatea de investire
(1)Statele membre nu impun întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare să investească în categorii determinate de active.
(2)Statele membre nu supun deciziile de investiţii ale unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare sau ale administratorului său de investiţii niciunei obligaţii de autorizare prealabilă sau de notificare sistemică.
(3)Prezentul articol nu aduce atingere cerinţelor statelor membre care restricţionează tipurile de active sau valorile de referinţă cu care pot fi corelate beneficiile generate de poliţele de asigurare. Orice astfel de norme se aplică doar în cazul în care riscul de investiţii este suportat de deţinătorul poliţei care este o persoană fizică şi nu sunt mai restrictive decât cele prevăzute în Directiva 2009/65/CE.

Art. 134: Localizarea activelor şi interdicţia de gajare a activelor
(1)În ceea ce priveşte riscurile de asigurare din Comunitate, statele membre nu impun ca activele deţinute pentru acoperirea rezervelor tehnice corespunzătoare respectivelor riscuri să se afle în Comunitate sau într-un anumit stat membru.
În plus, în ceea ce priveşte sumele recuperabile din contracte de reasigurare de la întreprinderi care sunt autorizate în conformitate cu prezenta directivă sau care au sediul central într-o ţară terţă al cărei regim de solvabilitate este considerat echivalent în conformitate cu articolul 172, statele membre nu impun localizarea activelor corespunzătoare acestor sume recuperabile în Comunitate.
(2)Statele membre nu menţin şi nici nu introduc, în scopul stabilirii rezervelor tehnice, sisteme de calcul al rezervelor brute care impun constituirea activelor ca garanţii de acoperire a rezervelor de prime şi de daune în curs, în cazul în care reasigurătorul este o întreprindere de asigurare sau de reasigurare autorizată în conformitate cu prezenta directivă.
Art. 135: Acte delegate şi standarde tehnice de reglementare privind cerinţele calitative
(1)Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a prin care se precizează cerinţe calitative în următoarele domenii:
a)identificarea, măsurarea, monitorizarea şi gestionarea riscurilor care decurg din investiţii raportat la articolul 132 alineatul (2) primul paragraf;
b)identificarea, măsurarea, monitorizarea şi gestionarea riscurilor specifice care decurg din investiţii în instrumentele derivate şi activele menţionate la articolul 132 alineatul (4) al doilea paragraf şi stabilirea măsurii în care utilizarea unor astfel de active se califică drept reducere a riscurilor sau gestionare eficientă a portofoliului în conformitate cu articolul 132 alineatul (4) al treilea paragraf.
(2)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 301a din prezenta directivă, în completarea prezentei directive, prin stabilirea specificaţiilor pentru circumstanţele în care se poate impune o exigenţă proporţională de capital suplimentar când cerinţele prevăzute la articolul 5 sau 6 din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului (*) au fost încălcate, fără a aduce atingere articolului 101 alineatul (3) din prezenta directivă.
(*)Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată, şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).

(3)Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce priveşte alineatul (2) din prezentul articol, AEAPO elaborează, sub rezerva articolului 301b, proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a indica metodologiile de calcul al exigenţei proporţionale de capital suplimentar menţionate la respectivul alineat.
Comisia este împuternicită să completeze prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.