Contract Colectiv de Munca 520/2010 PE RAMURA ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, MECANICĂ FINĂ, UTILAJE ŞI APĂRARE - pe anii 2010-2014

M.Of. 11 cc

În vigoare
Versiune de la: 29 Martie 2011
Contract Colectiv de Munca 520/2010 PE RAMURA ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, MECANICĂ FINĂ, UTILAJE ŞI APĂRARE - pe anii 2010-2014
Dată act: 10-nov-2010
Emitent: Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
Înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, sub nr. 520 din 10 noiembrie 2010
Părţile contractante
În temeiul art. 10 şi 11, din Legea nr. 130/1996, republicată, se încheie prezentul contract colectiv de muncă pe ramura electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje şi apărare, pentru unităţile cuprinse în anexa nr. 1, între:
1 Salariaţi, reprezentaţi în conformitate cu art. 41, din Legea nr. 54/2003 şi art. 14, lit. b), art. 17, alin. 1, lit. b), art. 18 şi 19 din Legea nr. 130/1996, republicată, prin:
- Federaţia Naţională Sindicală SOLIDARITATEA METAL,
- Federaţia Sindicală ELECTRON M III.
2 Angajatori, reprezentaţi în conformitate cu art. 14, lit. a), art. 15, alin. 1, lit. b), art. 16 din Legea nr. 130/1996, republicată, prin ORGANIZAŢIA PATRONALĂ CONPIROM - APREL.
În prezentul contract colectiv, pentru reprezentanţii salariaţilor se va folosi termenul "Federaţia sindicală".
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Părţile contractante recunosc şi acceptă pe deplin că sunt egale şi libere în negocierea prezentului contract colectiv de muncă şi se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia.
(2)Contractele colective de muncă la nivel de unităţi se negociază în conformitate cu prevederile Legii nr. 130/1996, republicată. Fiecare parte va putea demonstra, dacă este nevoie, conform statutului său, modul în care răspunde la condiţiile impuse în contract.
Art. 2
(1)Conform prevederilor art. 8, alin. (2), din Legea nr. 130/1996, republicată, prevederile contractului colectiv de muncă pe ramură sunt obligatorii la încheierea contractelor colective de muncă ale unităţilor din ramură, cuprinse în anexa nr. 1. Pentru prevederile art. 50 din prezentul contract, în cazul în care părţile convin altcumva, negociatorii Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură sunt exoneraţi de obligaţiile ce le revin prin Statutul de funcţionare referitor la prevederile modificate.
(2)În cazul în care, din diferite motive, părţile au încheiat contracte colective de muncă la un nivel inferior înaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta celor încheiate la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
(3)_
a.În contractele colective de muncă şi individuale (anexa nr. 3 art. 8) încheiate la nivel de unitate, pe bază de negocieri colective, de către sindicate, în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauză expresă, plata unei contribuţii lunare de către salariaţi, alţii decât membrii de sindicat, pentru desfăşurarea negocierilor colective, dar care să nu fie mai mică de 0,3 % din venitul mediu pe salariat calculat pe ultimul trimestru premergător datei începerii negocierilor şi să nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale.
b.Angajatorii pot achita, în numele angajaţilor, contravaloarea aferentă susţinerii negocierilor colective conform celor de mai sus.
c.Sumele colectate conform alin. a sau b vor fi administrate de comisia paritară.
Art. 3
(1)Prezentul contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă de 4 ani.
(2)Dacă niciuna din părţi nu denunţă contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni, cu excepţia capitolelor salarizare, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă, care se negociază anual.
(3)Prezentul contract colectiv de muncă asigură garanţii minime pentru încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unităţi, precum şi a contractelor individuale de muncă.
Art. 4
(1)Prezentul contract colectiv de muncă cuprinde drepturile şi obligaţiile patronilor şi ale salariaţilor cu privire la stabilirea condiţiilor generale de muncă.
(2)În ce priveşte condiţiile speciale de muncă, determinate conform legii, drepturile şi obligaţiile părţilor se vor stabili prin contractele colective de muncă la nivel de unităţi.
Art. 5
(1)Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei negocieri.
(2)Cererea de modificare a contractului colectiv de muncă pe ramură se comunică în scris celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începerea negocierii, iar pentru modificarea contractului colectiv de muncă pe unitate, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte.
(3)Negocierile cu privire la modificarea contractului nu vor putea începe mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut de alin. 2.
(4)Cererile de modificare vor fi depuse de către reprezentantul patronilor la federaţiile sindicale semnatare, iar ale federaţiilor sindicale la Organizaţia Patronală "CONPIROM APREL".
(5)Părţile convin ca, în perioada de la depunerea cererii, prevăzută la alin. 2, şi în perioada negocierii, care nu va dura mai mult de 15 zile, să nu procedeze la desfaceri de contracte individuale de muncă pentru motive neimputabile salariaţilor şi să nu declanşeze conflicte de muncă legate de modificarea contractului colectiv de muncă.
(6)Comisia semnatară a actelor adiţionale prezentului Contract Colectiv de Muncă, în cazul necesităţii întocmirii unor astfel de acte, va fi formată din câte un reprezentant al fiecărei părţi semnatare.
(7)În cazul sesizării comisiei paritare prevăzute în prezentul contract, părţile sunt obligate să aştepte rezultatul acesteia.
(8)Modificările aduse prezentului contract produc aceleaşi efecte ca şi contractul, de la data convenită de părţi.
Art. 6
(1)La cererea organizaţiilor sindicale, angajatorul va pune la dispoziţia acestora, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte, informaţiile şi documentele necesare pentru a putea fi folosite la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unităţi (preliminatul şi realizatul trimestrial al indicatorilor privind veniturile, cheltuielile materiale, cheltuielile cu salariile precum şi salariile medii realizate pe structuri de personal şi alte informaţii necesare în conformitate cu prevederile art. 4, alin. (2), din Legea nr. 130/1996, republicată).
(2)Pe durata negocierii şi derulării contractului colectiv de muncă în unităţi sau a prezentului contract, părţile semnatare îşi vor pune la dispoziţie reciproc la cerere, elementele necesare controlului şi susţinerii clauzelor contractului în vederea soluţionării pe cale amiabilă a eventualelor diferende.
Art. 7
Suspendarea şi încetarea prezentului contract au loc potrivit legii.
Art. 8
(1)Interpretarea clauzelor prezentului contract se face prin consens.
(2)Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează conform regulilor de drept comun, iar dacă şi după aceasta există îndoială, se interpretează în înţelesul mai favorabil salariaţilor.
Art. 9
(1)Pentru soluţionarea, pe cale amiabilă, a litigiilor intervenite cu ocazia executării, modificării, suspendării sau încetării prezentului contract colectiv de muncă şi a altor situaţii care pot interveni, părţile convin să instituie o comisie paritară.
(2)Componenţa, organizarea, funcţionarea şi competenţa comisiei paritare se stabilesc prin regulamentul prezentat în anexa nr. 2 la prezentul contract.
(3)Declanşarea procedurii prevăzute la alin. 1 nu constituie impediment pentru sesizarea instanţei de judecată competente, potrivit prevederilor legii.
(4)Adoptarea unei hotărâri de către comisia paritară, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 2, împiedică sesizarea instanţei, iar dacă sesizarea a avut loc, judecata încetează.
Art. 10
Angajatorii vor asigura multiplicarea şi afişarea în unităţi, la locurile de muncă convenite cu organizaţiile sindicale, a prezentului contract colectiv de muncă, astfel încât salariaţii să ia cunoştinţă de conţinutul său.
Art. 11
(1)Contractele individuale de muncă ale salariaţilor angajaţi în societăţile cuprinse în anexa nr. 1 se negociază şi se încheie în baza contractului de muncă negociat la unitate sau în baza prezentului contract, când acela lipseşte.
(2)Contractele colective de muncă la nivel de unitate se negociază în conformitate cu legea şi prevederile prezentului contract.
(3)Drepturile salariale nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în lege, dar ele nu pot constitui sub nicio formă un mijloc potenţial prin care angajatorul să defavorizeze şi să descurajeze activitatea sindicală din unitate.
Art. 12
(1)Împuterniciţii organizaţiei patronale precum şi ai federaţiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesizarea uneia din părţi, modul în care sunt respectate prevederile din prezentul contract. Administraţiile vor asigura intrarea acestora în unităţi, în conformitate cu regulamentul de ordine interioară şi protecţie al unităţii.
(2)Litigiile apărute în procesul de negociere a contractului colectiv de muncă la unităţile menţionate în anexa nr. 1, având ca obiect clauze din prezentul contract, vor fi aduse la cunoştinţa părţilor semnatare ale prezentului contract. La cererea uneia din părţile implicate în litigiu, părţile semnatare ale prezentului contract vor face demersuri pentru constituirea şi convocarea comisiei paritare de mediere a litigiului.
Art. 13
(1)Drepturile salariaţilor prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi care au fost recunoscute anterior, negociate la nivel naţional.
(2)Dacă prin reglementări sau acorduri anterioare au fost prevăzute drepturi mai mari pentru salariaţi, se vor aplica acestea, în afară de cazul în care prin lege se dispune în mod expres altfel.
(3)În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin reglementări legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract.
(4)Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor salariaţilor ce decurg din contractele colective de muncă, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate.
(5)Părţile convin să facă intervenţiile necesare pentru consultarea organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare, în toate cazurile în care se iniţiază acte normative ce privesc relaţiile de muncă.
(6)Părţile convin ca, pentru aplicarea şi derularea în condiţii normale a prevederilor contractului colectiv de muncă pe unitate, să fie interzisă orice formă de propagandă politică.
(7)Părţile convin ca în unităţile în care se aplică prezentul contract, apartenenţa politică, religioasă, etnică sau sindicală precum şi criteriile de sex şi vârstă să nu poată constitui motiv de persecuţii asupra salariaţilor.
CAPITOLUL II:Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă
Art. 14
Pentru negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, administraţia va mandata, prin împuternicire, persoane cu putere decizională (cel puţin un membru al consiliului de administraţie în societăţile unde există organe de conducere colectivă). În societăţile unde există conducere unipersonală (administrator unic, manager), la negociere va participa administratorul unic sau managerul.
Art. 15
În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului individual de muncă.
Art. 16
(1)Încheierea contractului individual de muncă se face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi al competenţei profesionale.
(2)Angajatorul se obligă să aducă la cunoştinţa salariaţilor posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor, conform fişei postului, cu 15 zile înainte de a se face publice, prin afişare la loc vizibil în incinta unităţii.
(3)În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacă un salariat şi o persoană din afara unităţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul are prioritate la ocuparea postului.
Art. 17
(1)Încheierea contractului individual de muncă se va face pe o perioadă nedeterminată. Dacă salariatul solicită asistenţă din partea organizaţiei sindicale, aceasta va fi acordată.
(2)Contractele individuale se pot încheia şi pe durată determinată în cazurile şi modalităţile prevăzute de lege.
(3)Contractul individual de muncă va cuprinde cel puţin clauzele prevăzute în anexa nr. 3.
(4)În afara clauzelor generale între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
(5)Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
a)clauza cu privire la formarea profesională;
b)clauza de neconcurenţă;
c)clauza de mobilitate;
d)clauza de confidenţialitate.
(6)Contractele individuale de muncă se încheie în scris, în trei exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte şi unul care se va depune la Agenţia Teritorială pentru Prestaţii Sociale, prin grija angajatorului.
Art. 18
(1)Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.
(2)Cu titlul de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul muncii.
(3)Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
a)durata contractului;
b)locul muncii;
c)felul muncii;
d)condiţiile de muncă;
e)salariul;
f)timpul de muncă şi timpul de odihnă.
Art. 19
(1)Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi.
(2)Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.
(3)Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor decât cele prevăzute la alin. 2, dacă prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau regulamente interne nu se prevede altfel.
(4)În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat.
Art. 20
(1)Contractul individual de muncă poate înceta astfel:
a)de drept;
b)ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
c)ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.
(2)Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c şi d, art. 65 şi art. 66 din Codul muncii beneficiază de dreptul la un preaviz de 30 de zile calendaristice. Fac excepţie persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. d care se află în perioada de probă.
(3)În perioada preavizului salariatul are dreptul să absenteze 4 ore pe zi de la programul unităţii pentru a-şi căuta un loc de muncă, fără ca aceasta să afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul în condiţiile stabilite de angajator.
Art. 21
Contractul individual de muncă nu poate înceta din iniţiativa angajatorului, în cazurile în care prin lege sau prin contractul colectiv de muncă s-au prevăzut asemenea interdicţii.
Art. 22
(1)În vederea constituirii unei surse pentru plata salariaţilor ce urmează a fi disponibilizaţi, angajatorul va constitui un fond de rezervă reprezentând până la 12% din fondul total de salarii pe an, iar acest fond se recomandă a se constitui până la finele fiecărui an financiar. Utilizarea fondului se va face prin negociere şi acord angajator-sindicat, în funcţie de situaţia concretă a unităţii.
(2)La concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, angajatorul va acorda acestuia, pe lângă drepturile cuvenite la zi, o sumă reprezentând plăţi compensatorii, egală cu un salariu de bază, pentru salariaţii cu vechimea cuprinsă între 1 şi 5 ani şi cu două salarii de bază pentru salariaţii cu vechime mai mare de 5 ani. Angajatorul, în funcţie de posibilităţile şi situaţiile concrete din societate, poate acorda şi alte nivele compensatorii.
(3)Prevederile alin. 2 sunt aplicabile atunci când desfacerea contractului de muncă a intervenit din următoarele motive:
a)desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii;
b)în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
c)în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
(4)În situaţia în care unităţile aplică programe de restructurare sau în alte situaţii similare, salariaţilor afectaţi li se vor acorda drepturile cele mai favorabile prevăzute de lege.
(5)Părţile convin ca în unităţile în care se aplică prezentul contract să nu se efectueze reduceri de personal cu o lună înainte de sărbătorile religioase cuprinse în contract.
CAPITOLUL III:Condiţii de muncă, organizarea, normarea şi protecţia muncii
Art. 23
(1)Cel care angajează se obligă să instituţionalizeze un sistem organizat, având drept scop ameliorarea continuă a condiţiilor de muncă.
(2)Până la realizarea obiectivului prevăzut la alineatul precedent, contractele colective de muncă vor prevedea măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă la nivel de unităţi, conform Legii nr. 319/2006; aplicarea acestor măsuri va fi urmărită de părţile semnatare.
(3)La stabilirea măsurilor vizând îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, părţile vor ţine seama de următoarele principii de bază:
a)măsurile preconizate să vizeze, mai întâi, îmbunătăţirea reală a condiţiilor de muncă şi numai dacă acest lucru nu este posibil la un moment dat, să se procedeze la compensări băneşti sau de altă natură;
b)măsurile preconizate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă trebuie să fie convenite împreună cu reprezentanţii sindicali, încheindu-se anexe speciale la contractele colective de muncă.
Art. 24
Organizarea activităţii, prin stabilirea unei structuri organizatorice raţionale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea atribuţiilor şi răspunderilor lor, elaborarea de norme de muncă fundamentate din punct de vedere tehnic, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt atribute de competenţa exclusivă a angajatorilor.
Art. 25
(1)Angajatorul va asigura organizarea raţională a muncii pentru fiecare loc de muncă. Pe această bază, se stabilesc sarcini şi răspunderi sub formă de norme de muncă; acestea pot fi: norme de timp, norme de producţie, norme de personal, fişa postului, fişa de lucru, însoţite de descrierea sferei de atribuţii şi a zonei de deservire, menite să asigure utilizarea integrală şi eficientă a timpului de lucru.
(2)Normele de muncă vor fi stabilite în aşa fel încât să asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual şi o tensiune nervoasă, care să nu conducă la oboseala excesivă a salariaţilor.
(3)Normele de muncă, inclusiv modificările aduse, aprobate de conducătorul unităţii, cu avizul sindicatelor, vor fi aduse la cunoştinţa salariaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de aplicare.
Art. 26
(1)Activitatea de normare a muncii se referă la toate categoriile de salariaţi, potrivit specificului activităţii fiecăruia şi se bazează pe tehnicile normării muncii; aceasta se desfăşoară ca un proces continuu, în permanentă concordanţă cu schimbările care au loc în organizarea şi nivelul de dotare tehnică a locului de muncă.
(2)În toate situaţiile în care normele de muncă nu asigură un grad complet de ocupare, conduc la o solicitare excesivă sau, după caz, nu corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerută atât de angajator, cât şi de sindicate. În caz de divergenţă în ceea ce priveşte calitatea normelor de muncă se va recurge la o expertiză tehnică stabilită de un institut specializat sau de experţi în domeniu, agreaţi de ambele părţi. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele părţi.
(3)Reexaminarea normelor de muncă nu va putea conduce la diminuarea salariului de bază negociat.
(4)Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergenţelor cu privire la modificarea normelor de muncă vor fi suportate de angajatori, pentru prima solicitare a sindicatelor.
(5)La normele produselor se va indexa manopera aferentă operaţiilor, în aceeaşi unitate de timp, în cazul oricărei creşteri salariale.
Art. 27
Angajatorul are obligaţia să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă, iar salariaţii trebuie să realizeze norma de muncă sau, după caz, sarcinile ce decurg din funcţia sau postul deţinut.
Art. 28
(1)Locurile de muncă se clasifică în locuri de muncă normale, locuri de muncă cu condiţii deosebite şi în locuri de muncă cu condiţii speciale.
(2)Locurile de muncă cu condiţii deosebite sunt cele grele, periculoase, nocive, penibile, sau alte asemenea, stabilite prin contracte colective de muncă la nivel de unităţi în conformitate cu prevederile legii.
(3)Locurile de muncă cu condiţii speciale sunt cele prevăzute în Legea nr. 226/2006 sau în alte acte normative.
Art. 29
(1)Pentru prestarea activităţii în locurile de muncă prevăzute în art. 28, alin. 2, salariaţii au dreptul, după caz, la sporuri la salariul de bază, durata redusă a timpului de lucru, alimentaţie de întărire a rezistenţei organismului, echipament de protecţie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevăzute de contractele colective de muncă la nivel de unităţi prin negociere; duratele de reducere a vârstei pentru pensionare sunt cele prevăzute de lege.
(2)În unităţile în care se realizează lucrări, indiferent de natura lor, destinate apărării şi siguranţei naţionale, locurile de muncă în care se execută acestea vor fi considerate locuri de muncă cu condiţii excepţionale, care vor beneficia de protecţia specială corespunzătoare tehnologiilor aplicate.
(3)Categoriile de salariaţi care lucrează în locurile de muncă prevăzute la art. 28, alin. 2, vor fi supuse obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina muncii, în condiţiile şi la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. 30
(1)În cazul în care condiţiile de muncă se normalizează, salariaţii vor beneficia, pentru refacerea capacităţii de muncă, încă minimum două luni, de unul din următoarele drepturi:
- spor pentru condiţii grele, excepţionale de muncă;
- spor pentru condiţii nocive de muncă;
- alimentaţie de întărire a rezistenţei organismului.
(2)De drepturile prevăzute în alin. 1 beneficiază şi salariaţii care au lucrat cel puţin şase luni în condiţiile art. 28, alin. 2 şi îşi schimbă locul de muncă din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de aceeaşi natură la noul loc de muncă sunt mai mici.
Art. 31
(1)Angajatorul are obligaţia de a dispune măsurarea periodică sau la sesizarea expresă a compartimentului de protecţia muncii sau a sindicatului, a parametrilor care caracterizează condiţiile de muncă şi factorii de mediu. La prelevarea probelor vor participa şi reprezentanţii sindicatelor.
(2)În toate cazurile în care condiţiile de muncă se situează constant peste nivelul minim de noxe admis, determinând reclasificarea locurilor de muncă, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificări începând cu data schimbării condiţiilor de muncă, indiferent de momentul efectuării reclasificării de către organele competente.
(3)Compartimentele de protecţia muncii din unităţi vor urmări permanent modul de respectare a clauzelor referitoare la condiţiile de muncă din contractul colectiv de muncă şi vor sesiza administraţia unităţilor asupra nerespectării acestora.
Art. 32
În afara prevederilor normelor generale şi departamentale de protecţia muncii, pe care părţile le consideră ca fiind minimale, în contractele colective de muncă la nivel de unitate, pot fi incluse clauze suplimentare de punere în aplicare.
Art. 33
(1)Părţile sunt de acord că nicio măsură de protecţie a muncii şi PSI nu este eficientă dacă nu este cunoscută, însuşită şi aplicată în mod conştient de salariaţi.
(2)Angajatorul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor, cu privire la normele de protecţie a muncii şi PSI. Contractele colective de muncă la nivel de unităţi vor prevedea măsuri specifice, periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi răspunderile, controalele proprii în conformitate cu reglementările elaborate de Departamentul Protecţiei Muncii din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu normele proprii. Timpul afectat acestor activităţi, inclusiv orele de instructaj, se includ în timpul de lucru şi este salarizat.
(3)La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul său loc de muncă şi normele de protecţia muncii şi PSI pe care este obligat în procesul muncii să le cunoască şi să le respecte.
(4)În cazurile în care, în procesul muncii, intervin schimbări ce impun aplicarea unei norme noi de protecţia muncii şi PSI, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevăzute la alineatul precedent.
Art. 34
Angajatorul va finanţa întregul ansamblu al activităţilor legate de protecţia muncii, potrivit obligaţiilor ce-i revin din legislaţia în domeniu şi din contractele colective de muncă din unităţi, cheltuielile respective urmând a fi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Art. 35
(1)Contravaloarea echipamentului de protecţie se suportă integral de patron.
(2)Contravaloarea echipamentului de lucru se suportă în proporţie de minimum 50 % de către unităţi.
(3)În toate cazurile în care, în afara echipamentului de lucru prevăzut de lege, patronul cere o anumită ţinută vestimentară, specială ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suportă integral de angajator.
(4)Stabilirea perioadelor de acordare a echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de lucru se va face, prin negociere între părţi, în funcţie de specificul locului de muncă şi de calitatea echipamentului la nivel de unităţi.
(5)Dacă echipamentul de protecţie sau echipamentul de lucru cerut şi suportat de angajatori, implică modificări ce afectează particularităţile fizice personale sau intime ale salariatului, acest lucru va fi compensat prin negociere cu acesta.
(6)În cazul în care prin profilul şi specialitatea sa, locul de muncă necesită şi alte materiale de lucru sau protecţie, necuprinse în actele normative în vigoare, părţile vor putea conveni completarea specificaţiei materialelor necesare locului de muncă prin stabilirea condiţiilor tehnice şi financiare de acordare şi folosire a acestora.
Art. 36
La contractele colective la nivel de unitate se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmăriţi la fiecare loc de muncă, în vederea luării măsurilor de protecţia muncii specifice, precum şi programele de control al realizării măsurilor stabilite.
Art. 37
(1)În vederea menţinerii, refacerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii, angajatorul va lua măsuri de amenajare ergonomică a locului de muncă prin:
a)asigurarea condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibraţii, temperatură, aerisire, umiditate);
b)amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă (vestiare, băi, grupuri sanitare, săli repaus, cantină-restaurant);
c)diminuarea până la eliminarea totală a emisiilor poluante.
(2)Măsurile concrete în sensul prevederilor alin. 1 se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivel de unităţi.
(3)Salariaţii sunt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de patron, să nu le deterioreze, descompleteze ori să sustragă componente ale acestora.
Art. 38
(1)Angajatorul va organiza, cel puţin o dată pe an, examinarea medicală a salariaţilor, în scopul de a constata dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în posturile pe care le ocupă, precum şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. Examinarea medicală este gratuită şi cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Condiţiile concrete urmează să fie stabilite la nivel de unitate.
(2)Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile prevederilor alineatului 1.
(3)În cazul când dispoziţii legale specifice sau ale contractului colectiv de muncă prevăd examinări medicale la termene mai scurte determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi.
(4)Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea medicală organizată potrivit alin. 1 şi 3 constituie abatere disciplinară şi se sancţionează inclusiv cu desfacerea contractului individual de muncă.
Art. 39
(1)Părţile vor asigura un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi prevederile prezentului contract, pe care le socotesc ca fiind minimale.
(2)Tinerii încadraţi cu contract individual de muncă, în vârstă de până la 18 ani, beneficiază de următoarele drepturi:
a)scutire de a presta serviciul în timpul nopţii;
b)interzicerea de a lucra în locuri de muncă cu condiţii deosebite;
c)interzicerea de a lucra peste durata normală a zilei de muncă;
d)concediu de odihnă suplimentar.
(3)Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de legislaţia muncii pot fi stabilite prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri.
Art. 40
(1)Angajatorul nu va refuza angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu aferente posturilor existente.
(2)Persoanele handicapate încadrate în unitate beneficiază de următoarele facilităţi în muncă şi drepturi:
a)program redus de lucru;
b)scutire de a presta serviciul în timpul nopţii;
c)concediu de odihnă suplimentar;
d)alte drepturi şi facilităţi prevăzute de lege.
Art. 41
În cazul recomandărilor medicale, angajatorul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncă şi, după caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilităţile fiecărei unităţi care vor fi stabilite împreună cu sindicatele.
Art. 42
(1)În cazul în care un salariat lipseşte de la lucru din motive de incapacitate temporară de muncă, angajatorul poate compensa diferenţa dintre salariul de bază iniţial şi ajutorul la care are dreptul salariatul conform legii, din fondul de salarii.
(2)Situaţiile în care se poate compensa diferenţa prevăzută la alin. 1 vor fi stabilite în contractele colective de muncă la nivel de unitate.
Art. 43
(1)Dacă salariatul se află în incapacitate temporară de muncă survenită ca urmare a unui accident de muncă sau în legătură cu munca, ori a contractării unei boli profesionale, angajatorul va plăti acestuia o compensaţie cel puţin egală cu diferenţa dintre salariul de bază avut la data ivirii incapacităţii şi ajutorul primit.
(2)Acordarea compensaţiei prevăzute la alineatul precedent nu înlătură, nici nu înlocuieşte dreptul legal la despăgubiri al salariatului în cauză, în condiţiile prevăzute de lege.
(3)În cazul în care un salariat are o situaţie de sănătate deosebită cum ar fi: internare, urmează să fie supus unei intervenţii chirurgicale, necesită tratament de lungă durată sau cu medicamente scumpe etc., în afara ajutorului menţionat la alin. 1, angajatorul, la solicitarea celui în cauză şi cu avizul sindicatului, va putea acorda un sprijin financiar suplimentar, temporar sau periodic, până la depăşirea situaţiei critice a acestuia.
Art. 44
Angajatorul are obligaţia suportării cheltuielilor cu confecţionarea protezelor impuse în urma accidentelor de muncă (din fondul social).
Art. 45
În cazul în care boala generatoare de concediu medical intervine în timpul concediului de odihnă, acesta se va prelungi cu un număr egal de zile rămase neefectuate ca urmare a efectuării concediului medical şi se poate lua în continuarea acestuia.
Art. 46
Federaţiile semnatare pot organiza şi desfăşura verificări privind respectarea normativelor, normelor şi prevederilor din contractele colective inferioare cu privire la protecţia şi securitatea muncii.
Art. 47
(1)În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, în fiecare unitate se va constitui un comitet de securitate şi sănătate de muncă, având atribuţiile prevăzute de art. 34 din Normele Generale de Protecţia Muncii (NGPM), Legea nr. 319/2006 şi Codul muncii.
(2)Comitetul de securitate şi sănătate în muncă va fi constituit paritar, cel puţin din 4 persoane, conform grilei prevăzute de art. 33 din N.G.P.M.
(3)Timpul de muncă afectat activităţii de către Comitetele de securitate şi sănătate în muncă se consideră timp de lucru efectiv prestat şi va fi prevăzut în contractul la nivel de unitate.
(4)Activitatea Comitetelor de securitate şi sănătate în muncă se desfăşoară în baza regulamentelor proprii.
CAPITOLUL IV:Salarizarea şi alte drepturi salariate
Art. 48
(1)Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în lei, negociat la încheierea contractului individual de muncă, pe baza complexităţii lucrărilor evaluate conform indicatorului tarifar de calitate, fişei postului sau altor criterii, indiferent de natura unităţii în care îşi desfăşoară activitatea.
(2)Grilele de salarizare reflectă categoriile socio-profesionale şi pregătirea profesională necesară locului de muncă nominalizat, iar venitul salarial reprezintă rezultatul obţinut din eficienţa muncii efectiv prestate.
(3)Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
(4)Sporurile se negociază în contractul colectiv de muncă, pe unitate.
Art. 49
(1)Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:
a)în regie sau după timp;
b)acord;
c)pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d)alte forme specifice unităţii.
(2)Organizarea muncii şi salarizarea în acord se pot face într-una din următoarele forme:
a)acord direct;
b)acord progresiv;
c)acord indirect.
(3)Acordul (direct, progresiv sau indirect) se poate aplica individual sau colectiv.
(4)Forma de organizare a muncii şi de salarizare ce ar urma să se aplice fiecărei activităţi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. 50
(1)În Contractul Colectiv de Muncă pe unitate fondul de salarii va fi reactualizat la valoarea reală de la ultima negociere anuală, compensând cel puţin 100 % inflaţia, comunicată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (I.N.S.S.E.)
(2)Câştigul salarial mediu brut în societăţile cuprinse în anexa nr. 1 nu va fi mai mic decât câştigul salarial mediu brut pe economie publicat în ultimul Buletin Statistic al I.N.S.S.E.
(3)Coeficienţii de ierarhizare se stabilesc la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unităţi, fără a putea fi mai mici decât coeficienţii din anexa nr. 6 la prezentul contract colectiv de muncă.
(4)Semestrial părţile semnatare ale contractului colectiv de muncă vor negocia cuantumul coeficientului de compensare a veniturilor salariale micşorate ca putere de cumpărare prin efectul inflaţiei.
Art. 51
(1)Sporurile minime ce se acordă în condiţiile prezentului contract sunt următoarele:
a)pentru condiţii de muncă grele, periculoase, de risc, vătămătoare sau penibile - 10% din salariul de bază negociat;
b)pentru condiţii nocive de muncă - 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate
c)pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru, şi orele lucrate în zilele libere şi sărbători legale 100%
- Pentru salariaţii care nu pot fi încadraţi în condiţii deosebite sau speciale, conform Legii nr. 19/2000 şi Legii nr. 226/2006, până la eliminarea completă a noxelor, valoarea sporului va fi majorată corespunzător negocierilor contractului colectiv de muncă pe unitate.
Munca prestată în zilele de repaus sau sărbători legale sau religioase, suplimentar peste durata normală a zilei de lucru, se va plăti cu un spor suplimentar de 50% faţă de prevederea de mai sus, cu excepţia cazurilor menţionate în art. 58 alin. 3.
- Aceste sporuri se plătesc în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 30 de zile după efectuarea acestor ore suplimentare.
d)pentru vechime în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, conform tabelului (vechimea în muncă se calculează în total vechime în muncă calculată la salariul de bază şi timpul efectiv lucrat):

Vechime în muncă

Spor

3-5 ani

5%

5-10 ani

10%

10-15 ani

15%

15-20 ani

20%

peste 20 ani

25%

e)pentru lucrul în timpul nopţii 25%;
f)spor de şantier 1,5% din salariul de bază;
g)pentru exercitarea unei alte funcţii se poate acorda un spor de până la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite integral; cazurile în care se aplică această prevedere şi cuantumul sporului se vor stabili prin negocieri în contractele colective de muncă la nivel de unităţi, cu condiţia ca posturile neocupate să fi fost scoase la concurs;
h)spor pentru lucrul în ture de min. 5% pentru cei care nu beneficiază cel puţin de o sâmbătă şi o duminică libere într-o lună.
(2)În unităţile vizate în art. 29 (2), din prezentul contract colectiv de muncă, în afara sporurilor expres prevăzute în contractul colectiv de muncă anterior încheiate, se va acorda tuturor salariaţilor datorită caracterului special al producţiei, un spor de tehnicitate minim cuprins între 7-30%, ierarhizat în funcţie de activitatea concretă depusă.
(3)Părţile convin ca în unităţile din anexa nr. 1 să se poată acorda un spor de firmă salariaţilor cu o vechime neîntreruptă în unitatea respectivă după cum urmează:
- între 5-10 ani - 3% din salariul de bază;
- între 10-20 ani - 8% din salariul de bază;
- peste 20 ani - 12% din salariul de bază.
(4)În unităţile cu caracter special al producţiei, datorită limitării unor drepturi constituţionale prin reglementări legale specifice, se va acorda tuturor salariaţilor un spor special de minimum 20%, calculat asupra salariului de bază.
(5)În contractele colective de muncă la nivel de unităţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri specifice.
(6)Sporurile prevăzute mai sus se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază.
Art. 52
(1)Adaosurile la salariul de bază sunt:
a)adaosul de acord;
b)premiile;
c)alte adaosuri, convenite la nivelul unităţilor.
(2)Condiţiile de diferenţiere, diminuare sau anulare a participării la fondul de stimulare din profitul net sau la fondul de premiere, precum şi perioada la care se acordă cota de profit salariaţilor, care nu poate fi mai mare de 1 an, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. 53
(1)Angajatorul trebuie să asigure condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului săptămânal şi zilnic de muncă stabilit.
(2)În situaţia în care angajatorul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, acesta este obligat să plătească salariaţilor salariul de bază pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt.
(3)În cazurile excepţionale când, din motive tehnice sau din alte motive, activitatea a fost întreruptă, salariaţii vor primi 75% din salariul de bază individual negociat, cu condiţia ca încetarea lucrului să nu se fi produs din vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia unităţii.
Prin negocieri la nivelul unităţii se va stabili concret modul de realizare a prevederii de a rămâne la dispoziţia unităţii prezenţi în incintă, în aşteptarea reluării activităţii sau la domiciliu, de unde să poată fi convocaţi de unitate sau instituţie.
(4)În cazurile prevăzute în alin. 3, salariaţii beneficiază şi de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru astfel de situaţii.
Art. 54
Ca urmare a creşterii salariale, angajatorul va recalcula tarifele sau, respectiv, cotele de manoperă, pe unitatea de produs sau valorică, corespunzător formelor de organizare a muncii şi de salarizare aplicate în unitate.
Art. 55
Plata salariilor se face periodic, la datele care se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii.
Art. 56
(1)Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii sau instituţiei.
(2)În caz de faliment sau de lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi şi drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori.
Art. 57
Angajatorii vor ţine o evidenţă în care să se menţioneze activitatea desfăşurată în baza contractului individual de muncă şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi le vor elibera dovezi despre acestea.
CAPITOLUL V:Timpul de muncă şi timpul de odihnă
Art. 58
(1)Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, realizată prin săptămâna de lucru de cinci zile, de luni până vineri, inclusiv.
(2)Prin negociere la contractul colectiv de muncă pe unitate se pot conveni, în anumite situaţii, şi la alte sisteme.
(3)Locurile de muncă unde, datorită specificului activităţii, nu există posibilitatea încadrării în durata normală a timpului de lucru sunt, după caz: în tură, tură continuă, turnus, program fracţionat, cu respectarea prevederilor legale specifice locurilor de muncă în cauză.
(4)Locurile de muncă la care se aplică formele specificate de organizare a programului de lucru prevăzute la alin. 3, precum şi modalităţile concrete de organizare şi evidenţă a muncii prestate, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. 59
(1)Pentru unele activităţi, locuri de muncă şi categorii de personal, prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, se pot stabili programe de lucru parţiale, corespunzătoare unor fracţiuni de normă, cu o durată a timpului de muncă de 6, 4 sau 2 ore pe zi.
Drepturile salariaţilor care lucrează în astfel de situaţii se acordă proporţional cu timpul lucrat.
(2)Femeile care au în îngrijire copii de până la 6 ani pot lucra cu 1/2 normă, fără să li se afecteze drepturile ce decurg din calitatea de salariat cum sunt: concediul de odihnă şi vechimea.
(3)La cerere, salariaţii cu program parţial de lucru vor fi încadraţi cu program normal dacă există posturi vacante şi dacă întrunesc condiţiile ocupării acestor posturi.
Art. 60
(1)Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de muncă sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Reducerea duratei timpului de muncă în condiţii deosebite nu afectează salariul şi vechimea în muncă aferente duratei normale a timpului de muncă.
(3)Durata reducerii timpului normal de muncă şi categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi.
Art. 61
(1)Începutul şi sfârşitul programului zilnic de lucru se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară, întocmit de către administraţia unităţii, cu consultarea reprezentanţilor sindicali.
(2)În toate cazurile în care se dovedeşte că este posibil, angajatorul şi sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru şi modalităţile de aplicare a acestora.
(3)Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afectează drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Art. 62
(1)Orele prestate peste programul normal de lucru şi în zilele nelucrătoare, la solicitarea patronului, sunt ore suplimentare:
(2)_
a.- durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare;
b.- prin excepţie, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care includ şi orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
Pentru sectoare de activitate ale căror lucrări urgente necesită efectuarea de ore suplimentare, perioada de referinţă poate fi mai mare de o lună, dar nu poate să depăşească 12 luni.
La stabilirea perioadelor de referinţă nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă;
c.- prevederile alineatelor a şi b nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
(3)Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.
Art. 63
Compensarea orelor suplimentare se face cu timp liber corespunzător sau prin plata unor sporuri, conform art. 51, alin. 1, lit. c, potrivit înţelegerii părţilor.
Art. 64
(1)Pentru persoanele al căror program de lucru se desfăşoară pe timpul nopţii, durata timpului de muncă este mai mică cu o oră decât durata timpului de muncă prestată în timpul zilei, fără diminuarea salariului de bază şi a vechimii în muncă.
(2)Prevederile alin. 1 nu se aplică salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii deosebite, unde durata timpului de muncă este mai mică de 8 ore.
(3)La unităţile unde procesul muncii este neîntrerupt sau condiţiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul nopţii poate fi egal cu cel al zilei. Munca prestată în timpul nopţii se plăteşte cu un spor de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal de lucru; de acest spor beneficiază şi salariaţii care lucrează în condiţii deosebite, unde durata timpului de muncă este mai mică de 8 ore/zi.
(4)Se consideră muncă desfăşurată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul cuprins între orele 22-6, cu posibilitatea abaterii în cazuri justificate cu o oră în plus sau în minus faţă de una din aceste limite.
(5)În cazul în care munca în timpul nopţii va fi prestată într-o zi de repaus sau sărbătoare conform art. 51, alin. 1, lit. c, ea va fi plătită ca în exemplul următor:

- tariful unei ore normale

100%

- majorarea pentru ora lucrată într-o zi de repaus sau sărbătoare

100%

- majorare pentru ora lucrată în timpul nopţii

25%

Total:

125% faţă de tariful orei normale.

Art. 65
(1)În fiecare săptămâna, salariatul are dreptul, de regulă, la 2 zile consecutive de repaus săptămânal.
(2)Repausul săptămânal se acordă, de regulă, sâmbăta şi duminica.
(3)În cazul în care activitatea de la locul de muncă, în zilele de sâmbătă şi duminică nu poate fi întreruptă, prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus săptămânal să fie acordate şi în alte zile ale săptămânii sau cumulat într-o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice.
Art. 66
(1)Sunt zile nelucrătoare zilele de repaus săptămânal şi zilele de sărbători legale şi religioase, după cum urmează:
- Anul Nou 2 zile - 1,2 ianuarie
- Pastele 2 zile - luni şi marţi
- Ziua Internaţională a Muncii 1 zi - 1 Mai
- Ziua Ramurei (profesiei) 1 zi - 9 August (data poate fi modificată)
- Ziua Naţională 1 zi - 1 Decembrie
- Crăciunul 2 zile - 25 şi 26 decembrie
- Rusaliile 1 zi
- Sfânta Maria 1 zi - 15 august
- 2 zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
(2)Munca în zilele de sărbătoare este cea efectuată pe durata unei rotaţii complete a schimburilor.
(3)Pentru realizarea unor punţi în ajunul sărbătorilor, de comun acord între patroni şi sindicat, se poate hotărî a se lucra în zilele de sâmbătă, munca respectivă nefiind considerată muncă suplimentară.
Art. 67
Repausul pentru servirea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul de 15 minute se include în programul de lucru, la nivelul unităţii, putându-se conveni şi un repaus mai mare pentru servirea mesei.
Art. 68
Salariaţii pot solicita, în mod justificat, decalarea programului de lucru. Administraţia va analiza cererea şi va aproba aceasta în funcţie de posibilităţi.
Art. 69
(1)Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, de minimum 21 de zile lucrătoare, cu excepţia tinerilor sub 18 ani care beneficiază de minimum 24 de zile lucrătoare.
(2)Diferenţierea duratei concediului de odihnă în funcţie de vechime se va stabili prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii sau instituţiei, pornind de la nivelul minimal din anexa nr. 4.
Art. 70
(1)În fiecare an calendaristic, salariaţii, persoane cu handicap au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată de 3 zile lucrătoare, iar salariaţii nevăzători au dreptul la un concediu suplimentar cu o durată de 6 zile lucrătoare.
(2)Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite beneficiază de concedii de odihnă suplimentare de minimum 3 zile lucrătoare pe an. Prin contractele de muncă la nivel de unităţi (cu excepţia celor finanţate de la bugetul public naţional) se pot negocia concedii suplimentare mai mari.
Art. 71
(1)În afara concediului de odihnă normal, anumite categorii de salariaţi pot beneficia de concediu suplimentar plătit.
(2)Absolvenţii şcolilor de maiştri şi ai instituţiilor de învăţământ superior vor beneficia, o singură dată, de un concediu plătit de 30 de zile calendaristice pentru pregătirea şi susţinerea examenului de diplomă. Aceste prevederi se aplică şi absolvenţilor de la învăţământul seral şi fără frecvenţă.
(3)De drepturile prevăzute în alin. 2 beneficiază şi doctoranzii înscrişi la doctorat, cu acordul unităţii în vederea susţinerii tezei de doctorat.
Art. 72
(1)Pe durata concediului de odihnă salariaţii vor primi o indemnizaţie conform prevederilor legale, la data plecării în concediu, corespunzător numărului de zile de concediu la care au dreptul.
(2)Pentru concediul de odihnă se va acorda o primă de vacanţă în afara indemnizaţiei de concediu, cuantumul acesteia se va negocia la încheierea contractului colectiv de muncă pe unitate, în raport cu posibilităţile economico-financiare ale unităţii.
(3)_
a.- pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă;
b.- indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute mai sus din ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
(4)Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă în cazul în care contractul individual de muncă a încetat.
(5)Salariaţii au dreptul la un concediu de odihnă proporţional cu perioada lucrată în acel an.
(6)Indemnizaţia de concediu şi, după caz, prima de vacanţă, se plătesc cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
(7)Orice convenţie prin care se renunţă, total sau în parte, la concediul de odihnă este interzisă.
(8)În cazul în care contractul individual de muncă a încetat ca urmare a iniţiativei unităţii din motive neimputabile salariatului, acesta având efectuat concediul de odihnă, unitatea nu poate pretinde suma de bani corespunzătoare concediului efectuat.
Art. 73
(1)Concediul anual de odihnă se efectuează, de regulă, integral. El va putea fi fracţionat în tranşe, dacă interesele serviciului o cer, sau la solicitarea salariatului dacă nu este afectată desfăşurarea normală a activităţii în unitate. Una dintre fracţiuni va trebui să fie de cel puţin 15 zile lucrătoare. Cealaltă parte va trebui acordată şi efectuată până la sfârşitul anului în curs.
(2)Concediul medical al salariatului nu poate reprezenta cauza reducerii concediului de odihnă anual, stabilit conform art. 69 alin. 2.
Art. 74
(1)Programarea concediului de odihnă se face de către administraţie, de regulă la începutul anului, de comun acord cu organizaţiile de sindicat. Data începerii concediului de odihnă va fi comunicată salariatului cu cel puţin 15 zile înainte.
(2)În unităţile unde este posibil se va acorda concediu de odihnă, integral sau fracţionat (cel puţin 15 zile lucrătoare), tuturor salariaţilor în aceeaşi perioadă, într-una din lunile de vară - iulie sau august.
Art. 75
Concediul anual de odihnă poate fi întrerupt şi/sau re programat în următoarele situaţii:
a)pe perioada incapacităţii temporare de muncă;
b)pe timpul concediului prenatal sau postnatal;
c)pe timpul satisfacerii unor obligaţii militare, altele decât serviciul militar în termen;
d)când prezenţa salariatului la serviciu este cerută de administraţie, cu acordul acestuia;
e)în cazul în care salariatul solicită acest lucru, şi interesele serviciului o permit;
f)în alte situaţii prevăzute de lege.
Art. 76
Salariatul chemat din concediu are dreptul la o compensaţie din partea unităţii care constă din:
a)plata transportului dus-întors din localitatea unde se află în concediu;
b)plata unei indemnizaţii de întrerupere ce se va conveni cu salariatul chemat din concediu, în afara cazurilor de forţă majoră;
c)despăgubiri datorate cheltuielilor făcute de salariat dacă acesta se află la odihnă sau tratament;
d)timpul consumat cu deplasarea dus-întors, care se consideră timp lucrat şi se adaugă la concediul de odihnă plătit.
Art. 77
În situaţia în care ambii soţi lucrează la aceeaşi unitate, au dreptul la programarea în aceeaşi perioadă a concediului de odihnă.
Art. 78
(1)În cazul în care salariatul are bilet de tratament, el va beneficia de concediul său de odihnă în perioada pentru care are bilet.
(2)Prevederile alin. 1 se pot aplica şi în situaţia în care salariatul are bilet de odihnă prin sindicat, funcţie de posibilităţile unităţii.
Art. 79
(1)Salariaţii au dreptul la efectuarea concediului de odihnă de la data angajării lor.
(2)Pentru salariaţii care lucrează cu fracţiuni de normă, la cererea lor, durata concediului de odihnă este integrală.
Art. 80
(1)Salariaţii au dreptul la zile libere consecutive plătite pentru evenimente deosebite în familie, sau alte situaţii, după cum urmează:
a)căsătoria salariatului 5 zile;
b)căsătoria unui copil 2 zile;
c)naşterea sau adopţiunea unui copil 2 zile;
d)decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor 3 zile;
e)decesul bunicilor, fraţilor, surorilor 1 zi;
f)la schimbarea locului de muncă, cu mutarea domiciliului, în cadrul aceleiaşi unităţi, în altă localitate 5 zile;
g)obligaţii cetăţeneşti (citaţie, proces penal, comisariat, poliţie etc.) 1 zi.
Art. 81
Salariaţii au dreptul la concediu fără plată astfel:
a)elevii de la învăţământul seral au dreptul la un concediu fără plată de 15 zile calendaristice, care se acordă o singură dată, la cerere, pentru pregătirea şi prezentarea la examenul de bacalaureat;
b)studenţii de la învăţământul seral sau fără frecvenţă beneficiază de un concediu fără plată de 60 de zile calendaristice, la cerere, eşalonat sau integral, pentru fiecare an de studiu;
c)candidaţii care se prezintă la examenul sau la colocviul de admitere sau la doctorat, în ţară, beneficiază de un concediu fără plată de 15 zile calendaristice. Doctoranzii beneficiază o singură dată de un concediu fără plată de 30 de zile calendaristice, la cerere, în vederea susţinerii tezei de doctorat;
d)se acordă la cerere salariatului, o dată pe an, 30 de zile calendaristice de concediu fără plată pentru vizitarea soţului (soţiei) detaşat în străinătate în interes de serviciu;
e)pentru candidaţii la examenul de admitere în învăţământul superior, se acordă, o singură dată, un număr de 30 de zile calendaristice, concediu fără plată la cerere, cu prezentarea actelor doveditoare de participare la concurs;
f)pentru situaţii deosebite, altele decât cele prevăzute la lit. a-e, salariaţii pot beneficia de concediu fără plată de maximum 30 de zile calendaristice cumulat într-un an.
Art. 82
La cererea salariatului, se acordă un număr de ore de învoire, fără plată, în următoarele situaţii:
a)efectuare de analize, tratament medical;
b)citaţie în faţa instanţei;
c)alte situaţii când salariatul solicită şi activitatea unităţii permite.
CAPITOLUL VI:Alte măsuri de protecţie şi facilităţi acordate salariaţilor
Art. 83
(1)În cazul în care unitatea este pusă în situaţia de a efectua concedieri pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, ca urmare a restrângerii activităţii, retehnologizării, automatizării şi robotizării procesului de producţie, părţile convin asupra respectării următoarelor principii:
a)angajatorul va pune la dispoziţia sindicatului justificarea tehnico-economică asupra măsurilor privind posibilităţile de redistribuire a personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri de calificare, recalificarea sau reorientarea profesională etc.;
b)justificarea împreună cu obiecţiile şi propunerile sindicatului vor fi depuse spre analiză şi avizare consiliului de administraţie sau, după caz, adunării generale;
c)concomitent, cel care angajează va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la baza reducerii numărului de salariaţi, precum şi asupra unor eventuale posibilităţi de redistribuire a acestora. Anunţul se va face astfel:
- cu 90 de zile calendaristice înainte, în cazul schimbării sediului unităţii în altă localitate;
- cu 60 de zile înainte, dacă reducerea se datorează retehnologizării sau altor cauze, cu excepţia restrângerii de activitate.
(2)În situaţia în care organele competente din unităţi vizează măsuri de reducere a activităţii sau de reorganizare a procesului de producţie, care ar determina desfaceri de contracte de muncă, cel care angajează este obligat să comunice în scris organizaţiei sindicale, inspectoratului teritorial de muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă, numărul posturilor ce ar urma să fie reduse, natura acestora, precum şi cauzele concrete care au dus la necesitatea acestor măsuri. Anunţul trebuie să se facă astfel:
- la întreprinderile cu un efectiv sub 100 de salariaţi, cu 45 de zile înainte;
- la întreprinderile cu 101-300 de salariaţi, cu 60 de zile înainte;
- la întreprinderile cu peste 301 salariaţi, cu 90 de zile înainte. În perioada prevăzută la alin. 2, cel care angajează este obligat să întreprindă simultan următoarele acţiuni:
a)să identifice posibilităţile de recalificare în vederea redistribuirii în cadrul unităţii;
b)să identifice posibilităţile de diminuare a duratei programului de lucru, cu reducerea corespunzătoare a salariului, în vederea evitării reducerii de personal sau a scăderii numărului celor cărora ar urma să li se desfacă contractul de muncă.
Art. 84
În situaţia în care disponibilizarea nu poate fi evitată, administraţia va comunica în scris fiecărui salariat al cărui post urmează să fie desfiinţat următoarele:
a)dacă îi oferă un alt loc de muncă ori cuprindere într-o formă de recalificare profesională;
b)termenul de preaviz, în condiţiile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă.
Art. 85
(1)La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine:
a)contractele de muncă ale salariaţilor care încalcă prevederile Legii nr. 11/1991;
b)contractele de muncă ale salariaţilor care cumulează două sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumulează pensia cu salariul;
c)contractele de muncă ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor;
d)contractele de muncă ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea unităţii.
(2)La luarea măsurii de disponibilizare, simultan vor fi avute în vedere următoarele criterii minimale:
a)dacă măsura ar putea afecta doi soţi care lucrează în unitate, se desface contractul de muncă al soţului care are venitul cel mai mic, fără ca prin aceasta să se poată desface contractul de muncă al unei persoane care ocupă un post nevizat de reducere;
b)măsura să afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii sau alte persoane în întreţinere;
c)măsura să afecteze numai în ultimul rând femeile care au în îngrijire copii, bărbaţii văduvi sau divorţaţi care au în îngrijire copii, unicii întreţinători de familie, precum şi salariaţii, bărbaţi sau femei, care mai au cel mult 3 ani până la pensionare la cererea lor.
(3)În cazul în care măsura desfacerii contractului de muncă ar afecta un salariat care a urmat o formă de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale şi a încheiat cu unitatea sau instituţia un act adiţional la contractul de muncă prin care s-a obligat să presteze o activitate într-o anumită perioadă de timp, administraţia nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului, dacă măsura desfacerii contractului de muncă nu-i este imputabilă.
Art. 86
Sindicatele au dreptul să verifice modul de aplicare a prevederilor art. 85, iar, în ipoteza în care două sau mai multe persoane salariate sunt în aceeaşi situaţie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
Art. 87
(1)Unitatea care îşi extinde sau reia activitatea într-o perioadă de 12 luni de la luarea măsurilor de desfacere a contractului de muncă pentru motivele prevăzute la art. 83, are obligaţia să încunoştinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi să facă publică măsura. Salariaţii care au fost concediaţi au dreptul de a fi reangajaţi pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă, angajatorul transmiţându-le o comunicare scrisă în acest sens, iar aceştia au obligaţia ca în termen de maximum 10 zile lucrătoare să-şi manifeste expres consimţământul. În cazul în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi în condiţiile menţionate anterior nu-şi manifestă expres consimţământul în termenul de 10 zile sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi angajări pe locurile de muncă rămase vacante.
(2)Angajatorii răspund material pentru prejudiciile aduse persoanelor ca urmare a nerespectării prevederilor alin. 1, în condiţiile ce se vor stabili prin contractele colective de muncă de la nivelul unităţilor.
Art. 88
Nu pot constitui motive pentru desfacerea contractului de muncă:
a)situaţiile prevăzute la art. 13 (7) din prezentul contract;
b)alte condiţii prevăzute de lege.
Art. 89
La cererea persoanei concediate, unitatea are obligaţia să elibereze referinţe scrise asupra condiţiilor de angajare, a perioadei de angajare, şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, precum şi a comportamentului persoanei la locul de muncă.
Art. 90
Salariaţii care se pensionează, la cerere sau pentru limită de vârstă, primesc o indemnizaţie egală cu cel puţin un salariu de bază avut în luna precedentă pensionării, din fondul de salarii.
Art. 91
În afară de ajutoarele prevăzute de lege la care au dreptul, salariaţii beneficiază şi de următoarele ajutoare din fondul social:
a)în cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, în sumă egală cu un salariu mediu brut lunar pe unitate;
b)un salariu de bază mediu brut pe unitate, plătit la decesul soţului sau soţiei, ori la decesul unei rude de gradul I;
c)un salariu de bază mediu brut pe unitate, plătit mamei, pentru naşterea fiecărui copil; dacă mama nu este salariată, soţul acesteia beneficiază de această plată.
Art. 92
(1)Fondul social constituit la nivelul unităţii va fi gestionat de comisia paritară angajator-sindicat, care a negociat contractul colectiv de muncă.
(2)La nivelul unităţii, din fondul pentru acţiuni sociale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament şi odihnă recuperatorie în staţiunile balneoclimaterice în care este inclus şi transportul pe calea ferată (tren persoane clasa a II-a) repartizate pe baza acordului dintre sindicate şi angajatori, pentru salariaţi şi membrii lor de familie. Cota de contribuţie ce urmează a fi suportată de către beneficiarii de trimitere la tratament balnear şi de odihnă recuperatorie, cu bilete prin sindicat, indiferent de salariu, este de 50 %.
(3)Salariaţii beneficiază de bilete cu reducere conform alin. 2 numai de la agenţiile de bilete ale federaţiilor semnatare sau le pot procura din alte surse cu negaţia celor de mai sus.
(4)În cazul semnării unor protocoale între federaţiile semnatare şi federaţii similare din străinătate în vederea efectuării de schimburi de persoane care îşi petrec vacanţa sau pentru activităţi oficiale, unităţile vor plăti 50% din valoarea transportului în străinătate pentru delegaţii români.
Art. 93
Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor, trimişi în staţiuni pentru tratarea unor boli profesionale sau grave cu recomandarea medicului specialist, se suportă integral de societatea comercială în cauză, inclusiv costul transportului CFR cls. a II-a sau, acolo unde nu este posibil, al transportului auto în comun.
Art. 94
Repartizarea spaţiilor de locuit aflate în patrimoniul sau administrarea societăţilor comerciale, către salariaţii unităţilor se va face de o comisie paritară, administraţi e-sindicat.
Art. 95
Salariaţii unităţilor, trimişi în delegaţie în ţară, vor beneficia de următoarele drepturi:
a)decontarea cheltuielilor de transport conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate;
b)decontarea costului efectiv al cazării;
c)diurna de deplasare de cel puţin 50 % din salariul de bază mediu/zi, indexabilă trimestrial;
d)salariatul se va putea deplasa cu acordul conducerii unităţii cu autovehiculul proprietate personală, în acest caz se vor deconta cheltuieli de carburant, la preţul zilei, la un consum de 10 litri la 100 km;
e)în cazul în care delegatul nu poate prezenta acte de decontare contabile, pentru cazare, se va acorda o sumă egală cu diurna zilnică.
Art. 96
Salariaţii unităţilor trimişi în detaşare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute de art. 95. În cazul în care detaşarea depăşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice se plăteşte o indemnizaţie egală cu cel puţin 75% din salariul de bază zilnic. Această indemnizaţie se acordă proporţional cu numărul de zile ce depăşesc durata neîntreruptă de 30 de zile.
Art. 97
În funcţie de necesităţile serviciului, salariaţii vor putea fi detaşaţi în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu cu acordul salariatului respectiv şi cu drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Art. 98
Vor fi precizate în scris termenul pentru care se face detaşarea, condiţiile oferite, obligaţiile salariatului şi ale unităţii în această perioadă. Aceste elemente se vor înscrie într-un act ce se va anexa la contractul individual de muncă.
Art. 99
(1)Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an.
(2)În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni.
Art. 100
Salariatul detaşat îşi menţine toate drepturile pe care le-a avut la data detaşării, cu excepţia celor privind igiena şi protecţia muncii, chiar dacă la locul de muncă unde este detaşat acestea nu se mai regăsesc. Dacă la locurile de detaşare drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acordă şi alte drepturi, persoana detaşată beneficiază de acestea.
Art. 101
Salariatul detaşat este obligat ca pe perioada detaşării să respecte regulamentul de ordine interioară, disciplina tehnologică de muncă din secţia sau unitatea unde a fost detaşat.
Art. 102
Unitatea va asigura salariaţilor trimişi în străinătate toate drepturile prevăzute de lege şi de contractul extern.
Art. 103
(1)Femeile au dreptul conform Constituţiei la tratament egal cu bărbaţii în situaţii egale sau comparabile.
(2)Este interzisă introducerea unor clauze discriminatorii; dacă există astfel de clauze ele vor fi abrogate.
Art. 104
(1)Femeile gravide, începând cu luna a V-a de sarcină, nu vor fi trimise în deplasare în alte localităţi.
(2)Femeile care au în îngrijire copii de vârstă preşcolară nu pot fi trimise în deplasare în alte localităţi, pentru o durată mai mare de o zi, decât cu acordul lor.
Art. 105
(1)În anumite situaţii, prevăzute în contractele colective de muncă, femeile au dreptul la lucru cu fracţiuni de normă de 6, 4 sau 2 ore pe zi.
(2)Pentru cazurile în care au în îngrijire copii mici de vârstă preşcolară, lucrul cu norma de 6 sau 4 ore se va considera ca activitate cu normă întreagă la calcularea vechimii în muncă.
(3)Salariata care renunţă la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani, beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore/zi, fără să fie afectate salariul de bază şi vechimea în muncă.
(4)La cererea lor, în situaţiile prevăzute în alin. 2, femeile pot opta pentru program decalat, cu alte ore de începere şi terminare a lucrului, cu excepţia cazurilor când activitatea unităţii nu permite acest lucru.
Art. 106
Femeile pot presta ore suplimentare în conformitate cu prevederile art. 62, alin. 2.
Art. 107
(1)Se va evita prestarea muncii în timpul nopţii de către femei.
(2)Pentru femeile gravide, începând cu luna a V-a de sarcină, munca în timpul nopţii este interzisă.
Art. 108
(1)În cazul în care salariata se află în concediu de maternitate, unitatea va compensa din fondul de salarii, pe o anumită perioadă, diferenţa dintre salariul de bază individual avut şi indemnizaţia legală la care are dreptul.
(2)Perioada pentru care se acordă compensarea va fi stabilită prin contractele colective de muncă, la nivel de unităţi, dar nu mai puţin de 6 săptămâni.
Art. 109
(1)Femeile au dreptul la concedii prenatale şi postnatale plătite, concedii pentru îngrijirea copiilor bolnavi, precum şi pentru creşterea copiilor, în condiţiile legii.
(2)În perioada prevăzută la alineatul precedent, dacă se convin creşteri salariale sau indexări, de ele vor beneficia şi salariatele aflate în concedii prenatale şi postnatale.
(3)Salariatele care au în întreţinere copii de vârstă preşcolară şi care nu beneficiază de concediu medical plătit pentru îngrijirea copiilor bolnavi, pot beneficia de 6 zile libere pe an, plătite cu salariul de bază pentru îngrijirea copiilor internaţi în spital.
(4)Zilele prevăzute în alineatul precedent, se acordă la cerere, după prezentarea actului medical care face dovada internării.
(5)În afara concediului legal plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, salariata mamă poate beneficia de încă doi ani de concediu fără plată.
(6)În perioada în care salariata se află în concediu prevăzut la alin. 5 nu i se va putea desface contractul de muncă, iar pe postul său nu va putea fi angajată altă persoană decât cu contract de muncă pe durată determinată.
(7)În cazul decesului mamei sau în alte situaţii prevăzute de lege, tatăl copilului, la cererea sa, va beneficia de:
a)compensaţia prevăzută la art. 108;
b)concediu fără plată neutilizat de mamă la data decesului, cu prevederile prevăzute la alin. 4 şi 5.
Art. 110
(1)Încadrarea femeilor după încetarea perioadei de întrerupere pentru creşterea copilului se va face pe cât posibil în aceeaşi funcţie sau într-una echivalentă ca salariu.
(2)Pe o perioadă de o lună de la reîncadrare, considerată perioadă de readaptare, persoana reîncadrată în condiţiile alin. 1 va beneficia cel puţin de salariul de bază.
(3)În această perioadă, concedierea este interzisă.
Art. 111
În perioada de sarcină, femeile au dreptul la învoiri în vederea efectuării controalelor medicale periodice.
Art. 112
(1)Este interzisă femeilor gravide, începând cu luna a V-a de sarcină, munca la locuri considerate cu condiţii deosebite.
(2)La recomandarea medicului, femeile gravide vor beneficia de schimbarea locului de muncă, iar în limita posibilităţilor într-o altă funcţie echivalentă ca salariu.
Art. 113
În unităţile care folosesc personal de sex femeiesc vor fi asigurate obligatoriu condiţiile sociale: vestiare şi grupuri sociale la capacitatea corespunzătoare, amenajate şi cu o dotare specifică.
Art. 114
Femeile vor beneficia în condiţiile art. 35 de echipament de lucru şi de protecţie specifice, precum şi de materiale igienico-sanitare.
Art. 115
Prevederile cu caracter social din Bugetul de Venituri şi Cheltuieli, vor avea în vedere şi rezolvarea problemelor de natură socială ale femeilor.
Art. 116
(1)În vederea aniversării zilelor de 1 Martie (ziua mărţişorului) şi 8 Martie (ziua internaţională a femeii) se poate constitui la nivelul unităţilor un fond destinat acordării de cadouri pentru femei.
(2)Angajatorul poate hotărî acordarea unei zile libere plătite în vederea sărbătoririi zilei de 8 Martie, dacă aceasta este într-o zi lucrătoare.
Art. 117
Este interzisă concedierea persoanelor de sex femeiesc în perioada îmbolnăvirilor, gravidităţii, maternităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Art. 118
Femeile cu copii în întreţinere, precum şi cele cu probleme sociale deosebite, vor fi protejate în cazul unor măsuri de concediere.
Art. 119
Femeile vor participa în egală măsură cu bărbaţii la programele stabilite în vederea perfecţionării, în cazul introducerii de noi tehnologii.
Art. 120
(1)În contractele colective de muncă la nivel de unităţi se vor prevedea acţiuni cu caracter social precum:
a)alocarea de cheltuieli prevăzute de art. 92;
b)amenajarea şi întreţinerea de creşe şi grădiniţe pentru copiii salariaţilor, precum şi de cantine-bufet pentru salariaţi;
c)construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sociale la locurile de muncă;
d)formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale, inclusiv în domeniul relaţiilor de muncă;
e)construirea de locuinţe;
f)aniversări, sărbători religioase, zile dedicate copilului şi femeii.
(2)Costul acestor acţiuni se suportă şi din fondul social constituit, potrivit legii.
(3)Utilizarea fondului social pentru destinaţiile prevăzute la alin. 1 se face de către administraţie şi sindicate.
Art. 121
Angajatorii stabilesc, cu organizaţiile sindicale în conformitate cu prevederile Legii nr. 142/1998, acordarea tichetelor de masă.
Art. 122
(1)În funcţie de posibilităţi, unitatea contribuie anual cu o sumă necesară sărbătoririi Crăciunului şi zilei copilului.
(2)Contribuţia va fi echivalentă cu cel puţin salariul mediu net pentru o zi lucrătoare, pentru fiecare copil.
Art. 123
(1)În situaţia în care angajatorii încheie contracte cu parteneri străini, potrivit cărora salariaţii din societatea comercială vor executa unele lucrări în străinătate, condiţiile de muncă, salarizarea, celelalte drepturi şi obligaţii ale acestor salariaţi se vor stabili prin negocieri colective care se vor desfăşura în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea clauzelor cuprinse în contractul încheiat cu partenerul extern.
(2)Pentru buna desfăşurare a acestor negocieri, angajatorii vor pune la dispoziţia sindicatelor elementele referitoare la condiţiile de muncă în care urmează să se execute lucrările contractate, inclusiv drepturile de care ar putea beneficia personalul respectiv.
Art. 124
Prin grija angajatorului, salariaţii care, în urma unor accidente din cauza şi în timpul muncii, dar nu din vina lor, rămân cu o incapacitate totală de muncă, vor primi o singură dată contravaloarea a 24 de salarii la nivelul celui avut în luna anterioară accidentului.
În cazul accidentului care conduce la decesul salariatului, drepturile prevăzute în alineatul de mai sus, vor fi acordate urmaşului îndreptăţit de lege.
CAPITOLUL VII:Formarea profesională
Art. 125
(1)Prin termenul de "formare profesională", părţile înţeleg să desemneze orice fel de procedură prin care un salariat dobândeşte o calificare, precum şi orice procedură prin care salariatul se specializează sau se perfecţionează, obţinând un certificat sau o diplomă care atestă aceste situaţii.
(2)Formarea şi perfecţionarea profesională cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de muncă, dreptul de asociere şi libertăţi sindicale, convenite între sindicate şi angajator.
(3)Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor de sindicat scoşi din producţie. Cheltuielile necesare desfăşurării acestor cursuri vor fi suportate de unitate.
Art. 126
La încheierea contractelor colective de muncă la nivel de grupuri de unităţi ori la nivel de unităţi, pentru partea privind formarea profesională se va ţine seama cel puţin de următoarele:
a)nevoile de formare profesională prevăzute de art. 125, alin. 1, vor fi stabilite de către patroni, iar cele de la art. 125, alin. 2, de către patroni împreună cu sindicatele;
b)identificarea posturilor pentru care este necesară formarea profesională, căile de realizare, adoptarea programului anual şi controlul aplicării acestuia, se vor face de comun acord de către sindicat şi angajator; cheltuielile pentru activitatea de formare profesională sau de recalificare a salariaţilor se suportă de unităţi sau de organele Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
c)sindicatul asistă, prin împuterniciţii săi, la orice formă de examinare, organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul unităţii;
d)în cazul în care unitatea urmează să-şi schimbe parţial sau total profilul de activitate, ea va informa şi consulta sindicatul cu cel puţin 2 luni înainte de aplicarea măsurii şi va oferi propriilor salariaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajări de forţă de muncă din afară;
e)în cazul în care un salariat identifică un curs de formare profesională pe care ar dori să-l urmeze, organizat de un terţ, angajatorul va analiza cererea împreună cu sindicatul, rămânând la aprecierea angajatorului dacă şi în ce condiţii va suporta contravaloarea cursului; în cazul în care nu a fost asigurată participarea la formare profesională în condiţiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu de formare profesională plătit de angajator de până la 10 zile lucrătoare sau până la 80 de ore;
f)salariaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de muncă în vederea formării profesionale, vor fi obligaţi să suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 86, alin. 3, dacă părăsesc unitatea, din motive imputabile lor, înainte de împlinirea unui termen de minimum 3 ani de la data absolvirii cursurilor, proporţional cu timpul nelucrat.
CAPITOLUL VIII:Alte prevederi în legătură cu drepturile şi obligaţiile părţilor
Art. 127
(1)Părţile contractante recunosc, pentru fiecare dintre ele şi pentru salariaţi în general, libera exercitare a dreptului sindical conform convenţiilor naţionale şi internaţionale şi libertatea de opinie a fiecărui salariat.
(2)Angajatorul va adopta o poziţie neutră şi imparţială faţă de organizaţiile sindicale sau reprezentanţii salariaţilor din unităţi.
Art. 128
(1)Angajatorii unităţilor şi Consiliile de Administraţie au obligaţia de a invita reprezentanţii sindicatului să participe la şedinţele sale conform prevederilor Legii nr. 54/2003. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fără drept de vot.
(2)Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se face cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţă. Reprezentanţilor sindicali li se vor comunica ordinea de zi şi vor avea acces la documentele privind problemele puse în discuţie.
Art. 129
Angajatorul va asigura cu caracter confidenţial la cererea sindicatelor documentele necesare apărării intereselor sociale ale membrilor săi astfel:
- preliminatul şi realizatul trimestrial al următorilor indicatori:
a)nr. de personal;
b)valoarea producţiei;
c)cheltuieli cu personalul;
d)salariul mediu;
e)cheltuieli cu materialele;
f)datoriile societăţii;
g)valoarea producţiei pe stoc;
h)valoarea producţiei vândute şi neîncasate;
- bilanţul contabil; raportul de gestiune şi al comisiei de cenzori; situaţia lunară a salariilor negociate, a salariilor cu sporuri şi a celor realizate, defalcate pe structuri de personal, bugetul de venituri şi cheltuieli, balanţa de verificare.
Art. 130
(1)Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate, în calitate de salariat, au dreptul la reducerea programului lunar cu până la 5 zile lucrătoare pentru activităţi sindicale.
(2)Numărul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi durata timpului de reducere se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Reducerea programului de lucru nu afectează drepturile salariale, plata făcându-se de unitate sau instituţie, fiind consideraţi că îndeplinesc obligaţii cetăţeneşti.
(3)În situaţia în care activitatea sindicală necesită mai mult de 5 zile lunar, liderii vor fi salarizaţi de sindicate, unităţile contribuind la acestea conform prevederilor anexei nr. 5.
Art. 131
(1)Reprezentanţii sindicatelor au dreptul la protecţie conform legii.
(2)Angajatorul se va abţine de la orice formă de condiţionare, constrângere sau limitare a executării mandatului acestora.
(3)Pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale, conform Legii nr. 54/2003.
(4)De prevederile alin. 1, 2 şi 3 vor beneficia şi membrii comisiei paritare la nivel de ramură şi unităţi, care 2 ani de zile nu pot fi retrogradaţi, schimbaţi din funcţie, şi cărora nu li se poate desface contractul de muncă individual; în caz de reducere de personal li se asigură posturi la care nu vor avea pierderi salariale.
Art. 132
(1)Persoanele cu funcţii în conducerea sindicatului salarizate de sindicat îşi păstrează toate drepturile pe care le-au avut în calitate de angajaţi ai unităţii, la revenirea acestora la locul de muncă şi salariul corespunzător pe care l-ar fi avut dacă desfăşurau activitate neîntreruptă.
(2)Persoanele care îndeplinesc funcţii în conducerea sindicatului, salarizate de sindicat, au contractul de muncă individual suspendat de drept conform art. 11, Legea nr. 54/2003, iar administraţia este obligată să-i păstreze funcţia şi locul de muncă pe perioada mandatului la sindicat şi 2 ani după expirarea mandatului.
Art. 133
Pentru realizarea de către federaţie şi confederaţie a unor servicii comune în interesul unităţilor, privind relaţiile de muncă prin contractele colective de muncă de la aceste niveluri se vor stabili aceste servicii şi contribuţia unităţii la fondurile sindicatului, realizate prin donaţie sau alte forme legale.
Art. 134
(1)Unităţile vor asigura, în incinta lor gratuit pentru activitatea sindicatelor reprezentative, spaţiul şi dotarea necesare; prin contractele colective de muncă, se vor stabili condiţiile de acces la utilizarea bazei materiale de care dispune unitatea.
(2)Baza materială cu destinaţie cultural-sportivă, proprietatea unităţilor ori proprietatea sindicatelor din unităţile respective, va putea fi folosită, fără plată, pentru acţiuni organizate de sindicate sau angajator în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă, dar numai în interes propriu.
Art. 135
(1)La solicitarea sindicatului, conducerea administrativă poate facilita participarea salariaţilor la acţiuni sindicale prin acordarea dreptului de a se recupera orele nelucrate ulterior datei desfăşurării acţiunii.
(2)Conducerea administrativă va permite - la cererea liderului sindical - participarea reprezentanţilor sindicali la diversele reuniuni sau acţiuni sindicale, plătindu-le celor în cauză salarii de bază în regie, fiind consideraţi în delegaţie, cheltuielile suplimentare ocazionate de deplasarea respectivă vor fi suportate de sindicat.
(3)Pe timpul derulării contractului, federaţia sindicală va organiza cursuri şi seminarii sindicale pentru militanţii din unităţi pe o durată de până la 15 zile, numărul acestora calculându-se cu raportul de 1/200 sindicalişti.
Art. 136
La cererea organizaţiilor sindicale din unităţi, angajatorii vor dispune ca persoanele ce au ca sarcini de serviciu plata salariilor, să încaseze cotizaţiile de sindicat şi să le vireze în contul sindicatului respectiv. Cotizaţiile de sindicat se pot încasa numai cu acordul fiecărui membru de sindicat, pe baza listelor întocmite de către sindicate. În unităţile unde operaţiunile financiare de evidenţă a salariilor se fac pe calculator, încasarea cotizaţiei sindicale se va face pe statul de plată, prin grija administraţiei. Operaţiile necesare se vor efectua fără a se percepe plată pentru aceasta.
Art. 137
Este interzis unităţilor să desfacă din iniţiativa lor contractul individual de muncă al salariaţilor pentru motive care privesc activitatea sindicală.
Art. 138
Administraţia nu va angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial în perioada declanşării sau desfăşurării conflictelor colective de muncă, pe locurile de muncă ale salariaţilor aflaţi în conflict; conflictul va fi tratat ca mai jos:
(1)Cu privire la medierea conflictelor de muncă, prevăzută de Legea nr. 168/1999, dacă părţile convin printr-un proces-verbal semnat să înceapă medierea, în termen de 48 de ore, fiecare parte va propune o listă de candidaţi din lista de mediatori numiţi de ministrul muncii şi protecţiei sociale la nivelul judeţului unde are sediul unitatea în care s-a declanşat conflictul de interese.
(2)În situaţia în care după prima întâlnire nu vor reuşi să stabilească un mediator de comun acord, procedura de mediere încetează, trecându-se la următoarea etapă prevăzută de lege.
(3)În cazul în care s-a numit un mediator de comun acord, etapele medierii vor fi următoarele:
a)părţile implicate sunt obligate ca, în termen de 48 de ore de la numirea mediatorului, să pună la dispoziţia acestuia datele necesare; dacă mediatorul are nelămuriri, acesta poate cere părţilor, în maximum 72 de ore de la primirea actelor, relaţii scrise cu privire la revendicările formulate, actele depuse sau întocmite în timpul concilierii, precum şi la rezultatele acesteia;
b)în maximum 8 zile de la numire, mediatorul este obligat să convoace ambele părţi implicate; părţile implicate vor avea un număr egal de reprezentanţi la mediere, de regulă acelaşi număr ca şi la conciliere, şi aceleaşi persoane, dacă este posibil;
c)la fiecare întâlnire se va încheia un proces-verbal, care va fi semnat de mediator şi de părţile aflate în conflict;
d)medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a fost numit şi a acceptat medierea; în caz contrar, medierea încetează şi se trece la următoarea etapă legală de soluţionare a conflictului.
Art. 139
Angajatorii recunosc dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale reprezentative de a verifica la locul de muncă modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Art. 140
Angajatorii se angajează ca, în contractele de înfiinţare a unor societăţi mixte, pentru activităţi pe teritoriul României, să prevadă o clauză prin care părţile asociate se obligă să respecte drepturile prevăzute în legislaţia muncii în vigoare, în contractul colectiv de muncă pe ramură şi la nivel de unităţi, precum şi în convenţiile OIM ratificate de România.
Art. 141
Părţile semnatare se obligă să urmărească îndeplinirea tuturor prevederilor din prezentul contract astfel:
a)nimic nu poate fi afişat în afara panourilor de afişaj;
b)toate comunicările afişate vor purta semnătură sau vor avea indicativul persoanei sau organizaţiei care le-a emis;
c)comunicările organizaţiilor sindicale vor trebui să se limiteze la cadrul activităţilor sindicatului, reglementat prin legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă;
d)toate comunicările nu vor putea avea o formă sau un ton injurios şi nici să reprezinte atacuri la persoană;
e)o copie a textului afişat va fi transmisă administraţiei simultan cu afişarea.
Art. 142
(1)Federaţiile sindicale recunosc dreptul angajatorilor de a stabili în condiţiile legii, răspunderea disciplinară sau patrimonială a salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplină a muncii sau aduc prejudicii unităţii.
(2)Federaţiile sindicale recunosc dreptul angajatorilor de a stabili normele de disciplină a muncii cu consultarea organizaţiilor sindicale şi a disciplinei tehnologice.
(3)Angajatorii şi sindicatele se recunosc ca parteneri sociali permanenţi. Părţile convin să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă în unităţi cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de muncă la toate nivelurile şi ale regulamentelor de ordine interioară, precum şi a drepturilor şi intereselor sindicatelor şi ale salariaţilor.
(4)Angajatorul se obligă să reactualizeze regulamentul de ordine interioară cu prevederile cuprinse în contractul colectiv de muncă negociat la nivelul unităţii în termen de 30 de zile calendaristice de la semnarea acestuia.
CAPITOLUL IX:Dispoziţii finale
Art. 143
(1)În aplicarea prevederilor art. 11, alin. 3 din Legea nr. 130/1996, republicată, privind contractul colectiv de muncă, unităţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor colective de muncă la toate nivelurile.
(2)Sumele prevăzute conform alin. (1) se vor calcula luând ca bază suma de 1 leu/salariat/an.
(3)Sumele constituite conform alin. (1) şi (2) se vor distribui astfel:
a)1/3 din suma totală se reţine de unitate ca fond destinat negocierii contractului colectiv de muncă propriu;
b)1/3 din suma totală se virează federaţiilor care au negociat şi încheiat contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii electrotehnică, electronică, mecanică-fină, utilaje, tehnologia informaţiei şi comunicării şi apărare;
c)1/3 din suma totală se virează confederaţiilor care au negociat şi încheiat contractul colectiv de muncă la nivel naţional;
d)fondurile constituite conform lit. b) vor fi distribuite astfel:
- 50% pentru federaţiile patronale reprezentative şi semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii;
- 50% pentru federaţiile sindicale reprezentative şi semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii;
e)fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi vira în termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al României, a prezentului contract colectiv de muncă.
(4)Unităţile economice care negociază şi semnează contractele colective de muncă dar nu sunt afiliate unor structuri patronale, reprezentative de ramură, vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor de la alin. (1), (2) şi (3) şi le vor vira către federaţiile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de muncă şi către contul naţional, menţionat în contractul colectiv de muncă la nivel naţional.
(5)În cazul în care, potrivit legii, se negociază şi se încheie contracte colective de muncă la nivelul unor grupuri de unităţi, cheltuielile ocazionate de aceste negocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unităţilor din grupul respectiv.
(6)Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate într-un subcont distinct al structurilor patronale la care se constituie. Patronatele şi sindicatele vor urmări şi sprijini constituirea, defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor aferente negocierii contractelor colective de muncă.
(7)În aplicarea prevederilor acestui articol, în contabilitatea agenţilor economici vor fi aplicate prevederile metodologice referitoare la operaţiuni contabile comunicate de Ministerul Finanţelor Publice conform anexei nr. 5 la actul adiţional al contractului colectiv de muncă la nivel naţional.
Art. 144
(1)Angajatorul şi sindicatele se vor informa reciproc, în situaţia în care deţin informaţii, în legătură cu modificările ce urmează să se producă în forma de proprietate a unităţii, cu consecinţele previzibile asupra salariaţilor şi cu măsurile ce se au în vedere pentru limitarea efectelor disponibilizărilor de personal determinate de aceste modificări.
(2)Ambele părţi vor susţine participarea asociaţiilor de salariaţi la privatizarea unităţilor în condiţiile de preferinţă prevăzute în lege.
Art. 145
Prevederile prezentului contract se aplică unităţilor din anexa nr. 1.
Art. 146
În contractele individuale de muncă, nu se pot prevedea clauze contrare contractelor colective de muncă la nivel naţional, de ramuri, de grupuri de unităţi, de unităţi.
Art. 147
Prevederile contractelor individuale de muncă, existente la data intrării în vigoare a contractelor colective, vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urmă.
Art. 148
(1)În toate situaţiile de divizare, fuziune, trecere a unităţilor în proprietatea altor persoane fizice sau juridice, prin actul ce se încheie, vechii proprietari vor menţiona că drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă al unităţii se vor transmite noilor subiecţi de drept.
(2)Unităţile nou-rezultate au obligaţia de a păstra profilul de activitate şi numărul de personal avute la data efectuării tranzacţiei, până la expirarea contractului colectiv de muncă.
Art. 149
La încheierea contractelor colective, unităţile vor avea în vedere să includă în contract şi asigurări de accident şi viaţă pentru salariaţi, la societăţi specializate şi cu prioritate pentru cei ce îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite sau expuse unui grad mare de risc.
Art. 150
Prezentul contract colectiv de muncă produce efecte începând cu data înregistrării lui de către una din părţi.
Art. 151
După înregistrarea prezentului contract colectiv de muncă, părţile semnatare îl vor comunica unităţilor.
Art. 152
Preluarea şi utilizarea prevederilor din prezentul contract de către terţi atrage răspunderea civilă a acestora (cu excepţia celor din anexa nr. 1).
Art. 153
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul contract colectiv de muncă.
-****-
PĂRŢILE SEMNATARE

Organizaţia Patronală CONPIROM-APREL

Virgil Popa,

Preşedinte

Grigore Nelepcu,

Vicepreşedinte

Eugen Scheuşan,

Director General

SC Electromagnetica S.A.

Daniela Cucu, Consilier juridic

Federaţia Naţională Sindicală SOLIDARITATEA METAL

Gheorghe Sora, Preşedinte

Doru Puiu, Vicepreşedinte

Federaţia Sindicală ELECTRON M III

Minel Ivaşcu, Preşedinte

Ştefan Pascal, Vicepreşedinte

ANEXA Nr. 1:Unităţile care beneficiază de prevederile prezentului contract colectiv de muncă

1.

S.C. Electroargeş - S.A. Curtea de Argeş

2.

S.C. Steinel Electronic - S.R.L. Curtea de Argeş

3.

S.C. IPEE - S.A. Curtea de Argeş

4.

S.C. TRION COMPANY - S.R.L. Curtea de Argeş

5.

S.C. FERONERIA PROD - S.A. Arad

6.

S.C. Fabrica de Arme - S.A. Cugir

7.

S.C. PERENO - S.R.L. Oradea

8.

S.C. PLASTOR - S.A. Oradea

9.

S.C. Metalica - S.A. Oradea

10.

S.C. ELECTROPRECIZIA - S.A. Săcele

11.

S.C. CARFIL - S.A. Braşov

12.

S.C. UM TOHAN Zărneşti

13.

S.C. IUS - S.A. Braşov

14.

S.C. PEROM - S.A. Bacău

15.

S.C. ELECTROTEHNO - S.R.L. Bacău

16.

S.C. IPROEB - S.A. Bistriţa

17.

S.C. ROMBAT - S.A. Bistriţa

18.

S.C. LEONI Wiring Systems România - S.R.L. Bistriţa

19.

S.C. ELARS - S.A. Rm. Sărat

20.

S.C. CONTACTOARE - S.A. Buzău

21.

S.C. ELECTROCONTACT - S.A. Botoşani

22.

S.C. ELECTROCERAMICA - S.A. Turda

23.

S.C. LAPP INSULATORS - S.A. Turda

24.

S.C. ELMET - S.A. Cluj-Napoca

25.

S.C. STEAUA ELECTRICA - S.A. Fieni

26.

S.C. ARCTIC - S.A. Găeşti

27.

S.C. AUTOMECANICA - S.A. Moreni

28.

S.C. UM MIJA - S.A. Mija

29.

S.C. ELJ Sisteme şi Aparate Electrice - S.R.L. Titu

30.

S.C. ELJ Prelucrări Plastice - S.R.L. Titu

31.

S.C. ELJ Servicii Plastice - S.R.L. Titu

32.

INCDIIE-ICMET Craiova

33.

S.C. ELECTROPUTERE - S.A. Craiova

34.

S.C. UM SADU - S.A. Bumbeşti Jiu

35.

S.C. SOGECO ROMÂNIA - S.R.L. Orăştie

36.

S.C. ROFEP - S.A. Urziceni

37.

S.C. SCUDAS - S.A. Paşcani

38.

S.C. ITRD - S.A. Paşcani

39.

S.C. ELECTROMUREŞ - S.A. Tg. Mureş

40.

S.C. IMATEX - S.A. Tg. Mureş

41.

S.C. VES - S.A. Sighişoara

42.

S.C. UM PLOPENI - S.A. Plopeni

43.

S.C. HIDRAULICA UM Plopeni S.A.

44.

S.C. MEFIN - S.A. Sinaia

45.

S.C. ELCOND - S.A. Zalău

46.

S.C. EMAILUL - SA Mediaş

47.

S.C. RELEE - SA Mediaş

48.

S.C. ELECTROTEL - SA Alexandria

49.

S.C. FLEXTRONICS România - S.R.L. Timişoara

50.

S.C. ELECTROTIMIS - SA. Timişoara

51.

S.C. ELECTROMOTOR - SA. Timişoara

52.

S.C. STIMEL - SA. Timişoara

53.

S.C. HURO SUPERMOLD - SA. Timişoara

54.

S.C. VOGT ELECTRONIC România - S.R.L. Jimbolia

55.

S.C. PLASTIQUE FORME - SA. Timişoara

56.

S.C. WORDWIDE EED - S.R.L. Timişoara

57.

S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE România - S.R.L. Timişoara

58.

S.C. OCE SOFTWARE - S.R.L. Timişoara

59.

S.C. DELTATEL - S.R.L. Timişoara

60.

S.C. KROMBERG & SCHUBERT - S.R.L. Timişoara

61.

S.C. ELECTROBANAT ELBA - SA Timişoara

62.

S.C. HERVIL - SA. Rm. Vâlcea

63.

S.C. INSTA ELECTRIC - SA. Focşani

64.

S.C. ROMSEH-TOOLS - S.R.L. Focşani

65.

S.C. FEPA - SA Bârlad

66.

S.C. ELECTROMAGNETICA-SA. Bucureşti

67.

S.C. CONDOR - SA. Bucureşti

68.

S.C. BANEASA - S.A. Voluntari

69.

ANCOM Bucureşti

70.

S.C. ROMHANDICAP - S.A. Bucureşti

71.

S.C. ELECTROMONTAJ - S.A. Bucureşti

72.

S.C. WIPRO TECHNOLOGIES - S.R.L. Bucureşti

73.

S.C. KERN-LIEBERS - S.R.L. Popeşti-Leordeni

74.

S.C. AUTOMATICA - S.A. Bucureşti

75.

S.C. ELECTROAPARATAJ - S.A. Bucureşti

76.

S.C. ELECTROTEHNICA Echipamente Electrice - S.R.L. Bucureşti

77.

S.C. IMSAT UMEB - S.A. Bucureşti

78.

S.C. DR. KOCHER - S.R.L. Bucureşti

79.

S.C. ELPROF - S.A. Bucureşti

80.

S.C. IIRUC - S.A. Bucureşti

81.

S.C. IMSAT - S.A. Bucureşti

82.

S.C. IPA - S.A. Bucureşti

83.

S.C. PROMEC - S.A. Bucureşti

84.

S.C. IIRUC DIGICOM GRUP - S.A. Bucureşti

85.

S.C. ICPE - S.A. Bucureşti

86.

S.C. ELECTRONICA - S.A. Bucureşti

87.

S.C. CONECT - S.A. Bucureşti

88.

S.C. ELBO INDUSTRIES - S.A. Bucureşti

89.

S.C. ICE FELIX Fabrica de Calculatoare - S.A. Bucureşti

90.

S.C. ICPE Maşini Electrice - S.A. Bucureşti

91.

S.C. QUICK TEST LABORATOR - S.A. Bucureşti

92.

S.C. ELJ Matriţe - S.R.L. Bucureşti

93.

S.C. ELJ Piese Turnate - S.R.L. Bucureşti

94.

S.C. ELJ Prelucrări Metale - S.R.L. Bucureşti

95.

S.C. Mentenanţă - S.R.L. Bucureşti

96.

S.C. ANTRICE - SA Otopeni

97.

S.N. Nuclearelectrica - S.A. Bucureşti

98.

S.C. DATEK TELEKOM - S.A. Bucureşti

99.

S.C. ELTEK ENGINEERING - S.A. Bucureşti

100.

S.C. FEA - S.A. Bucureşti

101.

S.C. ELECTROTOTAL - S.A. Bucureşti

102.

S.C. HANRO TELECOM - S.R.L. Bucureşti

103.

ITC Bucureşti

104.

S.C. INTRAROM - S.A. Bucureşti

105.

S.C. ITC NETWORKS - S.A. Bucureşti

106.

S.C. PRECIZIA - S.R.L. Bucureşti

107.

S.C. MAGUAY IMPEX - S.R.L. Bucureşti

*) La anexa nr. 1 se adaugă:
108.S.C. EATON ELECTRO PRODUCŢIE - S.R.L., Sârbi, Maramureş;
109.S.C. AUTOMOTIVE WIRING SISTEM - S.R.L, Caransebeş;
110.S.C. ELECTROPRECIZIA-CONSTRUCT MAINTENANCE - S.R.L., Săcele;
111.S.C. ELECTROPRECIZIA-AUTOMOTIVE EQUIPMENT - S.R.L., Săcele;
112.S.C. ELECTROPRECIZIA-ELECTRICAL EQUIPMENT - S.R.L., Săcele;
113.S.C. ELECTROPRECIZIA-ELECTRICAL MOTORS - S.R.L., Săcele;
114.S.C. UM CUGIR - S.A., Cugir;
115.S.C. Uzina Mecanică Plopeni - S.A., Plopeni;
116.S.C. FSH - S.A., Băicoi;
117.S.C. GDS MANUFACTURING SERVICES - SA, Arad.

ANEXA Nr. 2:Regulament privind componenţa, organizarea şi funcţionarea comisiei paritare
1.Componenţa
Comisia paritară la nivel de ramură va fi compusă astfel:
- 3 reprezentanţi ai Federaţiei SOLIDARITATEA METAL;
- 1 reprezentant al Federaţiei ELECTRON M III;
- 4 reprezentanţi ai Organizaţiei Patronale CONPIROM APREL.
Reprezentanţii vor fi desemnaţi în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului contract.
2.Organizare, funcţionare, competenţă
2.1.Desemnarea membrilor comisiei paritare se face de către părţile semnatare.
2.2.Comisia se va întruni la cererea oricăreia dintre părţile semnatare, în termen de maximum 5 (cinci) zile lucrătoare de la formularea cererii şi va adopta hotărâri valabile prin consens, în prezenţa a 3/4 din numărul total al membrilor, în termen de cinci zile de la întrunirea comisiei.
2.3.Comisia va fi prezidată prin rotaţie de câte un reprezentant al fiecărei părţi, aleşi la şedinţa respectivă.
2.4.Hotărârile comisiei paritare se comunică părţilor în scris în termen de 5 (cinci) zile.
2.5.Hotărârea adoptată potrivit pct. 2.2 are putere obligatorie pentru părţile contractante.
2.6.Secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat.
2.7.Comisia paritară va duce la îndeplinire şi alte prevederi care îi revin, stabilite prin contract.
ANEXA Nr. 3:Contract individual de muncă
Încheiat şi înregistrat sub nr. ................./............... în registrul general de evidenţă al salariaţilor.
(A)Părţile contractului
Angajator - persoană juridică/fizică ........................., cu sediul/domiciliul în .........................,înregistrată la Registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din .............................................. sub nr. ........................., cod fiscal ........................., telefon ........................., reprezentată legal prin ........................., în calitate de .........................
şi
salariatul/salariata - domnul/doamna ..............................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................., str. ......................... nr. ........, judeţul .........................,posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria .........................nr. .....,eliberat/eliberată de ......................... la data de ........................., CNP ........................., permis de muncă seria ......................... nr. ...... din data .........................................., au încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora au convenit:
(B)Obiectul contractului:
(C)Durata contractului:
a)nedeterminată, salariatul/salariata ........................................ urmând să înceapă activitatea la data de .........................;
b)determinată, de ....... luni, pe perioada cuprinsă între data de ........................................ şi data de ........................./pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post.
(D)Locul de muncă
1.Activitatea se desfăşoară la.........................
2.În lipsa unui loc de muncă fix, salariatul va desfăşura activitatea astfel: .........................
(E)Felul muncii
Funcţia/meseria ........................., conform Clasificării ocupaţiilor din România.
(F)Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.
(G)Condiţii de muncă
1.Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2.Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
(H)Durata muncii
1.O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ........ ore/zi, .......... ore/săptămână.
a)Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ...........(ore zi/ore noapte/inegal).
b)Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.
2.O fracţiune de normă de ...... ore/zi (cel puţin 2 ore/zi, .................. ore/săptămână).
a)Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ................ (ore zi/ore noapte).
b)Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.
c)Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii procedurii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.
(I)Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de .......... zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (normă întreagă, fracţiune de normă).
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de .........................
(J)Salarizare
1.Salariul de bază lunar brut: ......................... lei.
2.Alte elemente constitutive:
a)sporuri .........................;
b)indemnizaţii .........................;
c)alte adaosuri ........................
3.Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor de salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4.Data/datele la care se plăteşte salariu este/sunt .........................
(K)Drepturi specifice legate de sănătatea şi securitatea în muncă
a)echipament individual de protecţie .........................;
b)echipament individual de lucru .........................;
c)materiale igienico-sanitare .........................;
d)alimentaţie de protecţie .........................;
e)alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă .........................
(L)Alte cauze
a)perioada de probă este .......................;
b)perioada de preaviz în cazul concedierii este de ......... zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii - sau contractului colectiv de muncă;
c)perioada de preaviz în cazul demisiei este de ...... zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii - sau contractului colectiv de muncă;
d)în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii - se vor regăsi şi în contractul individual de muncă;
e)alte cauze.
(M)Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor
1.Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a)dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b)dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c)dreptul la concediu de odihnă anual;
d)dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e)dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
f)dreptul la formare profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2.Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a)obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
b)obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c)obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
d)obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
e)obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
3.Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a)să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
b)să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c)să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.
4.Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a)să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
b)să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c)să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
d)să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
e)să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
(N)Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii - şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr. ......................./......................... la Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a judeţului/municipiului ......................... /Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
(O)Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.
Angajator,
.................
Salariat,
.................
Reprezentant legal,
...................
Pe data de .........................prezentul contract încetează în temeiul art. .......... din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii - în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
.....................
ANEXA Nr. 4:Numărul zilelor concediului de odihnă diferenţiat în funcţie de vechimea în muncă

Vechimea în muncă

Durata minimă a concediului de odihnă normal (în zile lucrătoare)

până la 5 ani

21 zile

de la 5 la 10 ani

22 zile

de la 10 la 15 ani

23 zile

de la 15 la 20 ani

24 zile

peste 20 ani

25 zile

Personalul din cercetare ştiinţifică atestat încadrat în institute (sau secţii de cercetare-dezvoltare) beneficiază de un concediu de odihnă diferenţiat pe grade profesionale după cum urmează:

a) cercetător ştiinţific

24 zile

b) cercetător ştiinţific gr. III

26 zile

c) cercetător ştiinţific gr. II

28 zile

d) cercetător ştiinţific gr. I

29 zile

În cazul în care între concediul de odihnă corespunzător vechimii în muncă şi cel corespunzător gradului ştiinţific există diferenţe, salariatul va beneficia de concediu de odihnă mai mare.
ANEXA Nr. 5:Contribuţia lunară a unităţilor la fondul sindicatelor

Salariaţii din unitate

Valoarea contribuţiei la sindicat

Până la 50

0,5 salarii medii/unitate

51-100

1 salariu mediu/unitate

101-200

2 salarii medii/unitate

201-00

3 salarii medii/unitate

401-800

4 salarii medii/unitate

Peste 800

4 salarii medii/unitate plus câte un salariu mediu/unitate pentru fiecare tranşă de 400 de salariaţi ce depăşesc acest număr sau fracţiune simplă din acest număr.

NOTĂ:
Prin salariu mediu se înţelege cheltuiala cu personalul pe unitate.
Pentru ceilalţi lideri se va asigura de către unităţi plata următoarelor ore libere:

Sindicalişti din unitate

Ore plătite atribuite sindicatului

Sub 100

câte 2 ore/lună la fiecare 30 sind

101-250

câte 3 ore/lună la fiecare 30 sind

251-300

câte 4 ore/lună la fiecare 30 sind

Peste 300

câte 5 ore/lună la fiecare 30 sind

ANEXA Nr. 6:Coeficienţii de ierarhizare a salariilor de bază minime pentru personalul al cărui loc de muncă presupune nivele de pregătire

Categorii de personal sau funcţii

Coeficienţi minimi de ierarhizare

A. Muncitori calificaţi

1,25

B. Personal administrativ încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:

 

a) liceală

1,25

b) postliceală

1,3

C. Personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:

 

a) postliceală

1,3

b) şcoală de maiştri

1,6

c) subingineri

1,8

D. Personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este studii superioare

2

E. Directori executivi

3

NOTĂ:
Pentru muncitorii necalificaţi coeficientul este 1.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 11 cc din data de 25 noiembrie 2010

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (1)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (1)