Partea 2 - INTRODUCERE - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)

M.Of. 972 bis

În vigoare

Versiune de la: 21 Octombrie 2020

PARTEA 2:

(1)Deşi există şi se promovează din ce în ce mai mult din 2010 încoace, turismul pentru copii şi tineret nu apare ca formă de turism în niciuna dintre publicaţiile statistice, analizele economice şi/sau sectoriale sau planificările strategice. Cu toate acestea, o căutare simplă pe internet scoate la iveală o ofertă foarte bogată de servicii de turism pentru copii, comparabilă cu ofertele pentru oricare dintre formele de turism cunoscute: turism cultural, turism religios, turism de agrement, turism de aventură, ecoturism etc. Aceasta este oferită aproape în exclusivitate de agenţiile de turism pentru locaţii şi operatori privaţi.

(2)Agenţiile de turism, intuind potenţialul uriaş al sectorului, dat de creşterea segmentului de populaţie cu venituri medii şi peste medie, cumulat cu trendul global de educaţie a copiilor care promovează concepte precum autonomia şi dezvoltarea experienţială şi nu în cele din urmă cumulat cu trendul naţional de menţinere a copiilor implicaţi în diverse activităţi pe fundalul timpului îndelungat petrecut de părinţi la locul de muncă, au venit pe piaţă cu oferte de vacanţe şi excursii dedicate copiilor, preşcolari şi elevi. Turismul astfel practicat este o iniţiativă personală a familiilor, iar pe alocuri este o iniţiativă colectivă, asumată de unităţi de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli, licee).

(3)Totuşi, turismul pentru copii şi tineri include şi turismul şcolar, ca iniţiativă individuală sau colectivă a unităţilor de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli, licee). Pentru această formă de turism se foloseşte infrastructura de centre de agrement/baze turistice aflată în patrimoniul MTS, programul de activităţi (tabere) fiind stabilit la nivel local de fiecare Direcţie Judeţeană de Sport şi Tineret. Acestea încheie protocoale de colaborare cu inspectorate şcolare judeţene/unităţi de învăţământ preuniversitar în funcţie de specificul regiunii în vederea promovării ofertei interne, elevii constituind grupurile de vizitatori/utilizatori ai serviciilor centrelor de agrement.

(6)Necesitatea elaborării Strategiei pentru dezvoltarea infrastructurii existente se poate evidenţia prin prisma a trei considerente:

CAPITOLUL 2:SITUAŢIA ACTUALĂ A CENTRELOR DE AGREMENT

SECŢIUNEA 1:Contextul juridic

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), prin instituţiile sale subordonate (Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret şi Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti (DJST/DSTMB), deţine în administrare o reţea vastă de centre de agrement (CA) şi baze turistice (BT) aflate în domeniul public al statului, destinate furnizării de servicii pentru copii şi tineri. Conform Legii nr. 350/2006, acestea constituie patrimoniul destinat activităţii de tineret. Conform Hotărârii Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti sunt structuri în subordinea MTS, finanţate din venituri proprii şi de la bugetul de stat. Ele sunt organizate conform HG nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti şi funcţionează ca structuri deconcentrate, cu personalitate juridică, iar centrele de agrement funcţionează în subordinea lor.

Pentru organizarea acestor activităţi, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi al municipiului Bucureşti funcţionau administraţii permanente ale taberelor şcolare, care aveau ca atribuţie organizarea, în perioada vacanţelor şcolare şi în timpul liber, de tabere de odihnă pentru preşcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă şi tabere specializate pe discipline de învăţământ sau în diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei şi culturii, tabere de pregătire sportivă, cluburi de vacantă, excursii, expediţii şcolare, drumeţii, precum şi manifestări cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice, sportiv-turistice şi de educaţie civică.

Perioada 18.02.1999 - 10.05.2005 - în temeiul H.G. nr. 86/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar din România s-a creat Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar (ANTTS), organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN). Totodată, în subordinea ANTTS, la nivelul fiecărui judeţ s-au înfiinţat agenţii teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, prin reorganizarea administraţiilor permanente ale taberelor şcolare judeţene, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti. Conform prevederilor HG nr. 2137/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar şi a agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, începând cu data de 30.03.2004, ANTTS a trecut în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Tineret (ANT), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat din bugetul Cancelariei Primului - Ministru.

În conformitate cu prevederile art. 7, respectiv art. 16, alin. (2) din H.G. nr. 86/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar din România şi în baza Deciziei nr. 39/1999 a ANTTS şi a Ordinului nr. 4000/1999 al Ministrului Educaţiei Naţionale, privind predarea-primirea patrimoniului Agenţiilor Teritoriale ale Taberelor şi Turismului Şcolar de la Inspectoratele Şcolare Judeţene, s-a trecut la preluarea centrelor de agrement/bazelor turistice pe bază de protocoale de predare-preluare. Prin HG nr. 753/2005 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Direcţiile Judeţene pentru Tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Tineret (ANT), preluând personalul, activitatea, patrimoniul şi bugetul agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar.

Perioada 11.05.2005 - 12.01.2009 - Conform art. l, alin. (5) din H.G. nr. 384/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret, ANTTS s-a desfiinţat, iar personalul şi atribuţiile acesteia au fost preluate de către ANT, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. În temeiul aceluiaşi act normativ, prin reorganizarea şi preluarea activităţii, a personalului şi a bugetului agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar şi a compartimentelor de tineret, care s-au desfiinţat, s-au înfiinţat direcţiile judeţene pentru tineret, ordonatori terţiari de credite în subordinea ANT.

Conform HG nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti (care abrogă HG nr. 753/2005 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti), se înfiinţează şi se organizează DJST şi DSTMB ca servicii publice deconcentrate ale Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret (ANST), având personalitate juridică. Ele au preluat activitatea şi patrimoniul direcţiilor judeţene de sport şi ale direcţiilor judeţene de tineret. Centrele de agrement funcţionează în subordinea DJST.

Perioada 09.02.2010 - 18.01.2013 - Conform prevederilor H.G. nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), atribuţiile în domeniul taberelor şcolare au fost preluate de MECTS, prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST). Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate ale ANST, prin preluarea activităţii şi patrimoniului direcţiilor judeţene pentru tineret şi a direcţiilor judeţene pentru sport, asigurau implementarea la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile sportului şi tineretului.

SECŢIUNEA 4:Condiţiile de cazare

SECŢIUNEA 5:Dotările centrelor

În ultimii ani, mai puţin de 0,01% din PIB a fost direcţionat către investiţii în domeniul tineretului, fapt care a dus la subfinanţarea cronică a investiţiilor în centrele de agrement şi bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret. Un raport al Curţii de Conturi din 2015 menţiona un necesar de investiţii de peste 8.128.535 lei pentru reparaţii urgente şi de 60.642.168 lei pentru ca toate centrele de agrement să devină funcţionale şi să atingă standarde europene de calitate. Din 2015 şi până în prezent aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente atât din perspectiva uzurii fizice accelerate a clădirilor, odată cu trecerea timpului, cât şi din perspectiva modificării costurilor dictate de condiţiile economice (inflaţie, criză economică).

CAPITOLUL 3:VIZIUNE, OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE

SECŢIUNEA 4:Obiective specifice

I.Obiectivele specifice sunt:

CAPITOLUL 4:ANALIZA SITUAŢIEI DIN PERSPECTIVA PUNCTELOR FORTE ŞI A PUNCTELOR SLABE

SECŢIUNEA 1:Contextul economic şi turistic general

SUBSECŢIUNEA 1:Situaţia economică generală

Domeniu de activitate	2018	2019
Agricultură, silvicultură şi pescuit	41.494,2	43.479,7
Industria extractivă; industria prelucrătoare;producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	216.955,9	230.829,5
Construcţii	52.254,8	67.641,7
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor;transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante	172.039,7	192.359,8
Informaţii şi comunicaţii	51.227,7	58.526,0
Intermedieri financiare şi asigurări	23.664,3	25.699,7
Tranzacţii imobiliare	71.259,6	76.818,8
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	73.245,1	83.135,5
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ;sănătate şi asistenţă socială	127.651,6	144.163,8
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii	30.974,3	35.722,5
Valoare adăugată brută	860.767,2	958.377,0
Impozite pe produs¹⁾	91.419,3	101.525,5
Drepturi asupra importurilor	3.084,9	2.312,9
Subvenţii pe produs	-2.874,6	-2.412,2
Produs intern brut (PIB)	952.396,8	1059.803,2

Activitatea (secţiuni CAEN Rev.2)	2015	2016	2017	2018¹⁾
Total	98888,0	96162,9	91045,5	102354,0
Agricultură, silvicultură şi pescuit	5333,5	4371,3	5878,2	5511,5
Industrie	37443,2	33395,4	28138,6	31102,6
Industria extractivă	5549,9	3278,0	2943,6	3271,5
Industria prelucrătoare	17104,3	16928,7	19749,7	22545,9
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat	10751,3	10633,9	3987,2	4138,2
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	4037,7	2554,8	1458,1	1147,1
Construcţii	7370,9	9921,4	9957,8	11612,5
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor	8625,1	10005,9	10850,7	10419,1
Transport şi depozitare	9212,8	8356,9	8708,5	8937,3
Hoteluri şi restaurante	1222,3	1695,2	1445,2	1605,7
Informaţii şi comunicaţii	2934,3	3614,8	3443,5	3900,7
Intermedieri financiare şi asigurări	787,0	845,8	985,7	1099,7
Tranzacţii imobiliare	6351,6	8456,6	5461,8	8538,2
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	2214,0	2232,3	2174,4	2480,9
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	2403,1	2372,0	2892,0	2570,9
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public	11385,5	7857,4	8373,7	11262,3
învăţământ	740,6	560,7	580,3	508,7
Sănătate şi asistenţă socială	1253,8	1173,1	1123,1	1478,7
Activităţi de spectacole,
culturale şi recreative	615,0	493,8	464,1	534,7
Alte activităţi de servicii	995,4	810,2	568,0	790,6

SECŢIUNEA 2:Situaţia demografică a tineretului - privire de ansamblu

Se poate constata că, dacă din totalul populaţiei scăderea înregistrată în ultimii 16 ani este de 2.213.051 persoane, în ceea ce priveşte segmentul de populaţie între 14 şi 35 de ani diferenţa este mai mare, de 2.568.228 persoane. Concluzia analizei acestor date arată fără echivoc faptul că scăderea populaţiei tinere este mult mai accentuată decât scăderea populaţiei totale a României în ultimii 16 ani. Procentual, raportat la anul 2003 ca an de referinţă, populaţia tânără a României a scăzut cu 34%, aşa cum se vede în graficul de mai jos.

Regiune	Număr persoane	Populaţie tânără	Procent regiune pop. totală	Procent regiune pop. tânără	Diferenţa
Regiunea NORD-VEST	2.552.112	694.933	13,15%	13,96%	-0,82%
Regiunea CENTRU	2.318.272	593.616	11,94%	11,93	0,02%
Regiunea NORD-EST	3.198.564	856.643	16,48%	17,21%	-0,73%
Regiunea SUD-EST	2.396.171	576.417	12,34%	11,58%	0,76%
Regiunea SUD-MUNTENIA	2.929.832	702.487	15,09%	14,11%	0,98%
Regiunea BUCUREŞTI-ILFOV	2.315.173	620.340	11,92%	12,46%	-0,54%
Regiunea SUD-VEST OLTENIA	1.926.860	465.374	9,92%	9,35%	0,58%
Regiunea VEST	1.777.474	468.059	9,16%	9,40%	-0,25%
Total	19.414.458	4.977.869

SECŢIUNEA 3:Performanţa sectorului de turism pentru tineret

SUBSECŢIUNEA 1:Competitivitatea sectorului de turism pentru tineret

Tipuri de structuri de primire turistica	Ani
Tipuri de structuri de primire turistica	Anul 2015	Anul 2016	Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019
Total	81.872.539	83.323.220	87.655.762	89.075.891	88.789.656
Hoteluri	49.142.321	49.480.916	50.771.353	50.967.166	50.927.958
Hosteluri	2.880.394	3.141.378	3.511.238	3.465.482	3.365.230
Hoteluri apartament	438.486	310.742	344.227	378.809	424.090
Moteluri	2.750.418	2.741.784	2.633.717	2.720.100	2.679.202
Hanuri	20.381	29.590	36.834	36.173	28.580
Vile turistice	3.129.939	3.151.044	3.546.918	3.738.166	3.753.539
Cabane turistice	1.386.448	1.434.209	1.587.103	1.508.188	1.494.759
Bungalouri	365.313	332.520	404.070	424.529	401.346
Sate de vacanţă	113.196	130.516	142.222	109.663	114.390
Campinguri	1.392.974	863.218	799.138	753.037	903.792
Popasuri turistice	251.225	270.554	373.383	360.368	315.469
Căsuţe turistice	161.215	177.908	175.966	230.040	230.114
Tabere de elevi şi preşcolari	1.338.432	1.211.928	1.111.848	1.167.990	1.020.800
Pensiuni turistice	9.416.908	9.706.739	10.413.485	10.644.927	10.454.735
Pensiuni agroturistice	9.079.901	10.336.702	11.787.897	12.498.050	12.615.982
Spaţii de cazare de pe navele fluviale şi maritime	4.988	3.472	16.363	73.203	59.670

	Regiunea NORD-VEST	Regiunea CENTRU	Regiunea NORD-EST	Regiunea SUD-EST	Regiunea SUD-MUNTENIA	Regiunea BUCUREŞTI-ILFOV	Regiunea SUD-VEST OLTENIA	Regiunea VEST	TOTAL
Hoteluri	195	282	127	425	168	138	124	149	1.608
Hosteluri	33	55	41	69	29	31	27	38	323
Hoteluri apartament	3	1		5	3	4		1	17
Moteluri	32	45	29	30	34	5	25	19	219
Hanuri		1			2				3
Vile turistice	54	141	46	271	68	16	54	59	709
Cabane turistice	17	72	20	2	27		15	69	222
Bungalouri	50	97	39	324	16		4	27	557
Sate de vacanta	1	4	1	1			1	1	9
Campinguri	6	13	5	17	4		5	8	58
Popasuri turistice	1	5	10	11	3		8	9	47
Căsuţe turistice	4	23	12	20	8		6	9	82
Tabere de elevi şi preşcolari	5	19	7	5	9		4	6	55
Pensiuni turistice	185	599	233	69	182	14	149	238	1.669
Pensiuni agroturistice	538	892	458	234	256	2	209	211	2.800
Spatii de cazare de pe navele fluviale şi maritime			1	21	2				24
	1.124	2.249	1.029	1.504	811	210	631	844	8.402

Conform datelor Eurostat, 16% din turismul intern din România este realizat de tinerii între 15-35 de ani (număr de cazări)⁵. În schimb, analizând cheltuielile realizate de turişti pe categorii de vârstă, valoarea cheltuită de grupele de vârstă între 15-35 de ani, pentru anul 2018, reprezintă 43% din totalul cheltuit de turiştii români de peste 15 ani în România. Această proporţie este relativ constantă în ultimii 5 ani pentru care există date disponibile, conform Eurostat, aşa cum se vede în tabelul de mai jos:

Tipuri de structuri de primire turistică	Ani
Tipuri de structuri de primire turistică	2014	2015	2016	2017	2018	2019
Total	26,1	28,7	30,5	30,9	32,2	33,9
Hoteluri	32,9	36,2	38,9	39,4	41,1	42,8
Hosteluri	17,6	20,4	21,8	22,3	23,7	25,2
Hoteluri apartament	24,5	46,7	40	32	44,2	48,2
Moteluri	14	16,4	15,9	15,5	15,9	16,4
Hanuri	10,7	13,8	15,6	17,4	11,1	12,7
Vile turistice	20,2	21,7	24	25,7	26	27,7
Cabane turistice	12,5	13,2	15	14,8	16,8	17,8
Bungalouri	12,1	15,6	22,6	22,6	28,4	31,4
Sate de vacanta	10,5	13,6	9,6	11,1	12,7	14,3
Campinguri	8,7	13	16,7	19,1	14,4	23,1
Popasuri turistice	14,3	17,9	19,1	22,6	21,6	19,7
Căsuţe turistice	19,2	20	21,8	18	17,2	19,3
Tabere de elevi şi preşcolari	14,6	17,4	16	18,1	17,1	17,8
Pensiuni turistice	15,4	17,7	19,4	20,3	20,9	22,2
Pensiuni agroturistice	13,2	15,1	15,5	16,4	18	20
Spatii de cazare de pe navele fluviale şi maritime	11,3	19,9	26,1	24,6	23,3	27,3

În ceea ce priveşte structurile tipice pentru tineret, se remarcă o tendinţă crescătoare în ultimii ani a gradului de ocupare a hostelurilor şi taberelor, deşi valoarea nominală rămâne mică, de doar 18% în 2019 în cazul taberelor, respectiv 25% cea mai bună performanţă a hostelurilor, în 2019. Totuşi, este de remarcat că ambele tipuri de structuri au un grad de ocupare relativ scăzut faţă de media totală (33,9% în 2019), ceea ce indică un număr relativ mare de structuri neperformante. Indicii de ocupare pe tip de proprietate (majoritar privat, respectiv majoritar public) arată o performanţă mai bună a structurilor majoritar publice (peste 38% în structurile majoritar de stat faţă de 31,8% în structurile majoritar private):

	capacitate de cazare		sosiri (mii)	înnoptări (mii)	indice de utilizare netă (%)
	locuri	în funcţiune (mii locuri-zile)	sosiri (mii)	înnoptări (mii)	indice de utilizare netă (%)
TOTAL	356.562	88.790	13.375	30.086	33,88%
Regiunea NORD-VEST	40.154	11.766	1.766	3.792	32,23%
Regiunea CENTRU	69.113	21.091	3.173	6.444	30,55%
Regiunea NORD-EST	31.469	9.172	1.353	2.673	29,15%
Regiunea SUD-EST	107.908	14.807	1.898	6.297	42,53%
Regiunea SUD-MUNTENIA	30.246	8.463	1.084	2.319	27,40%
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV	24.294	8.710	2.237	3.824	43,90%
Regiunea SUD-VEST OLTENIA	22.927	6.919	792	2.250	32,52%
Regiunea VEST	30.451	7.862	1.072	2.488	31,65%

În anul 1990, în România existau 207 tabere şcolare, aflate în proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene⁶. O parte dintre acestea au fost transferate de-a lungul timpului în administrarea actualului MTS, care le gestionează prin structurile sale teritoriale - Direcţiile Judeţene de Sport şi Tineret. În prezent, există în patrimoniul MTS un număr de 156 de centre de agrement şi baze turistice - din care 61 funcţionale, 94 nefuncţionale şi 1 parţial funcţional. Printre cauzele nefuncţionalităţii unui număr atât de mare de unităţi de cazare se numără subfinanţarea cronică a investiţiilor în centrele de agrement, uzura fizică accelerată a clădirilor, situaţia juridică neclară a imobilelor, lipsa standardelor europene de calitate etc.

Nr. Crt.	Judeţ	Regiune	Denumire CA/BT	Funcţionalitate
Nr. Crt.	Judeţ	Regiune	Denumire CA/BT	sezonier	permanent
1	ALBA	Centru	C.A. Arieşeni		X
2	ALBA	Centru	C.A. Roica		X
3	ARGEŞ	Sud-Muntenia	C.A. Corbeni		X
4		Sud-Muntenia	C.A. Nucşoara		X
5		Sud-Muntenia	BT Piteşti		X
6	BACĂU	Nord-Est	C.A. Valea Budului	X
7	BACĂU	Nord-Est	C.A. Sălătruc	X
8	BIHOR	Nord-Vest	UABS Oradea		X
9		Nord-Vest	UABS Şuncuiuş		X
10		Nord-Vest	CAT Remeţi		X
11		Nord-Vest	CAT Valea Brătcuţei	X	X
12	BISTRIŢA-NĂSĂUD	Nord-Vest	C.A. Sângeorz-Băi		X
13	BOTOŞANI	Nord-Est	C.A. Codrii de Aramă		X
14	BRAŞOV	Centru	C.A. Predeal		X
15	BRĂILA	Sud-Est	C.A. Lacu Sărat	X
16	BUZĂU	Sud-Est	C.A. Arbănaşi		X
17	BUZĂU	Sud-Est	C.A. Poiana Pinului	X	X
18	CARAŞ-SEVERIN	Vest	C.A. Râul-Alb		X
19	CONSTANŢA	Sud-Est	C.A. 2 Mai	X
20		Sud-Est	C.A. New Paradise	X
21		Sud-Est	C.A. Luminiţa	X
22	COVASNA	Centru	C.A. Pădureni	X
23	DOLJ	Sud-Vest Oltenia	Youth Hostel Griffon şi BT Craiova		X
24	GALAŢI	Sud-Est	BT Tineret		X
25	GORJ	Sud-Vest Oltenia	C.A. Săcelu		X
26	HUNEDOARA	Vest	C.A. Căprioara		X
27		Vest	C.A. Costeşti	X	X
28		Vest	B.T. Deva		X
29	IALOMIŢA	Sud-Muntenia	C.A. Amara Pavilioane⁷		X
30	IAŞI	Nord-Est	C.A. Muncel I		X
31	MARAMUREŞ	Nord-Vest	C.A. Mara		X
32	MEHEDINŢI	Sud-Vest Oltenia	C.A. Drobeta		X
33	MUREŞ	Centru	BT Mureşul		X
34		Centru	C.A. Sovata 1		X
35		Centru	C.A. Sovata 2		X
36	NEAMŢ	Nord-Est	C.A. Oglinzi		X
37	NEAMŢ	Nord-Est	C.A. Cozla		X
38	PRAHOVA	Sud-Muntenia	C.A. Buşteni - Vilele Şoimul şi Crişul		X
39		Sud-Muntenia	C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor		X
40		Sud-Muntenia	C.A. Cheia - Vila Brădet		X
41	SATU-MARE	Nord-Vest	C.A. Ştrand		X
42	SIBIU	Centru	C.A. Păltiniş		X
43		Centru	C.A. Santa		X
44		Centru	C.A. Râu Sadului		X
45		Centru	C.A. Ocna Sibiului	X
46		Centru	C.A. Cisnădioara		X
47		Centru	C.A. Sălişte	X
48	TELEORMAN	Sud-Muntenia	C.A. Dunărica	X
49	TELEORMAN	Sud-Muntenia	BT Valahia		X
50	TIMIŞ	Vest	C.A. Chevereşu Mare		X
51		Vest	C.A. Poieni Strâmbu		X
52		Vest	Baza Turistică Timişoara		X
53	TULCEA	Sud-Est	C.A. Sulina (Briza Mării)	X
54	TULCEA	Sud-Est	C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)		X
55	VASLUI	Nord-Est	C.A. Poiana Căprioarei	X
56	VASLUI	Nord-Est	BT Podul înalt		X
57	VÂLCEA	Sud-Vest Oltenia	C.A. Cozia	X	X
58		Sud-Vest Oltenia	C.A. Căciulata	X	X
59		Sud-Vest Oltenia	C.A. Brădişor	X	X
60		Sud-Vest Oltenia	BT		X
61	VRANCEA	Sud-Est	C.A. Gălăciuc		X
62		Sud-Est	BT Focşani		X

Nr. crt.	Judeţ	Regiune	Centru de agrement
1	ALBA	Centru	Poiana Vadului
2		Centru	Garda
3		Centru	Albac
4		Centru	Abrud
5		Centru	Tăut
6		Centru	Şugag
7	ARGEŞ	Sud-Muntenia	Păuleasca
8		Sud-Muntenia	Valea Mare
9		Sud-Muntenia	Stoeneşti
10	BACĂU	Nord-Est	Poiana Sărată
11		Nord-Est	Geamăna
12		Nord-Est	Valea Uzului
13	BIHOR	Nord-Vest	CAT Urviş
14		Nord-Vest	CAT Roşia
15		Nord-Vest	CAT Nucet
16	BISTRIŢA-N.	Nord-Vest	Telciu
17		Nord-Vest	Fiad
18		Nord-Vest	Valea Mare
19		Nord-Vest	Valea Blasnei
20		Nord-Vest	Colibiţa
21		Nord-Vest	Baza Turistică
22	BOTOŞANI	Nord-Est	Luceafărul
23	BRĂILA	Sud-Est	Blasova
24	BRAŞOV	Centru	Zizin
25		Centru	Timişu de Jos
26		Centru	Timişu de Sus - transmis parţial CL Mun. Braşov prin HG 654/2011, ceea ce a rămas este nefuncţional
27		Centru	Brădet
28		Centru	Sâmbăta de Sus
29	BUZĂU	Sud-Est	Fisici
30	CARAŞ-S.	Vest	Vila Klaus
31		Vest	Brebu Nou
32		Vest	Ciresnaia
33		Vest	Valea Minişului
34		Vest	Băile Herculane
35		Vest	Poiana Mărului
36		Vest	Delineşti
37		Vest	Maciova
38		Vest	Jervani
39	CONSTANŢA	Sud-Est	"Casa de Piatră" - Eforie Sud
40	DÂMBOVIŢA	Sud-Muntenia	Bucşani
41	DÂMBOVIŢA	Sud-Muntenia	Cobia
42	DOLJ	Sud-Vest Oltenia	CA Danubiu Calafat
43	GALAŢI	Sud-Est	Gârboavele
44	GALAŢI	Sud-Est	Buciumeni
45	HARGHITA	Centru	Băile Homorod - transmis parţial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este nefuncţional
46	HUNEDOARA	Vest	Hotel Flora
47		Vest	Brădăţel
48		Vest	Lăpuşnic
49		Vest	Ohaba
50		Vest	Bulzeşti de Sus
51	IAŞI	Nord-Est	Muncel II
52		Nord-Est	Ciric
53		Nord-Est	Valea Seacă
54		Nord-Est	Bucium
55		Nord-Est	Strunga
56	MEHEDINŢI	Sud-Vest Oltenia	CA Orşova
57	MEHEDINŢI	Sud-Vest Oltenia	CA Cazane
58	NEAMŢ	Nord-Est	Bicaz
59	NEAMŢ	Nord-Est	Tazlău
60	OLT	Sud-Vest Oltenia	Moşteni
61	OLT	Sud-Vest Oltenia	Vitomireşti
62	PRAHOVA	Sud-Muntenia	Sinaia Vila 1 şi 3 (concesionată)
63		Sud-Muntenia	Buşteni Vila Fraga
64		Sud-Muntenia	Cheia Bloc alim + mansarda
65		Sud-Muntenia	Cheia Vila Cumpănă
66		Sud-Muntenia	Cheia Vila Scărişoara
67		Sud-Muntenia	Cheia Vila Brânduşa
68		Sud-Muntenia	Telega
69		Sud-Muntenia	Voila
70		Sud-Muntenia	Păuleşti
71		Sud-Muntenia	Izvoarele
72		Sud-Muntenia	Suzana
73		Sud-Muntenia	Stefesti Vila nr. 2
74		Sud-Muntenia	Slănic Corp A
75	SĂLAJ	Nord-Vest	Izvoarele Barcăului Tusa
76	SATU MARE	Nord-Vest	Tarna
77		Nord-Vest	Livada
78		Nord-Vest	Vrăticel
79	SIBIU	Centru Nord-Est Nord-Est	Nou Săsesc
80	SUCEAVA		Rusca
81	SUCEAVA		Baza Turistica Bucovina
82	TIMIŞ	Vest	Poieni Sat
83		Vest	Bogda
84		Vest Nord-Est	Herneacova
85	VASLUI	Vest Nord-Est	Talasmani
86	VÂLCEA	Sud-Vest Oltenia	Arutela
87	VÂLCEA	Sud-Vest Oltenia	Lotru
88	VRANCEA	Sud-Est	Coteşti
89	VRANCEA	Sud-Est	Soveja
90	BUCUREŞTI-IF	BUCUREŞTI-IF	Stejarul
91			Mogoşoaia
92			Cernica
93			Pustnicul I
94			Pustnicul II

Judeţ	Regiune	Denumire CA/BT	Întabulat/Neîntabulat
ALBA	Centru	C.A. Arieşeni	Neîntabulat
ALBA	Centru	C.A. Roica	Întabulat
ARGEŞ	Sud-Muntenia	C.A. Corbeni	Neîntabulat
	Sud-Muntenia	C.A. Nucşoara	Neîntabulat
	Sud-Muntenia	BT Piteşti	Neîntabulat
BACĂU	Nord-Est	C.A. Valea Budului	Întabulat
BACĂU	Nord-Est	C.A. Sălătruc	Întabulat
BIHOR	Nord-Vest	UABS Oradea	Întabulat
	Nord-Vest	UABS Şuncuiuş	Întabulat
	Nord-Vest	CAT Remeţi	Neîntabulat
	Nord-Vest	CAT Valea Brătcutei	Neîntabulat
BISTRIŢA-NĂSĂUD	Nord-Vest	C.A. Sângeorz-Băi	Întabulat
BOTOŞANI	Nord-Est	C.A. Codrii de Aramă	Neîntabulat
BRAŞOV	Centru	C.A. Predeal	Neîntabulat
BRĂILA	Sud-Est	C.A. Lacu Sărat	Întabulat
BUZĂU	Sud-Est	C.A. Arbănaşi	Întabulat
BUZĂU	Sud-Est	C.A. Poiana Pinului	Întabulat
CARAŞ-SEVERIN	Vest	C.A. Râul-Alb	Întabulat
CONSTANŢA	Sud-Est	C.A. 2 Mai	Neîntabulat
	Sud-Est	C.A. New Paradise	Neîntabulat
	Sud-Est	C.A. Luminiţa	Neîntabulat
COVASNA	Centru	C.A. Pădureni	Întabulat
DOLJ	Sud-Vest Oltenia	Youth Hostel Griffon şi BT Craiova	Întabulat
GALAŢI	Sud-Est	BT Tineret	Neîntabulata
GORJ	Sud-Vest Oltenia	C.A. Săcelu	Neîntabulat
HUNEDOARA	Vest	C.A. Căprioara	Întabulat
	Vest	C.A. Costeşti	Parţial Întabulat
	Vest	B.T. Deva	Întabulat
IALOMIŢA	Sud-Muntenia	C.A. Amara Pavilioane	Întabulat
IAŞI	Nord-Est	C.A. Muncel I	Întabulat
MARAMUREŞ	Nord-Vest	C.A. Mara	Întabulat
MEHEDINŢI	Sud-Vest Oltenia	C.A. Drobeta	Întabulat
MUREŞ	Centru	BT Mureşul	Întabulat
	Centru	C.A. Sovata 1	Întabulat
	Centru	C.A. Sovata 2	Întabulat
NEAMŢ	Nord-Est	C.A. Oglinzi	Întabulat
NEAMŢ	Nord-Est	C.A. Cozla	Întabulat
PRAHOVA	Sud-Muntenia	C.A. Buşteni - Vilele Şoimul şi Crişul	Întabulat
	Sud-Muntenia	C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor	Întabulat
	Sud-Muntenia	C.A. Cheia - Vila Brădet	Neîntabulat
SATU-MARE	Nord-Vest	C.A. Ştrand	Întabulat
SIBIU	Centru	C.A. Păltiniş	Întabulat
	Centru	C.A. Şanta	Întabulat
	Centru	C.A. Râu Sadului	Întabulat
	Centru	C.A. Ocna Sibiului	Întabulat
	Centru	C.A. Cisnădioara	Întabulat
	Centru	C.A. Sălişte	Întabulat
TELEORMAN	Sud-Muntenia	C.A. Dunărica	Neîntabulat
TELEORMAN	Sud-Muntenia	BT Valahia	Neîntabulat
TIMIŞ	Vest	C.A. Chevereşu Mare	Întabulat
	Vest	C.A. Poieni Strâmbu	Întabulat
	Vest	Baza Turistică Timişoara	Întabulat
TULCEA	Sud-Est	C.A. Sulina (Briza Mării)	Neîntabulat
TULCEA	Sud-Est	C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)	Întabulat
VASLUI	Nord-Est	C.A. Poiana Căprioarei	Neîntabulat
VASLUI	Nord-Est	BT Podul înalt	Neîntabulat
VÂLCEA	Sud-Vest Oltenia	C.A. Cozia	Întabulat
	Sud-Vest Oltenia	C.A. Căciulata	Întabulat
	Sud-Vest Oltenia	C.A. Brădişor	Întabulat
	Sud-Vest Oltenia	BT	Întabulat
VRANCEA	Sud-Est	C.A. Gălăciuc	Întabulat
VRANCEA	Sud-Est	BT Focşani	Neîntabulat

CAPITOLUL 5:ANALIZA SWOT

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI Resurse sau capacităţi care ar putea fi activate efectiv pentru a atinge obiectivele de dezvoltare a infrastructurii turistice	PUNCTE SLABE Insuficienţe care limitează posibilităţile de atingere a obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii turistice Deficit de personal.
EXTERN	OPORTUNITĂŢI Orice situaţie favorabilă care poate fi transformată într-o valoare ce poate concura la atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii turistice	AMENINŢĂRI Orice situaţie defavorabilă din mediul extern care ar putea reprezenta o ameninţare în atingerea obiectivelor propuse.

SECŢIUNEA 1:REGIUNEA CENTRU

Infrastructură turistică: 26 obiective din care funcţionale 13 (jud. Alba - CA Arieşeni, CA Roica; jud. Braşov - CA Predeal; jud. Covasna - CA Pădureni; jud. Mureş - BT Mureşul, CA Sovata 1, CA Sovata 2; jud. Sibiu - CA Păltiniş, CA Şanta, CA Râul Sadului, CA Ocna Sibiului, CA Cisnădioara, CA Sălişte) nefuncţionale 13 (jud. Alba - CA Poiana Vadului CA Garda, CA Albac, CA Abrud, CA Tăut, CA Şugag; jud. Braşov - CA Zizin, CA Timişul de Jos, CA Timişul de Sus, CA Brădet, CA Sâmbătă de Sus, jud. Harghita - CA Băile Homorod; jud. Sibiu - CA Nou Săsesc)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - Majoritatea obiectivelor au situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare. - Utilizarea infrastructurii CA pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere. - Ministerul Tineretului şi Sportului deţine în Regiunea Centru un număr mare de unităţi de cazare(doar Sud-Muntenia numără mai multe).	PUNCTE SLABE - Situaţie juridică neclară a unor obiective din patrimoniu. - Insuficientă finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice. - 13 centre sunt nefuncţionale.
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Regiunea Centru se caracterizează printr-un bogat potenţial turistic natural şi antropic. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA: peisagistică, etnică, culturală şi religioasă. - Oraşele Regiunii păstrează urmele unui înfloritor trecut istoric, cultural şi economic, amintim în acest sens reşedinţele de judeţ. Alba Iulia cu Cetatea bastionară (1715-1738) de tip "Vauban" şi Catedrala romano-catolică de sec. XIII, Braşov cu Cetatea Braşovului (1395), Biserica Neagră, Piaţa Sfatului, Cartierul Schei, Sfântu Gheorghe cu Biserica reformată fortificată, Miercurea Ciuc cu Cetatea feudală Miko, Târgu Mureş cu cetatea medievală cu şapte bastioane (1602-1652), biserica reformată, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolică, Sibiul, declarat oraş cultural european în 2007 cu Catedrala Evanghelică. - Principalele atracţii culturale:cetăţile medievale Alba Iulia, Braşov, Făgăraş, Mediaş, Sibiu, Târgu-Mureş; oraşele târguri: Sighişoara aflat în patrimoniul UNESCO, Târgu Secuiesc, Sebeş; bisericile fortificate din Transilvania dintre care Biertan, Calnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri se află în patrimoniul UNESCO. Localităţile unde se află aceste obiective culturale sunt reprezentative pentru localităţile locuite de saşi, muzee de istorie şi arheologie, muzee de etnografie în aer liber. - Oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - Fiind localizată în zona de centru a României, prezintă o bună/facilă conectivitate rutieră, feroviară şi aeriană cu majoritatea celorlalte regiuni. - Regiunea se situează pe locul trei ca nivel de dezvoltare socio-economică în raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare cu potenţial de creştere în perioada 2020-2024. - Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe: Braşov, Sibiu, Târgu Mureş (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.) - Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Centru 2021-2027	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers); - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri; - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare; - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară); - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv; - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii care participă la tabere de odihnă/recreere; - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut); - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

SECŢIUNEA 2:REGIUNEA NORD-EST

Infrastructură turistică: 22 obiective din care funcţionale 8(jud. Bacău - CA Valea Budului, CA Sălătruc; jud. Botoşani - CA Codrii de Aramă; jud. Iaşi - CA Muncel 1; jud. Neamţ - CA Oglinzi, CA Cozla; jud. Vaslui - CA Poiana Căprioarei, BT Podul înalt), nefuncţionale 14 (jud. Bacău - CA Poiana Sărată, CA Geamăna, CA Valea Uzului; jud. Botoşani - CA Luceafărul; jud. Iaşi - CA Muncel 2, CA Ciric, CA Valea Seacă, CA Bucium, CA Strunga; jud. Neamţ - CA Bicaz, CA Tazlău; jud. Suceava - CA Rusca, BT Bucovina; jud. Vaslui - CA Talasmani)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - Centrele funcţionale au situaţie juridică certă, fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare; - Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere; - Existenţa unei infrastructuri în zone turistice recunoscute, care au potenţial ridicat de exploatare (Ciric, Bicaz);	PUNCTE SLABE - Insuficientă finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului şi a DJST-urilor - Ministerul Tineretului şi Sportului are în patrimoniu un număr mare (14) de centre neutilizate (nefuncţionale), unele în zone cu mare potenţial turistic (Bicaz) - Aproape 50% din centre nu sunt întabulate sau sunt în litigiu
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Regiunea Nord-Est are un mare potenţial ca centru european de turism, având în vedere structura acestuia. Judeţele din această regiune sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoşi şi farmecul aparte al celebrelor mănăstiri şi lăcaşe de cult, cât şi al localităţilor rurale tradiţionale. - Rezervaţii forestiere naturale, rezervaţii geologice, rezervaţii botanice, parcuri naturale etc. (Runc-Racova şi Pârâul Alb; Stânca Costeşti, Bicaz/Ceahlău, Vânători, Dealul Repedea, Valea Lungă, Rarău-Giumalău, Lunca Zamostea, Slătioara, Pojorâta şi Zugreni, Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni şi Hârboanca-Brăhăşoaia, etc.) - oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale - Facilităţile de transport au fost îmbunătăţite, atât în interiorul regiunii cât şi în exterior, existând o reţea extinsă de transport feroviar şi aeroporturi în trei dintre centrele urbane ale zonei - Bacău, Iaşi şi Suceava. - Regiunea Nord Est are un potenţial balnear bun, putând constitui o importantă destinaţie turistică. - Sunt remarcabile edificiile de cult din judeţele Iaşi, Neamţ şi Suceava, care formează principalul motor al atracţiilor turismului socio-cultural din Regiunea Nord-Est. În patrimoniul UNESCO sunt incluse opt biserici cu fresce exterioare: Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din satul Arbore, Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor, Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ, Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa, Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota. - Posibilităţi de dezvoltare a turismul tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.) - Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est 2021-2027	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea Autorităţii Centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Dezvoltarea iniţiativei private în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

SECŢIUNEA 3:REGIUNEA NORD-VEST

Infrastructură turistică: 20 obiective din care funcţionale 7(jud. Bihor - UABS Oradea, UABS Şuncuiuş, CAT Remeţi, CAT Valea Brătcuţei; jud. Bistriţa-Năsăud - CA Sângeorz-Băi; jud. Maramureş - CA Mara, jud. Satu-Mare - CA Ştrand,) nefuncţionale 13(jud. Bihor - CAT Urvis, CAT Roşia, CAT Nucet; jud. Bistriţa-Năsăud - CA Telciu, CA Fiad, CA Valea Mare, CA Valea Blasnei, CA Colibiţa, Baza turistică, jud. Satu-Mare - CA Tarna, CA Livada, CA Vrăticel jud. Sălaj - Izvoarele Barcăului Tusa)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - Cea mai mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare - Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere. - Centre de agrement/baze turistice - în zone turistice populare (ex. Colibiţa, Sângeorz Băi)	PUNCTE SLABE - Situaţie juridică neclară a unor obiective din patrimoniu. - Insuficienta finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului şi a DJST-urilor - Număr mai mare de centre nefuncţionale decât funcţionale
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai ales legate de Munţii Carpaţi. În morfologia majoră a carstului din Munţii Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilău-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovaliştei, Poşăgii) sau Bihorului (cheile din bazinul văii Bogăi). - Existenţa obiectivelor şi atracţiilor turistice antropice cu potenţial de exploatare turistică mare. Se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în cadrul regiunii: vestigii istorice (castre romane, castele, cetăţi antice şi medievale);obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri); monumente;baraje şi lacuri de acumulare; obiective culturale (muzee, case memoriale); obiective şi manifestări etnografice; - Regiunea Nord-Vest are foarte mult potenţial pentru turismul cultural, datorită marilor oraşe şi numărului de monumente istorice. Cele mai importante atracţii culturale din regiune sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru şi Vicus Militar, Castrul Bologa şi Castrul Romita), cetăţile medievale(Dăbâca, Bonţida şi Ardud), castelele (Wesselenyi din Jibou, Karolyi din Cărei şi Csaky din Almaşu), aşezările fortificate din Şimleu Silvaniei şi oraşele-târguri istorice (Gherla şi Crasna) etc. - Posibilităţi de valorificare a resurselor balneare ale regiunii: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băiţa (Cluj), Ocna Şugatag (Maramureş), Tăşnad (Satu Mare) şi Tinca (Bihor). Băile Felix, 1 Mai, Sângeorz-Băi, Turda şi Ocna-Şugatag - În regiune existau, în anul 2019, 152 de arii protejate, constituite în parcuri naturale (3), parcuri naţionale (Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Apuseni şi Parcul Naţional Munţii Maramureşului), rezervaţii ştiinţifice (2), rezervaţii peisagistice (4), rezervaţii zoologice (4), rezervaţii speologice (20), rezervaţii geologice (19), rezervaţii paleontologice (14), rezervaţii mixte (36), rezervaţii forestiere (9) şi rezervaţii botanice (39). Dintre acestea, majoritatea sunt în judeţele Bihor (56, reprezentând 36,84% din total), Maramureş (33, reprezentând 21,71% din total), Bistriţa-Năsăud (26, reprezentând 17,10% din total) şi Cluj (20, reprezentând 13,15% din totalul ariilor protejate din regiune). - O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - Posibilităţi de dezvoltare a turismul tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe ale regiunii (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.) - Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2021-2027	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

SECŢIUNEA 4:REGIUNEA SUD-MUNTENIA

Infrastructură turistică: 28 obiective din care funcţionale 9(jud. Argeş - CA Corbeni, CA Nucşoara, BT Piteşti; jud. Ialomiţa - CA Amara Pavilioane; jud. Prahova - CA Buşteni Vila Şoimul şi Vila Crişul, CA Sinaia Casa Elevilor, CA Cheia Vila Brădet; jud. Teleorman - CA Dunărica, BT Valahia) nefuncţionale 19 (jud. Argeş - CA Păuleasca, CA Valea Mare, CA Stoeneşti; jud. Dâmboviţa - CA Bucşani, CA Cobia; jud. Ialomiţa - CA Căsuţe; jud. Prahova - Sinaia Vila 1 şi Vila 3 / concesiuni, CA Buşteni Vila Fraga, CA Cheia Bloc Alimentar şi Mansarda, CA Cheia Vila Cumpăna, CA Cheia Vila Scărişoara, CA Cheia Vila Brânduşa, CA Teleaga, CA Voila, CA Păuleşti, CA Izvoarele, CA Suzana, CA Ştefeşti Vila 2, CA Slănic Corp A)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - majoritatea obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare - un număr mare de centre în zone turistice foarte populare (ex. Buşteni, Sinaia, Cheia) sau cu potenţial turistic mare (ex. Amara), chiar dacă neexploatat suficient - utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE - Situaţia juridică neclară pentru unele obiective din patrimoniu. - Insuficientă finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului şi a infrastructurii turistice - Număr foarte mare (19 din 27) de centre nefuncţionale
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - diversitatea reliefului, bogăţia resurselor naturale, varietatea peisajelor fac ca regiunea Sud Muntenia să dispună de un important potenţial turistic. - oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - în regiunea Sud Muntenia există un număr de peste 70 arii protejate de interes naţional (Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Comana, Rezervaţia Manafu, Rezervaţia Teşila, Pădurea Troianu, Rezervaţia Naturală Cama Dinu Păsărică, lacul Suhaia, APSA Iezer Călăraşi, etc.). - existenţa unui patrimoniu cultural - istoric bogat în tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi, structuri săteşti istorice bine păstrate, 4.768 de monumente istorice, de artă şi urme vestigii: aşezări, biserici, conace, muzee. - nivel ridicat al PIB regional - loc 2 la nivel naţional (aproximativ 13% din PIB României). - existenţa a 2 poli de dezvoltare bine reprezentanţi (un pol de creştere - Ploieşti şi un pol de dezvoltare - Piteşti) - prezenţa unui număr mare de localităţi cu importanţă turistică, istorică şi culturală - creşterea numărului de localităţi cu statut urban (de la 43 în 1999 la 48 în prezent) - manifestarea procesului de suburbanizare în zona periurbană a principalelor centre urbane din partea de nord. - prezenţa unor zone cu specializare funcţională - existenţa unor formaţiuni de tip conurbaţie (Valea Prahovei din judeţul Prahova, unde oraşele Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni. Azuga formează o zonă urbană compactă care se continuă în nord, în judeţul Braşov (cu oraşele Predeal, Râşnov şi Braşov), şi spre sud, cu Municipiul Câmpina şi Zona Metropolitană Ploieşti) - prezenţa, în sudul regiunii, a Fluviului Dunărea, ce oferă posibilitatea de a avea conexiuni cu cele opt ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi acces la portul Constanţa. - acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 2021-2027	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turist: tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

SECŢIUNEA 5:REGIUNEA SUD-EST

Infrastructură turistică: 18 obiective din care funcţionale 11 (jud. Brăila - CA Lacu Sărat; jud. Buzău - CA Arbănaşi, CA Poiana Pinului; jud. Constanţa - CA 2 Mai, CA New Paradise, CA Luminiţa; jud. Galaţi - BT Tineret; jud. Tulcea - CA Sulina Briza Mării, CA Babadag Sinaia Dobrogei; jud. Vrancea - CA Gălăciuc, BT Focşani) nefuncţionale 7 (jud. Brăila - CA Blasova; jud. Buzău - CA Fisici; jud. Constanţa - CA Casa de Piatră Eforie Sud;, jud. Galaţi - CA Gârboavele, CA Buciumeni; jud. Vrancea - CA Coteşti, CA Soveja)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - o mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare - Cel mai mare număr de centre funcţionale, într-o zonă turistică foarte căutată - Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE - Situaţie juridică neclară a unor obiective din patrimoniu. - Insuficientă finanţare din surse proprii a Ministerul Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice - Centre din zone cu potenţial foarte mare (litoral/Delta Dunării) sunt neîntabulate
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Turismul în regiune este caracterizat de existenţa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staţiuni balneoclimaterice renumite în ţară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja) - O caracteristică a regiunii este potenţialul turistic ridicat, ce este asigurat de existenţa unor lacuri naturale cu proprietăţi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaţia Biosferei din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre. - Delta Dunării reprezintă o atracţie deosebită de o mare valoare ştiinţifică şi cu un potenţial turistic ridicat - Litoralul Mării Negre împărţit în două mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de deltă, cordoane litorale şi lagune (între Musura şi capul Midia) şi cel de sud, cu ţărm ridicat, dominat de faleze, golfuri şi promontorii (între capul Midia şi localitatea Vama Veche) oferă oportunităţi certe pentru dezvoltarea activităţilor de turism. - Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, respectiv zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi de la Paclele-Berca, peşterile de la Bozioru, Focurile Vii - Lopătari şi Salina de la Meledic. - Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componentă a patrimoniului cultural european, se întâlnesc în regiune cetăţi getice, romane, greceşti şi bizantine, monumente ridicate în cinstea unor împăraţi romani, cât şi locaşuri mănăstireşti şi construcţii cu valoare etnografică deosebită; majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa. - O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - Acces la resurse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2021-2027 - Posibilităţi de dezvoltare a turismul tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Constanţa (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

SECŢIUNEA 6:REGIUNEA SUD-VEST

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - jumătate din centrele de agrement sunt funcţionale - cu o singură excepţie, toate centrele funcţionale sunt întabulate - poziţionarea unor centre în zone cu potenţial turistic foarte ridicat, de ex. Cozia, Orşova, etc. - utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE - insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Poziţionarea geografică a favorizat crearea unei zone de schimb cultural între două regiuni istorice ale României - Oltenia şi Banat, zonă cu un potenţial deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice şi confluenţe multietnice. - Regiunea este una dintre zonele cu cele mai mari rezervaţii naturale, două dintre principalele puncte de atracţie pentru iubitorii de natură fiind Parcul Naţional Domogled (de pe Valea Cernei, care include părţi din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Caraş-Severin) şi Parcul Natural Porţile de Fier (cel mai mare din ţară, incluzând părţi din judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin), Parcul Naţional Cozia (17.100 ha), Parcul Naţional Buila-Vânturăriţa - Parcul natural Porţile de Fier este, ca mărime, a doua arie protejată din România, după Delta Dunării. Este rezervaţia biosferei şi patrimoniu UNESCO. - O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - Regiunea se distinge printr-o valoare deosebită a zestrei patrimoniale conferită şi de componentele arheologice - situri, monumente şi rezervaţii arheologice. - Patrimoniul cultural-istoric al regiunii: cetatea dacică de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" - situat în comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, Castrul Drobeta, Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului, - Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 2021-2027	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

SECŢIUNEA 7:REGIUNEA VEST

Infrastructură turistică: 24 obiective din care funcţionale 7 (jud. Caraş-Severin - CA Râul Alb; jud. Hunedoara - CA Căprioara, CA Costeşti BT Deva,; jud. Timiş - CA Chevereşu Mare, CA Poieni Strâmbu, BT Timişoara) nefuncţionale 17 (jud. Caraş-Severin - CA Vila Klaus, CA Brebu Nou, CA Ciresnaia, CA Valea Minişului, CA Băile Herculane, CA Poiana Mărului, CA Delineşti, CA Maciova, CA Jervani; jud. Hunedoara - Flora, CA Brădăţel, CA Lăpuşnic, CA Ohaba, CA Bulzeşti de Sus; jud. Timiş - CA Poieni Sat, CA Bogda, CA Herneacova)

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - Mare parte a obiectivelor funcţionale au situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare - Centre de agrement/baze turistice în zone cu mare potenţial turistic (ex. Băile Herculane) - Un număr relativ mare de centre sunt întabulate, au situaţie juridică clară - Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.	PUNCTE SLABE - Insuficientă finanţare din surse proprii a Ministerului Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice - Doar 29% din centre sunt funcţionale, restul de 17 centre sunt nefuncţionale.
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Regiunea Vest se caracterizează printr-un bogat potenţial turistic natural şi antropic astfel: cinci parcuri naţionale şi patru parcuri naturale (Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului, Parcul Naţional Defileul Jiului, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului). - Turismul cultural-istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de situri istorice şi arheologice, monumente istorice şi de arhitectură şi muzee. Obiectivele turistice de importanţă istorică cuprind: Complexul dacic din Munţii Orăştiei şi colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cetăţile medievale ale Aradului, Timişoarei, Devei, Şoimoş, Şiria, Dezna, Cetatea de Colţ, Cetatea Jdioara; numeroasele castele medievale, dintre care se evidenţiază castelul Corvinilor - Hunedoara, castelul Huniade-Timişoara, castelele de la Macea, Curtici, Sofronea, Mănăştur, Şiria, Pâncota, Conop, Săvîrşin, Birchiş, Mintia, Sântămăria Orlea, Banloc, Ciacova; mănăstirile şi bisericile din piatră şi/sau lemn cu o vechime impresionantă, atestând chiar începuturile creştinismului în România. - O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Vest 2021-2027 - Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Timişoara şi Arad (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

SECŢIUNEA 8:REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - Există cinci centre care pot să devină funcţionale, potenţialul în zonă fiind foarte mare (regiunea cu cea mai mare rată de ocupare a structurilor de tineret).	PUNCTE SLABE - Situaţie juridică neclară a patrimoniului a unor obiectivelor/neîntabulate - Insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a DJST-urilor, necesară investiţiilor în infrastructura turistică - Niciun centru de agrement funcţional - Niciun centru de agrement nu este întabulat
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Oferta turistică a regiunii Bucureşti-Ilfov în contextul naţional este unică prin faptul că se îmbină atracţii caracteristice unei metropole, a şasea ca mărime la nivel european, cu atracţii specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind totuşi un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale sau artificiale. - Pe teritoriul judeţului Ilfov se află un număr de patru rezervaţii naturale (Grădiştea - Căldăruşani - Dridu, Lacul Căldăruşani, Lacul şi Pădurea Snagov). Totodată există posibilităţi de organizare de activităţi tematice şi de agrement în zonele: pădurea şi lacul Cernica, pădurea Pustnicul, pădurea şi lacul Mogoşoaia. - O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - Turismul cultural-istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de monumente istorice şi de arhitectură şi muzee (Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, Mănăstirea Căldăruşani, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Snagov) - Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov 2021-2027 - Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Bucureşti şi localităţile învecinate (Centre şi Institute Naţionale de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale instanţelor de judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene - turismul în regiunea Bucureşti-Ilfov este preponderent unul de afaceri

SECŢIUNEA 9:ANALIZA SWOT LA NIVEL NAŢIONAL

FACTORI
MEDIU	POZITIVI	NEGATIVI
INTERN	PUNCTE TARI - O mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare. - O pondere semnificativă a centrelor de agrement sunt amplasate în zone turistice foarte populare (Litoral, Valea Prahovei), sau zone cu mare potenţial turistic (mai ales balneare); - Zonele turistice cu potenţial au un număr mare de capacităţi de cazare (Sud-Est şi Centru)	PUNCTE SLABE - Insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a DJSTB pentru investiţii în infrastructura turistică - O mare parte a centrelor de agrement din zone cu mare potenţial turistic (ex. litoral) au o situaţie juridică neclară - Peste 50% din centrele de agrement sunt nefuncţionale - Unele centre sunt în zone cu potenţial turistic neexploatat sau acces dificil - Degradarea constantă a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului - Diminuarea în unele cazuri a patrimoniului ca urmare a unor litigii sau acţiunii tardive a Ministerului Tineretului şi Sportului - Neincluderea turismului pentru copii şi tineri, şi a turismului şcolar, ca forme de turism în strategiile naţionale/regionale
EXTERN	OPORTUNITĂŢI - Exploatarea resurselor oferite de potenţialul turistic al zonelor în care sunt amplasate obiectivele de infrastructură prin dezvoltarea şi diversificarea activităţilor aferente turismului de recreere şi agrement, turismului cultural-ştiinţific - Organizare de tabere cu profil tematic diversificat având în vedere potenţialul şi contextul local - Posibilităţi de dezvoltare a activităţilor specifice în condiţiile modernizării şi extinderii patrimoniului de infrastructură existent, inclusiv repunerea în funcţiune a CA/BT nefuncţionale în prezent - O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.) - O mai bună valorificare şi diversificare a bazei materiale aflate în dotarea centrelor de agrement - Încheierea de parteneriate pentru creşterea gradului de ocupare a infrastructurii turistice cu autorităţile publice centrale şi locale (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, operatori economici cu capital privat) - Introducerea sistemului de clasificare din turism şi pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului şi Sportului, în vederea dezvoltării ofertei de servicii de cazare accesibile şi altor categorii de beneficiari - Un segment important al turiştilor români preferă turismul intern - Potenţial de creştere numeric având în vedere număr relativ mic la nivel naţional al altor capacităţi de cazare pentru tineri (tabere, hosteluri) - Tinerii reprezintă un aport foarte important în industria turismului - Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2021-2027 - România a recuperat, de la aderarea la UE până în 2019, 21 de puncte din media de dezvoltare a Uniunii Europene (PIB/capita în PPS), de la 44% în 2007 la 65% în 2018 trendul menţinându-se ascendent pentru perioada 2020-2024. - Procentul de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut în continuare, până la 32,5% în 2018, cu toate acestea, unul din trei români este încă în pericol de sărăcie sau excluziune socială, cel mai expuşi fiind familiile cu copii, şomerii, inactivii, lucrătorii atipici, romii, femeile în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi - Dezvoltarea capacităţilor de management a structurilor existente. - Dezvoltarea de politici publice menite să susţină şi să încurajeze turismului pentru copii şi tineret.	AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene - Decalaje mari în dezvoltarea regională: regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 144% din media UE a PIB pe cap de locuitor, la cealaltă extremă, regiunea Nord-Est (judeţele din Moldova de Nord) sunt la 39% din media UE. - Diferenţele urban-rural creează inegalităţi de oportunităţi în rândul populaţiei. Riscul sărăciei a scăzut în oraşe, dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparaţie cu oraşele. Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale. - Existenţa riscului efectuării unor investiţii neperformante din cauza lipsei unei strategii la nivel naţional de dezvoltare a patrimoniului de infrastructură turistică destinată turismului pentru copii şi tineret (cu accent pe turismul şcolar).

CAPITOLUL 6:MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI

(1)Pornind de la situaţia actuală şi luând în considerare elementele analizei SWOT, strategia de dezvoltare a infrastructurii turistice este cea în care:

- ameninţările vor fi monitorizate în vederea stabilirii de acţiuni care să reducă impactul pe care l-ar putea avea (plan de promovare şi marketing care să concureze oferta privată de turism pentru copii şi tineri, planificarea atentă a taberelor şi activităţilor de agrement în corelare cu structura anului şcolar stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării). Din perspectiva necesităţii unei bune colaborări şi la nivel local, Direcţiile judeţene de sport şi tineret vor coopera cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(2)În acest context, au fost definite măsurile concrete stabilite pentru fiecare dintre obiectivele specifice.

I.O.S.1.1. Evaluarea situaţiei juridice şi a stării materiale a centrelor de agrement şi planificarea investiţiilor necesare îmbunătăţirii infrastructurii existente

3.cu situaţie juridică neclară - respectiv cele cu litigii care pot fi soluţionate în favoarea MTS/DJST şi cele cu litigii care nu pot fi soluţionate favorabil în favoarea MTS/DJST şi vor ieşi din patrimoniul public

IV.O.S.1.4. Dezvoltarea capacităţii de a gestiona activitatea generală în centrele de agrement prin asigurarea şi/sau instruirea personalului de specialitate

CAPITOLUL 7:NECESARUL DE INVESTIŢII DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

SECŢIUNEA 1:MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL MINIM DE CONFORT PRIN ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR LEGALE

Având în vedere situaţia precară în care se află o parte însemnată din centrele de agrement şi bazele turistice, neajunsurile din punctul de vedere al condiţiilor de igienă şi sănătate, disfuncţionalităţile din circuitele interne, nesatisfacerea cerinţelor din punct de vedere IGSU sau stadiul avansat de degradare în care se prezintă, satisfacerea cerinţelor legale este măsura minimă care poate fi adoptată în cazul construcţiilor existente, pentru asigurarea unui grad minim de confort.

În acest sens, se va realiza o analiză detaliată a fiecărui centru de agrement/bază turistică pentru a identifica lipsurile şi neajunsurile şi pentru a stabili soluţiile tehnice optime pentru asigurarea cerinţelor privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea, siguranţa în exploatare, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului, izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie şi protecţia împotriva zgomotului, după cum este detaliat mai jos:

SUBSECŢIUNEA 1:Cerinţa A. - Rezistenţă mecanică şi stabilitate

SUBSECŢIUNEA 2:Cerinţa B - Siguranţa în exploatare

(1)Construcţiile şi spatiile adiacente acestora se vor adapta astfel încât să respecte cerinţele privind siguranţa în exploatare, care se referă la:

a.Siguranţa la circulaţia pedestră:

Se vor revizui circulaţiile interioare pe orizontală şi verticală astfel încât să se respecte normele în vigoare, se vor înlocui finisajele existente inadecvate cu finisaje antiderapante. Scările şi rampele vor fi prevăzute cu balustradă de protecţie conform normelor. Pardoselile interioare neadecvate se vor înlocui complet cu pardoseli de calitate superioară - piatră naturală antiderapantă, plăci ceramice, parchet din lemn triplu stratificat etc. cu proprietăţi antiderapante. Traseele pietonale vor fi continue şi fără denivelări.

SUBSECŢIUNEA 3:Cerinţa C - Securitate la incendiu şi protecţia civilă

În toate cazurile, în funcţie de specificul construcţiilor, se vor asigura numărul căilor şi fluxurilor de evacuare, se va asigura stabilitatea la foc a construcţiilor, se va asigura limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu şi către vecinătăţi, se va asigura evacuarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor, se vor echipa clădirile cu instalaţii specifice de semnalizare, limitare şi stins incendiu, se va verifica dacă se încadrează în prevederile Hotărârii Nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a acelor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă, conform legislaţiei în vigoare.

SUBSECŢIUNEA 4:Cerinţa D - Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului

Propunerile care vizează construcţiile existente vor urmări să includă tehnologii nepoluante, materiale de construcţie naturale, ecologice, minerale, cu impact scăzut asupra mediului înconjurător şi produse cu emisii reduse de CO₂. Prin folosirea acestor materiale, respectiv eliminarea substanţelor chimice, poluante, se va urmări îmbunătăţirea calităţii aerului interior. La construcţiile existente unde este prezentă igrasia, una din cele mai importante faze ale intervenţiilor va fi de eliminarea acesteia, cât şi de eliminare a degradărilor biologice, ajutând la îmbunătăţirea mediului înconjurător şi a aerului din interiorul clădirilor.

SUBSECŢIUNEA 5:Cerinţa E - Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie

Pentru construcţiile existente, în cazul în care anvelopa nu este izolată corespunzător se vor identifica soluţiile potrivite în vederea termoizolării anvelopei conform standardelor în vigoare: se vor izola construcţiile atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal, şi se vor elimina toate punţile termice. În cazuri particulare în care termoizolarea la exterior periclitează componente arhitecturale valoroase ale construcţiilor existente, se vor propune soluţii de termoizolare la interior, cu materiale speciale.

SECŢIUNEA 2:EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EXISTENTE PENTRU ATINGEREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CONFORT

SECŢIUNEA 3:ASIGURAREA UNEI GAME VARIATE DE ACTIVITĂŢI DE AGREMENT

SECŢIUNEA 4:METODOLOGIA ŞI PLANUL DE LUCRU PROPUS PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

În toate situaţiile, în cazul construcţiilor existente asupra cărora este nevoie să se intervină, se vor realiza studii şi expertize de specialitate în baza cărora se vor stabili direcţiile de intervenţie. Studiile şi documentaţiile vor fi realizate de echipe multidisciplinare de specialişti, sub coordonarea unui şef de proiect care se va asigura de corelarea tuturor informaţiilor pe specialităţi şi includerea concluziilor şi recomandărilor studiilor în documentaţiile tehnico-economice elaborate.

SUBSECŢIUNEA 1:Situaţii particulare

1.Centre în care lipsesc utilităţile şi în care grupurile sanitare sunt amplasate în exterior:

2.Centre aflate în zone de protecţie

CAPITOLUL 8:PRIORITIZAREA ACŢIUNILOR

SECŢIUNEA 1:

(1)În contextul socio-economic actual şi ţinând cont de toate elementele ce definesc starea actuală a infrastructurii turistice a MTS, s-au prioritizat acţiunile concrete ce înglobează măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor specifice, în funcţie de următoarele criterii:

(2)_

I.Având în vedere că pentru orice investiţie, indiferent de sursa finanţării, trebuie ca imobilul vizat să aibă o situaţie juridică clară, astfel încât să se asigure îndeplinirea criteriilor de eligibilitate ale finanţatorului (oricare ar fi acesta) referitoare la dreptul de a face investiţii, din lista centrelor de agrement s-au selectat acele centre care nu au litigii care să vizeze imobilul/imobilele. Pentru cele care au litigii este necesară expertiza juridică la finele căreia se poate stabili dacă centrele rămân la MTS sau revin celor care au deschis litigiile.

(3)Astfel au rezultat:

- un plan de acţiune pe termen scurt, care include proiecte ale centrelor cu situaţie juridică clară şi în stare de funcţionare, ce pot fi propuse spre finanţare în cadrul POAT 2014-2020 + POR 2021-2027, în contextul creat de OUG nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM) şi proiecte ce pot fi propuse spre finanţare la Compania Naţională de Investiţii;

SECŢIUNEA 2:PLAN DE ACŢIUNI PE TERMEN SCURT

Nr. Crt.	Centrul de agrement	Localizare	Perioada de implementare	Sursa de finanţare
1	Centrul de agrement "Luminiţa"	Oraş Eforie (staţiunea Eforie Nord), Jud. Constanţa	2020-2021	POAT 2014-2020
2	Centrul de agrement "2 Mai"	Com. Limanu, sat 2 Mai, jud. Constanţa	2020-2021	POAT 2014-2020
3	Centrul de agrement "Brădişor"	Com. Mălaia, jud. Vâlcea	2020-2021	POAT 2014-2020
4	Centrul de agrement "Cozia"	Oraş Călimăneşti, jud. Vâlcea	2020-2021	POAT 2014-2020
5	Centrul de agrement "Băile Herculane"	Oraş Băile Herculane jud. Caraş-Severin	2020-2021	POAT 2014-2020
6	Centrul de agrement "Costeşti"	Com. Orăştioara de Sus, Sat Costeşti, jud. Hunedoara	2020-2021	POAT 2014-2020
7	Centrul de agrement "UABS Şuncuiuş"	Com. Şuncuiuş, Sat Şuncuiuş, jud. Bihor	2020-2021	POAT 2014-2020
8	Centrul de agrement "Sângeorz-Băi"	Oraş Sângeorz-Băi, jud. Bistriţa-Năsăud	2020-2021	POAT 2014-2020
9	Centrul de agrement "Buşteni, Vila Şoimul"	Oraş Buşteni, jud. Prahova	2020-2021	POAT 2014-2020
10	Centrul de agrement "Amara"	Oraş Amara, jud. Ialomiţa	2020-2021	POAT 2014-2020
11	Centrul de agrement "Păltiniş"	Mun. Sibiu, Păltiniş, jud. Sibiu	2020-2021	POAT 2014-2020
12	Centrul de agrement "Râu Sadului"	Com. Râu Sadului, jud. Sibiu	2020-2021	POAT 2014-2020
13	Centrul de agrement "Sălătruc"	Oraş Dărmăneşti, Sat Sălătruc, jud. Bacău	2020-2021	POAT 2014-2020
14	Centrul de agrement "Valea Budului"	Com. Mărgineni, Sat Valea Budului, jud. Bacău	2020-2021	POAT 2014-2020
15	"Centrul de Agrement Arbănaşi - judeţul Buzău"	Comuna Beceni, Sat Arbănaşi, jud. Buzău	2020-2021	POAT 2014-2020
16	"Centrul de Agrement Bucşoaia - judeţul Suceava"	Oraşul Frasin, jud. Suceava	2020-2021	POAT 2014-2020
17	"Centrul de Agrement Gălăciuc - judeţul Vrancea"	Localitatea Tulnici, jud. Vrancea	2020-2021	POAT 2014-2020
18	"Centrul de Agrement Tazlău - judeţul Neamţ"	Comuna Tazlău, jud. Neamţ	2020-2021	POAT 2014-2020
19	"Centrul de Agrement Vila Klaus - judeţul Caraş-Severin"	Comuna Văliug, jud. Caraş-Severin	2020-2021	POAT 2014-2020
20	Centrul Lahovari	Mun. Bucureşti	2020-2021	POAT 2014-2020
21	Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti	Mun. Bucureşti	2020-2021	POAT 2014-2020
22	Reabilitare şi modernizare CCSS TEI	Mun. Bucureşti	2020-2021	POAT 2014-2020

Pentru toate aceste proiecte se vor elabora studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice, care vor fundamenta necesarul de lucrări de reabilitare, modernizare, extindere a centrelor de agrement, în scopul asigurării serviciilor de cazare, servire a mesei şi desfăşurare adecvată a activităţilor de agrement. Pentru toate centrele se vor prevedea măsuri specifice de accesibilizare pentru persoanele cu deficienţe, măsuri de eficienţă energetică şi utilizare durabilă a resurselor regenerabile de energie, măsuri de conformare cu cerinţele IGSU.

SECŢIUNEA 3:PLAN DE ACŢIUNI PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

nr. crt.	judeţ	centru de agrement/bază turistică	funcţional	întabulat	sursa de finanţare
1	ALBA	C.A. Arieşeni	da	Neîntabulat	urmează să fie identificată
2	ALBA	C.A. Roica	da	Întabulat
3	ARGEŞ	C.A. Corbeni	da	Neîntabulat
4	ARGEŞ	C.A. Nucşoara	da	Neîntabulat
5	ARGEŞ	BT Piteşti	da	Neîntabulat
6	BIHOR	UABS Oradea	da	Întabulat
7	BIHOR	CAT Remeţi	da	Neîntabulat
8	BIHOR	CAT Valea Brătcuţei	da	Neîntabulat
9	BRĂILA	C.A. Lacu Sărat	da	Întabulat
10	BRAŞOV	C.A. Predeal	da	Neîntabulat
11	BUZĂU	C.A. Arbănaşi	da	Întabulat
12	BUZĂU	C.A. Poiana Pinului	da	Întabulat
13	CARAŞ-SEVERIN	C.A. Râul-Alb	da	Întabulat
14	CONSTANŢA	C.A. New Paradise	da	Neîntabulat
15	COVASNA	C.A. Pădureni	da	Întabulat
16	DOLJ	Youth Hostel Griffon şi BT Craiova	da	Întabulat
17	GALAŢI	BT Tineret	da	Neîntabulat
18	GORJ	C.A. Săcelu	da	Neîntabulat
19	HUNEDOARA	C.A. Căprioara	da	Întabulat
20	HUNEDOARA	C.A. Costeşti	da	Neîntabulat
21	HUNEDOARA	B.T. Deva	da	Întabulat
22	IAŞI	C.A. Muncel 1	da	Întabulat
23	MARAMUREŞ	C.A. Mara	da	Întabulat
24	MEHEDINŢI	C.A. Drobeta	da	Întabulat
25	MUREŞ	BT Mureşul	da	Întabulat
26	MUREŞ	C.A. Sovata 1	da	Întabulat
27	MUREŞ	C.A. Sovata 2	da	Întabulat
28	NEAMŢ	C.A. Oglinzi	da	Întabulat
29	NEAMŢ	C.A. Cozla	da	Întabulat
30	PRAHOVA	C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor	da	Întabulat
31	PRAHOVA	C.A. Cheia - Vila Brădet	da	Neîntabulat
32	SATU-MARE	C.A. Ştrand	da	Întabulat
33	SIBIU	C.A. Ocna Sibiului	da	Întabulat
34	SIBIU	C.A. Cisnădioara	da	Întabulat
35	SIBIU	C.A. - Sălişte	da	Întabulat
36	TELEORMAN	CA Dunărica	da	Neîntabulat
37	TELEORMAN	BT Valahia	da	Neîntabulat
38	TIMIŞ	C.A. Chevereşu Mare	da	Întabulat
39	TIMIŞ	C.A. Poieni Strâmbu	da	Întabulat
40	TIMIŞ	Baza Turistică Timişoara	da	Întabulat
41	TULCEA	C.A. Sulina (Briza Mării)	da	Neîntabulat
42	TULCEA	C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)	da	Întabulat
43	VÂLCEA	C.A. Căciulata	da	Întabulat
44	VÂLCEA	BT	da	Întabulat
45	VASLUI	C.A. Poiana Căprioarei	da	Neîntabulat
46	VASLUI	BT Podul Înalt	da	Neîntabulat
47	VRANCEA	C.A. Gălăciuc	da	Întabulat
48	VRANCEA	BT Focşani	da	Neîntabulat

nr. crt.	judeţ	centru de agrement/bază turistică	funcţional	sursa de finanţare
1	ALBA	Poiana Vadului	nu	urmează să fie identificată
2	ALBA	Garda	nu
3	ALBA	Albac	nu
4	ALBA	Abrud	nu
5	ALBA	Tăut	nu
6	ALBA	Şugag	nu
7	ARGEŞ	Păuleasca	nu
8	ARGEŞ	Valea Mare	nu
9	BACĂU	Poiana Sărată	nu
10	BACĂU	Geamăna	nu
11	BACĂU	Valea Uzului	nu
12	BIHOR	CAT Urviş	nu
13	BIHOR	CAT Nucet	nu
14	BISTRIŢA-NĂSĂUD	Telciu	nu
15	BISTRIŢA-NĂSĂUD	Fiad	nu
16	BISTRIŢA-NĂSĂUD	Valea Mare	nu
17	BISTRIŢA-NĂSĂUD	Valea Blasnei	nu
18	BISTRIŢA-NĂSĂUD	Colibiţa	nu
19	BISTRIŢA-NĂSĂUD	Baza Turistică	nu
20	BRĂILA	Blasova	nu
21	BRAŞOV	Zizin	nu
22	BRAŞOV	Timişu de Jos	nu
23	BRAŞOV	Timişu de Sus - transmis parţial CL Mun. Braşov prin HG 654/2010, ceea ce a rămas este nefuncţional	nu
24	BRAŞOV	Brădet	nu
25	BRAŞOV	Sâmbăta de Sus	nu
26	BUCUREŞTI-IF	Stejarul	nu
27	BUCUREŞTI-IF	Mogoşoaia	nu
28	BUCUREŞTI-IF	Cernica	nu
29	BUZĂU	Fisici	nu
30	CARAŞ-SEVERIN	Vila Klaus	nu
31	CARAŞ-SEVERIN	Brebu Nou	nu
32	CARAŞ-SEVERIN	Ciresnaia	nu
33	CARAŞ-SEVERIN	Valea Minişului	nu
34	CARAŞ-SEVERIN	Delineşti	nu
35	CARAŞ-SEVERIN	Maciova	nu
36	CARAŞ-SEVERIN	Jervani	nu
37	CONSTANŢA	"Casa de Piatră" - Eforie Sud	nu
38	DÂMBOVIŢA	Bucşani	nu
39	DÂMBOVIŢA	Cobia	nu
40	DOLJ	CA Danubiu Calafat	nu
41	HARGHITA	Băile Homorod - transmis parţial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este nefuncţional	nu
42	HUNEDOARA	Brădăţel	nu
43	HUNEDOARA	Ohaba	nu
44	HUNEDOARA	Bulzeşti de Sus	nu
45	IALOMIŢA	C.A. Amara - căsuţe	nu
46	IAŞI	Muncel II	nu
47	IAŞI	Ciric	nu
48	IAŞI	Strunga	nu
49	MEHEDINŢI	CA Orşova	nu
50	MEHEDINŢI	CA Cazane	nu
51	NEAMŢ	Bicaz	nu
52	OLT	Moşteni	nu
53	OLT	Vitomireşti	nu
54	PRAHOVA	Sinaia Vila 1 şi 3 concesionată	nu
55	PRAHOVA	Buşteni Vila Fraga	nu
56	PRAHOVA	Cheia Bloc alim + mansardă	nu
57	PRAHOVA	Cheia Vila Cumpăna	nu
58	PRAHOVA	Cheia Vila Scărişoara	nu
59	PRAHOVA	Telega	nu
60	PRAHOVA	Voila	nu
61	PRAHOVA	Păuleşti	nu
62	PRAHOVA	Izvoarele	nu
63	PRAHOVA	Suzana	nu
64	PRAHOVA	Ştefeşti Vila nr. 2	nu
65	PRAHOVA	Slănic Corp A	nu
66	SĂLAJ	Izvoarele Barcăului Tuşa	nu
67	SATU MARE	Tarna	nu
68	SATU MARE	Livada	nu
69	SATU MARE	Vrăticel	nu
70	SUCEAVA	Rusca	nu
71	SUCEAVA	Baza Turistică Bucovina	nu
72	TIMIŞ	Poieni Sat	nu
73	TIMIŞ	Bogda	nu
74	TIMIŞ	Herneacova	nu
75	VÂLCEA	Arutela	nu
76	VÂLCEA	Lotru	nu
77	VASLUI	Talasmani	nu
78	VRANCEA	Coteşti	nu
79	VRANCEA	Soveja	nu
80	ARGEŞ	Stoeneşti	nu
81	BIHOR	CAT Roşia	nu
82	BOTOŞANI	Luceafărul	nu
83	BUCUREŞTI-IF	Pustnicul I	nu
84	BUCUREŞTI-IF	Pustnicul II	nu
85	CARAŞ-SEVERIN	Poiana Mărului	nu
86	GALAŢI	Gârboavele	nu
87	GALAŢI	Buciumeni	nu
88	HUNEDOARA	Hotel Flora	nu
89	HUNEDOARA	Lăpuşnic	nu
90	IAŞI	Valea Seacă	nu
91	IAŞI	Bucium	nu
92	NEAMŢ	Tazlău	nu
93	PRAHOVA	Cheia Vila Brânduşa	nu
94	SIBIU	Nou Săsesc	nu

CAPITOLUL 9:ACŢIUNI DE INFORMARE, MARKETING ŞI CONSULTARE PUBLICĂ

SECŢIUNEA 1:

(3)Dialogul social, inclusiv prin mijloacele dialogului structurat cu tinerii şi organizaţiile acestora, cu cercetătorii în domeniul tineretului şi cu decidenţii politici de la nivel central, regional şi local, la care Consiliul Uniunii Europene a convenit împreună cu Statele Membre, prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului prin Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01⁹), este esenţial pentru implicarea tuturor entităţilor interesate în implementarea Strategiei.

(4)În conformitate cu principiile directoare ale Politicii europene de tineret, precum şi cu acţiunile întreprinse în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027, toate politicile şi activităţile privind tinerii ar trebui să fie ferm ancorate în sistemul internaţional al drepturilor omului, respectând următoarele principii:

C.Participarea: recunoscând că toţi tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile şi activităţile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare şi acţiunile ulterioare ale politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor şi a organizaţiilor de tineret. În acest context, politicile ar trebui elaborate pe baza recunoaşterii schimbărilor cauzate de impactul comunicării digitale asupra participării democratice şi civice.

D.Dimensiunea globală, europeană, naţională, regională şi locală: pentru a asigura un impact durabil asupra tinerilor, este important ca politica de tineret a Uniunii Europene să fie pusă în aplicare ţinând cont de interconexiunile cu nivelul regional şi local şi să fie desfăşurate activităţi pentru a sprijini politicile de tineret la nivel local. În acelaşi timp, ideile tinerilor ar trebui să fie luate în considerare de fiecare dată când se abordează chestiuni globale.

(5)Părţile interesate la nivelul României sunt reprezentate de autorităţi la nivel central, de autorităţi locale şi regionale, consilii ale tinerilor, organizaţii tematice de tineret, cercetători din domeniul tineretului şi actori din societatea civilă, precum şi de structuri ale programelor Erasmus+, SEE, Discover EU¹⁰ şi Corpul European de solidaritate şi proiectele generate.

¹⁰Programul "Discover EU" este o iniţiativă propusă de Parlamentul European în 2016 şi aprobată de Comisia Europeană. Scopul acestuia este de a oferi tinerilor care au împlinit 18 ani posibilitatea de a descoperi diversitatea Europei prin intermediul unor experienţe inedite, să dobândească mai multe informaţii despre patrimoniul cultural şi istoria acesteia şi să intre în contact cu oameni de pe tot continentul. În plus, Discover EU permite tinerilor dezvoltarea de competenţe utile pentru viitor, cum ar fi: independenţa, încrederea şi deschiderea către alte culturi. Mai multe informaţii sunt disponibile la adresa:

(6)În consecinţă, recunoscând că toţi tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile şi activităţile referitoare la aceştia (populaţia cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani¹¹) trebuie sa respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare şi acţiunile ulterioare generate de politicile adoptate.

(10)Categoriile de stakeholderi identificaţi în tot procesul de elaborare a prezentei Strategii se conturează pe direcţiile:

SECŢIUNEA 2:Măsuri propuse pentru informarea potenţialilor beneficiari şi a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei

SECŢIUNEA 3:Marketing şi promovare turistică orientată spre tineri

O promovare corectă a resurselor oferite de potenţialul turistic al zonelor în care sunt amplasate bazele turistice/centrele de agrement ar putea duce la reducerea sezonalităţii, iar implicarea unor stakeholderi importanţi la nivel central prin parteneriate de colaborare pentru gestionarea gradului de ocupare (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri - Direcţia Generală Turism) poate reprezenta un pas important în deschiderea serviciilor pe o piaţă mai largă, dar cu respectarea grupului ţintă: tinerii.

SECŢIUNEA 4:Procesul de consultare publică

	Anul 2014	Anul 2015	Anul 2016	Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019
Produsul intern brut/locuitor	33,570	35,949	38,827	43,789	48.899	54,588

An	Anul 2003	Anul 2004	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009
Nr. Locuitori (populaţie rezidentă)	21,627,509	21,521,142	21,382,354	21,257,016	21,130,503	20,635,460	20,440,290
An	Anul 2010	Anul 2011	Anul 2012	Anul 2013	Anul 2014	Anul 2015	Anul 2016
Nr. Locuitori (populaţie rezidentă)	20,294,683	20,199,059	20,095,996	20,020,074	19,953,089	19,875,542	19,760,585
An	Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019
Nr. Locuitori (populaţie rezidentă)	19,643,949	19,530,631	19,414,458

ANUL	grupa 14-35 ani	pondere din totalul populaţiei
2003	7.546.097	35%
2004	7.492.464	35%
2005	7.424.366	35%
2006	7.001.847	33%
2007	6.955.394	33%
2008	6.408.142	31%
2009	5.951.577	29%
2010	5.898.649	29%
2011	5.851.635	29%
2012	5.808.189	29%
2013	5.705.341	28%
2014	5.595.344	28%
2015	5.484.822	28%
2016	5.332.720	27%
2017	5.192.827	26%
2018	5.066.815	26%
2019	4.977.869	26%

	Ani
	Anul 2019
Forme de proprietate	UM:
	Număr
	Număr
Total	8.402
Proprietate integrală de stat	96
Proprietate majoritar de stat	60
Proprietate majoritar privată	81
Proprietate integral privată	7.817
Proprietate cooperatistă	44
Proprietate obştească	29
Proprietate integral străină	161
Proprietate publică de interes naţional şi local	114

Grupa de vârstă/An	2014	2015	2016	2017	2018
Peste 15 ani	1,495,085.61	1,582,134.34	1,767,687.01	1,918,578.61	2,160,667.85
din care
15-24 ani	267,635.51	266,159.44	291,065.11	307,576.79	344,924.66
25-34 ani	422,741.07	463,766.92	505,150.67	498,308.59	584,552.78
Procent grupa 15-35 de ani din total peste 15 ani	46.18%	46.14%	45.04%	42.00%	43.02%

Indicatori	U.M.	2019
		Forme de proprietate
		Majoritar de stat	Majoritar privată

Sosiri	mii	192,069	12.157,112
Înnoptări	mii	1.064,237	26.619,388
Indicii de utilizare netă
a capacităţii în funcţiune	%	46%	38,75%