Capitolul 1 - INTRODUCERE - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)
M.Of. 972 bis
În vigoare Versiune de la: 21 Octombrie 2020
CAPITOLUL 1:INTRODUCERE
(1)Deşi există şi se promovează din ce în ce mai mult din 2010 încoace, turismul pentru copii şi tineret nu apare ca formă de turism în niciuna dintre publicaţiile statistice, analizele economice şi/sau sectoriale sau planificările strategice. Cu toate acestea, o căutare simplă pe internet scoate la iveală o ofertă foarte bogată de servicii de turism pentru copii, comparabilă cu ofertele pentru oricare dintre formele de turism cunoscute: turism cultural, turism religios, turism de agrement, turism de aventură, ecoturism etc. Aceasta este oferită aproape în exclusivitate de agenţiile de turism pentru locaţii şi operatori privaţi.
(2)Agenţiile de turism, intuind potenţialul uriaş al sectorului, dat de creşterea segmentului de populaţie cu venituri medii şi peste medie, cumulat cu trendul global de educaţie a copiilor care promovează concepte precum autonomia şi dezvoltarea experienţială şi nu în cele din urmă cumulat cu trendul naţional de menţinere a copiilor implicaţi în diverse activităţi pe fundalul timpului îndelungat petrecut de părinţi la locul de muncă, au venit pe piaţă cu oferte de vacanţe şi excursii dedicate copiilor, preşcolari şi elevi. Turismul astfel practicat este o iniţiativă personală a familiilor, iar pe alocuri este o iniţiativă colectivă, asumată de unităţi de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli, licee).
(3)Totuşi, turismul pentru copii şi tineri include şi turismul şcolar, ca iniţiativă individuală sau colectivă a unităţilor de învăţământ preuniversitar (grădiniţe, şcoli, licee). Pentru această formă de turism se foloseşte infrastructura de centre de agrement/baze turistice aflată în patrimoniul MTS, programul de activităţi (tabere) fiind stabilit la nivel local de fiecare Direcţie Judeţeană de Sport şi Tineret. Acestea încheie protocoale de colaborare cu inspectorate şcolare judeţene/unităţi de învăţământ preuniversitar în funcţie de specificul regiunii în vederea promovării ofertei interne, elevii constituind grupurile de vizitatori/utilizatori ai serviciilor centrelor de agrement.
(4)Din cauza deselor schimbări în legislaţia de organizare şi funcţionare a acestor două autorităţi publice centrale, turismul şcolar, ca sub-ramură a turismului pentru copii, nu a fost cuprins până acum în documentele statistice sau în cele strategice.
(5)Pe acest fundal au apărut alte două probleme importante şi anume:
1.Situaţia juridică neclară sau neactualizată, în cel mai bun caz, a centrelor de agrement şi bazelor turistice aflate în patrimoniul MTS
2.Degradarea fizică şi morală a centrelor de agrement cauzată de subfinanţarea cronică a investiţiilor şi a cheltuielilor de mentenanţă şi întreţinere.
(6)Necesitatea elaborării Strategiei pentru dezvoltarea infrastructurii existente se poate evidenţia prin prisma a trei considerente:
- prin criteriile de prioritizare a investiţiilor, strategia reprezintă pe termen scurt o condiţie necesară accesării fondurilor nerambursabile prin POR şi alte programe operaţionale;
- asigură alinierea cu Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret, cu Structura programelor pentru tineret şi pentru studenţi elaborată de Ministerul Tineretului şi Sportului, dar şi cu Strategia educaţiei şi formării profesionale;
- propune o viziune globală pe termen lung asupra dezvoltării/consolidării infrastructurii dedicate tineretului dincolo de perioada de finalizare a accesării fondurilor.
(7)Provocările multiple cu care se confruntă Ministerul Tineretului şi Sportului necesită adoptarea unei strategii pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii existente dedicate tineretului în cadrul centrelor de agrement, bazate pe o abordare holistică, ancorată în date concrete şi răspunzând la cerinţele privind utilizarea fondurilor europene.