Secţiunea 8 - REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- Există cinci centre care pot să devină funcţionale, potenţialul în zonă fiind foarte mare (regiunea cu cea mai mare rată de ocupare a structurilor de tineret).

PUNCTE SLABE

- Situaţie juridică neclară a patrimoniului a unor obiectivelor/neîntabulate

- Insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a DJST-urilor, necesară investiţiilor în infrastructura turistică

- Niciun centru de agrement funcţional

- Niciun centru de agrement nu este întabulat

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Oferta turistică a regiunii Bucureşti-Ilfov în contextul naţional este unică prin faptul că se îmbină atracţii caracteristice unei metropole, a şasea ca mărime la nivel european, cu atracţii specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind totuşi un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale sau artificiale.

- Pe teritoriul judeţului Ilfov se află un număr de patru rezervaţii naturale (Grădiştea - Căldăruşani - Dridu, Lacul Căldăruşani, Lacul şi Pădurea Snagov). Totodată există posibilităţi de organizare de activităţi tematice şi de agrement în zonele: pădurea şi lacul Cernica, pădurea Pustnicul, pădurea şi lacul Mogoşoaia.

- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Turismul cultural-istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de monumente istorice şi de arhitectură şi muzee (Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, Mănăstirea Căldăruşani, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Snagov)

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov 2021-2027

- Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Bucureşti şi localităţile învecinate (Centre şi Institute Naţionale de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale instanţelor de judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene

- turismul în regiunea Bucureşti-Ilfov este preponderent unul de afaceri