Capitolul 5 - ANALIZA SWOT - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- Majoritatea obiectivelor au situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare.

- Utilizarea infrastructurii CA pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

- Ministerul Tineretului şi Sportului deţine în Regiunea Centru un număr mare de unităţi de cazare(doar Sud-Muntenia numără mai multe).

PUNCTE SLABE

- Situaţie juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.

- Insuficientă finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice.

- 13 centre sunt nefuncţionale.

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Regiunea Centru se caracterizează printr-un bogat potenţial turistic natural şi antropic. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA: peisagistică, etnică, culturală şi religioasă.

- Oraşele Regiunii păstrează urmele unui înfloritor trecut istoric, cultural şi economic, amintim în acest sens reşedinţele de judeţ. Alba Iulia cu Cetatea bastionară (1715-1738) de tip "Vauban" şi Catedrala romano-catolică de sec. XIII, Braşov cu Cetatea Braşovului (1395), Biserica Neagră, Piaţa Sfatului, Cartierul Schei, Sfântu Gheorghe cu Biserica reformată fortificată, Miercurea Ciuc cu Cetatea feudală Miko, Târgu Mureş cu cetatea medievală cu şapte bastioane (1602-1652), biserica reformată, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolică, Sibiul, declarat oraş cultural european în 2007 cu Catedrala Evanghelică.

- Principalele atracţii culturale:cetăţile medievale Alba Iulia, Braşov, Făgăraş, Mediaş, Sibiu, Târgu-Mureş; oraşele târguri: Sighişoara aflat în patrimoniul UNESCO, Târgu Secuiesc, Sebeş; bisericile fortificate din Transilvania dintre care Biertan, Calnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri se află în patrimoniul UNESCO. Localităţile unde se află aceste obiective culturale sunt reprezentative pentru localităţile locuite de saşi, muzee de istorie şi arheologie, muzee de etnografie în aer liber.

- Oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Fiind localizată în zona de centru a României, prezintă o bună/facilă conectivitate rutieră, feroviară şi aeriană cu majoritatea celorlalte regiuni.

- Regiunea se situează pe locul trei ca nivel de dezvoltare socio-economică în raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare cu potenţial de creştere în perioada 2020-2024.

- Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe: Braşov, Sibiu, Târgu Mureş (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Centru 2021-2027

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers);

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri;

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare;

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară);

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv;

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii care participă la tabere de odihnă/recreere;

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut);

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- Centrele funcţionale au situaţie juridică certă, fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare;

- Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere;

- Existenţa unei infrastructuri în zone turistice recunoscute, care au potenţial ridicat de exploatare (Ciric, Bicaz);

PUNCTE SLABE

- Insuficientă finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului şi a DJST-urilor

- Ministerul Tineretului şi Sportului are în patrimoniu un număr mare (14) de centre neutilizate (nefuncţionale), unele în zone cu mare potenţial turistic (Bicaz)

- Aproape 50% din centre nu sunt întabulate sau sunt în litigiu

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Regiunea Nord-Est are un mare potenţial ca centru european de turism, având în vedere structura acestuia. Judeţele din această regiune sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntoşi şi farmecul aparte al celebrelor mănăstiri şi lăcaşe de cult, cât şi al localităţilor rurale tradiţionale.

- Rezervaţii forestiere naturale, rezervaţii geologice, rezervaţii botanice, parcuri naturale etc. (Runc-Racova şi Pârâul Alb; Stânca Costeşti, Bicaz/Ceahlău, Vânători, Dealul Repedea, Valea Lungă, Rarău-Giumalău, Lunca Zamostea, Slătioara, Pojorâta şi Zugreni, Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni şi Hârboanca-Brăhăşoaia, etc.)

- oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale

- Facilităţile de transport au fost îmbunătăţite, atât în interiorul regiunii cât şi în exterior, existând o reţea extinsă de transport feroviar şi aeroporturi în trei dintre centrele urbane ale zonei - Bacău, Iaşi şi Suceava.

- Regiunea Nord Est are un potenţial balnear bun, putând constitui o importantă destinaţie turistică.

- Sunt remarcabile edificiile de cult din judeţele Iaşi, Neamţ şi Suceava, care formează principalul motor al atracţiilor turismului socio-cultural din Regiunea Nord-Est. În patrimoniul UNESCO sunt incluse opt biserici cu fresce exterioare: Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din satul Arbore, Biserica "Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Humor, Biserica "Buna-Vestire" a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, Biserica "Sfântul Gheorghe" a Mănăstirii Voroneţ, Biserica "Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa, Biserica "Sfântul Nicolae" a Mănăstirii Probota.

- Posibilităţi de dezvoltare a turismul tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est 2021-2027

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea Autorităţii Centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Dezvoltarea iniţiativei private în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- Cea mai mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare

- Utilizarea infrastructurii pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

- Centre de agrement/baze turistice

- în zone turistice populare (ex. Colibiţa, Sângeorz Băi)

PUNCTE SLABE

- Situaţie juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.

- Insuficienta finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului şi a DJST-urilor

- Număr mai mare de centre nefuncţionale decât funcţionale

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai ales legate de Munţii Carpaţi. În morfologia majoră a carstului din Munţii Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilău-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovaliştei, Poşăgii) sau Bihorului (cheile din bazinul văii Bogăi).

- Existenţa obiectivelor şi atracţiilor turistice antropice cu potenţial de exploatare turistică mare. Se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în cadrul regiunii: vestigii istorice (castre romane, castele, cetăţi antice şi medievale);obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri); monumente;baraje şi lacuri de acumulare; obiective culturale (muzee, case memoriale); obiective şi manifestări etnografice;

- Regiunea Nord-Vest are foarte mult potenţial pentru turismul cultural, datorită marilor oraşe şi numărului de monumente istorice. Cele mai importante atracţii culturale din regiune sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru şi Vicus Militar, Castrul Bologa şi Castrul Romita), cetăţile medievale(Dăbâca, Bonţida şi Ardud), castelele (Wesselenyi din Jibou, Karolyi din Cărei şi Csaky din Almaşu), aşezările fortificate din Şimleu Silvaniei şi oraşele-târguri istorice (Gherla şi Crasna) etc.

- Posibilităţi de valorificare a resurselor balneare ale regiunii: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băiţa (Cluj), Ocna Şugatag (Maramureş), Tăşnad (Satu Mare) şi Tinca (Bihor). Băile Felix, 1 Mai, Sângeorz-Băi, Turda şi Ocna-Şugatag

- În regiune existau, în anul 2019, 152 de arii protejate, constituite în parcuri naturale (3), parcuri naţionale (Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Apuseni şi Parcul Naţional Munţii Maramureşului), rezervaţii ştiinţifice (2), rezervaţii peisagistice (4), rezervaţii zoologice (4), rezervaţii speologice (20), rezervaţii geologice (19), rezervaţii paleontologice (14), rezervaţii mixte (36), rezervaţii forestiere (9) şi rezervaţii botanice (39). Dintre acestea, majoritatea sunt în judeţele Bihor (56, reprezentând 36,84% din total), Maramureş (33, reprezentând 21,71% din total), Bistriţa-Năsăud (26, reprezentând 17,10% din total) şi Cluj (20, reprezentând 13,15% din totalul ariilor protejate din regiune).

- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Posibilităţi de dezvoltare a turismul tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe ale regiunii (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2021-2027

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietatea şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- majoritatea obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare

- un număr mare de centre în zone turistice foarte populare (ex. Buşteni, Sinaia, Cheia) sau cu potenţial turistic mare (ex. Amara), chiar dacă neexploatat suficient

- utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

- Situaţia juridică neclară pentru unele obiective din patrimoniu.

- Insuficientă finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului şi a infrastructurii turistice

- Număr foarte mare (19 din 27) de centre nefuncţionale

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- diversitatea reliefului, bogăţia resurselor naturale, varietatea peisajelor fac ca regiunea Sud Muntenia să dispună de un important potenţial turistic.

- oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- în regiunea Sud Muntenia există un număr de peste 70 arii protejate de interes naţional (Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Comana, Rezervaţia Manafu, Rezervaţia Teşila, Pădurea Troianu, Rezervaţia Naturală Cama Dinu Păsărică, lacul Suhaia, APSA Iezer Călăraşi, etc.).

- existenţa unui patrimoniu cultural - istoric bogat în tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi, structuri săteşti istorice bine păstrate, 4.768 de monumente istorice, de artă şi urme vestigii: aşezări, biserici, conace, muzee.

- nivel ridicat al PIB regional - loc 2 la nivel naţional (aproximativ 13% din PIB României).

- existenţa a 2 poli de dezvoltare bine reprezentanţi (un pol de creştere - Ploieşti şi un pol de dezvoltare - Piteşti)

- prezenţa unui număr mare de localităţi cu importanţă turistică, istorică şi culturală

- creşterea numărului de localităţi cu statut urban (de la 43 în 1999 la 48 în prezent)

- manifestarea procesului de suburbanizare în zona periurbană a principalelor centre urbane din partea de nord.

- prezenţa unor zone cu specializare funcţională

- existenţa unor formaţiuni de tip conurbaţie (Valea Prahovei din judeţul Prahova, unde oraşele Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni. Azuga formează o zonă urbană compactă care se continuă în nord, în judeţul Braşov (cu oraşele Predeal, Râşnov şi Braşov), şi spre sud, cu Municipiul Câmpina şi Zona Metropolitană Ploieşti)

- prezenţa, în sudul regiunii, a Fluviului Dunărea, ce oferă posibilitatea de a avea conexiuni cu cele opt ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi acces la portul Constanţa.

- acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 2021-2027

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turist: tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- o mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare

- Cel mai mare număr de centre funcţionale, într-o zonă turistică foarte căutată

- Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

- Situaţie juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.

- Insuficientă finanţare din surse proprii a Ministerul Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice

- Centre din zone cu potenţial foarte mare (litoral/Delta Dunării) sunt neîntabulate

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Turismul în regiune este caracterizat de existenţa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staţiuni balneoclimaterice renumite în ţară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja)

- O caracteristică a regiunii este potenţialul turistic ridicat, ce este asigurat de existenţa unor lacuri naturale cu proprietăţi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaţia Biosferei din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre.

- Delta Dunării reprezintă o atracţie deosebită de o mare valoare ştiinţifică şi cu un potenţial turistic ridicat

- Litoralul Mării Negre împărţit în două mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de deltă, cordoane litorale şi lagune (între Musura şi capul Midia) şi cel de sud, cu ţărm ridicat, dominat de faleze, golfuri şi promontorii (între capul Midia şi localitatea Vama Veche) oferă oportunităţi certe pentru dezvoltarea activităţilor de turism.

- Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, respectiv zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi de la Paclele-Berca, peşterile de la Bozioru, Focurile Vii - Lopătari şi Salina de la Meledic.

- Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componentă a patrimoniului cultural european, se întâlnesc în regiune cetăţi getice, romane, greceşti şi bizantine, monumente ridicate în cinstea unor împăraţi romani, cât şi locaşuri mănăstireşti şi construcţii cu valoare etnografică deosebită; majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa.

- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Acces la resurse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2021-2027

- Posibilităţi de dezvoltare a turismul tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Constanţa (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- jumătate din centrele de agrement sunt funcţionale

- cu o singură excepţie, toate centrele funcţionale sunt întabulate

- poziţionarea unor centre în zone cu potenţial turistic foarte ridicat, de ex. Cozia, Orşova, etc.

- utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

- insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Poziţionarea geografică a favorizat crearea unei zone de schimb cultural între două regiuni istorice ale României - Oltenia şi Banat, zonă cu un potenţial deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice şi confluenţe multietnice.

- Regiunea este una dintre zonele cu cele mai mari rezervaţii naturale, două dintre principalele puncte de atracţie pentru iubitorii de natură fiind Parcul Naţional Domogled (de pe Valea Cernei, care include părţi din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Caraş-Severin) şi Parcul Natural Porţile de Fier (cel mai mare din ţară, incluzând părţi din judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin), Parcul Naţional Cozia (17.100 ha), Parcul Naţional Buila-Vânturăriţa

- Parcul natural Porţile de Fier este, ca mărime, a doua arie protejată din România, după Delta Dunării. Este rezervaţia biosferei şi patrimoniu UNESCO.

- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Regiunea se distinge printr-o valoare deosebită a zestrei patrimoniale conferită şi de componentele arheologice - situri, monumente şi rezervaţii arheologice.

- Patrimoniul cultural-istoric al regiunii: cetatea dacică de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" - situat în comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, Castrul Drobeta, Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului,

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 2021-2027

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- Mare parte a obiectivelor funcţionale au situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare

- Centre de agrement/baze turistice în zone cu mare potenţial turistic (ex. Băile Herculane)

- Un număr relativ mare de centre sunt întabulate, au situaţie juridică clară

- Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

- Insuficientă finanţare din surse proprii a Ministerului Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice

- Doar 29% din centre sunt funcţionale, restul de 17 centre sunt nefuncţionale.

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Regiunea Vest se caracterizează printr-un bogat potenţial turistic natural şi antropic astfel: cinci parcuri naţionale şi patru parcuri naturale (Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului, Parcul Naţional Defileul Jiului, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului).

- Turismul cultural-istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de situri istorice şi arheologice, monumente istorice şi de arhitectură şi muzee. Obiectivele turistice de importanţă istorică cuprind: Complexul dacic din Munţii Orăştiei şi colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cetăţile medievale ale Aradului, Timişoarei, Devei, Şoimoş, Şiria, Dezna, Cetatea de Colţ, Cetatea Jdioara; numeroasele castele medievale, dintre care se evidenţiază castelul Corvinilor - Hunedoara, castelul Huniade-Timişoara, castelele de la Macea, Curtici, Sofronea, Mănăştur, Şiria, Pâncota, Conop, Săvîrşin, Birchiş, Mintia, Sântămăria Orlea, Banloc, Ciacova; mănăstirile şi bisericile din piatră şi/sau lemn cu o vechime impresionantă, atestând chiar începuturile creştinismului în România.

- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Vest 2021-2027

- Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Timişoara şi Arad (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- Există cinci centre care pot să devină funcţionale, potenţialul în zonă fiind foarte mare (regiunea cu cea mai mare rată de ocupare a structurilor de tineret).

PUNCTE SLABE

- Situaţie juridică neclară a patrimoniului a unor obiectivelor/neîntabulate

- Insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a DJST-urilor, necesară investiţiilor în infrastructura turistică

- Niciun centru de agrement funcţional

- Niciun centru de agrement nu este întabulat

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Oferta turistică a regiunii Bucureşti-Ilfov în contextul naţional este unică prin faptul că se îmbină atracţii caracteristice unei metropole, a şasea ca mărime la nivel european, cu atracţii specifice unei arii marcate de un puternic caracter rural, situată în plină de câmpie, dar oferind totuşi un peisaj natural relativ variat, cu numeroase văi, ape curgătoare permanente, lacuri naturale sau artificiale.

- Pe teritoriul judeţului Ilfov se află un număr de patru rezervaţii naturale (Grădiştea - Căldăruşani - Dridu, Lacul Căldăruşani, Lacul şi Pădurea Snagov). Totodată există posibilităţi de organizare de activităţi tematice şi de agrement în zonele: pădurea şi lacul Cernica, pădurea Pustnicul, pădurea şi lacul Mogoşoaia.

- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Turismul cultural-istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de monumente istorice şi de arhitectură şi muzee (Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, Mănăstirea Căldăruşani, Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Snagov)

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov 2021-2027

- Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Bucureşti şi localităţile învecinate (Centre şi Institute Naţionale de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale instanţelor de judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene

- turismul în regiunea Bucureşti-Ilfov este preponderent unul de afaceri

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- O mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare.

- O pondere semnificativă a centrelor de agrement sunt amplasate în zone turistice foarte populare (Litoral, Valea Prahovei), sau zone cu mare potenţial turistic (mai ales balneare);

- Zonele turistice cu potenţial au un număr mare de capacităţi de cazare (Sud-Est şi Centru)

PUNCTE SLABE

- Insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a DJSTB pentru investiţii în infrastructura turistică

- O mare parte a centrelor de agrement din zone cu mare potenţial turistic (ex. litoral) au o situaţie juridică neclară

- Peste 50% din centrele de agrement sunt nefuncţionale

- Unele centre sunt în zone cu potenţial turistic neexploatat sau acces dificil

- Degradarea constantă a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului

- Diminuarea în unele cazuri a patrimoniului ca urmare a unor litigii sau acţiunii tardive a Ministerului Tineretului şi Sportului

- Neincluderea turismului pentru copii şi tineri, şi a turismului şcolar, ca forme de turism în strategiile naţionale/regionale

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Exploatarea resurselor oferite de potenţialul turistic al zonelor în care sunt amplasate obiectivele de infrastructură prin dezvoltarea şi diversificarea activităţilor aferente turismului de recreere şi agrement, turismului cultural-ştiinţific

- Organizare de tabere cu profil tematic diversificat având în vedere potenţialul şi contextul local

- Posibilităţi de dezvoltare a activităţilor specifice în condiţiile modernizării şi extinderii patrimoniului de infrastructură existent, inclusiv repunerea în funcţiune a CA/BT nefuncţionale în prezent

- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

- O mai bună valorificare şi diversificare a bazei materiale aflate în dotarea centrelor de agrement

- Încheierea de parteneriate pentru creşterea gradului de ocupare a infrastructurii turistice cu autorităţile publice centrale şi locale (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, operatori economici cu capital privat)

- Introducerea sistemului de clasificare din turism şi pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului şi Sportului, în vederea dezvoltării ofertei de servicii de cazare accesibile şi altor categorii de beneficiari

- Un segment important al turiştilor români preferă turismul intern

- Potenţial de creştere numeric având în vedere număr relativ mic la nivel naţional al altor capacităţi de cazare pentru tineri (tabere, hosteluri)

- Tinerii reprezintă un aport foarte important în industria turismului

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2021-2027

- România a recuperat, de la aderarea la UE până în 2019, 21 de puncte din media de dezvoltare a Uniunii Europene (PIB/capita în PPS), de la 44% în 2007 la 65% în 2018 trendul menţinându-se ascendent pentru perioada 2020-2024.

- Procentul de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut în continuare, până la 32,5% în 2018, cu toate acestea, unul din trei români este încă în pericol de sărăcie sau excluziune socială, cel mai expuşi fiind familiile cu copii, şomerii, inactivii, lucrătorii atipici, romii, femeile în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi

- Dezvoltarea capacităţilor de management a structurilor existente.

- Dezvoltarea de politici publice menite să susţină şi să încurajeze turismului pentru copii şi tineret.

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene

- Decalaje mari în dezvoltarea regională: regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 144% din media UE a PIB pe cap de locuitor, la cealaltă extremă, regiunea Nord-Est (judeţele din Moldova de Nord) sunt la 39% din media UE.

- Diferenţele urban-rural creează inegalităţi de oportunităţi în rândul populaţiei. Riscul sărăciei a scăzut în oraşe, dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparaţie cu oraşele. Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale.

- Existenţa riscului efectuării unor investiţii neperformante din cauza lipsei unei strategii la nivel naţional de dezvoltare a patrimoniului de infrastructură turistică destinată turismului pentru copii şi tineret (cu accent pe turismul şcolar).