Secţiunea 9 - ANALIZA SWOT LA NIVEL NAŢIONAL - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- O mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare.

- O pondere semnificativă a centrelor de agrement sunt amplasate în zone turistice foarte populare (Litoral, Valea Prahovei), sau zone cu mare potenţial turistic (mai ales balneare);

- Zonele turistice cu potenţial au un număr mare de capacităţi de cazare (Sud-Est şi Centru)

PUNCTE SLABE

- Insuficientă finanţare a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a DJSTB pentru investiţii în infrastructura turistică

- O mare parte a centrelor de agrement din zone cu mare potenţial turistic (ex. litoral) au o situaţie juridică neclară

- Peste 50% din centrele de agrement sunt nefuncţionale

- Unele centre sunt în zone cu potenţial turistic neexploatat sau acces dificil

- Degradarea constantă a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului

- Diminuarea în unele cazuri a patrimoniului ca urmare a unor litigii sau acţiunii tardive a Ministerului Tineretului şi Sportului

- Neincluderea turismului pentru copii şi tineri, şi a turismului şcolar, ca forme de turism în strategiile naţionale/regionale

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Exploatarea resurselor oferite de potenţialul turistic al zonelor în care sunt amplasate obiectivele de infrastructură prin dezvoltarea şi diversificarea activităţilor aferente turismului de recreere şi agrement, turismului cultural-ştiinţific

- Organizare de tabere cu profil tematic diversificat având în vedere potenţialul şi contextul local

- Posibilităţi de dezvoltare a activităţilor specifice în condiţiile modernizării şi extinderii patrimoniului de infrastructură existent, inclusiv repunerea în funcţiune a CA/BT nefuncţionale în prezent

- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din marile oraşe (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

- O mai bună valorificare şi diversificare a bazei materiale aflate în dotarea centrelor de agrement

- Încheierea de parteneriate pentru creşterea gradului de ocupare a infrastructurii turistice cu autorităţile publice centrale şi locale (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, operatori economici cu capital privat)

- Introducerea sistemului de clasificare din turism şi pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului şi Sportului, în vederea dezvoltării ofertei de servicii de cazare accesibile şi altor categorii de beneficiari

- Un segment important al turiştilor români preferă turismul intern

- Potenţial de creştere numeric având în vedere număr relativ mic la nivel naţional al altor capacităţi de cazare pentru tineri (tabere, hosteluri)

- Tinerii reprezintă un aport foarte important în industria turismului

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2021-2027

- România a recuperat, de la aderarea la UE până în 2019, 21 de puncte din media de dezvoltare a Uniunii Europene (PIB/capita în PPS), de la 44% în 2007 la 65% în 2018 trendul menţinându-se ascendent pentru perioada 2020-2024.

- Procentul de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut în continuare, până la 32,5% în 2018, cu toate acestea, unul din trei români este încă în pericol de sărăcie sau excluziune socială, cel mai expuşi fiind familiile cu copii, şomerii, inactivii, lucrătorii atipici, romii, femeile în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi

- Dezvoltarea capacităţilor de management a structurilor existente.

- Dezvoltarea de politici publice menite să susţină şi să încurajeze turismului pentru copii şi tineret.

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene

- Decalaje mari în dezvoltarea regională: regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 144% din media UE a PIB pe cap de locuitor, la cealaltă extremă, regiunea Nord-Est (judeţele din Moldova de Nord) sunt la 39% din media UE.

- Diferenţele urban-rural creează inegalităţi de oportunităţi în rândul populaţiei. Riscul sărăciei a scăzut în oraşe, dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparaţie cu oraşele. Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale.

- Existenţa riscului efectuării unor investiţii neperformante din cauza lipsei unei strategii la nivel naţional de dezvoltare a patrimoniului de infrastructură turistică destinată turismului pentru copii şi tineret (cu accent pe turismul şcolar).