Capitolul 9 - ACŢIUNI DE INFORMARE, MARKETING ŞI CONSULTARE PUBLICĂ - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)
M.Of. 972 bis
În vigoare Versiune de la: 21 Octombrie 2020
CAPITOLUL 9:ACŢIUNI DE INFORMARE, MARKETING ŞI CONSULTARE PUBLICĂ
(1)Succesul unei strategii naţionale şi a proiectelor generate prin adoptarea acestui tip de demers administrativ, la nivel guvernamental, depinde în mare măsură de participarea grupurilor ţintă la implementarea acestuia.
(2)În contextul elaborării Strategiei de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului din România pentru perioada 2020 -2025, informarea generală, pe înţelesul tuturor, prin canale adecvate de comunicare, este o condiţie esenţială pentru succesul implementării.
(3)Dialogul social, inclusiv prin mijloacele dialogului structurat cu tinerii şi organizaţiile acestora, cu cercetătorii în domeniul tineretului şi cu decidenţii politici de la nivel central, regional şi local, la care Consiliul Uniunii Europene a convenit împreună cu Statele Membre, prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului prin Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/019), este esenţial pentru implicarea tuturor entităţilor interesate în implementarea Strategiei.
9https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RQ/TXT/PDF/?uri=CELEX:42018Y1218(01)&from=EN
(4)În conformitate cu principiile directoare ale Politicii europene de tineret, precum şi cu acţiunile întreprinse în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027, toate politicile şi activităţile privind tinerii ar trebui să fie ferm ancorate în sistemul internaţional al drepturilor omului, respectând următoarele principii:
A.Egalitatea şi nediscriminarea: combaterea tuturor formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de gen, recunoaşterea faptului că tinerii sunt expuşi riscului unor forme multiple de discriminare, inclusiv discriminării bazate pe vârstă, şi respectarea principiilor recunoscute, printre altele, la articolele 21 şi 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
B.Incluziunea: recunoscând că tinerii nu reprezintă un grup omogen şi, prin urmare, au nevoi, situaţii de viaţă şi interese diferite şi provin din medii diferite, Strategia UE pentru tineret ar trebui să promoveze activităţi şi politici care să îi includă pe toţi tinerii, în special pe cei care au mai puţine oportunităţi şi/sau cei ale căror voci ar putea să nu fie auzite.
C.Participarea: recunoscând că toţi tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile şi activităţile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare şi acţiunile ulterioare ale politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor şi a organizaţiilor de tineret. În acest context, politicile ar trebui elaborate pe baza recunoaşterii schimbărilor cauzate de impactul comunicării digitale asupra participării democratice şi civice.
D.Dimensiunea globală, europeană, naţională, regională şi locală: pentru a asigura un impact durabil asupra tinerilor, este important ca politica de tineret a Uniunii Europene să fie pusă în aplicare ţinând cont de interconexiunile cu nivelul regional şi local şi să fie desfăşurate activităţi pentru a sprijini politicile de tineret la nivel local. În acelaşi timp, ideile tinerilor ar trebui să fie luate în considerare de fiecare dată când se abordează chestiuni globale.
E.Abordarea duală: Politicile care urmăresc îmbunătăţirea vieţii tinerilor nu pot fi niciodată limitate la domeniul tineretului în sine.
(5)Părţile interesate la nivelul României sunt reprezentate de autorităţi la nivel central, de autorităţi locale şi regionale, consilii ale tinerilor, organizaţii tematice de tineret, cercetători din domeniul tineretului şi actori din societatea civilă, precum şi de structuri ale programelor Erasmus+, SEE, Discover EU10 şi Corpul European de solidaritate şi proiectele generate.
10Programul "Discover EU" este o iniţiativă propusă de Parlamentul European în 2016 şi aprobată de Comisia Europeană. Scopul acestuia este de a oferi tinerilor care au împlinit 18 ani posibilitatea de a descoperi diversitatea Europei prin intermediul unor experienţe inedite, să dobândească mai multe informaţii despre patrimoniul cultural şi istoria acesteia şi să intre în contact cu oameni de pe tot continentul. În plus, Discover EU permite tinerilor dezvoltarea de competenţe utile pentru viitor, cum ar fi: independenţa, încrederea şi deschiderea către alte culturi. Mai multe informaţii sunt disponibile la adresa:
https:/europa.eu/youth/discovereu_en
(6)În consecinţă, recunoscând că toţi tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile şi activităţile referitoare la aceştia (populaţia cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani11) trebuie sa respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare şi acţiunile ulterioare generate de politicile adoptate.
11Conform Legii nr. 350/2006 a tinerilor; la această categorie de cetăţeni, se adaugă populaţia şcolară şi studenţii, indiferent de formele de învăţământ practicate - public sau privat.
(7)Ministerul Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, va elabora şi va pune în aplicare, încă de la adoptarea Strategiei, un program de informare publica şi dialog social, prin care să asigure cunoaşterea şi înţelegerea de către tineri, de către autorităţile publice şi de către structurile societăţii civile implicaţiile şi beneficiile implementării Strategiei.
(8)Dialogul continuu cu tinerii (copii, elevi, studenţi şi tineri până la vârsta de 35 de ani) şi cu entităţile implicate este de natură să asigure şi să menţină sentimentul de parte implicată, cu efecte pozitive asupra mobilizării acestora în etapa de utilizare a serviciilor şi a infrastructurii reabilitate prin investiţiile previzionate (baze turistice/centre de agrement).
(9)Tinerii şi copiii reprezintă categorii sociale vulnerabile, iar serviciile pe care Ministerul Tineretului şi Sportului le va oferi, în baza proiectelor generate de prezenta Strategie, atât cele de turism în centrele de agrement/baza turistice (organizare de tabere), cât şi cele care promovează educaţia non-formală, prezintă avantajele unei accesibilităţi financiare evidente.
(10)Categoriile de stakeholderi identificaţi în tot procesul de elaborare a prezentei Strategii se conturează pe direcţiile:
- Autorităţi centrale:
-- Ministerul Educaţiei şi Cercetării
-- Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale
-- Ministerul Turismului (Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri)
-- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
-- Ministerul Culturii
-- Ministerul Afacerilor Interne
-- Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară).
- Autorităţi locale şi regionale:
-- Consilii judeţene
-- Consilii locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din România
-- Agenţii pentru Dezvoltare Regională din regiunile de dezvoltare din România, responsabile pentru politica de dezvoltare regională
- Organizaţii de şi pentru tineret şi cluburi sportive;
- Furnizori de formare din domeniul turismului.
(11)Toate aceste entităţi au roluri diferite în procesul de modernizare a infrastructurii Ministerului Tineretului şi Sportului.
SECŢIUNEA 2:Măsuri propuse pentru informarea potenţialilor beneficiari şi a organismelor interesate de punerea în aplicare a Strategiei
Beneficiarii prezentei strategii pot fi clasificaţi, pentru o justă implicare în procesul participativ, în:
- Beneficiari direcţi: copii (preşcolari, elevi) studenţi şi tineri cu vârsta între 14-35 ani
- Beneficiari indirecţi
-- Ministerul Tineretului şi Sportului, cu toate entităţile subordonate (direcţii judeţene de sport şi tineret şi a municipiului Bucureşti, cluburi şi complexe sportive, case de cultură ale studenţilor, muzee);
-- Instituţiile şi structurile instituţionale conexe - inspectorate şcolare, universităţi, unităţi de învăţământ preuniversitar, instituţii de cultură;
-- ONG-urile de tineret şi cele studenţeşti, locale şi naţionale, precum şi structurile asociative conexe (federaţii, asociaţii etc.), care au activitate de tineret şi care pot iniţia parteneriate în domeniu;
-- Structurile sportive, de drept public sau privat, locale şi naţionale, inclusiv federaţii sportive naţionale şi internaţionale.
Creşterea accesibilităţii şi a vizibilităţii activităţii Ministerului Tineretului şi Sportului cu privire la bazele turistice şi la centrele de agrement sunt esenţiale în relaţia cu grupul ţintă al prezentei Strategii, care este reprezentat de:
- tineri
- tineri cu oportunităţi reduse şi aparţinând grupurilor vulnerabile,
- studenţi şi organizaţii studenţeşti,
- organizaţii de şi pentru tineret,
- angajaţi ai serviciilor publice cu atribuţii în domeniul tineretului: 41 direcţii pentru sport şi tineret şi direcţia pentru sport şi tinere a municipiului Bucureşti,
- personalul MTS din instituţiile subordonate: case de cultură ale studenţilor, muzee, cluburi sportive etc.
Având în vedere investiţiile propuse, Ministerul Tineretului şi Sportului va actualiza infrastructura comunicaţională prietenoasă cu grupul ţintă în secţiunea TABERE din website-ul: http://mts.ro la subsecţiunea Tabere de odihnă.
Facem menţiunea că informaţiile despre facilităţile existente se regăsesc în secţiunile specifice din paginile de internet ale Ministerului şi ale direcţiilor judeţene din subordine, respectiv cea a municipiului Bucureşti, pentru fiecare tip de serviciu existent în centrele agrement/bazele turistice, la nivel naţional:
- Tabere naţionale,
- Tabere tematice,
- Tabere sociale,
- Tabere destinate tinerilor cu dizabilităţi,
- Tabere pentru elevi olimpici, sportivi cu rezultate la concursuri naţionale şi internaţionale, formaţii sau ansambluri laureate la festivaluri de profil,
- Tabere stagii sportive,
- Tabere destinate tinerilor din afara ţării,
- Tabere de odihnă pentru copii şi tineri,
- Proiecte de şi pentru tineret, finanţate de Ministerul Tineretului şi Sportului,
- Proiecte pentru studenţi.
Un instrument de comunicare agregator, website-ul, cu o secţiune specializată, care să trimită concret la facilităţile din fiecare judeţ, va conduce la o transparenţă a informaţiilor şi un acces direct al grupului ţintă la facilităţile reabilitate prin proiectele de investiţii propuse prin prezenta Strategie.
O informaţie agregată, unitară şi cu şanse de aplicabilitate imediată va aduce beneficii atât grupului ţintă, care va ajunge facil la informaţie şi va consuma serviciile turistice oferite, cât şi furnizorilor acestor servicii.
Informaţia cu privire la existenţa unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului va regăsi şi pe platformele de socializare (Facebook) ale direcţiilor subordonate pentru sport şi tineret.
SECŢIUNEA 3:Marketing şi promovare turistică orientată spre tineri
Publicul ţintă, pentru a deveni consumator de servicii turistice, trebuie în primul rând, să cunoască ceea ce are de oferit Ministerul Tineretului şi Sportului şi să considere oferta ca fiind una atractivă. Consumatorul trebuie să ajungă rapid la informaţie, în special cel care poate asigura venituri pentru bazele turistice, în perioadele în care nu există, de obicei, un grad de ocupare semnificativ.
Având în vedere costurile ridicate ale serviciilor de publicitate, investiţiile în reclame nu sunt cele mai indicate, dar un plan de marketing pentru promovarea noilor servicii ar putea fi o combinaţie între dezvoltarea paginii de internet a Ministerului la secţiunea Tabere/Tabere de odihnă/Centre de agrement şi actualizarea informaţiilor din paginile de internet ale direcţiilor subordonate.
De asemenea, identificarea unor parteneri de informare cu privire la noile atracţii şi facilităţi turistice care să asigure diseminarea informaţiei spre toate categoriile de tineret (preşcolari, elevi, studenţi) este o condiţie esenţială în procesul de promovare: inspectorate şcolare judeţene, şcoli, licee, universităţi, târguri de ocupare a forţei de muncă etc.
Investiţiile realizate de Ministerul Tineretului şi Sportului vor pune accent pe baza turistică destinată tineretului, o componentă inexistentă în comunicarea publică a Ministerului, respectiv a direcţiilor pentru sport şi tineret subordonate.
Proiectele cu potenţial de finanţare prin programe operaţionale şi fonduri structurale şi de investiţii europene sau prin fonduri guvernamentale vor avea obligatoriu o componentă de informare şi promovare, ceea ce va duce la o mai bună promovare a bazei turistice şi a serviciilor oferite în centrele de agrement.
Printr-o analiză a oportunităţilor oferite de bazele turistice/centrele de agrement aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, o pondere semnificativă se situează în zone turistice foarte populare (litoralul Mării Negre, zona turistică Valea Prahovei) sau în zone cu mare potenţial turistic balnear, ceea ce reprezintă o prioritate de exploatare din perspectiva marketingului şi a promovării.
O promovare corectă a resurselor oferite de potenţialul turistic al zonelor în care sunt amplasate bazele turistice/centrele de agrement ar putea duce la reducerea sezonalităţii, iar implicarea unor stakeholderi importanţi la nivel central prin parteneriate de colaborare pentru gestionarea gradului de ocupare (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri - Direcţia Generală Turism) poate reprezenta un pas important în deschiderea serviciilor pe o piaţă mai largă, dar cu respectarea grupului ţintă: tinerii.
O oportunitate extrem de actuală pentru consumul serviciilor de turism intern, inclusiv în bazele turistice ale Ministerului Tineretului şi Sportului, o reprezintă limitările de călătorie, inclusiv a tinerilor, cauzate de pandemia COVID-19.
Introducerea sistemului de clasificare în turism pentru infrastructura turistică a Ministerului Tineretului şi Sportului în vederea creşterii calităţii ofertei de servicii hoteliere pentru tinerii până la vârsta de 35 de ani, poate reprezenta un element vital în promovarea serviciilor.
O viziune globală a promovării serviciilor turistice pentru tineret depinde de deciziile de prioritizare a investiţiilor care vor fi derulate, cu identificarea corectă a surselor de finanţare, în vederea consolidării infrastructurii existente pe termen mediu şi lung.
Un grad sporit de igienă şi de confort la infrastructura existentă, care se va realiza prin investiţiile propuse de prezenta Strategie, reprezintă în sine o condiţie esenţială în conturarea unor servicii turistice pentru tineret competitive şi mai uşor de promovat.
SECŢIUNEA 4:Procesul de consultare publică
Conform prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi celelalte instituţii publice care utilizează resurse financiare publice au obligaţia de a face publice proiectele de reglementări înainte ca acestea să fie adoptate.
Prin urmare, Ministerul Tineretului şi Sportului este responsabil de derularea întregului proces de consultare şi de adoptarea propunerilor, sugestiilor şi a opiniilor factorilor interesaţi.