Secţiunea 4 - REGIUNEA SUD-MUNTENIA - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)
M.Of. 972 bis
În vigoareFACTORI | ||
MEDIU | POZITIVI | NEGATIVI |
INTERN | PUNCTE TARI - majoritatea obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare - un număr mare de centre în zone turistice foarte populare (ex. Buşteni, Sinaia, Cheia) sau cu potenţial turistic mare (ex. Amara), chiar dacă neexploatat suficient - utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere. | PUNCTE SLABE - Situaţia juridică neclară pentru unele obiective din patrimoniu. - Insuficientă finanţare a Ministerul Tineretului şi Sportului şi a infrastructurii turistice - Număr foarte mare (19 din 27) de centre nefuncţionale |
EXTERN | OPORTUNITĂŢI - diversitatea reliefului, bogăţia resurselor naturale, varietatea peisajelor fac ca regiunea Sud Muntenia să dispună de un important potenţial turistic. - oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale. - în regiunea Sud Muntenia există un număr de peste 70 arii protejate de interes naţional (Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Comana, Rezervaţia Manafu, Rezervaţia Teşila, Pădurea Troianu, Rezervaţia Naturală Cama Dinu Păsărică, lacul Suhaia, APSA Iezer Călăraşi, etc.). - existenţa unui patrimoniu cultural - istoric bogat în tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi, structuri săteşti istorice bine păstrate, 4.768 de monumente istorice, de artă şi urme vestigii: aşezări, biserici, conace, muzee. - nivel ridicat al PIB regional - loc 2 la nivel naţional (aproximativ 13% din PIB României). - existenţa a 2 poli de dezvoltare bine reprezentanţi (un pol de creştere - Ploieşti şi un pol de dezvoltare - Piteşti) - prezenţa unui număr mare de localităţi cu importanţă turistică, istorică şi culturală - creşterea numărului de localităţi cu statut urban (de la 43 în 1999 la 48 în prezent) - manifestarea procesului de suburbanizare în zona periurbană a principalelor centre urbane din partea de nord. - prezenţa unor zone cu specializare funcţională - existenţa unor formaţiuni de tip conurbaţie (Valea Prahovei din judeţul Prahova, unde oraşele Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni. Azuga formează o zonă urbană compactă care se continuă în nord, în judeţul Braşov (cu oraşele Predeal, Râşnov şi Braşov), şi spre sud, cu Municipiul Câmpina şi Zona Metropolitană Ploieşti) - prezenţa, în sudul regiunii, a Fluviului Dunărea, ce oferă posibilitatea de a avea conexiuni cu cele opt ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi acces la portul Constanţa. - acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia 2021-2027 | AMENINŢĂRI - Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers) - Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri - Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare. - Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară) - Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv. - Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere. - La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut) - Un număr total de turist: tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene. |