Secţiunea 3 - Performanţa sectorului de turism pentru tineret - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)

M.Of. 972 bis

În vigoare
Versiune de la: 21 Octombrie 2020
SECŢIUNEA 3:Performanţa sectorului de turism pentru tineret
SUBSECŢIUNEA 1:Competitivitatea sectorului de turism pentru tineret

Capacităţi de cazare

În ceea ce priveşte capacităţile de cazare la nivel naţional, statistica structurilor de cazare în funcţiune din România arată un număr relativ redus de structuri specifice turismului de tineret (hosteluri, campinguri, tabere, sate de vacanţă):
La o analiză procentuală, se poate constata că structurile specifice de tineret reprezintă sub 7% din capacităţile efective disponibile.
Figura 9. Capacităţi disponibile în funcţiune pe tipuri de structuri, 2019 (% din total, mii locuri-zile)
Dacă se analizează evoluţia în timp a capacităţilor existente, se constată o creştere a numărului de locuri în cadrul hostelurilor, în timp ce taberele au înregistrat o reducere a capacităţilor.
Tabel 10 Capacităţi de cazare turistică în funcţiune (mii locuri-zile)

Tipuri de structuri de primire turistica

Ani

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Anul 2019

Total

81.872.539

83.323.220

87.655.762

89.075.891

88.789.656

Hoteluri

49.142.321

49.480.916

50.771.353

50.967.166

50.927.958

Hosteluri

2.880.394

3.141.378

3.511.238

3.465.482

3.365.230

Hoteluri apartament

438.486

310.742

344.227

378.809

424.090

Moteluri

2.750.418

2.741.784

2.633.717

2.720.100

2.679.202

Hanuri

20.381

29.590

36.834

36.173

28.580

Vile turistice

3.129.939

3.151.044

3.546.918

3.738.166

3.753.539

Cabane turistice

1.386.448

1.434.209

1.587.103

1.508.188

1.494.759

Bungalouri

365.313

332.520

404.070

424.529

401.346

Sate de vacanţă

113.196

130.516

142.222

109.663

114.390

Campinguri

1.392.974

863.218

799.138

753.037

903.792

Popasuri turistice

251.225

270.554

373.383

360.368

315.469

Căsuţe turistice

161.215

177.908

175.966

230.040

230.114

Tabere de elevi şi preşcolari

1.338.432

1.211.928

1.111.848

1.167.990

1.020.800

Pensiuni turistice

9.416.908

9.706.739

10.413.485

10.644.927

10.454.735

Pensiuni agroturistice

9.079.901

10.336.702

11.787.897

12.498.050

12.615.982

Spaţii de cazare de pe navele fluviale şi maritime

4.988

3.472

16.363

73.203

59.670

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - INS, TEMPO, accesat august 2020)
Evoluţia celor capacităţilor de cazare în timp arată următoarele:
Figura 10. Evoluţia în timp a capacităţilor de cazare în funcţiune (2015-2019), în mii locuri zile
La nivel teritorial, capacităţile de cazare existente se prezintă în felul următor, cu precizarea că numărul de tabere de elevi şi preşcolari reprezintă doar centrele de agrement şi bazele turistice funcţionale în 2018 (62 în prezent):
Tabel 11 Capacităţile de cazare existente, la nivel regional la 1 Ianuarie 2019 (în număr de unităţi)

Regiunea NORD-VEST

Regiunea CENTRU

Regiunea NORD-EST

Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD-MUNTENIA

Regiunea BUCUREŞTI-ILFOV

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Regiunea VEST

TOTAL

Hoteluri

195

282

127

425

168

138

124

149

1.608

Hosteluri

33

55

41

69

29

31

27

38

323

Hoteluri apartament

3

1

5

3

4

1

17

Moteluri

32

45

29

30

34

5

25

19

219

Hanuri

1

2

3

Vile turistice

54

141

46

271

68

16

54

59

709

Cabane turistice

17

72

20

2

27

15

69

222

Bungalouri

50

97

39

324

16

4

27

557

Sate de vacanta

1

4

1

1

1

1

9

Campinguri

6

13

5

17

4

5

8

58

Popasuri turistice

1

5

10

11

3

8

9

47

Căsuţe turistice

4

23

12

20

8

6

9

82

Tabere de elevi şi preşcolari

5

19

7

5

9

4

6

55

Pensiuni turistice

185

599

233

69

182

14

149

238

1.669

Pensiuni agroturistice

538

892

458

234

256

2

209

211

2.800

Spatii de cazare de pe navele fluviale şi maritime

1

21

2

24

1.124

2.249

1.029

1.504

811

210

631

844

8.402

(Sursa: TEMPO, consultare august 2020)
În ceea ce priveşte structurile turistice de tineret pe regiuni, capacitatea (în număr de unităţi) arată după cum urmează:
Figura 11. Capacităţi existente - tabere şcolare pe regiuni (număr unităţi)
Figura 12. Capacităţi existente - hosteluri - pe regiuni (număr unităţi)
Analizând datele de mai sus, regiunea Centru se remarcă cu un număr mare de structuri de tineret, atât tabere cât şi hosteluri.
Se înregistrează de asemenea un număr mare de hosteluri în regiunea de sud-est (explicabil prin zona litoralului, 59 fiind în judeţul Constanţa). În schimb, în aceeaşi regiune numărul de tabere este foate scăzut. De asemenea, faţă de medie, în Sud-Muntenia se înregistrează un număr relativ mare de structuri tip tabără, în timp ce este deficitară în ceea ce priveşte hostelurile.
La polul opus, în Bucureşti-Ilfov nu există nici o structură de tip tabără, în schimb are un număr relativ mare de structuri tip hostel.
Pe tipuri de proprietate, capacităţile de cazare sunt organizate astfel:
Tabel 12. Capacităţi de cazare pe tipuri de structuri şi forme de proprietate, 2019

Ani

Anul 2019

Forme de proprietate

UM:

Număr

Număr

Total

8.402

Proprietate integrală de stat

96

Proprietate majoritar de stat

60

Proprietate majoritar privată

81

Proprietate integral privată

7.817

Proprietate cooperatistă

44

Proprietate obştească

29

Proprietate integral străină

161

Proprietate publică de interes naţional şi local

114

(Sursa: TEMPO, consultare August 2020)
Este de remarcat dominarea pieţei de către structurile majoritar şi integral private, care reprezintă 94% din capacitatea de cazare în funcţiune.

Activitatea de turism la nivel naţional

În ceea ce priveşte activitatea de turism, România nu îşi utilizează potenţialul turistic la maximum. Situaţia generală arată un număr mic de turişti şi un număr relativ mic de cazări în raport cu alte ţări europene3.
3Aceste date fac abstracţie de de situaţia creată de pandemia de COVID, care a creat o cădere generală a turismului, previziunile pentru 2020 şi 2021 nefiind deloc încurajatoare. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o situaţia conjuncturală, competitivitatea pe termen mediu şi lung, relevantă pentru definirea strategiei, puţind fi identificată în funcţie de indicatorii existenţi.
În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, situaţia comparativă la nivel european este următoarea:
Figura 13. Număr de înnoptări în anul 2018 (număr nopţi)
În ceea ce priveşte contribuţia la PIB a turismului (contribuţie directă), acesta a contribuit, la nivelul anului 2018, cu aproximativ 2,8%, comparativ cu Slovenia, de exemplu, care înregistrează peste 5% din PIB din turism, dar similar cu Cehia (2,9%)4.
4Sursa: OECD https://data.oecd.org/industry/tourism-gdp.htm

Activitatea de turism pentru tineret

Conform datelor Eurostat, 16% din turismul intern din România este realizat de tinerii între 15-35 de ani (număr de cazări)5. În schimb, analizând cheltuielile realizate de turişti pe categorii de vârstă, valoarea cheltuită de grupele de vârstă între 15-35 de ani, pentru anul 2018, reprezintă 43% din totalul cheltuit de turiştii români de peste 15 ani în România. Această proporţie este relativ constantă în ultimii 5 ani pentru care există date disponibile, conform Eurostat, aşa cum se vede în tabelul de mai jos:
5Date aferente anului 2018 (date primare www.eurostat.eu. accesat august 2020, calcule proprii)
Tabel 13. Cheltuieli ale turiştilor români în turismul intern (mii euro, 2014-2018)

Grupa de vârstă/An

2014

2015

2016

2017

2018

Peste 15 ani

1,495,085.61

1,582,134.34

1,767,687.01

1,918,578.61

2,160,667.85

din care

15-24 ani

267,635.51

266,159.44

291,065.11

307,576.79

344,924.66

25-34 ani

422,741.07

463,766.92

505,150.67

498,308.59

584,552.78

Procent grupa 15-35 de ani din total peste 15 ani

46.18%

46.14%

45.04%

42.00%

43.02%

(Sursa: Eurostat, calcule proprii pe baza datelor)
Aceste date arată potenţialul turismului de tineret. Astfel, în ciuda declinului demografic, aceste grupe de vârstă reprezintă grupul ţintă cu cea mai mare capacitate de a genera venituri.
În ceea ce priveşte performanţa sectorului turistic, situaţia privind gradul de utilizare pe tipuri de structuri turistice este următoarea:
Tabel 14. Gradul de ocupare pe tipuri de structuri turistice 2014-2019 (%)

Tipuri de structuri de primire turistică

Ani

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Total

26,1

28,7

30,5

30,9

32,2

33,9

Hoteluri

32,9

36,2

38,9

39,4

41,1

42,8

Hosteluri

17,6

20,4

21,8

22,3

23,7

25,2

Hoteluri apartament

24,5

46,7

40

32

44,2

48,2

Moteluri

14

16,4

15,9

15,5

15,9

16,4

Hanuri

10,7

13,8

15,6

17,4

11,1

12,7

Vile turistice

20,2

21,7

24

25,7

26

27,7

Cabane turistice

12,5

13,2

15

14,8

16,8

17,8

Bungalouri

12,1

15,6

22,6

22,6

28,4

31,4

Sate de vacanta

10,5

13,6

9,6

11,1

12,7

14,3

Campinguri

8,7

13

16,7

19,1

14,4

23,1

Popasuri turistice

14,3

17,9

19,1

22,6

21,6

19,7

Căsuţe turistice

19,2

20

21,8

18

17,2

19,3

Tabere de elevi şi preşcolari

14,6

17,4

16

18,1

17,1

17,8

Pensiuni turistice

15,4

17,7

19,4

20,3

20,9

22,2

Pensiuni agroturistice

13,2

15,1

15,5

16,4

18

20

Spatii de cazare de pe navele fluviale şi maritime

11,3

19,9

26,1

24,6

23,3

27,3

(Sursa: TEMPO, accesat August 2020)
În ceea ce priveşte structurile tipice pentru tineret, se remarcă o tendinţă crescătoare în ultimii ani a gradului de ocupare a hostelurilor şi taberelor, deşi valoarea nominală rămâne mică, de doar 18% în 2019 în cazul taberelor, respectiv 25% cea mai bună performanţă a hostelurilor, în 2019. Totuşi, este de remarcat că ambele tipuri de structuri au un grad de ocupare relativ scăzut faţă de media totală (33,9% în 2019), ceea ce indică un număr relativ mare de structuri neperformante. Indicii de ocupare pe tip de proprietate (majoritar privat, respectiv majoritar public) arată o performanţă mai bună a structurilor majoritar publice (peste 38% în structurile majoritar de stat faţă de 31,8% în structurile majoritar private):
Tabel 15. Indicatori de ocupare pe tip de proprietate

Indicatori

U.M.

2019

Forme de proprietate

Majoritar de stat

Majoritar privată

Sosiri

mii

192,069

12.157,112

Înnoptări

mii

1.064,237

26.619,388

Indicii de utilizare netă

a capacităţii în funcţiune

%

46%

38,75%

(Sursa: TEMPO, accesat August 2020)
În ceea ce priveşte activitatea turistică pe regiuni de dezvoltare, o perspectivă sintetică privind structurile de cazare şi principalii indicatori de performanţă ne arată următoarea situaţie:
Tabel 16. Indicatori generali privind capacitatea şi utilizarea structurilor turistice, pe regiuni de dezvoltare (2019)

capacitate de cazare

sosiri

(mii)

înnoptări (mii)

indice de utilizare netă

(%)

locuri

în funcţiune

(mii locuri-zile)

TOTAL

356.562

88.790

13.375

30.086

33,88%

Regiunea NORD-VEST

40.154

11.766

1.766

3.792

32,23%

Regiunea CENTRU

69.113

21.091

3.173

6.444

30,55%

Regiunea NORD-EST

31.469

9.172

1.353

2.673

29,15%

Regiunea SUD-EST

107.908

14.807

1.898

6.297

42,53%

Regiunea SUD-MUNTENIA

30.246

8.463

1.084

2.319

27,40%

Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV

24.294

8.710

2.237

3.824

43,90%

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

22.927

6.919

792

2.250

32,52%

Regiunea VEST

30.451

7.862

1.072

2.488

31,65%

O analiză a datelor privind capacităţile şi performanţa turismului la nivel regional relevă următoarele:
- regiunea Centru are cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune (mii locuri zile), însă cu un grad de utilizare sub media naţională (de 33,88%);
- regiunea Bucureşti Ilfov are cel mai mare indicator de utilizare a capacităţii în funcţiune (de 43,9%), deşi cu un număr de mii locuri zile relativ mic la nivel nominal;
- regiunea Sud-Est are un grad de utilizare foarte mare (42,53%), însă trebuie ţinut cont de caracterul sezonier al funcţionării unei mari părţi a unităţilor de cazare (ceea ce explică numărul mare de capacităţi de cazare existente raportat la numărul total de sosiri şi înnoptări);
- regiunile cu cele mai mici performanţe sunt regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (cu un număr relativ mare de capacităţi în funcţiune);
- regiunea Nord-Vest are un număr relativ mare de capacităţi în funcţiune, cu un indicator de utilizare aproape de media naţională;
- regiunile Sud-Vest şi Vest au capacităţi în funcţiune relativ modeste, cu indicatori de utilizare aproape de media naţională.

Activitatea turistică în centrele de agrement şi bazele turistice din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului

Bazele turistice şi centrele de agrement din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului (prin structurile subordonate acestuia) sunt gestionate, la nivel operaţional, de Direcţiile Judeţene de Sport şi Tineret (DJST).
În anul 1990, în România existau 207 tabere şcolare, aflate în proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene6. O parte dintre acestea au fost transferate de-a lungul timpului în administrarea actualului MTS, care le gestionează prin structurile sale teritoriale - Direcţiile Judeţene de Sport şi Tineret. În prezent, există în patrimoniul MTS un număr de 156 de centre de agrement şi baze turistice - din care 61 funcţionale, 94 nefuncţionale şi 1 parţial funcţional. Printre cauzele nefuncţionalităţii unui număr atât de mare de unităţi de cazare se numără subfinanţarea cronică a investiţiilor în centrele de agrement, uzura fizică accelerată a clădirilor, situaţia juridică neclară a imobilelor, lipsa standardelor europene de calitate etc.
6Curtea de Conturi Sinteza raport de audit al performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului taberelor şcolare, 2014
În cazul infrastructurii turistice funcţionale, numărul mediu de turişti (elevi/studenţi)/centru de agrement este de aprox. 1000-1200 anual.
Repartizarea lor pe judeţe şi regiuni, cu identificarea statusului actual, este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 17 Situaţia centrelor de agrement/bazelor turistice funcţionale şi nefuncţionale
a)Centre funcţionale şi parţial funcţionale

Nr. Crt.

Judeţ

Regiune

Denumire CA/BT

Funcţionalitate

sezonier

permanent

1

ALBA

Centru

C.A. Arieşeni

X

2

Centru

C.A. Roica

X

3

ARGEŞ

Sud-Muntenia

C.A. Corbeni

X

4

Sud-Muntenia

C.A. Nucşoara

X

5

Sud-Muntenia

BT Piteşti

X

6

BACĂU

Nord-Est

C.A. Valea Budului

X

7

Nord-Est

C.A. Sălătruc

X

8

BIHOR

Nord-Vest

UABS Oradea

X

9

Nord-Vest

UABS Şuncuiuş

X

10

Nord-Vest

CAT Remeţi

X

11

Nord-Vest

CAT Valea Brătcuţei

X

X

12

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Nord-Vest

C.A. Sângeorz-Băi

X

13

BOTOŞANI

Nord-Est

C.A. Codrii de Aramă

X

14

BRAŞOV

Centru

C.A. Predeal

X

15

BRĂILA

Sud-Est

C.A. Lacu Sărat

X

16

BUZĂU

Sud-Est

C.A. Arbănaşi

X

17

Sud-Est

C.A. Poiana Pinului

X

X

18

CARAŞ-SEVERIN

Vest

C.A. Râul-Alb

X

19

CONSTANŢA

Sud-Est

C.A. 2 Mai

X

20

Sud-Est

C.A. New Paradise

X

21

Sud-Est

C.A. Luminiţa

X

22

COVASNA

Centru

C.A. Pădureni

X

23

DOLJ

Sud-Vest Oltenia

Youth Hostel Griffon şi BT Craiova

X

24

GALAŢI

Sud-Est

BT Tineret

X

25

GORJ

Sud-Vest Oltenia

C.A. Săcelu

X

26

HUNEDOARA

Vest

C.A. Căprioara

X

27

Vest

C.A. Costeşti

X

X

28

Vest

B.T. Deva

X

29

IALOMIŢA

Sud-Muntenia

C.A. Amara Pavilioane7

X

30

IAŞI

Nord-Est

C.A. Muncel I

X

31

MARAMUREŞ

Nord-Vest

C.A. Mara

X

32

MEHEDINŢI

Sud-Vest Oltenia

C.A. Drobeta

X

33

MUREŞ

Centru

BT Mureşul

X

34

Centru

C.A. Sovata 1

X

35

Centru

C.A. Sovata 2

X

36

NEAMŢ

Nord-Est

C.A. Oglinzi

X

37

Nord-Est

C.A. Cozla

X

38

PRAHOVA

Sud-Muntenia

C.A. Buşteni - Vilele Şoimul şi Crişul

X

39

Sud-Muntenia

C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor

X

40

Sud-Muntenia

C.A. Cheia - Vila Brădet

X

41

SATU-MARE

Nord-Vest

C.A. Ştrand

X

42

SIBIU

Centru

C.A. Păltiniş

X

43

Centru

C.A. Santa

X

44

Centru

C.A. Râu Sadului

X

45

Centru

C.A. Ocna Sibiului

X

46

Centru

C.A. Cisnădioara

X

47

Centru

C.A. Sălişte

X

48

TELEORMAN

Sud-Muntenia

C.A. Dunărica

X

49

Sud-Muntenia

BT Valahia

X

50

TIMIŞ

Vest

C.A. Chevereşu Mare

X

51

Vest

C.A. Poieni Strâmbu

X

52

Vest

Baza Turistică Timişoara

X

53

TULCEA

Sud-Est

C.A. Sulina (Briza Mării)

X

54

Sud-Est

C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)

X

55

VASLUI

Nord-Est

C.A. Poiana Căprioarei

X

56

Nord-Est

BT Podul înalt

X

57

VÂLCEA

Sud-Vest Oltenia

C.A. Cozia

X

X

58

Sud-Vest Oltenia

C.A. Căciulata

X

X

59

Sud-Vest Oltenia

C.A. Brădişor

X

X

60

Sud-Vest Oltenia

BT

X

61

VRANCEA

Sud-Est

C.A. Gălăciuc

X

62

Sud-Est

BT Focşani

X

7Parţial funcţional
b)Centre nefuncţionale

Nr. crt.

Judeţ

Regiune

Centru de agrement

1

ALBA

Centru

Poiana Vadului

2

Centru

Garda

3

Centru

Albac

4

Centru

Abrud

5

Centru

Tăut

6

Centru

Şugag

7

ARGEŞ

Sud-Muntenia

Păuleasca

8

Sud-Muntenia

Valea Mare

9

Sud-Muntenia

Stoeneşti

10

BACĂU

Nord-Est

Poiana Sărată

11

Nord-Est

Geamăna

12

Nord-Est

Valea Uzului

13

BIHOR

Nord-Vest

CAT Urviş

14

Nord-Vest

CAT Roşia

15

Nord-Vest

CAT Nucet

16

BISTRIŢA-N.

Nord-Vest

Telciu

17

Nord-Vest

Fiad

18

Nord-Vest

Valea Mare

19

Nord-Vest

Valea Blasnei

20

Nord-Vest

Colibiţa

21

Nord-Vest

Baza Turistică

22

BOTOŞANI

Nord-Est

Luceafărul

23

BRĂILA

Sud-Est

Blasova

24

BRAŞOV

Centru

Zizin

25

Centru

Timişu de Jos

26

Centru

Timişu de Sus - transmis parţial CL Mun. Braşov prin HG 654/2011, ceea ce a rămas este nefuncţional

27

Centru

Brădet

28

Centru

Sâmbăta de Sus

29

BUZĂU

Sud-Est

Fisici

30

CARAŞ-S.

Vest

Vila Klaus

31

Vest

Brebu Nou

32

Vest

Ciresnaia

33

Vest

Valea Minişului

34

Vest

Băile Herculane

35

Vest

Poiana Mărului

36

Vest

Delineşti

37

Vest

Maciova

38

Vest

Jervani

39

CONSTANŢA

Sud-Est

"Casa de Piatră" - Eforie Sud

40

DÂMBOVIŢA

Sud-Muntenia

Bucşani

41

Sud-Muntenia

Cobia

42

DOLJ

Sud-Vest Oltenia

CA Danubiu Calafat

43

GALAŢI

Sud-Est

Gârboavele

44

Sud-Est

Buciumeni

45

HARGHITA

Centru

Băile Homorod - transmis parţial CJ Harghita prin HG 54/2012, ceea ce a rămas este nefuncţional

46

HUNEDOARA

Vest

Hotel Flora

47

Vest

Brădăţel

48

Vest

Lăpuşnic

49

Vest

Ohaba

50

Vest

Bulzeşti de Sus

51

IAŞI

Nord-Est

Muncel II

52

Nord-Est

Ciric

53

Nord-Est

Valea Seacă

54

Nord-Est

Bucium

55

Nord-Est

Strunga

56

MEHEDINŢI

Sud-Vest Oltenia

CA Orşova

57

Sud-Vest Oltenia

CA Cazane

58

NEAMŢ

Nord-Est

Bicaz

59

Nord-Est

Tazlău

60

OLT

Sud-Vest Oltenia

Moşteni

61

Sud-Vest Oltenia

Vitomireşti

62

PRAHOVA

Sud-Muntenia

Sinaia Vila 1 şi 3 (concesionată)

63

Sud-Muntenia

Buşteni Vila Fraga

64

Sud-Muntenia

Cheia Bloc alim + mansarda

65

Sud-Muntenia

Cheia Vila Cumpănă

66

Sud-Muntenia

Cheia Vila Scărişoara

67

Sud-Muntenia

Cheia Vila Brânduşa

68

Sud-Muntenia

Telega

69

Sud-Muntenia

Voila

70

Sud-Muntenia

Păuleşti

71

Sud-Muntenia

Izvoarele

72

Sud-Muntenia

Suzana

73

Sud-Muntenia

Stefesti Vila nr. 2

74

Sud-Muntenia

Slănic Corp A

75

SĂLAJ

Nord-Vest

Izvoarele Barcăului Tusa

76

SATU MARE

Nord-Vest

Tarna

77

Nord-Vest

Livada

78

Nord-Vest

Vrăticel

79

SIBIU

Centru Nord-Est Nord-Est

Nou Săsesc

80

SUCEAVA

Rusca

81

Baza Turistica Bucovina

82

TIMIŞ

Vest

Poieni Sat

83

Vest

Bogda

84

Vest Nord-Est

Herneacova

85

VASLUI

Talasmani

86

VÂLCEA

Sud-Vest Oltenia

Arutela

87

Sud-Vest Oltenia

Lotru

88

VRANCEA

Sud-Est

Coteşti

89

Sud-Est

Soveja

90

BUCUREŞTI-IF

BUCUREŞTI-IF

Stejarul

91

Mogoşoaia

92

Cernica

93

Pustnicul I

94

Pustnicul II

Conform datelor furnizate de MTS, doar 39,5% din bazele turistice şi centrele de agrement existente sunt funcţionale, restul fiind nefuncţionale (în stare de degradare etc.).
În ceea ce priveşte capacităţile de cazare funcţionale şi nefuncţionale ale MTS pe regiuni, situaţia este prezentată în graficul de mai jos:
Figura 14. Centre de agrement/baze turistice funcţionale şi nefuncţionale (nr. unităţi), pe regiuni
Datele existente relevă:
- Un număr foarte mare de structuri nefuncţionale în regiunile Sud-Muntenia şi Vest;
- Un număr mare de structuri nefuncţionale în Nord-Est, Nord-Vest şi Centru
- Numărul cel mai mare de structuri funcţionale este în regiunea Centru
- Regiunea Bucureşti-Ilfov nu are nici o structură funcţională din cele existente.
În ceea ce priveşte situaţia juridică a terenurilor şi clădirilor aferente centrelor de agrement şi bazelor turistice, o parte dintre acestea (funcţionale sau nefuncţionale) nu au o situaţie juridică clară, nefiind întabulate.
Dintre centrele de agrement şi bazele turistice funcţionale, doar 41 sunt întabulate celelalte fiind în curs de întabulare, parţial întabulate sau neîntabulate.
Tabel 18. Centre funcţionale - situaţia juridică

Judeţ

Regiune

Denumire CA/BT

Întabulat/Neîntabulat

ALBA

Centru

C.A. Arieşeni

Neîntabulat

Centru

C.A. Roica

Întabulat

ARGEŞ

Sud-Muntenia

C.A. Corbeni

Neîntabulat

Sud-Muntenia

C.A. Nucşoara

Neîntabulat

Sud-Muntenia

BT Piteşti

Neîntabulat

BACĂU

Nord-Est

C.A. Valea Budului

Întabulat

Nord-Est

C.A. Sălătruc

Întabulat

BIHOR

Nord-Vest

UABS Oradea

Întabulat

Nord-Vest

UABS Şuncuiuş

Întabulat

Nord-Vest

CAT Remeţi

Neîntabulat

Nord-Vest

CAT Valea Brătcutei

Neîntabulat

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Nord-Vest

C.A. Sângeorz-Băi

Întabulat

BOTOŞANI

Nord-Est

C.A. Codrii de Aramă

Neîntabulat

BRAŞOV

Centru

C.A. Predeal

Neîntabulat

BRĂILA

Sud-Est

C.A. Lacu Sărat

Întabulat

BUZĂU

Sud-Est

C.A. Arbănaşi

Întabulat

Sud-Est

C.A. Poiana Pinului

Întabulat

CARAŞ-SEVERIN

Vest

C.A. Râul-Alb

Întabulat

CONSTANŢA

Sud-Est

C.A. 2 Mai

Neîntabulat

Sud-Est

C.A. New Paradise

Neîntabulat

Sud-Est

C.A. Luminiţa

Neîntabulat

COVASNA

Centru

C.A. Pădureni

Întabulat

DOLJ

Sud-Vest Oltenia

Youth Hostel Griffon şi BT Craiova

Întabulat

GALAŢI

Sud-Est

BT Tineret

Neîntabulata

GORJ

Sud-Vest Oltenia

C.A. Săcelu

Neîntabulat

HUNEDOARA

Vest

C.A. Căprioara

Întabulat

Vest

C.A. Costeşti

Parţial Întabulat

Vest

B.T. Deva

Întabulat

IALOMIŢA

Sud-Muntenia

C.A. Amara Pavilioane

Întabulat

IAŞI

Nord-Est

C.A. Muncel I

Întabulat

MARAMUREŞ

Nord-Vest

C.A. Mara

Întabulat

MEHEDINŢI

Sud-Vest Oltenia

C.A. Drobeta

Întabulat

MUREŞ

Centru

BT Mureşul

Întabulat

Centru

C.A. Sovata 1

Întabulat

Centru

C.A. Sovata 2

Întabulat

NEAMŢ

Nord-Est

C.A. Oglinzi

Întabulat

Nord-Est

C.A. Cozla

Întabulat

PRAHOVA

Sud-Muntenia

C.A. Buşteni - Vilele Şoimul şi Crişul

Întabulat

Sud-Muntenia

C.A. Sinaia - Vila Casa Elevilor

Întabulat

Sud-Muntenia

C.A. Cheia - Vila Brădet

Neîntabulat

SATU-MARE

Nord-Vest

C.A. Ştrand

Întabulat

SIBIU

Centru

C.A. Păltiniş

Întabulat

Centru

C.A. Şanta

Întabulat

Centru

C.A. Râu Sadului

Întabulat

Centru

C.A. Ocna Sibiului

Întabulat

Centru

C.A. Cisnădioara

Întabulat

Centru

C.A. Sălişte

Întabulat

TELEORMAN

Sud-Muntenia

C.A. Dunărica

Neîntabulat

Sud-Muntenia

BT Valahia

Neîntabulat

TIMIŞ

Vest

C.A. Chevereşu Mare

Întabulat

Vest

C.A. Poieni Strâmbu

Întabulat

Vest

Baza Turistică Timişoara

Întabulat

TULCEA

Sud-Est

C.A. Sulina (Briza Mării)

Neîntabulat

Sud-Est

C.A. Babadag (Sinaia Dobrogei)

Întabulat

VASLUI

Nord-Est

C.A. Poiana Căprioarei

Neîntabulat

Nord-Est

BT Podul înalt

Neîntabulat

VÂLCEA

Sud-Vest Oltenia

C.A. Cozia

Întabulat

Sud-Vest Oltenia

C.A. Căciulata

Întabulat

Sud-Vest Oltenia

C.A. Brădişor

Întabulat

Sud-Vest Oltenia

BT

Întabulat

VRANCEA

Sud-Est

C.A. Gălăciuc

Întabulat

Sud-Est

BT Focşani

Neîntabulat