Secţiunea 5 - REGIUNEA SUD-EST - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)

M.Of. 972 bis

În vigoare
Versiune de la: 21 Octombrie 2020
SECŢIUNEA 5:REGIUNEA SUD-EST
Date generale ale Regiunii:
Cuprinde Dobrogea, precum şi părţi din Moldova şi Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componenţă următoarele judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea.
Populaţie: 2.396.171 locuitori
Suprafaţă: 35.762 km2
Densitate: 67 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru şi Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
Cel mai mare oraş: Constanţa
Infrastructură turistică: 18 obiective din care funcţionale 11 (jud. Brăila - CA Lacu Sărat; jud. Buzău - CA Arbănaşi, CA Poiana Pinului; jud. Constanţa - CA 2 Mai, CA New Paradise, CA Luminiţa; jud. Galaţi - BT Tineret; jud. Tulcea - CA Sulina Briza Mării, CA Babadag Sinaia Dobrogei; jud. Vrancea - CA Gălăciuc, BT Focşani) nefuncţionale 7 (jud. Brăila - CA Blasova; jud. Buzău - CA Fisici; jud. Constanţa - CA Casa de Piatră Eforie Sud;, jud. Galaţi - CA Gârboavele, CA Buciumeni; jud. Vrancea - CA Coteşti, CA Soveja)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- o mare parte obiectivelor funcţionale au o situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare

- Cel mai mare număr de centre funcţionale, într-o zonă turistică foarte căutată

- Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

- Situaţie juridică neclară a unor obiective din patrimoniu.

- Insuficientă finanţare din surse proprii a Ministerul Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice

- Centre din zone cu potenţial foarte mare (litoral/Delta Dunării) sunt neîntabulate

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Turismul în regiune este caracterizat de existenţa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staţiuni balneoclimaterice renumite în ţară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja)

- O caracteristică a regiunii este potenţialul turistic ridicat, ce este asigurat de existenţa unor lacuri naturale cu proprietăţi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaţia Biosferei din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre.

- Delta Dunării reprezintă o atracţie deosebită de o mare valoare ştiinţifică şi cu un potenţial turistic ridicat

- Litoralul Mării Negre împărţit în două mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de deltă, cordoane litorale şi lagune (între Musura şi capul Midia) şi cel de sud, cu ţărm ridicat, dominat de faleze, golfuri şi promontorii (între capul Midia şi localitatea Vama Veche) oferă oportunităţi certe pentru dezvoltarea activităţilor de turism.

- Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, respectiv zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi de la Paclele-Berca, peşterile de la Bozioru, Focurile Vii - Lopătari şi Salina de la Meledic.

- Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componentă a patrimoniului cultural european, se întâlnesc în regiune cetăţi getice, romane, greceşti şi bizantine, monumente ridicate în cinstea unor împăraţi romani, cât şi locaşuri mănăstireşti şi construcţii cu valoare etnografică deosebită; majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa.

- O oportunitate de valorificare durabilă a acestuia o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Acces la resurse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 2021-2027

- Posibilităţi de dezvoltare a turismul tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Constanţa (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.