Secţiunea 7 - REGIUNEA VEST - Strategie din 2020 de dezvoltare a infrastructurii turistice a Ministerului Tineretului şi Sportului pentru perioada 2020-2025 (August 2020)

M.Of. 972 bis

În vigoare
Versiune de la: 21 Octombrie 2020
SECŢIUNEA 7:REGIUNEA VEST
Date generale ale Regiunii:
Cuprinde întregul Banat precum şi părţi din Crişana şi Transilvania, Regiunea Vest are în componenţă următoarele judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
Populaţie: 1.777.474 locuitori
Suprafaţă: 32.028 km2
Densitate: 55,5 locuitori/kmp
Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru şi Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
Cel mai mare oraş: Timişoara
Infrastructură turistică: 24 obiective din care funcţionale 7 (jud. Caraş-Severin - CA Râul Alb; jud. Hunedoara - CA Căprioara, CA Costeşti BT Deva,; jud. Timiş - CA Chevereşu Mare, CA Poieni Strâmbu, BT Timişoara) nefuncţionale 17 (jud. Caraş-Severin - CA Vila Klaus, CA Brebu Nou, CA Ciresnaia, CA Valea Minişului, CA Băile Herculane, CA Poiana Mărului, CA Delineşti, CA Maciova, CA Jervani; jud. Hunedoara - Flora, CA Brădăţel, CA Lăpuşnic, CA Ohaba, CA Bulzeşti de Sus; jud. Timiş - CA Poieni Sat, CA Bogda, CA Herneacova)

FACTORI

MEDIU

POZITIVI

NEGATIVI

INTERN

PUNCTE TARI

- Mare parte a obiectivelor funcţionale au situaţie juridică certă fiind clar stabilită proprietatea publică şi dreptul de administrare

- Centre de agrement/baze turistice în zone cu mare potenţial turistic (ex. Băile Herculane)

- Un număr relativ mare de centre sunt întabulate, au situaţie juridică clară

- Utilizarea infrastructurii ca pentru instruirea practică a tinerilor şi elevilor din domeniul serviciilor ospitaliere.

PUNCTE SLABE

- Insuficientă finanţare din surse proprii a Ministerului Tineretului şi Sportului a infrastructurii turistice

- Doar 29% din centre sunt funcţionale, restul de 17 centre sunt nefuncţionale.

EXTERN

OPORTUNITĂŢI

- Regiunea Vest se caracterizează printr-un bogat potenţial turistic natural şi antropic astfel: cinci parcuri naţionale şi patru parcuri naturale (Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului, Parcul Naţional Defileul Jiului, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului).

- Turismul cultural-istoric este dezvoltat datorită unei reţele bogate de situri istorice şi arheologice, monumente istorice şi de arhitectură şi muzee. Obiectivele turistice de importanţă istorică cuprind: Complexul dacic din Munţii Orăştiei şi colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cetăţile medievale ale Aradului, Timişoarei, Devei, Şoimoş, Şiria, Dezna, Cetatea de Colţ, Cetatea Jdioara; numeroasele castele medievale, dintre care se evidenţiază castelul Corvinilor - Hunedoara, castelul Huniade-Timişoara, castelele de la Macea, Curtici, Sofronea, Mănăştur, Şiria, Pâncota, Conop, Săvîrşin, Birchiş, Mintia, Sântămăria Orlea, Banloc, Ciacova; mănăstirile şi bisericile din piatră şi/sau lemn cu o vechime impresionantă, atestând chiar începuturile creştinismului în România.

- O oportunitate de valorificare durabilă o reprezintă ecoturismul, care promovează conservarea şi protejarea capitalului natural, asigurând totodată beneficii culturale şi financiare comunităţilor locale.

- Acces la surse de finanţare prin Programul Operaţional Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Vest 2021-2027

- Posibilităţi de dezvoltare a turismului tehnologic şi ştiinţific în proximitatea polilor de creştere tehnologică şi inovare din Timişoara şi Arad (Centre şi Institute de Cercetare, Universităţi, Companii de Tehnologie etc.)

AMENINŢĂRI

- Modificări în organizarea şi funcţionarea autorităţii centrale tutelare (treceri din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la Ministerul Tineretului şi Sportului şi invers)

- Iniţiativa privată în domeniul turismului pentru copii şi tineri

- Rezoluţiile nefavorabile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului ale Instanţelor de Judecată în cazul litigiilor privind proprietate şi/sau dreptul de administrare.

- Trendul naţional descendent al natalităţii şi implicit reducerea numărului de potenţiali beneficiari ai infrastructurii turistice (copii de vârstă şcolară)

- Reducerea numărului de practicanţi ai sportului la nivel naţional poate afecta infrastructura turistică prin diminuarea numărului de cantonamente şi tabere cu profil sportiv.

- Trendul ascendent în cazurile familiilor cu venituri medii de a efectua concediile împreună cu copii de vârstă şcolară în destinaţii de vacanţă din afara ţării, fapt care generează o scădere a numărului de copii de care participă la tabere de odihnă/recreere.

- La nivel naţional, un număr mare de infrastructuri de turism nerentabile (indicat de un grad de utilizare scăzut)

- Un număr total de turişti tineri relativ mic în raport cu alte ţări europene.