Legea 3/1950 cuprinzand Codul Muncii

B.Of. 50

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 8 Iunie 1950
Legea 3/1950 cuprinzand Codul Muncii
Dată act: 30-mai-1950
Emitent: Marea Adunare Nationala
In temeiul Art. 56 al Constitutiei Republicii Populare Romane semnam Legea votata si adoptata de Marea Adunare Nationala, in cuprinsul urmator:
CODUL MUNCII
CAPITOLUL I:Dispozitiuni generale
Art. 1
Codul Muncii stabileste reguli pentru contractele colective de munca si contractele de munca si normele de munca si salarizare, timpul de lucru si odihna, raspunderea materiala si compensatiile, protectia muncii, asigurarile sociale, jurisdictia muncii precum si pentru toate celelalte probleme legate de munca.
Art. 2
Codul muncii se aplica, pe de o parte angajatilor- muncitorilor si functionarilor- iar pe de alta parte organelor si institutiilor de Stat, intreprinderilor si organizatiilor econom ale Senatului, organizatiile cooperatiste si celor cu caracter obstesc, precum si persoanelor fizice si persoanelor juridice din sectorul particular, care folosesc munca salariata.
CAPITOLUL II:
Art. 3
Despre contractele colective de munca este o conventie care se incheie intre Comitetul Sindical din intreprindere ori institutii ca reprezentant al muncitorilor si functionarilor pe de o parte si cei care angajeaza pe de alta parte Prin contractul colectiv de munca se stabilesc angajamentele ambelor parti privind:
a)desfasurarea procesului de productie in scopul indeplinirii Planului de Stat;
b)imbunatatirea conditiilor de munca si de trai ale muncitorilor.
Art. 4
Prin contractul colectiv de munca, care se incheie in sectorul particular se stabilesc:
a)angajamentele celor care angajeaza pentru imbunatatirea conditiilor de munca si trai ale muncitorilor si functionarilor;
b)indatoririle fata de Stat, a celor ce angajeaza.
Art. 5
Conditiunile stabilite prin contractul colectiv de munca se extind asupra tuturor angajatilor, indiferent daca sunt sau nu membri ai sindicatului care incheie contractul.
Art. 6
Durata maxima pentru care se pot incheia contractele colective de munca se stabileste prin hotararea Consiliului de Ministrii, de acord cu Confederatia Generala a Muncii.
Art. 7
Contractele colective de munca se fac in scris si se semneaza de catre partile contractante.
Ele se inregistreaza la Ministerele de resort si la Uniunile sindicale respective, care sunt datoare sa cerceteze:
a)daca prevederile contractului colectiv de munca asigura indeplinirea Planului de Stat;
b)daca acestea nu creaza situatiuni contrarii dispozitiunilor Codului de fata. In acest caz prevederile contrarii din contract se anuleaza si se inlocuiesc cu dispozitiuni corespunzatoare din prezentul Cod.
Art. 8
Contractele colective de munca intra in vigoare dela data inregistrarii lor.
Art. 9
Contractele colective de munca isi pastreaza valabilitatea lor inlauntrul termenului prevazut, indiferent de schimbarile care s'ar produce in organizarea intreprinderii sau institutiei cu care s'au incheiat si indiferent de schimbarile care s'ar produce asupra patrimoniului unitatilor respective.
In cazul cand o unitate dintr'o intreprindere care a incheiat contractului colectiv de munca va fi adaptat la noua situatie.
Art. 10
Prelungirea contractului colectiv de munca pe un nou termen, precum si orice modificare sau completarea care intervine prin intelegerea partilor , in cursul executarii contractului se face in conditiunile Art. 7 sau 8 din prezentul Cod.
Art. 11
Organele sindicale, precum si administratia unitatilor respective supravegheaza indeplinirea contractelor colective de munca.
CAPITOLUL III:Contractele de munca
Art. 12
Contractul de munca este intelegerea scrisa sau verbala potrivit careia o parte - angajatul- se obliga a presta munca, unei alte parti- aceluia care'l angajeaza- in schimbul unei remuneratii.
Contractul de munca se incheie independent daca exista sau nu un contract colectiv.
Art. 13
Contractul de munca poate fi incheat:
a)pe durata determinanta;
b)pe durata nedeterminata;
c)pentru indeplinirea unei lucrari determinate.
Art. 14
In vederea angajarii definitive se va putea acorda candidatului un termen de incercare, care sa nu fie mai mare de 6 zile pentru muncitori, 12 zile pentru functionari si 30 de zile pentru cei ce urmeaza a fi angajati in functiuni de raspundere.
Dupa trecerea acestui termen de incercare si in raport cu rezulatatul obtinut, candidatului va putea fi sau nu angajat.
In cazul cand candidatul nu va fi angajat, i se va plati pentru timpul lucrat o suma corespunzatoare salariului din indicatorul tarifar prevazut pentru functiunea la care a candidat.
Art. 15
Angajatului nu i se va putea cere sa presteze o munca care sa nu corespunda aceleia pentru care s'a angajat sau care ii pune in mod evident viata sau sanatatea in pericol.
In cazul cand in mod temporar nu exista posibilitatea de a se da salariatului munca pentru care a fost angajat , i se va putea incredinta o alta munca tinand seama de calificarea acestuia.
In mod exceptional pentru prevenirea unui pericol ce ameninta functionarea unitatii la care s'a angajat sau pericliteaza viata unor persoane, se va putea incredinta angajatului chiar si o munca necorespunzatoare calificarii sale.
In aceste cazuri, salariul angajatului nu va putea fi micsorat; ele va fi marit daca munca ce i s'a incredintat in mod temporar este prevazuta in indicatorul tarifar de salarizare cu un salariu mai mare.
Art. 16
Angajatul va putea fi transferat de la o intreprindere la alta sau dintr-o localitate intr-alta.
In acest din urma caz el va primi cheltuielile efective de transport atat pentru dansul cat si pentru familia si gospodaria sa, precum si o indemnizatie echivalenta pe 14 zile, calculata la castigul mediu zilnic pe ultimele 3 luni.
Daca angajatul nu consimte la aceasta transferare, contractul de munca poate fi denuntat cu un preaviz de 14 zile, de cel care angajeaza.
Art. 17
In interes de serviciu, angajatul va pute fi delegat in mod temporar in alta localitate sau in alta intreprindere ori institutie . Delegatia nu va putea fi data pe un termen mai mare de 60 de zile. Cand delegtia depaseste 60 de zile , ea se transforma in detasare.
Drepturile angajatilor atat pentru delegatie cat si pentru detasarea ca si durata detasarii se vor reglementa prin hotararea Consiliului de Ministri.
Art. 18
Contractul de munca inceteaza:
a)prin acordul partilor;
b)la expirarea termenului fixat sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat;
c)la cererea unei dintre parti, in cazurile in care lege permite.
Art. 19
Angajatul poate cere pentru motive justificate desfacerea contractului de munca incheiat pe o durata nedeterminata.
Acela care angajeaza este obligat de a rezolva cererea respectiva in termen de 14 zile dela primirea ei.
Art. 20
Contractele de munca incheiat pe termen nedeterminat, precum si acel incheiat pe o durata determinata poate fi desfacut la cererea acelui care angajeaza in cazul cand:
a)unitatea respectiva se lichideaza complet sau partial;
b)isi reduce activitatea;
c)inceteaza activitatea pe un termen mai mare de o luna;
d)angajatul nu corespunde functiunii ce i s'a incredintat;
e)angajatul nu indeplineste in mod sistematic obligatiunile ce-i revin din contractul de munca sau regulamentul de ordine interioara;
f)angajatul este condamnat pentru o fapta pedepsita de lege penala daca aceasta fapta este in legatura cu munca sa si il face necorespunzator muncii sale;
g)angajatul se afla arestat mai mult de doua luni;
h)angajatul lipseste dela lucru mai mult de trei luni din cauza pierderii capacitatii sale de munca;
i)angajata lipseste dela lucru mai mult de trei luni dupa expirarea concediului prevazut de Art. 90 din cauza pierderii capacitatii sale de munca, in urma unei sarcini sau nasteri;
j)in functiunea ocupata de angajat este reintegrat prin Justitie salariatul care a detinut anterior functiunea respectiva.
Art. 21
Desfacerea contractului de munca pentru cazurile prevazute de Art. 20 se face:
a)de catre Comisiunea pentru solutionarea litigiilor de munca pentru cazurile prevazute la literile d, e, f, si g;
b)de catre acela care angajeaza pentru celelalte cazuri, anuntand in scris pe angajat. Concediatul poate sa atace aceasta masura in fata Comisiei pentru solutionarea litigiilor de munca;
c)de catre organele administrative ierarhice pentru toate cazurile atunci cand se refera la angajatii care ocupa functiuni de raspundere;
d)de catre justitie, pentru toate cazurile atunci cand se refera la angajatii din sectorul particular.
Desfacerea contractului de munca cu salariatii care sunt membrii ai Comitetelor Organizatiilor Sindicale, se face de catre organele aratate in alineatele precedente, cu avizul favorabil al Comitetelor Sindicale din care fac parte.
Art. 22
Acela care angajeaza este obligat a elibera angajatilor, la parasirea serviciului carenetul de munca si carnetul de salarizare completat la zi cu toate datele necesare in conformitate cu hotararile Consiliului de Ministrii.
De asemenea la cerere li se vor elibera salariatilor si adeverinte referitoare la comportarea ce au avut-o in timpul muncii.
Art. 23
Contractul de munca se considera prelungit pe termen nedeterminat in acelasi conditiuni, daca raporturile de munca continua si dupa expirarea termenului fixat.
CAPITOLUL IV:Regulamentele de ordine interioara
Art. 24
Regulamentele de ordine interioara stabileste organizarea si disciplina muncii in unitatea respectiva.
El trebuie sa contina dispozitiuni precise si clare in cee ce priveste obligatiunile celor angajati si a celor care angajeaza.
Regulamentul va fi adus la cunostinta tuturor celor care lucreaza in unitatea respectiva. El devine obligatoriu pentru angajati cat si pentru cei care angajeaza din momentul afisarii lui.
Art. 25
Ministerele de resort de acord cu Uniunile sindicale respective vor intocmi regulamentele tip de ordine interioara.
Cei ce angajeaza de acord cu comitetele sindicale, vor completa aceste regulamente cu dispozitiunile specifice unitatilor respective.
Pentru unitatile stabilite de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale se vor putea intocmi statute disciplinare.
Art. 26
Regulamentele de ordine interioara nu pot contraveni legilor si contractului colectiv d munca incheiat.
CAPITOLUL V:Norme de productie
Art. 27
Ministerele de resort, de acord cu Uniunile Sindicale respective, vor stabili normele de lucru pentru fiecare ramura de productie, functie si specialitate, fixand cantitatea si calitatea de productie sau de operatiuni pe care trebuie sa le efectueze salariatii intr'un timp determinat in conditiuni normale de lucru.
Rectificarea normelor se poate face de catre organele care le-au stabilit in cazul cand:
a)se descopera in procesul de productie erori de calcul in elemente componente;
b)se introduc in productie masuri noui de rationalizare a muncii si de imbunatatire a procesului tehnologic.
Normele odata stabilite nu pot fi schimbate decat cu aprobarea Consiliului de Ministri.
Art. 28
Angajatul care din vina sa nu indeplineste norma de lucru va fi platit pentru munca depusa in raport cu cantitatea si calitatea produselor efectuate.
Art. 29
Cand neindeplinirea normei de lucru nu se datoreste vinei angajatului, aceasta va primi cel putin 2/3 din salariul din indicatorul tarifar chiar si in cazul cand nu s'a executat 2/3 din norma de lucru.
Daca neindeplinirea normei provine din cauza incetarii lucrului, salarizarea angajatului se reglementeaza in conditiile Art. 45.
Art. 30
Daca vina apartine angajatului se produc rebuturi totale, munca prestata nu se va retribui.
In cazul cand din vina angajatului se produc rebuturi partiale, munca prestata se va retribui in raport cu diminuarea valorii produselor, fara a se putea cobora sub 1/2 din salariul din indicatorul tarifar.
Daca fara vina angajatului se produc rebuturi totale, munca prestata se va retribui cu cel putin 2/3 din salariul din indicatorul tarifar.
In cazul cand fara vina angajatului s produc rebuturi partiale, munca prestata se va retribui in raport cu micsorarea valorii produselor, fara a se putea cobora sub 2/3 din salariul din indicatorul tarifar.
Art. 31
Daca rebuturile provin fara vina angajatului din cauza materiei prime, munca acestuia va fi integral retribuita in cazul cand el a anuntat administratia in cursul zilei de lucru in care a constatat rebutul.
In cazurile cand rebuturile sunt descoperite dupa receptie, munca angajatului se va retribui integral, daca rebuturile au fost produse fara vina acestuia.
Art. 32
Daca neideplinirea normei sau daca rebuturile se produc fara vina angajatului in timpul insusirii unei meserii, munca prestata se va retribui integral potrivit salariului din indicatorul tarifar.
CAPITOLUL VI:Salarizarea
Art. 33
Pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin din contractul de munca, muncitorii si functionarii au dreptul la un salariu care se stabileste in raport cu calitatea si cantitatea muncii ce o indeplinesc, potrivit indicatoarelor de calificare profesionala si a tarifelor de salarizare stabilite prin hotararea Consiliului de Ministrii.
La munca egala se va plati un salariu egal, fara sa se faca vreo deosebire de varsta, sex sau nationalitate.
Art. 34
Plata pentru munca depusa se va face fie dupa durata ei, fie in acord sau cu bucata.
Art. 35
In sistemul platii periodice, plata pentru munca se va face dupa perioada de timp lucrata, anume cu luna, ziua sau cu ora.
In sistemul periodic de salarizare cu luna, la plata salariului se va tine seama de numarul zilelor lucratoare din cuprinsul lunii.
In sistemul periodic de salarizare cu ziua, la plata salariului se va tine seama de numarul zilelor lucrate in timpul lunii.
In sistemul periodic de salarizare cu ora, se va tine seama de numarul de ore lucrate in timpul unei zile sau unei luni.
Art. 36
Cuantumul retributiei pentru unitatea de acord sau bucata se stabileste impartind salariul din indicatorul tarifar fixat pe un timp determinat pentru categoria profesionala respectiva la norma de munca fixata pe acelas interval de timp.
Art. 37
Pentru timpul necesar lucrarilor pregatitoare in vederea efectuarii muncii in acord, angajatii vor fi platiti cu o retributie al carei cuantum se va stabili, pentru fiecare categorie profesionala, prin decizie a Consiliului de Ministri.
Art. 38
Pentru indeplinirea muncilor ce necesita cunostinte sau pregatiri speciale, angajatii au dreptul la salariul fixat pentru categoria respectiva de lucru, chiar daca nu au titlurile sau dovezile corespunzatoare.
Art. 39
Angajatii vor putea primi pe langa salariul din indicatorul tarifar si premii, in conditii ce vor fi stabilite prin hotararea Consiliului de Ministrii.
Art. 40
Plata salariului se va face periodic, la intervale ce nu vor putea depasi doua saptamani.
Art. 41
Salariul se va plati in numerar. In mod exceptional se va putea plati si in natura, dar numai partial potrivit dispozitiunilor ce se vor stabili.
Art. 42
Salariul se va putea plati inainte sau dupa terminarea lucrului. El nu se va putea plati in timpul orelor de munca si nici in zilele fixate prin prezentul cod sau prin dispozitiuni speciale ca zilele de repaus.
Art. 43
In cazul desfacerii contractului de munca de catre sau la cererea aceluia care angajeaza, plata drepturilor cuvenite angajatului se va face in ziua denuntarii contractului de munca.
In cazul desfacerii contractului de munca la cererea angajatului, plata drepturilor ce i se cuvin se va face in termen de o zi dela satisfacerea cererii.
Pentru fiecare zi de intarziere, dela termenele aratate in alineatele precedente, angajatul are dreptul la o compensatie egala cu castigul mediu.
Art. 44
In cazul cand acela care angajeaza nu recunoaste decat in parte, drepturile pretinse , el este obligat sa plateasca angajatului suma necontestata, in termenele arate la Art. 43.
Sumele contestate vor fi stabilite de catre instantele prevazute la Capitolul XVI din Codul de fata.
Art. 45
Orele nelucrate in timpul incetarii lucrului fara vina angajatului, se vor plati in proportie calculata la castigul mediu:
50% in industria usoara si,
75% in industria grea si C.F.R
Orele nelucrate in timpul incetarii lucrului din vina angajatului nu se platesc.
Art. 46
In cazul cand exercitarea drepturilor de vot are in timpul orelor de serviciu, timpul folosit de angajat pentru votare va fi platit cu castigul mediu prevazut pentru categoria in care angajatul a fost incadrat.
Art. 47
Orele nelucrate de angajatii alesi pentru a participa la Congrese, Conferinte sau Adunri convocate de organele de Stat sau organizatiile de masa, precum si orele nelucrate de angajatii chemati in fara justitiei ca martori sau experti, se vor plati in timpul necesar exercitarii sarcinilor primite, cu castigul mediu zilnic al ultimelor 3 luni.
Art. 48
Drepturile angajatilor chemati pentru stagiul militar, concentrare sau mobilizare, se vor stabili
prin hotararea Consiliului de Ministri.
CAPITOLUL VII:Timpul de lucru
Art. 49
Durata normala a timpul de lucru este de 8 ore pe zi.
Prin hotararea Consiliului de Ministrii, data la propunerea Confederatiei Generale a Muncii, de acord cu Ministerele de resort se va putea stabili, in cazurile speciale, pentru anumite categorii profesionale, o durata de munca mai mica decat aceea de 8 ore, reclamata de necesitatile de protectie a muncii, fara ca prin aceasta sa se duca o scadere a salariului.
Prin deciziile Ministerelor de resort, de acord cu Uniunile sindicale respective, se vor stabili categoriile de salariati cu functiuni de raspundere tehnica sau administrativa a caror munca nu se limiteaza la timp de lucru de 8 ore.
Art. 50
Durata muncii de noapte se fixeaza la 7 ore, fara ca prin aceasta sa se aduca o scadere asupra salariilor.
In acest caz, calculul salariatilor pe ora se va stabili impartind salariul corespunzator numarului de ore din timpul zilei, la numarul orelor lucrate noaptea.
Salariul pe ora astfel stabilit va servi si la calculul remuneratiei muncii in acord atunci aceasta se presteaza noaptea.
In intreprinderile in care se lucreaza in 3 schimburi, durata muncii de noapte va fi egala cu aceia de zi, acordandu-se angajatului un spor de 15% asupra salariului tarifar din tabela de salarizare, pentru munca de noapte.
Munca de noapte se socoteste aceea care are loc intre orele 22 si 6 si 23 si 7.
Art. 51
In timpul zilei de lucru se va acorda angajatilor un repaus pentru masa.
Timpul de repaus nu se include in durata timpului de munca.
Art. 52
In unitatile in care se poate intrerupe normal lucrul, repausul se va acorda dupa primele patru ore de munca.
Durata repausului va fi de cel putin 1/2 ora si de cel mult o ora, angajatii, putand in acest timp sa se deplasese in afara locului de munca.
Art. 53
In unitatile in care nu se poate intrerupe lucrul, se va da posibilitatea angajatilor de a lua masa in timpul serviciului.
Art. 54
Cand unitatea lucreaza in 3 schimburi durata timpului de repaus si reparatiile repausului intre schimburi se va stabili de administratie de acord cu comitetul organizatiei sindicale, fara a se putea fixa pentru fiecare schimb o durata de repaus mai mica de 15 minute.
Art. 55
Echipele care se succed in schimburi vor lucra in timpul unei zile de munca numarul de ore stabilit pentru categoria profesionala respectiva.
Schimburile se inlocui in orele si conditiunile stabilite prin regulamentele de ordine interioara.
Art. 56
Ora cand incepe, precum si ora cand se termina timpul de munca si timpul de repaus se va stabili prin regulamentele de ordine interioara.
Art. 57
Munca se va efectua in orele stabilite pentru fiecare din categoriile profesionale.
Orele suplimentare se vor efectua numai cu aprobarea prealabila a Ministerelor de resort, de acord cu Uniunile sindicale, in cadrul fondului planificat de salarizare, fara a se putea depasi 120 ore anual si 4 ore saptamanal de fiecare angajat.
Acela care angajeaza va putea dispune efectuarea de ore suplimentare, fara aprobarea prealabila ceruta de alineatul 2, numai pentru urmatoarele lucrari:
a)pentru apararea tarii sau preintampinarea calamitatilor si pericolelor;
b)pentru inlaturarea unor imprejurari neasteptate, care ar dauna buna funtionare a serviciiilor de canalizare, de iluminat, de aprovizionare cu apa, postale,telegrafice, telefonice sau cailor de comuncatie.
c)pentru a preintampina intreruperi sau intarzieri care ar putea aduce stricaciuni masinilor sau materialului.
d)pentru repararea sau restabilirea dispozitivelor sau instalatiilor, in cazul cand defectiunea acestora provoaca incetarea lucrului unui numar insemnat de angajati.
Art. 58
Acei care angajeaza vor tine registre speciale cu orele suplimentare in care se vor indica, pentru fiecare angajat in parte, ora cand s'a inceput lucrul si ora cand a luat sfarsit munca suplimentara, precum si suma de bani ce i se cuvine.
Art. 59
La ore suplimentare nu vor putea fi chemati tinerii sub 18 ani, femeile gravide, precum si femeile care alapteaza.
Art. 60
Pentru timpul nelucrat din cauza intarzierii sau absentarii angajatilor dela lucru, nu se va putea face compensare prin ore suplimentare de munca suplimentara.
CAPITOLUL VIII:Timpul de odihna
Art. 61
In timpul unei saptamani, angajatii au dreptul la un repaus fara intrerupere de cel putin 24 ore.
Se fixeaza ziu de Duminica ca zi de repaos saptamanal.
Pentru angajatii care din cauza conditiilor de munca nu pot beneficia de ziua de Dumineca ca zi de repaos, se va fixa prin regulamentul de ordine interioara, pentru odihna, o alta zi in timpul, saptamanii.
De asemenea prin regulamentul de ordine interioara se vor fixa prin rotatie zilele de repaos pentru angajatii din unitatile care functioneaza fara intrerupere.
Prin deciziunea Ministerului de resort, de acord cu Uniunile sindicale respective, se vor stabili unitatile care potrivit caracterului activitatilor lor, lucreaza fara intrerupere.
Art. 62
Prin hotararea Consiliului de Ministrii, se vor stabili zilele de sarbatoare in care nu se va lucra.
In cazul cand, pentru motivele aratate la alineatele 3 si 4 din Art. 61, angajatii nu vor putea beneficia de zilele de sarbatoare legale, ei vor primi alte zile de repaos care se vor fixa de catre cei ce angajeaza de acord cu comitetul sindical.
Art. 63
Angajatii cari au prestat munca in mod neintrerupt 11 luni, au dreptul la un concediu anual de odihna platit pana la 24 zile lucratoare.
Aceste categorii de angajati, se vor stabili printr'o hotarare a Consiliului de Ministrii la propunerea Confederatiei Generale a Muncii.
Pentru tinerii pana la 18 ani durata maxima a concediului de odihna este de 18 zile lucratoare.
Pentru angajatii a caror zi de lucru este nenormata, durat concediului este de 24 zile lucratoare.
Angajatii cu o vechime neintrerupta in campul muncii au dreptul la un concediu de odihna platit pana la 24 zile lucratoare, in raport cu aceasta vehime. Durata concediului se va stabili prin hotararea Consiliului de Ministrii la propunerea Confederatiei Generale a Muncii.
Plata concediului de odihna se calculeaza dupa castigul mediu realizat pe ultimele 12 luni si se achita anticipat.
Art. 64
Administratia nu va putea sa retina pe angajati de a beneficia de dreptul la odihna stabilit prin lege.
La cererea prealabila a celor care angajeaza, Ministerul de resort de acord cu Uniunile Sindicale respective, va putea aproba dela caz la caz, pentru motive justificative compensarea in bani a concediilor angajatilor care consimt la aceasta.
Concediile angajatilor tineri pana la 18 ani nu vor pute fi in nici un caz compensate in bani.
Art. 65
Administratia de acord cu comitetul sindical, tinand seama de buna desfasurare a activitatii unitatii respective, precum si de interesele angajatilor va programa in tot cursul anului concediile acestora.
Art. 66
Concediile de boala, acela de graviditate, nastere sau ingrijire a copiilor bolnavi mai mici de 2 ani, nu se includ in concediul de odihna.
CAPITOLUL IX:Raspunderea materiala si compensatiile
Art. 67
Angajatii sunt raspunzatori pentru daunele aduse unitatilor respective, in legatura cu munca lor.
Art. 68
In cazul cand paguba a fost pricinuita de neglijenta sau prin incalcarea regulamentelor de ordine interioara, cuantumul despagubirilor se va putea urca pana la valoarea pagubei produse, fara a putea depasi cuantumului salariului tarifar net de pe ultimele 3 luni.
Daca paguba a fost pricinuita asupra bunurilor date in pastrare, cuantumul despagubirilor va fi egal cu valoarea pagubelor produse.
In cazul cand paguba pricinuita este urmarea unei fapte penale, cuantumul despagubirilor va fi egal cu valoarea de inlocuire a bunurilor, calculata la pretul liber al pietii, putand fi marita pana la indoitul acesteia.
Art. 69
Constatarea si stabilirea cuantumului daunelor materiale, precum si dispozitia de retinere a sumelor respective, se face in termen de cel mult 30 de zile:
a)dela descoperirea daunelor, de catre cel care angajeaza, atunci cand au fost pricinuite in conditiunile Art. 68, al I;
b)dela sesizare, de catre Comisia pentru solutionarea litigiilor de munca,atunci cand au fost pricinuite in conditiunile Art. 68, al II;
c)dela sesizare, de catre Justitie, atunci cand au fost pricinuite in conditiile Art. 68, alin. III, precum si toate cazurile cand pagubele au fost pricinuite de catre angajati din sectorul particular.
Art. 70
Daca angajatul careuia i se imputa dauna in conformitate cu Art. 69 lit. a, nu recunoaste legalitatea stabilirii acesteia sau marimea cuantumului fixat , el are dreptul sa ceara solutionarea litigiului in fata Comisiei pentru solutionarea litigiilor de munca.
Art. 71
Suma stabilita in mod definitiv pentru acoperirea daunelor se va retine din orice suma ce i se cuvine angajatului din partea aceluia la care este angajat, precum si din salariu, in rate lunare.
Aceste rate nu vor fi mai mari de 1/3 din salariul tarifar net lunar, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea angajatul, 1/2 din acest salariu.
In cazul cand contractul de munca se desface inainte de a fi acoperit daunele, angajatul va fi urmarit atat in averea sa personala, cat si in eventualul sau salariu ce l'ar primi intr'o functie, dupa normele stabilite in alineatele precedente.
Art. 72
In niciun caz nu se vor trece in sarcina angajatilor daunele care se produc din riscul normal al serviciului.
Art. 73
In cazul cand contractul de munca incheiat pe durata determinata sau pe o durata nedeterminata se desface in conditiunile Art. 20, lit. a,b,c,d, si g, angajatul are dreptul la o compensatie egala cu castigului sau mediu pe 14 zile.
Art. 74
Angajatul are dreptul la plata unei compensatii in bani, pentru timpul de concediu lucrat in conditiiunile Art. 64, alin. II, socotita in raport cu castigul sau mediu pe ultimele 12 luni.
Art. 75
Drepturile banesti ale angajatilor, provenite din contractul de munca, se bucura de intaietate fata de oricare alte datorii ale aceluia care angajeaza .
Art. 76
Angajatii care presteaza munci care urmeaza repede imbracamintea sau incaltamintea vor primi pe socoteala partiala sau totala a aceluia care l-a angajat, imbracamintea sau incaltamintea necesara.
Listele profesiunilor si normelor de distribuire si folosire a imbracamintei si incaltamintei se vor stabili prin deciziile Ministerelor de resort, de acord cu Uniunile Sindicale respective.
Art. 77
In cazul cand angajatul lucreaza la unitate cu instrumentele sau uneltele care sunt proprietate sa personala ,el are dreptul la o compensatie echivalenta cu amortizarea lor.
CAPITOLUL X:
Art. 78
Sunt ucenici acei care invata o meserie in scoli profesionale si ateliere, precum si acei care-si insusesc individual o meserie lucrand in productie sub conducerea unor persoane calificate.
Art. 79
Pregatirea profesionala a ucenicilor se va stabili de Ministerul de resort de acord cu Uniunile Sindicale respective.
Ministerele de resort vor infiinta pe langa intreprinderi cursuri de calificare, recalificare si de perfectionarea profesionala a caror conditii de functionare vor fi stabilite prin decizii.
Unitatile vor inlesni angajatilor frecventarea scolilor serale.
Art. 80
Planul general de pregatire a ucenicilor se va stabili de Ministerul Muncii si Prevederilor Sociale, de acord cu Confederatia Generala a Muncii.
Numarul ucenicilor ce urmeaza a fi pregatiti anual pentru intreprinderile de Stat, se stabileste de Ministerul de resort, in raport cu planul de pregatire a cadrelor.
Art. 81
Ucenicii nu vor fi intrebuinatati decat numai la munci care au directa legatura cu meseria pe care o invata.
Conducerea intreprinderilor va inlesni si supraveghea ca ucenicii sa urmeze regulat cursurile de pregatire profesionala.
Art. 82
Drepturile si indatoririle ucenicilor, precum si ale acelora care-i angajeaza, se vor stabili prin decizia Ministerului Muncii si Prevederilor Sociale, de acord cu Confederatia Generala a Muncii.
Art. 83
Ministerul Muncii si Prevederilor Sociale, impreuna cu Confederatia Generala a Muncii, vor exercita controlul si supravegherea aplicarii masurilor de ocrotire prevazute de lege pentru ucenici.
CAPITOLUL XI:Munca tinerilor si a femeilor
Art. 84
Tinerii au aceleasi drepturi ca si varstnicii in ceea ce priveste incheierea si executarea contractului de munca.
Parintii, tutorii si institutiile care sunt insarcinate cu supravegherea si respectarea legilor de protectie a muncii, pot sa ceara desfacerea contractului de munca inainte de termen, atunci cand continuarea acestuia ameninta sanatatea tanarului sau cand devine daunatoare acestuia.
Art. 85
Tinerii nu vor putea fi repartizati a presta munca de noapte, decat in sectoarele de productie ce se vor stabili prin decizia Ministerului Sanatatii si Prevederile Sociale, de acord cu Ministerul Sanatatii si Confederatia Generala a Muncii si numai daca au implinit 16 ani.
Art. 86
Tinerii sub 14 ani nu vor putea fi angajati la lucru.
Tinerii intre 14 -16 ani, vor putea fi angajati cu consimtamantul reprezentantilor legali si cu avizul medicului.
Art. 87
Durata de timp de lucru a tanarului intre 14 -16 ani, se stabileste la 6 ore pe zi, fara ca prin aceasta sa se aduca o scadere asupra salariului cuvenit, fixat pentru categoria profesionala la care a fost angajat.
Art. 88
Femeile gravide, cele care alapteaza, sau cele suferinde, precum si tinerii sub 16 ani, nu vor putea fi repartizati la munci grele si la cele daunatoare sanatatii.
Prin hotarea Consiliului de Ministrii, la propunerea Ministerului Muncii si Prevederilor Sociale, de acord cu Ministerul Sanatatii si Confederatia Generala a Muncii, se va stabili lista muncilor grele si a celor daunatoare sanatatii.
Art. 89
Femeile gravide care lucreaza munci grele vor fi repartizate la alte munci mai usoare, fara ca prin aceasta sa li se scada salariul.
De asemenea, incepand cu luna a sasea, femeile gravide nu vor fi trimise in delegatii in alte localitati decat cu consimtamantul lor.
Art. 91
Femeile gravide incepand cu luna a sasea, precum si cele care alapteaza nu vor putea fi repartizate a presta munca de noapte.
Art. 92
In afara repausului de odihna si masa se vor acorda femeilor si pauze pentru alaptarea copiilor.
Durata pauzelor si orele cand urmeaza a fi acordate se vor stabili prin regulamente de ordine interioara fara a se depasi 3 ore intre pauze si 1/2 ora pentru o alaptare.
Durata acestor pauze se include in timpul normal de lucru.
Art. 93
Femeile angajate, care au copii bolnavi, mai mici de 2 ani, li se vor acorda, cu avizul medicului, concedii pentru ingrijirea acestora, care nu se includ in concediul de odihna.
Art. 94
Toate unitatile vor lua masuri pentru a crea conditiile necesare protectiei muncii, prin asigurarea securitatii si igienei in procesul muncii.
Nici o unitate nu va putea sa-si inceapa activitatea si nu se va putea smuta in total sau in parte in alt local, fara autorizarea prealabila a Inspectiei Tehnice pentru protectia muncii si a Inspectiei Sanitare de Stat.
Art. 95
Acei care angajeaza, vor pune la dispozitia angajatilor care lucreaza la munci vatamatoare, la temperaturi inalte sau prea scazute, precum si acelora ce lucreaza in conditiuni speciale de umiditate ori murdarie, echipamentul de protectie.
Angajatilor care presteaza munci legate de pericolul intoxicarii li se vor da antidoturi.
Costul echipamentului de protectie si al antidoturilor, corespunzatoare, vor fi suportate de unitate.
Listele antidoturilor, a echipamentelor de protectie, precum si a profesiunilor respective, se vor stabili prin deciziile Ministerelor de resor, de acord cu Confederatia Generala a Muncii.
Confederatia Generala a Muncii participa direct la organizarea controlului si supravegherea masurilor ce trebuiesc luate cu privire la protectia muncii, in conformitate cu legea in vigoare pentru protectia muncii.
CAPITOLUL XIII:Sindicatele profesionale
Art. 96
Sindicatele profesionale se constitue si functioneaza in conformitate cu legea de organizare a sindicatelor profesionale.
Art. 97
Unitatile vor acorda tot sprijinul necesar desfasurarii activitatii sindicale, punand totodata gratuit la dispozitia comitetului de intreprindere sau institutie, localul mobilier, incalzit si iluminat.
Art. 98
Adunarile generale sindicale, adunarile delegatilor sindicali, precum si sedintele comitetelor de sindicate sau de intreprindere ori institutie, se vor tine in afara timpului de lucru.
In timpul lucrului, se vor putea tine astfel de adunari sau sedinte, numai in cazuri exceptionale si numai cu aprobarea administratiei respective.
Art. 99
Administratia va comunica comitetelor sindicale respective, angajarile ce urmeaza a fi facute.
Comitetele sindicale vor putea face obiectiuni in termen de 3 zile dela comunicarea, asupra noilor angajati, in cazul cand aceste angajamente se fac cu incalcarea dispozitiunilor legale.
Art. 100
Pentru indeplinirea sarcinilor sindicale, se vor putea scoate din productie activistii necesari, cu aprobarea celui care angajeaza.
Art. 101
Activistii scosi din productie pentru indeplinirea sarcinilor sindicale, primesc salariul din bugetul sindicatului, tinandu-se seama ca aceasta sa nu fie mai mic decat salariul din indicatorul tarifar anterior scoaterii lor din productie.
Art. 102
Administratia dupa indeplinirea sarcinilor sindicale, este obligata sa asigure angajatului scos din productie o munca echivalenta cu aceea pe care a avut-o anterior scoaterii sale din productie.
CAPITOLUL XIV:Asigurarile sociale
Art. 103
Asigurarile sociale a muncitorilor si a functionarilor se face prin Asigurarile Sociale de Stat, care functioneaza in cadrul sindicatelor.
Organizarea, conducerea, indrumarea si controlul activitatii Asigurarilor Sociale de Stat se face de catre Confederatia Generala a Muncii, prin Consiliul Asigurarilor Sociale de Stat.
Art. 104
Asigurarile Sociale se extind asupra tuturor salariatilor care presteaza munci in organele si institutiile de Stat, intreprinderile si organizatiile economice ale Statului, organizatiile cooperatiste si cele cu caracter obstesc, la persoanele fizice sau persoanele juridice din sectorul particular care folosesc munca salariata, indiferent daca sunt angajati permanent sau termporar, precum si asupra membrilor lor de familie nesalariati.
Art. 105
Realizarea masurilor de Asigurare Sociala se face prin acordarea de ajutoare materiale in caz de pierderi temporare a capacitatii de munca (boala, accidente, nasteri ingrijirea membrului de familie bolnav, ajutor de deces), prin acordarea de pensii in caz de invaliditate, batranete sau pierdere a sustinatorului si prin trimiterea la odihna a muncitorilor si functionarilor.
Asigurarile Sociale de Stat sprijina actiunile de imbunatatire a conditiilor de viata a angajatilor in cea ce priveste securitatea si igiena muncii.
Art. 106
In vederea organizarii Asigurarilor Sociale se stabilesc cotizatiilor de asigurari se va fixa prin decizia Confederatiei Generale a Muncii, in raport cu felul muncii si cu pericolul ce-l prezinta conditiunile in care se presteaza.
Cotizatiile de asigurare sunt in sarcina celor care angajeaza si nu pot fi retinute din salariile angajatilor.
Art. 107
Neplata cotizatiilor nu priveaza pe angajatii de a beneficia de ajutoare materiale ce li se cuvin; ea atrage majoritatea sumelor datorate, precum si pedepsirea celor vinovati, potrivit legii penale,
Cuantumul acestor majorari se va stabili prin hotararea Consiliului de Ministrii, data la propunerea Confederatiei Generale a Muncii.
Art. 108
Conditiile necesare pentru acordarea ajutoarelor materiale si a pensiilor, cuantumului si procedura de stabilire a acestora se vor determina prin deciziile Confederatiei Generale a Muncii, aprobate de Consiliul de Ministrii.
Art. 109
Intocmirea lucrarilor privitoare la stabilirea si plata drepturilor de pensie, o are Ministerul Muncii in colaborare cu Confederatia Generala a Muncii.
Art. 110
Ingrijirea medicala a angajatilor precum si a membrilor lor de familie nesalariati este in sarcina Ministerului Sanatatii.
CAPITOLUL XV:Obligatiile temporare de munca
Art. 111
Cetatenii Republicii Populare Romane in cazuri exceptionale, pentru preintampinare si lupta contra calamitatilor si pentru acoperirea lipsei bratelor de munca, in vederea executarii unor importante sarcini de Stat, vor putea fi chemati a indeplini anumite obligatiuni temporare de munca.
Chemarea la indeplinirea obligatiunilor temporare de munca se face pe durata determintata prin hotararea Consiliului de Ministrii.
Art. 112
Sunt exceptati dela indeplinirea obligatiilor temporare de munca:
a)tinerii sub 16 ani.
b)femeile peste 45 de ani;
c)femeile gravide si acelea care alapteaza;
d)femeile care au copii sub 8 ani, daca nu au pe cineva care sa-i ingrijeasca;
e)barbatii peste 50 ani;
f)persoanele care in urma unor boli sau accidente si-au pierdut capacitatea de munca, pe timpul necesar refacerii sanatatii lor;
g)invalizii din munca sau din razboi
Art. 113
In legatura cu anumite obligatii temporare de munca, se vor putea stabili prin hotararea Consiliului de Ministrii si alte exceptii dela indeplinirea obligatiunilor prevazute la Art. 112, in raport cu starea sanatatii si situatiei familiala a cetatenior, precum si cu caracterul lucrarilor si a conditiilor de viata in care urmeaza a fi prestate.
CAPITOLUL XVI:Jurisdictia muncii
Art. 114
Litigiile se nasc din stabilirea si aplicare conditiunilor de munca prevazute de lege, contractul colectiv, contractul de munca sau regulamentul de ordine interioara se solutioneaza de catre:
a)comisiunile pentru solutionarea litigiilor de munca;
b)instantele judiciare ordinare;
c)organele ierarhice administrative.
Art. 115
Sunt in compentinta comisiilor pentru solutionarea litigiilor de munca;
a)litiigiile care le sunt date in mod expres prin lege;
b)oricare alte litigii de munca, dintre angajati si unitatea respectiva, in cazul cand angajatii o cer.
Art. 116
Sunt de competinta instantelor judecatoresti ordinare:
a)litigiile care nu sunt date in mod expres prin legi, in competinta comisiilor pentru solutionarea litigiilor de munca sau organelor ierarhice administrative;
b)litigiile care au fost supuse comisiunilor pentru solutionarea litigiilor de munca, dar care nu au putut fi solutionate prin acordul membrilor comisiei, conform Art. 123.
c)litigiile de munca in legatura cu faptele penale;
d)litiigiile de munca din sectorul particular.
Art. 117
Sunt de competinta organelor ierarhice administrative:
a)litigiile care se nasc din desfacerea contractelor de munca sau reintegrarea angajatilor care ocupau functii de raspundere;
b)plangerile referitoare la sanctiunile disciplinare, cu exceptia celor ce privesc desfacerea contractelor de munca ca masura disciplinara, pentru faptele prevazute de Art. 20, lit. e.
Art. 118
Sesizarea comisiei pentru solutionarea litigiilor de munca se poate face in termen de cel mult 3 luni.
I.De la comunicare, de catre angajati in cazurile:
a)desfacerii, contractelor de munca de catre acei care angajeaza, pentru faptele prevazute la Art. 20, literele: a, b, c, h, i, si j;
b)constatarii daunelor si darii dispozitiei de retinere a sumelor stabilite de catre cei care angajeaza, pentru faptele prevazute de Art. 69, lit. a.
II.Dela constatarea faptelor, de catre cei care angajeaza pentru:
a)desfacerea contractelor de munca in cazurile prevazutute de Art. 20, lit. d, e, f, si g;
b)contractarea daunelor si darea dispozitiei de retinerea a sumelor corespunzatoare, in cazurile prevazute de Art. 69, lit. b.
In acelas termen, socotit dela ivirea cauzei care a determinat litigiilor de munca si pentru toate celelalte litigii de muca si pentru toate celelalte litigii de munca dintre angajatii si cei care i-au angajat, in cazul cand salariatii au ales aceasta cale.
Pentru sumele retinute, precum si pentru orice sume din ore suplimentare si din ori care alte drepturi ce li se cuvin din partea celor care angajeaza, angajatii pot sesiza comisia pentru solutionarea litiigiilor de munca, in termen de un an dela data cand aceste plati urmau sa fie facute.
Art. 119
Sesizarea Judecatoriei Populare de catre partile interesate din sectorul particular, se poate face in termen de cel putin 3 luni, pentru:
a)desfacerea contractelor de munca;
b)constatarea daunelor si darea dispozitiei de retinere a sumelor corespunzatoare.
Pentru sumele cuvenite, atat din ore suplimentare, cat si oricare alte drepturi ce li se cuvin din partea celor care angajeaza, angajatii din sectorul particular vor putea sesiza Judecatoria Populara in termen de 1 an.
Art. 120
Sesizarea organelor ierarhice administrative de catre angajatii care ocupa functii de raspundere , se poate face in termen de cel putin 3 luni:
a)dela comunicaera in cazurile de desfacere a contractelor de munca pentru faptele prevazute de Art. 20;
b)dela reintegrarea, pentru rezolvarea litigiilor ce se nasc din reintegrarea acestora.
Art. 121
Comisiile pentru solutionarea litigiilor de munca functioneaza in cadrul unitatilor din sectorul socialist.
Ele se compun dintr'un numar egal de reprezentanti ai administratiei si ai comitetului sindical din intreprindere sau institutie.
Numarul membrilor comisiilor pentru solutionarea litigiilor de munca se fixeaza de catre administrati de acord cu comitetul de conducere al sindicatelor.
Membrii comisiunii pentru solutionarea litigiilor de munca indeplinesc prin rotatie si functiunea de presedinte si secretar.
Functiunile de presedinte si secretar nu pot fi indeplinite in acelasi timp de membrii reprezentand aceiasi parte.
Art. 122
Comisiunile pentru solutionarea litigiilor de munca vor solutiona cauzele ce sunt aduse spre rezolvare, in termen de cel mult 5 zile dela sesizare, citand la termenul fixat atat administratia cat si angajatii in cauza.
Sedintele comisiunilor pentru solutionarea litigiilor se vor tine in localul intreprinderii in afara orelor de lucru.
Art. 123
Hotararile se iau prin acordul comun al reprezenantilor administratiei si Comitetului Sindical din intreprindere sau institutie. Ele se consemneaza in proces-verbal ce se comunica partilor in termen de 3 zile dela pronuntare.
Hotararile luate sunt executorii.
Art. 124
In contra acestor hotarari partile interesate pot face recurs la Judecatoria Populara dela sediu intreprinderii in termen de 10 zile dela comunicarea hotararii. Recursul se declara verbal sau in scris la comisia de solutionare a litigiilor de munca, care a pronuntat hotararea.
Unitatea respectiva va putea cere suspendarea executarii hotararii pronuntate de comisia pentru solutionarea litigiilor de munca, numai dupa consemnarea sumei la care a fost condamnata.
Judecatoria Populara va anula hotararea atacata si va judeca in fond daca:
a)prin acesta se inrautatesc conditiunile de munca ale angajatilor fata de dispozitiunile de munca ale angajatilor fata de dispozitiunile legii, deciziunilor sau reglulamentelor;
b)prin acesta se violeaza dispozitiunile privitoare la alcatuirea, procedura sau competinta comisiilor pentru solutionarea litigiilor de munca, daca aceasta violare influenteaza asupra fondului hotararii.
c)acelas fapt se gasesc in cercetarea unei instante judecatoresti sau a fost rezolvat, fie in fata comisiei pentru solutionarea litigiilor de munca, fie in fata instantelor judiciare;
d)prin aceasta s'au luat in considerare acte false sau marturii mincinoase constatate prin hotarari judecatoresti definitive.
Art. 125
Hotararirile organelor administrative ierarhice pot fi atacate pe cale administrativa in fata organelor superioare, in ordinea lor ierarhica.
Art. 126
In cazul cand in fata comisiei pentru solutionarea litigiilor de munca nu s'a ajuns la un acord asupra solutiei litigiului, partea interesata va putea sesiza Judecatoria Populara pentru judecarea cauzei in termen de cel mult 15 zile dela comunicare.
Art. 127
Judecatoria Populara, judeca dupa procedura de drept comun , in termen de cel mult cinci zile dela sesizare.
Cartile de judecata se comunica partilor care pot face recurs la Tribunal, in termen de 15 zile dela comunicare.
Recursul nu suspenda executarea cartilor de judecata, pronuntate in favoarea angajatilor decat pentru sumele de bani care intrec cuantumul salariului din indicatorul tarifar lunar al acestora.
Tribunalul va solutiona cu precadere recursurile introduse in aceasta materie.
Art. 128
Cercetarile angajatilor in fata oricaror organe sau instante in legatura cu solutionarea litigiilor de munca si executarea hotararilor date in cauza, pot fi facute in scris sau verbal.
Aceste cereri, precum si toate actele procedurale sunt scutite de orice fel de taxe sau impozite.
CAPITOLUL XVII:Dispozitiuni comune, dinale si tranzitorii
Art. 129
Dispozitiunile prezentului Cod nu se aplica militarilor.
Art. 130
Prin hotarari ale Consiliului de Ministrii se vor stabili conditiuni speciale de angajare si de lucru pentru angajatii care presteaza munca: sezoniera, temporara, in constructii, in domeniul forestier, in agricultura, la domiciliu si in orice alte domenii constituind exeptiuni de la dispozitiunile prezentului Cod.
Art. 131
Prin hotariri ale Consiliului de Ministrii se vor putea extinde anumite dispozitiuni in care se presteaza obligatiuni temporare de munca.
Art. 132
Prin termenul "unitati" se inteleg organele si institutiile de Stat, intreprinderile si organizatiile economice ale Statului, organizatiile cooperatiste si cele cu caracter obstesc, precum si persoanele fizice sau persoanele juridice din sectorul particular.
Art. 133
Vechimea in munca se considera neintrerupta si atunci cand angajatul :
a)satisface stagiul militar, este concentrat sau este mobilizat;
b)indeplineste o functiune eligibila;
c)este transferat dela o unitate din sectorul socialist la alta;
d)urmeaza o scoala in scoala pregatirii profesionale;
e)si-a intrerupt serviciul din cauza lichidarii sau mutarii unitatii in alta localitate, daca intreruperea nu depaseste 30 zile;
f)se muta pentru a urma sotul sau sotia in alta localitate, fara ca intreruperea sa poata depasi 30 zile;
g)se afla in stare de invaliditate temporara.
Art. 134
Prin hotararea Consiliului de Ministrii, la propunerea Ministerului Muncii si Prevederilor Sociale, de acord cu Confederatia Generala a Muncii, se vor fixa functiunile de raspundere in intelesul acestui Cod.
Art. 135
Prin castig mediu se intelege suma obtinuta prin adunarea la salariul din indicatorul tarifar, a tuturor castigurilor cu caracter permanent ale unui angajat pe un timp determinat, impartita la numarul de zile sau ore cuprinse in timp.
In afara cazurilor cand Codul dispune altfel, la calcularea castigului mediu ce se plateste pentru 12 sau mai multe zile, se va lua in considerare castigul mediu al angajatului respectiv pe ultimele 12 zile, se va lua in considerare castigul mediu din ultima luna.
Daca angajatul n'a lucrat intr'o unitate timpul respectiv prevazut de lege pentru calcularea castigului mediu ce i se cuvine, se va lua in considerare castigurile ce le-a totalizat dela intrarea lui in serviciu si pana la data cand urmeaza sa i se plateasca castigul respectiv.
Art. 136
Dispozitiunile Art. 102, se aplica si membrilor Marii Adunari Nationale, membrilor alesi in posturile eligibile din administratia de Stat, precum si Ministrilor, Ministrilor adjuncti si Consilierilor ministriali, la expirarea mandatului lor.
De asemenea aceeasi dispozitiune se aplica si salariatilor chemati pentru stagiul militar, concentrare sau mobilizare, la lasarea lor la vatra
Art. 137
Decizia Confederatiei Generale.a Muncii, publicata in Buletinul Oficial nr.17 din 23 Februarie 1950, se mentine, considerandu-se data pe baza prezentului Cod.
Art. 138
Comisiile pentru solutionarea litigiilor de munca, prevazute la Art. 114, vor lua fiinta in termen de 3 luni dela punerea in vigoare a Codului de fata.
Litigiile pendinte in fata Comisiilor sindicale de cercetare si arbitraj sau care se vor ivi pana la infiintarea Comisiilor mentionate in prezentul Cod, se vor solutiona dupa Legea pentru organizarea jurisdictiei munci, republicata in Monitorul Oficial Nr.132 bis din 9 Iunie 1948.
Cauzele ramase nejudecate la expirarea termenului prevazut la al.1 vor fi trimise spre solutionarea Judecatoriei Populare a domiciliului paratului.
Art. 139
Legea asupra contractelor de munca din 5 Aprilie 1929, Legea Nr. 711 din 6 Septembvrie 1946, pentru jurisdictia muncii (republicata in Monitorul Oficial Nr.132 bis din 9 Iunie 1948), dispozitiunile din Legea Nr. 10 din 1 Ianuarie 1949 pentru organizarea Asigurarilor Sociale de Stat cu exceptia Art. 16 -23 inclusiv, Art. 25 si Art. 27, referitoare la pensiile de invaliditate, batranete si pensia urmasilor in caz de pierdere a sustinatorului, Decretul Nr.29 din 29 Ianuarie 1949 pentru reglementarea drepturilor si indatoririlor salariatilor administrativi si a personalului tehnic de conducere din institutii si intreprinderi de Stat si cooperative de orice fel, precum si toate dispozitiunile din legi, contrarii Codului de fata, se abroga.
Aceasta lege s'a votat de Marea Adunare Nationala in sedinta dela 30 mai 1950 si s'a aprobat cu unanimitate de treisutepatruzeci si trei voturi.
-****-
Presedinte, Mihai Mujic
Secretar, Mihalca Eliza
(L.S.M. Ad.N)
Semnam aceasta lege si dispunem publicarea ei in Buletinul Oficial.
Dat in Bucuresti la 30 Mai 1950.
Presedintele Marii Adunari Nationale,
Prof. Dr.C.I. PARHON
Secretarul
Prezidiului Marii Adunari Nationale,
MARIN FLOREA IONESCU

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (1)
Abrogat de numărul de obiecte din listă: (1)
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (5202)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (5202)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (10)
Articole numărul de obiecte din listă: (10)