Instructiuni Tehnice din 2024 0/0/0 pentru marcaje rutiere, indicativ AND 616-2022

M.Of. 656 bis

În vigoare
Versiune de la: 8 Septembrie 2024
Instructiuni Tehnice din 2024 pentru marcaje rutiere, indicativ AND 616-2022
Dată act: 20-mai-2024
Emitent: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei
CAPITOLUL I:Prevederi generale
Art. 1
Semnalizarea rutieră, ca mijloc de asigurare a unui trafic rutier sigur şi eficient, se realizează în principal prin indicatoare rutiere (semnalizare verticală) şi marcaje rutiere (semnalizare orizontală); complementare acestora sunt butonii retroreflectorizanţi, catadioptrii de parapet, stâlpii de ghidare şi borne de delimitare de diverse feluri, parapetul median şi marginal (cu rol de protecţie, dar şi de ghidare vizuală a aliniamentului drumului, etc.), diferite instalaţii luminoase autonome sau integrate în platforme ITS, etc.
Art. 2
(1)Conform Codului Rutier, acolo unde coexistă, marcajul rutier se subordonează şi întăreşte semnificaţia indicatoarelor rutiere. Dacă pe timp de zi, există de regulă suficiente alte elemente care să ghideze vizual participanţii la trafic (a se vedea enumerarea de mai sus), pe timpul nopţii - în special în condiţii de precipitaţii sau umezeală - funcţionalitatea marcajului rutier este primordială în asigurarea unei circulaţii rutiere în siguranţă.
(2)De aici derivă ierarhizarea şi alegerea unui subset de materiale şi tehnologii de marcare rutieră corespunzătoare. Accentul trebuie pus de fiecare dată pe soluţii care să ofere un maxim de vizibilitate şi recognoscibilitate, în condiţii defavorabile pentru circulaţia rutieră (circulaţie nocturnă, suprafaţă carosabilă umedă, geometria drumului şi spaţiile laterale de siguranţă). Trebuie păstrat un echilibru între informaţia grafică pusă la dispoziţie prin marcaj şi efortul de percepţie şi conformare cerut participanţilor la trafic, întrucât mai mult marcaj nu înseamnă în mod necesar o siguranţă rutieră sporită. Sistematizarea excesivă prin marcaje rutiere poate conduce la un fals sentiment de siguranţă şi la scăderea atenţiei pe care şoferii o acordă spaţiului înconjurător (atenţia distributivă).
Art. 3
Aplicarea pe calea de rulare a marcajelor (preformate sau executate "in situ") ca replică a simbolisticii indicatoarelor rutiere instalate la aceeaşi locaţie sau de înscrisuri alfanumerice are rolul de a întări semnificaţia semnalizării verticale; o situaţie de vizibilitate limitată pentru semnalizarea verticală nu se consideră rezolvată prin întărirea semnalizării cu marcaje replicate la sol, funcţionalitatea semnalizării verticale trebuie asigurată permanent. Cerinţele funcţionale şi de performantă ale marcajului rutier sunt specificate în standardul SR 1848-7.
Art. 4
Prezenta instrucţiune cuprinde principii tehnice pentru marcaje rutiere. Această reglementare tehnică se aplică la autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale europene (E), drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare, drumuri judeţene, drumuri comunale şi străzi.
Art. 5
Conform SR 1848-7, marcajul rutier reprezintă materializarea pe partea carosabilă a liniilor de separare a fluxurilor de circulaţie, a spaţiilor interzise circulaţiei, a locurilor de oprire, de cedare a trecerii, traversări pentru pietoni sau biciclişti, simboluri şi inscripţii, precum şi aplicarea pe obstacole a unor suprafeţe colorate şi dispozitive care să le scoată în evidenţă (accentueze).
CAPITOLUL II:Tipuri de materiale utilizate la realizarea marcajelor rutiere
SECŢIUNEA 1:Detalierea caracteristicilor fizico-chimice a tipurilor de materiale de marcare
Art. 6
Avansul tehnologic şi cerinţele crescute faţă de compatibilitatea cu mediul înconjurător fac ca astăzi spectrul de materiale şi tehnici de aplicare pentru marcajele rutiere reflectorizante să fie foarte larg.
Art. 7
Clasificarea de bază reţine sisteme de marcare executate "in situ" (amestecul de componente/pregătirea materialului la faţa locului), sisteme de marcare prefabricate şi materiale de pulverizare.
Art. 8
Sistemele de marcare rutieră sunt compuse din produse de marcare fluide (sau fluidizabile) şi materiale de adaos/împrăştiere.
Art. 9
(1)Conform SR 1848-7, tipurile de vopsele/materiale pentru marcaj frecvent utilizate sunt următoarele:
a)Vopsea de marcare monocomponentă, cu solvent organic, care formează peliculă prin uscare la aer;
b)Vopsea de marcare monocomponentă, pe bază de apă, care formează peliculă prin uscare la aer;
c)Produse bicomponente pe bază de metil metacrilat (MMA) pentru aplicarea la rece în strat subţire prin pulverizare şi/sau în strat gros - marcaj neted, structurat (aglomerat, spot/multidot) şi rezonator, care formează peliculă prin întărire în urma reacţiei chimice dintre componente;
d)Produse termoplastice pentru aplicarea la cald în strat subţire (prin pulverizare) sau în strat gros (prin extrudare) - marcaj neted, structurat (spot/multidot) şi rezonator, care formează peliculă prin răcire;
e)Produse antiderapante pentru aplicarea manuală, de tip produse bicomponente (pe bază de metil metacrilat - MMA) sau de tip termoplastic. Acestea se aplică la cald sau la rece, la grosimi medii de la 3 mm până la 5 mm, cu adâncimi de textură de la 0,5 mm până la 2,00 mm. Produsele antiderapante conţin agregate cu duritate ridicată care asigură creşterea aderenţei la rulare. Pelicula se formează în urma reacţiei dintre componente sau prin răcire. Valoarea minimă a SRT este de 60 (S4) conform SR EN 1436. Valoarea minimă a adâncimii medii a texturii şi a macrotexturii MTD este 1,2 mm determinată conform SR EN 13036-1;
f)Marcaje prin săgeţi, inscripţii, figuri, precum şi alte marcaje cu suprafaţă redusă pot fi executate manual, în strat subţire/strat gros, plastice aplicate la rece şi la cald, cu ajutorul şabloanelor corespunzătoare sau din elemente termoplastice prefabricate. Retroreflexia este asigurată de microbile de sticlă aplicate pe suprafaţa marcajului.
(2)Vopseaua de marcare este un produs lichid care conţine substanţe solide în suspensie într-un solvent organic sau în apă. Poate fi livrată în sisteme monocomponent sau multicomponent. Atunci când este aplicată cu pensula, cu ruloul, prin pulverizare sau prin orice altă metodă corespunzătoare, vopseaua formează un film aderent, prin procesul de evaporare a solventului şi/sau printr-un proces fizic (răcire) sau chimic (polimerizare).
(3)Vopseaua termoplastică este un produs pentru marcare care se aplică prin lichefiere la cald, fără solvent, putând fi livrată sub formă de bloc, de granule sau de pulbere. Este încălzită până la starea topită şi apoi este aplicată cu ajutorul unui dispozitiv manual sau mecanic corespunzător. Prin răcire, formează un film aderent.
(4)Produsele de marcare prefabricate au la bază material gata livrat în formă de plăci, rulouri, benzi şi la care aderenţa la substrat se realizează cu adeziv, prin încălzire (material şi/sau substrat), prin presiune, etc. În această categorie se încadrează foliile pe bază de MMA cu sau fără substrat neutru (folie aluminiu, ţesătură textilă, etc.) şi preformatele termoplastice. Tot aici pot fi incluse materiale precum butonii rutieri aplicaţi sau încastraţi, din material plastic conform SR EN 1463-1 şi simbolurile grafice aplicate (replicarea simbolisticii indicatoarelor rutiere sau inscripţiile) pe suprafaţa carosabilă, care nu fac obiectul prezentelor instrucţiuni.
(5)Materialele de adaos sunt reprezentate de substanţe utilizate pentru creşterea aderenţei ("primer"), adezivi, diluanţi, material retroreflectiv, material antiaderent sau amestecuri aderento-retroreflexive.
(6)Având în vedere că materialele de marcare (în stare pură) au o rugozitate proprie scăzută şi că microbilele retroreflectorizante sunt netede la suprafaţă, obţinerea unei rugozităţi acceptabile a marcajului final se poate face prin adăugarea de material de adaos (de exemplu Al2O3). Trebuie avut în vedere faptul că, creşterea cantităţii de material antiderapant în amestec poate duce la scăderea retroreflexiei marcajului şi a coeficientului de luminanţă (vizibilitate diurnă).
(7)Diferitele materiale de marcare enumerate mai sus sunt disponibile pentru realizarea marcajelor de tip I sau de tip II (cu retroreflectivitate sporită noaptea în condiţii de ploaie) - însă nu toate combinaţiile (tip marcaj/tip material) sunt posibile sau dezirabile (creşterea diametrului microbilelor măreşte retroreflexia pe timp umed în cazul vopselelor tradiţionale aplicate în strat subţire, în dauna rugozităţii/aderenţei şi cu limitarea drastică a duratei de viaţă a marcajului).
(8)Fiecare dintre produsele pentru marcaj enumerate vor fi utilizate în funcţie de tipul de marcaj (de tip I sau de tip II) şi performanţele solicitate (durabilitate, rezistenţă la uzură, vizibilitate în orice condiţii), zona şi perioada calendaristică în care se execută marcajele, recomandările specifice din fişa tehnică.
(9)Standardul european SR EN 1871 stabileşte proprietăţile fizice ale produselor pentru marcare rutieră utilizate pentru "Semnalizare orizontală".
SECŢIUNEA 2:Caracterizarea marcajelor rutiere
SUBSECŢIUNEA 1:Durata de viaţă
Art. 10
La solicitarea beneficiarului, marcajele rutiere se execută cu, caracter permanent sau temporar:
a)Marcajul permanent este marcajul cu durata de viaţă funcţională pentru care se acordă garanţie de execuţie şi se realizează cu produse de marcare de culoare albă şi culoare roşie, galbenă, verde. Se va executa la minim 14 zile sau conform fişei de date tehnice a produsului de marcare, după execuţia lucrărilor de întreţinere periodică, covoare asfaltice, straturi bituminoase, tratamente, astfel încât compuşii organici volatili conţinuţi în bitum şi produsele de marcare să nu se combine şi să nu producă degradarea marcajului rutier.
b)Marcajul temporar este marcajul a cărui durată de viaţă funcţională este limitată, nu se poate stabili garanţie pentru execuţie şi se realizează cu produse de marcare de culoare galbenă sau albă (pentru lucrări de restituire a circulaţiei şi la lucrări de reabilitare).
c)Marcaje amovibile, o subclasă a marcajelor permanente, sunt marcajele efectuate pe partea carosabilă care prezintă urme de substanţe/materiale folosite la intervenţia combaterii poleiului şi deszăpezirii, cele aplicate pe tratamente cu pietriş, pavaje, tratamente cu materiale neanrobate sau foarte rugoase, betoane vechi uzate, degradări ale suprafeţei de rulare, lustruite, intersecţii, în zona acceselor terenurilor agricole, solicitate pe perioada utilizării utilajelor de deszăpezire (plug de zăpadă/lamă de zăpadă în special a celor care nu au elementele din cauciuc cu inserţie metalică), rularea echipamentelor şenilate sau alte intervenţii de ordin mecanic. Aceste marcaje sunt fără durată de viaţă funcţională iar independent de tipul de material de marcare sau tehnologia de aplicare aleasă, rezistenţa lor în timp este limitată de stabilitatea substratului. Pentru ele nu se stabileşte garanţie de execuţie.
SUBSECŢIUNEA 2:Proprietăţile de retroreflexie
Art. 11
(1)Vizibilitatea nocturnă nu a putut fi îmbunătăţită decât după pulverizarea materialelor de adaos retroreflectorizante - în principal microsfere de sticlă cu granulaţie de 0,1-2 mm. Retroreflexia este realizată printr-o combinaţie de reflexie şi refracţie a luminii incidente generate de farurile automobilelor, ce face ca o parte din aceasta să fie reflectată înapoi spre şofer. Retroreflexia este o caracteristică obligatorie pentru marcajul rutier pe drumurile publice extraurbane, în toate zonele de trafic în mişcare. Pentru zonele urbane care beneficiază de iluminat public suficient, administratorul drumului/proiectantul pot prevedea marcaje rutiere non-reflectorizante (un iluminat public intens anulează efectul de retroreflexie al microbilelor de la suprafaţa marcajului, contrastul fiind prea mic pentru a ajuta la scoaterea în evidenţă a liniei de marcare în raport de fundal).
(2)La marcajele rutiere uzuale efectul de retroreflexie dat de microbilele de sticlă este diminuat până la dispariţia totală odată cu creşterea umidităţii la sol, când stratul superficial al marcajului este acoperit cu apă; aceasta umple spaţiile dintre corpurile retroreflective (microbile) aflate la suprafaţa marcajului, modificând modul de reflectare a luminii incidente care este dispersată spaţial în toate direcţiile şi retroreflexia dispare. Astfel, tocmai în situaţiile în care marcajul ar fi cel mai necesar pentru corecta ghidare a traficului (noaptea, pe timp de ploaie), marcajul poate "dispărea" în totalitate din câmpul vizual.
(3)Pentru înlăturarea acestui neajuns, se pot adăuga materiale de pulverizare cu diametru mai mare sau se folosesc materiale de marcare care permit o aplicare structurată sau profilată. În acest din urmă caz, realizarea retroreflexiei este posibilă şi în prezenţa apei, pentru că suprafaţa marcajului are o componentă dimensională verticală mai mare, pe care apa în general nu o acoperă în totalitate. Se poate obţine îmbunătăţirea retroreflexiei şi în situaţia acoperirii complete a marcajului cu apă, dacă se folosesc microbile cu indice de refracţie modificat, dar rezultatul obţinut este însoţit de scăderea indicelui de rugozitate a suprafeţei (SRT).
(4)Marcajele a căror suprafaţă este plană (netedă) şi care nu au valori de retroreflexie nocturnă pe timp umed notabile, sunt definite ca marcaje de tip I. Marcajele rutiere care au o retroreflexie accentuată în condiţii de noapte şi ploaie, se numesc marcaje de tip II. În literatura de specialitate, ele sunt denumite, după geometrie şi mod de execuţie, marcaje profilate, marcaje de tip aglomerat, marcaje structurate, etc. (multi-dot, stochastic, rumble-strip).
SUBSECŢIUNEA 3:Utilizări speciale
Art. 12: Marcaje cu efect sonor şi marcaje cu efect rezonator
a)în completarea efectului vizual, prin alegerea unei geometrii corespunzătoare, este posibilă obţinerea unui efect de atenţionare suplimentar - prin vibraţie şi/sau sonor - atunci când roata vehiculului trece peste marcaj;
b)în funcţie de geometrie şi structură, un marcaj rutier poate avea şi un efect de atenţionare prin vibraţii şi/sau sonor, în momentul în care roata vehiculului rulează deasupra acestuia, intensitatea efectului fiind direct proporţională cu viteza de parcurgere şi cu înălţimea faţă de carosabil a protuberanţelor din structura marcajului. Nu este posibilă obţinerea de efecte de acest tip utilizând marcaje clasice în strat subţire - vopsea pe bază de solvent sau dispersii cu apă în grosimi de până la 1200 microni, spray plastic (cu bicomponent la rece sau termoplastic), etc. Efectul suplimentar de atenţionare acustică şi/sau prin vibraţii este întâlnit adesea la marcajele de tip II, cu menţiunea că există marcaje de tip II fără efect rezonator şi în parte şi fără efect acustic notabil);
c)în lipsa unor proceduri tehnice standardizate de măsurare efectivă a efectului vibrator şi/sau acustic, validarea acestor parametri se poate face prin testare în teren, folosind un autovehicul standard care să ruleze cu viteza maximă admisibilă pentru acel sector de drum, peste sectorul de test care se marchează de regulă la începutul fiecărui proiect, în faza de validare a tipului de marcaj, de către Consultant;
d)pentru efectul de atenţionare acustică este necesară elaborarea unei proceduri care să stabilească un prag de intensitate a semnalului sonor de la care începe receptivitatea conducătorului autovehiculului;
e)pentru marcajul rezonator, evaluarea este sensibil mai complexă, efectul depinzând de masa şi gabaritul vehiculului ce rulează peste acest tip de marcaj. Marcajele cu efect de atenţionare agresiv (vibraţii ale vehiculului) au ca inconvenient principal propagarea acestora (vibraţiile) şi asupra clădirilor din apropiere, afectând calitatea vieţii pentru cei care le locuiesc şi pe alocuri şi structura acestora. Se interzice folosirea de marcaje rezonatoare în zonele cu caracter rezidenţial;
f)în practică, atenţionarea sonoră (tipică pentru marcajele de tip II) este considerată suficientă pentru a sensibiliza şoferii asupra încălcării liniei de marcare.
Art. 13: Marcaje rutiere antiderapante
a)marcajele rutiere antiderapante sunt elemente de siguranţă şi semnalizare orizontală care conţin microbile de sticlă, granule antiderapante şi amestecuri ale celor două componente, care sunt aplicate sub formă de produse de pulverizare/presărare pe produsele de marcare rutieră (ca de exemplu vopsele, materiale plastice aplicate la cald şi la rece).
b)covoarele antiderapante se realizează ca un tratament de suprafaţă cu o grosime de aproximativ 3-5 mm, cu rezistenţă sporită la derapaj, din produse de marcare rutieră şi agregate pentru astfel de aplicaţii. Acestea pot fi realizate din produse de marcare termoplastice cu agregate minerale aplicate la cald sau produse plastice aplicate la rece, care încorporează un amestec de agregate din granit concasate şi alte umpluturi de natură minerală;
c)covoarele antiderapante se execută în zonele în care trebuie să se asigure o stabilitate transversală bună a vehiculelor şi/sau un coeficient de frecare ridicat pentru micşorarea spaţiului de frânare a vehiculelor, de exemplu în viraje periculoase, ieşiri de pe autostrăzi sau drumuri expres, treceri de pietoni etc.;
d)pentru evidenţierea zonei periculoase pe care este amplasat, covorul rutier antiderapant se realizează din material intens colorat, de obicei roşu (pentru a evidenţia pericolul), verde (pentru alte aplicaţii specifice, de exemplu zonele destinate circulaţiei bicicletelor), albastru, negru etc.;
e)pe aceste covoare se pot aplica şi alte elemente de semnalizare orizontală cum ar fi marcaje rutiere care servesc la dirijarea circulaţiei şi marcaje pentru avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic;
f)materialul utilizat conţine lianţi polimerici modificaţi care încorporează agregate minerale. Gradientul de grosime al peliculei aplicate pe carosabil este de minimum 3000 microm (diferenţa dintre stratul cel mai jos şi vârful elementelor de adaos antiderapante), structura materialului asigurând o aderenţă foarte ridicată pe suprafeţe bituminoase noi sau vechi, fără degradări. La îmbrăcăminţile din beton de ciment, pentru îmbunătăţirea aderenţei marcajului la substrat, se va aplica o amorsa ("primer");
g)pe marcajele rutiere antiderapante se pot aplica simboluri sau inscripţionări de informare sau avertizare, de altă culoare;
h)materialele pentru marcajele rutiere antiderapante formate din material polimeric termoplastic au la bază esteri de colofoniu modificat, care încorporează un amestec de agregate din granit concasate şi alte umpluturi de natură minerală. Se prezintă sub formă de pulberi granulate, care se aduc în stare topită prin încălzire şi se aplică la temperaturi cuprinse între 180 - 200°C, apoi se aplică manual. Aplicarea se realizează prin distribuirea uniformă a materialului în stare topită, cu ajutorul unor racluri sub formă de cadre metalice. Prin răcire se formează o peliculă coezivă cu grosimi cuprinse între 4 mm şi 6 mm, având efect puternic antiderapant;
i)aplicarea covoarelor din produse bicomponente se realizează cu dispozitive de construcţie specială - racluri metalice. Materialul destinat acestei aplicaţii conţine granule de dimensiuni reduse de materiale de umplutură, care asigură şi un efect antiderapant. Prin întărire se formează o peliculă coezivă cu grosimi cuprinse între 4 mm şi 6 mm, având efect puternic antiderapant, asigurând o valoare minimă a adâncimii medii a texturii şi a macrotexturii MTD de 1,2 mm, conform SR EN 13036-1.
SECŢIUNEA 3:Criterii de selecţie a materialelor
Art. 14
(1)Din raţiuni ce ţin de tehnologiile de fabricaţie disponibile precum şi de limitări fizico-chimice, la nivelul actual este imposibilă executarea de marcaje rutiere care să ofere simultan valori maximale la toate caracteristicile de performantă vizuală şi rezilienţă dorite (dihotomia principală este între rugozitate şi vizibilitate nocturnă). Rămâne la latitudinea specialistului să găsească soluţia tehnică optimă care să asigure un marcaj rutier funcţional în condiţiile de exploatare şi de mediu înconjurător (regim pluvial, temperaturi anuale etc.) specifice fiecărui segment de drum în parte. Alegerea tipului de marcare, a materialului, a grosimii stratului de aplicare şi durata de garanţie respectiv de exploatare dorite trebuie coroborate cu valorile intensităţii mediei zilnice anuale a traficului, densitatea de trafic greu, intensitatea acţiunilor de deszăpezire pe sectorul de drum, tipul şi starea infrastructurii. Ca infrastructură se consideră marcajele existente în diferite stadii de uzură, precum şi suprafeţele suport.
(2)Aplicarea marcajelor în straturi groase, atât bicomponente cât şi termoplastice, nu se realizează pe sectoare de drum cu tratamente, pe sectoare de drum care prezintă colmatări pe aliniamentul peliculei de marcare, pe sectoare de drum care prezintă fisuri şi faianţări, pe covoare cu exces de bitum şi pe sectoare de drum sărăcăcioase în bitum care prezintă agregate lustruite.
(3)La selectarea şi aplicarea sistemelor de marcare trebuie luate în considerare atât afectarea traficului cât şi condiţiile speciale de mediu (de exemplu în zone de protecţie).
(4)Într-o secţiune sau într-o intersecţie nu trebuie prevăzute mai mult de două sisteme de marcare diferite.
(5)Pe suprafeţe de rulare noi sau reabilitate se recomandă aplicarea unui marcaj pentru punerea în circulaţie, în următoarele situaţii:
a)când nu se ating condiţiile meteorologice optime în perioada în care se execută lucrarea;
b)pe suprafeţe de rulare noi;
c)după o tratare a suprafeţei.
(6)La selectarea sistemului de marcare care urmează să fie aplicat, trebuie verificat cu atenţie marcajul vechi, deja existent (numărul de straturi, schimbarea sistemului).
(7)La aplicarea marcajelor noi şi pentru reîmprospătarea marcajelor după perioada de garanţie trebuie avut în vedere compatibilitatea materialelor de marcare:
a.Compatibilitatea vopselelor pe bază de solvent peste:
a.1) asfalt nou: compatibilitate foarte bună
a.2) asfalt vechi: compatibilitate bună
a.3) beton: compatibilitate bună doar cu primer
a.4) vopsea pe bază de solvent: compatibilitate foarte bună
a.5) vopsea pe baza de apă: compatibilitate bună
a.6) vopsea bicomponentă: compatibilitate bună
a.7) vopsea termoplastică: incompatibile
b.Compatibilitatea vopselelor pe bază de apă peste:
b.1) asfalt nou: compatibilitate bună
b.2) asfalt vechi: compatibilitate bună
b.3) beton: compatibilitate bună doar cu primer
b.4) vopsea pe baza de solvent: compatibilitate bună
b.5) vopsea pe baza de apă: compatibilitate foarte bună
b.6) vopsea bicomponentă: incompatibile
b.7) vopsea termoplastică: incompatibile
Art. 15: Avantaje şi dezavantaje în utilizarea vopselelor pe bază de solvent şi respectiv vopselelor pe bază de apă
(1)Vopselele pe bază de solvent au o aplicabilitate mult mai uşoară, formează o peliculă dură şi rezistentă mult mai bine comparativ cu vopselele pe bază de apă.
(2)Vopselele pe bază de solvent pot fi aplicate direct (fără primer) pe covoare asfaltice indiferent de vechimea lor, în timp ce vopselele pe bază de apă necesită aplicarea unui primer în cazul covoarelor asfaltice care nu sunt noi, deoarece există riscul pierderii aderenţei cu uşurinţă.
(3)Datorită dimensiunii particulelor de răşină pe bază de solvent ce sunt cu mult mai mici decât particulele de răşină din emulsiile pe bază de apă, gradul de penetrare a vopselelor pe bază de solvent în suport este cu mult mai mare decât în cazul vopselelor pe bază de apă, ceea ce duce la o aderenţă superioară la majoritatea tipurilor de suport.
(4)În cazul suporturilor asfaltice care nu sunt noi, vopselele pe bază de solvent furnizează o aderenţă superioară şi datorită faptului că solvenţii din peliculă coboară în substrat şi dizolvă parţial bitumul, realizându-se un amestec care asigură o aderenţă bună odată cu evaporarea solvenţilor.
(5)Perioada de aplicare a vopselelor pe bază de solvent (1 aprilie - 1 decembrie) este cu mult mai lungă comparativ cu perioada de aplicare a vopselelor pe bază de apă (15 mai - 30 septembrie).
(6)Peste un marcaj rutier realizat cu vopsea pe bază de apă nu se pot aplica marcaje rutiere cu produse bicomponente sau produse termoplastice din cauza următoarelor motive:
a)produsele de marcare bicomponente au o aderenţă foarte proastă peste vopselele pe bază de apă, deoarece monomerii pătrund în substratul de vopsea pe bază de apă cauzând înmuierea sau chiar distrugerea peliculei de vopsea. De asemenea, monomerii pătrund în particulele polimerilor vopselei pe bază de apă, rămânând blocaţi acolo iar procesul de polimerizare nu mai are loc şi pelicula de vopsea pe bază de apă este distrusă;
b)vopselele acrilice pe bază de apă au temperatura de degradare mai mică decât temperatura necesară aplicării vopselelor termoplastice, ceea ce va duce la distrugerea peliculei pe bază de apă.
(7)Peste un marcaj rutier realizat cu vopsea pe bază de solvent nu se poate aplica vopsea termoplastică, deoarece temperatura de aplicare a produselor de marcare termoplastice provoacă degradarea răşinilor pe bază de solvent.
(8)Peste marcajul rutier realizat cu vopsea pe bază de solvent se pot aplica marcaje în strat gros bicomponente cu respectarea următoarelor condiţii esenţiale:
a)să nu fi fost aplicate straturi succesive de marcaje rutiere în strat subţire.
b)pelicula nu trebuie să prezinte fisuri sau pierderi de aderenţă.
c)c. Compatibilitatea marcajelor bicomponente cu următoarele substraturi:
c.1) pe suprafeţe asfaltice: aderenţa foarte bună fără utilizarea primerului;
c.2) pe suprafeţe betonate: aderenţa bună doar cu utilizarea primerului;
c.3) peste marcaje pe bază de apă: incompatibilitate;
c.4) peste materiale termoplastice: incompatibilitate;
c.5) peste vopsea pe bază de solvent: aderenţa bună doar cu respectarea condiţiilor esenţiale menţionate anterior.
d)d. Compatibilitatea marcajelor termoplastice cu următoarele substraturi:
d.1) pe suprafeţe asfaltice noi: aderenţa bună fără utilizarea primerului;
d.2) pe suprafeţe asfaltice vechi: doar cu utilizarea primerului;
d.3) pe suprafeţe betonate noi sau vechi: doar cu utilizarea primerului;
d.4) peste marcaje pe bază de apă: incompatibilitate;
d.5) peste materiale termoplastice: compatibil;
d.6) peste vopsea pe bază de solvent: incompatibilitate;
d.7) peste marcaje bicomponente: incompatibilitate.
SECŢIUNEA 4:Prescripţii tehnice de aplicare
Art. 16
(1)Marcajul se va aplica în conformitate cu fişa de date tehnice ale produsului de marcare. Înainte de începerea lucrărilor, executantul trebuie să verifice dacă:
a)suprafaţa care urmează să fie marcată trebuie să fie pregătită pentru execuţia activităţilor de marcare (curăţenie, uscare, structura suprafeţei de rulare sau a marcajelor care trebuie înnoite),
b)se respectă limitele umidităţii relative ale aerului, temperaturii căii de rulare şi cea a aerului.
(2)Executarea marcajului este condiţionată de îndepărtarea murdăriei neaderente, care se poate face cu ajutorul suflantelor. Îndepărtarea altor tipuri de murdărie, precum şi necesitatea uscării suprafeţei care urmează să fie marcată, trebuie prevăzute de fiecare dată când este necesar.
(3)Substanţele de marcare şi substanţele auxiliare - până la nivelul conţinutului maşinii de marcare şi a fierbătorului termic - trebuie livrate în ambalajul original al producătorului de materiale şi pregătite conform regulilor de prelucrare, astfel încât să poată fi prelucrate fără deficienţe.
(4)La toate aplicările trebuie asigurată o distribuţie uniformă a substanţei de marcare, respectarea grosimii de strat impuse, precum şi a geometriei. Produsele de pulverizare trebuie distribuite uniform pe întreaga suprafaţă a marcajului în dozajul recomandat de documentele tehnice ale produsului. Aplicarea manuală a produselor de pulverizare este permisă numai în situaţia în care nu există dispozitive adecvate.
(5)Dacă marcajele longitudinale continue prezintă o grosime de peste 1,5 mm, atunci în locurile în care apa pluvială ar trebui să curgă peste marcaje, se vor introduce întreruperi pe lungimi de 50 - 100 mm la intervale de aproximativ 10 - 30 m, pentru a permite drenarea apei pluviale şi a evita apariţia fenomenului de acvaplanare.
CAPITOLUL III:Tehnologia de execuţie a marcajelor
SECŢIUNEA 1:Pregătirea echipamentelor de marcare
Art. 17
Înainte de începerea lucrului, personalul implicat în utilizarea echipamentelor specifice fiecărei tehnologii de aplicare a marcajelor trebuie să citească Manualul de Instrucţiuni Tehnice şi în special capitolul care cuprinde indicaţiile de securitate. Acest manual se află în dotarea permanentă a echipamentelor respective.
Art. 18
(1)Pentru execuţia marcajului rutier cu vopsea convenţională (pe bază de solvenţi organici sau apă) - se aplică prin pulverizare cu aer comprimat sau în sistem airless cu maşini de marcare capabile să asigure dozaje de vopsea, microbile, bile mari sau amestec de microbile şi granule pentru aderenţă, în condiţii de calitate corespunzătoare fişei tehnice a vopselei.
(2)Înainte de începerea lucrului se verifică buna funcţionare a utilajelor, conform instrucţiunilor şi manualelor de utilizare furnizate de producătorul acestora, de exemplu cel puţin următoarele:
a)buna funcţionare a compresorului, a pistoalelor de vopsea - pe bază de solvent organic sau apă - şi a celor de microbile, bile mari şi amestec de microbile şi granule pentru aderenţă, a manometrelor, a indicatorului de viteză şi debit;
b)gradul de curăţenie al pieselor componente (furtune, rezervoare, pistoale etc.). Se verifică dacă îmbrăcămintea interioară a furtunului de vopsea nu a fost degradată de vopseaua în solvent organic (îmbrăcămintea devine sfărâmicioasă). La exterior, furtunul se verifică dacă este degradat datorită razelor UV sau dacă a fost spălat cu solvent organic (prezintă fisuri sau este sfărâmicios). Se verifică în special agrafele de furtun. Furtunul degradat se înlocuieşte imediat cu un furtun nou;
c)curăţenia filtrului de aer de la compresor;
d)etanşeitatea circuitelor de aer comprimat (conducte, furtune, îmbinări filetate);
e)buna funcţionare a marcatorului care realizează divizarea benzii şi lăţimi diferite de bandă;
f)la marcatorul de discuri trebuie să se asigure:
f.1) limitarea benzii de marcare (lăţime, consolidare muchii);
f.2) funcţionarea distribuitoarelor de vopsea, microbile, bile mari şi microbile (bile mari) în amestec cu granule pentru aderenţă, în ritmul divizării benzii de marcare, ridicării şi coborârii marcatorului;
g)funcţionarea instalaţiei electrice de pornire semnalizare şi lumini. Defectele precum conexiuni slăbite, cabluri afectate termic trebuie remediate imediat;
h)reglarea poziţiei pistoalelor în funcţie de caracteristicile marcajului;
i)dotarea obligatorie a maşinii de marcare cu duze de dimensiuni corespunzătoare celor recomandate în cartea tehnică a echipamentului;
j)dotarea maşinii cu extinctor care se încadrează în termenul de valabilitate şi se află în stare bună de funcţionare.
(2)Este interzisă utilizarea maşinii de marcare în alte scopuri (pulverizarea de ierbicide, remorcarea altor maşini etc.) decât cel pentru care a fost prevăzut.
Art. 19
(1)Pentru execuţia marcajului rutier cu sisteme bicomponente - se aplică în strat subţire (maximum 0,8 mm) în sistem airless şi în strat gros (minimum 3 mm) în sistem extrudare (neted, structurat şi rezonator) cu maşini specializate dotate corespunzător pentru a asigura dozajele recomandate din cei doi componenţi, microbile, bile mari sau amestec de microbile şi granule pentru aderenţă, în condiţiile menţionate în documentele tehnice.
(2)Înainte de începerea lucrului se verifică:
a)buna funcţionare a compresorului, pompelor, pistoalelor de aplicare a celor două componente şi microbilelor, manometrelor;
b)gradul de curăţenie al rezervoarelor şi pieselor componente ale traseelor (conducte, furtune, pistoale, pompe etc.);
c)gradul de curăţenie al filtrului de aer de la compresor;
d)starea de funcţionare a dispozitivelor de control din dotarea maşinii de marcare;
e)etanşeitatea circuitelor de aer comprimat;
f)funcţionarea instalaţiei electrice de pornire, semnalizare şi lumini şi a girofarului de culoare portocalie;
g)reglarea poziţiei pistoalelor;
h)reglarea maşinii asigurând funcţionarea acesteia la o viteză constantă de aplicare şi presiune.
Art. 20
(1)Materialele de marcare termoplastice folosite pentru execuţia marcajului rutier cu material termoplastic, sunt produse care se aplică la temperaturi ridicate (cca. 200°C), în strat subţire (prin pulverizare la maximum 1,5 mm) sau în strat gros (prin extrudare la minimum 3 mm) - marcaj neted, structurat (spot/multidot) şi rezonator. Materialul se încălzeşte în echipamente specializate (preîncălzitoare cu sistem de malaxare) până ajunge în stare topită, menţinându-se sub agitare astfel încât temperatura să se uniformizeze în toată masa de material. Materialul topit se transferă în maşina de marcare (pentru aplicare mecanizată) sau se poate aplica manual, cu dispozitive tip ramă construite din metal.
(2)Înainte de începerea lucrului se verifică:
a.Pentru preîncălzitor:
a.1) funcţionarea instalaţiei electrice de pornire, semnalizare şi lumini şi a girofarului de culoare portocalie din dotarea camionului;
a.2) buna funcţionare a pompei hidraulice şi a manometrelor;
a.3) gradul de curăţenie al rezervorului şi traseelor (conducte, furtune etc.);
a.4) gradul de curăţenie al filtrului de ulei al pompei hidraulice;
a.5) integritatea circuitelor electrice;
a.6) funcţionarea corectă a turbinei şi injectorului instalaţiei de aprindere a combustibilului;
a.7) etanşeitatea circuitelor de ulei termic, de ungere şi hidraulic şi de alimentare cu combustibil.
b.Pentru maşina de marcare:
b.1) buna funcţionare a compresorului, pistoalelor de aplicare a materialului şi microbilelor, manometrelor;
b.2) gradul de curăţenie al rezervorului şi pieselor componente ale traseelor (conducte, furtune, pistoale etc.);
b.3) gradul de curăţenie al filtrului de aer de la compresor;
b.4) etanşeitatea circuitelor de aer comprimat şi a celor de ulei;
b.5) funcţionarea instalaţiei electrice de pornire, semnalizare şi lumini şi a girofarului de culoare portocalie;
b.6) reglarea poziţiei pistoalelor în funcţie de procedeul tehnologic de aplicare (pulverizare sau extrudare).
Art. 21
(1)Pentru execuţia marcajului rutier cu material antiderapant aplicat la cald, materialul se încălzeşte în echipamente specializate (preîncălzitoare cu sistem de malaxare) până ajunge în stare topită, menţinându-se sub agitare astfel încât temperatura să se uniformizeze în toată masa de material. Aplicarea se realizează manual, prin distribuirea uniformă a materialului cu ajutorul unor dispozitive de construcţie specială - rame metalice.
(2)Înainte de începerea lucrului se verifică preîncălzitorul în ceea ce priveşte:
a)funcţionarea instalaţiei electrice de pornire, semnalizare şi lumini şi a girofarului de culoare portocalie din dotarea autocamionului;
b)gradul de curăţenie şi buna funcţionare a preîncălzitorului/preîncălzitoarelor;
c)gradul de curăţenie al filtrului de ulei, al instalaţiei hidraulice care angrenează malaxorul;
d)gradul de curăţenie al filtrului de aer de la motorul auxiliar;
e)integritatea circuitelor electrice;
f)etanşeitatea circuitelor de ulei hidraulic şi de ungere şi de alimentare cu combustibil.
Art. 22
La execuţia marcajului rutier cu materiale antiderapante aplicate la rece, materialele destinate aplicării covoarelor antiderapante la rece sunt produse bicomponente în care agregatele minerale antiderapante sunt direct înglobate în componentul A, sau pot fi distribuite pe suprafaţa marcajului imediat după aplicarea acestuia pe suport.
Art. 23
Indiferent de tehnologia de aplicare, orice lucrare la echipamentele electrice, hidraulice, pneumatice şi motoare din dotarea echipamentelor specializate se va executa numai de către un specialist.
Art. 24
În toate cazurile personalul de lucru trebuie să poarte echipament de protecţie.
SECŢIUNEA 2:Premarcajul
Art. 25
Se execută cu aparate topografice sau manual, prin trasarea/pichetarea cu vopsea, a unei linii de referinţă continuă sau a unor puncte de reper determinate şi simboluri, pe suprafaţa părţii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corectă a marcajelor (utilizând în acest scop simbolurile prevăzute în Anexa nr. 10), astfel:
a)pe sectoarele unde vechiul marcaj este şters;
b)pe sectoarele unde vechiul marcaj nu respectă prevederile SR 1848-7;
c)pe sectoarele cu îmbrăcăminţi asfaltice noi sau betoane de ciment noi.
Art. 26
Premarcajul se execută pentru marcaje longitudinale utilizând în acest scop simbolurile prevăzute în Anexa nr. 10.
Art. 27
Între capetele sectorului de drum aflat în aliniament (este asigurată vizibilitatea), premarcajul se poate verifica vizual.
SECŢIUNEA 3:Cerinţe de performanţă în exploatare
Art. 28
Se vor utiliza marcaje rutiere ce pot fi distinse de către utilizatorii drumurilor de la distanţe de minimum 75 m până la peste 150 m (în cazul autostrăzilor şi a drumurilor cu viteză de trafic sporită). Pentru obţinerea unei vizibilităţi corespunzătoare se recomandă valori minime pentru coeficientul RL = 200 mcd m-2 lx-1 (clasa de performanţă R4 conform SR EN 1436, iar în anumite situaţii chiar clasa R5) pentru carosabilul uscat şi de RL = 50 mcd m-2 lx-1 (clasa de performanţă RW3) pentru carosabilul umed. O bună vizibilitate nocturnă (datorată în principal retroreflexiei) trebuie argumentată de o bună vizibilitate diurnă, ceea ce tehnic se traduce într-o valoare minimă Qd = 160 mcd m-2 lx-1 (clasa de performanţă Q4).
Art. 29
O caracteristică fizică secundară a marcajului rutier, derivată din alegerea materialului de marcare şi a tehnologiei de aplicare, este coeficientul de aderenţă (SRT). O bună aderenţă a pneurilor la suprafaţa marcată (generată în principal de rugozitatea marcajului) este un factor important pentru rularea în siguranţă a vehiculelor pe carosabil. Atât în stare nouă cât şi pe durata de exploatare, suprafaţa de marcare rutier să atingă un minimum 45 SRT (clasă S1). Pentru anumite marcaje de tip aglomerat, măsurarea coeficientului de aderenţă nu este fezabilă cu metode standardizate (dispersie mare a rezultatelor), motiv pentru care de regulă pentru acest tip de marcaje nu se fac determinări.
Art. 30
Grosimea de strat specifică pentru fiecare tip de marcaj rutier (neted, structurat, rezonator), este prevăzută în SR 1848-7. Pentru marcajele executate în strat gros se vor asigura şanţuri de drenaj a apei pluviale, pentru a se evita fenomenul de acvaplanare.
Art. 31
Un tabel complet al valorilor minime de performanţă necesare pentru marcaje eficiente este dat în capitolul 3.8 "Clase de performanţă privind vizibilitatea marcajelor".
SECŢIUNEA 4:Alte cerinţe funcţionale pentru marcajele rutiere
Art. 32
Pentru păstrarea caracteristicilor în timp (pe durata perioadei de exploatare), marcajele rutiere trebuie să adere bine la substrat (asfalt bituminos, beton rutier, straturi de marcare aplicate anterior, etc.), să fie rezistente la factori de mediu şi substanţe folosite la combaterea zăpezii şi poleiului şi să prezinte o rezistenţă la uzură adecvată intensităţii traficului. Trebuie avut în vedere că supraîncărcarea pe axă, utilizarea plugurilor de deszăpezire (în special a celor fără bandă de protecţie), rularea echipamentelor şenilate sau alte intervenţii de ordin mecanic deteriorează microbilele de sticlă aplicate pe suprafaţa marcajelor rutiere ceea ce duce la scăderea vizibilităţii marcajelor pe timp de noapte şi ulterior pot duce la o uzură accelerată sau chiar la distrugerea completă a marcajului rutier. Un caz aparte îl constituie modificarea temporară a planului de semnalizare în cadrul intervenţiilor de reparaţii la drumuri (semnalizare de lucrări), situaţie în care modificarea cursului de rulare al vehiculelor poate duce la uzura accelerată pe porţiuni a marcajului permanent.
SECŢIUNEA 5:Demarcarea (ştergerea marcajului existent)
Art. 33
În alegerea tehnologiei şi a materialului de marcare - cu precădere la cel având caracter temporar - trebuie ţinut seama de tehnologiile disponibile privitoare la ştergerea marcajului şi de eficienţa economică a acestora.
Art. 34
(1)Înlăturarea unui marcaj (permanent sau temporar) se realizează prin:
a)frezare la rece - utilajele trebuie să fie echipate cu tamburi de frezare fină şi microfină;
b)frezare cu jet de apă la presiune înaltă - se utilizează presiuni de lucru de 800 - 2600 bari;
c)frezare cu jet de bile;
d)lance termică.
(2)Înlăturarea unui marcaj nu trebuie efectuată prin ardere deoarece aceasta metodă contribuie la degradarea structurii rutiere.
Art. 35
Acoperirea cu un strat nou de marcare de culoare neagră este permisă doar cu caracter de excepţie, în cazul în care nici una din celelalte tehnologii nu este disponibilă şi se poate garanta că uzura stratului de vopsea aplicată pentru mascare nu va aduce la lumină, imagini "fantomă" ale marcajelor vechi, ce ar putea fi interpretate greşit de participanţii la trafic. Pentru a evita astfel de situaţii, suprafeţele respective se vor ţine sub observaţie.
Art. 36
Umbrele vechiului marcaj nu trebuie să interfereze cu vizibilitatea şi recognoscibilitatea noului marcaj.
Art. 37
În cazurile prevăzute mai sus, se acceptă şi mascarea cu vopsea neagră de marcare, în condiţiile în care suprafeţele marcate necorespunzător sunt reduse şi izolate (maximum 30 mp). În această situaţie cantitatea de vopsea neagră consumată nu se tarifează. Vopseaua de marcare neagră trebuie să acopere complet sub o formă geometrică (dreptunghi sau pătrat) şi permanent vechiul marcaj.
Art. 38
Frezarea trebuie făcută pe întreaga suprafaţă a dreptunghiului de încadrare a marcajului de îndepărtat, pentru a limita şansa apariţiei imaginilor "fantomă".
Art. 39
Materialul îndepărtat prin frezare trebuie colectat imediat după procedeul de frezare şi eliminat, conform reglementărilor legislaţiei referitoare la regimul deşeurilor.
SECŢIUNEA 6:Întreţinerea marcajelor rutiere
Art. 40
Lucrările de întreţinere a marcajelor presupun refaceri parţiale sau completări în zonele în care marcajul a suferit degradări.
Art. 41
Operaţiile care se execută sunt similare cu cele de pregătire a suprafeţei de marcare. Trebuie să se utilizeze acelaşi tip de material de marcare, dar există situaţii în care se solicită schimbarea soluţiei tehnice (material şi tehnologie de aplicare), în astfel de cazuri fiind necesară asigurarea compatibilităţii materialelor de marcare.
Art. 42
În condiţiile în care în documentaţia tehnică a produsului de marcare/marcaj nu se fac precizări referitoare la compatibilitatea/incompatibilitatea cu anumite produse, aplicarea noii soluţii tehnice se va face numai după efectuarea testelor de compatibilitate a noului material cu marcajul existent.
SECŢIUNEA 7:Criterii de acceptanţă
Art. 43
(1)Performanţele marcajelor rutiere (vizibilitatea pe timp de noapte, vizibilitatea pe timp de zi, contrastul, aderenţa şi rezistenţa la uzură) se testează atât în laborator (conform metodelor descrise în standardele SR EN 1436 şi SR EN 13197) cât şi în condiţii reale de drum, pe anumite sectoare experimentale în cadrul reţelei naţionale de drumuri. Testarea în laborator se efectuează de către laboratoare notificate la nivel european, iar în România de către laboratoare autorizate de către Inspectoratul de Stat în Construcţii - şi acreditate de către Organismul de Acreditare din România - R.E.N.A.R.
(2)De aici derivă tabele de clase de performanţă la uzură, ce nu sunt apriori echivalente (rezultatele generate de testele pe sectoare experimentale au o şansă mai mare să fie repetabile în exploatarea de lungă durată a marcajelor comparativ cu testele pe masa turnantă) dar utile (în interiorul unei metode) în a compara între ele materiale ale diverşilor producători. Clasificarea în sine este universală (milioane de treceri roată) şi redată în tabelul următor:

Număr de treceri roată

Clasa de performanţă

0,1 milioane

P2

0,5 milioane

P4

1,0 milion

P5

2,0 milioane

P6

4,0 milioane

P7

SECŢIUNEA 8:Clase de performanţă privind vizibilitatea marcajelor
Art. 44
Clasele de performanţă privind vizibilitatea marcajelor sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt.

Marcaj

Valoare

Clasa

1.

Valori minime pentru vizibilitatea pe timp de zi, Qd, mcd*m2*lx-1

marcaje permanente în stadiu nou

160

Q4

marcaje permanente în stadiu de utilizare

130

Q3

marcaje temporare în stadiu nou/de utilizare

100

Q2

2.

Valori minime pentru vizibilitatea pe timpul nopţii - marcaje permanente pentru marcaje preformate/marcaje aplicate, RL, mcd*m-2*lx-1

uscat în stare nouă (la aplicare)

300

R5

uscat în stare de utilizare (în exploatare)

200

R4

umed, în stare nouă (la aplicare)

75

RW3

umed, în stare de utilizare (în exploatare)

35

RW2

3.

Valori minime pentru vizibilitatea pe timpul nopţii - marcaje permanente pentru toate celelalte marcaje finale, Rl, mcd*m-2*lx-1

uscat în stare nouă (la aplicare)

200

R4

uscat în stare de utilizare (în exploatare)

100

R2

umed, în stare nouă (la aplicare)

50

RW3

umed, în stare de utilizare (în exploatare)

25

RW1

4.

Valori minime pentru vizibilitate pe timp de noapte - marcaje temporare, măsurători efectuate în interval: 91 zile până la terminarea perioadei de garanţie, RL, mcd*m-2*lx-1

Uscat

150

R3

Umed

35

RW2

CAPITOLUL IV:Realizarea marcajelor rutiere
SECŢIUNEA 1:Condiţii tehnice
Art. 45
La executarea marcajelor, trebuie respectate următoarele:
a)prezentele instrucţiuni şi caietul de sarcini privind condiţiile tehnice de realizare a marcajelor rutiere;
b)premarcajul executat în conformitate cu filmul marcajului şi prevederile SR 1848-7.
Art. 46
Filmul marcajelor rutiere este întocmit prin grija administratorului drumului (exemple în anexele 11 şi 12).
Art. 47
La executarea desenelor aferente filmului marcajului, se folosesc următoarele scări:

a) Pentru lungime

scara 1:1000;

b) Pentru lăţime

scara 1:500;

c) Pentru intersecţii

scara 1:500 şi/sau 1:250 după caz.

SECŢIUNEA 2:Elaborarea de documente pentru lucru
Art. 48
(1)Pentru începerea lucrărilor de marcare din cadrul unei unităţi de drumuri se emite o decizie care va cuprinde nominalizarea responsabilului SDN/Secţia Autostrăzi/DRDP desemnat să urmărească în permanenţă execuţia marcajului.
(2)Închiderea şi devierea traficului sau instituirea restricţiilor de circulaţie şi asigurarea tuturor condiţiilor pentru realizarea acestora, se desfăşoară numai după obţinerea acordului poliţiei rutiere. Semnalizarea pe perioada lucrărilor se va realiza conform "Normelor metodologice privind condiţiile de închidere şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului", aprobat prin Ordinul nr. 1112/2000, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 397 din 24 august 2000.
SECŢIUNEA 3:Pregătiri pentru începerea executării marcajului
Art. 49
Înainte de începerea execuţiei trebuie să se ia următoarele măsuri:
a)administratorul drumului va desemna responsabilul cu siguranţa circulaţiei să supravegheze execuţia marcajelor şi să controleze calitativ şi cantitativ realizarea acestora;
b)formarea de echipe de marcare, care vor fi conduse de către o persoană de specialitate, desemnată de către conducerea unităţii executantului;
c)pregătirea maşinii de marcare care să fie în stare bună de funcţionare;
d)pregătirea suprafeţei de marcare;
e)pregătirea materialului de marcare şi microbilelor de sticlă, bile mari sau amestec de microbile (bile mari) şi granule pentru aderenţă;
f)asigurarea materialelor pentru Protecţia Mediului şi Prevenirea şi Stingerea Incendiilor (PSI);
g)pregătirea mijloacelor de semnalizare a lucrărilor şi a conurilor pentru protecţia marcajului care trebuie să existe în dotarea echipei de lucru.
SECŢIUNEA 4:Constituirea eşalonului de lucru
Art. 50
La execuţia marcajului rutier cu material termoplastic eşalonul de lucru este constituit din:
a)echipa, formată din minimum 5 persoane:
1.a.1) operatorul maşinii de marcare, care este conducătorul tehnic al lucrărilor;
2.a.2) minimum 4 muncitori care execută operaţiunile de semnalizare a zonei, efectuează premarcajul, execută operaţiunile de pregătire a suportului, de aprovizionare cu material termoplastic şi microbile, de alimentare a maşinii de marcare şi preîncălzitorului/ preîncălzitoarelor şi de ridicare a conurilor, de deplasare a autovehiculului care închide eşalonul.
b)utilajele şi echipamentele, care cuprind:
1.b.1) maşina echipată cu perii şi/sau instalaţie de spălare pentru curăţirea suprafeţei de lucru pe care se aplică marcajul rutier;
2.b.2) maşina de marcare;
3.b.3) preîncălzitorul/preîncălzitoarele pentru material termoplastic, amplasate pe un camion cu care se realizează şi aprovizionarea cu materialele necesare;
4.b.4) maşina de însoţire a eşalonului, dotată cu semnalizare corespunzătoare şi indicatoare rutiere (fig. "Marcaje rutiere", conform SR1848-1) sau panouri mobile de avertizare luminoasă cu comandă electronică (fig. "Semnalizarea unui utilaj ce se deplasează lucrând" conform SR18481-1) pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;
5.b.5) un aparat de măsurat retroreflexia, luminanţa şi coordonatele cromatice sau un contract cu un laborator autorizat pentru determinările specifice, în conformitate cu Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care sunt recunoscute oficial competenţa tehnică a laboratoarelor de a efectua analize şi încercări specifice domeniului construcţii şi competenţa legală de a emite documente valabile pentru atestarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a Hotărârii Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii".
Art. 51
La execuţia marcajului rutier cu material preformat eşalonul de lucru este constituit din:
c)echipa, formată din minimum 4 persoane:
1.c.1) şeful de echipă - conducătorul tehnic al lucrărilor;
2.c.2) minimum 3 muncitori care execută operaţiunile de semnalizare a zonei, efectuează premarcajul, execută operaţiunile de pregătire a suportului, de manipulare a ambalajelor (cutii/foi din carton) conţinând elementele din material preformat, de poziţionare a acestor elemente în zona de execuţie a marcajului, de deplasare a autoutilitarei care închide eşalonul.
d)utilajele şi echipamentele, care cuprind:
1.d.1) echipamente de mici dimensiuni (turbosuflante, perii manuale de sârmă, razuri) pentru pregătirea zonei de lucru;
2.d.2) arzătoare cu flacără alimentate cu propan/butan;
3.d.3) maşina de însoţire a eşalonului, dotată cu semnalizare corespunzătoare şi indicatoare rutiere (fig. "Marcaje rutiere",conform SR1848-1) sau panouri mobile de avertizare luminoasă cu comandă electronică (fig. "Semnalizarea unui utilaj ce se deplasează lucrând" conform SR18481-1) pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;
4.d.4) un aparat de măsurat retroreflexia, luminanţa şi coordonatele cromatice sau un contract cu un laborator autorizat pentru determinările specifice, în conformitate cu Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care sunt recunoscute oficial competenţa tehnică a laboratoarelor de a efectua analize şi încercări specifice domeniului construcţii şi competenţa legală de a emite documente valabile pentru atestarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a Hotărârii Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii".
Art. 52
La execuţia marcajului rutier cu material antiderapant, cu produse de marcare tip termoplastic, eşalonul de lucru este constituit din:
e)echipa, formată din minimum 5 persoane:
1.e.1) şeful de echipă, care este conducătorul tehnic al lucrărilor şi persoana care aplică efectiv covorul antiderapant;
2.e.2) minimum 3 muncitori care execută operaţiunile de închidere/ deschidere a zonei, efectuează premarcajul, execută operaţiunile de pregătire a suportului, de alimentare a preîncălzitorului/preîncălzitoarelor, de manipulare a recipientelor cu material antiderapant de la camionul cu preîncălzitoare în zona de aplicare a covorului, de ridicare a conurilor şi de deplasare a autoutilitarei care închide eşalonul;
3.e.3) şoferul camionului pe care sunt montate preîncălzitoarele.
f)utilajele şi echipamentele, care cuprind:
1.f.1) echipamente de mici dimensiuni (turbosuflante, perii manuale de sârmă, razuri) pentru pregătirea zonei de lucru;
2.f.2) preîncălzitorul/preîncălzitoarele pentru material antiderapant, amplasate pe un camion cu care se realizează şi aprovizionarea cu materialele necesare;
3.f.3) autospecială/autoutilitară cu preîncălzitor, care este şi maşina de închidere a eşalonului, dotată cu semnalizare corespunzătoare şi indicatoare rutiere (fig. "Marcaje rutiere", conform SR1848-1) sau panouri mobile de avertizare luminoasă cu comandă electronică (fig. "Semnalizarea unui utilaj ce se deplasează lucrând" conform SR18481-1) pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;
4.f.4) un dispozitiv pentru determinarea rugozităţii SRT sau MTD (pata de nisip).
Art. 53
La execuţia marcajului rutier cu vopsea convenţională eşalonul de lucru este constituit din:
g)echipa, formată din minimum 4 persoane:
1.g.1) operatorul maşinii de marcare, care este conducătorul tehnic al lucrărilor;
2.g.2) minimum 3 muncitori care execută operaţiunile de semnalizare a zonei, efectuează premarcajul, execută operaţiunile de pregătire a suportului, de alimentare a maşinii de marcare cu vopsea şi microbile şi de ridicare a conurilor, precum şi de deplasare a autovehiculului care închide eşalonul.
h)utilajele şi echipamentele, care cuprind:
1.h.1) maşina echipată cu perii şi/sau instalaţie de spălare pentru curăţirea suprafeţei de lucru pe care se aplică marcajul rutier;
2.h.2) maşina de marcare;
3.h.3) maşină de însoţire a eşalonului, dotată cu semnalizare corespunzătoare şi indicatoare rutiere (fig. "Marcaje rutiere",conform SR1848-1) sau panouri mobile de avertizare luminoasă cu comandă electronică (fig. "Semnalizarea unui utilaj ce se deplasează lucrând" conform SR18481-1) pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;
4.h.4) un aparat de măsurat retroreflexia, luminanţa şi coordonatele cromatice sau un contract cu un laborator autorizat pentru determinările specifice, în conformitate cu Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care sunt recunoscute oficial competenţa tehnică a laboratoarelor de a efectua analize şi încercări specifice domeniului construcţii şi competenţa legală de a emite documente valabile pentru atestarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a Hotărârii Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii"
Art. 54
La execuţia marcajului rutier cu sisteme bicomponente eşalonul de lucru este constituit din:
i)echipa, formată din minimum 4 persoane:
1.i.1) operatorul maşinii de marcare, care este conducătorul tehnic al lucrărilor;
2.i.2) minimum 3 muncitori care execută operaţiunile de semnalizare a zonei, efectuează premarcajul, execută operaţiunile de pregătire a suportului, de alimentare a maşinii de marcare cu cele două componente (A şi B) şi microbile şi de ridicare a conurilor, precum şi de deplasare a autoutilitarei care închide eşalonul.
j)utilajele şi echipamentele, care cuprind:
1.j.1) maşina echipată cu perii şi/sau instalaţie de spălare pentru curăţirea suprafeţei de lucru pe care se aplică marcajul rutier;
2.j.2) maşina de marcare;
3.j.3) maşina de însoţire a eşalonului, dotată cu semnalizare corespunzătoare şi indicatoare rutiere (fig. "Marcaje rutiere", conform SR1848-1) sau panouri mobile de avertizare luminoasă cu comandă electronică (fig. "Semnalizarea unui utilaj ce se deplasează lucrând" conform SR18481-1) pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării.
4.j.4) un aparat de măsurat retroreflexia, luminanţa şi coordonatele cromatice sau un contract cu un laborator autorizat pentru determinările specifice, în conformitate cu Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care sunt recunoscute oficial competenţa tehnică a laboratoarelor de a efectua analize şi încercări specifice domeniului construcţii şi competenţa legală de a emite documente valabile pentru atestarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a Hotărârii Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii.
Art. 55
La execuţia marcajului rutier cu produse de marcare tip covor bicomponent eşalonul de lucru este constituit din:
k)echipa, formată din minimum 4 persoane:
1.k.1) şeful de echipă, care este conducătorul tehnic al lucrărilor şi persoana care aplică efectiv covorul bicomponent;
2.k.2) minimum 3 muncitori care execută operaţiunile de închidere/ deschidere a zonei, efectuează premarcajul, execută operaţiunile de pregătire a suportului în zona de aplicare a covorului, de ridicare a conurilor şi de deplasare a autoutilitarei care închide eşalonul.
l)utilajele şi echipamentele, care cuprind:
1.l.1) echipamente de mici dimensiuni (turbosuflante, perii manuale de sârmă, razuri) pentru pregătirea zonei de lucru;
2.l.2) un dispozitiv pentru aplicarea manuală a covorului bicomponent antiderapant;
3.l.3) maşina de însoţire a eşalonului, dotată cu semnalizare corespunzătoare şi indicatoare rutiere (fig. "Marcaje rutiere",conform SR1848-1) sau panouri mobile de avertizare luminoasă cu comandă electronică (fig. "Semnalizarea unui utilaj ce se deplasează lucrând" conform SR18481-1) pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării.
4.l.4) un dispozitiv pentru determinarea rugozităţii SRT sau MTD (pata de nisip).
SECŢIUNEA 5:Mod de lucru
Art. 56
La execuţia marcajelor rutiere sunt necesare următoarele activităţi:
a)închiderea circulaţiei (trafic intens, în intersecţii, pe sectoare de drum unde execuţia lucrărilor de marcare rutiere impune închiderea circulaţiei şi devierea acesteia) şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public;
b)instalarea elementelor de presemnalizare a lucrării de marcare rutier (indicatoare rutiere şi/sau mijloace de semnalizare luminoasă - panouri cu comandă electronică, balize cu lămpi cu lumină intermitentă);
c)pregătirea maşinii de marcare;
d)pregătirea suprafeţei de lucru (curăţirea prin periere, măturare, suflare cu aer comprimat, spălare, ardere cu arzător cu flacăra, etc.);
e)executarea premarcajului;
f)pregătirea şi prepararea materialului de marcare;
g)determinarea dozajelor la executarea marcajului rutier;
h)executarea marcajului propriu-zis;
i)instalarea conurilor de protecţie pentru protejarea marcajului aplicat;
j)controlul calităţii marcajului rutier şi recuperarea conurilor de protecţie.
Art. 57
Eşalonul de lucru se semnalizează cu indicatoare de avertizare luminoase, specifice operaţiunilor de marcare.
Art. 58
Lucrările de marcare trebuie să se facă numai în condiţii de siguranţă atât pentru personalul executant cât şi pentru participanţii la trafic, astfel încât să afecteze în cât mai mică măsură fluenţa traficului rutier. Determinarea dozajelor de vopsea şi microbile de sticlă, bile mari sau amestec de microbile (bile mari) şi granule pentru aderenţă, se face la începutul fiecărei zile de lucru şi se repetă în cursul zilei, de câte ori este nevoie, dacă grosimea şi aspectul marcajului nu au fost respectate.
Art. 59
Marcajele se execută la dimensiunile conform prevederilor SR 1848-7 şi trebuie să aibă un contur clar delimitat. Microbilele de sticlă, bilele mari sau amestecul de microbile (bile mari) şi granule pentru aderenţă, trebuie să fie repartizate uniform pe suprafaţa marcajului.
Art. 60
În timpul executării marcajului rutier, se fac verificări privind geometria acestuia şi măsurători de grosime a peliculei ude de vopsea şi microbile de sticlă, bile mari sau microbile (bile mari) în amestec cu granule pentru aderenţă.
Art. 61
Nerespectarea dozajelor de lucru, a filmului marcajului, caietului de sarcini şi SR 1848-7, obligă personalul de execuţie să corecteze şi să refacă marcajul pe cheltuiala proprie a executantului marcajului.
Art. 62
În timpul efectuării marcajului, pot apărea defecte de peliculă. Aceste defecte obligă personalul care execută marcajul, să treacă la eliminarea imediată a cauzelor care le generează şi la remedierea defecţiunilor constatate.
Art. 63
(1)În anexa 13 se prezintă diferite tipuri de defecte de peliculă, cauzele care le provoacă şi modul de remediere.
(2)Tipurile de defecte ale peliculei la marcajul termoplastic aplicat prin extrudare se regăsesc în Anexa 14.
(3)Tipurile de defecte ale peliculei la marcajul termoplastic aplicat prin pulverizare (spray) se regăsesc în Anexa 15.
(4)Tipurile de defecte la aplicarea microbilelor se regăsesc în Anexa 16.
Art. 64
La sfârşitul operaţiunilor de marcare zilnic, se va întocmi de către şeful echipei de marcare, un raport de lucru vizat de responsabilul din partea administratorului drumului (SDN/Secţia Autostrăzi/DRDP), raport care constituie document pentru recepţie (Anexa 1).
Art. 65
La maşina de marcare, dispozitivele de aplicare a produselor şi distribuitorul de microbile, bile mari şi microbile în amestec cu granule pentru creşterea aderenţei, se curăţă obligatoriu la terminarea programului de lucru.
Art. 66
Este obligatorie respectarea Regulilor de Protecţia Muncii şi Prevenirea şi Stingerea Incendiilor conform capitolului 6 din prezenta reglementare tehnică.
Art. 67
Marcajul rutier este de regulă de culoare albă, alte culori fiind utilizate doar în condiţiile prevăzute în SR 1848-7 şi Codul Rutier.
Art. 68
Marcajul temporar aplicat pentru semnalizarea pe perioada execuţiei lucrărilor este de culoare galbenă şi prevalează asupra marcajului de culoare albă. Pentru asigurarea siguranţei rutiere, marcajul galben trebuie să îndeplinească cel puţin aceleaşi caracteristici de vizibilitate diurnă şi nocturnă ca marcajul permanent din zonă, fără ca acesta să implice în mod necesar şi aceeaşi rezistentă la uzură. Marcajul trebuie să-şi păstreze caracteristicile pe toată perioada aferentă instituirii restricţiilor de circulaţie.
Art. 69
La darea în exploatare a unei suprafeţe de rulare proaspăt puse în operă (refacere strat uzură, drum modernizat/reabilitat, drum/autostradă nou construită), este obligatorie aplicarea unui marcaj rutier alb având caracter provizoriu, cu rol de "marcaj rutier pentru deschidere sub trafic", amovibil, reflectorizant compatibil cu viitorul marcaj definitiv, care să acopere intervalul de timp în care din raţiuni de ordin tehnic sau meteo nu pot fi aplicate marcaje permanente care să asigure condiţiile de calitate cerute. Se execută în special în situaţiile în care:
a)condiţiile de mediu sau anotimpul nu sunt potrivite pentru executarea unui marcaj de lungă durată;
b)marcajul se face pe asfalt bituminos, suprafaţă care necesită câteva luni sub trafic pentru a consuma excesul de bitum din structură şi a permite astfel o bună aderenţă pentru marcajul de lungă durată;
c)după un tratament de suprafaţă a stratului de uzură al căii de rulare;
d)pe suprafeţe pe care s-a aplicat criblura pentru creşterea rugozităţii;
e)pe suprafeţe de rulare realizate din beton de ciment.
Art. 70
Este contraindicată introducerea de culori suplimentare pentru marcajele rutiere retroreflectorizante; creşterea spectrului coloristic duce la supraîncărcarea câmpului vizual al şoferilor. În plus, retroreflexia realizabilă din punct de vedere tehnic pentru alte culori (verde, roşu, albastru etc.) este net inferioară faţă de culoarea albă (raportul este de la 1:3 la 1:7), efectul pe timp de noapte al marcajelor colorate devenind neglijabil. Culorile utilizate la execuţia marcajelor rutiere sunt prevăzute în SR1848-7.
SECŢIUNEA 6:Limitări pentru executarea marcajelor rutiere
Art. 71
Produsele de marcare rutieră vopsea/materiale plastice aplicate la cald sau la rece/prefabricate se vor aplica numai atunci când temperatura suprafeţei de rulare este cu cel puţin trei grade Celsius (3°C) mai mare decât temperatura punctului de rouă al aerului (se obţine din tabelul de mai jos), temperatura (aerului şi a suprafeţei de rulare) se încadrează în limitele minime şi maxime recomandate de producător şi viteza vântului este mai mică de 30 km/h.
Art. 72
Nu se vor aplica produsele de marcare rutieră atunci când suprafaţa de rulare este umedă sau temperatura aerului şi a stratului suport nu este conform temperaturilor limită de aplicare a produsului recomandate de producător, când sunt condiţii de ploaie, ninsoare, ceaţă sau când există peliculă vizibilă de apă sau gheaţă, sau când carosabilul prezintă urme de material antiderapant.

Temperatura aerului (°C)

Umiditatea relativă a aerului (%)

100

90

80

70

60

50

40

30

20

0

0,0

-1,4

-3,0

-4,8

-6,8

-9,2

-12,0

-15,5

-20,3

2

2,0

0,5

-1,1

-2,9

-4,9

-7,3

-10,2

-13,7

-18,6

4

4,0

2,5

0,9

-1,0

-3,1

-5,5

-8,4

-12,0

-16,9

6

6,0

4,5

2,8

0,9

-1,2

-3,6

-6,6

-10,3

-15,3

8

8,0

6,5

4,8

2,9

0,7

-1,8

-4,8

-8,5

-13,6

10

10,0

8,4

6,7

4,8

2,6

0,1

-3,0

-6,8

-11,9

12

12,0

10,4

8,7

6,7

4,5

1,9

-1,2

-5,0

-10,3

14

14,0

12,4

10,6

8,6

6,4

3,7

0,6

-3,3

-8,6

16

16,0

14,4

12,5

10,5

8,2

5,6

2,4

-1,6

-7,0

18

18,0

16,3

14,5

12,4

10,1

7,4

4,2

0,2

-5,3

20

20,0

18,3

16,4

14,4

12,0

9,3

6,0

1,9

-3,6

22

22,0

20,3

18,4

16,3

13,9

11,1

7,8

3,6

-2,0

24

24,0

22,3

20,3

18,2

15,7

12,9

9,6

5,3

-0,4

26

26,0

24,2

22,3

20,1

17,6

14,8

11,3

7,1

1,3

28

28,0

26,2

24,2

22,0

19,5

16,6

13,1

8,8

2,9

30

30,0

28,2

26,2

23,9

21,4

18,4

14,9

10,5

4,6

32

32,0

30,1

28,1

25,8

23,2

20,3

16,7

12,2

6,2

34

34,0

32,1

30,0

27,7

25,1

22,1

18,5

13,9

7,8

36

36,0

34,1

32,0

29,6

27,0

23,9

20,2

15,7

9,5

38

38,0

36,1

33,9

31,6

28,9

25,7

22,0

17,4

11,1

40

40,0

38,0

35,9

33,5

30,7

27,6

23,8

19,1

12,7

42

42,0

40,0

37,8

35,4

32,6

29,4

25,6

20,8

14,4

44

44,0

42,0

39,8

37,3

34,5

31,2

27,3

22,5

16,0

46

46,0

43,9

41,7

39,2

36,3

33

29,1

24,2

17,6

48

48,0

45,9

43,6

41,1

38,2

34,9

30,9

25,9

19,2

50

50,0

47,9

45,6

43,0

40,1

36,7

32,6

27,6

20,8

Notă: Valorile intermediare sunt obţinute prin interpolare liniară.
CAPITOLUL V:Controlul calităţii materialelor şi a marcajelor rutiere
Art. 73
Creşterea intensităţii traficului rutier a făcut să se treacă de la selecţia marcajelor bazată pe clasa de rezistenţă omologată, la proceduri de acceptanţă în garanţie legate de rezistenţa efectivă la uzură în timp, exprimată de regulă ca raport între suprafaţa de marcare remanentă şi suprafaţa de marcare acoperită la aplicare. În acest context, clasa de performanţă omologată trebuie văzută ca o condiţie necesară (pentru selecţie material) dar nu suficientă pentru demonstrarea performanţelor marcajului (ca sistem) - aceasta rămâne a se face în teren. Date fiind caracteristicile intrinseci ale unei căi de rulare în exploatare - abateri de geometrie, material substrat neuniform, grad de uzură variabil, acumulările periodice de material antiderapant acumulat local, zonă climatică etc. este de aşteptat ca marcajul rutier să nu fie perfect din punct de vedere geometric sau al aspectului general; evaluarea trebuie efectuată asupra capacităţii marcajului de a transmite participanţilor la trafic informaţia corectă. Suprafaţa de marcare remanentă pe un sector de drum, la finalizarea perioadei de garanţie, trebuie să fie de cel puţin 80% din cea iniţială. Această condiţie poate fi folosită şi în evaluarea momentului intervenţiei de completare/refacere a unui marcaj rutier aflat în exploatare (în afara perioadei de garanţie).
Art. 74
Pentru păstrarea caracteristicilor de siguranţă în exploatare, marcajul rutier va fi refăcut conform SR 1848-7 ori de câte ori valorile măsurate pentru clasele de performanţă - vizibilitate diurnă Q3, vizibilitate nocturnă R2 şi respectiv vizibilitate nocturnă în mediu umed RW1 au scăzut cu 20% sub valorile prag, respectiv când SRT a scăzut sub 45.
Art. 75
Vizibilitatea marcajelor rutiere trebuie să fie asigurată în toate anotimpurile, atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte. Verificarea vizibilităţii se efectuează cu echipamente specifice, punctual după aplicare şi pe toată suprafaţa marcajului pe durata de exploatare, măsurătorile se execută cu aparate portabile sau montate pe vehicule care determină valorile la viteze de circulaţie normale şi pot fi utilizate pentru sectoare de drum mai lungi decât cele la care se utilizează aparatele portabile, dar şi atunci când utilizarea aparatelor portabile necesită precauţii extreme, în special la autostrăzi. Valorile obţinute se raportează la cerinţele standardului SR EN 1436.
Art. 76
Experienţa arată că scăderea cu 20% sub valoarea de prag minimală a coeficientului de vizibilitate nocturnă face ca marcajul să nu mai poată fi perceput de către participanţii la trafic, cu consecinţe nefaste asupra dirijării traficului şi implicit al siguranţei rutiere.
Art. 77
SR 13459 stabileşte metodele care permit obţinerea eşantioanelor reprezentative de produse pentru marcare rutieră, destinate încercărilor şi prezintă metodele de încercare corespunzătoare.
Art. 78
Faţă de dimensiunile nominale date de SR 1848-7 se admit abateri conform limitelor maxime prevăzute în tabelul următor:
Dacă se consideră un modul " M " de marcaj, atunci:
B = banda de marcaj;
S = interspaţiul dintre două benzi de marcaj;
l = lăţime bandă de marcaj.

Tip marcaj

Abatere Banda (Ab)

Abatere

Interspatiu (As)

Abatere

Marcaj ( Am)

1: 1

+/- 5 cm

+/- 5 cm

+/- 10 cm

3: 6

+/- 5 cm

+/- 5 cm

+/- 10 cm

3: 9

+/- 5 cm

+/- 10 cm

+/- 15 cm

9: 3

+/- 10 cm

+/- 5 cm

+/- 15 cm

12: 3

+/- 10 cm

+/- 5 cm

+/- 15 cm

Ab = abatere longitudinală a benzii de marcaj;
As = abatere longitudinală a interspaţiului;
Am = abatere longitudinală a modulului de marcaj;
Al = abatere în lăţime a benzii de marcaj +/- 0,5 cm;
Pentru marcajele transversale, diverse, prin săgeţi şi inscripţii se admit abateri de maximum +/- 1%.
CAPITOLUL VI:Reguli de protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor
Art. 79
Se vor respecta următoarele reglementări:
a)instruirea personalului conform prevederilor normelor de Protecţia Muncii şi Prevenirea şi Stingerea Incendiilor (PSI), (Legea nr. 307/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
b)dotarea cu echipament de protecţie;
c)dotarea cu materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie conform reglementărilor în vigoare (Legea nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 300/2006, cu modificările şi completările ulterioare);
d)semnalizarea punctului de lucru (Ordinul comun al ministrului transporturilor şi ministrului de interne nr. 411/1112/2000);
e)dotarea cu mijloace de stingere conform normelor de Prevenirea şi Stingerea Incendiilor (PSI).
Art. 80
Vopselele de marcare pe bază de solvenţi organici au temperaturi de inflamabilitate coborâte, respectarea regulilor de Prevenirea şi Stingerea Incendiilor şi Protecţia Muncii fiind foarte importante pentru evitarea pericolului de foc sau accidentare. Ca agenţi de stingere a focului se utilizează: bioxid de carbon, spume chimice, nisip, filer sau praf chimic.
Art. 81
Pentru a evita riscul de explozie, se interzice utilizarea de echipamente electrice şi unelte care pot provoca scântei (se utilizează unelte din bronz şi instalaţii protejate). Se evită contactul vopselei cu pielea, ochii şi mucoasele nazale.
Art. 82
În cazul contactului cu pielea, se spală cu apă şi săpun şi se clăteşte foarte bine, iar în cazul contactului cu ochii, se clăteşte cu apă proaspătă din abundenţă, timp de câteva minute şi se solicită un medic. În caz de inhalare sau înghiţire, se va solicita imediat un medic pentru acordare de prim ajutor.
Art. 83
Pe timpul manipulării vopselelor şi microbilelor, se va purta echipament de protecţie adecvat (salopetă, mănuşi, ochelari), iar la execuţie, veste avertizoare.
Art. 84
Se vor lua măsuri de eliminare a electricităţii statice.
Art. 85
Vopseaua de marcare care cade pe maşina de marcare, se şterge cu cârpa de bumbac udată cu diluantul de vopsea.
Art. 86
La vopselele pe bază de solvenţi organici se va manevra cu atenţie recipientul care s-a golit de vopsea, deoarece conţine vapori de solvenţi inflamabili (îndeosebi dacă s-a montat capacul imediat după golire). În acest scop se va păstra ferit de soare sau alte pericole. Microbilele (bile mari) care cad la manipularea sacilor se mătură, pentru a evita alunecarea şi căderea persoanelor.
Art. 87
Dacă microbilele intră în ochi, se interzice frecarea ochiului cu mâna. Se vor îndepărta microbilele prin spălare cu apă. Se va consulta imediat medicul. Echipa de marcare trebuie dotată cu trusă sanitară pentru acordare de ajutor în caz de necesitate.
Art. 88
Pentru curăţirea sau strângerea vopselei, se folosesc materiale absorbante ca: nisip, filer, rumeguş, etc. Aceste materiale nu se aruncă pe zona drumului, pe terenuri agricole, în cursuri de apă sau în sistemul de canalizare, ele se depozitează şi se distrug numai în recipiente şi locuri special amenajate.
Art. 89
Produsele de marcare termoplastice şi termoplastice preformate se aplică la temperaturi de cca. 200°C, acest lucru prezentând pericolul de a genera arsuri grave.
Art. 90
Maşina de însoţire a eşalonului de lucru trebuie să fie dotată cu semnalizare corespunzătoare asigurată de panouri cu folie reflectorizantă şi lămpi de culoare galbenă cu lumină intermitentă pentru semnalizare dinamică.
Art. 91
Instruirea personalului care lucrează cu materiale de marcare se face conform următoarelor reglementări:
a)Norme generale de protecţia muncii;
b)Norme de protecţie a muncii pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii;
c)Norme de prim ajutor în caz de accidentare;
d)Prevenirea şi stingerea incendiilor.
CAPITOLUL VII:Recepţia lucrărilor de marcare la terminarea/expirarea perioadei de garanţie
Art. 92
Recepţia lucrărilor de marcare se execută în două faze: Recepţia preliminară - la terminarea lucrărilor şi Recepţia finală - la expirarea perioadei de garanţie.
Art. 93
Recepţia preliminară - la terminarea lucrărilor
(1)Marcajul se recepţionează la terminarea unuia sau mai multor trasee de marcare, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data efectuării marcajului.
(2)Pentru drumurile de interes naţional, recepţia se execută de către o comisie de recepţie la nivel de S.D.N./Secţia Autostrăzi, stabilită şi aprobată prin decizie de către Directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (D.R.D.P.) Din comisie fac parte:
a)preşedinte: şef al Secţiei de Drumuri Naţionale (S.D.N.)/Secţia de Autostrăzi (S.A.);
b)membri: şef sector Drumuri Naţionale (D.N.)/autostrăzi, responsabil cu siguranţa circulaţiei din cadrul Secţiei de Drumuri Naţionale (S.D.N.)/Secţia de Autostrăzi (S.A.);, un reprezentant al S.D.N. Responsabil cu Calitatea, şeful de district sau personal tehnic din cadrul Secţiei de Drumuri Naţionale (S.D.N.)/Secţia de Autostrăzi (S.A.);
c)secretar.
(3)În comisii vor fi cooptaţi şi reprezentanţi ai poliţiei rutiere din Inspectoratul de Poliţie Judeţean din cadrul Serviciului Rutier sau, după caz, reprezentant al Brigăzii Poliţiei Autostrăzi.
(4)Reprezentanţii executantului nu pot face parte din comisia de recepţie, aceştia având calitatea de invitaţi.
(5)Comisia de recepţie verifică:
a)ordinul de începere a lucrărilor de marcare rutieră şi a comenzilor;
b)rapoartele zilnice încheiate la sfârşitul fiecărei zile de lucru (Anexa 1);
c)centralizatorul raportărilor zilnice de execuţie a marcajului rutier (Anexa 2);
d)situaţia centralizatoare de lucrări privind execuţia marcajelor rutiere în perioada (Anexa 3);
e)centralizatorul cu rezultate ale determinărilor performanţelor marcajelor rutiere (Anexa 4);
f)dacă s-au respectat prescripţiile din prezentele instrucţiuni tehnice, documentaţia tehnică şi execuţia lucrărilor conform proiectului, caietului de sarcini, filmului marcajului;
g)geometria benzii de marcare (lungime şi lăţime) conform prevederilor SR 1848-7;
h)continuitatea peliculei de vopsea şi uniformitatea microbilelor de sticlă, a bilelor mari sau a amestecului de microbile (bile mari) şi granule pentru aderenţă, pulverizate pe suprafaţa peliculei;
i)calitatea marcajului.
(6)Pe lângă observaţiile vizuale asupra marcajului rutier, se vor efectua şi măsurători cu aparate specializate pentru determinarea, retroreflexiei, coeficientului de luminanţă sub iluminare difuză.
(7)Dacă se constată deficienţe de calitate ale marcajului rutier, în ceea ce priveşte aspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile de sticlă, bile mari sau amestec de microbile (bile mari) şi granule pentru aderenţă, a retroreflexiei, coeficientului de luminanţă sub iluminare difuză, aderenţei şi rezistenţei la uzură faţă de valorile minime prevăzute, comisia hotărăşte remedierea marcajului pe cheltuiala aplicatorului.
(8)Remedierea se execută în termenul stabilit de comisia de recepţie.
(9)Toate constatările referitoare la calitatea marcajului recepţionat, precum şi remedierile care se impun, se înscriu în procesul verbal de recepţie (Anexa 5, respectiv Anexa 6).
Art. 94
(1)Recepţia finală - la expirarea perioadei de garanţie se execută astfel: la terminarea perioadei de garanţie a unui marcaj rutier.
(2)Recepţia finala la expirarea perioadei de garanţie se execută în apropierea expirării termenului de garanţie, cu maximum 15 zile înainte de expirarea perioadei de garanţie, dar nu mai târziu de 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. Se admit abateri de la aceste termene în situaţii speciale (condiţii meteo nefavorabile).
(3)Perioadele de garanţie pentru marcaje rutiere executate cu vopsele lichide monocomponente (pe bază de solvent organic sau apă), produse plastice aplicate la rece/cald prin extrudare, prin pulverizare (spray) sau structurat (aglomerat), sunt prezentate în anexele 9, 9A, 9B, 9C şi 9D.
(4)Perioada de garanţie se va prevedea în contractele încheiate între părţi şi se va preciza în caietul de sarcini.
(5)Pentru drumurile de interes naţional, recepţia finală se execută de către o comisie alcătuită la nivel de D.R.D.P. aprobată de către Directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (D.R.D.P.) Din comisie poate face parte şi un membru din partea C.N.A.I.R. cu aprobarea Directorului General C.N.A.I.R. - S.A.:
a)Preşedintele: Director Întreţinere Drumuri Naţionale (D.N.) şi Autostrăzi
b)Membri:
1.b.1) Şef Serviciu/Şef Birou Siguranţa Circulaţiei din Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (D.R.D.P.);
2.b.2) Şef Serviciu/Şef Birou Calitate din Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (D.R.D.P.);
3.b.3) Şef Serviciu Întreţinere Drumuri Naţionale (D.N.) şi Autostrăzi din Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (D.R.D.P.);
c)Şef Secţie din cadrul Secţiei de Drumuri Naţionale (S.D.N.)/Secţiei de Autostrăzi (S.A.);
d)Responsabilul desemnat să supravegheze execuţia lucrărilor de marcare rutieră din cadrul Secţiei de Drumuri Naţionale (S.D.N.)/Secţia de Autostrăzi (S.A.); Secretar;
e)Invitaţi:
1.e.1) reprezentantul Inspectorul de Poliţie Judeţean (IPJ) - Serviciul Rutier/Biroul de Poliţie Autostradă;
2.e.2) reprezentant al Contractantului.
3.e.3) alţi invitaţi din partea Autorităţii Contractante.
(6)Comisia verifică marcajul acceptat la recepţia preliminară, în conformitate cu prescripţiile caietului de sarcini, instrucţiunile de marcare rutieră, SR 1848-7.
(7)Când comisia determină valori ale rezistenţei la uzură, retroreflexie, coeficient de luminanţă sub iluminare difuză şi aderenţă ale marcajului mai mici decât valorile impuse prin caietul de sarcini, marcajul rutier se respinge la recepţia finală şi se propune pentru remediere.
(8)Remedierea se face pe cheltuiala executantului sau se reţine contravaloarea garanţiei marcajului.
(9)Toate constatările referitoare la calitatea marcajului rutier recepţionat, precum şi remedierile şi termenul în care acestea trebuie executate, se înscriu în procesul verbal de recepţie finală la expirarea perioadei de garanţie din Anexa 7, respectiv Anexa 8. Aceste operaţiuni se vor corela cu clauzele contractuale dintre beneficiar şi executant.
CAPITOLUL VIII:Sisteme de gestiune şi întreţinere a marcajelor rutiere
Art. 95
Evaluarea periodică a retroreflectivităţii şi vizibilităţii marcajului rutier de pe drumurile publice reprezintă baza pentru o bună planificare a intervenţiilor de reparaţie şi de bugetare a cheltuielilor de întreţinere.
Art. 96
Procedura actuală prevede măsurarea performanţelor marcajului rutier în mod static, la momentul aplicării marcajului şi ulterior la momentul expirării garanţiei, eşantionarea acoperind un număr limitat de puncte de măsură, iar raportul de măsurări final fiind puţin relevant pentru descrierea per ansamblu a stării marcajului.
Art. 97
Nivelul actual al tehnicii (retroreflectometre montate la exteriorul şasiului unui autoturism standard) permite măsurarea dinamică a principalilor parametri de performanţă ai marcajului rutier, la viteza de rulare a unui vehicul rutier standard şi reprezintă următorul pas în gestionarea eficientă a acestui domeniu. Reţeaua naţională rutieră nu depăşeşte astăzi 20.000 km de drumuri clasificate ca Drum Naţional (D.N.), Drum European (E) şi Autostradă (A) inventarierea cel puţin anuală a stării marcajului rutier este nu numai dezirabilă, ci şi tehnic posibilă, fără a fi necesar un efort substanţial.
Art. 98
Datele legate de starea marcajului, combinate cu informaţii de tip GIS furnizate de echipamente GPS, ar permite alimentarea unei baze de date care să stea la baza planificării activităţii de întreţinere şi refacere a marcajelor rutiere, permiţând o alocare dinamică a resurselor disponibile şi o concentrare pe zonele cu valori ridicate de trafic şi/sau accidente.
CAPITOLUL IX:Documente de referinţă
Art. 99
(1)La utilizarea prezentelor instrucţiuni se aplică prevederile următoarelor documente de referinţă:
I.ACTE NORMATIVE

Nr. crt.

Indicativ

1.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

2.

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare

3.

Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

4.

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1297/2017 pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional

5.

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1296/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare

6.

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1295/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

7.

Ordinul comun al ministrului transporturilor şi ministrului de interne nr. 411/1112/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului

8.

Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare

9.

Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare

10.

Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare

11.

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

12.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

13.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare

14.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare

Nr. crt.

Indicativ

1.

Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

2.

Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, cu completările ulterioare

3.

Regulamentul delegat (UE) nr. 157/2014 al Comisiei din 30 Octombrie 2013 privind condiţiile publicării pe un site internet a unei declaraţii de performanţă referitoare la produse pentru construcţii

4.

Regulamentul delegat (UE) nr. 568/2014 din 18 februarie 2014 de modificare a anexei V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte evaluarea şi verificarea constanţei performanţei produselor de construcţii

5.

Regulamentul delegat (UE) nr. 574/2014 din 21 februarie 2014 de modificare a anexei III la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind modelul care trebuie să fie utilizat pentru întocmirea unei declaraţii de performanţă pentru produsele pentru construcţii

6.

Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 1062 al Comisiei din 30 Octombrie privind formatul evaluării tehnice europene pentru produsele de construcţie 2013

II.STANDARDE

Nr. crt.

Indicativ

Denumire

1.

SR 1848-1

Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 1: Clasificare, simboluri şi amplasare

2.

SR 1848-7

Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere

3.

SR EN 1423

Produse de marcare rutieră. Produse de pulverizare. Microbile de sticlă, granule antiderapante şi amestecul acestor două componente.

4.

SR EN 1424

Produse pentru marcare rutieră. Microbile de sticlă preamestecate

5.

SR EN 1436

Produse pentru marcare rutieră. Performanţa marcajelor rutiere pentru utilizatorii drumului şi metode de încercare

6.

SR EN 1790

Produse pentru marcare rutieră. Marcaje rutiere prefabricate

7.

SR EN 1871

Produse pentru marcare rutieră. Vopsele, materiale plastice cu aplicare la cald şi materiale plastice cu aplicare la rece. Proprietăţi fizice

8.

SR EN 1824

Produse pentru marcare rutieră. Încercări rutiere

9.

SR EN 12802

Produse pentru marcare rutieră. Metode de laborator pentru identificare

10.

SR EN 13197

Produse pentru marcare rutieră. Simulator de uzură masă rotativă

11.

SR EN 13212

Produse pentru marcare rutieră. Cerinţe pentru controlul producţiei în fabrică

12.

SR EN 13459

Produse pentru marcare rutieră. Eşantionare din stoc şi încercări.

13.

SR EN 1463-1

Produse pentru marcare rutieră. Butoni retroreflectorizanţi. Partea 1: Cerinţe iniţiale de performanţă

(2)Pe teritoriul României, pentru "Instrucţiunile tehnice pentru marcaje rutiere" se iau în considerare şi prevederile documentelor la care se face referire în acest normativ, astfel:
a)pentru referinţele datate, se aplică numai ediţia citată;
b)pentru referinţele nedatate, se aplică ultima ediţie a documentului de referinţă;
c)Standardele se utilizează împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare.
CAPITOLUL X:Dispoziţii finale
Art. 99
Anexele 1-16 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
ANEXA nr. 1:RAPORT ZILNIC PENTRU EXECUTAREA MARCAJULUI RUTIER
DATA ......................

1. Beneficiar ............. DRDP ........................... SDN ...................

2. Antreprenor ....................................

VIZAT,

SEF SDN

*)

Numele aplicatorului ......................................

3 a.Premarcaje executate

DN

Poziţia km

Tip marcaj

Km.fiz./mp

3 b.Marcaje longitudinale şi de delimitare a părţii carosabile executate

DN

Poziţia km

Tip marcaj

Grosime/lăţime (micro/cm)

Km fiz.

Km echiv

mp

3 c.Marcaje transversale şi diverse executate**)

DN

Poziţia km

Tip marcaj

Grosime micro

mp

4. Condiţii atmosferice de lucru

Temperatura aer ............. °C

Temperatura suprafeţei de rulare ...............°C

Umiditatea ....................

Viteza vântului .................. km/h

5. Caracteristici ale drumului

Nr. benzi de circulaţie

Tipul de îmbrăcăminte

Vechime îmbrăcăminte

Nebulozitatea - senin/acoperit/temporar noros

6.Tip echipament de marcare rutieră ........................................................................
7.Mijloc de curăţire a suprafeţei de rulare ...............................................................
8.Tip produs de marcare rutieră utilizat ..........................................................
a)...............................
b)...............................
9.Dozajul de aplicare şi cantităţii aplicate ale produselor de marcare rutieră utilizate

Grosime film ud/lăţime bandă (micro/cm)

Dozaje de aplicare

(kg/mp)

Cantităţi

(kg/mp)

Pct. 8a

Pct. 8b

Pct. 8a

Pct. 8b

10.Observaţii
.................................................................................................
.................................................................................................

Executant*),

Responsabil Sig. Circ*),

_________
*) Numele, prenumele şi semnătura şi ştampila (unde este cazul)
**) Vopsea/materiale plastice aplicate la cald sau la rece/produse prefabricate
ANEXA nr. 2:CENTRALIZATOR RAPORTĂRI ZILNICE DE EXECUŢIE/EXECUTARE A MARCAJULUI RUTIER

Nr. crt.

Data aplicării

SDN

DN

Poziţia km

Parte drum (stg/dr)

Tip marcaj

Grosime (microm)

Longitudinal/Delimitare parte carosabilă

mp

Tranversal/divers

mp

Frezat

mp

Tip produs marcare

Tip microbile

Preţ unitar

Valoare Lei fără TVA

Cod art.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14 = 13*(8+9+10)

15

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Comisia de recepţie,

Nume, prenume

Semnătura

Preşedinte:

Membri:

Secretar:

........................

........................

........................

........................

........................

Executant:

........................

........................

ANEXA nr. 3:SITUAŢIE CENTRALIZATOARE DE LUCRĂRI PRIVIND EXECUŢIA MARCAJELOR RUTIERE ÎN PERIOADA ........................
DRDP ...................................
CENTRALIZATOR
- Anexa la factura .............................../........................

SDN

DN poziţii km

Marcaje longitudinale/delimitare parte carosabilă

Marcaj transversal/divers

Obs.

Km ech

(km)

Gr/lat

(microm/cm)

Preţ unitar

(lei)

Total I

(lei)

Mp

(m2)

Grosime

(microm)

Preţ unitar

(lei)

Total II

(lei)

Total SDN

Total DRDP

DIRECTOR DRDP

..........................

ŞEF SERVICIU Sig. Circ. DRDP

................................

EXECUTANT

............................

ANEXA nr. 4:CENTRALIZATOR REZULTATE ALE DETERMINĂRILOR PERFORMANŢELOR MARCAJELOR RUTIERE

Nr. crt.

SDN

DN

Poziţia km

(stg/dr)

Tip produs de marcare

Tip marcaj

Lăţime bandă

(cm)

Data aplicării

Rl

(mcd.m2.lx-1)

Qd

(mcd.m2.lx-1)

SRT

Rezistenţa la uzură

1

2

3

4

5

6

7

Comisia de recepţie,

Nume, prenume

Semnătura

Preşedinte:

Membri:

Secretar:

........................

........................

........................

........................

........................

Executant:

........................

........................

ANEXA nr. 5:PROCES VERBAL DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
PROCES VERBAL DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Nr. ...................... din .........................
Privind lucrarea ............................................................................................... executată în cadrul contractului nr. ............. din ................., încheiat între ......................................... şi ..................................... pentru lucrările de ................................................................................................................
1.Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei nr. ...................... eliberată de ............................... la data de .................................... cu valabilitate până la ...................................................................... .
2.Comisia de recepţie şi-a desfăşurat activitatea în intervalul ........................................., fiind formată din:
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
(numele şi prenumele)
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
(calitatea)
3.Au mai participat la recepţie:
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
(numele şi prenumele)
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
(calitatea)
4.Constătările comisiei de recepţie:
4.1.Din documentaţia scrisă şi desenată necesară a fi prezentata au lipsit sau sunt incomplete piesele cuprinse în lista anexa nr. 1 la prezentul procesul verbal;
4.2.Cantităţile de lucrări cuprinse în lista anexa nr. 2 la prezentul procesul verbal, nu au fost executate;
4.3.Lucrările cuprinse în lista anexa nr. 3 la prezentul procesul verbal nu respectă prevederile caietului de sarcini;
4.4.Valoarea lucrării recepţionate este de ...................................... lei, fără TVA;
4.5.Alte constatări specifice tipului lucrării recepţionate:
Drumul şi poziţiile kilometrice ale marcajelor supuse recepţiei:
....................................................................................................
Lăţimea benzii de marcaj ..........................................................
Tipul de:
- vopsea: .........................................................................
- microbile; bile mari; amestec de microbile (bile mari) cu granule de aderenţă .........................................................
Caracterizarea drumului:
- tipul suportului: ................................................................................................
- rugozitatea suportului: ......................................................................................
Aspectul marcajului conform SR 1848-7: ..........................................................
Timpul de la aplicarea marcajului: .....................................................................
Dacă marcajul a fost controlat în perioada de aplicare:
- data: ..................................................................................................................
- cine a făcut controlul: .......................................................................................
Aderenţa: .............................................................................................................
Retroreflexie: .......................................................................................................
Coeficient de luminanţă sub luminare difuză: .....................................................
Sectoare necorespunzătoare: ................................................................................
...............................................................................................................................
5.Comisia de recepţie, în urma constatărilor făcute, propune: ............................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
6.Comisia de recepţie motivează propunerile făcute prin: ............................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
7.Comisia de recepţie recomandă următoarele: ............................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
8.Prezentul proces-verbal, conţinând ............ file şi ............... anexe numerotate, cu un total de .......... file, a fost încheiat astăzi ........................... la ........................... în ............ exemplare.

Comisia de recepţie:

Semnătura:

Preşedinte: ..............................

...............................

Membrii: ..............................

..............................

Secretar:

Executant:

........................

........................

........................

........................

........................

........................

ANEXA nr. 6:ANEXA LA PROCESUL VERBAL DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
- ANEXA NR. ...........................
LA PROCESUL VERBAL DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR NR. ................/.........................

Nr. crt.

DN

Gros

Sector recepţionat

Tip marcaj

Km ech

mp

Tip produs marcare rutieră

Tip microbile

Tip suport

Rugozitatea suportului

Perioada aplicării marcajului

Tip drum

MZA

Garanţie conf. CST

(luni)

Data expirării

Valoarea facturii

(lei fără TVA)

Observ.

1.

2.

3.

4.

5.

Notă - tip marcaj: ssc*separare sensuri de circulaţie, dpc*delimitarea părţii carosabile, sbas*separarea benzilor de acelaşi sens

Comisia de recepţie,

Nume, prenume

Semnătura

Preşedinte:

Membri:

.................................

.................................

Secretar:

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

Executant:

ANEXA nr. 7:PROCES VERBAL DE RECEPŢIE FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE GARANŢIE
PROCES VERBAL DE RECEPŢIE FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE GARANŢIE
DRDP ....................
SDN ...........................
Nr. .................... din .........................
Privind lucrarea .............................................................................................
.......................................................................................................................
1.Comisia de recepţie şi-a desfăşurat activitatea în intervalul .........................., fiind formată din:
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
(numele şi prenumele) (calitatea)
2.Au mai participat la recepţie:
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
(numele şi prenumele) (calitatea)
3.Constatările comisiei de recepţie finală, în urma examinării lucrării şi a documentelor de mai jos
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
3.1.Lucrările au fost terminate la data de: ...................................................
3.2.Observaţiile făcute de comisia de recepţie finală sunt prezentate în lista anexa nr. .................
3.3.Lucrarea s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzător în perioada de la terminarea ei la data de ................................... până în prezent, respectiv pe o durată de ................. luni, constatările comisiei fiind enumerate în lista anexa nr. ...............
3.4.Alte constatări specifice tipului lucrării recepţionate conform listei anexa nr. .................:
3.5Drumul şi poziţiile kilometrice ale marcajelor supuse recepţiei:
DN: ........................ conform anexei nr. ..........................................
Lăţimea benzii de marcaj ........................ conform anexei nr. ..................................................
Tipul de:
- vopsea: ............................................
- microbile; bile mari; amestec de microbile (bile mari) cu granule pentru aderenţă .............................. conform anexei nr. .....................................
Caracterizarea drumului:
- tipul suportului: .................................... conform anexei nr. ....................
- rugozitatea suportului: ......................... conform anexei nr. ....................
Aspectul marcajului conform SR 1848-7: ....................... conform anexei nr. ....................
Timpul de la aplicarea marcajului: .................................. conform anexei nr. ....................
Dacă marcajul a fost controlat în perioada de garanţie:
- data: ......................................
- cine a făcut controlul: ........................................................................................................
Rezistenţa la uzură (%): .......................................................................................................
Retroreflexie: .......................................................................................................................
Coeficient de luminanţă sub luminare difuză: .....................................................................
Aderenţa: .............................................................................................................................
Sectoare necorespunzătoare: ...............................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
5.Comisia de recepţie finală, în urma constatărilor făcute, propune:
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
6.Comisia de recepţie finală motivează propunerile făcute prin: .......................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
7.Comisia de recepţie finală recomandă următoarele: ........................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
8.Prezentul proces-verbal, conţinând ............ file şi ................. anexe numerotate, cu un total de ............. file, a fost încheiat astăzi ........................... la ................. în ................ exemplare.

Comisia de recepţie:

Semnătura:

Nume, prenume

Preşedinte:

Membri:

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

Secretar:

Executant:

ANEXA nr. 8:
- ANEXA NR. ................. LA PROCESUL VERBAL DE RECEPŢIE FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE GARANŢIE
NR. ........../....................

Nr. crt.

DN

Grosime

Sector recepţionat

Tip marcaj

Km ech

mp

Tip produs marcare rutieră

Tip microbile

Tip suport

Rugozitatea suportului

Perioada aplicării marcajului

Tip drum

MZA

Garanţie conf. CST

(luni)

Data expirării

Valoarea facturii

(lei fără TVA)

Observ.

1.

2.

3.

4.

5.

Notă - tip marcaj: ssc*separare sensuri de circulaţie, dpc*delimitarea părţii carosabile, sbas*separarea benzilor de acelaşi sens

Comisia de recepţie,

Nume, prenume

Semnătura

Preşedinte:

............................

............................

Membri:

............................

............................

Secretar:

Executant:

ANEXA nr. 9:DURATA DE GARANŢIE A MARCAJELOR RUTIERE REALIZATE CU VOPSELE LICHIDE MONOCOMPONENTE PE BAZĂ DE SOLVENT ORGANIC SAU APĂ (GROSIME FILM UD 600 microM)

Nr. crt.

Tipul drumului

Tipul marcajului

Grosime minimă

microm

Drumuri cu 4 - 6 benzi de circulaţie

Drumuri cu 2 - 3 benzi de circulaţie

MZA vehicule fizice

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

1

Autostrăzi

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă zona mediană

600

-

-

-

6 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă banda de staţionare de urgenţă

600

-

-

-

6 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

600

-

-

-

6 luni

-

-

-

-

2

DN europene

DN principale

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

600

12 luni

10 luni

8 luni

6 luni

10 luni

8 luni

7 luni

6 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

600

12 luni

10 luni

8 luni

6 luni

10 luni

8 luni

7 luni

6 luni

3

DN secundare

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

600

-

-

-

-

10 luni

8 luni

7 luni

6 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

600

-

-

-

-

10 luni

8 luni

7 luni

6 luni

4

Autostrăzi, DN europene, DN principale, DN secundare

Marcaje transversale şi diverse

600

12 luni

10 luni

8 luni

6 luni

10 luni

8 luni

7 luni

6 luni

ANEXA nr. 9A:DURATA DE GARANŢIE A MARCAJELOR RUTIERE REALIZATE CU PRODUSE PLASTICE APLICATE LA RECE/CALD (GROSIME 3000 microM)

Nr. crt.

Tipul drumului

Tipul marcajului

Grosime minimă

microm

Drumuri cu 4 - 6 benzi de circulaţie

Drumuri cu 2 - 3 benzi de circulaţie

MZA vehicule fizice

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

1

Autostrăzi

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă zona mediană

3000

-

-

-

14 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă banda de staţionare de urgenţă

3000

-

-

-

14 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

3000

-

-

-

14 luni

-

-

-

-

2

DN europene

DN principale

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

3000

24 luni

20 luni

16 luni

14 luni

24 luni

18 luni

14 luni

12 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

3000

24 luni

20 luni

16 luni

14 luni

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

3

DN secundare

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

3000

-

-

-

-

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

3000

-

-

-

-

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

4

Autostrăzi, DN europene, DN principale, DN secundare

Marcaje transversale şi diverse

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

ANEXA nr. 9B:DURATA DE GARANŢIE A MARCAJELOR RUTIERE REALIZATE CU PRODUSE PLASTICE APLICATE LA RECE PRIN PULVERIZARE (SPRAY) (GROSIME 800 microM)

Nr. crt.

Tipul drumului

Tipul marcajului

Grosime minimă

microm

Drumuri cu 4 - 6 benzi de circulaţie

Drumuri cu 2 - 3 benzi de circulaţie

MZA vehicule fizice

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

1

Autostrăzi

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă zona mediană

800

-

-

-

10 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă banda de staţionare de urgenţă

800

-

-

-

10 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

800

-

-

-

10 luni

-

-

-

-

2

DN europene

DN principale

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

800

16 luni

14 luni

12 luni

10 luni

12 luni

11 luni

10 luni

9 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

800

16 luni

14 luni

12 luni

10 luni

12 luni

11 luni

10 luni

9 luni

3

DN secundare

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

800

-

-

-

-

12 luni

11 luni

10 luni

9 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

800

-

-

-

-

12 luni

11 luni

10 luni

9 luni

ANEXA nr. 9C:DURATA DE GARANŢIE A MARCAJELOR RUTIERE REALIZATE CU PRODUSE PLASTICE APLICATE LA CALD PRIN PULVERIZARE (SPRAY) - grosime 1500 microm

Nr. crt.

Tipul drumului

Tipuri şi dimensiuni marcaj

Drumuri cu 4 - 6 benzi de circulaţie

Drumuri cu 2 - 3 benzi de circulaţie

Tipul marcajului

grosime minimă

MZA vehicule fizice

< 3500

3501 - 8000

8001 - 10000

> 10001

< 3500

3501 - 8000

8001 - 10000

> 10001

1.

Autostrăzi

Marcaj de delimitare parte carosabilă lângă zona mediană

1500 microm

-

-

-

12 luni

-

-

-

-

Marcaj de delimitare parte carosabilă lângă banda de urgenţă

1500 microm

-

-

-

12 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

1500 microm

-

-

-

12 luni

-

-

-

-

2.

DN europene

DN principale

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

1500 microm

12 luni

12 luni

12 luni

12 luni

10 luni

9 luni

Marcaj de delimitare parte carosabilă

1500 microm

12 luni

12 luni

12 luni

12 luni

10 luni

9 luni

3.

DN secundare

Marcaj longitudinal de separarea sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

1500 microm

-

-

-

-

12 luni

-

-

Marcaj de delimitare parte carosabilă

1500 microm

-

-

-

-

12 luni

-

-

ANEXA nr. 9D:DURATA DE GARANŢIE A MARCAJELOR RUTIERE REALIZATE CU PRODUSE PLASTICE APLICATE LA RECE/LA CALD STRUCTURAT (AGLOMERAT) (GROSIME MINIMĂ 4000 microM)

Nr. crt.

Tipul drumului

Tipul marcajului

Grosime minimă

microm

Drumuri cu 4 - 6 benzi de circulaţie

Drumuri cu 2 - 3 benzi de circulaţie

MZA vehicule fizice

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

< = 5.000

5.001 - 7.000

7.001 - 10.000

> 10.001

1

Autostrăzi

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă zona mediană

4000

-

-

-

14 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă lângă banda de staţionare de urgenţă

4000

-

-

-

14 luni

-

-

-

-

Marcaj longitudinal de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

4000

-

-

-

14 luni

-

-

-

-

2

DN europene

DN principale

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

4000

24 luni

20 luni

16 luni

14 luni

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

4000

24 luni

20 luni

16 luni

14 luni

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

3

DN secundare

Marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie şi de separare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens

4000

-

-

-

-

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

Marcaj longitudinal de delimitare parte carosabilă

4000

-

-

-

-

20 luni

16 luni

14 luni

12 luni

ANEXA nr. 10:SIMBOLURI PENTRU EXECUŢIA MARCAJELOR
ANEXA nr. 11:EXEMPLU
ANEXA nr. 12:FILMUL MARCAJULUI
ANEXA nr. 13:TIPURI DE DEFECTE DE PELICULĂ

Nr. crt.

Defecte de peliculă

Cauze posibile

Mod de remediere

0

1

2

3

1.

Dozaj umed mai mic decât dozajul recomandat

- Blocare echipament de aplicare vopsea (înfundare filtru vopsea, înfundare duze);

- Deblocare echipament;

- Deficienţe la pistolul de aplicare a vopselei;

- Remedierea poziţiei pistolului, se ridică sau se coboară pistolul;

- Presiune 47ica la pulverizare;

- Se va regla presiunea;

- Vâscozitate mare;

- Se va dilua vopseaua, conform recomandărilor de la fişa tehnică;

- Duză necorespunzătoare.

- Schimbare duză;

2.

Pistolul pulverizează mai mult aer decât vopsea

- Vopsea insuficientă în rezervorul de vopsea

- Se încarcă rezervorul cu vopsea;

3.

Pistolul pulverizează mai mult aer decât vopsea

- Pistolul montat greşit;

- Se verifică distanţa pistolului faţă de suprafaţa drumului şi unghiul de pulverizare;

- Duza pistolului;

- Duza pistolului obturată sau incorect montată;

- Deficienţă de presiune;

- Se măreşte presiunea şi cantitatea de aer;

- Se elimină impurităţile din aerul care se utilizează;

4.

Suprafaţa vopsită este plană, dar geometria liniei nu este respectată

4.1 Linie zimţată pe margine

- Blocarea discurilor;

- Se deblochează discurile;

- Pistol montat greşit, stropeşte înaintea sau în urma discurilor;

- Se reglează poziţia pistolului;

- Cantitate mare de vopsea aplicată;

- Se reduce cantitatea de vopsea la dozajul recomandat;

- Vopsea cu vâscozitate mică;

- Se înlocuieşte cu vopseaua care are vâscozitatea corespunzătoare. Bidonul cu vopsea necorespunzătoare se amestecă în cantităţi mici cu vopsea nediluată;

4.2 Sfârşitul benzii este lărgit sau îngustat

- Pistolul de vopsea se închide după ridicarea discurilor;

- Sincronizarea pistolului de pulverizare vopsea cu discurile de marcare;

- Pistolul pulverizează în faţa discurilor de marcare, când acestea se află la sol;

- Pistolul de vopsea se închide sau se deschide prea încet;

- Se reglează pistolul;

- Presiunea de aer comprimat este variabilă;

- Se reglează utilajul de aer comprimat;

- Viteza de lucru a maşinii este mare;

- Se micşorează viteza de lucru a maşinii;

4.3 Contur uşor rotunjit peste lăţimea normală a benzii de vopsea

- Vopsea cu vâscozitate mică datorită căldurii sau diluării cu solvent;

- Vâscozitatea vopselei se va regla în funcţie de temperatura ambiantă sau se va adăuga vopsea nediluată peste vopseaua diluată, până când se obţine o vâscozitate corespunzătoare;

5.

Geometria benzii de vopsea este respectată, dar apar defecte de suprafaţă de tipul:

5.1 Gropi, băşici, scobituri

- Particule străine în vopsea sau crusta de vopsea care zgârie suprafaţa;

- La introducerea vopselei în rezervor, aceasta se sitează;

- Înainte de începerea marcajului, se înlătură vopseaua uscată de pe sistemul de pulverizare;

- Condens pe drum sau vopsea supraîncălzită;

- Se aplică numai pe drum uscat. Recipientul cu vopsea se depozitează în loc umbros;

5.2 Porţiuni lipsă de vopsea la interior sau pe margine

- Vopsea rece;

- Se aplică vopseaua în funcţie de condiţiile atmosferice;

- Viteza de lucru mare la marcaj;

- Se micşorează viteza de lucru a maşinii;

- Vopsea High - Solid aplicată în strat subţire;

- Se aplică vopseaua la grosimea de film ud înscrisă în fişa tehnică;

5.3 Urme de picături şi final de bandă cu aspect de vopsea uzată

- Particule străine care blochează închiderea pistolului;

- Se sitează vopseaua şi se curăţă pistolul;

- Presiunea este necorespunzătoare;

- Se remediază presiunea şi se verifică aparatura;

5.4 Linii trase pe exteriorul benzii de marcare

- Defecţiuni de planeitate a drumului (drum ondulat);

- Repararea suprafeţei drumului;

- Dispozitiv de marcare montat la înălţime necorespunzătoare;

- Reglarea înălţimii de montare a dispozitivelor de marcare;

5.5 Banda de marcare are aspect ondulat

- Drum denivelat;

- Repararea suprafeţei drumului;

- Calificare slabă a operatorului;

- Se va lucra cu un operator instruit şi pregătit corespunzător;

5.6 Banda de marcare are lungimi diferite

- Defecţiuni la sistemul de pulverizare;

- Se reglează presiunea aerului din sistemul de pulverizare;

- Dispozitivul automat pentru realizarea marcajului este defect;

- Se repară dispozitivul automat de acţionare a pistoalelor şi discurilor pentru linii întrerupte;

5.7 Lipsa aderenţei vopselei de marcare la suprafaţa drumului şi formarea de umflături la începutul benzii

- Temperatura în rezervorul maşinii şi cea atmosferică este coborâtă;

- Nu se execută marcaje la temperaturi interzise de fişa tehnică a vopselei;

- Suprafaţa carosabilă murdară (praf, nisip, ulei, etc.);

- Se va curăţa suprafaţa drumului;

- Suprafaţa părţii carosabile este prea rece;

- Temperatura suprafeţei drumului să fie conform fişei tehnice a vopselei;

- Vopseaua veche, incompatibilă cu noua vopsea;

- Vopseaua nouă să fie compatibilă sau se îndepărtează vopseaua veche;

- Ulei prezent în instalaţia de aer comprimat;

- Curăţarea şi remedierea instalaţiei de aer comprimat;

6.

Distribuirea neuniformă a materialului anorganic de pulverizare

- Presiunea necorespunzătoare a compresorului;

- Reglarea presiunii;

- Cantitatea de material anorganic de pulverizare;

- Se completează cantitatea de material anorganic de pulverizare;

- Vânt puternic;

- Se ajustează poziţia pistolului;

- Blocarea distribuitorului de material anorganic de pulverizare;

- Deblocarea distribuitorului;

- Distribuitor uzat sau murdar;

- Se curăţă sau se înlocuieşte distribuitorul;

- Material anorganic de pulverizare aglomerat;

- Se înlocuieşte materialul deoarece este ud sau murdar. Materialul utilizat se fereşte de umezeală sau murdărie la depozitare şi manipulare;

- Corpuri străine în rezervor;

- Se înlătură corpurile străine. Materialul anorganic de pulverizare se trece prin sită înainte de încărcarea în rezervor.

ANEXA nr. 14:TIPURI DE DEFECTE DE PELICULĂ LA MARCAJ TERMOPLASTIC APLICAT PRIN EXTRUDARE
Marcaj din material termoplastic aplicat corespunzător.
Banda de marcaj este aplicată drept, muchiile sunt drepte, corespunde culorii, lăţimii, grosimii, adezivităţii la stratul suport, şi prezintă caracteristici de retroreflectivitate uniformă.
Fără adeziune (se formează umflătură la începutul liniei):
1.Temperatura materialului prea scăzută;
2.Viteza de marcare prea mare;
3.Drumul prea rugos;
4.Temperatură prea mică la suprafaţa carosabilului.
Rugozităţi, linie îngropată:
1.Angrenarea unor obiecte străine;
2.Supraîncălzirea formează crustă;
3.Obiecte străine prinse în matriţă.
Bule de aer în marcaj:
1.Umezeală sau solvent prins în marcaj;
2.Materialul este supraîncălzit.
Muchii fărâmicioase; Întreruperi de linie:
1.Materialul este prea rece;
2.Viteza de marcare este prea mare;
3.Grosimea materialului este prea mică.
Lăţimea marcajului este dilatată, asimetrică şi începutul liniei este rotunjit:
1.Materialul este prea fierbinte.
Urme de material pe marginea liniei de marcare:
1.Suprafaţa drumului este denivelată;
2.Matriţa nu calcă uniform pe suport.
Linie sinuoasă:
1.Curbură convexă pronunţată a suprafeţei drumului;
2.Abilitate scăzută a operatorului în a menţine direcţia utilajului;
3.Suprafaţa drumului prezintă denivelări pronunţate.
Fisuri de linie imediate sau apărute ulterior;
1.Suprafaţa carosabilă prezintă fisuri şi/sau crăpături;
2.Stresul de temperatură de la supraîncălzire;
3.Materialul aplicat este prea rece;
4.Materialul aplicat este prea subţire.
Muchii neaderente; Suprafaţă rugoasă:
1.Temperatura materialului este prea scăzută;
2.Materialul este supraîncălzit sau ars;
3.Suprafaţă carosabilă umedă.
Linia este zimţată la capăt; Picături în întreruperi:
1.Matriţa nu se închide în mod corespunzător;
2.Obiecte străine prinse în matriţă.
ANEXA nr. 15:TIPURI DE DEFECTE DE PELICULĂ LA MARCAJ TERMOPLASTIC APLICAT PRIN PULVERIZARE (SPRAY)
Pulverizarea excesivă:
1.Prea multă presiune de atomizare;
2.Scurgeri de aer.
Ezitare la pornire:
1.Umezeală sau aer în linia de pulverizare;
2.Materialul este fie prea cald sau prea rece.
Cocoloaşe în linie:
1.Materialul este prea rece, iese ca bule.
ANEXA nr. 16:TIPURI DE DEFECTE LA APLICAREA MICROBILELOR

Nr. crt.

Situaţia

Cauze posibile

Efecte

Posibilităţi de rezolvare

1.

Microbilele se îngrămădesc la intrarea în pistol

Umezeala depusă pe microbile

Lipirea microbilelor între ele (aglomerarea).

Înlocuirea cu microbile uscate.

2.

Concentrarea microbilelor pe o parte a liniei

Pistolul de microbile este înfundat;

Poziţionare greşită.

Retroreflexie neuniformă;

Performanţă redusă.

Curăţarea orificiului pistolului şi a dispersorului;

Corectarea poziţionării pistolului;

Păstrarea şi utilizarea de microbile uscate.

3.

Exces de microbile

Decalibrarea orificiului pistolului;

Presiune prea mare a aerului.

Raport calitate/preţ nesatisfăcător

Recalibrarea orificiului sau înlocuirea;

Reducerea presiunii tancului.

4.

Prea multe microbile la mijlocul liniei

Aliniere incorectă;

Reglajul pistolului incorect;

Presiune de atomizare scăzută.

Retroreflexie neuniformă;

Performanţă scăzută.

Ajustarea alinierii, şurubului de reglaj şi a pânzei;

Creşterea presiunii.

5.

Microbilele se scufundă

Pistolul este prea aproape de marcaj; Presiunea prea mare a pistolului;

Grosimea marcajului prea mare;

Vâscozitatea prea mică a liantului.

Retroreflexie redusă;

Performanţă scăzută.

Ajustarea înălţimii pistolului;

Reducerea presiunii;

Ajustarea grosimii;

Ajustarea liantului.

6.

Încorporare redusă a microbilelor

Pistolul la distanţă prea mare faţă de marcaj;

Întărirea prea rapidă a liantului;

Pistolul de vopsea nu este aliniat corect.

Retroreflexie redusă;

Performanţă scăzută.

Ajustarea înălţimii pistolului;

Ajustarea temperaturii liantului;

Ajustarea alinierii.

7.

Aplicarea pulsatorie a microbilelor

Presiunea în tanc este insuficientă;

Blocarea în conducta rezervorului.

Retroreflexie neuniformă;

Performanţă scăzută.

Ajustarea presiunii şi/sau verificarea compresorului;

Inspectarea şi curăţarea conductei.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 656 bis din data de 10 iulie 2024

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (9)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (1)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (8)