Secţiunea 2 - Caracterizarea marcajelor rutiere - Instructiuni Tehnice din 2024 0/0/0 pentru marcaje rutiere, indicativ AND 616-2022

M.Of. 656 bis

În vigoare
Versiune de la: 8 Septembrie 2024
SECŢIUNEA 2:Caracterizarea marcajelor rutiere
SUBSECŢIUNEA 1:Durata de viaţă
Art. 10
La solicitarea beneficiarului, marcajele rutiere se execută cu, caracter permanent sau temporar:
a)Marcajul permanent este marcajul cu durata de viaţă funcţională pentru care se acordă garanţie de execuţie şi se realizează cu produse de marcare de culoare albă şi culoare roşie, galbenă, verde. Se va executa la minim 14 zile sau conform fişei de date tehnice a produsului de marcare, după execuţia lucrărilor de întreţinere periodică, covoare asfaltice, straturi bituminoase, tratamente, astfel încât compuşii organici volatili conţinuţi în bitum şi produsele de marcare să nu se combine şi să nu producă degradarea marcajului rutier.
b)Marcajul temporar este marcajul a cărui durată de viaţă funcţională este limitată, nu se poate stabili garanţie pentru execuţie şi se realizează cu produse de marcare de culoare galbenă sau albă (pentru lucrări de restituire a circulaţiei şi la lucrări de reabilitare).
c)Marcaje amovibile, o subclasă a marcajelor permanente, sunt marcajele efectuate pe partea carosabilă care prezintă urme de substanţe/materiale folosite la intervenţia combaterii poleiului şi deszăpezirii, cele aplicate pe tratamente cu pietriş, pavaje, tratamente cu materiale neanrobate sau foarte rugoase, betoane vechi uzate, degradări ale suprafeţei de rulare, lustruite, intersecţii, în zona acceselor terenurilor agricole, solicitate pe perioada utilizării utilajelor de deszăpezire (plug de zăpadă/lamă de zăpadă în special a celor care nu au elementele din cauciuc cu inserţie metalică), rularea echipamentelor şenilate sau alte intervenţii de ordin mecanic. Aceste marcaje sunt fără durată de viaţă funcţională iar independent de tipul de material de marcare sau tehnologia de aplicare aleasă, rezistenţa lor în timp este limitată de stabilitatea substratului. Pentru ele nu se stabileşte garanţie de execuţie.
SUBSECŢIUNEA 2:Proprietăţile de retroreflexie
Art. 11
(1)Vizibilitatea nocturnă nu a putut fi îmbunătăţită decât după pulverizarea materialelor de adaos retroreflectorizante - în principal microsfere de sticlă cu granulaţie de 0,1-2 mm. Retroreflexia este realizată printr-o combinaţie de reflexie şi refracţie a luminii incidente generate de farurile automobilelor, ce face ca o parte din aceasta să fie reflectată înapoi spre şofer. Retroreflexia este o caracteristică obligatorie pentru marcajul rutier pe drumurile publice extraurbane, în toate zonele de trafic în mişcare. Pentru zonele urbane care beneficiază de iluminat public suficient, administratorul drumului/proiectantul pot prevedea marcaje rutiere non-reflectorizante (un iluminat public intens anulează efectul de retroreflexie al microbilelor de la suprafaţa marcajului, contrastul fiind prea mic pentru a ajuta la scoaterea în evidenţă a liniei de marcare în raport de fundal).
(2)La marcajele rutiere uzuale efectul de retroreflexie dat de microbilele de sticlă este diminuat până la dispariţia totală odată cu creşterea umidităţii la sol, când stratul superficial al marcajului este acoperit cu apă; aceasta umple spaţiile dintre corpurile retroreflective (microbile) aflate la suprafaţa marcajului, modificând modul de reflectare a luminii incidente care este dispersată spaţial în toate direcţiile şi retroreflexia dispare. Astfel, tocmai în situaţiile în care marcajul ar fi cel mai necesar pentru corecta ghidare a traficului (noaptea, pe timp de ploaie), marcajul poate "dispărea" în totalitate din câmpul vizual.
(3)Pentru înlăturarea acestui neajuns, se pot adăuga materiale de pulverizare cu diametru mai mare sau se folosesc materiale de marcare care permit o aplicare structurată sau profilată. În acest din urmă caz, realizarea retroreflexiei este posibilă şi în prezenţa apei, pentru că suprafaţa marcajului are o componentă dimensională verticală mai mare, pe care apa în general nu o acoperă în totalitate. Se poate obţine îmbunătăţirea retroreflexiei şi în situaţia acoperirii complete a marcajului cu apă, dacă se folosesc microbile cu indice de refracţie modificat, dar rezultatul obţinut este însoţit de scăderea indicelui de rugozitate a suprafeţei (SRT).
(4)Marcajele a căror suprafaţă este plană (netedă) şi care nu au valori de retroreflexie nocturnă pe timp umed notabile, sunt definite ca marcaje de tip I. Marcajele rutiere care au o retroreflexie accentuată în condiţii de noapte şi ploaie, se numesc marcaje de tip II. În literatura de specialitate, ele sunt denumite, după geometrie şi mod de execuţie, marcaje profilate, marcaje de tip aglomerat, marcaje structurate, etc. (multi-dot, stochastic, rumble-strip).
SUBSECŢIUNEA 3:Utilizări speciale
Art. 12: Marcaje cu efect sonor şi marcaje cu efect rezonator
a)în completarea efectului vizual, prin alegerea unei geometrii corespunzătoare, este posibilă obţinerea unui efect de atenţionare suplimentar - prin vibraţie şi/sau sonor - atunci când roata vehiculului trece peste marcaj;
b)în funcţie de geometrie şi structură, un marcaj rutier poate avea şi un efect de atenţionare prin vibraţii şi/sau sonor, în momentul în care roata vehiculului rulează deasupra acestuia, intensitatea efectului fiind direct proporţională cu viteza de parcurgere şi cu înălţimea faţă de carosabil a protuberanţelor din structura marcajului. Nu este posibilă obţinerea de efecte de acest tip utilizând marcaje clasice în strat subţire - vopsea pe bază de solvent sau dispersii cu apă în grosimi de până la 1200 microni, spray plastic (cu bicomponent la rece sau termoplastic), etc. Efectul suplimentar de atenţionare acustică şi/sau prin vibraţii este întâlnit adesea la marcajele de tip II, cu menţiunea că există marcaje de tip II fără efect rezonator şi în parte şi fără efect acustic notabil);
c)în lipsa unor proceduri tehnice standardizate de măsurare efectivă a efectului vibrator şi/sau acustic, validarea acestor parametri se poate face prin testare în teren, folosind un autovehicul standard care să ruleze cu viteza maximă admisibilă pentru acel sector de drum, peste sectorul de test care se marchează de regulă la începutul fiecărui proiect, în faza de validare a tipului de marcaj, de către Consultant;
d)pentru efectul de atenţionare acustică este necesară elaborarea unei proceduri care să stabilească un prag de intensitate a semnalului sonor de la care începe receptivitatea conducătorului autovehiculului;
e)pentru marcajul rezonator, evaluarea este sensibil mai complexă, efectul depinzând de masa şi gabaritul vehiculului ce rulează peste acest tip de marcaj. Marcajele cu efect de atenţionare agresiv (vibraţii ale vehiculului) au ca inconvenient principal propagarea acestora (vibraţiile) şi asupra clădirilor din apropiere, afectând calitatea vieţii pentru cei care le locuiesc şi pe alocuri şi structura acestora. Se interzice folosirea de marcaje rezonatoare în zonele cu caracter rezidenţial;
f)în practică, atenţionarea sonoră (tipică pentru marcajele de tip II) este considerată suficientă pentru a sensibiliza şoferii asupra încălcării liniei de marcare.
Art. 13: Marcaje rutiere antiderapante
a)marcajele rutiere antiderapante sunt elemente de siguranţă şi semnalizare orizontală care conţin microbile de sticlă, granule antiderapante şi amestecuri ale celor două componente, care sunt aplicate sub formă de produse de pulverizare/presărare pe produsele de marcare rutieră (ca de exemplu vopsele, materiale plastice aplicate la cald şi la rece).
b)covoarele antiderapante se realizează ca un tratament de suprafaţă cu o grosime de aproximativ 3-5 mm, cu rezistenţă sporită la derapaj, din produse de marcare rutieră şi agregate pentru astfel de aplicaţii. Acestea pot fi realizate din produse de marcare termoplastice cu agregate minerale aplicate la cald sau produse plastice aplicate la rece, care încorporează un amestec de agregate din granit concasate şi alte umpluturi de natură minerală;
c)covoarele antiderapante se execută în zonele în care trebuie să se asigure o stabilitate transversală bună a vehiculelor şi/sau un coeficient de frecare ridicat pentru micşorarea spaţiului de frânare a vehiculelor, de exemplu în viraje periculoase, ieşiri de pe autostrăzi sau drumuri expres, treceri de pietoni etc.;
d)pentru evidenţierea zonei periculoase pe care este amplasat, covorul rutier antiderapant se realizează din material intens colorat, de obicei roşu (pentru a evidenţia pericolul), verde (pentru alte aplicaţii specifice, de exemplu zonele destinate circulaţiei bicicletelor), albastru, negru etc.;
e)pe aceste covoare se pot aplica şi alte elemente de semnalizare orizontală cum ar fi marcaje rutiere care servesc la dirijarea circulaţiei şi marcaje pentru avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic;
f)materialul utilizat conţine lianţi polimerici modificaţi care încorporează agregate minerale. Gradientul de grosime al peliculei aplicate pe carosabil este de minimum 3000 microm (diferenţa dintre stratul cel mai jos şi vârful elementelor de adaos antiderapante), structura materialului asigurând o aderenţă foarte ridicată pe suprafeţe bituminoase noi sau vechi, fără degradări. La îmbrăcăminţile din beton de ciment, pentru îmbunătăţirea aderenţei marcajului la substrat, se va aplica o amorsa ("primer");
g)pe marcajele rutiere antiderapante se pot aplica simboluri sau inscripţionări de informare sau avertizare, de altă culoare;
h)materialele pentru marcajele rutiere antiderapante formate din material polimeric termoplastic au la bază esteri de colofoniu modificat, care încorporează un amestec de agregate din granit concasate şi alte umpluturi de natură minerală. Se prezintă sub formă de pulberi granulate, care se aduc în stare topită prin încălzire şi se aplică la temperaturi cuprinse între 180 - 200°C, apoi se aplică manual. Aplicarea se realizează prin distribuirea uniformă a materialului în stare topită, cu ajutorul unor racluri sub formă de cadre metalice. Prin răcire se formează o peliculă coezivă cu grosimi cuprinse între 4 mm şi 6 mm, având efect puternic antiderapant;
i)aplicarea covoarelor din produse bicomponente se realizează cu dispozitive de construcţie specială - racluri metalice. Materialul destinat acestei aplicaţii conţine granule de dimensiuni reduse de materiale de umplutură, care asigură şi un efect antiderapant. Prin întărire se formează o peliculă coezivă cu grosimi cuprinse între 4 mm şi 6 mm, având efect puternic antiderapant, asigurând o valoare minimă a adâncimii medii a texturii şi a macrotexturii MTD de 1,2 mm, conform SR EN 13036-1.