Capitolul v - Controlul calităţii materialelor şi a marcajelor rutiere - Instructiuni Tehnice din 2024 0/0/0 pentru marcaje rutiere, indicativ AND 616-2022
M.Of. 656 bis
În vigoare Versiune de la: 8 Septembrie 2024
CAPITOLUL V:Controlul calităţii materialelor şi a marcajelor rutiere
Art. 73
Creşterea intensităţii traficului rutier a făcut să se treacă de la selecţia marcajelor bazată pe clasa de rezistenţă omologată, la proceduri de acceptanţă în garanţie legate de rezistenţa efectivă la uzură în timp, exprimată de regulă ca raport între suprafaţa de marcare remanentă şi suprafaţa de marcare acoperită la aplicare. În acest context, clasa de performanţă omologată trebuie văzută ca o condiţie necesară (pentru selecţie material) dar nu suficientă pentru demonstrarea performanţelor marcajului (ca sistem) - aceasta rămâne a se face în teren. Date fiind caracteristicile intrinseci ale unei căi de rulare în exploatare - abateri de geometrie, material substrat neuniform, grad de uzură variabil, acumulările periodice de material antiderapant acumulat local, zonă climatică etc. este de aşteptat ca marcajul rutier să nu fie perfect din punct de vedere geometric sau al aspectului general; evaluarea trebuie efectuată asupra capacităţii marcajului de a transmite participanţilor la trafic informaţia corectă. Suprafaţa de marcare remanentă pe un sector de drum, la finalizarea perioadei de garanţie, trebuie să fie de cel puţin 80% din cea iniţială. Această condiţie poate fi folosită şi în evaluarea momentului intervenţiei de completare/refacere a unui marcaj rutier aflat în exploatare (în afara perioadei de garanţie).
Art. 74
Pentru păstrarea caracteristicilor de siguranţă în exploatare, marcajul rutier va fi refăcut conform SR 1848-7 ori de câte ori valorile măsurate pentru clasele de performanţă - vizibilitate diurnă Q3, vizibilitate nocturnă R2 şi respectiv vizibilitate nocturnă în mediu umed RW1 au scăzut cu 20% sub valorile prag, respectiv când SRT a scăzut sub 45.
Art. 75
Vizibilitatea marcajelor rutiere trebuie să fie asigurată în toate anotimpurile, atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte. Verificarea vizibilităţii se efectuează cu echipamente specifice, punctual după aplicare şi pe toată suprafaţa marcajului pe durata de exploatare, măsurătorile se execută cu aparate portabile sau montate pe vehicule care determină valorile la viteze de circulaţie normale şi pot fi utilizate pentru sectoare de drum mai lungi decât cele la care se utilizează aparatele portabile, dar şi atunci când utilizarea aparatelor portabile necesită precauţii extreme, în special la autostrăzi. Valorile obţinute se raportează la cerinţele standardului SR EN 1436.
Art. 76
Experienţa arată că scăderea cu 20% sub valoarea de prag minimală a coeficientului de vizibilitate nocturnă face ca marcajul să nu mai poată fi perceput de către participanţii la trafic, cu consecinţe nefaste asupra dirijării traficului şi implicit al siguranţei rutiere.
Art. 77
SR 13459 stabileşte metodele care permit obţinerea eşantioanelor reprezentative de produse pentru marcare rutieră, destinate încercărilor şi prezintă metodele de încercare corespunzătoare.
Art. 78 
Faţă de dimensiunile nominale date de SR 1848-7 se admit abateri conform limitelor maxime prevăzute în tabelul următor:
Dacă se consideră un modul " M " de marcaj, atunci:
B = banda de marcaj;
S = interspaţiul dintre două benzi de marcaj;
l = lăţime bandă de marcaj.
Tip marcaj | Abatere Banda (Ab) | Abatere Interspatiu (As) | Abatere Marcaj ( Am) |
1: 1 | +/- 5 cm | +/- 5 cm | +/- 10 cm |
3: 6 | +/- 5 cm | +/- 5 cm | +/- 10 cm |
3: 9 | +/- 5 cm | +/- 10 cm | +/- 15 cm |
9: 3 | +/- 10 cm | +/- 5 cm | +/- 15 cm |
12: 3 | +/- 10 cm | +/- 5 cm | +/- 15 cm |
Ab = abatere longitudinală a benzii de marcaj;
As = abatere longitudinală a interspaţiului;
Am = abatere longitudinală a modulului de marcaj;
Al = abatere în lăţime a benzii de marcaj +/- 0,5 cm;
Pentru marcajele transversale, diverse, prin săgeţi şi inscripţii se admit abateri de maximum +/- 1%.