Regulamentul 1925/14-sept-2022 privind pieţe contestabile şi echitabile în sectorul digital şi de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 şi (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind pieţele digitale)

Acte UE

Jurnalul Oficial 265L

În vigoare

Versiune de la: 12 Octombrie 2022

Dată act: 14-sept-2022

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(2)În acelaşi timp, printre aceste servicii digitale, serviciile de platformă esenţiale prezintă o serie de caracteristici care pot fi exploatate de întreprinderile care le furnizează. Un exemplu de astfel de caracteristici ale serviciilor de platformă esenţiale sunt economiile de scară extreme, care rezultă adesea din costuri marginale aproape zero pentru adăugarea de utilizatori comerciali sau utilizatori finali. Alte astfel de caracteristici ale serviciilor de platformă esenţiale sunt efectele de reţea foarte puternice, capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali şi de utilizatori finali datorită caracterului multilateral al acestor servicii, un grad semnificativ de dependenţă atât a utilizatorilor comerciali, cât şi a utilizatorilor finali, efectele de captivitate, neutilizarea în mod concomitent a mai multor platforme în acelaşi scop de către utilizatorii finali, integrarea verticală şi avantajele bazate pe date. Toate aceste caracteristici, combinate cu practici neloiale din partea întreprinderilor care furnizează serviciile de platformă esenţiale, pot avea ca efect subminarea substanţială a contestabilităţii serviciilor de platformă esenţiale, precum şi un impact asupra corectitudinii relaţiei comerciale dintre întreprinderile care furnizează astfel de servicii şi utilizatorii lor comerciali şi finali. În practică, acest lucru conduce la o diminuare rapidă şi potenţial profundă a opţiunilor utilizatorilor comerciali şi ale utilizatorilor finali şi, prin urmare, poate conferi furnizorului serviciilor respective poziţia de aşa-numit "controlor de acces" ("gatekeeper"). În acelaşi timp, ar trebui recunoscut faptul că serviciile care au scopuri necomerciale, cum ar fi proiectele de colaborare, nu ar trebui să fie considerate drept servicii de platformă esenţiale în sensul prezentului regulament.

(3)Un număr scăzut de întreprinderi mari care furnizează servicii de platformă esenţiale au dobândit o putere economică considerabilă, care ar putea duce la desemnarea acestora drept controlori de acces în temeiul prezentului regulament. În general, aceştia au capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali şi de utilizatori finali prin intermediul serviciilor lor, lucru care la rândul său le permite să îşi folosească avantajele, cum ar fi accesul la cantităţi mari de date, drept pârghie de la un domeniu de activitate la altul. Unele dintre întreprinderile respective îşi exercită controlul asupra unor întregi ecosisteme de platforme din economia digitală şi sunt extrem de dificil de concurat sau de contestat din punct de vedere structural de către operatorii de piaţă existenţi sau noi, indiferent de gradul de inovare şi de eficienţă al respectivilor operatori de piaţă. Contestabilitatea este redusă în special din cauza existenţei unor bariere semnificative la intrare sau la ieşire, inclusiv a unor costuri de investiţii ridicate, care nu pot fi recuperate deloc sau nu pot fi recuperate cu uşurinţă în caz de ieşire, precum şi a lipsei anumitor elemente esenţiale din economia digitală, cum ar fi datele, sau a accesului redus la aceşti factori. Prin urmare, creşte probabilitatea ca pieţele în cauză să nu funcţioneze bine sau să nu mai funcţioneze bine după puţin timp.

(4)Combinarea acestor caracteristici ale controlorilor de acces este susceptibilă să conducă în multe cazuri la dezechilibre grave în ceea ce priveşte puterea de negociere şi, în consecinţă, la practici şi condiţii neloiale atât pentru utilizatorii comerciali, cât şi pentru utilizatorii finali ai serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorii de acces, în detrimentul preţurilor, al calităţii, al concurenţei loiale, al opţiunilor şi al inovării în sectorul digital.

(5)În consecinţă, procesele de piaţă sunt adesea incapabile să asigure rezultate economice echitabile în ceea ce priveşte serviciile de platformă esenţiale. Deşi comportamentul controlorilor de acces face obiectul articolelor 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), domeniul de aplicare al dispoziţiilor respective este limitat la anumite cazuri de putere de piaţă, de exemplu poziţia dominantă pe anumite pieţe sau comportamentul anticoncurenţial, iar aplicarea legii are loc ex post şi necesită o investigare aprofundată a unor fapte adesea foarte complexe, de la caz la caz. În plus, dreptul existent al Uniunii nu abordează deloc sau nu abordează în mod eficace provocările din calea bunei funcţionări a pieţei interne care decurg din comportamentul acelor controlori de acces care nu sunt neapărat dominanţi din perspectiva dreptului concurenţei.

(6)Controlorii de acces au un impact semnificativ asupra pieţei interne, oferind puncte de acces unui număr mare de utilizatori comerciali pentru ca aceştia să ajungă la utilizatorii finali, oriunde în Uniune şi pe diferite pieţe. Impactul negativ al practicilor neloiale asupra pieţei interne şi gradul foarte scăzut de contestabilitate al serviciilor de platformă esenţiale, inclusiv implicaţiile societale şi economice negative ale unor astfel de practici neloiale, au determinat legiuitorii naţionali şi autorităţile de reglementare sectoriale să acţioneze. O serie de soluţii de reglementare au fost deja adoptate la nivel naţional sau au fost propuse pentru a viza practicile neloiale şi contestabilitatea serviciilor digitale sau cel puţin în ceea ce priveşte unele dintre acestea. Acest lucru a dus la crearea de soluţii de reglementare divergente, care au drept rezultat fragmentarea pieţei interne, sporind astfel riscul creşterii costurilor de asigurare a conformităţii din cauza unor seturi diferite de cerinţe naţionale de reglementare.

(7)Prin urmare, obiectivul prezentului regulament este de a contribui la buna funcţionare a pieţei interne prin stabilirea de norme care să asigure contestabilitatea şi echitatea pentru pieţele din sectorul digital, în general, şi pentru utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali ai serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorii de acces, în special. Utilizatorilor comerciali şi utilizatorilor finali ai serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorii de acces ar trebui să li se asigure garanţii de reglementare adecvate în întreaga Uniune împotriva practicilor neloiale ale controlorilor de acces, pentru a facilita activităţile comerciale transfrontaliere în cadrul Uniunii, îmbunătăţind astfel funcţionarea pieţei interne, şi pentru a elimina fragmentarea existentă sau care ar putea apărea în domeniile specifice reglementate de prezentul regulament. În plus, în timp ce tind să adopte modele de afaceri şi structuri algoritmice globale sau cel puţin paneuropene, controlorii de acces pot adopta şi, în unele cazuri, au adoptat deja condiţii şi practici comerciale diferite în state membre diferite, ceea ce este de natură să creeze disparităţi între condiţiile concurenţiale pentru utilizatorii serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorii de acces, în detrimentul integrării pieţei interne.

(8)Prin armonizarea legislaţiilor naţionale divergente, este posibilă eliminarea obstacolelor din calea libertăţii de a presta şi de a primi servicii, inclusiv servicii cu amănuntul, în cadrul pieţei interne. Prin urmare, ar trebui să se stabilească un set specific de obligaţii juridice armonizate la nivelul Uniunii pentru a asigura contestabilitatea şi echitatea pieţelor digitale pe care sunt prezenţi controlori de acces în cadrul pieţei interne, în beneficiul economiei Uniunii în ansamblu şi, în cele din urmă, al consumatorilor din Uniune.

(9)Fragmentarea pieţei interne poate fi evitată în mod eficient numai dacă statele membre sunt împiedicate să aplice norme naţionale care ţin de domeniul de aplicare al prezentului regulament şi care urmăresc aceleaşi obiective ca prezentul regulament. Acest lucru nu exclude posibilitatea de a aplica controlorilor de acces în sensul prezentului regulament alte norme naţionale care urmăresc alte obiective legitime de interes public, astfel cum sunt prevăzute în TFUE, sau care sunt justificate de motive imperative de interes public, astfel cum sunt consacrate în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (denumită în continuare "Curtea de Justiţie").

(10)În acelaşi timp, întrucât urmăreşte să completeze modalităţile de aplicare a dreptului concurenţei, prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere nici articolelor 101 şi 102 din TFUE, nici normelor naţionale corespunzătoare în materie de concurenţă şi altor norme naţionale în materie de concurenţă referitoare la comportamentul unilateral care sunt bazate pe o evaluare individualizată a poziţiilor de piaţă şi a comportamentului pe piaţă, inclusiv a efectelor reale sau potenţiale ale acestuia şi a sferei de cuprindere precise a comportamentului interzis, şi care prevăd posibilitatea ca întreprinderile să prezinte argumente în materie de eficienţă şi justificare obiectivă pentru comportamentul în cauză, şi nici normelor naţionale privind controlul concentrărilor economice. Cu toate acestea, aplicarea normelor respective nu ar trebui să afecteze obligaţiile impuse controlorilor de acces în temeiul prezentului regulament şi aplicarea lor uniformă şi efectivă pe piaţa internă.

(11)Articolele 101 şi 102 din TFUE şi normele naţionale corespunzătoare în materie de concurenţă privind comportamentul anticoncurenţial multilateral şi unilateral, precum şi privind controlul concentrărilor economice au ca obiectiv protejarea concurenţei nedenaturate pe piaţă. Prezentul regulament urmăreşte un obiectiv care este complementar, dar diferit de cel al protejării concurenţei nedenaturate pe orice piaţă dată, astfel cum este definită în dreptul concurenţei, şi anume asigurarea faptului că pieţele pe care sunt prezenţi controlori de acces sunt şi rămân contestabile şi echitabile, independent de efectele reale, potenţiale sau presupuse ale comportamentului unui anumit controlor de acces care face obiectul prezentului regulament asupra concurenţei pe o anumită piaţă. Prin urmare, prezentul regulament urmăreşte să protejeze un interes juridic diferit de cel protejat de normele respective şi ar trebui să se aplice fără a aduce atingere aplicării acestora.

(12)De asemenea, prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere normelor care rezultă din alte acte ale dreptului Uniunii prin care sunt reglementate anumite aspecte ale furnizării de servicii aflate sub incidenţa prezentului regulament, în special Regulamentele (UE) 2016/679 (⁴) şi (UE) 2019/1150 (⁵) ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi un regulament privind o piaţă unică pentru serviciile digitale şi Directivele 2002/58/CE (⁶), 2005/29/CE (⁷), 2010/13/UE (⁸), (UE) 2015/2366 (⁹), (UE) 2019/790 (¹⁰) şi (UE) 2019/882 (¹¹) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi Directiva 93/13/CEE a Consiliului (¹²), şi nici normelor naţionale destinate aplicării şi respectării acestor acte juridice ale Uniunii.

(⁷)Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului ("Directiva privind practicile comerciale neloiale") (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(13)Nivelul scăzut de contestabilitate şi practicile neloiale din sectorul digital sunt mai frecvente şi mai pronunţate pentru anumite servicii digitale decât pentru altele. Acest lucru este valabil mai ales pentru serviciile digitale larg răspândite şi utilizate în mod curent care în general intermediază în mod direct între utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali şi care sunt caracterizate în special de economii de scară extreme, efecte de reţea foarte puternice, capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali şi de utilizatori finali datorită multilateralităţii lor, efecte de captivitate, neutilizarea în mod concomitent a mai multor platforme sau integrarea verticală. Adesea există doar una sau un număr foarte mic de mari întreprinderi care furnizează astfel de servicii digitale. Cel mai frecvent, întreprinderile respective au devenit controlori de acces pentru utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali, cu efecte profunde. În special, ele au dobândit capacitatea de a stabili cu uşurinţă termene şi condiţii comerciale în mod unilateral şi în detrimentul utilizatorilor lor comerciali şi finali. În consecinţă, este necesară axarea doar pe serviciile digitale cu cea mai largă utilizare de către utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali şi în cazul cărora preocupările cu privire la nivelul scăzut de contestabilitate şi la practicile neloiale ale controlorilor de acces sunt mai pregnante şi mai urgente din perspectiva pieţei interne.

(14)În special, serviciile de intermediere online, motoarele de căutare online, sistemele de operare, reţelele de socializare online, serviciile de platformă de partajare a materialelor video, serviciile de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere, serviciile de cloud computing, asistenţii virtuali, browserele web şi serviciile de publicitate online, inclusiv serviciile de intermediere a publicităţii, au capacitatea de a afecta un număr mare de utilizatori finali şi comerciali, ceea ce determină un risc de practici comerciale neloiale. Prin urmare, ele ar trebui să fie incluse în definiţia serviciilor de platformă esenţiale şi să facă obiectul prezentului regulament. Serviciile de intermediere online pot fi, de asemenea, active în domeniul serviciilor financiare şi pot să aibă rolul de intermediari sau să fie utilizate pentru a furniza astfel de servicii, astfel cum sunt enumerate neexhaustiv în anexa II la Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹³). În sensul prezentului regulament, definiţia serviciilor de platformă esenţiale ar trebui să fie neutră din punct de vedere tehnologic şi ar trebui înţeleasă ca incluzând serviciile furnizate pe sau prin diverse mijloace sau dispozitive, cum ar fi televiziunea conectată sau serviciile digitale integrate în vehicule. În anumite circumstanţe, noţiunea de utilizatori finali ar trebui să includă utilizatorii care sunt consideraţi în mod tradiţional utilizatori comerciali, dar care într-o anumită situaţie nu utilizează serviciile de platformă esenţiale pentru a furniza bunuri sau servicii altor utilizatori finali, cum ar fi de exemplu entităţile comerciale care utilizează servicii de cloud computing în scopuri proprii.

(15)Faptul că un serviciu digital se califică drept serviciu de platformă esenţial nu generează în sine preocupări suficient de importante în ceea ce priveşte contestabilitatea sau practicile neloiale. Astfel de preocupări apar numai dacă un serviciu de platformă esenţial constituie un punct de acces important şi este operat de o întreprindere care are un impact semnificativ în cadrul pieţei interne şi o poziţie solidă şi durabilă sau de o întreprindere care va beneficia în mod previzibil de o astfel de poziţie în viitorul apropiat. În consecinţă, setul specific de norme armonizate prevăzut în prezentul regulament ar trebui să se aplice numai întreprinderilor desemnate pe baza acestor trei criterii obiective, precum şi să se aplice numai acelora dintre serviciile lor de platformă esenţiale care constituie, în mod individual, un punct de acces important care le permite utilizatorilor comerciali să ajungă la utilizatorii finali. Faptul că este posibil ca o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale să intermedieze nu numai între utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali, ci şi între diferiţi utilizatori finali, de exemplu în cazul serviciilor de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere, nu ar trebui să excludă concluzia că o astfel de întreprindere este sau ar putea fi un punct de acces important care le permite utilizatorilor comerciali să ajungă la utilizatorii finali.

(16)Pentru a se asigura faptul că prezentul regulament se aplică în mod efectiv acelor întreprinderi care furnizează servicii de platformă esenţiale care sunt cele mai susceptibile să îndeplinească condiţiile obiective menţionate şi în cazul cărora practicile neloiale care reduc nivelul de contestabilitate sunt cele mai răspândite şi au cel mai puternic impact, Comisia ar trebui să poată desemna în mod direct drept controlori de acces întreprinderile care furnizează servicii de platformă esenţiale care ating anumite praguri cantitative. Aceste întreprinderi ar trebui, în orice caz, să facă obiectul unui proces rapid de desemnare, care ar trebui să înceapă de îndată ce prezentul regulament devine aplicabil.

(17)Faptul că o întreprindere are o cifră de afaceri foarte importantă în Uniune şi furnizează un serviciu de platformă esenţial în cel puţin trei state membre constituie un indiciu temeinic că întreprinderea respectivă are un impact semnificativ asupra pieţei interne. Acest lucru este valabil şi în cazul în care o întreprindere care furnizează un serviciu de platformă esenţial în cel puţin trei state membre are o capitalizare bursieră foarte semnificativă sau o valoare justă de piaţă echivalentă. Prin urmare, ar trebui să se presupună că o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale are un impact semnificativ asupra pieţei interne atunci când furnizează un serviciu de platformă esenţial în cel puţin trei state membre şi fie cifra de afaceri a grupului realizată în Uniune este egală cu sau depăşeşte un prag ridicat specific, fie capitalizarea bursieră a grupului este egală cu sau depăşeşte o anumită valoare absolută ridicată. Pentru întreprinderile care furnizează servicii de platformă esenţiale care aparţin unor întreprinderi necotate la bursă, ar trebui folosită ca referinţă valoarea justă de piaţă echivalentă. Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi utiliza competenţa de a adopta acte delegate pentru a elabora o metodologie obiectivă de calculare a valorii respective.

O cifră de afaceri ridicată realizată de grup în Uniune, coroborată cu atingerea pragului pentru numărul de utilizatori din Uniune ai serviciilor de platformă esenţiale, reflectă o capacitate relativ puternică de a monetiza utilizatorii respectivi. O capitalizare bursieră ridicată în raport cu acelaşi prag al numărului de utilizatori din Uniune reflectă un potenţial relativ semnificativ de monetizare a utilizatorilor respectivi în viitorul apropiat. La rândul său, acest potenţial de monetizare reflectă, în principiu, poziţia de punct de acces a întreprinderilor în cauză. Ambii indicatori reflectă, în plus, capacitatea financiară a întreprinderilor în cauză, inclusiv capacitatea lor de a-şi folosi accesul la pieţele financiare drept pârghie pentru a-şi consolida poziţia. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când acest acces sporit este utilizat pentru a achiziţiona alte întreprinderi, capacitate care, la rândul său, s-a dovedit că poate avea efecte negative asupra inovării. Capitalizarea bursieră poate reflecta, de asemenea, poziţia viitoare estimată a întreprinderilor în cauză şi impactul viitor estimat al acestora asupra pieţei interne, chiar şi atunci când cifra de afaceri actuală este relativ scăzută. Valoarea capitalizării bursiere ar trebui să fie bazată pe un nivel care să reflecte capitalizarea bursieră medie a celor mai mari întreprinderi cotate la bursă din Uniune pe o perioadă adecvată.

(18)În timp ce o capitalizare bursieră egală cu sau mai mare decât pragul în ultimul exerciţiu financiar ar trebui să conducă la prezumţia că o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale are un impact semnificativ asupra pieţei interne, ar trebui să se considere că o capitalizare bursieră susţinută a întreprinderii care furnizează servicii de platformă esenţiale egală cu sau mai mare decât pragul timp de cel puţin trei ani consolidează şi mai mult prezumţia respectivă.

(19)În schimb, ar putea exista o serie de factori referitori la capitalizarea bursieră care ar necesita o evaluare aprofundată pentru a se stabili dacă trebuie considerat că o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale are un impact semnificativ asupra pieţei interne. Acest lucru ar putea fi valabil în cazul în care capitalizarea bursieră în exerciţiile financiare anterioare a întreprinderii care furnizează servicii de platformă esenţiale a fost semnificativ mai mică decât pragul, iar volatilitatea capitalizării sale bursiere pe parcursul perioadei examinate a fost disproporţionată faţă de volatilitatea generală a pieţei titlurilor de capital sau traiectoria capitalizării sale bursiere raportată la tendinţele pieţei nu a corespuns unei creşteri rapide şi unidirecţionale.

(20)Faptul de a avea un număr foarte mare de utilizatori comerciali care depind de un serviciu de platformă esenţial pentru a ajunge la un număr foarte mare de utilizatori finali activi în fiecare lună îi permite întreprinderii care furnizează serviciul respectiv să influenţeze în avantajul său operaţiunile unei părţi substanţiale a utilizatorilor comerciali şi indică, în principiu, că întreprinderea în cauză este un punct de acces important. În vederea stabilirii pragului pentru utilizatorii comerciali, nivelurile relevante ale numerelor respective ar trebui stabilite astfel încât să reprezinte un procent semnificativ din întreaga populaţie a Uniunii în ceea ce priveşte utilizatorii finali şi din întreaga populaţie de entităţi comerciale care utilizează servicii de platformă esenţiale. Utilizatorii finali şi utilizatorii comerciali activi ar trebui să fie identificaţi şi calculaţi în aşa fel încât să reprezinte în mod adecvat rolul şi impactul serviciului de platformă esenţial specific în cauză. Pentru a oferi securitate juridică controlorilor de acces, ar trebui să fie prevăzute, într-o anexă la prezentul regulament, elementele necesare pentru stabilirea numărului de utilizatori finali şi utilizatori comerciali activi pentru fiecare serviciu de platformă esenţial. Aceste elemente pot fi afectate de evoluţiile tehnologice şi de altă natură. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica prezentul regulament prin actualizarea metodologiei şi a listei indicatorilor utilizaţi pentru stabilirea numărului de utilizatori finali activi şi de utilizatori comerciali activi.

(21)O poziţie solidă şi durabilă în ceea ce priveşte operaţiunile sale sau posibilitatea previzibilă de a beneficia de o astfel de poziţie în viitor există în special atunci când nivelul de contestabilitate a poziţiei întreprinderii care furnizează serviciul de platformă esenţial este limitat. Este probabil ca acest lucru să fie valabil în cazul în care întreprinderea respectivă a furnizat un serviciu de platformă esenţial în cel puţin trei state membre unui număr foarte mare de utilizatori comerciali şi de utilizatori finali pe o perioadă de cel puţin trei ani.

(23)O întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale ar trebui, în circumstanţe excepţionale, să poată infirma prezumţia că are un impact semnificativ asupra pieţei interne, demonstrând că, deşi atinge pragurile cantitative prevăzute în prezentul regulament, nu îndeplineşte condiţiile pentru desemnarea drept controlor de acces. Sarcina de a demonstra că nu ar trebui să se aplice prezumţia care decurge din atingerea pragurilor cantitative ar trebui să îi revină întreprinderii în cauză. În evaluarea pe care o realizează cu privire la probele şi argumentele prezentate, Comisia ar trebui să ia în considerare numai elementele care au o legătură directă cu criteriile cantitative, şi anume: impactul întreprinderii care furnizează servicii de platformă esenţiale asupra pieţei interne dincolo de venituri sau de capitalizarea bursieră, cum ar fi dimensiunea întreprinderii în termeni absoluţi şi numărul de state membre în care este prezentă; cifra cu care numărul real al utilizatorilor comerciali şi al utilizatorilor finali depăşeşte pragurile şi importanţa serviciului de platformă esenţial al întreprinderii, având în vedere dimensiunea generală a activităţilor respectivului servicii de platformă esenţial; şi numărul de ani în care au fost atinse pragurile.

Orice justificare pe motive economice care are obiectivul de a utiliza definiţia pieţei sau de a demonstra o creştere a eficienţei ca urmare a unui anumit tip de comportament al întreprinderii care furnizează servicii de platformă esenţiale ar trebui exclusă deoarece nu este relevantă pentru desemnarea drept controlor de acces. În cazul în care argumentele prezentate nu sunt suficient de întemeiate deoarece nu pun prezumţia în mod vădit sub semnul întrebării, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a respinge argumentele în termenul de 45 de zile lucrătoare prevăzut pentru desemnare. Comisia ar trebui să poată lua o decizie bazându-se pe informaţiile disponibile cu privire la pragurile cantitative în cazul în care întreprinderea care furnizează servicii de platformă esenţiale obstrucţionează investigaţia prin nerespectarea măsurilor de investigare luate de Comisie.

(24)Ar trebui să se prevadă, de asemenea, posibilitatea ca rolul de controlor de acces al întreprinderilor care furnizează servicii de platformă esenţiale care nu ating toate pragurile cantitative să fie evaluat în funcţie de cerinţele obiective generale privind impactul semnificativ al acestor întreprinderi asupra pieţei interne, rolul lor de punct de acces important care le permite utilizatorilor comerciali să ajungă la utilizatorii finali, poziţia solidă şi durabilă a operaţiunilor lor sau faptul că este previzibil să beneficieze de o astfel de poziţie în viitorul apropiat. Atunci când întreprinderea care furnizează servicii de platformă esenţiale este o întreprindere mijlocie sau mică sau o microîntreprindere, evaluarea ar trebui să analizeze cu atenţie dacă o astfel de întreprindere ar putea submina în mod substanţial contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale, având în vedere că prezentul regulament vizează în primul rând întreprinderile mari cu o putere economică considerabilă şi mai puţin întreprinderile mijlocii sau mici sau microîntreprinderile.

(25)O astfel de evaluare poate fi efectuată numai în urma unei investigaţii de piaţă, ţinând seama în acelaşi timp de pragurile cantitative. În evaluarea sa, Comisia ar trebui să urmărească obiectivele de a menţine şi a promova inovarea în materie de produse şi servicii digitale şi calitatea acestora, gradul în care preţurile sunt echitabile şi competitive şi gradul în care calitatea sau gama de opţiuni pentru utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali este sau rămâne ridicată. Pot fi luate în considerare elemente care sunt specifice întreprinderilor în cauză care furnizează servicii de platformă esenţiale, cum ar fi economiile de scară sau de gamă extreme, efectele de reţea foarte puternice, avantajele bazate pe date, capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali şi de utilizatori finali datorită caracterului multilateral al acestor servicii, efectele de captivitate, neutilizarea în mod concomitent a mai multor platforme, structura corporativă de conglomerat sau integrarea verticală. În plus, o capitalizare bursieră foarte ridicată, o rată foarte mare a valorii capitalului propriu în raport cu profitul sau o cifră de afaceri foarte importantă generată de utilizatorii finali ai unui singur serviciu de platformă esenţial pot fi utilizate ca indicatori ai potenţialului acestor întreprinderi de a folosi efectul de pârghie şi ai dezechilibrării pieţei în favoarea lor. Pe lângă capitalizarea bursieră, ratele ridicate de creştere relativă reprezintă exemple de parametri dinamici care sunt deosebit de relevanţi pentru identificarea acelor întreprinderi care furnizează servicii de platformă esenţiale şi cu privire la care se poate prevedea că vor dobândi o poziţie solidă şi durabilă. În cazul în care întreprinderea care furnizează servicii de platformă esenţiale obstrucţionează în mod semnificativ investigaţia prin nerespectarea măsurilor de investigare luate de Comisie, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a lua o decizie formulând concluzii nefavorabile pe baza elementelor disponibile.

(26)Un anumit subset de norme ar trebui să se aplice întreprinderilor care furnizează servicii de platformă esenţiale şi cu privire la care se poate prevedea că vor avea o poziţie solidă şi durabilă în viitorul apropiat. Aceleaşi caracteristici specifice ale serviciilor de platformă esenţiale pot genera o dezechilibrare a pieţei: odată ce o întreprindere care furnizează serviciul de platformă esenţial în cauză obţine un anumit avantaj în raport cu concurenţii sau potenţialii concurenţi în ceea ce priveşte dimensiunea sau capacitatea de intermediere, poziţia sa ar putea deveni inatacabilă şi ar putea evolua până la nivelul la care ar putea deveni solidă şi durabilă în viitorul apropiat. Întreprinderile pot încerca să inducă această dezechilibrare a pieţei şi să devină controlori de acces prin utilizarea unora dintre condiţiile şi practicile neloiale reglementate prin prezentul regulament. Într-o astfel de situaţie, pare oportun să se intervină înainte ca piaţa să fie dezechilibrată în mod ireversibil.

(27)Cu toate acestea, o astfel de intervenţie timpurie ar trebui să se limiteze doar la impunerea acelor obligaţii care sunt necesare şi adecvate pentru a se garanta că serviciile în cauză rămân contestabile şi a se permite evitarea riscului specific de condiţii şi practici neloiale. Obligaţiile care împiedică întreprinderea în cauză care furnizează servicii de platformă esenţiale să beneficieze de o poziţie solidă şi durabilă în ceea ce priveşte operaţiunile sale, cum ar fi obligaţiile care previn folosirea efectului de pârghie sau cele care facilitează schimbarea furnizorului şi utilizarea concomitentă a mai multor platforme, sunt orientate în mod mai direct către acest scop. În plus, pentru a asigura proporţionalitatea, Comisia ar trebui ca din acest subset de obligaţii să le aplice numai pe cele care sunt necesare şi proporţionale pentru atingerea obiectivelor prezentului regulament, precum şi să reexamineze periodic dacă astfel de obligaţii ar trebui menţinute, eliminate sau adaptate.

(29)Controlorii de acces ar trebui să respecte obligaţiile prevăzute în prezentul regulament în ceea ce priveşte fiecare dintre serviciile de platformă esenţiale enumerate în decizia de desemnare relevantă. Obligaţiile ar trebui să se aplice ţinându-se seama de statutul de conglomerat al controlorilor de acces acolo unde este cazul. În plus, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a impune măsuri de punere în aplicare controlorului de acces prin decizie. Respectivele măsuri de punere în aplicare ar trebui să fie concepute în mod eficace, ţinându-se seama de caracteristicile serviciilor de platformă esenţiale şi de posibilele riscuri de eludare, şi să respecte principiul proporţionalităţii şi drepturile fundamentale ale întreprinderilor în cauză şi ale terţilor.

(30)Natura tehnologică foarte dinamică şi complexă a serviciilor de platformă esenţiale face necesară revizuirea periodică a statutului controlorilor de acces, inclusiv al celor cu privire la care se prevede că vor beneficia de o poziţie solidă şi durabilă în ceea ce priveşte operaţiunile lor în viitorul apropiat. Pentru a le oferi tuturor participanţilor pe piaţă, inclusiv controlorilor de acces, securitatea necesară în ceea ce priveşte obligaţiile juridice aplicabile, este necesar un termen-limită pentru astfel de revizuiri periodice. De asemenea, este important ca astfel de revizuiri să fie efectuate în mod regulat şi cel puţin o dată la trei ani. În plus, este important să se clarifice că nu orice schimbare a elementelor de fapt pe baza cărora o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale a fost desemnată drept controlor de acces duce neapărat la modificarea deciziei de desemnare. Modificarea va fi necesară numai în cazul în care schimbarea elementelor de fapt duce, de asemenea, la o schimbare a evaluării. Pentru a se stabili dacă a avut loc acest lucru, ar trebui efectuată o evaluare de la caz la caz a elementelor de fapt şi a circumstanţelor.

(31)Pentru a garanta contestabilitatea şi echitatea serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorii de acces, este necesar să se prevadă în mod clar şi fără echivoc un set de norme armonizate în ceea ce priveşte serviciile respective. Astfel de norme sunt necesare pentru a preveni riscul efectelor negative ale practicilor controlorilor de acces, ceea ce este în beneficiul mediului de afaceri din sectorul serviciilor în cauză, în beneficiul utilizatorilor şi, în cele din urmă, al societăţii în ansamblu. Obligaţiile corespund practicilor considerate ca subminând contestabilitatea sau ca fiind neloiale ori ambele, având în vedere caracteristicile sectorului digital, şi care au un impact direct deosebit de grav asupra utilizatorilor comerciali şi a utilizatorilor finali. Ar trebui să fie posibil ca, pentru obligaţiile prevăzute în prezentul regulament, să se ţină seama în mod specific de natura serviciilor de platformă esenţiale furnizate. Obligaţiile prevăzute în prezentul regulament ar trebui să asigure contestabilitatea şi echitatea nu numai în ceea ce priveşte serviciile de platformă esenţiale enumerate în decizia de desemnare, ci şi în ceea ce priveşte alte produse şi servicii digitale în cazul cărora controlorii de acces îşi folosesc drept pârghie poziţia de punct de acces şi care sunt adesea furnizate împreună cu serviciile de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora.

(32)În sensul prezentului regulament, contestabilitatea ar trebui să se refere la capacitatea întreprinderilor de a depăşi în mod eficace barierele din calea intrării lor pe piaţă şi a extinderii lor şi de a face concurenţă în mod eficace controlorului de acces pe baza meritelor produselor şi serviciilor lor. Caracteristicile serviciilor de platformă esenţiale din sectorul digital, cum ar fi efectele de reţea, economiile de scară importante şi beneficiile de pe urma datelor, au limitat contestabilitatea acestor servicii şi a ecosistemelor aferente. Ca urmare a acestei contestabilităţi reduse, controlorul de acces, utilizatorii săi comerciali, concurenţii săi şi clienţii săi au mai puţine stimulente pentru a asigura inovarea şi îmbunătăţirea produselor şi serviciilor, ceea ce afectează în mod negativ potenţialul de inovare al economiei platformelor online în general. Contestabilitatea serviciilor în sectorul digital poate fi, de asemenea, limitată dacă există mai mult de un controlor de acces pentru un serviciu de platformă esenţial. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să interzică anumite practici ale controlorilor de acces care sunt susceptibile să sporească barierele din calea intrării pe piaţă sau a extinderii şi ar trebui să impună anumite obligaţii controlorilor de acces menite să reducă barierele respective. Obligaţiile ar trebui să se refere, de asemenea, la situaţiile în care controlorul de acces poate avea o poziţie atât de solidă încât concurenţa între platforme să nu fie eficace pe termen scurt, ceea ce înseamnă că este necesar să fie creată sau intensificată concurenţa în interiorul platformei.

(33)În sensul prezentului regulament, inechitatea ar trebui să se refere la un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile utilizatorilor comerciali în urma căruia controlorul de acces obţine un avantaj disproporţionat. Participanţii la piaţă, inclusiv utilizatorii comerciali ai serviciilor de platformă esenţiale şi furnizorii alternativi ai serviciilor furnizate împreună cu aceste servicii de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora, ar trebui să aibă capacitatea de a profita în mod adecvat de beneficiile care rezultă din eforturile lor inovatoare sau de altă natură. Ca urmare a poziţiei lor de punct de acces şi a puterii lor superioare de negociere, este posibil ca controlorii de acces să adopte un comportament care să nu le permită celorlalţi să profite pe deplin de beneficiile propriilor contribuţii sau este posibil să stabilească în mod unilateral condiţii dezechilibrate de utilizare a serviciilor lor de platformă esenţiale sau a serviciilor furnizate împreună cu serviciile lor de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora. Un astfel de dezechilibru poate apărea chiar dacă controlorul de acces oferă un anumit serviciu în mod gratuit unui anumit grup de utilizatori şi poate consta, de asemenea, în excluderea sau discriminarea unor utilizatori comerciali, în special dacă aceştia din urmă concurează cu serviciile furnizate de controlorul de acces. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să impună obligaţii controlorilor de acces pentru a remedia un astfel de comportament.

(34)Contestabilitatea şi echitatea sunt interconectate. Lipsa sau reducerea contestabilităţii în cazul unui anumit serviciu poate permite unui controlor de acces să se angajeze în practici neloiale. În mod similar, practicile neloiale ale unui controlor de acces pot reduce posibilitatea utilizatorilor comerciali sau a altor persoane de a contesta poziţia controlorului de acces. Prin urmare, în prezentul regulament poate fi prevăzută o obligaţie specială care să se refere la ambele elemente.

(36)Controlorii de acces colectează adesea în mod direct date cu caracter personal ale utilizatorilor finali în scopul furnizării de servicii de publicitate online atunci când utilizatorii finali utilizează site-uri web şi aplicaţii software ale unor terţi. De asemenea, terţii furnizează controlorilor de acces date cu caracter personal ale propriilor lor utilizatori finali pentru a putea utiliza anumite servicii oferite de controlorii de acces în contextul serviciilor lor de platformă esenţiale, cum ar fi segmentele de public personalizate. Prelucrarea, în scopul furnizării de servicii de publicitate online, a datelor cu caracter personal provenite de la terţi care utilizează serviciile de platformă esenţiale le oferă controlorilor de acces avantaje potenţiale în ceea ce priveşte acumularea de date, ridicând astfel bariere la intrare. Acest lucru se datorează faptului că controlorii de acces prelucrează date cu caracter personal de la un număr semnificativ mai mare de terţi decât alte întreprinderi. Avantaje similare rezultă din (i) combinarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor finali colectate de la un serviciu de platformă esenţial cu datele colectate de la alte servicii, (ii) utilizarea încrucişată a datelor cu caracter personal între serviciul de platformă esenţial şi alte servicii furnizate separat de controlorul de acces, în special servicii care nu sunt furnizate împreună cu serviciul de platformă esenţial relevant sau în sprijinul acestuia, precum şi vice versa sau (iii) conectarea utilizatorilor finali la diferite servicii ale controlorilor de acces pentru a combina date cu caracter personal. Pentru a se garanta că controlorii de acces nu subminează în mod neloial contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale, aceştia ar trebui să le permită utilizatorilor finali să aleagă în mod liber dacă doresc să participe la astfel de practici de prelucrare a datelor şi de conectare, oferindu-le şi o alternativă mai puţin personalizată, dar echivalentă, şi necondiţionând utilizarea serviciului de platformă esenţial sau a anumitor funcţionalităţi ale acestuia de consimţământul utilizatorului final. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere prelucrării datelor cu caracter personal sau conectării utilizatorilor finali la un serviciu de către controlorul de acces, pe baza temeiului juridic prevăzut la articolul 6 alineatul (1) literele (c), (d) şi (e) din Regulamentul (UE) 2016/679 şi nu pe baza articolului 6 alineatul (1) literele (b) şi (f) din regulamentul respectiv.

(37)Alternativa mai puţin personalizată nu ar trebui să fie diferită sau de o calitate mai scăzută faţă de serviciul furnizat utilizatorilor finali care îşi dau consimţământul, cu excepţia cazului în care scăderea calităţii este o consecinţă directă a faptului că controlorul de acces nu este în măsură să prelucreze astfel de date cu caracter personal sau să conecteze utilizatorii finali la un anumit serviciu. Neacordarea consimţământului nu ar trebui să fie mai dificilă decât acordarea consimţământului. Atunci când solicită consimţământul, controlorul de acces ar trebui să îi prezinte utilizatorului final, în mod proactiv, o soluţie uşor de utilizat pentru acordarea, modificarea sau retragerea consimţământului într-un mod explicit, clar şi simplu. În special, consimţământul ar trebui acordat printr-o acţiune sau o declaraţie afirmativă fără echivoc, care să indice un acord liber exprimat, specific, în cunoştinţă de cauză şi lipsit de ambiguitate din partea utilizatorului final, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) 2016/679. La momentul solicitării consimţământului şi numai dacă este cazul, utilizatorul final ar trebui informat că neacordarea consimţământului poate duce la o ofertă mai puţin personalizată, dar că, în afară de acest aspect, serviciul de platformă esenţial va rămâne neschimbat şi nicio funcţionalitate nu va fi suprimată. În mod excepţional, în cazul în care consimţământul nu poate fi acordat direct serviciului de platformă esenţial al controlorului de acces, utilizatorii finali ar trebui să îşi poată da consimţământul prin intermediul fiecărui serviciu al unui terţ care utilizează respectivul serviciu de platformă esenţial, pentru a permite controlorului de acces să prelucreze date cu caracter personal în scopul furnizării de servicii de publicitate online.

În cele din urmă, retragerea consimţământului ar trebui să se facă la fel de uşor ca şi acordarea consimţământului. Controlorii de acces nu ar trebui să îşi proiecteze, organizeze sau exploateze interfeţele online într-un mod care să inducă în eroare, să manipuleze, să denatureze sau să afecteze semnificativ în alt mod capacitatea utilizatorilor finali de a-şi da liber consimţământul. În special, controlorilor de acces nu ar trebui să li se permită să solicite mai mult de o dată pe an utilizatorilor finali să îşi dea consimţământul pentru prelucrarea în acelaşi scop pentru care iniţial nu şi-au dat consimţământul sau pentru care şi-au retras consimţământul. Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, inclusiv cadrului său de aplicare, care rămâne pe deplin aplicabil în ceea ce priveşte orice acţiune introdusă de persoanele vizate în legătură cu încălcarea drepturilor lor în temeiul regulamentului respectiv.

(38)Copiii necesită o protecţie specifică a datelor lor cu caracter personal, în special în ceea ce priveşte utilizarea acestora în scopuri de comunicare comercială sau creare de profiluri de utilizator. Protecţia copiilor în mediul online este un obiectiv important al Uniunii şi ar trebui să se reflecte în legislaţia sa relevantă. În acest context, ar trebui să se ţină seama în mod corespunzător de un regulament privind o piaţă unică pentru serviciile digitale. Nicio dispoziţie din prezentul regulament nu îi exonerează pe controlorii de acces de obligaţia de protecţie a copiilor prevăzută în dreptul aplicabil al Uniunii.

(39)În anumite cazuri, de exemplu prin impunerea unor termene şi condiţii contractuale, controlorii de acces pot limita capacitatea utilizatorilor comerciali ai serviciilor lor de intermediere online de a oferi produse sau servicii utilizatorilor finali în condiţii mai favorabile, inclusiv în ceea ce priveşte preţul, prin intermediul altor servicii de intermediere online sau prin canale de vânzare directă online. În cazul în care astfel de limitări se referă la servicii de intermediere online furnizate de terţi, ele reduc contestabilitatea între platforme, ceea ce, la rândul său, reduce opţiunile utilizatorilor finali pentru servicii alternative de intermediere online. În cazul în care astfel de limitări se referă la canale de vânzare directă online, ele restrâng în mod inechitabil libertatea utilizatorilor comerciali de a folosi astfel de canale. Pentru a se asigura faptul că utilizatorii comerciali ai serviciilor de intermediere online furnizate de controlorii de acces pot alege în mod liber servicii de intermediere online alternative sau canale de vânzare directă online şi pot diferenţia condiţiile în care oferă produsele sau serviciile lor utilizatorilor finali, nu ar trebui să se accepte situaţiile în care controlorii de acces reduc opţiunile utilizatorilor comerciali de a diferenţia condiţiile comerciale, inclusiv preţul. O astfel de limitare ar trebui să se aplice oricărei măsuri cu efect echivalent, cum ar fi creşterea ratelor comisioanelor sau delistarea ofertelor utilizatorilor comerciali.

(40)Pentru a preveni sporirea dependenţei lor de serviciile de platformă esenţiale ale controlorilor de acces, precum şi pentru a promova utilizarea concomitentă a mai multor platforme, utilizatorii comerciali ai respectivilor controlori de acces ar trebui să fie liberi să promoveze şi să aleagă canalul de distribuţie pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a interacţiona cu eventualii utilizatori finali pe care i-au dobândit prin intermediul serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorul de acces sau prin intermediul altor canale. Acest lucru ar trebui să se aplice promovării ofertelor, inclusiv prin intermediul unei aplicaţii software a utilizatorului comercial, precum şi oricărei forme de comunicare şi de încheiere a contractelor între utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali. Un utilizator final dobândit este un utilizator final care a iniţiat deja o relaţie comercială cu utilizatorul comercial, iar, după caz, controlorul de acces a fost remunerat direct sau indirect de utilizatorul comercial pentru că a facilitat dobândirea iniţială a utilizatorului final de către utilizatorul comercial. Astfel de relaţii comerciale pot fi stabilite fie pe baza unei plăţi, fie gratuit, cum ar fi încercările gratuite sau nivelurile gratuite de servicii, şi pot fi iniţiate prin intermediul serviciului de platformă esenţial al controlorului de acces sau prin intermediul oricărui alt canal. La rândul lor, utilizatorii finali ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a alege ofertele utilizatorilor comerciali şi de a încheia contracte cu aceştia fie prin intermediul serviciilor de platformă esenţiale ale controlorului de acces, după caz, fie printr-un canal de distribuţie directă al utilizatorului comercial sau printr-un alt canal indirect pe care utilizatorul comercial îl foloseşte.

(41)Nu ar trebui subminată sau restricţionată capacitatea utilizatorilor finali de a achiziţiona conţinut, abonamente, componente sau alte elemente în afara serviciilor de platformă esenţiale ale controlorului de acces. În special, ar trebui să se evite situaţiile în care controlorii de acces restricţionează accesul utilizatorilor finali la astfel de servicii şi utilizarea acestora prin intermediul unei aplicaţii software care rulează în cadrul serviciului lor de platformă esenţial. De exemplu, abonaţii la conţinut online achiziţionat în afara unei aplicaţii software, a unui magazin de aplicaţii software sau a unui asistent virtual nu ar trebui să fie împiedicaţi să acceseze conţinutul online respectiv pe o aplicaţie software din cadrul serviciului de platformă esenţial al controlorului de acces pentru simplul motiv că respectivul conţinut a fost achiziţionat în afara aplicaţiei software, a magazinului de aplicaţii software sau a asistentului virtual în cauză.

(42)Pentru a asigura un mediu comercial echitabil şi a proteja contestabilitatea sectorului digital, este important să se garanteze dreptul utilizatorilor comerciali şi al utilizatorilor finali, inclusiv al avertizorilor, de a atrage atenţia autorităţilor administrative sau altor autorităţi publice relevante, inclusiv instanţelor naţionale, cu privire la practicile neloiale ale controlorilor de acces care ar putea implica încălcarea dreptului Uniunii sau a dreptului intern relevant. De exemplu, este posibil ca utilizatorii comerciali sau utilizatorii finali să dorească să formuleze plângeri cu privire la diferite tipuri de practici neloiale, cum ar fi condiţiile discriminatorii de acces, închiderea nejustificată a conturilor utilizatorilor comerciali sau neclaritatea motivelor pentru delistarea produselor. Prin urmare, ar trebui interzisă orice practică prin care utilizatorii respectivi ar fi împiedicaţi sau limitaţi în vreun fel în a-şi exprima îngrijorările sau în a exercita căile de atac disponibile, de exemplu prin clauze de confidenţialitate prevăzute în acorduri sau prin alte condiţii scrise. Această interdicţie nu ar trebui să aducă atingere dreptului utilizatorilor comerciali şi al controlorilor de acces de a stabili în acordurile lor condiţiile de utilizare, cum ar fi utilizarea unor mecanisme legale de soluţionare a plângerilor, inclusiv a unor mecanisme de soluţionare alternativă a litigiilor sau a jurisdicţiei anumitor instanţe, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu dreptul intern. De asemenea, acest lucru nu ar trebui să aducă atingere rolului jucat de controlorii de acces în lupta împotriva conţinutului ilegal online.

(43)Anumite servicii furnizate împreună cu serviciile de platformă esenţiale relevante ale controlorului de acces sau în sprijinul acestora, cum ar fi serviciile de identificare, motoarele de navigare web, serviciile de plată sau serviciile tehnice care sprijină furnizarea de servicii de plată, cum ar fi sistemele de plată pentru achiziţii în cadrul aplicaţiilor, sunt esenţiale pentru activitatea utilizatorilor comerciali, cărora le permit să îşi optimizeze serviciile. În special, fiecare browser este construit pe un motor de navigare web, care este responsabil de funcţionalităţi cheie ale browserului, cum ar fi viteza, fiabilitatea şi compatibilitatea web. Atunci când exploatează şi impun motoare de navigare web, controlorii de acces se află într-o poziţie care le permite să stabilească funcţionalităţile şi standardele care se vor aplica nu numai propriilor lor browsere web, ci şi browserelor web concurente şi, la rândul lor, aplicaţiilor software web. Prin urmare, controlorii de acces nu ar trebui să îşi folosească poziţia pentru a le cere utilizatorilor comerciali care depind de serviciile lor să utilizeze oricare dintre serviciile furnizate, împreună cu servicii de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora, de înşişi controlorii de acces ca parte a furnizării de servicii sau produse de către utilizatorii comerciali respectivi. Pentru a evita situaţia în care controlorii de acces le impun indirect utilizatorilor comerciali propriile servicii furnizate împreună cu serviciile de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora, controlorilor de acces ar trebui, de asemenea, să li se interzică să ceară utilizatorilor finali să utilizeze aceste servicii, dacă cerinţa respectivă ar fi impusă în contextul serviciului furnizat utilizatorilor finali de către utilizatorul comercial care utilizează serviciul de platformă esenţial al controlorului de acces. Această interdicţie are scopul de a proteja libertatea utilizatorului comercial de a alege servicii alternative la cele ale controlorului de acces, dar nu ar trebui interpretată ca o obligaţie pentru utilizatorul comercial de a oferi astfel de alternative utilizatorilor săi finali.

(44)Faptul de a le cere utilizatorilor comerciali sau utilizatorilor finali să se aboneze sau să se înregistreze la orice alte servicii de platformă esenţiale ale controlorilor de acces enumerate în decizia de desemnare sau care ating pragurile de utilizatori finali şi utilizatori comerciali activi menţionat în prezentul regulament, ca o condiţie pentru a utiliza, a accesa, a se înscrie sau a se înregistra la un serviciu de platformă esenţial le oferă controlorilor de acces un mijloc de a acapara şi de a aduce în situaţia de client captiv noi utilizatori comerciali şi utilizatori finali pentru serviciile lor de platformă esenţiale, asigurându-se că utilizatorii comerciali nu pot accesa un anumit serviciu de platformă esenţial fără ca, cel puţin, să se înregistreze sau să creeze un cont în scopul primirii unui al doilea serviciu de platformă esenţial. Acest comportament le oferă, de asemenea, controlorilor de acces un avantaj potenţial în ceea ce priveşte acumularea de date. Ca atare, acest comportament este de natură să ridice bariere la intrare şi ar trebui interzis.

(45)Condiţiile în care controlorii de acces furnizează servicii de publicitate online utilizatorilor comerciali, inclusiv clienţilor de publicitate şi editorilor, sunt adesea netransparente şi neclare. Această opacitate este legată parţial de practicile câtorva platforme, dar este determinată, de asemenea, de complexitatea inerentă publicităţii programatice utilizate în prezent. Se consideră că acest sector a devenit mai puţin transparent după introducerea noii legislaţii privind confidenţialitatea. Astfel, adesea clienţii de publicitate şi editorii nu dispun de informaţii şi cunoştinţe cu privire la condiţiile aplicabile serviciilor de publicitate online pe care le achiziţionează, ceea ce le subminează capacitatea de a alege între mai multe întreprinderi care furnizează servicii de publicitate online. În plus, costurile serviciilor de publicitate online în aceste condiţii sunt probabil mai mari decât ar fi într-un mediu al platformelor online mai echitabil, mai transparent şi contestabil. Este probabil ca aceste costuri mai ridicate să se reflecte în preţurile pe care utilizatorii finali le plătesc pentru multe produse şi servicii curente care se bazează pe utilizarea serviciilor de publicitate online. Prin urmare, obligaţiile în materie de transparenţă ar trebui să le impună controlorilor de acces să le ofere gratuit clienţilor de publicitate şi editorilor cărora le furnizează servicii de publicitate online, la cerere, informaţii care să le permită ambelor părţi să înţeleagă preţul plătit pentru fiecare dintre diferitele servicii de publicitate online furnizate ca parte a lanţului valoric relevant al publicităţii.

Aceste informaţii ar trebui oferite la cerere unui client de publicitate, la nivelul unui anunţ publicitar individual, cu privire la preţul şi comisioanele plătite de respectivul client de publicitate şi, sub rezerva acordului din partea editorului care deţine spaţiul publicitar în care este afişat anunţul publicitar, cu privire la remuneraţia primită de respectivul editor care şi-a dat consimţământul. Furnizarea zilnică a acestor informaţii va permite clienţilor de publicitate să primească informaţii care au un nivel suficient de granularitate, necesar pentru a compara costurile de utilizare a serviciilor de publicitate online ale controlorilor de acces cu costurile de utilizare a serviciilor de publicitate online ale întreprinderilor alternative. În cazul în care unii editori nu îşi dau consimţământul pentru comunicarea informaţiilor relevante către clientul de publicitate, controlorul de acces ar trebui să furnizeze clientului de publicitate informaţiile referitoare la remuneraţia medie zilnică primită de editorii respectivi pentru anunţurile publicitare relevante. Aceeaşi obligaţie şi aceleaşi principii de comunicare a informaţiilor relevante privind furnizarea de servicii de publicitate online ar trebui să se aplice şi în cazul cererilor din partea editorilor. Întrucât controlorii de acces pot utiliza modele diferite de stabilire a preţurilor pentru furnizarea de servicii de publicitate online clienţilor de publicitate şi editorilor, de exemplu un preţ pe afişare, pe vizualizare sau orice alt criteriu, controlorii de acces ar trebui, de asemenea, să comunice metoda de calcul al fiecărui preţ şi al fiecărei remuneraţii.

(46)În anumite circumstanţe, un controlor de acces are un dublu rol, acţionând în calitate de întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale atunci când le furnizează utilizatorilor săi comerciali un serviciu de platformă esenţial şi, eventual, alte servicii împreună cu respectivul serviciu de platformă esenţial sau în sprijinul acestuia, şi, în acelaşi timp, concurând sau intenţionând să concureze cu respectivii utilizatori comerciali pentru a le furniza aceloraşi utilizatori finali servicii sau produse identice sau similare. În aceste circumstanţe, un controlor de acces poate profita de dublu său rol pentru a utiliza, în scopul propriilor servicii sau produse, datele generate sau furnizate de utilizatorii săi comerciali în contextul activităţilor desfăşurate de utilizatorii comerciali respectivi atunci când utilizează serviciile de platformă esenţiale sau serviciile furnizate împreună cu respectivele servicii de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora. Datele utilizatorului comercial pot include, de asemenea, orice date generate de utilizatorii săi finali sau furnizate în cursul activităţilor acestora. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în cazul în care un controlor de acces le pune la dispoziţie utilizatorilor comerciali o piaţă online sau un magazin de aplicaţii software şi, în acelaşi timp, furnizează servicii în calitate de întreprindere care furnizează servicii online cu amănuntul sau aplicaţii software. Pentru a preveni situaţiile în care controlorii de acces beneficiază în mod neloial de dublul lor rol, este necesar să se asigure faptul că aceştia nu utilizează niciun fel de date agregate sau neagregate, care ar putea include date anonimizate şi cu caracter personal care nu sunt disponibile publicului, pentru a furniza servicii similare cu cele ale utilizatorilor lor comerciali. Această obligaţie ar trebui să se aplice tuturor activităţilor controlorului de acces, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, unităţii sale operaţionale care concurează cu utilizatorii comerciali ai unui serviciu de platformă esenţial.

(47)Utilizatorii comerciali pot, de asemenea, să achiziţioneze servicii de publicitate online de la o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale în scopul furnizării de bunuri şi servicii utilizatorilor finali. În acest caz, se poate întâmpla ca datele să nu fie generate în cadrul serviciului de platformă esenţial, ci să fie furnizate serviciului de platformă esenţial de către utilizatorul comercial sau să fie generate pe baza operaţiunilor acestuia prin intermediul serviciului de platformă esenţial în cauză. În anumite cazuri, serviciul de platformă esenţial care furnizează publicitate poate avea un dublu rol, atât ca întreprindere care furnizează servicii de publicitate online, cât şi ca întreprindere care furnizează servicii în concurenţă cu utilizatori comerciali. În consecinţă, obligaţia prin care i se interzice unui controlor de acces cu dublu rol să folosească datele utilizatorilor comerciali ar trebui să se aplice şi în ceea ce priveşte datele pe care un serviciu de platformă esenţial le-a primit de la entităţi comerciale în scopul furnizării de servicii de publicitate online legate de respectivul serviciu de platformă esenţial.

(48)În ceea ce priveşte serviciile de cloud computing, obligaţia de a nu utiliza datele utilizatorilor comerciali ar trebui extinsă la datele furnizate sau generate de utilizatorii comerciali ai controlorului de acces în contextul utilizării de către aceştia a serviciului de cloud computing al controlorului de acces sau prin intermediul magazinului său de aplicaţii software care le permite utilizatorilor finali ai serviciilor de cloud computing să aibă acces la aplicaţiile software. Această obligaţie nu ar trebui să aducă atingere dreptului controlorului de acces de a utiliza date agregate pentru furnizarea altor servicii împreună cu serviciul său de platformă esenţial sau în sprijinul acestuia, cum ar fi serviciile de analiză a datelor, sub rezerva respectării Regulamentului (UE) 2016/679 şi a Directivei 2002/58/CE, precum şi a respectării obligaţiilor relevante prevăzute în prezentul regulament în ceea ce priveşte astfel de servicii.

(49)Un controlor de acces poate utiliza diferite mijloace pentru a-şi favoriza propriile servicii sau produse, sau pe cele ale unui terţ, în propriul sistem de operare, asistent virtual sau browser web, în detrimentul aceloraşi servicii sau al unor servicii similare pe care utilizatorii finali le-ar putea obţine prin intermediul altor terţi. Aceasta se poate întâmpla, de exemplu, în cazul în care anumite aplicaţii software sau servicii sunt preinstalate de un controlor de acces. Pentru a permite utilizatorilor finali să aleagă, controlorii de acces nu ar trebui să îi împiedice să dezinstaleze nicio aplicaţie software din sistemul lor de operare. Controlorul de acces ar trebui să aibă posibilitatea de a restricţiona o astfel de dezinstalare numai atunci când aceste aplicaţii software sunt esenţiale pentru funcţionarea sistemului de operare sau a dispozitivului. Controlorii de acces ar trebui, de asemenea, să le permită utilizatorilor finali să modifice cu uşurinţă setările implicite ale sistemului de operare, ale asistentului virtual şi ale browserului web atunci când respectivele setări implicite favorizează aplicaţiile software şi serviciile controlorului de acces. Aceasta presupune să se ofere utilizatorilor un ecran de opţiuni, în momentul în care utilizează pentru prima dată un motor de căutare online, un asistent virtual sau un browser web al controlorului de acces enumerat în decizia de desemnare, care să le permită utilizatorilor finali să selecteze un serviciu implicit alternativ atunci când sistemul de operare al controlorului de acces îi direcţionează către motorul de căutare online, asistentul virtual sau browserul web respectiv şi atunci când asistentul virtual sau browserul web al controlorului de acces direcţionează utilizatorul către motorul de căutare online enumerat în decizia de desemnare.

(50)Regulile pe care un controlor de acces le stabileşte pentru distribuirea de aplicaţii software pot, în anumite circumstanţe, să limiteze capacitatea utilizatorilor finali de a instala şi de a utiliza efectiv aplicaţii software sau magazine de aplicaţii software ale terţilor pe hardware-ul sau sistemele de operare ale respectivului controlor de acces, precum şi să limiteze capacitatea utilizatorilor finali de a accesa aceste aplicaţii software sau magazine de aplicaţii software în afara serviciilor de platformă esenţiale ale respectivului controlor de acces. Astfel de limitări pot reduce capacitatea dezvoltatorilor de aplicaţii software de a utiliza canale de distribuţie alternative, precum şi capacitatea utilizatorilor finali de a alege între diferite aplicaţii software din diferite canale de distribuţie, deci ar trebui interzise întrucât sunt neloiale şi susceptibile să afecteze contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale. Pentru a asigura contestabilitatea, controlorul de acces ar trebui, în plus, să permită aplicaţiilor software sau magazinelor de aplicaţii software ale terţilor să ofere utilizatorului final opţiunea de a decide dacă serviciul respectiv devine implicit şi să permită efectuarea cu uşurinţă a acestei schimbări.

Pentru a se asigura că aplicaţiile software sau magazinele de aplicaţii software ale terţilor nu pun în pericol integritatea hardware-ului sau a sistemului de operare furnizat de controlorul de acces, acesta din urmă ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica măsuri tehnice sau contractuale proporţionale pentru atingerea acestui obiectiv, în cazul în care demonstrează că astfel de măsuri sunt necesare şi justificate şi că nu există mijloace mai puţin restrictive de protejare a integrităţii hardware-ului sau a sistemului de operare. Integritatea hardware-ului sau a sistemului de operare ar trebui să includă orice opţiuni de proiectare care trebuie implementate şi menţinute pentru ca hardware-ul sau sistemul de operare să fie protejat împotriva accesului neautorizat, prin asigurarea faptului că elementele de control al securităţii specificate pentru hardware-ul sau sistemul de operare în cauză nu pot fi compromise. În plus, pentru a garanta că aplicaţiile software sau magazinele de aplicaţii software ale terţilor nu subminează securitatea utilizatorilor finali, controlorul de acces ar trebui să aibă posibilitatea de a implementa măsuri şi setări strict necesare şi proporţionale, altele decât setările implicite, care să le ofere utilizatorilor finali o protecţie eficace a securităţii în raport cu aplicaţiile software sau magazinele de aplicaţii software ale terţilor, în cazul în care controlorul de acces demonstrează că astfel de măsuri şi setări sunt strict necesare şi justificate şi că nu există mijloace mai puţin restrictive pentru atingerea acestui obiectiv. Controlorul de acces nu ar trebui să poată implementa astfel de măsuri ca setări implicite sau ca elemente preinstalate.

(51)Controlorii de acces sunt adesea integraţi vertical şi oferă anumite produse sau servicii utilizatorilor finali prin intermediul propriilor servicii de platformă esenţiale sau prin intermediul unui utilizator comercial asupra căruia exercită un control, ceea ce conduce adesea la conflicte de interese. Aceasta poate include situaţia în care un controlor de acces îşi furnizează propriile servicii de intermediere online prin intermediul unui motor de căutare online. Atunci când oferă aceste produse sau servicii prin intermediul serviciului de platformă esenţial, controlorii de acces îşi pot rezerva, în ceea ce priveşte ierarhizarea, precum şi indexarea şi web crawling-ul aferente, o poziţie mai bună pentru propria lor ofertă faţă de cea a produselor sau serviciilor terţilor care utilizează de asemenea respectivul serviciu de platformă esenţial. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în cazul produselor sau serviciilor, inclusiv al altor servicii de platformă esenţiale, care sunt ierarhizate în rezultatele comunicate de motoarele de căutare online sau care sunt integrate parţial sau pe deplin în rezultatele motoarelor de căutare online, în grupurile de rezultate specializate pe o anumită temă, afişate împreună cu rezultatele unui motor de căutare online, care sunt considerate sau utilizate de anumiţi utilizatori finali drept un serviciu distinct sau suplimentar faţă de motorul de căutare online.

Alte exemple sunt aplicaţiile software care sunt distribuite prin intermediul magazinelor de aplicaţii software, materialele video distribuite prin intermediul unei platforme de partajare a materialelor video, produsele sau serviciile care beneficiază de vizibilitate şi sunt afişate în fluxul de ştiri al unui serviciu de reţele de socializare online, produsele sau serviciile ierarhizate în rezultatele căutării sau afişate pe o piaţă online, produsele sau serviciile oferite prin intermediul unui asistent virtual. Rezervarea unei poziţii mai bune pentru propria ofertă a controlorului de acces se poate face chiar şi înainte de ierarhizare, în urma unei interogări, cum ar fi în timpul web crawling-ului şi al indexării. De exemplu, deja în cursul web crawling-ului, ca proces de descoperire prin care este găsit conţinutul nou şi actualizat, precum şi în cursul indexării, care implică stocarea şi organizarea conţinutului găsit în timpul procesului de web crawling, controlorul de acces îşi poate favoriza propriul conţinut în raport cu conţinutul terţilor. În situaţiile menţionate, controlorul de acces are un dublu rol, de intermediar pentru întreprinderile terţe şi de întreprindere care furnizează direct produse sau servicii. În consecinţă, un astfel de controlor de acces are capacitatea de a submina în mod direct contestabilitatea pentru produsele sau serviciile din cadrul serviciilor de platformă esenţiale respective, în detrimentul utilizatorilor comerciali care nu sunt controlaţi de controlorul de acces.

(52)În astfel de situaţii, controlorul de acces nu ar trebui să aplice niciun fel de tratament diferenţiat sau preferenţial în ceea ce priveşte ierarhizarea realizată în cadrul serviciului de platformă esenţial, precum şi indexarea şi web crawling-ul aferente, prin niciun mijloc juridic, comercial sau tehnic, în favoarea produselor sau serviciilor pe care le oferă el însuşi în mod direct sau prin intermediul unui utilizator comercial pe care îl controlează. Pentru a asigura eficacitatea acestei obligaţii, condiţiile care se aplică ierarhizării ar trebui, de asemenea, să fie în general echitabile şi transparente. În acest context, ierarhizarea ar trebui să acopere toate formele de vizibilitate relativă, inclusiv afişarea, notarea, crearea de linkuri sau rezultatele vocale, şi ar trebui să includă şi situaţiile în care un serviciu de platformă esenţial prezintă sau comunică doar un singur rezultat utilizatorului final. Pentru a se garanta că această obligaţie este efectivă şi nu poate fi eludată, ea ar trebui să se aplice totodată oricărei măsuri care are un efect echivalent cu tratamentul diferenţiat sau preferenţial în cadrul ierarhizării. Orientările adoptate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2019/1150 ar trebui, de asemenea, să faciliteze punerea în aplicare şi respectarea acestei obligaţii.

(53)Controlorii de acces nu ar trebui să limiteze sau să împiedice libertatea de alegere a utilizatorilor finali împiedicând din punct de vedere tehnic sau în alt mod schimbarea furnizorului de aplicaţii software şi servicii sau abonarea la un furnizor diferit. Astfel, un număr mai mare de întreprinderi ar urma să îşi poată oferi serviciile, asigurând în cele din urmă mai multe posibilităţi de alegere utilizatorilor finali. Controlorii de acces ar trebui să asigure libertatea de alegere, chiar dacă ei înşişi sunt producătorii hardware-ului prin intermediul căruia sunt accesate astfel de aplicaţii software sau servicii, şi nu ar trebui să creeze bariere tehnice sau de altă natură artificiale din cauza cărora schimbarea furnizorului să fie imposibilă sau ineficientă. Simpla furnizare a unui anumit produs sau serviciu consumatorilor, inclusiv prin preinstalare, precum şi îmbunătăţirea ofertei pentru utilizatorii finali, cum ar fi reducerea preţurilor sau creşterea calităţii, nu ar trebui considerate în sine drept practici interzise care împiedică schimbarea furnizorului.

(54)Controlorii de acces pot afecta capacitatea utilizatorilor finali de a accesa conţinuturi şi servicii online, inclusiv aplicaţii software. Prin urmare, ar trebui stabilite norme care să garanteze că drepturile utilizatorilor finali de a accesa un internet deschis nu sunt compromise de comportamentul controlorilor de acces. De asemenea, controlorii de acces pot limita din punct de vedere tehnic capacitatea utilizatorilor finali de a trece efectiv la alte întreprinderi care furnizează servicii de acces la internet, în special prin controlul asupra hardware-ului sau asupra sistemelor de operare. Acest comportament denaturează condiţiile de concurenţă echitabile pentru serviciile de acces la internet şi dăunează în ultimă instanţă utilizatorilor finali. Prin urmare, ar trebui să se asigure faptul că controlorii de acces nu limitează în mod nejustificat posibilitatea utilizatorilor finali de a-şi alege întreprinderea care le furnizează servicii de acces la internet.

(55)Un controlor de acces poate furniza servicii sau hardware, cum ar fi dispozitive portabile, care accesează componentele de hardware sau de software ale unui dispozitiv accesat sau controlat prin intermediul unui sistem de operare sau al unui asistent virtual, pentru a oferi funcţionalităţi specifice utilizatorilor finali. În acest caz, furnizorii de servicii sau de hardware concurenţi, cum ar fi furnizorii de dispozitive portabile, au nevoie de o interoperabilitate la fel de eficace cu aceleaşi componente de software sau hardware, precum şi de accesul la acestea în scopul interoperabilităţii, pentru a putea furniza utilizatorilor finali o ofertă competitivă.

(56)Controlorii de acces pot avea, de asemenea, un rol dublu ca dezvoltatori de sisteme de operare şi producători de dispozitive, inclusiv în ceea ce priveşte funcţionalităţile tehnice ale acestor dispozitive. De exemplu, un controlor de acces care este producătorul unui dispozitiv poate restricţiona accesul la unele dintre funcţionalităţile acestui dispozitiv, cum ar fi tehnologia de comunicare în câmp apropiat, elementele şi procesoarele securizate, mecanismele de autentificare şi software-ul utilizat pentru operarea tehnologiilor respective, care pot fi necesare pentru furnizarea efectivă a unui serviciu împreună cu serviciul de platformă esenţial sau în sprijinul acestuia, de către controlorul de acces şi de către orice întreprindere terţă care furnizează un astfel de serviciu.

(57)Dacă dublele roluri sunt utilizate într-un mod care împiedică furnizorii alternativi de servicii şi de hardware să aibă acces, în condiţii egale, la aceleaşi componente ale sistemului de operare, ale hardware-ului sau ale software-ului care sunt disponibile sau sunt utilizate de controlorul de acces pentru furnizarea propriilor sale servicii complementare sau de sprijin sau a propriului său hardware, acest lucru ar putea submina în mod semnificativ capacitatea de inovare a unor astfel de furnizori alternativi, precum şi posibilităţile de alegere ale utilizatorilor finali. Prin urmare, controlorii de acces ar trebui să fie obligaţi să asigure, în mod gratuit, atât interoperabilitatea efectivă cu aceleaşi componente ale sistemului de operare, ale hardware-ului sau ale software-ului care sunt disponibile sau sunt utilizate pentru furnizarea propriilor lor servicii complementare sau de sprijin sau a propriului lor hardware, cât şi accesul la aceste componente în scopul interoperabilităţii. Acest acces poate fi necesar, de asemenea, aplicaţiilor software legate de serviciile relevante furnizate împreună cu serviciul de platformă esenţial sau în sprijinul acestuia, pentru a dezvolta şi a oferi efectiv funcţionalităţi interoperabile cu cele furnizate de controlorii de acces. Scopul obligaţiilor este de a permite terţilor concurenţi să se interconecteze la componentele respective prin intermediul unor interfeţe sau al unor soluţii similare într-un mod la fel de eficace ca la serviciile sau la hardware-ul controlorului de acces.

(58)Condiţiile în care controlorii de acces furnizează servicii de publicitate online utilizatorilor comerciali, inclusiv clienţilor de publicitate şi editorilor, sunt adesea netransparente şi neclare. Astfel, adesea clienţii de publicitate şi editorii nu dispun de informaţii cu privire la efectul unui anumit anunţ publicitar. Pentru a spori echitatea, transparenţa şi contestabilitatea serviciilor de publicitate online enumerate în decizia de desemnare, precum şi ale celor care sunt pe deplin integrate cu alte servicii de platformă esenţiale ale aceleiaşi întreprinderi, controlorii de acces ar trebui să le ofere la cerere clienţilor de publicitate şi editorilor, precum şi terţilor autorizaţi de clienţii de publicitate şi de editori, acces gratuit la instrumentele de măsurare a performanţei ale controlorilor de acces şi la datele, inclusiv datele agregate şi neagregate, necesare clienţilor de publicitate, terţilor autorizaţi cum ar fi agenţiile de publicitate care acţionează în numele unei societăţi care plasează publicitate, precum şi editorilor pentru a-şi putea efectua propria verificare independentă a furnizării serviciilor relevante de publicitate online.

(59)Controlorii de acces beneficiază de acces la volume mari de date, pe care le colectează în contextul furnizării serviciilor de platformă esenţiale, precum şi a altor servicii digitale. Pentru a se asigura faptul că controlorii de acces nu subminează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale sau potenţialul de inovare al unui sector digital dinamic, prin limitarea posibilităţilor de schimbare a furnizorului sau de utilizare concomitentă a mai multor platforme, utilizatorilor finali şi terţilor autorizaţi de un utilizator final ar trebui să li se acorde acces efectiv şi imediat la datele pe care le-au furnizat sau care au fost generate prin activitatea lor în cadrul serviciilor de platformă esenţiale relevante ale controlorului de acces. Datele ar trebui să fie primite într-un format care să poată fi accesat şi utilizat imediat şi efectiv de utilizatorul final sau de terţul relevant autorizat de utilizatorul final către care are loc portarea datelor. Controlorii de acces ar trebui de asemenea să se asigure, prin intermediul unor măsuri tehnice adecvate şi de înaltă calitate, cum ar fi interfeţele de programare a aplicaţiilor, că utilizatorii finali sau terţii autorizaţi de utilizatorii finali pot efectua portarea datelor în mod liber, continuu şi în timp real. Acest lucru ar trebui să se aplice şi altor date, la diferite niveluri de agregare, necesare pentru a permite efectiv portabilitatea. Pentru a evita orice îndoială, obligaţia impusă controlorului de acces de a asigura portabilitatea efectivă a datelor în temeiul prezentului regulament completează dreptul la portabilitatea datelor în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679. Facilitarea schimbării furnizorului sau a utilizării concomitente a mai multor platforme ar trebui să conducă, la rândul său, la o gamă mai largă de opţiuni pentru utilizatorii finali, având rol de stimulent pentru inovare în rândul controlorilor de acces şi al utilizatorilor comerciali.

(60)Utilizatorii comerciali ai serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorii de acces, precum şi utilizatorii finali ai acestor utilizatori comerciali furnizează şi generează un volum mare de date. Pentru a se asigura accesul utilizatorilor comerciali la datele relevante astfel generate, controlorul de acces ar trebui, la cererea acestora, să ofere acces efectiv şi gratuit la aceste date. Un astfel de acces ar trebui să fie acordat, de asemenea, terţilor cu care utilizatorul comercial a încheiat un contract şi care acţionează ca persoane împuternicite să prelucreze aceste date pentru utilizatorul comercial. Ar trebui să fie inclus accesul la datele furnizate sau generate de aceiaşi utilizatori comerciali şi de aceiaşi utilizatori finali ai utilizatorilor comerciali respectivi în contextul altor servicii furnizate de acelaşi controlor de acces, inclusiv servicii furnizate împreună cu serviciile de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora, în cazul în care acest lucru este indisolubil legat de cererea relevantă. În acest scop, un controlor de acces nu ar trebui să impună limitări contractuale sau de altă natură pentru a împiedica accesul utilizatorilor comerciali la datele relevante şi ar trebui să le permită utilizatorilor comerciali să ceară consimţământul utilizatorilor lor finali în ceea ce priveşte accesul la date şi extragerea datelor, atunci când un astfel de consimţământ este necesar în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 şi al Directivei 2002/58/CE. Controlorii de acces ar trebui, de asemenea, să asigure accesul continuu şi în timp real la astfel de date prin intermediul unor măsuri tehnice adecvate, de exemplu prin crearea unor interfeţe de programare a aplicaţiilor de înaltă calitate sau a unor instrumente integrate pentru utilizatori comerciali de mici volume.

(61)Valoarea motoarelor de căutare online pentru utilizatorii comerciali şi utilizatorii finali ai acestora creşte pe măsură ce numărul total de utilizatori creşte. Întreprinderile care furnizează motoare de căutare online colectează şi stochează seturi de date agregate care conţin informaţii cu privire la căutările efectuate de utilizatori şi la modul în care aceştia au interacţionat cu rezultatele care le-au fost furnizate. Întreprinderile care furnizează motoare de căutare online colectează aceste date din căutările efectuate în cadrul propriului lor motor de căutare online şi, după caz, din căutările efectuate pe platformele partenerilor lor comerciali din aval. Accesul controlorilor de acces la astfel de date privind ierarhizarea, interogările, clicurile şi vizualizările constituie o barieră importantă în calea intrării pe piaţă şi a extinderii, care subminează contestabilitatea motoarelor de căutare online. Prin urmare, controlorilor de acces ar trebui să li se impună să acorde şi altor întreprinderi care furnizează astfel de servicii accesul, în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii, la datele privind ierarhizarea, interogările, clicurile şi vizualizările, legate de căutările gratuite şi de cele plătite, generate de consumatori în cadrul motoarelor de căutare online, astfel încât întreprinderile terţe respective să îşi poată optimiza serviciile şi să poată contesta serviciile de platformă esenţiale relevante. Un astfel de acces ar trebui să fie acordat, de asemenea, terţilor cu care un furnizor al unui motor de căutare online a încheiat un contract şi care acţionează ca persoane împuternicite să prelucreze aceste date pentru respectivul motor de căutare online. Atunci când oferă acces la datele sale de căutare, un controlor de acces ar trebui să asigure prin mijloace adecvate, precum anonimizarea datelor cu caracter personal, protecţia datelor cu caracter personal ale utilizatorilor finali, inclusiv împotriva riscului de reidentificare, fără a degrada în mod substanţial calitatea sau utilitatea datelor. Datele relevante sunt anonimizate atunci când datele cu caracter personal sunt modificate în mod ireversibil, astfel încât informaţiile să nu fie legate de o persoană fizică identificată sau identificabilă sau atunci când datele cu caracter personal devin anonime astfel încât persoana vizată nu este sau nu mai este identificabilă.

(62)Pentru magazinele de aplicaţii software, motoarele de căutare online şi serviciile de reţele de socializare online enumerate în decizia de desemnare, controlorii de acces ar trebui să publice şi să aplice condiţii generale de acces care ar trebui să fie echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii. Respectivele condiţii generale ar trebui să prevadă un mecanism alternativ de soluţionare a litigiilor, la nivelul Uniunii, care să fie uşor accesibil, imparţial, independent şi gratuit pentru utilizatorul comercial, fără a aduce atingere costurilor proprii ale utilizatorului comercial, precum şi măsuri proporţionale menite să prevină utilizarea abuzivă de către utilizatorii comerciali a mecanismului de soluţionare a litigiilor. Mecanismul de soluţionare a litigiilor nu ar trebui să aducă atingere dreptului utilizatorilor comerciali de a recurge la căi de atac în faţa autorităţilor judiciare, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu dreptul intern. În special, controlorii de acces care oferă acces la magazinele de aplicaţii software reprezintă un punct de acces important, care le permite utilizatorilor comerciali să ajungă la utilizatorii finali. Având în vedere dezechilibrul dintre puterea de negociere a respectivilor controlori de acces şi cea a utilizatorilor comerciali ai magazinelor lor de aplicaţii software, controlorii de acces nu ar trebui să fie autorizaţi să impună condiţii generale, inclusiv condiţii de stabilire a preţurilor, care să fie neloiale sau să conducă la o diferenţiere nejustificată.

Stabilirea preţurilor sau alte condiţii generale de acces ar trebui considerate neloiale în cazul în care conduc la un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile impuse utilizatorilor comerciali, îi conferă controlorului de acces un avantaj disproporţionat în raport cu serviciul furnizat de acesta utilizatorilor comerciali sau creează un dezavantaj pentru utilizatorii comerciali în ceea ce priveşte furnizarea aceloraşi servicii sau a unor servicii similare cu cele furnizate de controlorul de acces. Următoarele criterii de referinţă pot servi drept repere pentru a stabili dacă condiţiile generale de acces sunt echitabile: preţurile practicate sau condiţiile impuse pentru servicii identice sau similare oferite de alţi furnizori de magazine de aplicaţii software; preţurile practicate sau condiţiile impuse de furnizorul magazinului de aplicaţii software pentru diferite servicii conexe sau similare sau pentru diferite tipuri de utilizatori finali; preţurile practicate sau condiţiile impuse de furnizorul magazinului de aplicaţii software pentru acelaşi serviciu în regiuni geografice diferite; preţurile practicate sau condiţiile impuse de furnizorul magazinului de aplicaţii software pentru acelaşi serviciu pe care controlorul de acces şi-l furnizează lui însuşi. Această obligaţie nu ar trebui să instituie un drept de acces şi nu ar trebui să aducă atingere capacităţii furnizorilor de magazine de aplicaţii software, de motoare de căutare online şi de servicii de reţele de socializare online de a-şi asuma responsabilitatea necesară pentru combaterea conţinutului ilegal şi nedorit, astfel cum se prevede într-un regulament privind serviciile digitale.

(63)Controlorii de acces pot limita capacitatea utilizatorilor comerciali şi a utilizatorilor finali de a se dezabona de la un serviciu de platformă esenţial la care s-au abonat anterior. Prin urmare, ar trebui stabilite norme pentru a se evita situaţia în care controlorii de acces subminează drepturile utilizatorilor comerciali şi ale utilizatorilor finali de a alege în mod liber serviciul de platformă esenţial pe care îl utilizează. Pentru a proteja libertatea de alegere a utilizatorilor comerciali şi a utilizatorilor finali, nu ar trebui să i se permită unui controlor de acces să facă inutil de dificilă sau complicată dezabonarea utilizatorilor comerciali sau a utilizatorilor finali de la un serviciu de platformă esenţial. Închiderea unui cont sau dezabonarea nu ar trebui să fie mai complicată decât deschiderea unui cont sau abonarea la acelaşi serviciu. Controlorii de acces nu ar trebui să solicite comisioane suplimentare atunci când reziliază contractele cu utilizatorii lor finali sau comerciali. Controlorii de acces ar trebui să se asigure că condiţiile de reziliere a contractelor sunt întotdeauna proporţionale şi că pot fi exercitate fără dificultăţi nejustificate de către utilizatorii finali, cum ar fi, de exemplu, în ceea ce priveşte motivele rezilierii, perioada de preaviz sau forma rezilierii. Acest lucru nu aduce atingere legislaţiei naţionale aplicabile în conformitate cu dreptul Uniunii care stabileşte drepturi şi obligaţii privind condiţiile în care utilizatorii finali pun capăt utilizării serviciilor de platformă esenţiale.

(64)Lipsa interoperabilităţii le permite controlorilor de acces care furnizează servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere să beneficieze de efecte de reţea puternice, ceea ce contribuie la slăbirea contestabilităţii. În plus, chiar dacă utilizatorii finali utilizează concomitent mai multe platforme, controlorii de acces furnizează adesea servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere ca parte a ecosistemului lor de platforme, ceea ce exacerbează şi mai mult barierele la intrare pentru furnizorii alternativi de astfel de servicii şi creşte costurile de schimbare a furnizorului pentru utilizatorii finali. Prin urmare, fără a aduce atingere Directivei (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁴) şi, în special, condiţiilor şi procedurilor prevăzute la articolul 61 din directiva menţionată, controlorii de acces ar trebui să le asigure furnizorilor terţi de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere, în mod gratuit şi la cerere, interoperabilitatea cu anumite funcţionalităţi de bază ale acestui tip de servicii pe care controlorii de acces le furnizează propriilor utilizatori finali.

Controlorii de acces ar trebui să asigure interoperabilitatea pentru furnizorii terţi de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere care oferă sau intenţionează să ofere acest tip de servicii utilizatorilor finali şi utilizatorilor comerciali din Uniune. Pentru a facilita punerea în practică a unei astfel de interoperabilităţi, controlorului de acces în cauză ar trebui să i se impună să publice o ofertă de referinţă care să stabilească detaliile tehnice şi termenele şi condiţiile generale de interoperabilitate cu propriile sale servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere. Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a consulta, dacă este cazul, Organismul Autorităţilor Europene de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor Electronice, pentru a stabili dacă detaliile tehnice şi termenele şi condiţiile generale publicate în oferta de referinţă, pe care controlorul de acces intenţionează să le pună în aplicare sau pe care le-a pus deja în aplicare, asigură respectarea acestei obligaţii.

În toate cazurile, controlorul de acces şi furnizorul solicitant ar trebui să se asigure că interoperabilitatea nu aduce atingere unui nivel ridicat de securitate şi de protecţie a datelor, în conformitate cu obligaţiile care le revin în temeiul prezentului regulament şi al dreptului aplicabil al Uniunii, în special al Regulamentului (UE) 2016/679 şi al Directivei 2002/58/CE. Obligaţia legată de interoperabilitate nu ar trebui să aducă atingere informaţiilor şi opţiunilor care trebuie puse la dispoziţia utilizatorilor finali ai serviciilor de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere ale controlorului de acces şi ale furnizorului solicitant, în temeiul prezentului regulament şi al altor acte din dreptul Uniunii, în special al Regulamentului (UE) 2016/679.

(65)Pentru ca obligaţiile prevăzute în prezentul regulament să fie eficace şi, în acelaşi timp, să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a asigura contestabilitatea şi a combate efectele negative ale practicilor neloiale ale controlorilor de acces, este important ca aceste obligaţii să fie definite şi delimitate în mod clar, astfel încât controlorul de acces să fie în măsură să li se conformeze în totalitate, respectând totodată pe deplin dreptul aplicabil, în special Regulamentul (UE) 2016/679 şi Directiva 2002/58/CE, precum şi legislaţia privind protecţia consumatorilor, securitatea cibernetică, siguranţa produselor şi cerinţele de accesibilitate, inclusiv Directiva (UE) 2019/882 şi Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁵). Controlorii de acces ar trebui să asigure conformitatea cu prezentul regulament din stadiul de proiectare. Prin urmare, măsurile necesare ar trebui să fie integrate, în măsura posibilului, în proiectarea tehnologică de către controlorii de acces.

În anumite cazuri poate fi oportun ca, în urma unui dialog cu controlorul de acces în cauză şi după ce a permis terţilor să formuleze observaţii, Comisia să specifice mai detaliat unele dintre măsurile pe care ar trebui să le adopte controlorul de acces în cauză pentru a se conforma efectiv obligaţiilor care sunt susceptibile să fie specificate mai detaliat sau, în cazul unei eludări, tuturor obligaţiilor. În special, astfel de specificaţii mai detaliate ar trebui să fie posibile în cazul în care executarea unei obligaţii susceptibile să fie specificate mai detaliat poate fi afectată de variaţii ale serviciilor în cadrul unei singure categorii de servicii de platformă esenţiale. În acest scop, controlorul de acces ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita Comisiei să se angajeze într-un proces prin care să poată specifica mai detaliat unele dintre măsurile pe care ar trebui să le adopte controlorul de acces în cauză pentru a se conforma efectiv obligaţiilor respective.

Comisia ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă şi când ar trebui furnizate astfel de specificaţii mai detaliate, respectând în acelaşi timp principiile egalităţii de tratament, proporţionalităţii şi bunei administrări. În această privinţă, Comisia ar trebui să prezinte principalele motive care stau la baza evaluării sale, inclusiv eventualele priorităţi în materie de aplicare a normelor. Acest proces nu ar trebui utilizat pentru a submina eficacitatea prezentului regulament. În plus, acest proces nu aduce atingere competenţelor Comisiei de a adopta o decizie prin care să constate încălcarea de către un controlor de acces a oricăreia dintre obligaţiile prevăzute în prezentul regulament, inclusiv posibilităţii de a aplica amenzi sau penalităţi cu titlu cominatoriu. Comisia ar trebui să poată redeschide procedura, inclusiv în cazurile în care măsurile specificate se dovedesc a fi ineficace. O redeschidere din cauza ineficacităţii unei specificaţii adoptate prin decizie ar trebui să îi permită Comisiei să modifice în mod prospectiv specificaţia în cauză. Comisia ar trebui, de asemenea, să poată stabili un termen rezonabil în care să poată fi redeschisă procedura dacă măsurile specificate se dovedesc a fi ineficace.

(66)Ca element suplimentar pentru asigurarea proporţionalităţii, controlorilor de acces ar trebui să li se ofere posibilitatea de a solicita suspendarea, în măsura necesară, a unei obligaţii specifice, în circumstanţe excepţionale care nu depind de controlorul de acces, cum ar fi un şoc extern neprevăzut care a eliminat temporar o parte semnificativă a cererii utilizatorilor finali pentru un anumit serviciu de platformă esenţial, în cazul în care controlorul de acces demonstrează că respectarea unei obligaţii specifice pune în pericol viabilitatea economică a operaţiunilor sale în Uniune. Comisia ar trebui să identifice circumstanţele excepţionale care justifică suspendarea şi să revizuiască periodic această suspendare pentru a evalua dacă mai sunt valabile condiţiile pentru acordarea sa.

(67)În circumstanţe excepţionale, justificate strict de motive legate de sănătatea publică sau siguranţa publică prevăzute în dreptul Uniunii şi interpretate de Curtea de Justiţie, Comisia ar trebui să poată decide că o obligaţie specifică nu se aplică unui anumit serviciu de platformă esenţial. În cazul în care astfel de interese publice sunt afectate, acest lucru ar putea indica faptul că, într-un caz excepţional specific, costul pentru societate în ansamblu al respectării unei anumite obligaţii este prea ridicat şi, prin urmare, disproporţionat. După caz, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a facilita conformitatea, evaluând dacă se justifică o suspendare sau o derogare limitată şi motivată în mod corespunzător. Acest lucru ar trebui să asigure proporţionalitatea obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament, fără a submina efectele ex ante preconizate asupra echităţii şi a contestabilităţii. În cazul în care se acordă o astfel de derogare, Comisia ar trebui să îşi revizuiască decizia în fiecare an.

(68)În termenul prevăzut pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, controlorii de acces ar trebui să informeze Comisia, în cadrul unei raportări obligatorii, cu privire la măsurile pe care intenţionează să le pună în aplicare sau pe care le-au pus în aplicare pentru a asigura respectarea efectivă a acestor obligaţii, inclusiv a măsurilor privind respectarea Regulamentului (UE) 2016/679, în măsura în care acestea sunt relevante pentru respectarea obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament, ceea ce ar trebui să îi permită Comisiei să îşi îndeplinească sarcinile care îi revin în temeiul prezentului regulament. În plus, ar trebui pus la dispoziţia publicului un rezumat neconfidenţial clar şi inteligibil al acestor informaţii, ţinându-se seama, în acelaşi timp, de interesul legitim al controlorilor de acces în ceea ce priveşte protecţia secretelor lor comerciale şi a altor informaţii confidenţiale. Acest rezumat neconfidenţial ar trebui să permită terţilor să verifice dacă controlorii de acces respectă obligaţiile prevăzute în prezentul regulament. Procedura de raportare nu ar trebui să aducă atingere niciunei măsuri de aplicare a normelor luate de Comisie în orice moment ulterior raportării. Comisia ar trebui să publice online un link către rezumatul neconfidenţial al raportului, precum şi toate celelalte informaţii publice bazate pe obligaţiile de informare prevăzute de prezentul regulament, pentru a asigura accesibilitatea acestor informaţii într-o formă cuprinzătoare şi utilizabilă, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).

(69)Obligaţiile controlorilor de acces ar trebui actualizate numai după o investigare amănunţită a naturii şi impactului eventualelor practici specifice în legătură cu care s-a constatat, în urma unei investigaţii aprofundate, că sunt neloiale sau limitează contestabilitatea în acelaşi mod ca practicile neloiale prevăzute în prezentul regulament dar care, în acelaşi timp, s-ar putea afla în afara domeniului de aplicare al setului actual de obligaţii. Comisia ar trebui să poată iniţia o investigaţie pentru a stabili dacă obligaţiile existente ar trebui actualizate, fie din proprie iniţiativă, fie în urma unei cereri justificate din partea a cel puţin trei state membre. Atunci când prezintă astfel de cereri justificate, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a include informaţii privind ofertele nou introduse de produse, servicii, software sau componente care ridică probleme în materie de contestabilitate sau de echitate, indiferent dacă sunt puse în aplicare în contextul serviciilor de platformă esenţiale existente sau în alt mod. În cazul în care, în urma unei investigaţii de piaţă, Comisia consideră că este necesar să modifice elemente esenţiale ale prezentului regulament, cum ar fi includerea de noi obligaţii care se îndepărtează de aspectele legate de contestabilitate sau de echitate similare reglementate de prezentul regulament, aceasta ar trebui să prezinte o propunere de modificare a prezentului regulament.

(70)Având în vedere puterea economică substanţială a controlorilor de acces, este important ca obligaţiile să fie aplicate efectiv şi să nu fie eludate. În acest scop, normele în cauză ar trebui să se aplice oricărei practici a unui controlor de acces, indiferent de forma acesteia şi indiferent dacă este de natură contractuală, comercială, tehnică sau de orice altă natură, în măsura în care practica respectivă corespunde tipului de practică vizat de una dintre obligaţiile prevăzute în prezentul regulament. Controlorii de acces nu ar trebui să adopte un comportament care ar submina eficacitatea interdicţiilor şi a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament. Un astfel de comportament include proiectarea utilizată de controlorul de acces, prezentarea opţiunilor utilizatorului final într-un mod care nu este neutru sau utilizarea structurii, a funcţiei sau a modului de operare ale unei interfeţe pentru utilizatori sau a unei părţi a acesteia pentru a submina sau a afecta autonomia, procesul de decizie sau alegerea utilizatorului. În plus, controlorului de acces nu ar trebui să i se permită să adopte niciun comportament care să submineze interoperabilitatea astfel cum este prevăzută în prezentul regulament, cum ar fi, de exemplu, prin utilizarea unor măsuri tehnice de protecţie nejustificate, a unor condiţii de utilizare discriminatorii, prin revendicarea în mod ilegal a unui drept de autor pe interfeţele de programare a aplicaţiilor sau prin furnizarea de informaţii care induc în eroare. Controlorilor de acces nu ar trebui să li se permită să eludeze desemnarea lor prin segmentarea, împărţirea, subîmpărţirea, fragmentarea sau descompunerea în mod artificial a serviciilor lor de platformă esenţiale, în scopul eludării pragurilor cantitative prevăzute în prezentul regulament.

(71)Pentru a asigura o reexaminare eficace a statutului controlorilor de acces, precum şi posibilitatea de a adapta lista serviciilor de platformă esenţiale furnizate de un controlor de acces, controlorii de acces ar trebui să informeze Comisia cu privire la toate intenţiile lor, înainte de a le pune în aplicare, de a achiziţiona alte întreprinderi care furnizează servicii de platformă esenţiale sau orice alte servicii furnizate în sectorul digital sau alte servicii care permit colectarea de date. O astfel de informare nu ar trebui să servească doar procesului de reexaminare a statutului controlorilor de acces individuali, ci va contribui în mod esenţial şi la monitorizarea tendinţelor mai generale în materie de contestabilitate din sectorul digital şi, prin urmare, poate să fie un factor util de luat în considerare în contextul investigaţiilor de piaţă prevăzute în prezentul regulament. În plus, Comisia ar trebui să comunice statelor membre informaţiile respective, având în vedere posibilitatea de a le utiliza în scopul controlului concentrărilor economice la nivel naţional, precum şi faptul că, în anumite circumstanţe, autoritatea naţională competentă poate sesiza Comisia cu privire la achiziţiile sus-menţionate în scopul controlului concentrărilor economice. De asemenea, Comisia ar trebui să publice anual o listă a achiziţiilor despre care a fost informată de controlorul de acces. Pentru a asigura transparenţa necesară şi utilitatea unor astfel de informaţii în diferite scopuri prevăzute în prezentul regulament, controlorii de acces ar trebui să furnizeze cel puţin informaţii cu privire la întreprinderile vizate de concentrare, cifra de afaceri anuală a acestora realizată în Uniune şi la nivel mondial, domeniul lor de activitate, inclusiv activităţile direct legate de concentrare, valoarea tranzacţională sau o estimare a acesteia, un rezumat referitor la concentrare, inclusiv natura şi justificarea acesteia, precum şi o listă a statelor membre vizate de operaţiune.

(72)Interesele utilizatorilor finali în ceea ce priveşte protecţia datelor şi a confidenţialităţii sunt relevante pentru orice evaluare a potenţialelor efecte negative ale practicii observate a controlorilor de acces de a colecta şi a acumula cantităţi mari de date de la utilizatorii finali. Asigurarea unui nivel adecvat de transparenţă a practicilor utilizate de controlorii de acces pentru crearea de profiluri, inclusiv crearea de profiluri în sensul articolului 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679, dar fără a se limita la aceasta, favorizează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale. Obligaţia de transparenţă exercită o presiune externă asupra controlorilor de acces astfel încât crearea de profiluri aprofundate ale consumatorilor să nu devină standardul în sector, având în vedere faptul că potenţialii nou-intraţi pe piaţă sau întreprinderile nou-înfiinţate nu pot avea acces la date în aceeaşi măsură, la acelaşi nivel de profunzime şi la o scară similară. O transparenţă sporită ar trebui să le permită altor întreprinderi care furnizează servicii de platformă esenţiale să se diferenţieze mai bine prin utilizarea unor garanţii de confidenţialitate superioare.

Pentru a asigura un nivel minim de eficacitate a acestei obligaţii de transparenţă, controlorii de acces ar trebui să furnizeze cel puţin o descriere auditată în mod independent a elementelor pe care se bazează crearea de profiluri, precizând inclusiv dacă sunt utilizate datele cu caracter personal şi datele provenite din activitatea utilizatorilor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, prelucrarea care este aplicată, scopul pentru care profilul este elaborat şi apoi utilizat, durata creării profilului, impactul creării de profiluri asupra serviciilor controlorului de acces, măsurile luate pentru a le permite în mod efectiv utilizatorilor finali să cunoască utilizarea relevantă a acestor profiluri, precum şi măsurile luate pentru a obţine consimţământul lor sau a le acorda posibilitatea de a-l refuza sau a-l retrage. Comisia ar trebui să transmită descrierea auditată Comitetului european pentru protecţia datelor, pentru a contribui la aplicarea normelor Uniunii privind protecţia datelor. Comisia ar trebui să fie împuternicită să elaboreze metodologia şi procedura aplicabile descrierii auditate, în consultare cu Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, cu Comitetul european pentru protecţia datelor, cu societatea civilă şi cu diferiţi experţi, în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 182/2011 (¹⁶) şi (UE) 2018/1725 (¹⁷) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

(73)Pentru a asigura realizarea deplină şi durabilă a obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a evalua: dacă o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale ar trebui desemnată drept controlor de acces chiar dacă nu atinge pragurile cantitative prevăzute în prezentul regulament; dacă încălcarea sistematică de către un controlor de acces a obligaţiilor justifică impunerea unor măsuri corective suplimentare; dacă ar trebui adăugate mai multe servicii din sectorul digital pe lista serviciilor de platformă esenţiale; şi dacă trebuie investigate practici suplimentare care sunt de asemenea neloiale şi care limitează contestabilitatea pieţelor digitale. O astfel de evaluare ar trebui să se bazeze pe investigaţii de piaţă efectuate într-un interval de timp adecvat, utilizând proceduri şi termene clare, pentru a sprijini efectul ex ante al prezentului regulament asupra contestabilităţii şi echităţii în sectorul digital şi pentru a oferi nivelul necesar de securitate juridică.

(74)Comisia ar trebui să poată constata, în urma unei investigaţii de piaţă, că o întreprindere care furnizează un serviciu de platformă esenţial îndeplineşte toate criteriile calitative generale pentru a fi identificată drept controlor de acces. Într-o astfel de situaţie, întreprinderea respectivă ar trebui, în principiu, să respecte toate obligaţiile relevante prevăzute de prezentul regulament. Cu toate acestea, pentru controlorii de acces care au fost desemnaţi de Comisie deoarece este previzibil că aceştia vor beneficia de o poziţie solidă şi durabilă în viitorul apropiat, Comisia ar trebui să impună doar acele obligaţii care sunt necesare şi adecvate pentru a preveni situaţia în care controlorul de acces în cauză obţine o poziţie solidă şi durabilă în ceea ce priveşte operaţiunile sale. În ceea ce priveşte astfel de controlori de acces emergenţi, Comisia ar trebui să ţină seama de faptul că acest statut are, în principiu, un caracter temporar şi, prin urmare, ar trebui să se stabilească la un moment dat dacă o astfel de întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale ar trebui supusă tuturor obligaţiilor aplicabile controlorilor de acces deoarece a dobândit o poziţie solidă şi durabilă sau că, în cele din urmă, condiţiile pentru desemnare nu sunt îndeplinite şi, prin urmare, ar trebui să se renunţe la toate obligaţiile impuse anterior.

(75)Comisia ar trebui să investigheze şi să evalueze dacă sunt justificate măsuri corective comportamentale suplimentare sau, după caz, măsuri corective structurale suplimentare, astfel încât controlorul de acces să nu poată submina obiectivele prezentului regulament prin încălcarea sistematică a uneia sau a mai multora dintre obligaţiile prevăzute în acesta. Acest lucru este valabil în cazul în care Comisia a emis împotriva unui controlor de acces cel puţin trei decizii de neconformitate în perioada de opt ani, care pot viza servicii de platformă esenţiale diferite şi obligaţii diferite prevăzute în prezentul regulament, şi în cazul în care controlorul de acces şi-a menţinut, extins sau crescut şi mai mult impactul pe piaţa internă, dependenţa economică a utilizatorilor săi comerciali şi a utilizatorilor săi finali de serviciile sale de platformă esenţiale sau soliditatea poziţiei sale. Ar trebui să se considere că un controlor de acces şi-a menţinut, extins sau sporit poziţia de controlor de acces în cazul în care, în pofida măsurilor de aplicare a normelor luate de Comisie, respectivul controlor de acces îşi menţine sau şi-a consolidat sau întărit şi mai mult importanţa ca punct de acces prin care utilizatorii comerciali ajung la utilizatorii finali.

În astfel de cazuri, Comisia ar trebui să aibă competenţa de a impune orice măsură corectivă, indiferent dacă este comportamentală sau structurală, ţinând seama în mod corespunzător de principiul proporţionalităţii. În acest context, Comisia ar trebui să aibă competenţa de a interzice, în măsura în care această măsură corectivă este proporţională şi necesară pentru a menţine sau a restabili echitatea şi contestabilitatea care sunt afectate de încălcarea sistematică a obligaţiilor, pe o perioadă limitată, ca controlorul de acces să devină parte la o concentrare în ceea ce priveşte respectivele servicii de platformă esenţiale sau celelalte servicii furnizate în sectorul digital sau serviciile care permit colectarea de date afectate de încălcarea sistematică a obligaţiilor. Pentru a permite implicarea efectivă a terţilor şi posibilitatea de a testa măsurile corective înaintea aplicării lor, Comisia ar trebui să publice un rezumat neconfidenţial detaliat al cazului şi al măsurilor care urmează să fie luate. Comisia ar trebui să poată redeschide procedura, inclusiv în cazurile în care măsurile corective specificate se dovedesc a fi ineficace. O redeschidere din cauza ineficacităţii măsurilor corective adoptate prin decizie ar trebui să îi permită Comisiei să modifice în mod prospectiv măsurile corective. Comisia ar trebui, de asemenea, să poată să stabilească un termen rezonabil în care ar trebui să fie posibilă redeschiderea procedurii în cazul în care măsurile corective se dovedesc a fi ineficace.

(76)În cazul în care, în cursul unei investigaţii privind încălcarea sistematică a obligaţiilor, un controlor de acces propune Comisiei o serie de angajamente, aceasta ar trebui să poată adopta o decizie prin care angajamentele respective să devină obligatorii pentru controlorul de acces în cauză, în situaţia în care Comisia consideră că angajamentele asigură respectarea efectivă a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament. Respectiva decizie ar trebui, de asemenea, să constate că nu se mai justifică o acţiune din partea Comisiei în ceea ce priveşte încălcarea sistematică a obligaţiilor ce face obiectul investigaţiei. Atunci când evaluează dacă angajamentele propuse de controlorul de acces sunt suficiente pentru a asigura respectarea efectivă a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament, Comisia ar trebui să poată ţine seama de testele efectuate de controlorul de acces pentru a demonstra eficacitatea în practică a angajamentelor propuse. Comisia ar trebui să verifice dacă decizia privind angajamentele este pe deplin respectată şi îşi atinge obiectivele şi ar trebui să aibă dreptul să revină asupra deciziei în cazul în care constată că angajamentele nu sunt eficace.

(77)Serviciile din sectorul digital şi tipurile de practici legate de aceste servicii se pot schimba rapid şi într-o măsură semnificativă. Pentru a se asigura faptul că prezentul regulament rămâne de actualitate şi oferă un răspuns normativ eficace şi global la problemele legate de controlorii de acces, este important să se prevadă o revizuire periodică a listelor de servicii de platformă esenţiale, precum şi a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament. Acest lucru este important în special pentru a se asigura identificarea practicilor care ar putea limita contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale sau care sunt neloiale. Deşi este important să se efectueze o revizuire periodică, având în vedere caracterul dinamic al sectorului digital, pentru a asigura securitatea juridică în ceea ce priveşte condiţiile de reglementare, orice revizuire ar trebui efectuată într-un interval de timp rezonabil şi adecvat. De asemenea, investigaţiile de piaţă ar trebui să asigure faptul că Comisia dispune de elemente de probă solide pe baza cărora să poată evalua dacă ar trebui să propună modificarea prezentului regulament pentru a revizui, a extinde sau a detalia suplimentar listele de servicii de platformă esenţiale. Investigaţiile de piaţă ar trebui să asigure şi faptul că Comisia dispune de elemente de probă solide pe baza cărora să poată evalua dacă ar trebui să propună modificarea obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament sau dacă ar trebui să adopte un act delegat pentru a actualiza aceste obligaţii.

(78)În ceea ce priveşte comportamentele controlorilor de acces care nu fac obiectul obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a deschide o investigaţie de piaţă privind serviciile şi practicile noi pentru a identifica dacă obligaţiile prevăzute în prezentul regulament trebuie să fie completate prin intermediul unui act delegat care intră în domeniul de aplicare al împuternicirii prevăzute de prezentul regulament pentru astfel de acte delegate sau prin prezentarea unei propuneri de modificare a prezentului regulament. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii Comisiei de a iniţia, în cazurile corespunzătoare, o procedură în temeiul articolului 101 sau 102 din TFUE. O astfel de procedură ar trebui să se desfăşoare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (¹⁸). În cazuri de urgenţă cauzată de riscul unor prejudicii grave şi ireparabile aduse concurenţei, Comisia ar trebui să aibă în vedere adoptarea unor măsuri provizorii în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

(79)În cazul în care o practică a controlorilor de acces este neloială sau limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale care sunt deja desemnate în temeiul prezentului regulament, fără ca această practică să fie acoperită în mod explicit de obligaţiile stabilite de prezentul regulament, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a actualiza prezentul regulament prin intermediul unor acte delegate. Astfel de actualizări prin intermediul unui act delegat ar trebui să facă obiectul aceluiaşi standard de investigare şi, prin urmare, ar trebui să fie precedate de o investigaţie de piaţă. Comisia ar trebui, de asemenea, să aplice un standard predefinit pentru identificarea unor astfel de tipuri de practici. Acest standard juridic ar trebui să asigure faptul că tipurile de obligaţii cu care se pot confrunta în orice moment controlorii de acces în temeiul prezentului regulament sunt suficient de previzibile.

(80)Pentru a asigura punerea în aplicare efectivă şi respectarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să aibă competenţe substanţiale de investigare şi de aplicare a normelor, care să-i permită să investigheze, să aplice normele prevăzute în prezentul regulament şi să monitorizeze aceste norme, asigurând, în acelaşi timp, respectarea dreptului fundamental de a fi audiat şi de a avea acces la dosar în contextul procedurilor de aplicare a normelor. Comisia ar trebui să dispună de aceste competenţe de investigare şi în ceea ce priveşte efectuarea de investigaţii de piaţă, inclusiv în scopul actualizării şi revizuirii prezentului regulament.

(81)Comisia ar trebui să fie împuternicită să solicite informaţiile necesare în scopul aplicării prezentului regulament. În special, Comisia ar trebui să aibă acces la orice documente, date, baze de date, algoritmi şi informaţii relevante care sunt necesare pentru deschiderea şi desfăşurarea investigaţiilor şi pentru monitorizarea respectării obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament, indiferent de cine deţine astfel de informaţii şi indiferent de forma sau formatul acestora, de suportul de stocare sau de locul în care sunt stocate.

(82)Comisia ar trebui să le poată solicita în mod direct întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi să furnizeze orice elemente de probă, date şi informaţii relevante. În plus, Comisia ar trebui să poată solicita informaţiile relevante de la autorităţile competente dintr-un stat membru sau de la orice persoană fizică sau juridică în scopul aplicării prezentului regulament. Atunci când se conformează unei decizii a Comisiei, întreprinderile sunt obligate să răspundă la întrebări referitoare la elemente de fapt şi să furnizeze documente.

(84)Măsurile provizorii pot fi un instrument important pentru a se asigura că, atât timp cât o investigaţie este în desfăşurare, încălcarea care face obiectul investigaţiei nu conduce la prejudicii grave şi ireparabile pentru utilizatorii comerciali sau pentru utilizatorii finali ai controlorilor de acces. Acest instrument este important pentru a evita evoluţii care ar putea fi foarte greu de inversat printr-o decizie luată de Comisie la finalul procedurii. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă competenţa de a dispune măsuri provizorii în cadrul unei proceduri iniţiate în vederea eventualei adoptări a unei decizii de neconformitate. Această competenţă ar trebui să se aplice în cazurile în care Comisia a constatat prima facie o încălcare a obligaţiilor de către controlorii de acces şi în cazurile în care există un risc de prejudicii grave şi ireparabile pentru utilizatorii comerciali sau utilizatorii finali ai controlorilor de acces. Măsurile provizorii ar trebui să se aplice numai pe o perioadă determinată, care fie poate dura până la încheierea procedurii de către Comisie, fie poate avea o durată fixă care poate fi reînnoită în măsura în care acest lucru este necesar şi adecvat.

(85)Comisia ar trebui să poată lua măsurile necesare pentru a monitoriza punerea în aplicare efectivă a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament şi respectarea acestora. Astfel de măsuri ar trebui să includă capacitatea Comisiei de a numi experţi externi independenţi şi auditori care să ofere asistenţă Comisiei în acest proces, inclusiv, după caz, experţi şi auditori din partea autorităţilor competente din statele membre, cum ar fi autorităţile de protecţie a datelor sau autorităţile de protecţie a consumatorilor. La numirea auditorilor, Comisia ar trebui să asigure o rotaţie suficientă.

(86)Respectarea obligaţiilor impuse prin prezentul regulament ar trebui să fie asigurată prin amenzi şi penalităţi cu titlu cominatoriu. În acest scop, ar trebui de asemenea stabilite niveluri adecvate ale amenzilor şi ale penalităţilor cu titlu cominatoriu pentru încălcarea obligaţiilor şi a normelor de procedură, sub rezerva unor termene de prescripţie corespunzătoare, în conformitate cu principiul proporţionalităţii şi cu principiul ne bis in idem. Comisia şi autorităţile naţionale competente ar trebui să îşi coordoneze eforturile de aplicare a normelor pentru a se asigura că aceste principii sunt respectate. În special, Comisia ar trebui să ţină seama de orice amenzi şi sancţiuni aplicate aceleiaşi persoane juridice pentru aceleaşi fapte printr-o decizie definitivă în cadrul unei proceduri referitoare la o încălcare a altor norme ale Uniunii sau naţionale, astfel încât să se asigure că ansamblul amenzilor şi al sancţiunilor aplicate corespunde gravităţii încălcărilor comise.

(88)În contextul procedurilor desfăşurate în temeiul prezentului regulament, întreprinderii în cauză ar trebui să i se acorde dreptul de a fi ascultată de către Comisie, iar deciziile luate ar trebui să facă obiectul unei publicităţi ample. Pe lângă asigurarea dreptului la bună administrare, a dreptului de acces la dosar şi a dreptului de a fi ascultat, este esenţial să fie protejate informaţiile confidenţiale. În plus, Comisia ar trebui să respecte confidenţialitatea informaţiilor, dar, în acelaşi timp, ar trebui să se asigure că toate informaţiile pe care se bazează decizia sunt divulgate într-o măsură care să îi permită destinatarului deciziei să înţeleagă faptele şi motivele care au condus la adoptarea deciziei. De asemenea, este necesar să se asigure faptul că Comisia utilizează numai informaţii colectate în temeiul prezentului regulament în scopul aplicării prezentului regulament, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în mod expres. În fine, ar trebui să fie posibil, în anumite condiţii, ca unele documente comerciale, cum ar fi comunicările dintre avocaţi şi clienţii lor, să fie considerate confidenţiale dacă sunt îndeplinite condiţiile relevante.

(90)Aplicarea coerentă, eficace şi complementară în cazul controlorilor de acces a instrumentelor juridice disponibile necesită cooperarea şi coordonarea Comisiei cu autorităţile naţionale în limitele competenţelor lor. Comisia şi autorităţile naţionale ar trebui să coopereze şi să îşi coordoneze acţiunile necesare pentru aplicarea în cazul controlorilor de acces a instrumentelor juridice disponibile în sensul prezentului regulament şi ar trebui să respecte principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Ar trebui să fie posibil ca sprijinul acordat Comisiei de autorităţile naţionale să includă furnizarea către Comisie a tuturor informaţiilor necesare pe care le deţin sau acordarea de sprijin Comisiei, la cererea acesteia, în exercitarea competenţelor sale astfel încât Comisia să fie capabilă într-o mai mare măsură să îşi îndeplinească sarcinile care îi revin în temeiul prezentului regulament.

(91)Comisia este singura autoritate abilitată să asigure respectarea prezentului regulament. Pentru a sprijini Comisia, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a împuternici autorităţile lor competente care aplică normele în materie de concurenţă să efectueze investigaţii în ceea ce priveşte posibile încălcări de către controlorii de acces ale anumitor obligaţii prevăzute de prezentul regulament. Acest lucru ar putea fi relevant în special în cazurile în care nu se poate stabili de la început dacă comportamentul unui controlor de acces ar putea reprezenta o încălcare a prezentului regulament, a normelor în materie de concurenţă pe care autoritatea naţională competentă este abilitată să le aplice sau a ambelor. Autoritatea naţională competentă care aplică normele în materie de concurenţă ar trebui să raporteze Comisiei constatările sale cu privire la posibilele încălcări de către controlorii de acces ale anumitor obligaţii prevăzute de prezentul regulament, în vederea iniţierii de către Comisie a unei proceduri de investigare a oricărei încălcări, în calitatea sa de unică autoritate abilitată să asigure respectarea dispoziţiilor prevăzute de prezentul regulament.

Comisia ar trebui să aibă libertatea totală de a decide dacă să iniţieze sau nu o astfel de procedură. Pentru a evita suprapunerea investigaţiilor desfăşurate în temeiul prezentului regulament, autoritatea naţională competentă în cauză ar trebui să informeze Comisia înainte de a lua prima măsură de investigare cu privire la o posibilă încălcare de către controlorii de acces a anumitor obligaţii prevăzute de prezentul regulament. Autorităţile naţionale competente ar trebui, de asemenea, să coopereze îndeaproape şi să se coordoneze cu Comisia atunci când aplică normele naţionale în materie de concurenţă împotriva controlorilor de acces, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea amenzilor. În acest scop, ele ar trebui să informeze Comisia atunci când iniţiază proceduri pe baza normelor naţionale în materie de concurenţă împotriva controlorilor de acces, precum şi înainte de a le impune obligaţii controlorilor de acces în cadrul unor astfel de proceduri. Pentru a se evita suprapunerile, ar trebui să fie posibil ca informaţiile referitoare la proiectul de decizie în temeiul articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, după caz, să servească drept notificare în temeiul prezentului regulament.

(92)Pentru a se garanta aplicarea şi respectarea armonizată a prezentului regulament, este important să se asigure faptul că autorităţile naţionale, inclusiv instanţele naţionale, dispun de toate informaţiile necesare pentru a se asigura că deciziile lor nu contravin unei decizii adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament. Instanţele naţionale ar trebui să aibă posibilitatea de a cere Comisiei să le transmită informaţii sau avize cu privire la chestiuni legate de aplicarea prezentului regulament. În acelaşi timp, Comisia ar trebui să poată prezenta observaţii orale sau scrise instanţelor naţionale. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii instanţelor naţionale de a formula o cerere de decizie preliminară în temeiul articolului 267 din TFUE.

(93)Pentru a asigura aplicarea coerentă, eficace şi complementară a prezentului regulament şi a altor reglementări sectoriale aplicabile controlorilor de acces, Comisia ar trebui să beneficieze de cunoştinţele de specialitate ale unui grup la nivel înalt specializat. Ar trebui, de asemenea, să fie posibil ca respectivul grup la nivel înalt să sprijine Comisia prin acordarea de consiliere, opinii de specialitate şi recomandări, după caz, în chestiuni generale legate de punerea în aplicare sau de respectarea prezentului regulament. Grupul la nivel înalt ar trebui să fie compus din organismele şi reţelele europene relevante, iar componenţa sa ar trebui să asigure un nivel ridicat de competenţă de specialitate şi un echilibru geografic. Membrii grupului la nivel înalt ar trebui să raporteze periodic organismelor şi reţelelor pe care le reprezintă cu privire la sarcinile îndeplinite în cadrul grupului şi să le consulte în această privinţă.

(95)Comisia ar trebui să poată elabora linii directoare pentru a oferi orientări suplimentare cu privire la diferite aspecte ale prezentului regulament sau pentru a sprijini întreprinderile care furnizează servicii de platformă esenţiale în punerea în aplicare a obligaţiilor care decurg din prezentul regulament. Astfel de linii directoare ar trebui să se poată baza, în special, pe experienţa dobândită de Comisie din monitorizarea respectării prezentului regulament. Emiterea oricăror linii directoare în temeiul prezentului regulament este o prerogativă a Comisiei, la latitudinea exclusivă a acesteia şi nu ar trebui să fie considerată un element constitutiv al procesului prin care se asigură respectarea obligaţiilor prevăzute de prezentul regulament de către întreprinderile sau asocierile de întreprinderi în cauză.

(97)Pentru a asigura pieţe contestabile şi echitabile în sectorul digital în întreaga Uniune acolo unde sunt prezenţi controlori de acces, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificarea metodologiei care trebuie urmată pentru a determina dacă pragurile cantitative privind utilizatorii finali activi şi utilizatorii comerciali activi pentru desemnarea controlorilor de acces sunt îndeplinite, metodologie care este inclusă într-o anexă la prezentul regulament, în ceea ce priveşte precizarea mai în detaliu a elementelor suplimentare ale metodologiei care nu fac obiectul respectivei anexe şi care sunt utilizate pentru a determina dacă pragurile cantitative referitoare la desemnarea controlorilor de acces sunt îndeplinite, precum şi în ceea ce priveşte completarea obligaţiilor existente prevăzute în prezentul regulament în cazul în care, pe baza unei investigaţii de piaţă, Comisia a identificat necesitatea actualizării obligaţiilor care vizează practicile ce limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale sau care sunt neloiale, iar actualizarea avută în vedere intră în domeniul de aplicare al împuternicirii prevăzute în prezentul regulament pentru astfel de acte delegate.

(98)Atunci când adoptă acte delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁹). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul ar trebui să primească toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(99)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei: pentru a specifica măsurile care trebuie puse în aplicare de către controlorii de acces în vederea respectării efective a obligaţiilor prevăzute de prezentul regulament; pentru a suspenda, integral sau parţial, o obligaţie specifică impusă unui controlor de acces; pentru a exonera un controlor de acces, integral sau parţial, de o obligaţie specifică; pentru a specifica măsurile care trebuie puse în aplicare de un controlor de acces atunci când eludează obligaţiile prevăzute de prezentul regulament; pentru a încheia o investigaţie de piaţă privind desemnarea unor controlori de acces; pentru a impune măsuri corective în cazul încălcării sistematice a obligaţiilor; pentru a dispune măsuri provizorii împotriva unui controlor de acces; pentru a conferi caracter obligatoriu angajamentelor aplicabile unui controlor de acces; pentru a-şi prezenta constatarea referitoare la existenţa unei încălcări; pentru a stabili cuantumul definitiv al penalităţii cu titlu cominatoriu; pentru a stabili forma, conţinutul şi alte detalii ale notificărilor, transmiterilor de informaţii, cererilor motivate şi rapoartelor regulamentare transmise de controlorii de acces; pentru a stabili modalităţile operaţionale şi tehnice în vederea punerii în aplicare a interoperabilităţii, precum şi metodologia şi procedura pentru descrierea, care trebuie să facă obiectul unui audit, a tehnicilor utilizate pentru crearea de profiluri ale consumatorilor; pentru a stabili modalităţile practice privind procedurile, prelungirile termenelor, exercitarea drepturilor în cursul procedurilor, condiţiile de divulgare, precum şi privind cooperarea şi coordonarea dintre Comisie şi autorităţile naţionale. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(100)Pentru adoptarea unui act de punere în aplicare privind modalităţile practice referitoare la cooperarea şi coordonarea Comisiei cu statele membre ar trebui utilizată procedura de examinare. Pentru celelalte acte de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui utilizată procedura de consultare. Acest lucru este justificat de faptul că celelalte acte de punere în aplicare sus-menţionate se referă la aspecte practice ale procedurilor prevăzute de prezentul regulament, cum ar fi forma, conţinutul şi celelalte detalii ale diferitelor etape procedurale, la modalităţile practice referitoare la diferitele etape procedurale, cum ar fi, de exemplu, prelungirea termenelor procedurale sau dreptul de a fi ascultat, precum şi la deciziile individuale de punere în aplicare adresate unui controlor de acces.

(102)Avertizorii pot aduce informaţii noi în atenţia autorităţilor competente, care să le ajute să detecteze cazuri de încălcare a prezentului regulament şi să le permită să impună sancţiuni. Ar trebui să se asigure existenţa unor proceduri corespunzătoare care să le permită avertizorilor să semnaleze autorităţilor competente cazuri concrete sau potenţiale de încălcare a prezentului regulament şi să le ofere protecţie împotriva represaliilor. În acest scop, în prezentul regulament ar trebui să se prevadă că Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului (²⁰) se aplică raportării încălcărilor prezentului regulament şi protecţiei persoanelor care raportează astfel de încălcări.

(103)Pentru a spori securitatea juridică, aplicabilitatea, în temeiul prezentului regulament, a Directivei (UE) 2019/1937 în ceea ce priveşte raportările unor încălcări ale prezentului regulament şi în ceea ce priveşte protecţia persoanelor care raportează astfel de încălcări ar trebui să se reflecte în respectiva directivă. Prin urmare, anexa la Directiva (UE) 2019/1937 ar trebui modificată în consecinţă. Statele membre sunt cele care trebuie să se asigure că modificarea respectivă este reflectată în măsurile de transpunere pe care le adoptă în conformitate cu Directiva (UE) 2019/1937, chiar dacă adoptarea de măsuri naţionale de transpunere nu este o condiţie pentru aplicabilitatea respectivei directive în ceea ce priveşte raportarea unor încălcări ale prezentului regulament şi în ceea ce priveşte protecţia persoanelor care efectuează aceste raportări începând cu data aplicării prezentului regulament.

(104)Consumatorilor ar trebui să li se permită să îşi exercite drepturile în legătură cu obligaţiile impuse controlorilor de acces în temeiul prezentului regulament prin intermediul acţiunilor în reprezentare, în conformitate cu Directiva (UE) 2020/1828 a Parlamentului European şi a Consiliului (²¹). În acest scop, prezentul regulament ar trebui să prevadă că Directiva (UE) 2020/1828 se aplică acţiunilor în reprezentare introduse împotriva încălcărilor comise de controlorii de acces ale dispoziţiilor prezentului regulament, care prejudiciază sau pot prejudicia interesele colective ale consumatorilor. Prin urmare, anexa la directiva menţionată ar trebui modificată în consecinţă. Statele membre sunt cele care trebuie să se asigure că modificarea respectivă este reflectată în măsurile de transpunere pe care le adoptă în conformitate cu Directiva (UE) 2020/1828, chiar dacă adoptarea de măsuri naţionale de transpunere în această privinţă nu este o condiţie pentru aplicabilitatea respectivei directive în ceea ce priveşte aceste acţiuni în reprezentare. Aplicabilitatea Directivei (UE) 2020/1828 în ceea ce priveşte acţiunile în reprezentare introduse împotriva încălcărilor comise de controlorii de acces ale dispoziţiilor prezentului regulament, care prejudiciază sau pot prejudicia interesele colective ale consumatorilor, ar trebui să înceapă de la data aplicării actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre necesare pentru transpunerea directivei respective sau de la data aplicării prezentului regulament, reţinându-se ultima dintre aceste date.

(105)Comisia ar trebui să evalueze periodic prezentul regulament şi să monitorizeze îndeaproape efectele acestuia asupra contestabilităţii şi caracterului echitabil al relaţiilor comerciale din economia platformelor online, în special cu scopul de a stabili dacă este necesară modificarea acestuia având în vedere evoluţiile tehnologice sau comerciale relevante. Evaluarea respectivă ar trebui să includă revizuirea periodică a listei serviciilor de platformă esenţiale şi a obligaţiilor care le revin controlorilor de acces, precum şi executarea acestora, pentru a asigura faptul că pieţele digitale din întreaga Uniune sunt contestabile şi echitabile. În acest context, Comisia ar trebui să evalueze şi sfera de aplicare a obligaţiei referitoare la interoperabilitatea serviciilor de comunicaţii electronice care nu se bazează pe numere. Pentru a obţine o imagine de ansamblu a evoluţiilor din sectorul digital, evaluarea ar trebui să ţină seama de experienţele statelor membre şi ale părţilor interesate relevante. În această privinţă, Comisia ar trebui să poată lua în considerare şi avizele şi rapoartele care i-au fost prezentate de Observatorul privind economia platformelor online, înfiinţat prin Decizia C(2018) 2393 a Comisiei din 26 aprilie 2018. În urma evaluării, Comisia ar trebui să ia măsurile corespunzătoare. Comisia ar trebui să aibă ca obiectiv menţinerea unui nivel ridicat de protecţie şi de respectare a drepturilor şi valorilor comune, în special a egalităţii şi a nediscriminării, atunci când efectuează evaluările şi revizuirile practicilor şi obligaţiilor prevăzute de prezentul regulament.

(107)Întrucât obiectivul prezentului regulament, şi anume asigurarea contestabilităţii şi a echităţii sectorului digital, în general, şi a serviciilor de platformă esenţiale, în special, în vederea promovării inovării, a unei calităţi ridicate a produselor şi serviciilor digitale, a unor preţuri corecte şi competitive, precum şi a unei înalte calităţi şi a unei largi posibilităţi de alegere pentru utilizatorii finali din sectorul digital, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, dar, având în vedere modelul de afaceri şi operaţiunile controlorilor de acces, precum şi amploarea şi efectele operaţiunilor lor, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

CAPITOLUL I:OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ŞI DEFINIŢII

Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare

(5)Pentru a evita fragmentarea pieţei interne, statele membre nu le impun controlorilor de acces obligaţii suplimentare prin acte cu putere de lege, reglementări sau măsuri administrative în scopul asigurării unor pieţe contestabile şi echitabile. Nicio dispoziţie a prezentului regulament nu împiedică statele membre să impună obligaţii întreprinderilor, inclusiv celor care furnizează servicii de platformă esenţiale, privind aspecte care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, cu condiţia ca respectivele obligaţii să fie compatibile cu dreptul Uniunii şi să nu rezulte din faptul că întreprinderile relevante au statutul de controlor de acces în sensul prezentului regulament.

(6)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării articolelor 101 şi 102 din TFUE. De asemenea, acesta nu aduce atingere aplicării:

Art. 2: Definiţii

2."serviciu de platformă esenţial" înseamnă oricare dintre următoarele:

22."ierarhizare" înseamnă vizibilitatea relativă acordată bunurilor sau serviciilor oferite prin intermediul serviciilor de intermediere online, al serviciilor de reţele de socializare online, al serviciilor de platformă de partajare a materialelor video sau al asistenţilor virtuali sau relevanţa acordată rezultatelor căutărilor de către motoarele de căutare online, astfel cum sunt prezentate, organizate sau comunicate de întreprinderile care furnizează servicii de intermediere online, servicii de reţele de socializare online, servicii de platformă de partajare a materialelor video, asistenţi virtuali sau motoare de căutare online, indiferent de mijloacele tehnologice folosite pentru această prezentare, organizare sau comunicare şi indiferent dacă este prezentat sau comunicat numai un singur rezultat;

23."rezultate ale căutării" înseamnă orice informaţie furnizată în orice format, inclusiv texte, grafice, materiale vocale sau alte rezultate, obţinută ca răspuns al unei căutări şi care are legătură cu aceasta, indiferent dacă informaţia oferită ca răspuns este un rezultat plătit sau nu, un răspuns direct sau orice produs, serviciu sau informaţie oferită în legătură cu rezultatele organice ori afişată împreună cu acestea sau încorporată parţial sau integral în acestea;

CAPITOLUL II:CONTROLORII DE ACCES

Art. 3: Desemnarea drept controlor de acces

(2)Se prezumă că o întreprindere îndeplineşte condiţiile corespunzătoare de la alineatul (1):

a)în ceea ce priveşte alineatul (1) litera (a), în cazul în care a realizat o cifră de afaceri anuală în Uniune mai mare sau egală cu 7,5 miliarde EUR în fiecare dintre ultimele trei exerciţii financiare sau în cazul în care capitalizarea sa bursieră medie sau valoarea sa justă de piaţă echivalentă a fost de cel puţin 75 de miliarde EUR în ultimul exerciţiu financiar şi în cazul în care furnizează acelaşi serviciu de platformă esenţial în cel puţin trei state membre;

(3)În cazul în care o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale atinge toate pragurile menţionate la alineatul (2), aceasta notifică acest lucru Comisiei fără întârziere şi, în orice caz, în termen de două luni de la atingerea pragurilor respective şi îi furnizează informaţiile relevante indicate la alineatul (2). Notificarea respectivă include informaţiile relevante indicate la alineatul (2) pentru fiecare dintre serviciile de platformă esenţiale ale întreprinderii care atinge pragurile menţionate la alineatul (2) litera (b). Ori de câte ori un alt serviciu de platformă esenţial furnizat de întreprinderea care a fost desemnată anterior drept controlor de acces atinge pragurile menţionate la alineatul (2) literele (b) şi (c), întreprinderea respectivă notifică acest lucru Comisiei în termen de două luni de la atingerea pragurilor respective.

În cazul în care întreprinderea care furnizează serviciul de platformă esenţial nu notifică Comisia în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat şi nu furnizează în termenul stabilit de Comisie în solicitarea de informaţii formulată în temeiul articolului 21 toate informaţiile relevante care sunt necesare pentru ca Comisia să desemneze întreprinderea vizată drept controlor de acces în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol, Comisia îşi menţine dreptul de a desemna întreprinderea respectivă drept controlor de acces, pe baza informaţiilor de care dispune.

(5)Întreprinderea care furnizează servicii de platformă esenţiale poate prezenta, împreună cu notificarea sa, argumente justificate în mod suficient pentru a demonstra că, în mod excepţional, deşi atinge toate pragurile prevăzute la alineatul (2), din cauza circumstanţelor în care funcţionează serviciul de platformă esenţial relevant, nu îndeplineşte condiţiile enumerate la alineatul (1).

(8)Comisia desemnează drept controlor de acces, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, orice întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale care îndeplineşte fiecare dintre condiţiile de la alineatul (1) de la prezentul articol, dar care nu atinge fiecare dintre pragurile stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol.

g)alte caracteristici structurale ale întreprinderilor sau ale serviciilor.

În cazul în care o întreprindere care furnizează un serviciu de platformă esenţial care nu atinge pragurile cantitative menţionate la alineatul (2) nu respectă în mod substanţial măsurile de investigare dispuse de Comisie, iar nerespectarea respectivă persistă după ce întreprinderea în cauză a fost invitată să se conformeze într-un termen rezonabil şi să prezinte observaţii, Comisia poate desemna întreprinderea respectivă drept controlor de acces pe baza elementelor de fapt de care dispune.

Art. 4: Reexaminarea statutului de controlor de acces

(2)Comisia reexaminează periodic şi cel puţin o dată la trei ani dacă controlorii de acces continuă să îndeplinească condiţiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1). Reexaminarea respectivă analizează şi dacă este necesară modificarea listei serviciilor de platformă esenţiale ale controlorului de acces care, în mod individual, reprezintă un punct de acces important prin care utilizatorii comerciali ajung la utilizatorii finali, astfel cum se menţionează la articolul 3 alineatul (1) litera (b). Aceste reexaminări nu au efect suspensiv în ceea ce priveşte obligaţiile controlorului de acces.

CAPITOLUL III:PRACTICILE CONTROLORILOR DE ACCES CARE LIMITEAZĂ CONTESTABILITATEA SAU CARE SUNT NELOIALE

Art. 5: Obligaţiile controlorilor de acces

(2)Este interzis controlorului de acces:

d)să conecteze utilizatorii finali la alte servicii ale controlorului de acces pentru a combina datele cu caracter personal,

(6)Controlorul de acces nu împiedică şi nu restricţionează, direct sau indirect, posibilitatea ca utilizatorii comerciali sau utilizatorii finali să sesizeze orice autoritate publică relevantă, inclusiv instanţele naţionale, cu privire la orice aspect legat de încălcarea de către controlorul de acces a dreptului Uniunii sau a dreptului intern relevant în legătură cu orice practică a controlorului de acces. Acest lucru nu aduce atingere dreptului utilizatorilor comerciali şi al controlorilor de acces de a stabili în acordurile lor condiţiile de utilizare a mecanismelor legale de soluţionare a plângerilor.

(7)Controlorul de acces nu le impune utilizatorilor finali să utilizeze, şi nici utilizatorilor comerciali să utilizeze, să ofere sau să interopereze cu un serviciu de identificare, un motor de navigare web sau un serviciu de plată, sau servicii tehnice care sprijină furnizarea serviciilor de plată, precum sisteme de plată pentru achiziţii în cadrul aplicaţiei, ale respectivului controlor de acces, în contextul serviciilor furnizate de utilizatorii comerciali care utilizează serviciile de platformă esenţiale ale respectivului controlor de acces.

(8)Controlorul de acces nu le impune utilizatorilor comerciali sau utilizatorilor finali să se aboneze sau să se înregistreze la orice alt serviciu de platformă esenţial enumerat în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9) sau care atinge pragurile menţionate la articolul 3 alineatul (2) litera (b) ca o condiţie pentru a putea utiliza, accesa, a se putea înscrie sau a se putea înregistra la oricare dintre serviciile de platformă esenţiale ale respectivului controlor de acces enumerate în temeiul articolului respectiv.

(9)Controlorul de acces îi pune la dispoziţie zilnic, cu titlu gratuit, fiecărui client de publicitate căruia îi furnizează servicii de publicitate online sau terţilor autorizaţi de clienţii de publicitate, la cererea clienţilor de publicitate, informaţii referitoare la fiecare anunţ publicitar publicat de clientul de publicitate, în ceea ce priveşte:

c)indicatorii pe baza cărora se calculează fiecare preţ, comision şi remuneraţie.

(10)Controlorul de acces îi pune la dispoziţie zilnic, cu titlu gratuit, fiecărui editor căruia îi furnizează servicii de publicitate online sau terţilor autorizaţi de editori, la cererea editorilor, informaţii referitoare la fiecare anunţ publicitar afişat în spaţiul publicitar al editorului, în ceea ce priveşte:

Art. 6: Obligaţii care le revin controlorilor de acces ce sunt susceptibile să fie clarificate suplimentar în temeiul articolului 8

(2)Controlorul de acces nu utilizează, în concurenţă cu utilizatorii comerciali, date care nu sunt disponibile publicului şi care sunt generate sau furnizate de respectivii utilizatori comerciali în contextul utilizării de către aceştia a serviciilor de platformă esenţiale relevante sau a serviciilor furnizate împreună cu serviciile de platformă esenţiale relevante sau în sprijinul acestora, inclusiv datele generate sau furnizate de clienţii respectivilor utilizatori comerciali.

În scopul aplicării primului paragraf, datele care nu sunt disponibile publicului includ orice date agregate şi neagregate generate de utilizatorii comerciali care pot fi deduse din activităţile comerciale ale utilizatorilor comerciali sau ale clienţilor acestora sau colectate prin intermediul acestor activităţi, inclusiv datele privind clicurile, căutările, vizualizările şi vocea, în cadrul serviciilor de platformă esenţiale relevante ale controlorului de acces sau al serviciilor furnizate împreună cu aceste servicii sau în sprijinul acestora.

(3)Controlorul de acces le permite utilizatorilor finali şi le dă acestora posibilitatea din punct de vedere tehnic să dezinstaleze cu uşurinţă orice aplicaţie software de pe sistemul de operare al controlorului de acces, fără a aduce atingere posibilităţii ca respectivul controlor de acces să restricţioneze dezinstalarea în legătură cu aplicaţiile software care sunt esenţiale pentru funcţionarea sistemului de operare sau a dispozitivului şi care nu pot fi oferite de sine stătător din punct de vedere tehnic de către terţi.

Controlorul de acces le permite utilizatorilor finali şi le dă acestora posibilitatea din punct de vedere tehnic să modifice cu uşurinţă setările implicite ale sistemului de operare, ale asistentului virtual şi ale browserului web ale controlorului de acces care direcţionează sau orientează utilizatorii finali către produsele sau serviciile furnizate de controlorul de acces. Acest lucru include faptul de a li se oferi utilizatorilor finali, la momentul primei utilizări de către aceştia a unui motor de căutare online, a unui asistent virtual sau a unui browser web al controlorului de acces enumerat în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9), posibilitatea de a selecta, dintr-o listă care include principalii furnizori de servicii disponibili, motorul de căutare online, asistentul virtual sau browserul web către care sistemul de operare al controlorului de acces îi direcţionează sau orientează în mod implicit pe utilizatori, precum şi motorul de căutare online către care asistentul virtual şi browserul web al controlorului de acces îi direcţionează sau orientează în mod implicit pe utilizatori.

(4)Controlorul de acces permite şi dă posibilitatea din punct de vedere tehnic a instalării şi a utilizării efective a aplicaţiilor software sau a magazinelor de aplicaţii software ale terţilor care utilizează sau interoperează cu sistemul său de operare şi permite accesul la respectivele aplicaţii software sau magazine de aplicaţii software prin alte mijloace decât serviciile de platformă esenţiale relevante ale respectivului controlor de acces. Atunci când survine această situaţie, controlorul de acces nu împiedică aplicaţiile software sau magazinele de aplicaţii software ale terţilor descărcate să le solicite utilizatorilor finali să decidă dacă doresc să utilizeze în mod implicit aplicaţia software sau magazinul de aplicaţii software descărcat respectiv. Controlorul de acces le dă posibilitatea din punct de vedere tehnic utilizatorilor finali care decid să utilizeze în mod implicit aplicaţia software sau magazinul de aplicaţii software descărcat respectiv să efectueze această schimbare cu uşurinţă.

(7)Controlorul de acces le permite furnizorilor de servicii şi furnizorilor de hardware, cu titlu gratuit, să beneficieze în mod efectiv de interoperabilitatea cu aceleaşi componente de hardware şi de software accesate sau controlate prin intermediul sistemului de operare sau al asistentului virtual enumerat în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9) care sunt disponibile pentru serviciile sau hardware-ul furnizat de controlorul de acces, precum şi să aibă acces la respectivele componente în vederea asigurării interoperabilităţii. În plus, controlorul de acces le permite utilizatorilor comerciali şi furnizorilor alternativi de servicii furnizate împreună cu serviciile de platformă esenţiale sau în sprijinul acestora, cu titlu gratuit, să beneficieze în mod efectiv de interoperabilitatea cu acelaşi sistem de operare şi cu aceleaşi componente de hardware sau de software, indiferent dacă respectivele componente fac parte din sistemul de operare, care îi sunt disponibile respectivului controlor de acces atunci când furnizează astfel de servicii sau care sunt folosite de acesta, precum şi să aibă acces la respectivul sistem de operare sau la respectivele componente în vederea asigurării interoperabilităţii.

(8)Controlorul de acces le oferă clienţilor de publicitate şi editorilor, precum şi terţilor autorizaţi de clienţii de publicitate şi de editori, la cererea acestora şi cu titlu gratuit, acces la instrumentele de măsurare a performanţei ale controlorului de acces şi la datele necesare pentru ca clienţii de publicitate şi editorii să efectueze propria verificare independentă a spaţiului publicitar, inclusiv la date agregate şi neagregate. Astfel de date sunt furnizate într-un mod care să le permită clienţilor de publicitate şi editorilor să utilizeze propriile instrumente de verificare şi măsurare pentru a evalua performanţa serviciilor de platformă esenţiale furnizate de controlorii de acces.

(9)Controlorul de acces le asigură utilizatorilor finali şi terţilor autorizaţi de un utilizator final, la cererea acestora şi cu titlu gratuit, portabilitatea efectivă a datelor furnizate de utilizatorul final sau generate prin activitatea utilizatorului final în contextul utilizării serviciului de platformă esenţial relevant, inclusiv prin punerea la dispoziţie, cu titlu gratuit, a instrumentelor care facilitează exercitarea efectivă a unei astfel de portabilităţi a datelor şi inclusiv prin furnizarea unui acces continuu şi în timp real la astfel de date.

(10)Controlorul de acces le oferă cu titlu gratuit utilizatorilor comerciali şi terţilor autorizaţi de un utilizator comercial, la cererea acestora, acces şi posibilitatea de utilizare efectivă, de înaltă calitate, continuă şi în timp real a datelor agregate şi neagregate, inclusiv a datelor cu caracter personal, care sunt furnizate sau generate în contextul utilizării serviciilor de platformă esenţiale relevante sau a serviciilor furnizate împreună cu serviciile de platformă esenţiale relevante sau în sprijinul acestora de către respectivii utilizatori comerciali şi de către utilizatorii finali care utilizează produsele sau serviciile furnizate de respectivii utilizatori comerciali. În ceea ce priveşte datele cu caracter personal, controlorul de acces oferă un astfel de acces la date cu caracter personal şi posibilitatea de a le utiliza numai în cazul în care datele au legătură directă cu utilizarea efectuată de utilizatorii finali în ceea ce priveşte produsele sau serviciile oferite de utilizatorul comercial relevant prin intermediul serviciului de platformă esenţial relevant şi în cazul în care utilizatorii finali optează pentru o astfel de partajare a datelor, dându-şi consimţământul.

(11)Controlorul de acces îi oferă oricărei întreprinderi terţe care furnizează motoare de căutare online, la cererea acesteia, acces în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii la datele privind ierarhizarea, interogările, clicurile şi vizualizările legate de căutări gratuite şi plătite generate de utilizatorii finali pe motoarele sale de căutare online. Orice astfel de date privind interogările, clicurile şi vizualizările care constituie date cu caracter personal se anonimizează.

(12)Controlorul de acces aplică condiţii generale de acces echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii pentru utilizatorii comerciali în ceea ce priveşte magazinele sale de aplicaţii software, motoarele sale de căutare online şi serviciile sale de reţele de socializare online enumerate în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9).

Art. 7: Obligaţii care le revin controlorilor de acces în ceea ce priveşte interoperabilitatea serviciilor de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere

(1)În cazul în care un controlor de acces furnizează servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere care sunt enumerate în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9), acesta asigură interoperabilitatea funcţionalităţilor de bază ale serviciilor sale de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere cu serviciile de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere ale unui alt furnizor care oferă sau intenţionează să ofere astfel de servicii în Uniune, prin furnizarea, la cerere şi cu titlu gratuit, a interfeţelor tehnice necesare sau a unor soluţii similare care facilitează interoperabilitatea.

(2)Controlorul de acces asigură interoperabilitatea a cel puţin următoarelor funcţionalităţi de bază menţionate la alineatul (1) în cazul în care controlorul de acces furnizează el însuşi respectivele funcţionalităţi propriilor săi utilizatori finali:

(5)În urma publicării ofertei de referinţă în temeiul alineatului (4), orice furnizor de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere care oferă sau intenţionează să ofere astfel de servicii în Uniune poate solicita interoperabilitatea cu serviciile de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere furnizate de controlorul de acces. O astfel de solicitare poate privi toate funcţionalităţile de bază enumerate la alineatul (2) sau doar unele dintre acestea. Controlorul de acces dă curs tuturor solicitărilor rezonabile privind interoperabilitatea în termen de trei luni de la primirea solicitării respective, făcând astfel încât funcţionalităţile de bază solicitate să devină operaţionale.

(8)Controlorul de acces colectează şi partajează cu furnizorul de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere care formulează o solicitare privind interoperabilitatea numai datele cu caracter personal ale utilizatorilor finali care sunt strict necesare pentru a asigura o interoperabilitate efectivă. Orice astfel de colectare şi partajare de date cu caracter personal ale utilizatorilor finali respectă pe deplin dispoziţiile Regulamentului (UE) 2016/679 şi ale Directivei 2002/58/CE.

Art. 8: Respectarea obligaţiilor de către controlorii de acces

(1)Controlorul de acces asigură şi demonstrează respectarea obligaţiilor prevăzute la articolele 5, 6 şi 7 din prezentul regulament. Măsurile puse în aplicare de controlorul de acces pentru a asigura respectarea articolelor respective trebuie să fie eficace pentru atingerea obiectivelor prezentului regulament şi ale obligaţiei relevante. Controlorul de acces se asigură că punerea în aplicare a măsurilor respective este conformă cu dreptul aplicabil, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679, cu Directiva 2002/58/CE, cu legislaţia privind securitatea cibernetică, protecţia consumatorilor şi siguranţa produselor, precum şi cu cerinţele privind accesibilitatea.

(2)Comisia poate, din proprie iniţiativă sau la cererea unui controlor de acces în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol, să iniţieze o procedură în temeiul articolului 20.

(3)Un controlor de acces poate solicita Comisiei să se angajeze într-un proces menit să stabilească dacă măsurile pe care respectivul controlor de acces intenţionează să le pună în aplicare sau pe care le-a pus în aplicare pentru a asigura respectarea articolelor 6 şi 7 sunt eficace pentru atingerea obiectivului obligaţiei relevante în circumstanţele specifice în care se află controlorul de acces. Comisia are libertatea de a decide dacă să se angajeze într-un astfel de proces, cu respectarea principiilor egalităţii de tratament, proporţionalităţii şi bunei administrări.

(6)Pentru a le permite în mod efectiv terţilor interesaţi să prezinte observaţii, Comisia publică, atunci când îi comunică controlorului de acces constatările sale preliminare în temeiul alineatului (5) sau cât mai curând posibil după acest moment, un rezumat neconfidenţial al cazului şi al măsurilor pe care are în vedere să le ia sau pe care consideră că controlorul de acces în cauză ar trebui să le ia. Comisia specifică un interval de timp rezonabil pentru transmiterea unor astfel de observaţii.

Art. 9: Suspendarea

(1)În cazul în care controlorul de acces demonstrează, printr-o cerere motivată, că respectarea unei obligaţii specifice prevăzute la articolul 5, 6 sau 7 în ceea ce priveşte un serviciu de platformă esenţial enumerat în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9) ar pune în pericol, din cauza unor circumstanţe excepţionale independente de controlul controlorului de acces, viabilitatea economică a activităţii sale în Uniune, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare care conţine decizia sa de a suspenda în mod excepţional, integral sau parţial, obligaţia specifică menţionată în cererea motivată respectivă (denumită în continuare "decizia de suspendare"). În respectivul act de punere în aplicare, Comisia îşi motivează decizia de suspendare identificând circumstanţele excepţionale care justifică suspendarea. Respectivul act de punere în aplicare produce efecte numai în măsura şi pe durata necesare pentru a răspunde unei astfel de ameninţări la adresa viabilităţii controlorului de acces. Comisia urmăreşte să adopte respectivul act de punere în aplicare fără întârziere şi în termen de cel mult trei luni de la primirea unei cereri motivate complete. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 50 alineatul (2).

(4)Cu ocazia evaluării cererii menţionate la alineatele (1) şi (3), Comisia ţine seama, în special, de impactul respectării obligaţiei specifice asupra viabilităţii economice a activităţii controlorului de acces în Uniune, precum şi asupra terţilor, în special a IMM-urilor şi a consumatorilor. Suspendarea poate fi supusă unor condiţii şi obligaţii care urmează să fie stabilite de Comisie pentru a se asigura un echilibru just între interesele respective şi obiectivele prezentului regulament.

Art. 10: Exonerare din motive de sănătate publică şi siguranţă publică

(1)Comisia poate, la cererea motivată a unui controlor de acces sau din proprie iniţiativă, să adopte un act de punere în aplicare ce conţine decizia sa de a exonera respectivul controlor de acces, integral sau parţial, de o obligaţie specifică prevăzută la articolul 5, 6 sau 7 în legătură cu un serviciu de platformă esenţial enumerat în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9), în cazul în care o astfel de exonerare se justifică din motivele prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol (denumită în continuare "decizia de exonerare"). Comisia adoptă decizia de exonerare în termen de trei luni de la primirea unei cereri motivate complete şi prezintă o declaraţie motivată în care explică motivele exonerării. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 50 alineatul (2).

(5)Cu ocazia evaluării cererii menţionate la alineatele (1) şi (4), Comisia ţine seama, în special, de impactul respectării obligaţiei specifice asupra consideraţiilor menţionate la alineatul (3), precum şi de efectele asupra controlorului de acces în cauză şi asupra terţilor. Comisia poate decide ca suspendarea să fie supusă unor condiţii şi obligaţii pentru a se asigura un echilibru just între obiectivele urmărite de consideraţiile menţionate la alineatul (3) şi obiectivele prezentului regulament.

Art. 11: Raportare

Art. 12: Actualizarea obligaţiilor controlorilor de acces

(1)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute la articolele 5 şi 6. Actele delegate respective se bazează pe o investigaţie de piaţă efectuată în temeiul articolului 19 care a identificat necesitatea de a menţine respectivele obligaţii actualizate pentru a răspunde practicilor care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale sau care sunt neloiale în acelaşi mod ca practicile vizate de obligaţiile prevăzute la articolele 5 şi 6.

(2)Domeniul de aplicare al unui act delegat adoptat în conformitate cu alineatul (1) se limitează la:

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a modifica prezentul regulament în ceea ce priveşte lista funcţionalităţilor de bază enumerate la articolul 7 alineatul (2), prin adăugarea sau eliminarea funcţionalităţilor serviciilor de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere.

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute la articolul 7 specificând modul în care trebuie îndeplinite obligaţiile respective pentru a se asigura respectarea lor efectivă. Actele delegate respective se bazează pe o investigaţie de piaţă efectuată în temeiul articolului 19 care a identificat necesitatea de a menţine respectivele obligaţii actualizate pentru a răspunde practicilor care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale sau care sunt neloiale în acelaşi mod ca practicile vizate de obligaţiile prevăzute la articolul 7.

(5)Se consideră că o practică menţionată la alineatele (1), (3) şi (4) limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale sau este neloială în cazul în care:

a)practica respectivă este utilizată de controlorii de acces şi are capacitatea de a împiedica inovarea şi de a limita posibilităţile de alegere ale utilizatorilor comerciali şi ale utilizatorilor finali deoarece:

Art. 13: Prevenirea eludării

(5)În cazul în care este necesar consimţământul pentru colectarea, prelucrarea, utilizarea încrucişată şi partajarea datelor cu caracter personal pentru a se asigura respectarea prezentului regulament, un controlor de acces ia măsurile necesare fie pentru a le permite utilizatorilor comerciali să obţină în mod direct consimţământul necesar prelucrării lor, atunci când acest consimţământ este necesar în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sau al Directivei 2002/58/CE, fie pentru a se conforma normelor şi principiilor Uniunii în materie de protecţie a datelor şi a vieţii private în alte moduri, inclusiv prin furnizarea de date anonimizate corespunzător utilizatorilor comerciali, după caz. Controlorul de acces nu face ca obţinerea respectivului consimţământ de către utilizatorul comercial să fie mai dificilă decât pentru propriile servicii.

(6)Controlorul de acces nu degradează condiţiile sau calitatea niciunuia dintre serviciile de platformă esenţiale furnizate utilizatorilor comerciali sau utilizatorilor finali care se prevalează de drepturile sau opţiunile prevăzute la articolele 5, 6 şi 7 şi nici nu îngreunează excesiv exercitarea drepturilor sau a alegerilor respective, inclusiv prezentându-i într-un mod părtinitor utilizatorului final opţiunile de care dispune sau subminând autonomia, capacitatea de decizie sau libertatea de alegere a utilizatorilor finali sau a utilizatorilor comerciali prin intermediul structurii, al modului de proiectare, al funcţiei sau al modului de funcţionare a unei interfeţe cu utilizatorul sau a unei părţi a acesteia.

Art. 14: Obligaţia informării cu privire la concentrări

(1)Un controlor de acces informează Comisia cu privire la orice concentrare preconizată în sensul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004, în cazul în care entităţile care fuzionează sau entitatea care reprezintă ţinta concentrării furnizează servicii de platformă esenţiale sau orice alt serviciu în sectorul digital ori permit colectarea de date, indiferent dacă concentrarea trebuie sau nu notificată Comisiei în temeiul regulamentului menţionat sau unei autorităţi naţionale competente în materie de concurenţă în temeiul normelor naţionale privind concentrările economice.

(2)Informaţiile furnizate de controlorul de acces în temeiul alineatului (1) conţin cel puţin o descriere a întreprinderilor vizate de concentrare, cifrele de afaceri anuale ale acestora realizate în Uniune şi la nivel mondial, domeniile lor de activitate, inclusiv activităţile direct legate de concentrare, şi valoarea tranzacţională a acordului sau o estimare a acestora, precum şi un rezumat referitor la concentrare, inclusiv natura şi justificarea acesteia, şi o listă a statelor membre vizate de concentrare.

Art. 15: Obligaţia efectuării unui audit

CAPITOLUL IV:INVESTIGAŢIA DE PIAŢĂ

Art. 16: Deschiderea unei investigaţii de piaţă

Art. 17: Investigaţia de piaţă pentru desemnarea controlorilor de acces

(1)Comisia poate efectua o investigaţie de piaţă cu scopul de a examina dacă o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale ar trebui desemnată drept controlor de acces în temeiul articolului 3 alineatul (8) sau pentru a identifica serviciile de platformă esenţiale care trebuie enumerate în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9). Comisia depune eforturi pentru a-şi încheia investigaţia de piaţă în termen de 12 luni de la data menţionată la articolul 16 alineatul (3) litera (a). Pentru a-şi încheia investigaţia de piaţă, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care îşi stabileşte decizia. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 50 alineatul (2).

(2)În cursul unei investigaţii de piaţă efectuate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, Comisia depune eforturi pentru a comunica constatările sale preliminare întreprinderii care furnizează servicii de platformă esenţiale în cauză în termen de şase luni de la data menţionată la articolul 16 alineatul (3) litera (a). În constatările preliminare, Comisia explică dacă consideră, cu titlu provizoriu, că este oportun ca întreprinderea respectivă să fie desemnată drept controlor de acces în temeiul articolului 3 alineatul (8) şi ca serviciile de platformă esenţiale relevante să fie enumerate în temeiul articolului 3 alineatul (9).

(3)În cazul în care întreprinderea care furnizează servicii de platformă esenţiale atinge pragurile prevăzute la articolul 3 alineatul (2), dar a prezentat argumente justificate în mod suficient în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) care au pus în mod vădit sub semnul întrebării prezumţia de la articolul 3 alineatul (2), Comisia depune eforturi pentru a încheia investigaţia de piaţă în termen de cinci luni de la data menţionată la articolul 16 alineatul (3) litera (a).

(4)Atunci când, în temeiul articolului 3 alineatul (8), Comisia desemnează drept controlor de acces o întreprindere care furnizează servicii de platformă esenţiale care nu are încă o poziţie solidă şi durabilă în ceea ce priveşte operaţiunile sale, dar care va beneficia în mod previzibil de o astfel de poziţie în viitorul apropiat, Comisia poate declara că în cazul respectivului controlor de acces sunt aplicabile numai una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute la articolul 5 alineatele (3)-(6) şi la articolul 6 alineatele (4), (7), (9), (10) şi (13), astfel cum sunt precizate în decizia de desemnare. Comisia declară aplicabile numai acele obligaţii care sunt adecvate şi necesare pentru a împiedica obţinerea, prin mijloace inechitabile, de către controlorul de acces în cauză a unei poziţii solide şi durabile în ceea ce priveşte operaţiunile acestuia. Comisia reexaminează o astfel de desemnare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 4.

Art. 18: Investigaţia de piaţă cu privire la încălcarea sistematică a obligaţiilor

(1)Comisia poate efectua o investigaţie de piaţă pentru a examina dacă un controlor de acces îşi încalcă în mod sistematic obligaţiile. Comisia încheie respectiva investigaţie de piaţă în termen de 12 luni de la data menţionată la articolul 16 alineatul (3) litera (a). În cazul în care din investigaţia de piaţă rezultă că un controlor de acces a încălcat în mod sistematic una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute la articolul 5, 6 sau 7 şi şi-a menţinut, consolidat sau extins poziţia de controlor de acces în ceea ce priveşte condiţiile stabilite la articolul 3 alineatul (1), Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care să impună unui astfel de controlor de acces orice măsură corectivă comportamentală sau structurală care este proporţională şi necesară pentru a asigura respectarea efectivă a prezentului regulament. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 50 alineatul (2).

(2)Măsura corectivă impusă în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol poate include, în măsura în care o astfel de măsură corectivă este proporţională şi necesară pentru a menţine sau a restabili echitatea şi contestabilitatea care au fost afectate de încălcarea sistematică a obligaţiilor, interdicţia, pe o perioadă limitată, ca controlorul de acces să devină parte la o concentrare în sensul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 în ceea ce priveşte serviciile de platformă esenţiale sau celelalte servicii furnizate în sectorul digital sau care permit colectarea de date care sunt afectate de încălcarea sistematică a obligaţiilor.

(3)Se consideră că un controlor de acces şi-a încălcat în mod sistematic obligaţiile prevăzute la articolele 5, 6 şi 7 în cazul în care Comisia a emis cel puţin trei decizii de neconformitate în temeiul articolului 29 împotriva unui controlor de acces în legătură cu oricare dintre serviciile sale de platformă esenţiale într-o perioadă de opt ani înainte de adoptarea deciziei de deschidere a unei investigaţii de piaţă în vederea adoptării eventuale a unei decizii în temeiul prezentului articol.

Art. 19: Investigaţia de piaţă privind noi servicii şi noi practici

(1)Comisia poate efectua o investigaţie de piaţă cu scopul de a examina dacă unul sau mai multe servicii din sectorul digital ar trebui adăugate pe lista serviciilor de platformă esenţiale prevăzute la articolul 2 punctul 2 sau cu scopul de a detecta practici care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esenţiale sau care sunt neloiale şi care nu sunt abordate în mod eficace de prezentul regulament. În evaluarea sa, Comisia ţine seama de orice constatări relevante ale procedurilor în temeiul articolelor 101 şi 102 din TFUE privind pieţele digitale, precum şi de orice alte evoluţii relevante.

(3)Comisia publică constatările sale în cadrul unui raport în termen de 18 luni de la data menţionată la articolul 16 alineatul (3) litera (a).

b)un proiect de act delegat de completare a prezentului regulament în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute la articolele 5 şi 6 sau un proiect de act delegat de modificare sau de completare a prezentului regulament în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute la articolul 7, astfel cum se prevede la articolul 12.

CAPITOLUL V:COMPETENŢE DE INVESTIGARE, DE APLICARE A LEGII ŞI DE MONITORIZARE

Art. 21: Cererile de informaţii

(3)Atunci când solicită, printr-o decizie, întreprinderilor şi asocierilor de întreprinderi să furnizeze informaţii, Comisia indică temeiul juridic şi scopul solicitării, precizează care sunt informaţiile solicitate şi stabileşte termenul până la care trebuie furnizate informaţiile. Atunci când solicită întreprinderilor să ofere acces la orice date, algoritmi şi informaţii despre testare, Comisia indică scopul solicitării şi stabileşte termenul până la care trebuie oferite acestea. Comisia indică, de asemenea, amenzile prevăzute la articolul 30 şi indică sau aplică penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 31. Comisia menţionează, de asemenea, dreptul de a ataca decizia în faţa Curţii de Justiţie.

Art. 22: Competenţa de a desfăşura interviuri şi de a lua declaraţii

(2)În cazul în care un interviu în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol se desfăşoară la sediul unei întreprinderi, Comisia informează autoritatea naţională competentă însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu are loc interviul. Dacă autoritatea respectivă solicită acest lucru, funcţionarii săi pot asista funcţionarii şi alte persoane care îi însoţesc autorizaţi de Comisie să desfăşoare interviul.

Art. 23: Competenţa de a efectua inspecţii

(2)Funcţionarii şi celelalte persoane care îi însoţesc autorizaţi de Comisie să efectueze o inspecţie sunt împuterniciţi:

(4)În timpul inspecţiilor, Comisia, auditorii sau experţii numiţi de aceasta şi autoritatea naţională competentă însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfăşoare inspecţia pot solicita întreprinderii sau asocierii de întreprinderi să ofere acces şi explicaţii cu privire la organizarea, funcţionarea, sistemul informatic, algoritmii, manipularea datelor şi conduita sa profesională. Comisia şi auditorii sau experţii numiţi de aceasta şi autoritatea naţională competentă însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfăşoare inspecţia pot adresa întrebări oricărui reprezentant sau membru al personalului.

(5)Funcţionarii şi celelalte persoane care îi însoţesc autorizaţi de Comisie să efectueze o inspecţie îşi exercită competenţele pe baza prezentării unei autorizaţii scrise în care se specifică obiectul şi scopul inspecţiei, precum şi amenzile prevăzute la articolul 30 aplicabile în situaţia în care registrele sau celelalte evidenţe solicitate referitoare la întreprindere sunt furnizate în mod incomplet sau în care răspunsurile la întrebările adresate în temeiul alineatelor (2) şi (4) de la prezentul articol sunt incorecte sau care induc în eroare. În timp util înainte de inspecţie, Comisia înştiinţează cu privire la aceasta autoritatea de naţională competentă a statului membru care aplică normele menţionate la articolul 1 alineatul (6) pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia.

(7)Funcţionarii autorităţii naţionale competente însărcinate cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfăşoare inspecţia, precum şi persoanele autorizate sau numite de aceasta asistă în mod activ, la cererea autorităţii respective sau a Comisiei, funcţionarii şi celelalte persoane care îi însoţesc autorizaţi de Comisie. În acest scop, aceştia dispun de competenţele prevăzute la alineatele (2) şi (4) de la prezentul articol.

(10)Atunci când este solicitată autorizarea menţionată la alineatul (9) de la prezentul articol, autoritatea judiciară naţională verifică dacă decizia Comisiei este autentică şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare şi nici excesive, având în vedere obiectul inspecţiei. Atunci când verifică proporţionalitatea măsurilor coercitive, autoritatea judiciară naţională poate solicita Comisiei, direct sau prin intermediul autorităţii naţionale competente a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6), explicaţii detaliate, în special cu privire la motivele pe care le are Comisia pentru a suspecta încălcarea prezentului regulament, precum şi cu privire la gravitatea presupusei încălcări şi la natura implicării întreprinderii în cauză. Cu toate acestea, autoritatea judiciară naţională nu poate contesta necesitatea inspecţiei şi nici nu poate solicita să i se furnizeze informaţiile din dosarul Comisiei. Controlul legalităţii deciziei Comisiei se exercită doar de Curtea de Justiţie.

Art. 24: Măsuri provizorii

În caz de urgenţă cauzată de riscul unor prejudicii grave şi ireparabile pentru utilizatorii comerciali sau utilizatorii finali ai controlorilor de acces, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care să dispună măsuri provizorii împotriva unui controlor de acces pe baza constatării prima facie a unei încălcări a articolului 5, 6 sau 7. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă numai în contextul procedurilor iniţiate în vederea eventualei adoptări a unei decizii de neconformitate în temeiul articolului 29 alineatul (1). Acesta se aplică doar pe o durată specificată şi poate fi reînnoit în măsura în care este necesar şi oportun. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 50 alineatul (2).

Art. 25: Angajamente

(1)În cazul în care, în cursul unei proceduri iniţiate în temeiul articolului 18, controlorul de acces în cauză propune angajamente cu privire la serviciile de platformă esenţiale relevante pentru a asigura respectarea obligaţiilor prevăzute la articolele 5, 6 şi 7, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care conferă angajamentelor respective un caracter obligatoriu pentru respectivul controlor de acces şi prin care declară că nu există motive suplimentare pentru a acţiona. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 50 alineatul (2).

Art. 26: Monitorizarea obligaţiilor şi a măsurilor

Art. 27: Informaţii furnizate de terţi

(1)Orice terţ, inclusiv utilizatorii comerciali, concurenţii sau utilizatorii finali ai serviciilor de platformă esenţiale enumerate în decizia de desemnare în temeiul articolului 3 alineatul (9), precum şi reprezentanţii acestora, pot informa autoritatea naţională competentă a statului membru însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) sau direct Comisia cu privire la orice practică sau comportament al controlorilor de acces care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

Art. 28: Funcţia de conformitate

(3)Organul de conducere al controlorului de acces se asigură că responsabilii de conformitate numiţi în temeiul alineatului (1) deţin calificările profesionale, cunoştinţele, experienţa şi capacitatea necesare pentru îndeplinirea sarcinilor menţionate la alineatul (5).

(4)Responsabilul principal al funcţiei de conformitate raportează direct organului de conducere al controlorului de acces şi poate exprima preocupări şi avertiza organul respectiv dacă apar riscuri de încălcare a prezentului regulament, fără a aduce atingere responsabilităţilor organului de conducere care decurg din funcţiile sale de supraveghere şi de conducere.

(5)Responsabilii de conformitate numiţi de controlorul de acces în temeiul alineatului (1) îndeplinesc următoarele sarcini:

Art. 29: Neconformitatea

(1)Comisia adoptă un act de punere în aplicare care conţine constatarea sa privind neconformitatea (denumită în continuare "decizia de neconformitate") în cazul în care constată că un controlor de acces nu respectă una sau mai multe dintre următoarele:

Art. 30: Amenzi

(1)În decizia de neconformitate, Comisia poate aplica unui controlor de acces amenzi care nu depăşesc 10 % din cifra de afaceri totală la nivel mondial a acestuia din exerciţiul financiar precedent, în cazul în care constată că respectivul controlor de acces nu respectă, cu intenţie sau din culpă:

(2)În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, prin decizia de neconformitate, Comisia poate impune unui controlor de acces amenzi de până la 20 % din cifra de afaceri totală la nivel mondial a acestuia din exerciţiul financiar precedent în cazul în care constată că un controlor de acces a comis aceeaşi încălcare sau o încălcare similară a unei obligaţii prevăzute la articolul 5, 6 sau 7 în ceea ce priveşte acelaşi serviciu de platformă esenţial în legătură cu care s-a constatat comiterea de către respectivul controlor de acces a unei încălcări printr-o decizie de neconformitate adoptată în cursul ultimilor opt ani.

(3)Comisia poate adopta o decizie prin care să aplice întreprinderilor, inclusiv controlorilor de acces, în cazurile aplicabile, şi asocierilor de întreprinderi amenzi care nu depăşesc 1 % din cifra lor de afaceri totală la nivel mondial din exerciţiul financiar precedent, în cazul în care acestea, cu intenţie sau din culpă:

(5)Atunci când se aplică o amendă unei asocieri de întreprinderi ţinând seama de cifra de afaceri la nivel mondial a membrilor săi, iar asocierea respectivă nu este solvabilă, asocierea este obligată să solicite contribuţii din partea membrilor săi pentru a acoperi cuantumul amenzii.

Art. 31: Penalităţi cu titlu cominatoriu

(1)Comisia poate adopta o decizie prin care să aplice întreprinderilor, inclusiv controlorilor de acces, în cazurile aplicabile, şi asocierilor de întreprinderi penalităţi cu titlu cominatoriu care nu depăşesc 5 % din cifra de afaceri zilnică medie la nivel mondial din exerciţiul financiar precedent, pe zi, calculate de la data stabilită în decizie, pentru a le obliga:

(2)Atunci când întreprinderile sau asocierile de întreprinderi şi-au îndeplinit obligaţia a cărei respectare se urmărea să fie asigurată prin penalităţile cu titlu cominatoriu, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care să stabilească cuantumul definitiv al penalităţii cu titlu cominatoriu la o valoare mai mică decât cea care ar rezulta din decizia iniţială. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 50 alineatul (2).

Art. 32: Termenele de prescripţie pentru aplicarea de sancţiuni

(3)Orice acţiune întreprinsă de Comisie în scopul unei investigaţii de piaţă sau al unei proceduri referitoare la o încălcare duce la întreruperea termenului de prescripţie pentru impunerea de amenzi sau de penalităţi cu titlu cominatoriu. Termenul de prescripţie se întrerupe cu efect de la data la care acţiunea este notificată cel puţin unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi care a participat la încălcare. Printre acţiunile care întrerup termenul de prescripţie se numără, în special, următoarele:

Art. 33: Termenele de prescripţie pentru executarea sancţiunilor

Art. 34: Dreptul de a fi ascultat şi dreptul de acces la dosar

(1)Înainte de adoptarea unei decizii în temeiul articolului 8, al articolului 9 alineatul (1), al articolului 10 alineatul (1), al articolelor 17, 18, 24, 25, 29 şi 30 şi al articolului 31 alineatul (2), Comisia îi oferă controlorului de acces sau întreprinderii ori asocierii de întreprinderi în cauză posibilitatea de a fi ascultat(ă) cu privire la:

(4)Dreptul la apărare al controlorului de acces, al întreprinderii ori al asocierii de întreprinderi în cauză este pe deplin respectat în cadrul tuturor procedurilor. Controlorul de acces, întreprinderea ori asocierea de întreprinderi în cauză are dreptul de a avea acces la dosarul Comisiei în conformitate cu condiţiile de divulgare, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-şi proteja secretele comerciale. În caz de dezacord între părţi, Comisia poate adopta decizii prin care să stabilească condiţiile de divulgare respective. Dreptul de acces la dosarul Comisiei nu include accesul la informaţiile confidenţiale şi la documente interne ale Comisiei sau ale autorităţilor competente ale statelor membre. În special, dreptul de acces nu include accesul la corespondenţa dintre Comisie şi autorităţile competente ale statelor membre. Nicio dispoziţie a prezentului alineat nu împiedică Comisia să divulge şi să utilizeze informaţiile necesare pentru a dovedi o încălcare.

Art. 35: Raportarea anuală

(2)Raportul menţionat la alineatul (1) cuprinde:

Art. 36: Secretul profesional

(4)Fără a aduce atingere schimbului şi utilizării informaţiilor furnizate în vederea utilizării în temeiul articolelor 38, 39, 41 şi 43, Comisia, autorităţile competente ale statelor membre, funcţionarii şi agenţii acestora şi alte persoane care lucrează sub supravegherea autorităţilor respective, precum şi orice persoană fizică sau juridică, inclusiv auditorii şi experţii numiţi în temeiul articolului 26 alineatul (2), nu divulgă informaţiile pe care le-au obţinut sau care au făcut obiectul unui schimb în temeiul prezentului regulament şi informaţiile care, prin natura lor, sunt protejate de secretul profesional.

Art. 38: Cooperarea şi coordonarea cu autorităţile naţionale competente însărcinate cu aplicarea normelor în materie de concurenţă

(1)Comisia şi autorităţile naţionale competente ale statelor membre însărcinate cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) cooperează şi se informează reciproc cu privire la măsurile lor respective de aplicare a legii prin intermediul Reţelei europene în domeniul concurenţei (REC). Acestea au competenţa de a-şi comunica reciproc orice informaţie referitoare la un element de fapt sau de drept, inclusiv informaţii confidenţiale. În cazul în care autoritatea competentă nu este membră a REC, Comisia stabileşte modalităţile necesare pentru cooperarea şi schimbul de informaţii cu privire la cazurile referitoare la aplicarea prezentului regulament şi la aplicarea normelor în cazurile menţionate la articolul 1 alineatul (6). Comisia poate stabili astfel de modalităţi într-un act de punere în aplicare astfel cum se menţionează la articolul 46 alineatul (1) litera (l).

(2)În cazul în care o autoritate naţională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) intenţionează să deschidă o investigaţie privind controlorii de acces în temeiul dreptului intern menţionat la articolul 1 alineatul (6), aceasta informează Comisia în scris cu privire la prima măsură formală de investigare, înainte sau imediat după începerea unei astfel de măsuri. Aceste informaţii pot fi puse, de asemenea, la dispoziţia autorităţilor naţionale competente ale celorlalte state membre însărcinate cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6).

(3)În cazul în care o autoritate naţională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) intenţionează să impună obligaţii controlorilor de acces în temeiul dreptului intern menţionat la articolul 1 alineatul (6), aceasta comunică proiectul de măsură Comisiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptarea sa, menţionând motivele care stau la baza măsurii respective. În cazul măsurilor provizorii, autoritatea naţională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) comunică Comisiei proiectele de măsuri avute în vedere, cât mai curând posibil şi cel târziu imediat după adoptarea acestor măsuri. Aceste informaţii pot fi puse, de asemenea, la dispoziţia autorităţilor naţionale competente ale celorlalte state membre însărcinate cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6).

(7)În cazul în care are prerogativele şi competenţele de investigare în acest sens în temeiul dreptului intern, o autoritate naţională competentă a unui stat membru însărcinată cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) poate, din proprie iniţiativă, să efectueze o investigaţie cu privire la un caz de posibilă încălcare a articolelor 5, 6 şi 7 din prezentul regulament pe teritoriul său. Înainte de a lua o primă măsură formală de investigare, autoritatea respectivă informează Comisia în scris.

Iniţierea unei proceduri de către Comisie în temeiul articolului 20 înlătură posibilitatea autorităţilor naţionale competente ale statelor membre însărcinate cu aplicarea normelor menţionate la articolul 1 alineatul (6) de a efectua o astfel de investigaţie sau, în cazul în care o astfel de investigaţie este deja în curs, duce la încheierea acesteia. Autorităţile respective raportează Comisiei constatările în urma investigaţiei în cauză pentru a sprijini Comisia în rolul său de autoritate unică abilitată să asigure respectarea prezentului regulament.

Art. 39: Cooperarea cu instanţele naţionale

(5)Instanţele naţionale nu iau o decizie care este contrară unei decizii adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament. De asemenea, acestea evită să ia decizii care pot intra în conflict cu o decizie avută în vedere de Comisie în cadrul unei proceduri iniţiate de aceasta în temeiul prezentului regulament. În acest scop, instanţa naţională poate evalua dacă este necesar să îşi suspende procedura. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii instanţelor naţionale de a formula o cerere de decizie preliminară în temeiul articolului 267 din TFUE.

Art. 40: Grupul la nivel înalt

(6)Grupul la nivel înalt poate, în special, să identifice şi să evalueze interacţiunile actuale şi potenţiale dintre prezentul regulament şi normele sectoriale specifice aplicate de autorităţile naţionale care alcătuiesc organismele şi reţelele europene menţionate la alineatul (2), precum şi să înainteze Comisiei un raport anual în care să prezinte respectiva evaluare şi să identifice aspectele potenţiale de reglementare transsectorială. Un astfel de raport poate fi însoţit de recomandări menite să asigure convergenţa către abordări transdisciplinare coerente şi sinergii între punerea în aplicare a prezentului regulament şi a altor reglementări sectoriale. Raportul se comunică Parlamentului European şi Consiliului.

Art. 41: Cererea de efectuare a unei investigaţii de piaţă

(3)Trei sau mai multe state membre îi pot solicita Comisiei să efectueze o investigaţie de piaţă în temeiul articolului 19 deoarece consideră că există motive rezonabile pentru a suspecta:

CAPITOLUL VI:DISPOZIŢII FINALE

Art. 46: Dispoziţii de punere în aplicare

(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească modalităţi detaliate de aplicare a următoarelor:

Art. 49: Exercitarea delegării

(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 3 alineatele (6) şi (7) şi la articolul 12 alineatele (1), (3) şi (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 1 noiembrie 2022. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 3 alineatele (6) şi (7) şi la articolul 12 alineatele (1), (3) şi (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatele (6) şi (7) şi al articolului 12 alineatele (1), (3) şi (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 50: Procedura comitetului

Art. 53: Revizuire

Art. 54: Intrare în vigoare şi aplicare

ANEXĂ:

A."Aspecte generale"

Prezenta anexă are obiectivul de a specifica metodologia de identificare şi de calculare a "utilizatorilor finali activi" şi a "utilizatorilor comerciali activi" pentru fiecare serviciu de platformă esenţial enumerat la articolul 2 punctul 2. Aceasta oferă o referinţă care să-i permită unei întreprinderi să evalueze dacă serviciile sale de platformă esenţiale ating pragurile cantitative prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (b) şi dacă, prin urmare, s-ar presupune că îndeplinesc condiţia prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (b). Prin urmare, această referinţă va fi, de asemenea, relevantă pentru orice evaluare mai amplă în temeiul articolului 3 alineatul (8). Întreprinderii îi revine responsabilitatea de a ajunge la cea mai bună aproximare posibilă, în conformitate cu principiile comune şi cu metodologia specifică stabilite în prezenta anexă. Nicio dispoziţie din prezenta anexă nu împiedică Comisia, în termenele stabilite în dispoziţiile relevante ale prezentului regulament, să îi solicite întreprinderii care furnizează servicii de platformă esenţiale să comunice toate informaţiile necesare pentru identificarea şi calcularea "utilizatorilor finali activi" şi a "utilizatorilor comerciali activi". Niciun element din prezenta anexă nu ar trebui să constituie un temei juridic pentru urmărirea utilizatorilor. De asemenea, metodologia cuprinsă în prezenta anexă nu aduce atingere niciuneia dintre obligaţiile stabilite în prezentul regulament, mai ales la articolul 3 alineatele (3) şi (8) şi la articolul 13 alineatul (3). În special, respectarea obligatorie a articolului 13 alineatul (3) înseamnă, de asemenea, identificarea şi calcularea "utilizatorilor finali activi" şi a "utilizatorilor comerciali activi" pe baza fie a unei măsurători precise, fie a celei mai bune aproximări disponibile, în conformitate cu capacităţile efective de identificare şi de calculare pe care întreprinderea care furnizează servicii de platformă esenţiale le deţine la momentul relevant. Măsurătorile respective sau cea mai bună aproximare disponibilă trebuie să fie în concordanţă cu cele raportate în temeiul articolului 15 şi să le includă.

Pentru a identifica şi a calcula numărul de "utilizatori finali activi" şi de "utilizatori comerciali activi", în prezenta anexă se face referire la conceptul de "utilizatori unici". Conceptul de "utilizatori unici" include "utilizatorii finali activi" şi "utilizatorii comerciali activi" număraţi o singură dată, pentru serviciul de platformă esenţial relevant, pe parcursul unei perioade de timp specificate (şi anume, pe lună în cazul "utilizatorilor finali activi" şi pe an în cazul "utilizatorilor comerciali activi"), indiferent de numărul interacţiunilor lor cu serviciul de platformă esenţial relevant în perioada respectivă. Acest lucru nu aduce atingere faptului că aceeaşi persoană fizică sau juridică poate constitui simultan un "utilizator final activ" sau un "utilizator comercial activ" pentru diferite servicii de platformă esenţiale.

B."Utilizatori finali activi"

Numărul de "utilizatori unici" în ceea ce priveşte "utilizatorii finali activi" este identificat în conformitate cu cel mai exact indicator raportat de întreprinderea care furnizează oricare dintre serviciile de platformă esenţiale, şi anume:

(a) Colectarea de date cu privire la utilizarea serviciilor de platformă esenţiale din medii ce necesită conectare sau autentificare este considerată ca prezentând, prima facie, cel mai mic risc de duplicare, de exemplu în ceea ce priveşte comportamentul utilizatorilor pe mai multe dispozitive sau platforme. Prin urmare, întreprinderea transmite date anonimizate agregate cu privire la numărul de utilizatori finali unici pentru fiecare serviciu de platformă esenţial, pe baza mediilor ce necesită conectare sau autentificare, în cazul în care astfel de date există.

(b) În cazul serviciilor de platformă esenţiale care sunt accesate de utilizatorii finali şi în afara mediilor ce necesită conectare sau autentificare, întreprinderea transmite, în plus, date anonimizate agregate privind numărul de utilizatori finali unici ai serviciului de platformă esenţial respectiv pe baza unui indicator alternativ care înregistrează şi utilizatorii finali din afara mediilor ce necesită conectare sau autentificare, cum ar fi adresele IP, identificatorii cookie sau alţi identificatori, precum etichetele de identificare prin radiofrecvenţă, cu condiţia ca adresele sau identificatorii respectivi să fie necesari în mod obiectiv pentru furnizarea serviciilor de platformă esenţiale.

Numărul de "utilizatori finali activi lunari" se bazează pe numărul mediu lunar de utilizatori finali activi pe parcursul celei mai mari părţi a exerciţiului financiar. Noţiunea de "cea mai mare parte a exerciţiului financiar" este menită să permită unei întreprinderi care furnizează servicii de platformă esenţiale să ignore cifrele excepţionale într-un anumit an. Cifrele excepţionale înseamnă în mod inerent cifre care se situează, în mod semnificativ, în afara cifrelor normale şi previzibile. O situaţie în care, în mod neprevăzut, în cursul unei singure luni a exerciţiului financiar, participarea utilizatorilor atinge un nivel de vârf sau înregistrează o puternică scădere reprezintă un exemplu a ceea ce ar putea constitui aceste cifre excepţionale. Cifrele care sunt legate de evenimente anuale recurente, cum ar fi vânzările promoţionale anuale, nu constituie cifre excepţionale.

C."Utilizatori comerciali activi"

Numărul de "utilizatori unici" în ceea ce priveşte "utilizatorii comerciali activi" trebuie determinat, după caz, la nivel de cont, fiecare cont comercial distinct asociat cu utilizarea unui serviciu de platformă esenţial furnizat de întreprindere constituind un utilizator comercial unic al serviciului de platformă esenţial respectiv. În cazul în care noţiunea de "cont comercial" nu se aplică unui anumit serviciu de platformă esenţial, întreprinderea relevantă care furnizează servicii de platformă esenţiale determină numărul de utilizatori comerciali unici referindu-se la întreprinderea în cauză.

D."Transmiterea informaţiilor"

Întreprinderea care transmite Comisiei, în temeiul articolului 3 alineatul (3), informaţii privind numărul de utilizatori finali activi şi de utilizatori comerciali activi pentru fiecare serviciu de platformă esenţial poartă responsabilitatea de a se asigura că informaţiile respective sunt complete şi exacte. În această privinţă:

(a) întreprinderii îi revine responsabilitatea de a transmite date pentru fiecare serviciu de platformă esenţial, evitând subestimarea şi supraestimarea numărului de utilizatori finali activi şi de utilizatori comerciali activi (de exemplu, în cazul în care utilizatorii accesează serviciile de platformă esenţiale pe diferite platforme sau dispozitive);

(b) întreprinderii îi revine responsabilitatea de a furniza explicaţii precise şi succinte cu privire la metodologia utilizată pentru a ajunge la informaţii, precum şi în ceea ce priveşte orice risc de subestimare şi supraestimare a numărului de utilizatori finali activi şi de utilizatori comerciali activi pentru un anumit serviciu de platformă esenţial şi în ceea ce priveşte soluţiile adoptate pentru a aborda riscul respectiv;

(c) întreprinderea furnizează date care se bazează pe un indicator alternativ atunci când Comisia are îndoieli cu privire la exactitatea datelor transmise de întreprinderea care furnizează serviciile de platformă esenţiale.

În scopul calculării numărului de "utilizatori finali activi" şi de "utilizatori comerciali activi":

(a) întreprinderea care furnizează serviciul (serviciile) de platformă esenţial(e) nu identifică serviciile de platformă esenţiale care aparţin aceleiaşi categorii de servicii de platformă esenţiale în temeiul articolului 2 punctul 2 ca fiind distincte în principal pe baza faptului că sunt furnizate utilizând nume de domenii diferite, fie domenii de prim nivel tip cod de ţară (ccTLD), fie domenii de prim nivel generice (gTLD), sau orice atribute geografice;

(b) întreprinderea care furnizează serviciul (serviciile) de platformă esenţial(e) consideră drept servicii de platformă esenţiale distincte acele servicii de platformă esenţiale care sunt utilizate în scopuri diferite fie de către utilizatorii lor finali, fie de către utilizatorii lor comerciali, sau de către ambii, chiar dacă utilizatorii lor finali sau utilizatorii lor comerciali pot fi aceiaşi şi chiar dacă aparţin aceleiaşi categorii de servicii de platformă esenţiale în temeiul articolului 2 punctul 2;

(c) întreprinderea care furnizează serviciul (serviciile) de platformă esenţial(e) consideră drept servicii de platformă esenţiale distincte acele servicii pe care întreprinderea relevantă le oferă într-un mod integrat, dar care:

(i) nu aparţin aceleiaşi categorii de servicii de platformă esenţiale în temeiul articolului 2 punctul 2; sau

(ii) sunt utilizate în scopuri diferite fie de către utilizatorii lor finali, fie de către utilizatorii lor comerciali, sau de către ambii, chiar dacă utilizatorii lor finali şi utilizatorii lor comerciali pot fi aceiaşi şi chiar dacă aparţin aceleiaşi categorii de servicii de platformă esenţiale în temeiul articolului 2 punctul 2.

E."Definiţii specifice"

Servicii de platformă esenţiale	Utilizatori finali activi	Utilizatori comerciali activi
Servicii de intermediere online	Numărul de utilizatori finali unici care au interacţionat cu serviciul de intermediere online cel puţin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin conectarea activă, efectuarea unei căutări, efectuarea unui clic sau a unei derulări a ecranului, sau au încheiat o tranzacţie prin intermediul serviciului de intermediere online cel puţin o dată în cursul unei luni.	Numărul de utilizatori comerciali unici care au avut cel puţin un articol inclus în cadrul serviciului de intermediere online în cursul întregului an sau care au încheiat o tranzacţie facilitată de serviciul de intermediere online în cursul anului.
Motoare de căutare online	Numărul de utilizatori finali unici care au interacţionat cu motorul de căutare online cel puţin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin efectuarea unei căutări.	Numărul de utilizatori comerciali unici care deţin site-uri web comerciale (şi anume, site-uri web utilizate în cadrul activităţii lor comerciale sau profesionale) care au fost indexate de motorul de căutare online sau fac parte dintr-o indexare realizată de acesta în cursul anului.
Servicii de reţele de socializare online	Numărul de utilizatori finali unici care au interacţionat cu serviciul de reţele de socializare online cel puţin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin conectarea activă, deschiderea unei pagini, derularea ecranului, efectuarea unui clic, folosirea butonului "Like"/"Îmi place", efectuarea unei căutări sau publicarea unei postări sau a unui comentariu.	Numărul de utilizatori comerciali unici care figurează pe lista entităţilor comerciale sau au un cont comercial în cadrul serviciului de reţele de socializare online şi care au interacţionat în orice mod cu serviciul respectiv cel puţin o dată în cursul anului, de exemplu prin conectarea activă, deschiderea unei pagini, derularea ecranului, efectuarea unui clic, folosirea butonului "Like/Îmi place", efectuarea unei căutări, publicarea unei postări sau a unui comentariu sau utilizarea instrumentelor acestuia dedicat entităţilor comerciale.
Servicii de platformă de partajare a materialelor video	Numărul de utilizatori finali unici care au interacţionat cu serviciul de platformă de partajare a materialelor video cel puţin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin vizionarea unui segment de conţinut audiovizual, efectuarea unei căutări sau încărcarea pe platformă a unui element de conţinut audiovizual, inclusiv, în special, materiale video generate de utilizatori.	Numărul de utilizatori comerciali unici care au furnizat cel puţin un element de conţinut audiovizual încărcat sau vizionat în cadrul serviciului de platformă de partajare a materialelor video în cursul anului.
Servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere	Numărul de utilizatori finali unici care, cel puţin o dată în cursul unei luni, au iniţiat sau au participat în orice mod la o comunicare prin intermediul serviciului de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere.	Numărul de utilizatori comerciali unici care, cel puţin o dată în cursul anului, au utilizat un cont comercial sau au iniţiat sau participat în orice alt mod la o comunicare prin intermediul serviciului de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere pentru a comunica direct cu un utilizator final.
Sisteme de operare	Numărul de utilizatori finali unici care au utilizat un dispozitiv echipat cu sistemul de operare, acesta fiind activat, actualizat sau utilizat cel puţin o dată în cursul unei luni.	Numărul de dezvoltatori unici care, în cursul anului, au publicat, au actualizat sau au oferit cel puţin o aplicaţie software sau un program software care utilizează limbajul de programare sau orice instrument de dezvoltare de software al sistemului de operare sau care rulează în orice mod în cadrul acestuia.
Asistent virtual	Numărul de utilizatori finali unici care au interacţionat cu asistentul virtual în orice mod cel puţin o dată în cursul unei luni, cum ar fi, de exemplu, prin activarea acestuia, adresarea unei întrebări, accesarea unui serviciu printr-o comandă sau controlarea unui dispozitiv casnic inteligent.	Numărul de dezvoltatori unici care au oferit, în cursul anului, cel puţin o aplicaţie software de asistent virtual sau o funcţionalitate pentru a face accesibilă, prin intermediul asistentului virtual, o aplicaţie software existentă.
Browsere web	Numărul de utilizatori finali unici care au interacţionat cu browserul web cel puţin o dată în cursul unei luni, de exemplu prin introducerea unei interogări sau a unei adrese de internet în câmpul URL al browserului web.	Numărul de utilizatori comerciali unici ale căror site-uri web comerciale (şi anume site-uri web utilizate în scopuri comerciale sau profesionale) au fost accesate prin intermediul browserului web cel puţin o dată în cursul anului sau care au oferit un plug-in, o extensie sau un supliment (add-on) utilizat în cadrul browserului web în cursul anului.
Servicii de cloud computing	Numărul de utilizatori finali unici care au interacţionat, cel puţin o dată în cursul unei luni, cu orice servicii de cloud computing oferite de furnizorul relevant de servicii de cloud computing, în schimbul oricărui tip de remuneraţie, indiferent dacă această remuneraţie a fost efectuată în cursul aceleiaşi luni sau nu.	Numărul de utilizatori comerciali unici care au furnizat, în cursul anului, orice servicii de cloud computing găzduite în infrastructura de tip cloud a furnizorului relevant de servicii de cloud computing.
Servicii de publicitate online	Pentru vânzările de spaţiu publicitar în cont propriu: numărul de utilizatori finali unici care au intrat în contact cu un material publicitar cel puţin o dată în cursul unei luni. Pentru serviciile de intermediere a publicităţii (inclusiv reţele de publicitate, schimburi publicitare şi orice alte servicii de intermediere a publicităţii): numărul de utilizatori finali unici care au intrat în contact cu un material publicitar care a declanşat serviciul de intermediere a publicităţii cel puţin o dată în cursul unei lunii.	Pentru vânzările de spaţiu publicitar în cont propriu: numărul de clienţi de publicitate unici cărora li s-a afişat cel puţin un material publicitar în cursul anului. Pentru serviciile de intermediere a publicităţii (inclusiv reţele de publicitate, schimburi publicitare şi orice alte servicii de intermediere a publicităţii): numărul de utilizatori comerciali unici (inclusiv clienţi de publicitate, editori sau alţi intermediari) care au interacţionat prin intermediul serviciului de intermediere a publicităţii sau care au beneficiat de serviciile acestuia în cursul anului.