Ghid din 2019 privind operaţia cezariană
M.Of. 738 bis
În vigoare1 Introducere 2 Scop 3 Metodologie de elaborare şi revizie 3.1 Etapele procesului de elaborare 3.2 Principii 3.3 Etapele procesului de revizie 3.4 Data reviziei 4 Structură 5 Evaluare şi diagnostic - indicaţiile operaţiei cezariene 5.1 Obstrucţia canalului de naştere 5.2 Malformaţiile vaginului 5.3 Sarcina asociată cu cancer de col uterin 5.4 Patologia cicatricială cervico-vagino-perineală 5.5 Patologia asociată sarcinii 5.6 Distocie osoasă 5.7 Prezentaţiile distocice 5.8 Distocia de dinamică şi de dilataţie 5.8.1 Distocia de dilataţie 5.8.2 Distocia de dinamică 5.9 Hipertensiunea arterială asociată sarcinii 5.10 Sarcina multiplă 5.11 Uterul cicatriceal 5.12 Ruptura uterină 5.13 Placenta praevia 5.14 Decolarea prematură de placentă normal inserată 5.15 Patologia cordonului ombilical 5.16 Ruptura prematură de membrane 5.17 Ruptura precoce de membrane 5.18 Alte cauze de patologie ale anexelor fetale 5.19 Infecţii materne cu transmitere materno-fetală 5.20 Suferinţa fetală acută 5.21 Suferinţa fetală cronică 5.22 Izoimunizarea Rh 5.23 Malformaţii congenitale 5.24 Operaţia cezariană în caz de făt mort 5.25 Operaţia cezariană la cerere 6 Conduită 6.1 Intervalul de decizie în cazul operaţiei cezariene de urgenţă 6.2 Evaluarea preoperatorie 6.3 Pregătirea pentru operaţia cezariană 6.4 Tromboprofilaxia 6.5 Management intraoperator 6.5.1 Metode de prevenire a transmiterii HIV 6.5.2 Incizia peretelui abdominal 6.5.3 Histerotomie 6.5.4 Extracţia fătului 6.5.5 Metode de extracţie a placentei 6.5.6 Controlul cavităţii uterine 6.5.7 Folosirea uterotonicelor 7 Urmărire şi monitorizare 7.1 Monitorizarea postoperatorie de rutină 7.2 Îngrijirea plăgii operatorii 7.3 Consilierea pacientei după operaţia cezariană 8 Aspecte administrative 8.1 Obţinerea consimţământului informat 8.2 Factori ce influenţează decizia realizării operaţiei cezariene 9 Bibliografie 10 Anexe Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 10-12 decembrie 2010 Anexa 2. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29-30 Martie 2019 Anexa 3. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Anexa 4. Medicamentele menţionate în ghid şi utilizate în cazul operaţiei cezariene Anexa 5. Obţinerea consimţământului informat pentru operaţia cezariană Anexa 6. Formular de consimţământ informat Anexa 7. Formular operaţie cezariană Anexa 8. Clasificarea Robson |
AGREE | Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare şi Evaluare) |
ATI | Anestezie şi terapie intensive |
cm | Centimetri |
f | Fiolă |
g | Grame |
GTE | Grup Tehnic de Elaborare |
GTR | Grup Tehnic de Revizie |
Hb | Hemoglobină |
HELLP | Hemoliză, transaminaze crescute, trombocitopenie |
HIV | Virusul imunodeficienţei umane |
HLG | Hemoleucograma |
Ht | Hematocrit |
HTA | Hipertensiune arterial |
HTAIS | Hipertensiune arterială indusă de sarcină |
I.O.M.C. | Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti |
IRM | Imagistică prin rezonanţă magnetică |
i.v. | Intravenos |
kg | Kilograme |
mg | Miligrame |
ml | Mililitri |
m2 | Metru pătrat |
microg | Micrograme |
Nr | Număr |
NVDC | Naştere vaginală după cezariană |
OC | Operaţie cezariană |
OG | Obstetrică Ginecologie |
ONU | Organizaţia Naţiunilor Unite |
OR | Odds ratio |
p.e.v. | Perfuzie endovenoasă |
Rh | Rhesus |
UI | Unităţi internaţionale |
UNFPA | United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populaţie) |
Standard | Medicul trebuie să indice naşterea prin OC în caz de obstrucţie a canalului de naştere matern (filiera pelvi-genitală care nu permite naşterea vaginală). | A |
Argumentare | În situaţii destul de rare, diverse tumori materne pot obstrua canalul de naştere. Un fibrom sau o tumoră ovariană mobilă pot ocupa strâmtoarea superioară, interpunându-se între prezentaţie şi filiera de naştere. Tumorile pelvine praevia care pot obtura canalul de naştere nu sunt dependente întotdeauna de uter şi/sau ovar. În situaţia în care se palpează o masă pelvină, putem lua în calcul ipoteza unui rinichi ectopic pelvin sau a unui rinichi ptozat sau altor situaţii clinice foarte rare. (1, 2, 3) | Ia |
Recomandare | În cazul tumorilor praevia sau a altor patologii obstructive care împiedică naşterea vaginală se recomandă medicului practicarea operaţiei cezariene elective la începutul travaliului sau la 38+6 SA. | B |
Argumentare | Tumorile praevia influenţează negativ angajarea şi coborârea prezentaţiei supunând gravida şi fătul unor riscuri inutile. (1) | IIa |
Recomandare | În cazul tumorilor praevia, în caz de obstrucţie a canalului de naştere matern, se recomandă medicului să practice ablaţia formaţiunii tumorale, dacă este indicat şi tehnic este posibil. | C |
Argumentare | Forţarea unei intervenţii chirurgicale extensive, pe terenul gravidic expune la riscuri materne greu de aproximat. (1, 2, 101, 102) | IV |
Recomandare | Cu ocazia laparotomiei, mediculului îi este recomandat să trimită la examen anatomopatologic formaţiunile tumorale anexiale excizate în condiţiile disponibilităţii acestui examen. | C |
Argumentare | O serie de studii atestă că aproximativ 5% dintre masele anexiale diagnosticate în timpul sarcinii au etiologie neoplazică. | IV |
Opţiune | În timpul operaţiei cezariane, medicul poate să extirpe fibroamele uterine praevia, în condiţii locale favorabile. | B |
Argumentare | Ablaţia fibroamelor uterine, mai ales a celor voluminoase, după extracţia fătului prin operaţia cezariană poate determina sângerări masive, greu de controlat, care se pot solda cu histerectomie de necesitate. Excepţie pot face mioamele pediculate, al căror pedicul are bază mică de inserţie uterină. (2) | IIa |
Recomandare | În caz de malformaţii vaginale, care obstruează canalul de naştere, se recomandă medicului să indice terminarea sarcinii prin operaţie cezariană înainte de declanşarea travaliului. | B |
Argumentare | Orice tentativă de naştere pe cale joasă poate pune în pericol viaţa parturientei. Malformaţiile vaginale sunt, de regulă, congenitale, de cauză necunoscută. Ele îmbracă mai multe forme clinice. În urma examenului clinic, medicul decide dacă aceste malformaţii împiedică naşterea vaginală. (2, 4) | IIa |
Standard | Fiecare caz trebuie discutat în echipă multidisciplinară. Aceasta va stabili indicaţia terapeutică în funcţie de stadiul bolii, vârsta sarcinii şi dorinţa pacientei faţă de sarcina actuală şi conservarea fertilităţii. Scopul principal al tratamentului recomandat va fi siguranţa oncologică a femeii gravide, alături de supravieţuirea fără morbiditate adiţională pentru făt. | B |
Argumentare | Tratamentul va fi individualizat în funcţie de stadiul bolii şi de vârsta sarcinii în momentul precizării diagnosticului. Gravida trebuie implicată în decizia terapeutică, optând pentru tratament imediat sau amânarea terapiei până la maturitatea fetală documentată (vezi ghidul "Cancerul de col uterin"). (5-8) | IIb |
Standard | Pentru diagnosticul cancerului de col la femeia gravidă medicul trebuie să indice practicarea biopsiei cervicale. Biopsia poate fi efectuată cu biotomul, bisturiul, ansa sau acul diatermic, laserul. În afară de diagnosticul clinic şi histopatologic, metodele imagistice preferate pentru stadializare clinică sunt imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) şi ecografia. | B |
Argumentare | Biopsierea unei leziuni cervicale suspecte nu creşte semnificativ riscul de avort şi, de aceea, este recomandată ca metodă de elecţie în stabilirea diagnosticului de cancer cervical (pentru conduita corespunzătoare fiecărui stadiu - vezi Ghidul Clinic "Cancerul de col uterin"). (8-12) | IIb |
Recomandare | Se recomandă ca medicul să indice terminarea naşterii prin operaţie cezariană pentru pacientele cu: - soluţii de continuitate cervicală cu risc de ruptură uterină propagată - trahelectomie - plastia sfincterului anal în antecedente. - antecedente de ruptură uterină | A |
Argumentare | S-a constatat un risc considerabil crescut de complicaţii ale naşterii vaginale. (14-16) | Ib |
Standard | Medicul trebuie să indice terminarea naşterii prin operaţie cezariană pentru pacientele cu intervenţii chirurgicale anterioare sarcinii destinate: - refacerii staticii pelvine - incontinenţei urinare - tratamentului fistulelor recto-vaginale şi/sau vezico-vaginale. | B |
Argumentare | S-a constatat un risc considerabil - determinat de faptul că evoluţia unei noi sarcini, coborârea prezentaţiei în timpul travaliului şi manevrele obstetricale pot anula rezultatele intervenţiei anterioare prin repetarea unui traumatism care poate genera reapariţia manifestărilor iniţiale, făcând dificilă sau imposibilă o nouă intervenţie de corectare. (16) | IIb |
Recomandare | În cazul unor patologii asociate sarcinii, se recomandă ca medicul să respecte indicaţia de finalizare a sarcinii prin OC, în urma unui consult multidisciplinar, documentat în scris. | B |
Argumentare | S-a constatat un risc considerabil crescut de agravare a unor patologii asociate pe parcursul travaliului sau imposibilitatea desfăşurării unui travaliu normal soldat cu o naştere vaginală. (18-28, 103) | IIb |
Standard | Medicul trebuie să indice terminarea sarcinii prin operaţie cezariană în cazul disproporţiei cefalopelvice apreciate clinic şi paraclinic (ecografic sau eventual IRM) antepartum sau intrapartum. | A |
Argumentare | În cazul incompatibilităţii dintre diametrul biparietal fetal şi diametrul util al bazinului osos dovedite clinic şi paraclinic naşterea nu poate decurge pe cale vaginală fără suferinţă fetală şi/sau maternă. (4, 29-32) | Ib |
Opţiune | Medicul poate să indice în cazul bazinelor limită proba de travaliu. | B |
Argumentare | Proba de travaliu permite alegerea căii de naştere (vaginală sau operaţie cezariană), fără să expună mama sau fătul la un risc inutil. (29-31) | IIa |
Standard | Medicul trebuie să indice terminarea sarcinii prin operaţie cezariană în cazul probei de travaliu negative (lipsa angajării prezentaţiei sau lipsa progresiei travaliului) (vezi Ghidul Clinic "Asistenţa naşterii în prezentaţia craniană") | A |
Argumentare | În acest caz, terminarea sarcinii pe cale vaginală expune mama şi fătul unor riscuri inutile. (4, 29, 30, 31, 32) | Ib |
Standard | Medicul trebuie să indice operaţia cezariană în cazul gravidelor cu făt la termen în prezentaţie distocică diagnosticată în travaliu: - prezentaţie transversă, - prezentaţia pelviană (vezi Ghidul Clinic "Asistenţa naşterii în prezentaţia pelviană") - prezentaţii craniene deflectate (frontală, facială mento-posterioară, bregmatică). | A |
Argumentare | Orice făt în prezentaţie distocică are risc crescut pentru traumatism la naştere, prolabare de cordon şi blocarea capului fetal în excavaţia pelvină. Acest risc de traumatism fetal creşte în cazul feţilor prematuri. (40-42, 49) | Ib |
Recomandare | Se recomandă ca medicul să indice operaţia cezariană în cazul gravidelor cu făt prematur în conformitate cu Ghidul Clinic "Naşterea înainte de termen". | E |
Recomandare | În lipsa progresiei dilataţiei sau a progresiei prezentaţiei, documentate prin partogramă (vezi ghidul "Asistenţa naşterii în prezentaţia craniană"), în prezenţa unei dinamici corecte sau corectate medicamentos, se recomandă ca medicul să indice finalizarea naşterii prin OC. | B |
Argumentare | În caz de probă de travaliu negativă, terminarea naşterii pe cale vaginală expune mama şi fătul unor riscuri inutile.(4, 29-32) | IIb |
Standard | Medicul trebuie să indice finalizarea naşterii prin OC în prezenţa sindromului hipoton-hipokinetic sau hiperton-hiperkinetic/tetanie uterină documentate prin CTG, necorectabil medicamentos cu sau fără suferinţă fetală (vezi Ghidul Clinic "Asistenţa naşterii în prezentaţia craniană"). | B |
Argumentare | Morbiditatea şi mortalitatea perinatală cresc considerabil în caz de travaliu precipitat sau sindrom hipokinetic.(4, 41) | IIb |
Standard | Medicul trebuie să indice terminarea naşterii prin operaţie cezariană la pacientele cu hipertensiune arterială (vezi Ghidul Clinic "Hipertensiunea arterială asociată sarcinii"). | A |
Argumentare | În cazul pacientelor cu preeclampsie severă, eclampsie, modificarea parametrilor materni sau fetali se corelează cu un prognostic sever materno-fetal, sancţiunea terapeutică fiind doar naşterea.(33, 34, 35, 36, 37) | Ia |
Recomandare | În cazul unei sarcini multiple se recomandă ca medicul să finalizeze sarcina prin operaţie cezariană (vezi Ghidul Clinic "Sarcina multiplă"). | B |
Argumentare | În timpul travaliului şi mai ales a expulziei, există riscul crescut de acroşare, coliziune, impacţie, compacţie şi de înnodare a cordoanelor ombilicale. Medicul poate să decidă în funcţie de condiţiile obstetricale şi medicale individuale o altă atitudine, decât cea chirurgicală.(22-25, 38) | Ia |
Recomandare | Se recomandă medicului terminarea sarcinii prin operaţie cezariană în cazul gravidelor care prezintă cicatrice uterină: - post operaţie cezariană iterativă în cazul unei indicaţii permanente de cezariană - post operaţie cezariană alta decât segmento-transversală - post-miomectomie (pentru fibrom uterin clasificare 2-5 FIGO) - post ruptură uterină în antecedente. | A |
Argumentare | Complicaţia uterului cicatriceal cea mai gravă în travaliu este ruptura uterină, cu consecinţe materne şi fetale importante.(41, 42) | Ia |
Opţiune | În cazul uterului cicatriceal după OC segmento-transversală medicul poate să opteze pentru calea de naştere vaginală în consultare cu pacienta după consimţământul informat al acesteia. Candidate ideale pentru naşterea vaginală după naşterea prin cezariană (NVDC): - O singură operaţie cezariană segmento-transversală în antecedente - O naştere vaginală în antecedente, fie înainte fie după operaţia cezariană. - Travaliu debutat la < = 40 săptămâni cu greutate fetală corespunzătoare ( < 4.000 g), col pregătit pentru naştere - Au avut ca indicaţie la operaţia cezariană anterioară o situaţie care este puţin probabil a se mai repeta (prezentaţie distocică - rată de succes 75%; traseu CTG anormal - 60% rată de succes; disproporţie cefalopelvică sau oprirea secundară a travaliului). - Intervalul de timp de la operaţia cezariană mai mare de 12 luni - Absenţa afecţiunilor medicale materne asociate (hipertensiune, diabet, astm, boli renale, boli cardiace) - Travaliul şi naşterea să se producă într-o unitate medicala de gradul II şi III).(106, 107, 108) Nu recomandăm NVDC următoarelor gravide: - Operaţie cezariană prin incizie uterină verticală, în T sau în J, sau tip de incizie necunoscută în antecedente (risc de ruptură uterină 6%) - Ruptură uterină în antecedente - Placentă jos inserată cu suspiciune de aderenţă anormală - Altă prezentaţie decât prezentaţia cefalică - Feţi estimaţi ecografic peste 4.000 g (cu excepţia gravidelor care au născut vaginal feţi cu greutate mai mare de 4.000 g).(110, 111) | B |
Recomandare | În cazul indicaţiei de OC pe uter cicatriceal, se recomandă medicului terminarea sarcinii prin operaţie cezariană profilactică iterativă cât mai aproape de 39 de săptămâni de amenoree, înainte de declanşarea travaliului. | A |
Argumentare | Operaţia cezariană profilactică iterativă nu se indică înainte de 39 săptămâni deamenoree pentru a nu induce o prematuritate fetală iatrogenă.(41, 42) | Ib |
Standard | În caz de ruptură uterină, medicul trebuie să indice terminarea sarcinii prin laparotomie de urgenţă în interes matern şi fetal. | A |
Argumentare | Prognosticul materno-fetal depinde de promptitudinea intervenţiei chirurgicale. Intervalul optim de intervenţie după diagnosticul rupturii uterine este de 10-37 de minute, după această perioadă complicaţiile fetale sunt mult mai frecvente.(41, 42) | Ia |
Standard | Operaţia cezariană trebuie aleasă de medic ca şi cale de naştere conform ghidului de placenta praevia (vezi Ghidul Clinic "Placenta praevia"). | A |
Recomandare | În caz de placenta praevia marginală sau laterală cu sângerare apreciabilă, persistentă şi/sau repetată se recomandă ca medicul să practice OC. | B |
Argumentare | Morbiditatea maternă şi neonatală creşte semnificativ dacă nu se intervine la timp şi în regim de urgenţă.(43-46) | IIa |
Recomandare | În absenţa indicaţiei chirurgicale de urgenţă, se recomandă medicului să indice operaţia cezariană electivă în jur de 38 de săptămâni de amenoree şi în afara travaliului.(33) | B |
Argumentare | Morbiditatea neonatală creşte semnificativ înainte de aceasta vârstă de gestaţie(43) | IIa |
Standard | În caz de decolare prematură de placentă normal inserată medicul trebuie să indice de urgenţă finalizarea sarcinii prin OC în interes vital matern şi fetal (vezi Ghidul Clinic "Decolarea Prematura de Placenta NormaI Inserata"). | A |
Standard | Medicul trebuie să indice OC de urgenţă în caz de prolabare şi procidenţă de cordon ombilical (vezi Ghidul Clinic "Prolabarea de cordon ombilical"). | A |
Standard | Medicul trebuie să finalizeze sarcina prin operaţie cezariană în următoarele cazuri (vezi Ghidul Clinic "Naşterea înainte de termen"): - prezentaţie pelviană - uter cicatriceal - corioamniotita clinic manifestă - indicaţii obstetricale - suferinţă fetală - de urgenţă, în caz de prolabare de cordon. | A |
Argumentare | Amânarea terminării naşterii sau alegerea căii naturale de naştere expun mama şi fătul unor riscuri inutile.(42, 58, 59, 112) | Ia |
Standard | Medicul trebuie să finalizeze sarcina prin operaţie cezariană în următoarele cazuri: - eşecul declanşării farmacologice a travaliului - prezentaţie pelviană - uter cicatriceal - corioamniotita clinic manifestă - indicaţii obstetricale - status fetal incert (suferinţă fetală) (vezi Ghidul Clinic "Asistenţa naşterii în prezentaţia craniană") - de urgenţă, în caz de prolabare de cordon. | A |
Argumentare | Amânarea terminării naşterii sau alegerea căii naturale de naştere expun mama şi fătul unor riscuri inutile.(42, 58, 59, 125) | Ia |
Standard | În caz de vasa praevia şi inserţia velamentoasă a cordonului ombilical, medicul trebuie să indice terminarea sarcinii prin operaţie cezariană după atingerea vârstei de maturitate pulmonară fetală, cât mai tardiv cu putinţă, dar nu mai târziu de 38 săptămâni de amenoree. | B |
Argumentare | În cazul naşterii pe cale vaginală, există riscul unei hemoragii severe ce poate pune în pericol viaţa mamei şi a fătului.(31-35, 55, 56) | IIa |
Standard | Medicul trebuie să finalizeze sarcina prin OC la gravidele HIV pozitive înainte de debutul travaliului şi de ruperea membranelor după 37 săptămâni complete (vezi Ghidul Clinic "Infecţia HIV în sarcină"). | B |
Argumentare | Efectuarea operaţiei cezariene la gravidele HIV pozitive reduce riscul transmiterii de la mamă la făt a infecţiei.(60-67) | IIb |
Standard | Medicul trebuie să nu indice de rutină operaţia cezariană ca modalitate de terminare a sarcinii la gravidele infectate cu virus hepatitic B în cazul în care nou-născutul va primi imunoglobuline specifice şi vaccinare. | A |
Argumentare | Nu există dovezi suficiente care să demonstreze că operaţia cezariană în această situaţie reduce riscul de transmitere materno-fetală a virusului hepatitic B.(70-74, 113) | Ib |
Standard | Medicul trebuie să nu indice de rutină terminarea sarcinii prin operaţie cezariană pentru gravidele cu virus hepatitic C în absenţa altor indicaţii obstetricale. | B |
Argumentare | Nu există dovezi suficiente care să demonstreze că operaţia cezariană reduce riscul de transmitere materno-fetală a virusului hepatitic C.(75-77) | IIb |
Standard | Medicul trebuie să indice operaţia cezariană ca modalitate de terminare a sarcinii la gravidele care prezintă în trimestrul al III-lea de sarcină infecţie primară cu virus herpetic sau un episod activ în apropierea naşterii. | B |
Argumentare | Practicarea operaţiei cezariene la gravidele cu infecţie primară cu virus herpetic în trimestrul III de sarcină reduce riscul de transmitere la făt.(78-85) | III |
Standard | Gravidele cu coinfecţie virusuri hepatitice - HIV trebuie să fie supuse unei cezariene de urgenţă la debutul travaliului. | A |
Standard | În caz de suferinţă fetală acută documentată prin CTG sau ecografie Doppler (vezi Ghidul Clinic "Asistenţa naşterii în prezentaţie craniană") medicul trebuie să indice operaţia cezariană ca modalitate de terminare a sarcinii în interes fetal. | A |
Argumentare | În această situaţie, efectuarea operaţiei cezariane previne instalarea dereglărilor severe ale echilibrului acido-bazic fetal.(41, 42) | Ib |
Recomandare | Se recomandă ca medicul să indice operaţia cezariană electivă în caz de suferinţă fetală cronică pe parcursul sarcinii, luând în considerare unii din următorii parametri: - scor biofizic - biometrie fetală - velocimetrie Doppler - oligoamnios şi aspectul ecografic al placentei - testul non-stress. | E |
Recomandare | În caz de suferinţă fetală cronică, momentul intervenţiei trebuie decis de către medic în funcţie de monitorizarea fetală efectuată. | A |
Standard | În caz de incompatibilitate Rh cu izoimunizare, medicul trebuie să indice finalizarea sarcinii prin operaţie cezariană (vezi Ghidul Clinic "Conduita în sarcina cu incompatibilitate în sistem Rh").(98-101) | A |
Argumentare | Deoarece beneficiul păstrării sarcinii este mai mic decât riscurile fetale. | Ib |
Recomandare | În cazul unor malformaţii fetale congenitale, medicul poate să indice finalizarea sarcinii la cel puţin 37 săptămâni de amenoree, după un consult multidiciplinar, dacă se consideră că naşterea vaginală poate agrava prognosticul fetal sau matern. | A |
Argumentare | Deoarece beneficiul păstrării sarcinii este mai mic decât riscurile fetale.(98-101) | Ib |
Recomandare | Recomandările privind naşterea trebuie să ţină cont şi de prognosticul obstetrical, patologia asociată, preferinţele mamei şi istoricul anterior al naşterilor. Se recomandă ca gravidele să se interneze de urgenţă dacă există sepsis, preeclampsie, decolare prematura de placentă sau ruptura membranelor. | C |
Argumentare | Aproximativ 90% din femeile cu travaliul declanşat spontan sau medicamentos vor naşte natural. Naşterea vaginală are avantajele potenţiale ale recuperării imediate şi revenirii mai rapide la domiciliu. Există o şansă de 10% de CID matern în termen de 4 săptămâni de la data morţii fetale.(1, 2) | IV |
Opţiune | Gravida poate solicita operaţie cezariană din cauza unor experienţelor anterioare nefavorabile sau a unei dorinţe de a evita naşterea vaginală a unui copil mort. | C |
Argumentare | Naşterea vaginală a fost descrisă ca fiind traumatizanta emoţional de 47% din 314 de femei cu deces intrauterin, comparativ cu doar 7% din cele cu copil viu. Acest lucru necesită o discuţie atentă şi sensibilă şi luarea de decizii comune.(1, 3) | IV |
Opţiune | Operaţia cezariană poate fi indicată în caz de: - prezentaţie pelviană - prezentaţie transversă - sarcină multiplă cu unul sau ambii feţi decedaţi - uter cicatricial postoperaţie cezariană, miomectomie, ruptură uterină - patologii diversă de tipul: abruptio placentae, placenta praevia, vasa praevia - anomalii ale travaliului - eşec de declanşare medicamentoasă - disproporţie făt-bazin - alte situaţii particulare. |
Opţiune | Medicul poate lua în discuţie operaţia cezariană efectuată la cerere după consiliere medicală adecvată şi documentată. | B |
Argumentare | În ultimele decenii, modul de naştere este din ce în ce mai mult o chestiune de practică obstetricală defensivă orientată spre diminuarea riscurilor, din teama de litigii (unul dintre motivele pentru care obstetricienii recurg la o naştere cu tehnică bine deprinsă şi cu un grad mai mare de control). Termenul "tocophobia" recent inventat este utilizat în principal în Scandinavia şi ţările anglo-americane pentru a descrie frica puternică de naşterea spontană. Pe lângă teama de a naşte vaginal, există, de asemenea, o asociere cu numeroşi alţi factori, cum ar fi frica de complicaţii pentru copil, naşteri traumatice anterioare, depresie, abuz şi alte probleme psihosomatice/psihiatrice.(126) | III |
Standard | Este necesar ca medicul să efectueze operaţia cezariană de urgenţă în cazul afectării acute materno-fetale într-un timp cât mai scurt de la luarea deciziei. | B |
Argumentare | Efectuarea operaţiei cezariene într-un interval mai mic de 30 de minute de la luarea deciziei rămâne un deziderat în terapia de urgenţă a afectării acute materno-fetale.(1, 2, 3) | IIa |
Recomandare | Medicul este dator să evalueze gradul de urgenţă al intervenţiei de cezariană, şi să utilizeze în comunicarea sa cu colegii această clasificare: - Gradul 1: ameninţare imediată a vieţii mamei şi fătului - Gradul 2: starea mamei sau fătului sunt alterate dar nu sunt cu risc vital imediat. - Gradul 3: Nu există alterarea stării mamei sau fătului dar extragerea fetală trebuie grăbită - Gradul 4: extragerea fătului se face conform unei programări convenite cu pacienta sau în cadrul echipei medicale. | C |
Argumentare | Calitatea performanţei serviciului de obstetrică se evaluează ţinând cont de intervalele de timp între luarea deciziei şi extragerea fătului. (4) | IV |
Recomandare | Se recomandă medicului să evalueze preoperator următorii factori de risc: - Obezitatea maternă morbidă (IMC peste 40) - HTA indusă de sarcină - Anemia gravidei - Stări de sepsis, infecţii specifice şi nespecifice, streptococ beta hemolitic, sifilis, HIV, stafilococ auriu. | B |
Argumentare | 1. Obezitatea morbidă se asociază cu complicaţii materne şi fetale prin comorbidităţi (diabet, HTA, infecţii, prematuritate, macrosomie) şi mortalitatea perinatală.(5) Obezitatea se asociază cu dificultăţi chirurgicale: masă operatorie adecvată, echipa medicală suficientă, abdominală transversală de preferat, în funcţie de distribuţia ţesutului adipos, dezinfecţia extensive cu clorhexidină fără necesitatea raderii pielii.(6) 2. Stabilirea valorii Hb şi Ht la femeia gravidă înainte de operaţia cezariană este utilă pentru identificarea celor cu anemie. La pacientele fără factor de risc pentru hemoragie intraoperatorie, există totuşi o scădere a valorii medie a Hb, mai ales la cezariene neprogramate - cu risc de 2 x mai mare faţă de cele programate(7). 3. Gravidele la care se efectuează operaţia cezariană de urgenţă în cazul hemoragiei (dezlipire de placentă, ruptura uterină, placenta praevia, etc.) au un risc mai mare de pierdere sangvină > 1.000 ml, motiv pentru care operaţia cezariană trebuie efectuată într-o maternitate care poate asigura transfuzia de sânge izogrup izoRh. Numărătoarea trombocitelor şi efectuarea coagulogramei sunt indicate doar la pacientele ce asociază factori de risc (trombocitopenie maternă, HTA indusă de sarcină, sindrom HELLP - afecţiuni ce pot antrena în evoluţia lor tulburări de coagulare secundare). | IIa III |
Recomandare | Se impune o hemoleucogramă completă la gravidele cu cezariană programată "la rece", marile multipare, istoric de sângerări genitale sau hemoragii postpartum. Evaluarea coagulogramei este necesară la paciente cu trombopenie, tulburări de coagulare (inclusiv coagulare intravasculară diseminată), preeclampsie. | C |
Argumentare | Hemoleucograma completă şi coagulograma evaluează statusul preoperator al pacientei.(8) | IV |
Recomandare | La cezarienele în travaliu şi la cele cu antecedente de operaţii uterine cateterizarea vezicii urinare este obligatorie pentru prevenţia lezării vezicii urinare în cadrul unor operaţii cezariene dificile. | E |
Opţiune | Medicul poate să nu indice cateterizarea vezicii urinare la cezarienele programate necomplicate. Eventual la ieşirea din sala de operaţie poate fi evacuată vezica. | B |
Argumentare | Cateterizarea vezicii urinare se asociază cu o creştere a riscului de infecţii postoperatorii fără a creşte semnificativ durata operaţiei sau rata de complicaţii la cazurile necomplicate. (9) De asemenea, nu a crescut nici rata de retenţia urinară postoperatorie, iar dacă este necesar se poate face evacuarea vezicii în sala de operaţie (10) | III |
Standard | Medicul trebuie să efectueze antibioticoprofilaxia prin folosirea unei singure doze de cefalosporină generaţia II-a sau Ampicilină administrată înaintea sau în timpul operaţiei (vezi Ghidul Clinic "Profilaxia cu antibiotice în obstetrică şi ginecologie"). | A |
Argumentare | Antibioticoprofilaxia reduce riscul infecţios postoperator (endometrită, infecţii de tract urinar, infecţia plăgii etc.) mai ales în cazul administrării sale cu 15-60 de minute înainte de efectuarea inciziei la piele sau înainte de clamparea cordonului ombilical.(11, 12, 13, 14) | Ib |
Standard | Medicul trebuie să efectueze profilaxia trombozei venoase periferice preoperator, conform Ghidului Clinic "Boala trombembolică în sarcină şi lehuzie". | C |
Argumentare | Pacientele supuse operaţiei cezariene au un risc crescut de tromboembolism venos.(15) | IV |
Recomandare | Se recomandă medicului şi personalului sanitar, la pacientele HIV pozitive să respecte recomandările cuprinse în Ghidul Clinic "Infecţia HIV în sarcină". | A |
Argumentare | Riscul transmiterii HIV materno-fetale este diminuat în metaanaliza cu RR 0, 43, în cazul cezarienei elective, la pacientele netratate pentru infecţia HIV; în cazul în care sunt sub tratament, beneficiul nu mai apare.(16) Aceste măsuri menţionate în analiza Cochrane referitoare la protecţia personalului se recomandă pentru reducerea riscului de contaminare.(17) | Ia |
Recomandare | Se recomandă medicului să efectueze incizia transversală a peretelui abdominal, în absenţa unei indicaţii specifice pentru incizia mediană. | B |
Argumentare | Deoarece este asociată cu durere postoperatorie redusă comparativ cu incizia mediană şi de asemenea pentru efectul cosmetic.(18) | IIb |
Opţiune | Medicul poate să efectueze una din cele 4 tipuri de incizii transversale descrise, respectiv Pfannenstiel, Joel-Cohen, Misgav-Ladach sau Misgav-Ladach modificată, în funcţie de experienţa sa. | A |
Argumentare | Studiile randomizate nu au adus argumente clare în favoarea unei tehnici anume, deşi atât incizia Joel-Cohen cât şi Misgav-Ladach au avut, faţă de incizia Pfannenstiel, un timp operator mai redus.(19-23). O analiză Cochrane a 14 trialuri randomizate arată că incizia Joel-Cohen se asociază cu timp mai scurt, hemoragie mai mică, şi complicaţii infecţioase inferioare incizie Pfannenstiel.(24) | Ia |
Opţiune | Se recomandă ca medicul să efectueze incizie segmento-transversală, cu excepţia altor indicaţii. Decolarea digitală este de preferat secţiunii instrumentale, dacă situaţia clinică o permite. | B |
Argumentare | Secţiunea instrumentală este asociată cu pierdere mai mare de sânge şi diminuarea Hb.(25) În cazul disecţiei prin tracţiune digitală, sensul de preferat este cefalo-caudal, faţă de cel transversal, pentru că riscul plăgii neregulate şi hemoragiei peste 1.500 ml este mai redus la prima variantă în proporţie semnificativ statistică.(26) În placenta previa, incizia uterului se poate face în porţiunea contractilă, mediană sau transversală, ţinând însă cont de riscul mai mare de ruptură uterină la sarcinile ulterioare de 4-10%.(26) | IIa |
Recomandare | Se recomandă medicului să efectueze extracţia manuală a capului fetal. | E |
Recomandare | Dacă polul cefalic este adânc coborât în pelvis, se poate face extragerea fetală din pelviană. | B |
Argumente | O metaanaliză din 2016 a concluzionat că extragerea din pelvină se asociază cu un risc semnificativ mai mic de prelungirea inciziei, durata operaţiei, infecţie şi hemoragie, comparativ cu "împingerea pe jos" a polului cefalic. Alte metode, cum ar fi metoda Patwardhan cu delivrarea întâi a umerilor, sau cea a unui balon special amplasat la nivelul segmentului şi umflat de un asistent transvaginal cu 180 ml ser nu au fost descrise într-un număr semnificativ de cazuri.(27) | III |
Opţiune | Este la latitudinea medicului şi în funcţie de situaţia clinică concretă (hemoragie, tipul de incizie) dacă se extrage manual placenta, se tracţionează de cordon sau se aşteaptă delivrarea sa spontană. | B |
Argumentare | Există studii randomizate recente care arată o diminuarea a hemoragiei semnificativă în cazul aşteptării expulziei spontane (până la maxim 5 minute), cu creşterea nesemnificativă a timpului operator, duratei de spitalizare şi a staţionării în terapie intensivă.(28, 29) Există, de asemenea, recomandarea de a utiliza tractiunea pe cordon care ar avea o morbiditate asociata mai mica decat extragerea manuala a placentei, în special endometrita.(30) Dilatarea manuală sau instrumentală a colului după extragerea placentei nu modifică morbiditatea postoperatorie, conform unei analize Cochrane.(31) | III |
Opţiune | Medicul poate efectua controlul cavităţii uterine doar în situaţii de suspiciune de resturi placentare prin: - controlul manual sau - controlul instrumental. | E |
Argumentare | Controlul de rutină creşte riscul de endometrită, sinechii, leziuni traumatice etc. |
Standard | Se recomandă medicului să indice de rutină administrarea intravenoasă de oxitocină după clamparea cordonului ombilical, în cadrul operaţiei cezariene. | A |
Argumentare | Pentru stimularea contractilităţii uterine şi reducerea pierderilor sangvine, în literatură se recomanda a utiliza oxitocină în perfuzie sau în bolus, carbetocin, misoprostol şi/sau acid tranexamic (vezi Ghidul Clinic "Hemoragiile în postpartum"). | IIa |
Recomandare | Medicul OG trebuie ca în postpartum să monitorizeze următorii parametri: - sângerarea vaginală - globul uterin de siguranţă - drenajul abdominal (peritoneal, supra-aponevrotic) - reluarea tranzitului pentru materii şi gaze - vindecarea plăgii operatorii. | E |
Standard | Medicii ATI şi OG trebuie să încurajeze mobilizarea precoce a pacientei. | B |
Argumentare | Mobilizarea precoce scade riscul complicaţiilor tromboembolice.(1, 2) | III |
Standard | Medicul trebuie să monitorizeze evoluţia postoperatorie a lehuzei. | E |
Argumentare | Pansamentul trebuie schimbat la 12-24 ore. Tot atunci se verifică Hb, dacă nu sunt hemoragii perioperatorii. |
Recomandare | Medicul OG trebuie să supravegheze evoluţia plăgii postoperatorii: 1. înlocuirea/suprimarea pansamentului la 24 de ore de la operaţie sau la nevoie 2. monitorizarea temperaturii 3. monitorizarea semnelor de infecţie 4. încurajarea de a purta haine confortabile şi de bumbac 5. planificarea îndepărtării materialelor de sutură de la nivelul tegumentelor. | E |
Recomandare | Se recomandă ca medicul să consilieze pacienta după OC asupra implicaţiilor legate de o sarcină ulterioară pe uter cicatriceal. | B |
Argumentare | Gravidele cu uter cicatriceal au risc de ruptură uterină.(3, 4) Discuţia cu pacienta trebuie purtată referitor la cauzele care au determinat cezariana, impactul acestor cauze pentru viitoare sarcini, opţiunile de contracepţie, iar informaţia trebuie oferită atât verbal cât şi în forma scrisă.(4) | IIb |
Standard | Medicul trebuie să obţină consimţământul informat pentru operaţia cezariană sau naşterea vaginală. | C |
Argumentare | Consimţământul informat pentru operaţia cezariană trebuie documentat după ce pacienta a fost corect informată, într-o asemenea manieră încât aceasta să înţeleagă explicaţiile oferite. Informarea corectă a pacientei într-o manieră care îi respectă demnitatea, discreţia, credinţa şi nivelul socio-economic, luând în considerare situaţia sa clinică, este un element major al procesului de obţinere a consimţământului informat pentru operaţia cezariană.(1-4) | IV |
Standard | Medicul trebuie să accepte refuzul pacientei pentru orice tratament propus, inclusiv pentru operaţia cezariană. | C |
Argumentare | Pentru ca procesul de obţinere al consimţământului să aibă sens, refuzul tratamentului trebuie să existe ca şi opţiune. Adulţii conştienţi au dreptul să refuze un tratament, chiar dacă această conduită (intervenţie chirurgicală) prezintă un beneficiu clar şi evident pentru mamă sau/şi pentru făt.(5) | IV |
Standard | În cazul în care pacienta refuză operaţia cezariană, medicul curant trebuie să menţioneze în foaia ei de observaţie acest lucru. | E |
Argumentare | Pentru evitarea unei situaţii de malpraxis, refuzul informat trebuie documentat în actele medicale, pacienta asumându-şi răspunderea deplină pentru riscurile potenţiale. | |
Standard | Când s-a luat decizia efectuării operaţiei cezariene, medicul trebuie să înregistreze în fişa de observaţie factorii care au condus la această decizie şi care dintre aceştia este cel mai important. | C |
Argumentare | Orice terapie sau intervenţie chirurgicală trebuie să aibă în foaia de observaţie motivul efectuării acesteia pentru o posibilă evaluare ulterioară a evoluţiei cazului, dar şi pentru protecţia medicului.(6) | IV |
Standard | Fiecare unitate medicală în care se efectuează operaţii cezariene îşi va redacta protocoale proprii bazate pe prezentele standarde. | E |
Standard | În luarea deciziei asupra terminării naşterii prin operaţie cezariană medicul curant trebuie să informeze medicul ATI, neonatolog şi, în funcţie de regulamentele de funcţionare ale unităţii, şefii de secţie. | C |
Argumentare | Luarea deciziei asupra terminării naşterii trebuie luată după consultarea factorilor implicaţi, deoarece această situaţie conduce la ameliorarea calităţii îngrijirii acordate.(7) | IV |
Standard | Medicul trebuie să efectueze operaţia cezariană pentru o patologie complexă numai într-o maternitate care este capabilă, conform legislaţiei şi clasificării Ministerului Sănătăţii, să managerieze complicaţiile probabile. | E |
Argumentare | Pacientele ale căror cezariene sunt efectuate pentru hemoragie antepartum, abruptio placentae, ruptură uterină şi placenta praevia au risc crescut de a pierde peste 1.000 ml sânge intraoperator. | |
Standard | În cazul maternităţilor fără linie de gardă ATI, în condiţiile prezentării pentru naştere a unei paciente cu indicaţii pentru operaţia cezariană, medicul trebuie să indice transferul la cea mai apropiată unitate de nivel superior conform legislaţiei în vigoare. | E |
Standard | Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. |
Recomandare | Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forţa Standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat. |
Opţiune | Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită justificare. |
Grad A | Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib). |
Grad B | Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). |
Grad C | Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din experienţa clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei recomandări. |
Grad E | Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid. |
Nivel Ia | Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate |
Nivel Ib | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput |
Nivel IIa | Dovezi obţinute din cel puţin un un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine concepute |
Nivel IIb | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare |
Nivel III | Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute |
Nivel IV | Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţă clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu |
Numele medicamentului | Oxitocină |
Indicaţii | Produce contracţii ritmice ale uterului gravid, cu efect progresiv pe măsura creşterii vârstei gestaţionale şi a apariţiei de receptori ocitocici la nivelul uterului. În doze mici determină creşterea frecvenţei şi intensităţii contracţiilor uterine; în doze mari determină contractura tetanică a uterului; vasopresor şi antidiuretic. fiole de 2 ml/2 UI sau 1 ml/5 UI |
Doze | 5 UI în bolus 10 UI în p.e.v. 500 ml ser fiziologic în ritm de 10-20 pic/min. Doza poate fi ajustată în funcţie de necesităţi. |
Contraindicaţii | Hipersensibilitate documentată, HTAIS severă, hiperdinamică uterină, prezentaţii distocice, travalii în care naşterea pe cale vaginală trebuie evitată (neoplasm cervical, prolabare de cordon, placenta praevia totală, vase praevia). |
Interacţiuni | Creşte efectul hipertensiv al simpatomimeticelor. |
Sarcina şi alaptare | Categoria X - contraindicat în sarcină; precauţie în alăptare |
Atenţie! | Risc de hipotensiune, aritmii, stop cardiac la injectare bolus; intoxicaţie cu apă la aport oral hidric; monitorizare fetală. |
Numele medicamentului | Ampicilină |
Indicaţii | Infecţii genito-urinare (infecţii gonococice, endometrite) Preoperator în profilaxia infecţiei Endocardita bacteriană |
Doza pentru adulţi | Adulţi 2g i.v./zi (500 mg/6 ore) |
Contraindicaţii | Hipersensibilitate cunoscută |
Interacţiuni | Poate diminua efectele contraceptivelor orale |
Sarcina | Categoria B - De obicei sigură, dar avantajele trebuie să contrabalanseze riscurile |
Atenţie! | Doza trebuie ajustată în cazul disfuncţiilor renale |
Numele medicamentului | Metillergometrină |
Indicaţii | Alcaloid care produce contracţia tetanică a uterului; fiole de 1 ml/0, 2 mg. Doza pentru adulţi 0, 2 ml i.v. = doza administrată pentru dirijarea Perioadei III În hipotonia uterină: 0, 2 ml i.v. lent (efectul apare în 10 secunde), repetabilă la 30 min sau 0, 2 ml diluat în 500 ml ser fiziologic şi administrat în debitul necesar efectului uterotonic sau 0, 2 ml i.m. (efectul apare în 7 min) |
Interacţiuni | Nu se asociază cu vasoconstrictoarele |
Sarcină şi alăptare | Categoria X - contraindicat în sarcină şi travaliu |
Atenţie! | Efecte secundare: dozele mari pot provoca greaţă, vomă, dureri pelviene, hipertensiune arterială trecătoare; injectarea intravenoasă rapidă (în mai puţin de 1 minut) poate fi cauză de hipertensiune arterială bruscă (chiar de accidente cerebro-vasculare), parestezii, ameţeli, cefalee, tinitus, palpitaţii, dureri precordiale, dispnee, sudoraţie; rareori erupţii cutanate. |
Numele medicamentului | Metotrexat |
Indicaţii | Leucemie limfocitară, coriocarcinom, cancer de sân, de col uterin, testicular, etc. (se foloseşte obişnuit în asociaţii polichimioterapice); psoriazis; ca imunodepresiv în transplantul de măduvă şi în cazuri selecţionate de boli autoimune (artrita reumatoidă, dermatomiozita, granulom Wegener, etc.). Comprimate de 2, 5 mg Fiole a 1 ml/5 mg, 25 mg sau 50 mg |
Doza pentru adulţi | Oral 15-30 mg/m2 în cure de 5 zile, mai multe săptămâni; Administrarea parenterală 25-75 mg/m2 o dată sau de două ori pe săptămână, în funcţie de natura şi severitatea afecţiunii tratate. Produsul se mai poate administra: intramuscular, intratecal şi intratumoral. |
Contraindicaţii | Insuficienţă renală severă, insuficienţă hepatică, hipoplazie medulară; leucopenie, trombocitopenie sau anemie, afecţiuni renale sau hepatice, în boala ulceroasă, colită ulceroasă, în prezenţa infecţiei, la copiii mici şi la bătrâni. |
Interacţiuni | Nu se asociază cu salicilaţi şi alte antiinflamatorii nesteroidiene, sulfamide, antibacteriene, andiabetice sau diuretice, tetracicline, cloramfenicol, acid p-aminobenzoic, ca şi cu diferite medicamente potential nefrotoxice şi hepatotoxice (creşte riscul reacţiilor toxice la metotrexat); se vor evita băuturile alcoolice. Sarcina (se va evita concepţia în timpul şi 3 luni după terminarea tratamentului), perioada de alăptare. |
Sarcina | Categoria X - contraindicat în sarcină; precauţie în alăptare |
Atenţie! | Doza trebuie ajustată în cazul disfuncţiilor renale, hepatice, hematologice |
Numele medicamentului | Carbetocină |
Indicaţii | Atonie uterină, hemoragie postpartum |
Doza pentru adulţi | Doză unică de 100 microg i.v |
Contraindicaţii | Hipersensibilitate dovedită, afecţiuni cardiovasculare severe, inducerea travaliului |
Interacţiuni | Creşte efectul hipertensiv al simpatomimeticelor. |
Sarcina | Categoria X - contraindicat în sarcină; |
Atenţie! | Risc de hipotensiune, aritmii |
Termen de utilizat | Incidenţa | Echivalent colocvial |
Foarte des | 1/1 până la 1/10 | Un om din fiecare familie |
Des | 1/10 până la 1/100 | Un om de pe fiecare stradă |
Mai rar | 1/100 până la 1/1.000 | Un om dintr-un sat |
Rar | 1/1000 până la 1/10.000 | Un om dintr-un orăşel |
Foarte rar | Sub 1/10.000 | Un om dintr-un oraş mare |
Complicaţie | Frecvenţa apariţiei (%) | Colocvial | |
Materne | Histerectomie | 0, 7 - 0, 8 | Mai rar |
Necesitatea unei intervenţii chirurgicale ulterioare, inclusiv curetajul uterin | 0, 5 | Mai rar | |
Leziuni ale vezicii urinare | 0, 1 | Rar | |
Leziuni ureterale | 0, 03 | Rar | |
Deces | Rată 1/12.000 | Foarte Rar | |
Sarcini viitoare | Risc crescut de ruptură uterină în cursul unor sarcini/naşteri viitoare | Până la 0, 4 | Mai rar |
Sarcină oprită în evoluţie | 0, 4 | Mai rar | |
Risc crescut de placenta praevia şi accreta la sarcinile viitoare | 0, 4 - 0, 8 | Mai rar |
Grup | Populaţie obstetricală | |
1 | Femei nulipare cu sarcină cu făt unic în prezentaţie craniană, vârstă gestaţională > = 37 săptămâni, în travaliu spontan | |
2 | Femei nulipare cu sarcină cu făt unic în prezentaţie craniană, vârstă gestaţională > = 37 săptămâni, care au avut fie travaliu indus, fie operaţie cezariană înainte de debutul travaliului | |
2a | Travaliu indus | |
2b | Cezariană în pretravaliu | |
3 | Femei multipare fără cezariană în antecedente, cu sarcină cu făt unic în prezentaţie craniană, vârstă gestaţională > = 37 săptămâni, în travaliu spontan | |
4 | Femei multipare fără cezariană în antecedente, cu sarcină cu făt unic în prezentaţie craniană, vârstă gestaţională > = 37 săptămâni, care au avut fie travaliu indus, fie operaţie cezariană înainte de debutul travaliului | |
4a | Travaliu indus | |
4b | Cezariană în pretravaliu | |
5 | Femei multipare cu cel puţin o operaţie cezariană în antecedente, cu sarcină cu făt unic în prezentaţie craniană, vârstă gestaţională > = 37 săptămâni | |
5a | Cu o cezariană în antecedente | |
5b | Cu două sau mai multe cezariene în antecedente | |
6 | Toate femeile nulipare cu sarcină cu făt unic - prezentaţie pelviană | |
7 | Toate femeile multipare cu sarcină cu făt unic în prezentaţie pelvină, inclusiv femeile cu cezariană în antecedente | |
8 | Toate femeile cu sarcină multiplă, inclusiv femeile cu cezariană în antecedente | |
9 | Toate femeile cu sarcină cu făt unic în prezentaţie transversă sau oblică, inclusiv femeile cu cezariană în antecedente | |
10 | Toate femeile cu sarcină cu făt unic în prezentaţie craniană, vârstă gestaţională < 37 săptămâni, inclusiv femeile cu cezariană în antecedente | |
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »