Capitolul iv - INFORMAŢII OBLIGATORII REFERITOARE LA PRODUSELE ALIMENTARE - Regulamentul 1169/25-oct-2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 şi (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei
Acte UE
Jurnalul Oficial 304L
În vigoare Versiune de la: 1 Aprilie 2025
CAPITOLUL IV:INFORMAŢII OBLIGATORII REFERITOARE LA PRODUSELE ALIMENTARE
Art. 9: Lista menţiunilor obligatorii
(1)În conformitate cu articolele 10-35 şi sub rezerva excepţiilor prevăzute în prezentul capitol, este obligatorie menţionarea următoarelor informaţii.
a)denumirea produsului alimentar;
b)lista ingredientelor;
c)orice ingredient sau adjuvant tehnologic menţionat în anexa II sau provenit dintr-o substanţă sau dintr-un produs menţionat în anexa II care provoacă alergii sau intoleranţă, utilizat în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi încă prezent în produsul finit, chiar şi într-o formă modificată;
d)cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;
e)cantitatea netă de produs alimentar;
f)data durabilităţii minimale sau data limită de consum;
g)condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare;
h)numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului din sectorul alimentar menţionat la articolul 8 alineatul (1);
i)ţara de origine sau locul de provenienţă, în cazurile menţionate la articolul 26;
j)instrucţiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar;
k)pentru băuturile care conţin mai mult de 1,2 % de alcool în volum, concentraţia alcoolică dobândită;
1) o declaraţie nutriţională.
(2)Menţiunile prevăzute la alineatul (1) sunt exprimate prin cuvinte şi cifre. Fără a aduce atingere articolului 35, acestea pot fi menţionate suplimentar prin pictograme sau simboluri.
(3)Atunci când Comisia adoptă acte delegate şi acte de punere în aplicare la care se face referire în prezentul articol, menţiunile prevăzute la alineatul (1) pot fi în mod alternativ exprimate prin intermediul pictogramelor sau al simbolurilor, în locul cuvintelor sau al cifrelor.
Pentru a se asigura că consumatorii beneficiază de alte mijloace de prezentare a informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare decât cuvintele sau cifrele şi cu condiţia să se asigure acelaşi nivel de informare ca atunci când se utilizează cuvinte şi cifre, Comisia, ţinând seama de elementele care dovedesc înţelegerea uniformă de către consumatori, poate stabili, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 51, criteriile în baza cărora una sau mai multe menţiuni prevăzute la alineatul (1) pot fi exprimate prin pictograme sau simboluri în loc de cuvinte sau cifre.
(4)Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a dispoziţiilor alineatului (3) din prezentul articol, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare privind modalităţile de aplicare a criteriilor definite în conformitate cu alineatul (3) pentru a exprima una sau mai multe menţiuni prin intermediul pictogramelor sau simbolurilor în locul cuvintelor sau cifrelor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
Art. 10: Menţiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare
(1)În plus faţă de menţiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (1), în anexa III sunt prevăzute menţiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare.
(2)Pentru a asigura informarea consumatorilor în ceea ce priveşte tipurile şi categoriile specifice de produse alimentare şi pentru a ţine seama de progresele tehnologice, evoluţiile ştiinţifice, protecţia sănătăţii consumatorilor sau utilizarea sigură a unui produs alimentar, Comisia poate modifica anexa III prin intermediul actelor delegate, în conformitate cu articolul 51.
În cazul apariţiei unui risc pentru sănătatea consumatorilor, atunci când motive de maximă urgenţă o impun, procedura prevăzută la articolul 52 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol.
Art. 11: Metrologie
Dispoziţiile articolului 9 nu aduc atingere dispoziţiilor mai specifice ale Uniunii în materie de metrologie.
Art. 12: Punerea la dispoziţie şi amplasarea informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare
(1)Informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare, pentru toate produsele alimentare, sunt disponibile şi uşor accesibile, în conformitate cu prezentul regulament.
(2)În cazul produselor alimentare preambalate, informaţiile obligatorii apar direct pe ambalaj sau pe eticheta ataşată la acesta.
(3)Pentru a se asigura că consumatorii pot beneficia de alte mijloace de furnizare a informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare, mai bine adaptate pentru anumite menţiuni obligatorii, şi cu condiţia să se asigure acelaşi nivel de informare ca şi prin intermediul ambalajului sau etichetei, Comisia, ţinând seama de elementele care dovedesc înţelegerea uniformă de către consumatori şi de utilizarea răspândită a acestor mijloace în rândul consumatorilor, poate stabili, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 51, criteriile în baza cărora anumite menţiuni obligatorii pot fi exprimate prin alte mijloace decât pe pachet sau pe etichetă.
(4)Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a alineatului (3) din prezentul articol, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare privind modalităţile de aplicare a criteriilor prevăzute la alineatul (3) pentru exprimarea anumitor menţiuni obligatorii prin alte mijloace decât ambalajul sau eticheta. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
(5)În cazul produselor alimentare care nu sunt preambalate, se aplică dispoziţiile articolului 44.
Art. 13: Modul de prezentare a menţiunilor obligatorii
(1)Fără a aduce atingere măsurilor naţionale adoptate în temeiul articolului 44 alineatul (2), informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare sunt amplasate într-un loc evident, astfel încât să fie uşor vizibile, lizibile şi, după caz, indelebile. Acestea nu trebuie să fie în niciun caz disimulate, ascunse, trunchiate sau separate prin orice alte reprezentări scrise sau imagini sau prin orice alt element intercalat.
(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor specifice ale Uniunii aplicabile anumitor produse alimentare, atunci când apar pe ambalaj sau pe eticheta ataşată la acesta, menţiunile obligatorii prevăzute la articolul 9 alineatul (1) se imprimă pe ambalaj sau pe etichetă astfel încât să se asigure o lizibilitate bună, cu caractere folosind dimensiuni ale fontului pentru care înălţimea literei mici x, astfel cum este definită în anexa IV, este mai mare sau egală cu 1,2 mm.
(3)În cazul ambalajelor sau al recipientelor la care cea mai mare faţă prezintă o suprafaţă mai mică de 80 cm2, dimensiunea fontului înălţimii literei mici x menţionată la alineatul (2) este mai mare sau egală cu 0,9 mm.
(4)În scopul atingerii obiectivelor prezentului regulament, Comisia stabileşte, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 51, norme privind lizibilitatea.
Cu acelaşi scop ca cel menţionat la primul paragraf, Comisia poate, prin intermediul actelor delegate, în conformitate cu articolul 51, să extindă cerinţele de la alineatul (5) din prezentul articol la menţiunile obligatorii suplimentare pentru categorii sau tipuri specifice de produse alimentare.
(5)Menţiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (e) şi (k) figurează în acelaşi câmp vizual.
(6)Dispoziţiile alineatului (5) din prezentul articol nu se aplică în cazurile menţionate la articolul 16 alineatele (1) şi (2).
Art. 14: Vânzarea la distanţă
(1)Fără a aduce atingere cerinţelor privind informaţiile prevăzute la articolul 9, în cazul produselor alimentare preambalate oferite spre vânzare prin mijloace de comunicare la distanţă:
a)informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare, cu excepţia menţiunilor prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (f), sunt puse la dispoziţie înainte de cumpărare şi apar pe suportul de vânzare la distanţă sau sunt furnizate prin alte mijloace corespunzătoare identificate în mod clar de către operatorul din sectorul alimentar. În cazul în care sunt utilizate alte mijloace corespunzătoare, informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare sunt puse la dispoziţie fără ca prin aceasta operatorii din sectorul alimentar să impună costuri suplimentare consumatorilor;
b)toate menţiunile obligatorii sunt puse la dispoziţie în momentul livrării.
(2)În cazul produselor alimentare care nu sunt preambalate oferite spre vânzare prin mijloace de comunicare la distanţă, menţiunile obligatorii în temeiul articolului 44 sunt puse la dispoziţie în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.
(3)Alineatul (1) litera (a) nu se aplică produselor alimentare oferite spre vânzare prin intermediul automatelor sau al incintelor comerciale automatizate.
Art. 15: Cerinţe lingvistice
(1)Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 9 alineatul (3), informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare sunt redactate într-o limbă uşor de înţeles de către consumatorii din statele membre în care se comercializează produsul alimentar.
(2)Statul membru în care este comercializat un produs alimentar poate să prevadă, pe teritoriul său, ca aceste menţiuni să figureze în una sau mai multe dintre limbile oficiale ale Uniunii.
(3)Alineatele (1) şi (2) nu împiedică redactarea menţiunilor în mai multe limbi.
Art. 16: Omisiunea anumitor menţiuni obligatorii
(1)În cazul buteliilor de sticlă destinate reutilizării, care au un marcaj indelebil şi care, prin urmare, nu poartă nici etichetă, nici inel, nici manşetă, sunt obligatorii numai menţiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (c), (e), (f) şi (l).
(2)În cazul ambalajelor sau al recipientelor la care cea mai mare faţă prezintă o suprafaţă mai mică de 10 cm2, numai menţiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (c), (e), (f) sunt obligatorii pe ambalaj sau pe etichetă. Menţiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (b) sunt furnizate prin alte mijloace sau sunt puse la dispoziţie la cererea consumatorului.
(3)Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale Uniunii care prevăd o declaraţie nutriţională obligatorie, declaraţia menţionată la articolul 9 alineatul (1) litera (l) nu este obligatorie pentru produsele alimentare menţionate în anexa V.
(4)Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale Uniunii care prevăd o listă a ingredientelor sau o declaraţie nutriţională obligatorie, menţiunile de la articolul 9 alineatul (1) literele (b) şi (l) nu sunt obligatorii pentru băuturile care conţin mai mult de 1,2 % alcool în volum.
Până la 13 decembrie 2014, Comisia întocmeşte un raport privind aplicarea articolului 18 şi a articolului 30 alineatul (1) în cazul produselor menţionate la prezentul alineat şi în care abordează chestiunea acoperirii în viitor a unor categorii de băuturi alcoolice, în special, de obligaţia de a fi însoţite de informaţii privind valoarea energetică şi motivele care ar justifica eventualele exceptări, ţinând seama de nevoia de a asigura coerenţa cu alte politici relevante ale Uniunii. În acest context, Comisia ia în considerare necesitatea de a propune o definiţie a băuturilor de tip "alcopop".
Comisia alătură raportului respectiv o propunere legislativă, dacă este cazul, care să stabilească norme pentru o listă a ingredientelor sau o declaraţie nutriţională obligatorie pentru aceste produse.
Art. 17: Denumirea produsului alimentar
(1)Denumirea produsului alimentar este denumirea sa legală. În absenţa unei asemenea denumiri, denumirea produsului alimentar este denumirea sa curentă sau, în cazul în care nu există o denumire curentă sau aceasta nu este folosită, se indică denumirea descriptivă a produsului alimentar.
(2)Se permite utilizarea în statul membru de comercializare a denumirii sub care produsul alimentar este fabricat şi comercializat legal în statul membru de producţie. Cu toate acestea, atunci când aplicarea celorlalte dispoziţii ale prezentului regulament, în special a celor prevăzute la articolul 9, nu este de natură să permită consumatorilor din statul membru de comercializare să cunoască natura reală a produsului alimentar şi să îl deosebească de produsele alimentare cu care ar putea fi confundat, denumirea produsului alimentar este însoţită de alte informaţii descriptive, care trebuie să figureze în apropierea acesteia.
(3)În cazuri excepţionale, denumirea produsului alimentar din statul membru de producţie nu se utilizează în statul membru de comercializare atunci când produsul alimentar pe care aceasta îl desemnează în statul membru de producţie este atât de diferit, din punct de vedere al compoziţiei sau al fabricării sale, de produsul alimentar cunoscut sub această denumire în statul membru de comercializare, încât dispoziţiile de la alineatul (2) nu sunt suficiente pentru a garanta, în statul membru de comercializare, o informare corectă a consumatorilor.
(4)Nicio denumire protejată, fie ea proprietate intelectuală, marcă de comerţ sau nume fantezist, nu se poate substitui denumirii produsului alimentar.
(5)În anexa VI sunt prevăzute dispoziţii specifice privind denumirea produsului alimentar şi menţiunile care îl însoţesc.
Art. 18: Lista ingredientelor
(1)Lista ingredientelor este precedată de un titlu sau de o menţiune corespunzătoare care conţine cuvântul "ingrediente". Lista respectivă cuprinde toate ingredientele din produsul alimentar, în ordinea descrescătoare a ponderii lor în momentul utilizării lor la fabricarea produsului alimentar.
(2)Ingredientele sunt desemnate prin denumirea lor specifică, după caz, în conformitate cu normele prevăzute la articolul 17 şi în anexa VI.
(3)Toate ingredientele prezente sub formă de nanomateriale fabricate trebuie specificate în mod clar în lista ingredientelor. Denumirile acestor ingrediente sunt urmate de cuvântul "nano" între paranteze.
(4)Specificaţiile tehnice pentru aplicarea alineatelor (1) şi (2) din prezentul articol sunt prevăzute în anexa VII.
(5)[textul din Art. 18, alin. (5) din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. 33, punctul 3. din capitolul VII din Regulamentul 2283/25-nov-2015]
Art. 19: Omisiunea listei ingredientelor
(1)Pentru următoarele produse alimentare nu este obligatorie furnizarea unei liste de ingrediente:
a)fructelor şi legumelor proaspete, inclusiv cartofii, care nu au fost curăţate, tăiate sau nu au făcut obiectul altui tratament similar;
b)apele carbogazoase, în a căror descriere se indică caracterul carbogazos;
c)oţeturile de fermentaţie provenite exclusiv dintr-un singur produs de bază, cu condiţia să nu fi fost adăugat niciun alt ingredient;
d)brânzeturile, untul, laptele şi smântâna fermentate la care nu au fost adăugate alte ingrediente decât produsele lactate, enzimele alimentare şi culturile de microorganisme necesare fabricării sau sarea necesară pentru fabricarea brânzeturilor, altele decât cele proaspete sau topite;
e)produsele alimentare care conţin un singur ingredient, cu următoarele condiţii:
(i)denumirea produsului alimentar să fie identică cu numele ingredientului; sau
(ii)denumirea produsului alimentar să permită identificarea clară a naturii ingredientului.
(2)Pentru a ţine seama de relevanţa pentru consumatori a unei liste a ingredientelor pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare, Comisia poate, în cazuri excepţionale, prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 51, să completeze dispoziţiile de la alineatul (1) din prezentul articol, cu condiţia ca omisiunile să nu determine o informare neadecvată a consumatorului final şi a unităţilor de restauraţie colectivă.
Art. 20: Omisiunea compuşilor unui produs alimentar din lista ingredientelor
Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 21, menţionarea în lista ingredientelor a următorilor compuşi ai unui produs alimentar nu este obligatorie:
(a)compuşii unui ingredient care, în cursul procesului de fabricaţie, au fost temporar extraşi pentru fi reîncorporaţi apoi într-o cantitate care nu depăşeşte conţinutul iniţial;
(b)aditivii alimentari şi enzimele alimentare:
(i)a căror prezenţă într-un produs alimentar este datorată exclusiv faptului că erau conţinuţi în unul sau în mai multe ingrediente ale produsului respectiv, în conformitate cu principiul transferului la care se face trimitere la articolul 18 alineatul (1) literele (a) şi (b) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu condiţia să nu mai îndeplinească nicio funcţie tehnologică în produsul finit; sau
(ii)care sunt utilizaţi ca adjuvanţi tehnologici;
(c)substanţele suport şi substanţele care nu sunt aditivi alimentari, dar sunt utilizate în acelaşi mod şi cu acelaşi scop ca substanţele suport şi care sunt utilizate în cantităţile strict necesare;
(d)substanţele care nu sunt aditivi alimentari, dar care sunt folosite în acelaşi mod şi în acelaşi scop ca şi adjuvanţii tehnologici şi care rămân prezente în produsul finit, chiar dacă într-o formă modificată;
(e)apa:
(i)atunci când se utilizează în procesul de fabricaţie numai pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat într-o formă concentrată sau deshidratată; sau
(ii)în cazul lichidului de acoperire care, în mod normal, nu se consumă.
Art. 21: Etichetarea anumitor substanţe sau produse care provoacă alergii sau intoleranţe
(1)Fără a aduce atingere normelor adoptate în temeiul articolului 44 alineatul (2), menţiunile la care se face referire la articolul 9 alineatul (1) litera (c) îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)sunt incluse în lista ingredientelor, în conformitate cu normele prevăzute la articolul 18 alineatul (1), făcându-se referire în mod clar la numele substanţei sau produsului, enumerate în anexa II;şi
b)denumirea substanţei sau a produsului astfel cum este prevăzută în anexa II este pusă în evidenţă printr-un set de caracteristici grafice care o diferenţiază clar de restul listei de ingrediente, de exemplu prin font, stilul caracterelor sau culoarea de fond.
În lipsa unei liste a ingredientelor, reprezentarea menţiunilor la care se face referire la articolul 9 alineatul (1) litera (c) include cuvântul "conţine" urmat de numele substanţei sau al produsului, enumerate în anexa II.
În cazul în care mai multe ingrediente sau mai mulţi adjuvanţi tehnologici ai unui produs alimentar provin dintr-o singură substanţă sau dintr-un singur produs enumerat în anexa II, indicaţiile de pe etichetă clarifică acest fapt în cazul fiecărui ingredient sau adjuvant tehnologic în cauză.
Includerea menţiunilor la care se face referire la articolul 9 alineatul (1) litera (c) nu este obligatorie în cazurile în care numele produsului alimentar face referire în mod clar la substanţa sau produsul în cauză.
(2)Pentru a asigura o mai bună informare a consumatorilor şi pentru a ţine seama de cele mai recente progrese ştiinţifice şi cunoştinţe tehnice, Comisia reexaminează sistematic şi, după caz, actualizează lista din anexa II prin intermediul actelor delegate, în conformitate cu articolul 51.
În cazul apariţiei unui risc pentru sănătatea consumatorilor, atunci când motive de maximă urgenţă o impun, procedura prevăzută la articolul 52 se aplică actelor delegate adoptate în conformitate cu prezentul articol.
Art. 22: Indicarea cantităţii ingredientelor
(1)Indicarea cantităţii unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente utilizat(e) la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar este obligatorie atunci când ingredientul sau categoria de ingrediente în cauză:
a)figurează în denumirea produsului alimentar sau sunt asociate de obicei de către consumator cu denumirea respectivă;
b)sunt scoase în evidenţă în etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice; sau
c)sunt esenţiale pentru a caracteriza un produs alimentar şi pentru a-l diferenţia de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sau aspectului său.
(2)Specificaţiile tehnice pentru aplicarea alineatului (1), inclusiv cazurile specifice în care nu este obligatorie indicarea cantităţilor pentru anumite ingrediente, sunt prevăzute în anexa VIII.
Art. 23: Cantitatea netă
(1)Cantitatea netă a unui produs alimentar este exprimată în litri, centilitri, mililitri, kilograme sau grame, după caz:
a)în unităţi de volum pentru produsele lichide;
b)în unităţi de masă pentru alte produse.
(2)Pentru a asigura o mai bună înţelegere de către consumatori a informaţiilor referitoare la produsele alimentare care figurează pe etichetă, Comisia poate stabili, pentru anumite produse alimentare specificate, prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 51, o modalitate de exprimare a cantităţii nete diferită de cea menţionată la alineatul (1) din prezentul articol.
(3)Specificaţiile tehnice pentru aplicarea alineatului (1), inclusiv cazurile specifice în care nu este obligatorie indicarea cantităţii nete, sunt prevăzute în anexa IX.
Art. 24: Data durabilităţii minimale, data limită de consum şi data congelării
(1)În cazul produselor alimentare foarte perisabile din punct de vedere microbiologic şi care, din cauza acestui fapt, pot reprezenta, după o scurtă perioadă, un pericol imediat pentru sănătatea umană, data durabilităţii minimale se înlocuieşte cu data limită de consum. După data limită de consum se consideră că un produs alimentar nu prezintă siguranţă, în conformitate cu articolul 14 alineatele (2)-(5) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.
(2)Data corespunzătoare este indicată în conformitate cu anexa X.
(3)Pentru a asigura o aplicare uniformă a modalităţii de indicare a datei durabilităţii minimale, menţionată la punctul 1 litera (c) din anexa X, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care sunt stabilite norme în acest sens. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
Art. 25: Condiţii de păstrare sau condiţii de utilizare
(1)În cazurile în care produsele alimentare necesită condiţii speciale de păstrare şi/sau utilizare, aceste condiţii sunt indicate.
(2)Pentru a permite păstrarea sau utilizarea corespunzătoare a produselor alimentare după deschiderea ambalajului, se precizează condiţiile de păstrare şi/sau termenul limită de consum, atunci când este cazul.
Art. 26: Ţara de origine sau locul de provenienţă
(1)Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere cerinţelor de etichetare stabilite prin dispoziţii specifice ale Uniunii, în special prin Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare (1) şi Regulamentul (CE) nr. 510/2006 din 20 martie 2006 privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare (2).
(1)JO L 93, 31.3.2006, p. 1.
(2)JO L 93, 31.3.2006, p. 12.
(2)Menţiunile privind ţara de origine sau locul de provenienţă sunt obligatorii:
a)în cazul în care lipsa acestor informaţii ar putea induce consumatorul în eroare în ceea ce priveşte adevărata ţară de origine sau adevăratul loc de provenienţă a produsului alimentar, în special dacă informaţiile care însoţesc produsul alimentar sau eticheta în ansamblul ei ar sugera în alt fel că produsul are o altă ţară de origine sau un alt loc de provenienţă;
b)pentru tipurile de carne care se încadrează la codurile din Nomenclatura combinată ("NC") enumerate în anexa XI. Aplicarea dispoziţiilor de la prezenta literă face obiectul adoptării actelor de punere în aplicare menţionate la alineatul (8).
(3)În cazul în care se indică ţara de origine sau locul de provenienţă a produsului şi aceasta (acesta) nu este aceeaşi (acelaşi) cu ţara de origine sau locul de provenienţă a ingredientului primar:
a)se indică de asemenea ţara de origine sau locul de provenienţă a ingredientului (ingredientelor) primar(e); sau
b)se indică faptul că ţara de origine sau locul de provenienţă a ingredientului (ingredientelor) primar(e) diferă de ţara de origine sau locul de provenienţă a produsului alimentar.
Aplicarea dispoziţiilor de la prezentul alineat face obiectul adoptării normelor de aplicare menţionate la alineatul (8).
(4)În termen de cinci ani de la punerea în aplicare a dispoziţiilor de la alineatul (2) litera (b), Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport pentru a evalua indicarea obligatorie pe etichetă a ţării de origine sau a locului de provenienţă ale produselor menţionate la litera respectivă.
(5)Până la 13 decembrie 2014, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului rapoarte privind indicarea obligatorie a ţării de origine sau a locului de provenienţă pentru următoarele produse alimentare:
a)alte tipuri de carne decât carnea de vită şi mânzat şi decât cele menţionate la alineatul (2) litera (b);
b)lapte;
c)laptele utilizat ca ingredient în produsele lactate;
d)produsele alimentare neprelucrate;
e)produsele dintr-un singur ingredient;
f)ingrediente care reprezintă mai mult de 50 % dintr-un produs alimentar.
(6)Până la 13 decembrie 2013, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind indicarea obligatorie a ţării de origine sau a locului de provenienţă pentru carnea folosită ca ingredient.
(7)Rapoartele menţionate la alineatele (5) şi (6) iau în considerare nevoia de informare a consumatorului, fezabilitatea măsurii privind indicarea obligatorie a ţării de origine sau a locului de provenienţă, precum şi analiza costurilor şi beneficiilor rezultate din introducerea unor astfel de măsuri, inclusiv impactul juridic asupra pieţei interne şi impactul asupra comerţului internaţional.
Comisia poate însoţi rapoartele respective de propuneri de modificare a dispoziţiilor relevante ale Uniunii.
(8)Până la 13 decembrie 2013, în urma evaluărilor de impact, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind aplicarea alineatului (2) litera (b) şi a alineatului (3) din prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
(9)În cazul produselor alimentare menţionate la alineatul (2) litera (b), la alineatul (5) litera (a) şi la alineatul (6), rapoartele şi evaluările de impact realizate în temeiul acestui articol au în vedere, printre altele, opţiunile privind modalităţile de indicare a ţării de origine sau a locului de provenienţă a acestor produse alimentare, în special în ceea ce priveşte fiecare dintre următoarele date importante referitoare la viaţa animalului:
a)locul naşterii;
b)locul unde a fost crescut;
c)locul unde a fost sacrificat.
Art. 27: Instrucţiuni de utilizare
(1)Instrucţiunile de utilizare a unui produs alimentar sunt indicate astfel încât să permită o utilizare corespunzătoare a respectivului produs alimentar.
(2)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate de punere în aplicare a dispoziţiilor alineatului (1) în cazul anumitor produse alimentare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
Art. 28: Concentraţia alcoolică
(1)Normele privind indicarea concentraţiei alcoolice în volum, în ceea ce priveşte produsele clasificate în Nomenclatura combinată ("NC") sub codul 2204, sunt cele prevăzute în dispoziţiile specifice ale Uniunii aplicabile acestor produse.
(2)Concentraţia alcoolică dobândită a băuturilor care conţin mai mult de 1,2 % alcool în volum, altele decât cele menţionate la alineatul (1), este indicat în conformitate cu anexa XII.
Art. 29: Relaţia cu alte acte legislative
(1)Prezenta secţiune nu se aplică produselor alimentare care intră în domeniul de aplicare a următoarelor acte legislative:
a)Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislaţiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (1);
(1)JO L 183, 12.7.2002, p. 51.
b)Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale (2).
(2)JO L 164, 26.6.2009, p. 45.
(2)Prezenta secţiune se aplică fără a aduce atingere Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind produsele alimentare cu destinaţie nutriţională specială (3) şi directivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din directiva menţionată.
(3)JO L 124, 20.5.2009, p. 21.
Art. 30: Conţinut
(1)Declaraţia nutriţională obligatorie cuprinde următoarele informaţii:
a)valoarea energetică; şi
b)cantitatea de grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine şi sare.
După caz, o declaraţie care să indice faptul că prezenţa conţinutului de sare se datorează exclusiv prezenţei în mod natural a sodiului poate figura în imediata apropiere a declaraţiei nutriţionale.
(2)Conţinutul declaraţiei nutriţionale obligatorii menţionate la alineatul (1) poate fi completat cu indicarea cantităţilor unuia sau mai multor elemente dintre următoarele:
a)acizi graşi mononesaturaţi;
b)acizi graşi polinesaturaţi;
c)polioli;
d)amidon;
e)fibre;
f)oricare dintre vitaminele sau mineralele menţionate în partea A punctul 1 din anexa XIII şi prezente în cantităţi semnificative, astfel cum sunt definite în partea A punctul 2 din anexa XIII.
(3)În cazul în care etichetarea produselor alimentare preambalate prevede declaraţia nutriţională obligatorie menţionată la alineatul (1), următoarele informaţii referitoare la produsele alimentare pot fi repetate pe etichetă:
a)valoarea energetică; sau
b)valoarea energetică şi cantităţile de grăsimi, de acizi graşi saturaţi, de zaharuri şi de sare.
(4)Prin derogare de la articolul 36 alineatul (1), în cazul în care etichetarea produselor menţionate la articolul 16 alineatul (4) prevede o declaraţie nutriţională, conţinutul declaraţiei poate fi limitat numai la valoarea energetică.
(5)Fără a aduce atingere articolului 44 şi prin derogare de la articolul 36 alineatul (1), în cazul în care etichetarea produselor menţionate la articolul 44 alineatul (1) prevede o declaraţie nutriţională, conţinutul declaraţiei poate fi limitat numai la:
a)valoarea energetică; sau
b)valoarea energetică şi cantităţile de grăsimi, de acizi graşi saturaţi, de zaharuri şi de sare.
(6)Pentru a ţine seama de relevanţa menţiunilor prevăzute la alineatele (2)-(5) din prezentul articol pentru informarea consumatorilor, Comisia poate, prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 51, să modifice listele de la alineatele (2)-(5) din prezentul articol, prin adăugarea sau eliminarea unor menţiuni.
(7)Până la 13 decembrie 2014, Comisia, ţinând seama de dovezile ştiinţifice şi de experienţa acumulată în statele membre, prezintă un raport privind prezenţa acizilor graşi trans în produsele alimentare şi în regimul alimentar de zi cu zi al populaţiei Uniunii. Obiectivul raportului este evaluarea impactului mijloacelor adecvate care le-ar permite consumatorilor să aleagă un regim alimentar şi produse alimentare mai sănătoase sau care ar putea promova furnizarea de opţiuni alimentare mai sănătoase pentru consumatori, inclusiv, printre altele, informarea consumatorilor cu privire la acizii graşi trans sau la restricţiile privind utilizarea lor. După caz, Comisia poate decide să însoţească raportul respectiv de o propunere legislativă.
Art. 31: Calcularea
(1)Valoarea energetică se calculează utilizând factorii de conversie enumeraţi în anexa XIV.
(2)Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 51, factorii de conversie pentru vitaminele şi mineralele menţionate în partea A punctul 1 din anexa XIII, care să permită un calcul mai exact al conţinutului de vitamine şi minerale în produsele alimentare. Factorii de conversie respectivi se adaugă la anexa XIV.
(3)Valoarea energetică şi cantităţile de nutrienţi menţionate la articolul 30 alineatele (1)-(5) se referă la produsele alimentare astfel cum sunt vândute.
După caz, se pot furniza informaţii cu privire la produsul alimentar după preparare, cu condiţia să fie oferite instrucţiuni de preparare suficient de detaliate, iar informaţiile să se refere la produsul alimentar gata pentru consum.
(4)Valorile declarate sunt valori medii care se bazează, după caz, pe următorii factori:
a)analiza produsului alimentar efectuată de producător;
b)un calcul efectuat pe baza valorilor medii cunoscute sau reale ale ingredientelor utilizate; sau
c)un calcul efectuat pe baza unor date general stabilite şi acceptate.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate pentru punerea în aplicare uniformă a prezentului alineat în ceea ce priveşte precizia valorilor declarate, precum diferenţele dintre valorile declarate şi cele stabilite în cursul controalelor oficiale. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
Art. 32: Exprimarea per 100 g sau per 100 ml
(1)Valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi menţionate la articolul 30 alineatele (1)-(5) sunt exprimate în unităţile de măsură prevăzute în anexa XV.
(2)Valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi menţionate la articolul 30 alineatele (1)-(5) se exprimă per 100 g sau per 100 ml.
(3)Eventuala declaraţie privind vitaminele şi mineralele, în plus faţă de forma de exprimare menţionată la alineatul (2), este exprimată ca procent din consumul de referinţă stabilit în partea A punctul 1 din anexa XIII pentru 100 g sau 100 ml.
(4)În plus faţă de forma de exprimare menţionată la alineatul (2) din prezentul articol, valoarea energetică şi cantităţile de nutrienţi menţionate la articolul 30 alineatele (1), (3), (4) şi (5) pot fi exprimate, după caz, ca procent din consumul de referinţă stabilit în partea B din anexa XIII pentru 100 g sau 100 ml.
(5)În cazul în care se furnizează informaţii în temeiul alineatului (4), se introduce următoarea menţiune în imediata apropriere a acestora: "Consumul de referinţă al unui adult obişnuit (8 400 kJ/2 000 kcal)".
Art. 33: Exprimarea per porţie sau per unitate de consum
(1)În următoarele cazuri, valoarea energetică şi cantităţile de nutrienţi menţionate la articolul 30 alineatele (1)-(5) pot fi exprimate per porţie şi/sau per unitate de consum uşor identificabilă (identificabile) de către consumator, cu condiţia marcării pe etichetă a cantităţii corespunzătoare porţiei sau a unităţii de consum utilizate şi cu condiţia să fie precizat numărul de porţii sau de unităţi conţinute în ambalaj:
a)în plus faţă de forma de exprimare la 100 g sau la 100 ml menţionată la articolul 32 alineatul (2);
b)în plus faţă de forma de exprimare per 100 g sau per 100 ml menţionată la articolul 32 alineatul (3) privind cantităţile de vitamine şi minerale;
c)în plus sau în loc de forma de exprimare la 100 g sau la 100 ml menţionată la articolul 32 alineatul (4).
(2)Prin derogare de la articolul 32 alineatul (2), în cazurile menţionate la articolul 30 alineatul (3) litera (b), cantitatea de nutrienţi şi/sau procentul din consumul de referinţă stabilit(e) în partea B din anexa XIII pot fi exprimate numai per porţie sau numai per unitate de consum.
Atunci când cantitatea de nutrienţi este exprimată numai per porţie sau numai per unitate de consum, în conformitate cu primul paragraf, valoarea energetică se exprimă per 100 g sau per 100 ml şi în funcţie de porţie sau unitatea de consum.
(3)Prin derogare de la articolul 32 alineatul (2), în cazurile menţionate la articolul 30 alineatul (5), valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi şi/sau procentul din consumul de referinţă stabilit(e) în partea B din anexa XIII pot fi exprimate numai per porţie sau numai per unitate de consum.
(4)Porţia sau unitatea utilizată sunt indicate în imediata apropiere a declaraţiei nutriţionale.
(5)Pentru a asigura o aplicare uniformă a exprimării declaraţiei nutriţionale pe porţie sau per unitate de consum şi pentru a asigura o bază de comparaţie uniformă pentru consumator, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare şi ţinând seama de comportamentul real de consum al consumatorilor, precum şi de recomandările privind regimul alimentar, norme privind exprimarea per porţie sau per unitate de consum pentru anumite categorii de produse alimentare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
Art. 34: Prezentare
(1)Menţiunile la care se face referire la articolul 30 alineatele (1) şi (2) sunt incluse în acelaşi câmp vizual. Acestea sunt prezentate grupat, într-un format clar şi, după caz, în ordinea de prezentare prevăzută în anexa XV.
(2)Menţiunile la care se face referire la articolul 30 alineatele (1) şi (2) sunt prezentate, în funcţie de spaţiul disponibil, sub formă de tabel, cu numerele aliniate. În cazul în care spaţiul nu permite, declaraţia este prezentată în format liniar.
(3)Menţiunile la care se face referire la articolul 30 alineatul (3) sunt prezentate:
a)în câmpul vizual principal; şi
b)folosind dimensiunile fontului stabilite la articolul 13 alineatul (2).
Menţiunile la care se face referire la articolul 30 alineatul (3) pot fi prezentate într-un format diferit de cel precizat la alineatul (2) din prezentul articol.
(4)Menţiunile la care se face referire la articolul 30 alineatele (4) şi (5) pot fi prezentate într-un format diferit de cel precizat la alineatul (2) din prezentul articol.
(5)În cazurile în care valoarea energetică sau cantitatea de nutrient (nutrienţi) dintr-un produs sunt neglijabile, informaţiile referitoare la elementele respective pot fi înlocuite cu o menţiune precum "Conţine cantităţi neglijabile de şi sunt amplasate în imediata apropiere a declaraţiei nutriţionale, dacă aceasta există.
Pentru a asigura o aplicare uniformă a prezentului alineat, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare referitoare la valoarea energetică şi la cantităţile de nutrienţi menţionate la articolul 30 alineatele (1)-(5) care pot fi considerate neglijabile. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
(6)Pentru a asigura o aplicare uniformă a modalităţii de prezentare a declaraţiei nutriţionale în formatele menţionate la alineatele (1)-(4) din prezentul articol, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în acest sens. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).
Art. 35: Forme de exprimare şi prezentare suplimentare
(1)În plus faţă de formele de exprimare menţionate la articolul 32 alineatele (2) şi (4) şi la articolul 33 şi faţă de prezentarea menţionată la articolul 34 alineatul (2), valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi menţionate la articolul 30 alineatele (1)-(5) pot fi exprimate în alte moduri şi/sau prezentate utilizând reprezentări grafice sau simboluri în plus faţă de cuvinte sau cifre, cu condiţia să fie respectate următoarele cerinţe:
a)să fie bazate pe cercetări fiabile şi pertinente din punct de vedere ştiinţific şi să nu inducă în eroare consumatorul, astfel cum se specifică la articolul 7;
b)crearea lor să fie rezultatul unor consultări cu o gamă largă de grupuri de părţi interesate;
c)să vizeze facilitarea înţelegerii de către consumator a contribuţiei sau a importanţei produsului alimentar pentru valoarea energetică şi conţinutul de nutrienţi corespunzătoare unui regim alimentar;
d)să fie sprijinite de elemente pertinente din punct de vedere ştiinţific care să dovedească înţelegerea de către consumatorul mediu a unor astfel de forme de exprimare sau de prezentare;
e)în cazul altor forme de exprimare, acestea să se bazeze fie pe consumul armonizat de referinţă prevăzut la anexa XIII, fie, în absenţa acestuia, pe recomandările ştiinţifice general acceptate privind valoarea energetică şi aporturile de nutrienţi;
f)să fie obiective şi nediscriminatorii; şi
g)aplicarea lor să nu creeze obstacole în calea liberei circulaţii a bunurilor.
(2)Statele membre le pot recomanda operatorilor din sectorul alimentar utilizarea uneia sau a mai multor forme suplimentare de exprimare sau de prezentare a declaraţiei nutriţionale care, în opinia lor, îndeplinesc în cea mai mare măsură cerinţele prevăzute la alineatul (1) literele (a)-(g). Statele membre furnizează Comisiei detaliile acestor forme suplimentare de exprimare şi de prezentare.
(3)Statele membre asigură o monitorizare adecvată a formelor suplimentare de exprimare sau de prezentare a declaraţiei nutriţionale prezente pe piaţă pe teritoriul lor.
Pentru a facilita monitorizarea utilizării unor astfel de forme suplimentare de exprimare sau de prezentare, statele membre le pot solicita operatorilor din sectorul alimentar care introduc pe piaţa naţională produse alimentare care poartă astfel de informaţii să notifice autorităţii competente utilizarea unei forme suplimentare de exprimare sau de prezentare, precum şi să furnizeze justificările relevante referitoare la îndeplinirea cerinţelor prevăzute la alineatul (1) literele (a)-(g). În astfel de cazuri, se pot solicita, de asemenea, informaţii privind încetarea utilizării unor astfel de forme suplimentare de exprimare sau de prezentare.
(4)Comisia facilitează şi organizează schimburi de informaţii între statele membre, precum şi cu Comisia şi părţile interesate, în ceea ce priveşte chestiunile legate de utilizarea unor forme suplimentare de exprimare sau de prezentare a declaraţiei nutriţionale.
(5)Ţinând seama de experienţa dobândită, până la 13 decembrie 2017, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind utilizarea unor forme suplimentare de exprimare şi prezentare, impactul acestora asupra pieţei interne şi oportunitatea unei armonizări suplimentare a acestor forme de exprimare şi prezentare. În acest scop, statele membre furnizează Comisiei informaţii relevante referitoare la utilizarea unor astfel de forme suplimentare de exprimare sau de prezentare pe piaţă, pe teritoriul lor. Comisia poate alătura acestui raport propuneri de modificare a dispoziţiilor relevante ale Uniunii.
(6)Pentru a asigura o aplicare uniformă a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate privind punerea în aplicare a alineatelor (1), (3) şi (4) din prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 48 alineatul (2).