Titlul i - Despre cambie - Legea 58/1934 asupra CAMBIEI si BILETULUI LA ORDIN
M.Of. 100
În vigoare Versiune de la: 11 Iulie 2022
TITLUL I:Despre cambie
CAPITOLUL 1:Despre emiterea si forma cambiei
Art. 1
Cambia cuprinde:
1.Denumirea de cambie exprimată în limba română;
2.Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
3.Numele/Denumirea aceluia care trebuie să plătească, având calitatea de tras, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă, după caz. În cazul în care numele trasului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei;
4.Codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului;
5.Data scadenţei;
6.Locul plăţii;
7.Numele/Denumirea acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
8.Data şi locul emiterii;
9.Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente, după caz;
10.Semnătura celui care acceptă la plată cambia, respectiv trasul. Prin semnătura trasului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de tras sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente, după caz;
11.Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.
Cambia originală este cambia emisă pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale.
Art. 2
Cambia căreia îi lipseşte unul din elementele prevăzute la art. 1, cu excepţia locului plăţii, a locului emiterii şi a datei scadenţei, nu are valoarea unei cambii.
Cambia fără scadenţă este considerată plătibilă la vedere.
În cazul în care locul plăţii lipseşte, se consideră plătibil la sediul social al instituţiei trasului.
Art. 3
Cambia poate fi la ordinul tragatorului insusi.
Ea poate fi trasa asupra tragatorului insusi.
Ea poate fi trasă pentru contul unui terţ.
Art. 4
Cambia poate fi platita la domiciliul unui al treilea, fie in localitatea unde trasul domiciliaza, fie in alta localitate.
Daca in cambie nu se prevede de catre tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.
Art. 5
Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice altă cambie această clauză se consideră nescrisă.
Valoarea dobânzii va trebui să fie precizată în cambie; dacă această precizare nu există, clauza se consideră nescrisă.
Dobânda curge de la data emiterii cambiei dacă o altă dată nu este precizată.
Art. 6
Într-o cambie suma de plată este scrisă în litere şi în cifre; în cazul în care există neconcordanţe, prevalează suma de plată scrisă în litere.
Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanţe, suma de plată este suma cea mai mică.
Art. 7
În cazul în care cambia poartă semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia sau în numele cărora ea a fost semnată, obligaţiile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile.
Art. 9
Persoana fizică care semnează o cambie, în calitate de reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a o reprezenta în acest scop, este ţinută personal în temeiul cambiei şi, dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.
Art. 10
Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul ori împuternicirea sunt concepute în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului sau împuternicitului de a emite sau semna cambii.
Art. 11
Tragatorul raspunde de acceptare si de plata.
El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauză prin care se descarcă de răspunderea de plată se consideră nescrisă.
Art. 12
Dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului.
Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după 3 ani de la data emiterii cambiei.
Asemenea decadere nu este opozabila posesorului de buna credinta, caruia titlul ia fost transmis completat.
CAPITOLUL 2:Despre gir
Art. 13
Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.
Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi realizat chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
Art. 14
Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţie menţionată în titlu se consideră nescrisă.
Girul partial este nul.
Girul "la purtator" este echivalentul unui gir in alb.
Art. 15
Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant respectiv, de către reprezentantul legal sau împuternicitul persoanei juridice/sau al entităţii care girează.
Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cambie.
Art. 16
Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie.
Dacă girul este în alb, posesorul poate:
a)să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea altei persoane;
b)să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul unei anume persoane;
c)să predea cambia unui terţ fără să completeze girul în alb şi fără să o gireze.
Art. 17
Girantul, dacă nu s-a menţionat altfel, răspunde de acceptare şi de plată.
El poate interzice un nou gir; în acest caz, el nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia le-a fost ulterior girată.
Art. 18
Deţinătorul unei cambii este considerat posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se consideră nescrise.
Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb.
Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat la alineatul precedent nu este ţinut să predea cambia, cu excepţia situaţiei în care a dobândit-o cu rea-credinţă sau dacă se face vinovat de culpă gravă la dobândirea ei.
Art. 19
Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepţia situaţiei în care posesorul a dobândit cambia cu intenţia de a păgubi debitorul.
Art. 20
Dacă girul cuprinde menţiunea «valoarea pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlu de procură.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiile pe care le-ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir «de procură» nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.
Art. 21
Dacă girul cuprinde menţiunea «valoare în garanţie», «valoare în gaj» sau orice altă menţiune care implică un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile ce decurg din cambie, dar un gir realizat de el este considerat ca realizat cu titlu de procură.
Cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, cu excepţia cazului în care posesorul a dobândit cambia cu intenţia de a păgubi debitorul.
Art. 22
Girul posterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Girul realizat posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru formularea protestului produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind realizat înainte de expirarea termenului stabilit pentru formularea protestului.
Art. 23
Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir realizat posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului prevăzut pentru formularea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadenţei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepţiile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei.
CAPITOLUL 3:Despre acceptare
Art. 24
Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător poate prezenta trasului, până la scadenţă, cambia spre acceptare, la domiciliul/sediul acestuia.
Art. 25
În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un terţ sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a domiciliului/sediul trasului sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere.
El poate, de asemenea, să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.
În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare dintre giranţi poate menţiona că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
Art. 26
Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an de la data emiterii.
Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse şi de giranţi.
Art. 27
Trasul poate cere ca o a doua prezentare să fie realizată în ziua următoare primei prezentări. Cei interesaţi nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menţionată în protest.
Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentata spre acceptare.
Art. 28
Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprimă prin cuvântul «acceptat» sau prin orice altă expresie echivalentă; ea este semnată de tras sau de reprezentantul legal ori de împuternicitul acestuia. Simpla semnătură a trasului sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului acestuia, pusă pe faţa cambiei, este considerată acceptare.
Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere sau când ea trebuie prezentată spre acceptare, într-un termen stabilit printr-o clauză specială, acceptarea trebuie să menţioneze data zilei când este înscrisă, cu excepţia situaţiei în care posesorul cere ca ea să menţioneze data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului, trebuie să ceară să se constate această lipsă printr-un protest formulat în timp util.
Art. 29
Acceptarea trebuie sa fie neconditionata; trasul o poate insa restringe la o parte din suma.
Orice altă modificare adusă prin acceptare celor cuprinse în cambie se consideră ca fiind refuz de acceptare. Acceptantul răspunde în limitele acestei acceptări.
Art. 30
Dacă trăgătorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului/sediului trasului, fără însă să identifice un terţ la care plata trebuie să fie făcută, trasul îl va putea identifica odată cu acceptarea. În lipsa unei identificări, acceptantul este considerat că s-a obligat să plătească el însuşi la locul plăţii.
Când cambia este plătibilă la domiciliul/sediul trasului, acesta poate să menţioneze în acceptare o adresă în aceeaşi localitate unde plata trebuie să fie făcută.
Art. 31
Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.
In caz de neplata posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si 54.
Trasul care a acceptat ramine obligat chiar daca nu a avut cunostinta de falimentul tragatorului.
Art. 32
Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ştearsă de către acesta înainte de restituirea titlului, acceptarea este considerată refuzată. Ştergerea se consideră, până la dovada contrară, că a fost realizată înainte de restituirea titlului.
Totuşi, dacă trasul a adus, în scris, la cunoştinţa posesorului sau a oricărui alt semnatar că a acceptat, el se obligă faţă de aceştia în limitele acestei acceptări.
CAPITOLUL 4:Despre aval
Art. 33
Plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea.
Această garanţie poate fi dată de un terţ sau chiar de un semnatar al cambiei.
Art. 34
Avalul se dă pe cambie sau pe adaos.
El se exprimă prin cuvintele «pentru aval» sau prin orice altă formulă echivalentă şi este semnat de avalist sau, după caz, de reprezentantul legal ori de împuternicitul acestuia.
Avalul rezultă din simpla semnătură a avalistului sau a reprezentantului său legal ori a împuternicitului acestuia, pusă pe faţa cambiei, cu excepţia situaţiei în care semnătura este a trasului sau a trăgătorului sau, după caz, a reprezentanţilor legali sau împuterniciţilor acestora.
Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei precizări se consideră a fi dat pentru trăgător.
Art. 35
Avalistul se obligă în acelaşi mod ca cel pentru care a garantat.
Obligaţia sa este valabilă chiar dacă obligaţia pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă.
Când avalistul plăteşte cambia, el dobândeşte drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, precum şi împotriva celor care sunt obligaţi faţă de acesta din urmă, în temeiul cambiei.
CAPITOLUL 5:Despre scadenta
Art. 36
O cambie poate fi trasa:
la vedere;
la un anume timp de la vedere;
La un anumit timp de la data emiterii;
la o zi fixa.
Cambiile cu alte scdente sau cu scadente succesive sint nule.
Art. 37
Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data emiterii. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de către giranţi.
Trăgătorul poate menţiona că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată anterior unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată.
Art. 38
Scadenta unei cambii la un anume timp de la vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului.
În lipsa protestului, acceptarea nedatată este considerată faţă de acceptant ca fiind realizată în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.
Art. 39
Scadenţa unei cambii trase la una sau mai multe luni de la data emiterii sau de la vedere este considerată ca fiind la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsă de dată corespunzătoare, scadenţa va fi în ultima zi a acestei luni.
Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni şi jumătate de la dată sau de la vedere, se vor lua în calcul mai întâi lunile întregi şi apoi jumătatea.
Dacă scadenţa este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, se înţelege prin aceste termene:
a)prima, a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii;
b)expresiile «8 zile» sau «15 zile» se înţeleg nu ca una sau două săptămâni, ci ca opt sau cincisprezece zile efective;
c)prin expresia «jumătate lună» se înţeleg cincisprezece zile.
Art. 40
Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc unde calendarul este deosebit faţă de cel al locului de emitere, data scadenţei se consideră fixată după calendarul locului de plată.
Când o cambie trasă între două locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un anume timp de la data emiterii, scadenţa se stabileşte în ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emitere.
Termenele de prezentare a cambiilor se calculează potrivit prevederilor alin. 2.
Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele precizări din titlu rezultă intenţia de a se adopta reguli diferite.
CAPITOLUL 6:Despre plata
Art. 41
Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să o prezinte la plată, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează.
Prezentarea unei cambii la instituţia de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare spre plată.
Art. 42
Cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata in cambie.
În lipsa arătării unei adrese, cambia trebuie să fie prezentată pentru plată:
a)la domiciliul/sediul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el;
b)la domiciliul/sediul acceptantului prin intervenţie sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru acesta;
c)la domiciliul/sediul celui indicat.
Art. 43
Trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
În caz de plată parţială, trasul poate cere să i se înscrie pe cambie menţiune cu privire la această plată şi să i se dea o chitanţă.
Art. 44
Posesorul unei cambii are dreptul să primească plata înainte de scadenţă.
Trasul care plăteşte înainte de scadenţă o face pe riscul şi pe răspunderea sa.
Cel care plăteşte la scadenţă este valabil eliberat, cu excepţia situaţiei în care a fost fraudă sau culpă gravă din partea sa. El este dator să verifice succesiunea girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor, respectiv a reprezentanţilor legali sau, după caz, a împuterniciţilor acestora.
Art. 45
Când o cambie este plătibilă într-o monedă, care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită în moneda ţării, după valoarea ei din ziua scadenţei.
Dacă debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să fie plătită în moneda ţării, fie după valoarea din ziua scadenţei, fie după valoarea din ziua plăţii.
Valoarea monedei străine este determinată de uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuşi să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie.
Regulile aici arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină.
Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeaşi denumire, dar de o valoare diferită, în ţara de emisiune şi în aceea a plăţii, se presupune că arătarea se referă la moneda locului de plată.
Art. 451
Plata cambiilor emise în alte valute şi plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naţionale a României valabil în ziua prezentării la plată a cambiei.
Art. 46
Când cambia nu este prezentată spre plată în termenul prevăzut de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la o instituţie de credit, pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la executorul judecătoresc care a emis somaţia.
Art. 461
Prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere.
În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:
a)transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante din cambia originală sau din cambia remisă la încasare de către beneficiar, printr-un canal electronic securizat;
b)reproducerea imaginii cambiei originale sau a imaginii cambiei remise la încasare de către beneficiar, printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepţionată în condiţiile art. 464; şi
c)transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit. a) şi b) către instituţia de credit plătitoare.
Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate.
Prezentarea la plată a unei cambii prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cambiei originale, cu condiţia ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.
Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele şi între instituţia de credit a beneficiarului şi beneficiar să existe o convenţie prealabilă, în contextul unui aranjament de plată şi de transfer de documente sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.
În relaţia dintre instituţiile de credit, informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originală sau în imaginea cambiei originale, transmisă printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 5.
Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale. Imaginea cambiei originale trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 5.
Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivei cambii, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.
Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.
Pentru ca instituţia de credit a beneficiarului să prezinte la plată cambia, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cambia în original, fie imaginea cambiei originale, printr-un canal electronic securizat.
Art. 462
Când prezintă la plată o cambie în original sau imaginea cambiei originale, prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:
a)să verifice dacă acea cambie în original sau imaginea cambiei originale respectă prevederile legale cu privire la formă şi conţinut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor sau, după caz, a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor acestora;
b)să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cambia în original, precum şi conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original.
Instituţia de credit care prezintă la plată o cambie prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1.
Art. 463
Refuzul total sau parţial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare.
În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cambia originală sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cambiei originale, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe aceasta:
a)data prezentării acesteia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 41;
b)menţiunea «Refuzat» însoţită de motivele refuzului la plată, datată şi semnată de către reprezentanţii legali sau, după caz, de împuterniciţii acestora.
Menţiunile înscrise pe cambia originală, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plată.
În cazul în care beneficiarul a transmis instituţiei sale de credit imaginea cambiei originale, prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va putea prezenta cambia originală în vederea înscrierii menţiunilor doveditoare ale refuzului de plată, de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condiţiile stabilite conform convenţiei prealabile încheiate între aceştia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cambiei originale va fi imputabilă beneficiarului cambial, caz în care instituţia de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existenţa refuzului.
Art. 464
Remiterea unei cambii la încasare printr-un canal electronic securizat poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate stabilite de instituţiile de credit prin normele şi politicile interne ale acestora.
Transmiterea de către beneficiar a imaginii cambiei originale în format electronic trebuie realizată prin mijloace şi procedee tehnice care asigură autenticitatea şi integritatea acesteia, conform standardelor de securitate stabilite de Banca Naţională a României, prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi.
Pot fi remise spre încasare, printr-un canal electronic securizat, numai cambiile acceptate.
Remiterea spre încasare a unei cambii, printr-un canal electronic securizat, produce aceleaşi efecte juridice ca şi remiterea spre încasare a cambiei originale, pe suport hârtie, cu condiţia ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii.
CAPITOLUL 7:Regresul in caz de neacceptare sau neplata
Art. 47
Actiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului si avalistilor sai; de regres contra oricarui alt obligat.
Art. 48
Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi:
a)la scadenţă, dacă plata nu a fost făcută;
b)înainte de scadenţă:
1.dacă acceptarea a fost refuzată total sau parţial;
2.în caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plăţi din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plăţi nu este constatată printr-o hotărâre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat;
3.în caz de faliment al trăgătorului unei cambii considerate neacceptabilă.
Art. 49
Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic, respectiv prin protest de neacceptare sau de neplată.
Protestul de neacceptare trebuie formulat în termenele prevăzute pentru prezentare la acceptare. Dacă în cazul prevăzut la art. 27 alin. 1 prima prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă formulat în ziua următoare.
Refuzul de plată este constatat:
a)fie prin menţiunea de refuz a instituţiei de credit plătitoare datată şi scrisă pe cambie, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 463 alin. 2 lit. b);
b)fie prin menţiunea de refuz a instituţiei de credit trase datată şi scrisă pe o copie a cambiei refuzate, certificată de aceasta, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar şi cuprinzând ziua când a fost prezentată.
Protestul de neplată a unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume timp de la data emiterii sau la un anume timp de la vedere trebuie să fie formulat în una din cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă. Când cambia este plătibilă la vedere, protestul trebuie să fie formulat în condiţiile indicate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare la plată şi de protestul de neplată.
În cazul în care trasul a încetat plăţile, fie că a acceptat sau nu, posesorul nu poate exercita dreptul său de regres, decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plată şi după ce protestul a fost formulat.
În cazul în care trasul, fie că a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, prezentarea hotărârii de faliment este suficientă pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.
Art. 50
Posesorul trebuie să aducă la cunoştinţa girantului său şi trăgătorului despre neacceptare sau neplată, în cele 4 zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă există clauza «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înştiinţarea, să aducă la cunoştinţa girantului său înştiinţarea primită, arătând numele şi adresele celor care au făcut înştiinţările precedente; înştiinţările se vor realiza până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înştiinţării precedente.
În cazul în care o înştiinţare este transmisă unui semnatar al cambiei, aceeaşi înştiinţare trebuie să fie transmisă, în acelaşi termen, şi avalistului său.
În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicat-o într-un mod ilizibil, înştiinţarea transmisă girantului care îl precedă este suficientă. Cel care este dator să transmită înştiinţarea poate să o facă în orice formă, chiar prin simpla înapoiere a cambiei.
El trebuie să probeze că a transmis înştiinţarea în termen, conform prevederilor alin. 1. Acest termen va fi considerat respectat dacă o scrisoare cuprinzând înştiinţarea a fost predată poştei în termenul prevăzut mai sus.
Cel care nu formulează înştiinţarea în termenul mai sus arătat nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele să poată depăşi suma din cambie.
Art. 51
Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentanţii săi legali sau, după caz, prin împuterniciţii acestuia, poate, prin clauza «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cambie şi semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului de neacceptare sau neplată.
Această clauză nu exclude obligaţia posesorului de prezentare a cambiei la termenele stabilite, nici de înştiinţările ce urmează a fi transmise. Dovada nerespectării termenelor cade în sarcina celui care o opune posesorului.
Dacă clauza este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale faţă de toţi semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai faţă de acesta. În cazul în care, deşi există clauza înscrisă de trăgător, însă posesorul formulează protestul, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă clauza a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului pot fi cerute de la toţi semnatarii.
Art. 52
Trăgătorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt obligaţi solidar faţă de posesor, în caz de neplată.
Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat.
Acelasi drept il are orice semnatar care a platit cambia.
Acţiunea pornită împotriva unuia dintre obligaţi nu împiedică urmărirea celorlalţi.
Art. 53
Posesorul poate cere pe cale de regres:
1.suma indicată în cambia neacceptată sau neplătită, împreună cu dobânda, dacă a fost prevăzută;
2.dobânda legală calculată începând cu data scadentă;
3.cheltuielile de protest, acelea ale înştiinţărilor transmise, precum şi alte cheltuieli justificate."
Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma aratata in cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bancii Nationale in vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.
Art. 54
Acel care a platit prin regres cambia poate cere de la girantii sai:
1.Intreaga suma platita.
2.Dobânda legală la această sumă, calculată începând cu data plăţii;
3.Cheltuielile pe care le-a facut.
Art. 55
Orice obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plăţii, predarea cambiei şi a protestului.
Orice girant care a platit cambia poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori.
Art. 56
În cazul unui regres, după o acceptare parţială, cel care plăteşte suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere să se menţioneze această plată pe cambie şi să i se dea chitanţă. Posesorul trebuie, de asemenea, să îi predea o copie a cambiei, certificată, precum şi protestul, pentru a-i face posibil exerciţiul regresurilor ulterioare.
Art. 57
Oricare persoană, având dreptul să exercite regresul, poate, dacă nu s-a menţionat altfel, să îşi recupereze suma printr-o nouă cambie (contra-cambie), trasă la vedere asupra unuia dintre giranţii săi.
Contracambia cuprinde, in afara de sumele aratate la art. 53 si 54, un drept de curtaj si taxa de timbru pentru ea.
Dacă contra-cambia este trasă de posesor, suma este fixată la cursul unei cambii la vedere, trasă de la locul unde cambia originară era plătibilă asupra locului domiciliului girantului. Dacă contra-cambia este trasă de un girant, suma este fixată la cursul unei cambii la vedere.
Art. 58
După trecerea termenelor fixate:
a)pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere;
b)pentru formularea protestului de neacceptare sau de neplată;
c)pentru prezentarea la plată în cazul clauzei «fără cheltuieli», posesorul este decăzut din drepturile sale împotriva giranţilor, a trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi, cu excepţia acceptantului.
În cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de trăgător, posesorul este decăzut din dreptul său de regres, atât pentru neplată, cât şi pentru neacceptare, doar dacă nu rezultă din cuprinsul cambiei că trăgătorul a înţeles să se descarce numai de garanţia de acceptare.
Dacă menţionarea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai girantul poate opune lipsa.
Art. 59
Când prezentarea cambiei sau formularea protestului în termenele menţionate este împiedicată de un obstacol de neînlăturat, respectiv prevedere legală, caz fortuit ori de forţă majoră, aceste termene sunt prelungite în condiţiile legii.
În cazul intervenirii situaţiei indicate la alin. 1, posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoştinţa girantului său, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii şi să înscrie pe cambie menţiunea datată şi semnată de el cu privire la această înştiinţare, dispoziţiile art. 49 urmând a fi aplicabile.
După încetarea cazului fortuit ori de forţă majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plată şi dacă este nevoie să formuleze protest.
Dacă cazul fortuit ori de forţă majoră ţine peste 30 de zile de la scadenţă, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare şi de protest.
Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de 30 de zile curge de la data când posesorul a înştiinţat pe girantul său despre cazul fortuit ori de forţă majoră, chiar dacă înştiinţarea este transmisă înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adaugă termenul de vedere sau de la un timp de la vedere, arătat în cambie.
Nu se consideră cazuri fortuite ori de forţă majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o să prezinte cambia sau de a formula protest.
Art. 60
Intre mai multi obligati care au o situatie egala in cambie nu se poate exercita actiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.
Art. 61
Cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57.
[textul din Art. 61 din titlul I, capitolul 7 a fost abrogat la 23-aug-1993 de Art. 2 din Ordonanta 11/1993]
Competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecatoria.
Incheierea de investire nu este supusa apelului.
Somaţia de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Pentru obligaţiile cambiale subscrise prin procură, somaţia va face menţiunea şi cu privire la actul din care rezultă mandatul.
Art. 62
În termen de 5 zile de la comunicarea somaţiei, debitorul poate formula contestaţie la executare.
Contestaţia se va introduce la instanţa de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.
Instanţa poate suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaşte semnătura sa sau pe cea a reprezentanţilor legali ori a împuterniciţilor săi sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.
Art. 63
În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu poate opune posesorului decât excepţiile de nulitate a titlului, potrivit dispoziţiilor art. 2 şi ale art. 19, în condiţiile legii.
Excepţiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.
Art. 64
Dacă din raportul care a dat naştere emiterii sau transmiterii cambiei derivă o acţiune cauzală, aceasta rămâne valabilă inclusiv în ceea ce priveşte emiterea sau transmiterea acesteia, cu excepţia situaţiei în care a intervenit o novaţie.
O asemenea acţiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedeşte cu protestul lipsa de acceptare sau de plată.
Posesorul cambiei nu poate exercita acţiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanţei competente sau la un executor judecătoresc competent, justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea faţă de debitor a acţiunilor de regres ce îi pot aparţine.
Art. 65
Cind posesorul a pierdut actiunea cambiala in contra tuturor obligatiunilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o actiune pentru plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara cauza in dauna sa.
CAPITOLUL 8:Despre protest
Art. 66
Protestul se întocmeşte de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocatul.
Protestul se poate întocmi şi la orice judecătorie.
Asistenţa martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.
Art. 67
Protestul poate fi întocmit prin act separat, pe însuşi originalul titlului, pe copia ori pe un adaos al acestora.
Pentru mai multe titluri plătibile de aceeaşi persoană, în acelaşi loc, protestul se poate face la cererea posesorului, printr-un singur act separat.
Dacă protestul este cuprins în act separat, menţiunea de facere a protestului va fi făcută pe titlul depus spre protest.
Art. 68
Protestul trebuie întocmit chiar dacă nu sunt prezente părţile implicate.
În cazul falimentului persoanei căreia trebuie să îi fie prezentată cambia, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia.
Dacă persoana căreia trebuie să îi fie prezentată cambia a încetat din viaţă, protestul se formulează, de asemenea, pe numele său.
Art. 69
Protestul trebuie să cuprindă:
1.anul, luna, ziua şi ora în care a fost întocmit;
2.numele şi prenumele celui care a cerut formularea protestului;
3.numele şi prenumele persoanei sau persoanelor împotriva cărora s-a formulat protestul;
4.locul în care a fost întocmit;
5.transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a formulat chiar pe înscrisul cambial;
6.somaţia de plată.
Protestul este subscris de cel care l-a întocmit.
Când trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o nouă prezentare să îi fie realizată în ziua următoare, această cerere trebuie cuprinsă în protest.
Art. 70
Eliminările, modificările şi completările printre rânduri sau cu semn de trimitere trebuie să fie aprobate de cel care formulează protestul.
Art. 71
Cel care formulează protestul este obligat să înregistreze protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special.
Originalul protestului se va inmina celui ce a cerut protestul.
In caz de pierdere, originalul poate fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registru.
Art. 72
(1)Judecatoriile tin un registru de proteste, in care se inregistreaza, zilnic si in ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
(2)In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel trebuie sa indice data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma datorata si scadenta titlului protestat.
Art. 73
În afară de cazul când trăgătorul a menţionat obligaţia de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul este de acord, printr-o declaraţie de refuz de acceptare sau plată scrisă şi datată pe titlu sau pe adaos, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declaraţie trebuie să fie învestită cu dată certă, în termenul stabilit pentru formularea protestului.
CAPITOLUL 9:Despree interventiune
Sectiunea I:Dispozitii generale
Art. 74
Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie.
Cambia poate fi, în condiţiile arătate mai jos, acceptată sau plătită de o persoană care intervine pentru oricare dintre obligaţi, pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un terţ, însuşi trasul sau o persoană deja obligată prin cambie, cu excepţia acceptantului.
Intervenientul trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează intervenţiei, să înştiinţeze de intervenţia sa pe cel pentru care a intervenit. În caz de nerespectare a acestui termen, el este răspunzător, dacă este cazul, de paguba cauzată prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele-interese să poată depăşi suma din cambie.
Sectiunea II:Acceptarea prin interventiune
Art. 75
Acceptarea prin intervenţie poate fi făcută ori de câte ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptată ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadenţă.
În cazul în care într-o cambie s-a indicat o persoană pentru a o accepta sau o plăti la nevoie, la locul plăţii, posesorul nu poate exercita, înainte de scadenţă, dreptul de regres în contra celui indicat şi în contra semnatarilor următori, cu excepţia cazului în care a prezentat cambia persoanei indicate şi dacă, aceasta refuzând acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.
În alte cazuri de intervenţie, posesorul poate refuza acceptarea prin intervenţie. Totuşi, dacă o admite, el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadenţă, pe cale de regres, împotriva celui pentru care acceptarea a fost făcută şi a semnatarilor următori.
Art. 76
Acceptarea prin intervenţie se scrie pe cambie şi se semnează de intervenient. Ea arată pentru cine este dată; în lipsa acestei menţiuni, acceptarea se consideră dată pentru trăgător.
Art. 77
Acceptantul prin intervenţie este ţinut faţă de posesorul cambiei şi faţă de giranţii posteriori celui pentru care a intervenit în acelaşi mod ca şi acesta.
Cu toată acceptarea prin intervenţie, cel pentru care ea a fost făcută şi giranţii săi pot cere posesorului, în schimbul plăţii sumei indicate la art. 53, predarea cambiei, a protestului şi, dacă va fi cazul, a contului de întoarcere achitat.
Obligaţia acceptantului prin intervenţie încetează în cazul în care cambia nu i-a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru formularea protestului de neplată.
Sectiunea III:Plata prin interveniune
Art. 78
Plata prin intervenţie poate fi făcută ori de câte ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenţă sau înainte de aceasta.
Plata trebuie să cuprindă întreaga sumă ce ar fi trebuit plătită de cel pentru care intervenţia s-a realizat.
Ea trebuie făcută cel mai târziu în ziua următoare, ultima zi admisă pentru formularea protestului de neplată.
Plata prin intervenţie trebuie să rezulte din protest şi, dacă acesta a fost deja întocmit, trebuie să fie menţionată la sfârşitul actului de protest de către cel care l-a formulat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă trăgătorul a pus clauza «fără cheltuieli».
Art. 79
În cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulţi intervenienţi, care au domiciliul la locul plăţii, sau dacă au fost indicate pentru a plăti, la nevoie, persoane având domiciliul în acelaşi loc, posesorul trebuie să prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar, dacă este cazul, să ceară protestul de neplată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile admise pentru formularea protestului.
Dacă protestul nu a fost formulat în acest termen, cel care a făcut menţiunea la nevoie sau cel pentru care o cambie a fost acceptată, precum şi giranţii posteriori sunt eliberaţi.
Art. 80
Posesorul care refuză plata prin intervenţie pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost eliberaţi.
Art. 81
Plata prin intervenţie trebuie să fie constatată prin menţiune pe cambie, cu indicarea celui pentru care este efectuată. În lipsa unei astfel de menţiuni, plata se consideră făcută pentru trăgător.
Cambia şi protestul, dacă a fost încheiat, trebuie să fie predate celui care a plătit pentru intervenţie.
Art. 82
Cel care a plătit prin intervenţie dobândeşte drepturile rezultând din cambie împotriva aceluia pentru care a plătit şi împotriva celor care sunt obligaţi cambial către acesta din urmă; el nu poate însă gira din nou cambia.
Giranţii posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcută sunt eliberaţi de obligaţie.
Dacă mai multe persoane oferă plata prin intervenţie, este preferat cel a cărui plată eliberează un număr mai mare de obligaţi. Cel care, în cunoştinţă de cauză, intervine contrar acestei reguli pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost eliberaţi de obligaţie.
[textul din titlul I, capitolul 10 a fost abrogat la 18-iun-2022 de Art. 1, punctul 83. din Legea 180/2022]
CAPITOLUL 11:Despre alterari
Art. 88
În cazul alterării textului unei cambii, semnatarii rămân obligaţi potrivit textului original.
CAPITOLUL 12:Despre anulare si inlocuirea titlului
Art. 89
În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înştiinţa despre aceasta pe tras şi poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condiţiile legii.
Cererea trebuie să conţină menţiunile esenţiale ale cambiei şi, dacă este vorba de o cambie în alb, elemente suficiente spre a o identifica.
Instanţa de judecată competentă, după examinarea cererii şi a elementelor produse, precum şi a dreptului posesorului, pronunţă în cel mai scurt timp posibil o ordonanţă prin care, specificând datele cambiei, o declară nulă în mâinile oricui se va găsi ea şi autorizează să se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadenţa depăşită sau este la vedere, sau în termen de 30 de zile de la data scadenţei, dacă aceasta este ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României şi numai dacă, între timp, deţinătorul nu a făcut opoziţie.
Ordonanta trebuie sa fie notificata trasului si publicata in Monitorul Oficial, la staruinta si pe cheltuiala petitionarului.
Plata facuta de tras inainte de notificarea ordonantei, cu toata instiintarea facuta, libereaza pe debitor.
Art. 90
In termen de 30 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica atit petitionarului cit si trasului, odata cu citarea lor inaintea instantei locului de plata.
Art. 91
Pina la implinirea termenului prevazut de art. 89, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si daca este vorba de o cambie deja scazuta, sau care a scazut intre timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunind o cautiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.
Art. 92
După expirarea termenului prevăzut de art. 89, în cazul în care nu s-a formulat opoziţie, sau după respingerea opoziţiei printr-o hotărâre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasă nu mai are niciun efect.
Oricine a obtinut inlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonantei de anulare si a certificatului grefei respective de neintroducerea opozitiei in termen, sau la prezentarea hotaririi definitive de respingerea opozitiei, sa ceara plata acelei cambii; cind cambia a fost data in alb sau nu a scazut inca, va putea cere, in aceleasi conditiuni, un duplicat.
Pentru cambiile după scadenţă sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 şi 54, cu excepţia situaţiei în care suma datorată a fost depusă potrivit art. 46 la dispoziţia persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunţată sentinţa.
Art. 93
Ordonanta sau hotarirea ramasa definitiva stinge orice drept decurgind din cambia anulata, fara a prejudicia eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.
CAPITOLUL 13:Despre prescriptie
Art. 94
Orice acţiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu în termen de 3 ani, calculaţi de la data scadenţei.
Acţiunile posesorului împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului se prescriu în termen de un an, calculat de la data protestului sau de la data scadenţei, în cazul în care este prevăzut, fără cheltuieli.
Acţiunile giranţilor, unii împotriva altora şi împotriva trăgătorului, se prescriu în termen de 6 luni calculate din ziua în care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acţiunea de regres a fost pornită împotriva sa.
Acţiunea de îmbogăţire fără justă cauză se prescrie în termen de un an din ziua în care hotărârea pronunţată asupra acţiunii cambiale a rămas definitivă.
CAPITOLUL 14:Dispozitii generale
Art. 95
Plata unei cambii a cărei scadenţă este într-o zi de sărbătoare legală nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel, toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, nu pot fi întocmite decât într-o zi lucrătoare.
Când unul din aceste acte trebuie să fie întocmit într-un anumit termen, a cărui ultimă zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen se prelungeşte până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legală intermediare intră în calculul termenului.
Art. 96
În termenele legale sau convenţionale nu se ia în calcul ziua de la care ele încep să curgă.
Art. 98
(1)Prin cuvintul domiciliu, in sensul prezentei legi, se intelege locul unde persoana obligata, la care se refera, isi are locuinta sau sediul, iar prin cuvintul loc de plata se intelege localitatea respectiva.
Art. 99
Subscrierea prin punere de deget nu este considerată semnătură, cu excepţia cazului în care înscrisul este emis în formă autentică.
CAPITOLUL 15:Cesiunea creantei derivind din vinzarea de marfuri fata de tras
Art. 100
In cambia trasa, care, nu trebuie sa fie prezentata la acceptare, cum si in orice alta cambie trata, in cazul in care nu a fost acceptata, tragatorul poate, in limitele sumei prevazute in cambie, sa cedeze printr-o clauza inserata in cuprinsul cambiei, creanta sa derivind din vinzarea de marfuri, pe care o are fata de tras.
Clauza trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, data şi numărul facturii referitoare la vânzarea de mărfuri.
In cazul unei cambii, emisa la ordinul tragatorului insusi, clauza de cesiune poate fi inserata in primul gir.
Cesiunea nu poate fi făcută de trăgător decât în favoarea unei instituţii de credit, însă foloseşte tuturor giratarilor succesivi.
Art. 101
Cesiunea dobândeşte efect faţă de terţi prin notificarea făcută trasului, notificare ce se poate formula şi prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii; notificarea trebuie să cuprindă menţiunile exacte pentru identificarea cambiei.
Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultind din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.
Art. 102
Trasul, după notificarea cesiunii, nu poate plăti decât posesorului cambiei.
Acesta nu poate valorifica faţă de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a întocmit protestul de neplată contra acestuia şi nu au trecut 5 zile de la comunicarea făcută trăgătorului a somaţiei de executare, conform prevederilor art. 61, sau de la înştiinţare în acţiunea cambială ori de la admiterea creanţei cambiale la pasivul falimentului trăgătorului, când acesta a fost declarat în stare de faliment.
Exercitarea acţiunii contra trasului nu împiedică executarea în acelaşi timp a acţiunii cambiale contra trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi.
Posesorul cambiei nu îşi va putea valorifica drepturile derivând din cesiune, în cadrul procedurii de faliment al trasului, decât după notificarea cerută de alin. 1.
Art. 103
Oricine cesionează o creanţă în condiţiile prevăzute de art. 100, ştiind că în momentul cesiunii nu exista, în total sau în parte, creanţa cedată, se va pedepsi cu amendă de la 5.000 lei-100.000 lei şi închisoare până la 6 luni, afară de cazul când faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica această pedeapsă.
Art. 1031
După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituţiei sale de credit, prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul este retras din circuitul bancar de către instituţia sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost iniţiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul îşi asumă consecinţele retragerii de la decontare.
Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »