Carte ii - Crime şi delicte în special - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL
M.Of. 65
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Iunie 1954
CARTEA II:Crime şi delicte în special
CAPITOLUL I:Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a Statului
SECŢIUNEA I:Trădarea
Art. 184
Cetăţeanul român care săvârşeşte vreo faptă, în scop de a supune teritoriul Statului sau o parte din el suveranităţii unui stat străin, sau de a suprima ori ştirbi independenţa Statului, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi faptul săvârşit în scopul de a distruge unitatea Statului.
Art. 185
Cetăţeanul român care poartă arme contra patriei sale, sau se înrolează în armata unui stat aflat în războiu cu Statul român, comite crimă de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 186
Cetăţeanul român care unelteşte sau se pune în înţelegere cu guvernele străine sau cu agenţii lor, ori cu partide, asociaţiuni sau grupări străine, cu caracter politic, spre a provoca războiu contra Statului român, spre a înlesni ori aduce ocupaţiunea străină, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Dacă înţelegerea nu şi-a ajuns scopul, pedeapsa este munca silnică dela 5 la 25 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Art. 187
Dacă relaţiunile întreţinute de cetăţeanul român, cu supuşii puterii străine, aveau de obiect unul din următoarele fapte, pedeapsa este temniţa grea dela 5 la 10 ani şi degradarea civică dela 3 la 5 ani:
1.îndeplinirea unor acte care să tindă a angaja Statul român la declararea sau menţinerea neutralităţii, sau la declaraţiunea de războiu;
2.acceptarea unor promisiuni, bani, daruri, ori alte foloase în scopul de a îndeplini actele contrarii interesului naţional în caz de războiu;
3.determinarea altor persoane de a comite faptul prevăzut la punctul 2.
În toate cazurile, pedeapsa este munca silnică, dela 5 la 10 ani, dacă se convenise ca scopurile mai sus să fie atinse printr-o propagandă de presă.
Art. 188
Comite crimă de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă cetăţeanul român, care în timp de războiu:
1.predă inamicului sau reprezentanţilor lui, oraşe, porturi, aeroporturi, hidroscale, baze navale, locuri întărite sau orice alte posturi de apărare, fără autorizaţia autorităţilor naţionale competinte;
2.predă instituţiuni sau servicii publice, bastimente, aeronave, stabilimente tehnice, instalaţiuni care servesc armata, magazii, depozite de arme, muniţii sau alte materiale de război, fără autorizaţia autorităţilor naţionale competinte;
3.procură inamicului soldaţi, oameni, arme, muniţiuni sau orice materiale de războiu;
4.îndeamnă pe soldaţii armatei române să treacă la inamic;
5.serveşte inamicului de informator sau călăuză în dauna armatei române, ori ascunde pe spionii lui, participă la comploturi, în scopul de a constrânge pe comandantul unei localităţi asediate de a se preda sau capitula;
6.provoacă revolte sau panică în trupele de apărare ale ţării, sau împiedică legătura unităţilor în faţa inamicului;
7.face înrolări, în ţară sau în străinătate, pentru o putere străină în războiu cu România;
8.distruge, incendiază sau pune în stare de neîntrebuinţare, prin orice mijloace, materialele de războiu, enumerate la punctele 1 şi 2 ,precum şi alimente ale armatei române, în dauna acesteia şi în favoarea inamicului.
Orice alte fapte, în afară de cele enumerate mai sus, prin care se dă sprijin inamicului sau se favorizează activitatea lui, se pedepsesc cu muncă silnică dela 5 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Art. 189
Pedepsele prevăzute în art. 186 şi 188 se aplică şi când actul încriminat este îndreptat contra unui aliat cu care România luptă în comun.
Art. 190
Comite crima de trădare prin necredinţă şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă:
1.funcţionarul public, agentul sau prepusul guvernului care procură sau transmite în original sau în copie, ori divulgă în totul sau în parte, fie chiar incomplet sau inexact, unui guvern străin, agenţilor săi sau oricărei alte persoane, fără calitatea de a lua cunoştinţă de ele: planuri, schiţe, desene, fotografii, acte, scripte, ori documente diplomatice secrete, informaţiuni sau notiţe secrete, interesând apărarea teritoriului, siguranţa statului, mobilizarea şi concentrarea armatei şi mobilizarea economică a teritoriului naţional, starea, cantitatea şi calitatea materialului militar, de orice categorie, pieţele întărite, forturile, stabilimentele tehnice, porturile, aeroporturile, bazele navale, hidroscalele, vasele de războiu, aeronavele, arme, muniţiuni, explozibile, sau elementele lor constituite, maşini, mecanisme sau părţi din ele, ori echipamente sau orice alte referinţe asupra obiectelor sau lucrărilor, care, în interesul apărării naţionale, nu trebuesc divulgate şi care fuseseră încredinţate susnumitelor persoane, sau de care avea cunoştinţă cu ocaziunea funcţiunii sau însărcinării lor;
2.cetăţeanul român care comite faptul de mai sus, când unul din obiectele sau lucrările prevăzute la alineatul precedent i-au fost încredinţate sau ori titlu, sau de care avea cunoştinţă, fie oficial, fie în virtutea situaţiei, profesiunii sau vreunei misiuni cu care fusese însărcinat;
3.cetăţeanul român care aflându-se în unul din cele două cazuri ale alineatelor precedente, comunică sau divulgă, nu însuşi actul sau documentul secret, ci numai informaţiuni sau ştiinţe trase din ele.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi acel acare comite acelaşi fapt, după încetarea funcţiunii sau misiunii cu care a fost însărcinat.
Art. 191
Cetăţeanul român care procură sau transmite în original sau în copie, în total sau în parte, vreunul din planurile, scriptele, documentele menţionate în art. 190, inamicului sau agentului, ori unei puteri străine, sau agenţilor acesteia, sau care având cunoştinţă de ele, le comunică acelora sau le publică, ori reproduce chiar parţial sau incomplet, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Acelaşi pedeapsă se aplică şi în următoarele cazuri:
1.cetăţeanului român, care îşi procură sau deţine, fără calitate de a lua cunoştinţă de ele, planurile, scriptele sau documentele menţionate în art. 190;
2.cetăţeanului român, care ar reproduce în public, după alte publicaţiuni, planurile, scriptele sau documentele din art. 190.
Dacă autorul publicaţiunii sau reproducerii nu este cunoscut, pedeapsa se aplică conform dispoziţiunilor art. 181.
Art. 192
Comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 10 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani:
1.cetăţeanul român, care, făţiş ori ascunzându-şi identitatea sau naţionalitatea, calitatea sau profesiunea, cu scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, se introduce într-o localitate, zonă de pământ, de apă, sau de aer, unde e oprit accesul în interes militar, cetate, port, aeroport, hidroscală, bază navală, post militar, tabără, cantonament, bivuac, cazarmă, stabiliment tehnic, vas de războiu, magazie de aprovizionare, birou unde se păstrează planuri, documente, scrisori sau alte acte ori hărţi geografice, referitoare la apărarea naţională, cum şi în orice altfel de stabiliment militar cu dependinţele lui;
2.cetăţeanul român, care, prin mijloacele indicate în alineatul precedent, şi în scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, ridică planuri sau face recunoaşteri de căi ferate sau de orice alte mijloace de comunicaţie, ia informaţii sau fotografii ori execută desene, schiţe, asupra oricărui lucru privitor la apărarea teritoriului sau la siguranţa Statului.
SECŢIUNEA II:Spionajul
Art. 194
Când vreuna din infracţiunile prevăzute de art. 184, 186, 187, 188, 189, 190, 191 şi 192, este comisă de un străin, constituie crima de spionaj şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 15 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Când străinul infractor ar fi din cei angajaţi în serviciul Statului român, pedeapsa este munca silnică dela 10 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Tentativa crimei de spionaj se pedepseşte ca şi crima consumată.
În timp de războiu, dispoziţiunile acestei secţiuni se aplică, în măsura în care sunt de acord cu convenţiunile internaţionale referitoare la spionaj.
SECŢIUNEA III:Alte crime şi delicte în contra siguranţei exterioare a Statului
Art. 195
Acela care distruge sau ascunde documente sau acte, care stabilesc drepturi ale statului român în raport cu un stat sau cu un guvern străin, comite crima de compromitere a intereselor de Stat şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Dacă autorul este chiar păstrătorul sau depozitarul acelor acte sau documente, pedeapsa este munca silnică pe timp mărginit dela 7 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Art. 196
Acela care, prin înrolări sau orice acte de ostilitate, neaprobate de guvern, săvârşite în ţară sau în străinătate contra unui stat străin, expune Statul român la un pericol de războiu, comite crima de ostilitate contra Statului şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani, iar dacă, din această cauză, a şi urmat războiul, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă şi degradarea civică pe timp de 10 ani.
Dacă actele de ostilitate sunt de natură numai de a turbura relaţiunile guvernului român cu un guvern străin, sau de a expune Statul ori pe cetăţenii români, ori unde s-ar găsi ei, la represalii, pedeapsa este temniţa grea dela 3 la 6 ani, iar dacă ruperea relaţiunilor s-a produs, sau represaliile au avut loc, pedeapsa este temniţa grea dela 5 la 10 ani şi în ambele cazuri şi degradarea civică dela 3 la 5 ani.
Art. 197
Acela care, prin neglijenţă, prin neobservarea regulamentelor, instrucţiilor, ordinelor şi consemnelor, face posibilă sustragerea, luarea, distrugerea de planuri, scripte, documente, fotografii, schiţe relative la cele specificate în art. 190, 191 şi 192, ce i-au fost încredinţate sau le avea în posesie, în virtutea funcţiunii, situaţiunii sau profesiunii sale, sau a unei misiuni cu care a fost însărcinat, le pierde ori dă putinţa unor persoane neautorizate să cerceteze documentele de mai sus sau să scoată copii de pe ele, comite delictul de neglijenţă contra siguranţei Statului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 3 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, în acelaşi condiţiuni, divulgă informaţiile, indiciile sau dovezile culese în cursul unor cercetări referitoare la infracţiuni de trădare şi spionaj.
Art. 198
Acela care, în timp de războiu, răspândeşte sau publică svonuri sau informaţii false, exagerate sau tendenţioase, relative la situaţia economică a ţării, la existenţa vreunei nemulţumiri a populaţiei în privinţa declarării războiului, a conducerii sau rezultatului lui, precum şi acela care, prin aceleaşi mijloace, sau prin orice alte fapte de natură a provoca panică sau deprimare, ori a cauză scăderea cursului efectelor publice sau private, face posibilă slăbirea sau înfrângerea rezistenţei morale a naţiunii faţă de inamic, comite delictul de defetism şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 25.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani, dacă fapta nu ar constitui o infracţiune mai gravă.
Dacă faptele de mai sus sunt comise în urma înţelegerii cu inamicul, sau în scop de propagandă făcut printre militari, constituie crimă de defetism şi se pedepsesc cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 199
Cetăţeanul român sau străinul domiciliat în România, care, în timp de războiu, particip la subscrieri, vărsăminte sau împrumuturi în favoarea statului inamic, sau înlesneşte aceste operaţiuni, ori procură inamicului animale sau proviziuni, comite crima de necredinţă faţă de Stat şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Pedeapsa de mai sus nu se aplică locuitorilor din teritoriile ocupate de inamic, pentru contribuţiunile impuse şi ridicate de puterea ocupantă.
Art. 200
Acela care nu execută în timp de războiu, în totul sau în parte, obligaţiile ce derivă dintr-un contract de furnituri, de locaţiune de lucrări sau obiecte, încheiat cu autoritatea publică pentru trebuinţele armatei sau populaţiei, comite delictul de compromitere a aprovizionărilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 ani la 5 ani şi interdicţie corecţională dela un an la 3 ani.
Pedepsele prevăzute în alineatele de mai sus şi după distincţiunile de acolo, se aplică şi cesionarilor, împuterniciţilor, furnisorilor sau intermediarilor, care, cunoscând scopul aprovizionării, cu rea credinţă sau prin neglijenţă fac să nu se îndeplinească obligaţiile din contract.
Art. 201
Acela care săvârşeşte vreo fraudă, în executarea contractelor sau obligaţiilor relative la trebuinţele armatei sau populaţiei, comite delictul de fraudă în furnituri publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani.
Când frauda se comite în timp de războiu, faptul constitue crima de fraudă în furnituri publice şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 5 ani.
Cu aceleaşi pedepse şi după distincţiunile de mai sus se pedepseşte şi acela care, fiind însărcinat de a supraveghea executarea contractelor sau obligaţiilor de mai sus, lasă să se comită acte frauduloase.
Dacă faptul din alineatul precedent se comite prin neglijenţă, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Art. 202
Tentativa crimelor şi delictelor prevăzute în art. 195, 196 şi 201 alin. 1 şi 2 se pedepseşte ca şi crima ori delictul consumat.
SECŢIUNEA IV:Dispoziţiuni comune
Art. 203
Când infracţiunile prevăzute de art. 186, alin. 2, 187, 191, 192 195, 196, 197, 198, 199, 200 şi 201, sunt comise de un militar, minimum pedepsei privative de libertate, prevăzut pentru fiecare infracţiune în parte, este sporit cu jumătatea acelui minimum, afară de cazul când legile militare ar prevedea o pedeapsă mai mare.
CAPITOLUL II:Crime şi delicte contra siguranţei interioare a Statului
SECŢIUNEA I:Atentate şi comploturi contra persoanei Regelui, a familiei Regale şi a formei constituţionale a Statului.
Art. 204
Orice atentat contra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii Regelui, constituie crimă de înaltă trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Atentatele de acelaşi fel contra Reginei, a Principelui moştenitor sau în contra celorlalţi membri ai familiei regale, se pedepsesc cu muncă silnică dela 10 la 25 ani, afară de cazul când faptul ar constitui o infracţiune pedepsită de lege cu o pedeapsă mai mare.
Art. 205
Orice ofensă adusă în public persoanei Regelui, constituie delictul de ofensă a regalităţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 ani la 5 ani.
Dacă ofensa se aduce contra Reginei, a Principelui moştenitor sau în contra celorlalţi membri ai familiei Regale, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 3 ani.
Prin "ceilalţi membri ai familiei "Regale" se înţeleg ascendenţii, descendenţii, fraţii şi surorile Regelui, precum şi copii fratelui lui, în ordine masculină.
Art. 206
Acela care, în public, aduce imputări Regelui pentru actele guvernului său, de care numai miniştrii sunt responsabili, comite delictul de ofensă a autorităţii regale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 şa 10.000 lei.
Publicarea, reproducerea sau răspândirea de ştiri false, cu privire la ordinea legală de succesiune la tron şi a formei de guvernămând, se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Acţiunea penală pentru urmărirea infracţiunilor prevăzute în art. 205 şi 206, nu poate fi pusă în mişcare decât în urma autorizaţiei date de Ministerul Justiţiei.
Art. 207
Acela care săvârşeşte acte violente, în scop de a schimba forma constituţională a Statului, ordinea legală de succesiune la tron, precum şi acela care instigă pe locuitori de a se ridica în contra autorităţii Regelui, ori puterilor constituţionale ale Statului, comite crima de surpare a ordinei constituţionale, şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Art. 208
Acel care comite vreun act preparator pentru săvârşirea crimelor prevăzute de art. 204 şi 207, se pedepseşte, în cazul art. 204 cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani, iar în cazul art. 207, cu detenţiune simplă dela 3 la 5 ani.
Art. 209
Constitue delict de uneltire contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 7 ani, amendă dela 10.000 la 100.000 lei i interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani:
1.faptul de a face propagandă pentru instalarea, prin violenţă, a dictaturii unei clase sociale asupra alteia, ori prin suprimarea, prin violenţă, a unei clase sociale sau, în general, pentru răsturnarea, în mod violent, a ordinei sociale existente în Stat;
2.faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat la punctul 1, fie că au ori nu caracter internaţional;
3.faptul de a lucra, prin mijloace violente, pentru a produce teroare, teamă, ori dezordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România;
4.faptul de a intra în legătură cu vreo persoană sau asociaţie cu caracter internaţional, din străinătate sau din ţară, în scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei revoluţii sociale;
5.faptul de a ajuta, în orice mod, o asociaţiune din străinătate sau din ţară, care ar avea de scop să lupte, prin mijloace de sub punctele 1 şi 3, contra ordinei economice sau sociale din România;
6.faptul de a se afilia sau a deveni membru al vreuneia din asociaţiile prevăzute în punctele 2 şi 3 de mai sus.
Când pentru realizarea scopului arătat în alineatele precedente, s-au comis acte de violenţă contra persoanelor, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 10 ani, amenda dela 10.000 lei la 100.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani, dacă ele nu constituie o infracţiune mai gravă.
SECŢIUNEA II:Alte crime şi delicte în contra siguranţei interioare a Statului
Art. 210
Acea care, în scopul de a provoca războiu civil în tară, înarmează pe locuitori sau îi instigă de a se înarma unii contra altora, ori de a săvârşi tâlhării şi omoruri, oriunde pe teritoriul ţării, comite crima de răzvrătire, şi se pedepseşte cu detenţiune riguroasă dela 7 la 10 ai şi cu degradare civică dela 3 la 5 ani.
Dacă în urma faptului de mai sus au fost atacate sau ocupate oficii publice, instituţii sau lucrări militare, depozite de arme sau alte materiale de războiu, căi ferate ori uzine, pedeapsa este detenţiunea grea dela 10 şa 15 ani şi degradarea civică dela 5 la 8 ani.
Dacă însă s-au săvârşit tâlhării, incendii, distrugerii ori s-au cauzat vătămări grave ale sănătăţii sau integrităţii corporale, pedeapsa este munca silnică dela 15 la 25 ani şi degradarea civică dela 6 la 10 ani întru-cât faptele nu ar constitui infracţiuni mai grave.
În cazul când s-au comis omoruri, precum şi atunci când faptele din alineatul precedent au fost săvârşite prin maşini infernale, explosibile sau alte mijloace similare, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Art. 211
Acela care, în scopul de a provoca insurecţiune contra puterii Statului, organizează sau face să se organizeze trupe armate, ori le procură sau le înlesneşte procurarea de arme sau muniţiuni, comite crima de insurecţiune armată, şi se pedepseşte cu muncă silnică de la 15 la 25 ani şi degradare civică dela 5 la 10 ani, iar dacă insurecţiunea s-a produs, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Art. 212
Comite crimă de uzurpare militară şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani, acela care, în scopul de a produce dezordine în Stat sau a-i primejdui siguranţa, săvârşeşte vreunul din faptele următoare:
1.ia comanda militară a unei trupe, localităţi, cetăţi sau a unui post, bastiment de războiu sau loc întărit;
2.continuă a exercita comanda ce i s-a revocat;
3.angajează sau înrolează, ori face să se angajeze sau să se înroleze soldaţi;
4.ţine adunată oştirea în contra rodinelor ce i s-au dat, de a o libera sau a o trece la vatră.
Art. 213
Acela care exercită, în mod ilegal, o funcţie cu caracter politic, sau continuă a o exercita în mod ilegal, comite crima de uzurpare politică, şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 15 ani şi degradare civică dela 3 la 8 ani.
Art. 214
Acela care, putând dispune de forţa publică, ordonă mişcarea acestei forţe sau întrebuinţarea ei în contra înrolării sau adunării de oameni, în vederea întocmirii oştirii legale, comite crima de împiedecare a organizării armatei, şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Când ordinul a fost executat, pedeapsa este detenţiunea grea dela 10 la 15 ani, şi degradarea civică dela 5 la 10 ani.
Art. 215
Acela care, prin cuvinte, scrieri, gesturi sau acte, aduce ofensă, în public, naţiunii sau Statului Român, precum şi acela care aduce jignire simţimântului naţional prin injurii aduse eroilor consacraţi ai neamului, comite delictul de ofensă a naţiunii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care răspândeşte în străinătate ştiri neadevărate, tendenţioase sau exagerate, care ating onoarea sau vatămă interesele naţiunii sau Statului Român.
Dacă faptele se comit prin presă, pedeapsa este închisoare corecţională dela 2 la 6 ani, amendă dela 5.000 şa 20.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 5 ani.
Art. 216
Acela care, prin cuvinte, gesturi sau acte, exprimă dispreţ sau batjocură pentru drapelul ţării, pentru marca ori emblemele de care se servesc autorităţile civile sau militare, ca semne ale calităţii lor, ori alte semne ale autorităţilor publice, comite delictul de ofensă a simbolului naţional şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi cu amendă dela 2.000 la 10.00 lei.
Art. 217
Funcţionarii publici care, prin înţelegere prealabilă, în mod colectiv, refuză a îndeplini serviciul public sau suspendă funcţionarea acestuia, periclitând interesele generale publice, comit delictul de coaliţiune a funcţionarilor contra siguranţei Statului şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 6 luni şa 2 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Dacă faptul de mai sus se comite în urma înţelegerii între autorităţile civile şi militare, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 5 ani.
Instigatorii se pedepsesc, în cazul primului alineat, cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, iar în cazul alin. 2, cu închisoare corecţională dela 3 la 6 ani.
Art. 218
Acela care, prin orice mijloace, instigă direct pe militari sau asimilaţii lor de a nu se supune legilor sau de a-şi călca jurământul, sau alte obligaţiuni militare, ori instigă pe cei dela vatră să nu răspundă chemării, comite delict de instigare antimilitară şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când instigarea se adresează personalului civil al serviciilor militare indispensabile apărării naţionale.
Când instigarea ar fi referitoare la comiterea de acte, în scopul de a micşora producţiunea necesară apărării naţionale, sau de a împiedeca repararea sau transportarea materialului necesar unei asemenea apărări, ori la distrugerea acestui material, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 6 ani, amenda dela 5.000 şa 15.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
În toate cazurile prevăzute de acest articol, dacă instigarea a fost urmată de efect, se aplică pedepsele de mai sus, însă minimum închisorii corecţionale va fi îndoit, afară de cazul când faptul ar constitui o infracţiune pedepsită mai grav.
CAPITOLUL III:Crime şi delicte contra Şefilor statelor străine, a reprezentanţilor şi a simbolului acestor state.
Art. 219
Acela care, pe teritoriul Statului român, comite, contra şefului unui stat străin, atentatul prevăzut de art. 204, se pedepseşte cu temniţă grea dela 10 la 15 ani, afară de cazul când s-ar cuveni o pedeapsă mai gravă, conform acestui cod, iar când atentatul a avut ca rezultat moartea şefului statului străin, cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 220
Acela care, pe teritoriul ţării, aduce ofensă în contra persoanei şefului unui stat străin, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 lui la 3 ani.
Art. 221
Acela care săvârşeşte vreo infracţiune în contra integrităţii corporale, libertăţii sau onoarei unui agent diplomatic străin, acreditat pe lângă guvernul român, sau a unui membru al vreunei misiuni diplomatice străine, cunoscând calitatea acestora, se pedepseşte cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită, al cărui maximum se măreşte cu o pătrime.
Injuria, calomnia şi defăimare nu pot fi urmărite decât dacă cel lezat şi-a exprimat această dorinţă.
Art. 222
Acela care smulge, distruge, deteriorează, în public, în scop de dispreţ sau batjocură, drapelul sau orice emblemă a unui stat, atunci când au fost arborate sau întrebuinţate, conform dreptului intern român, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an.
Art. 223
Acţiunea penală pentru delictele prevăzute de art. 220 şi 222 nu poate fi pusă în mişcare decât în caz de reciprocitate, cu autorizarea Ministerului Justiţiei, şi numai dacă guvernul străin şi-a exprimat dorinţa.
Dacă condiţiile de reciprocitate lipsesc, atunci se aplică dispoziţiunile prevăzute în Titlurile XIII şi XIV.
CAPITOLUL IV:Delictul contra siguranţei statelor străine, dreptului păcii şi bunelor relaţiuni internaţionale
Art. 224
Acela care, pe teritoriul Statului român pregăteşte contra siguranţei interioare sau exterioare a unui stat, care nu se găseşte în războiu cu România, vreuna din infracţiunile prevăzute în Titlul I din Cartea II a acestui cod comite delictul contra siguranţei statului străin şi se pedepseşte cu detenţiune simplă dela 6 luni la 3 ani.
Art. 225
Comite delictul contra bunelor relaţiuni internaţionale şi se pedepseşte cu detenţiune simplă dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 20.000 lei:
1.acela care, răspândind, prin orice mijloace, ştiri false, ori documente denaturate sau falsificate, pune în pericol relaţiile amicale internaţionale ale României cu alt stat;
Urmărirea nu se poate face decât după cererea Ministerului Justiţiei;
2.acela care, în scopul de a forţa Statul Român să întreprindă un războiu de agresiune, excită opinia publică în acest sens, prin o propagandă, directă, făcută, prin orice mijloace precum şi acela care, prin aceleaşi mijloace, în cursul negocierilor diplomatice pentru soluţionarea unui diferend internaţional, sau când acest diferend se găseşte pendinte în faţa forurilor internaţionale competinte, deslănţue, o agitaţie populară, pentru a exercita o presiune asupra guvernului în favoarea războiului, împiedecând astfel libertatea de acţiune a acestuia.
Infracţiunea prevăzută mai sus nu se pedepseşte, dacă a fost determinată prin vreo acţiune provocatoare externă.
Art. 226
În cazurile art. 224 şi 225, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare decât reciprocitatea e asigurată şi pentru Statul Român, prin legile statului străin, contra căruia s-a organizat atentatul sau este îndreptată propaganda.
CAPITOLUL V:Dispoziţiuni comune
Art. 227
Când două sau mai multe persoane, de comun acord, au luat hotărârea de a săvârşi vreuna din crimele prevăzute de art. 184, 185, 186, 188, 204, 207, 210 şi 211, comit complot.
Complotul, ce are de scop săvârşirea vreuneia din infracţiunile prevăzute în art. 184, 185, 186, 188, 204 şi 211, se pedepseşte cu temniţa grea dela 3 la 5 ani, şi degradare civică dela 2 la 3 ani, dacă nu a fost urmat de un act preparator, iar în caz contrar cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Complotul pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art. 207 şi 210 se pedepseşte cu detenţiune riguroasă dela 3 la 5 ani, şi degradare civică dela 2 la 3 ani, dacă nu a fost urmat de un act preparator, iar în caz contrar cu detenţiune riguroasă dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Art. 228
Acela care, având cunoştinţă despre un complot sau despre pregătirea uneia din crimele prevăzute la art. 204 şi 207, omite să denunţe aceasta, când era încă timp de a se împiedeca consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunţării complotului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani.
Infractorul nu se pedepseşte când se constată că este rudă sau legat prin o temeinică afecţiune de vreunul din acei care urmau a fi denunţaţi, sau dacă denunţarea ar fi expus a un pericol ireparabil pe denunţător sau pe vreuna din persoanele prevăzute la art. 130, precum şi atunci când din împrejurări ar rezulta că denunţarea nu mai era necesară.
Art. 229
Când vreuna din infracţiunile prevăzute în prezentul titlu se comite de o ceată, instigatorii şi conducătorii acesteia se pedepsesc cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei minimum şi maximum se sporesc cu 1/4 fără a se putea depăşi maximum general al pedepsei.
Art. 230
Instigarea neurmată de efect la vreuna din crimele din acest titlu, se pedepseşte cu o pedeapsă de un grad mai jos decât aceea prevăzută pentru crima la care a instigat.
Complicii, tăinuitorii şi cei care vor fi favorizat pe infractori la infracţiunile din acest titlu se pedepsesc ca şi autorii.
Art. 231
În cazurile art. 227 nu se pedepsesc aceia care, făcând parte dintr-un complot, îl denunţă autorităţilor, mai înainte de a fi fost descoperit şi de a se fi început săvârşirea faptei proiectate.
De asemenea nu se pedepsesc aceia care, după începerea executării vreuneia din infracţiunile cuprinse în acest titlu, le denunţă autorităţii, mai înainte de a fi descoperite şi în timp util, astfel ca să fie împiedecată consumarea lor.
Acei participanţi care, după ce urmărirea a fost începută sau infractorii descoperiţi, vor înlesni arestarea acestora, se pedepsesc în caz de crimă cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, iar în caz de delict cu o pedeapsă cuprinsă între minimum special al pedepsei şi jumătatea acestui minimum.
TITLUL II:Delict în contra exerciţiului drepturilor politice şi cetăţeneşti
Art. 232
Acela care, prin violenţă sau ameninţare, împiedecă pe un cetăţean să-şi exercite drepturile sale politice sau cetăţeneşti, comite delictul de împiedecare a drepturilor politice sau cetăţeneşti, şi se pedepseşte cu detenţiune simplă dela 3 luni la un an şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 233
Dacă faptul prevăzut în articolul 232 s-a săvârşit în urma unei înţelegeri prealabile, spre a fi executat, fie în toată ţara, fie într-un judeţ, într-o plasă sau comună, pedeapsa este detenţiunea simplă dela unu la 2 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 234
Dacă vreunul din faptele prevăzute în art. 232 şi 233 se săvârşeşte de un funcţionar public, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 235
Acela care, prin orice mijloace, împiedecă exerciţiul liber al dreptului electoral sau care falsifică în mod esenţial lucrările sau actele de preparare ori executare ale operaţiunii electorale sau de constatare a rezultatului acesteia, comite delictul de fraudă electorală şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
Dacă faptul este comis de o persoană însărcinată de a conduce, supravegherea sau asista la operaţiunea electorală, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Acţiunea penală, dacă nu a fost pusă în mişcare de partea vătămată sau Ministerul public, poate fi pusă în mişcare şi susţinută de un număr de 20 alegători.
TITLUL III:Crime şi delicte contra administraţiei publice
CAPITOLUL I:Delicte săvârşite de funcţionarii publici
SECŢIUNEA I:Delapidarea
Art. 236
Funcţionarul public care-şi însuşeşte sau deturnează bani sau alte lucruri mobile, ce îi sunt date, în virtutea funcţiunii sale, spre administrarea sau păstrare, comite delictul de delapidare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 4 la 6 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 şa 5 ani.
În toate cazurile judecătorul poate pronunţa prin hotărâre de condamnare şi pierderea drepturilor la presiune.
Art. 237
Delictul de delapidare se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani, dacă pentru săvârşirea delapidării sau pentru acoperirea ei, ori pentru împiedecarea descoperirii ei, sau pentru păstrarea profitului ce derivă din ea, culpabilul a săvârşit vreun fals, vreo distrugere de acte sau orice delict, care nu se pedepseşte mai grav decât delapidarea.
SECŢIUNEA II:Nedreptele luări
Art. 238
Funcţionarul public care, prin orice mijloace sileşte o persoană să dea bani sau alt profit, la care nu este obligată, după lege, comite delictul de nedreaptă luare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Art. 239
Funcţionarul public care, în exerciţiul funcţiunii sale, profitând de eroarea altuia, primeşte sau reţine dela acesta, pentru sine sau pentru altul, bani sau orice alt folos, comite delictul de profit prin eroare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 3.000 la 6.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 240
Funcţionarul public care, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiunii sale, şi la care era obligat în temeiul acesteia, primeşte dela cineva, el însuşi direct sau prin altă personală, cu consimţământul său, bani sau alt folos, comite delictul de remuneraţie injustă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an, amendă dela 2.000 la 3.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 241
Funcţionarul public care, în virtutea funcţiunii sale, având supravegherea sau controlul direct al unei întreprinderi sau instituţii private, primeşte sub orice formă vreo însărcinare dela o asemenea întreprindere sau instituţie, mai înainte de a se fi îndeplinit trei ani dela data pensionării lui, sau de când a părăsit funcţia prin demisie, destituire sau revocare, comite delictul de folos nedrept şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani şi amendă dela 5.000 la 15.000 lei.
Conducătorii unor asemenea întreprinderi se socotesc complici la comiterea faptului de mai sus.
SECŢIUNEA III:Neglijenţă în funcţiuni
Art. 242
Funcţionarul public care, prin neglijenţă, neprevedere sau uşurinţă în supraveghere sau paza banilor, valorilor, actelor sau oricăror lucruri ce i-au fost încredinţate, în virtutea funcţiunii sale, va fi pricinuit sustragerea sau distrugerea lor, comite delictul de neglijenţă în funcţiune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
SECŢIUNEA IV:Refuzul de serviciu datorii legalmente
Art. 243
Funcţionarul public care, pe nedrept, refuză, omite sau întârzie îndeplinirea unui act, la care este obligat în virtutea funcţiuni sau serviciului său, comite delictul de refuz de serviciu datorită legalmente şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 244
Funcţionarul public care, în afară de cazul prevăzut de art. 217, părăseşte funcţiunea, serviciul sau lucrarea, în scop de a prejudicia interesele funcţiunii sau serviciului, comite delictul de părăsire individuală a funcţiunii publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
SECŢIUNEA V:Abuzul de putere
Art. 245
Funcţionarul public care, uzurpând o atribuţiune, sau abuzând de puterea sa legală, sau depăşind limitele competinţei sale, ori nesocotind sau violând formalităţile prescrise de lege, ori abătându-se în orice alt mod dela îndatoririle inerente funcţiunii sale, săvârşeşte un act pe care legea nu-l consideră infracţiune, în scopul de a procura cuiva, pe nedrept, vreun folos sau de a-i cauza o păgubire de orice fel, comite delictul de abuz de putere şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi atunci când faptul se săvârşeşte în scopul de a constrânge pe nedrept o persoană, să facă, să omită sau să sufere ceva.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 246
Funcţionarul public care, fără just motiv, face uz de forţa armată, întru cât acest fapt nu ar constitui o infracţiune mai gravă, sau în urma lui nu s-ar fi produs vreo infracţiune mai gravă, comite delictul de abuz de autoritate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 247
Funcţionarul public care, aparţinând unei anumite puteri în stat, face, pe nedrept, acte ce intră în atribuţiile alte puteri, sau prin orice mijloace împiedecă, zădărniceşte sau îngreunează exerciţiul funcţiunilor acesteia, comite delictul de exces de putere şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 248
Funcţionarul public care, în exerciţiul funcţii sale, adresează vreunei persoane injurii sau întrebuinţează faţă de ea violenţă, întru cât faptul nu constituie o infracţiune mai gravă, comite delictul de putere abuzivă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la unu la 3 luni.
SECŢIUNEA VI:Dispoziţiuni comune
Art. 249
În afară de cazurile în care legea stabileşte pedepse speciale pentru crimele ori delictele săvârşite de funcţionari publici, aceea care au participat la crime sau delicte pe care în virtutea funcţiunii lor erau datori a le preveni, împiedeca, descoperi sau urmări, se pedepsesc conform prevederilor legii pentru acele infracţiuni, putându-se adăuga la pedeapsă un spor până la 5 ani în caz de crimă şi până la 3 ani în caz de delict, fără a se putea depăşi maximum general al pedepsei.
CAPITOLUL II:Delicte săvârşite de funcţionari sau particulari
SECŢIUNEA I:Dare şi luare de mită
Art. 250
Acela care dă, oferă sau promite unui funcţionar public, fie direct, fie indirect, bani sau orice alt profit, ce după lege nu i se cuvine, pentru a-l determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, sau să întârzie îndeplinirea unui act privitor la funcţiunea sa, ori să facă un act contrar îndatoririlor funcţiunii sale, comite delictul de mituire şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 3 ani şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Dacă faptul se săvârşeşte faţă de o persoană care deţine un mandat electiv ori faţă de un judecător, jurat sau funcţionar public însărcinat cu predarea, recepţia sau supravegherea unor furnituri sau lucrări publice, ori cu stabilirea sau încasarea impozitelor, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani şi amendă dela 5.000 la 15.000 lei.
Dacă propunerea de mituire n-a fost acceptată, mituitorul se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni.
Nu se socoteşte mituire faptul comis în condiţiile art. 238.
Nu se pedepseşte pentru mituire persoana care a dat mită, dacă i-a fost pretinsă şi dacă prin refuzul ei ar fi suferit o pagubă inevitabilă şi importantă în raport cu situaţia sa materială.
Art. 251
Funcţionarul public care, în scopul arătat în articolul precedent, pretinde sau primeşte, fie direct, fie indirect, bani sau orice alt folos ce nu i se cuvine, ori acceptă o astfel de promisiune sau nu o respinge, comite delictul de luare de mită şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani, dacă faptul se comite de către o persoană care deţine un mandat electiv de un judecător, jurat sau funcţionar public însărcinat cu predarea, recepţia sau supravegherea unor furnituri sau lucrări publice, ori stabilirea sau încasarea impozitelor.
Delictul luării de mită se pedepseşte, în cazul prevăzut în alin. 1, cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani, amendă dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani, iar în cazul prevăzut în alin. 2, cu închisoare corecţională dela 3 la 8 ani, amendă dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 6 ani, dacă cel mituit a săvârşit, din această cauză, un act nedrept sau ilegal.
În toate cazurile de dare şi luare de mită, banii sau darurile ori valoarea lor se iau în folosul fondului amenzilor.
SECŢIUNEA II:Traficul de influenţă
Art. 252
Acela care, prevalându-se de trecerea sau influenţa reală sau presupusă ce ar avea pe lângă un funcţionar public, primeşte direct sau indirect sau face să i se promită lui sau altuia vreun dar, folos sau remuneraţie, pentru intervenţia sa pe lângă acel funcţionar, ca să facă sau să nu facă vreun act ce intră în cadrul atribuţiilor sale, comite delictul de trafic de influenţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Dacă culpabilul primeşte direct sau indirect, sau face să se dea sau să se promită, lui sau altuia vreun dar, folos sau remuneraţie, sub pretext că trebuie să cumpere favoarea vreunui funcţionar public, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Lucrurile primite sau valoarea lor se iau în folosul fondului amenzilor.
SECŢIUNEA III:Ultrajul
Art. 253
Acela care, prin cuvinte, gesturi sau acte, aduce atingere onoarei sau prestigiului unui funcţionar public, în timpul exerciţiului funcţiunii sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, în prezenţa acestuia ori prin mijloace de comunicare directă, comite delictul de ultraj contra funcţionarului public şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Dacă ultrajul se comite în şedinţă publică, contra unui judecător, reprezentant al Ministerului Public, sau jurat, pedeapsa este închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 254
Acela care săvârşeşte faptul prevăzut în art. 253, contra unei adunări legiuitoare, unei comisiuni sau unui membru al acestei adunări, ori contra unui corp administrativ sau judiciar, ori contra unei autorităţi, în prezenţa acestora şi în exerciţiul funcţiunii lor, comite delictul de ultraj contra autorităţii publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 255
Dacă faptul prevăzut de art. 253 şi 254 este săvârşit prin acte de violenţă sau ameninţări grave constituie delictul de ultraj cu violenţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani, iar dacă s-au cauzat vătămări grave ale sănătăţii sau integrităţii corporale, cu închisoare corecţională dela unu la 4 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 4 ani.
Dacă s-au cauzat infirmităţi sau moartea, se aplică pedepsele prevăzute pentru acele infracţiuni, sporite cu 1/4 fără a se putea depăşi maximum general al pedepsei.
În cazul când faptele arătate mai sus se săvârşesc cu ocazia unei adunări publice sau unei manifestaţiuni ori procesiuni pe străzi, pedeapsa este aceea prevăzută de lege pentru aceste fapte, după distincţiunile din alineatele precedente, sporită cu 1/4, fără a se putea însă depăşi maximum general al pedepsei.
SECŢIUNEA IV:Alte infracţiuni comise de funcţionari sau particulari
Art. 256
Funcţionarul public care, după ce a fost suspendat, destituit, înlocuit sau pus în retragere, continuă să exercite funcţiunea, comite delictul de exerciţiu abuziv de funcţiune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Sunt pasibili de aceeaşi pedeapsă preoţii caterisiţi şi călugării plecaţi sau excluşi din mânăstiri, precum şi membrii clerului hirotoniţi de episcopii, ce nu au jurisdicţie pe teritoriul Ţării şi nerecunoscuţi şi episcopii locului, dacă îndeplinesc funcţiuni de episcopii locului, dacă îndeplinesc funcţiuni bisericeşti sau continuă a purta hainele bisericeşti sau călugăreşti.
Art. 257
Acela care-şi asumă o putere sau funcţiune publică pe care nu o are, sau atribuţiunile inerente unei astfel de puteri sau funcţiuni şi îndeplineşte acte ce intră în exerciţiul acestora, comite delictul de uzurpare de funcţiuni şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
CAPITOLUL III:Crime şi delicte comise de particulari
SECŢIUNEA I:Rebeliunea
Art. 258
Acela care săvârşeşte acte de violenţă sau întrebuinţează ameninţări grave faţă de o Adunare Legiuitoare, de o comisiune a acesteia, sau de un reprezentant al lor, în scopul de a împiedeca, în orice mod, exerciţiul liber al mandatului sau funcţiunii lor, sau de a-i constrânge ca să ia sau să nu ia o hotărâre sau dispoziţiune, comite crima de rebeliune contra Adunării Legiuitoare şi se pedepseşte cu detenţiune riguroasă dela 3 la 5 ani şi degradare civică dela unu la 3 ani.
Art. 259
Dacă faptul prevăzut în articolul precedent se săvârşeşte faţă de guvern, de un corp administrativ sau judiciar, sau de o autoritate publică, constituie delictul de rebeliune contra autorităţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 260
Când faptele prevăzute în art. 258 şi 259 se săvârşeşte de o ceată, pedeapsa pentru membrii cetei este aceea prevăzută în aceste articole, iar pentru instigatori şi conducători în cazul art. 258 detenţiunea riguroasă dela 4 la 6 ani şi degradaţiunea civică dela unu la 3 ani, iar în cazul art. 259 închisoare corecţională dela 3 la 6 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 261
Când faptul prevăzut de art. 258, se săvârşeşte în contra unui funcţionar public, în exerciţiul funcţiunii, întru cât nu este o infracţiune mai gravă, constituie delictul de rebeliune contra funcţiunii publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Art. 262
Dacă prin faptele prevăzute în această secţiune s-au cauzat infirmităţi, pedeapsa se sporeşte cu un plus până la 2 ani, iar dacă s-a cauzat moartea, cu un plus până la 4 ani, fără a se putea depăşi însă maximum general al pedepsei.
SECŢIUNEA II:Ruperea de sigilii şi sustragerea de sub sechestru
Art. 263
Acela care înlătură sau distruge sigiliile legal aplicate, comite delictul de rupere de sigilii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 4.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi custodelui, atunci când ruperea sigiliilor s-a săvârşit din culpa sa.
Dacă faptul este săvârşit chiar de însuşi custodele, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani, amenda dela 2.000 la 4.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 264
Acela care sustrage, în totul sau în parte, bunuri legal sechestrate, comite delictul de sustragere a bunurilor sechestrate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 4.000 lei.
Art. 265
Acela care sustrage, în totul sau în parte, bunuri legal sechestrate cu aplicarea de sigilii, comite delictul de sustragere de sub sigilii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Dacă acest fapt s-a săvârşit prin vreunul din modurile arătate în art. 263, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 6.000 lei.
Dacă faptele prevăzute în alineatele precedente le săvârşeşte custodele sechestrului, sau proprietarul căruia i-au fost lăsate în păstrare bunurile sechestrate, ori, cu ştirea acestora, o altă persoană, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani şi amenda dela 2.000 la 8.000 lei.
SECŢIUNEA III:Alte infracţiuni comise de particulari
Art. 266
Acela care, prin orice mijloace, împiedică sau turbură libera concurenţă în licitaţiile care se fac de autorităţile publice sau înlătură pe concurenţi dela acestea, comite delictul de împiedecare a concurenţii în licitaţii publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 10.000 lei.
Dacă acest fapt este săvârşit de mai multe persoane înţelese în acest scop, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amenda dela 2.000 la 10.000 lei.
Pedeapsa din alin. 1 se aplică şi ofertantului sau concurentului care cere sau primeşte, direct sau indirect, bani, promisiuni sau orice alt profit şi apoi, datorită acestei cauze, se abţine de a participa la vânzare sau licitaţie, ori îşi retrage oferta.
Art. 267
Acela care intră sau iese din ţară, prin alte locuri decât cele destinate trecerii călătorilor, sau chiar prin acestea, dar în ascuns, comite delictul de trecerea frauduloasă a frontierii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care a înlesnit trecerea frontierii în condiţiunile de mai sus.
Art. 268
Expulzatul care, fără autorizaţie, reintră în ţară, comite delictul de trecere neautorizată a frontierii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani.
După executarea pedepsei infractorul va fi din nou expulzat.
TITLUL IV:Delicte contra administraţiunii justiţiei
CAPITOLUL I:Delicte contra activităţii judiciare
SECŢIUNEA I:Denunţarea calomnioasă
Art. 269
Acela care printr-o plângere scrisă adresată unei autorităţi acuză pe altul de săvârşirea unei crime sau delict, ştiind că denunţarea sa este mincinoasă, ori cu ştiinţă inventează sau produce contra lui probe mincinoase, comite delictul de denunţare calomnioasă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Dacă denunţarea se referă la o contravenţie sau la infracţiune disciplinară, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Când cel acuzat pe nedrept a fost condamnat, din această cauză, se aplică pedeapsa pentru mărturie mincinoasă.
Art. 270
Acţiunea penală, pentru delictul din art. 269, se pune în mişcare numai la plângerea prealabil a părţii vătămate, iar în cazul când acuzarea a fost constatată mincinoasă prin hotărâre judecătorească definitivă, acţiunea penală în contra denunţătorului se pune în mişcare din oficiu.
Art. 271
Acela care, având cunoştinţă despre fapte sau probe, prin care s-ar dovedi inocenţa unei persoane aflate în arest preventiv sau condamnate pe nedrept şi nu le comunică acesteia sau autorităţii în drept, deşi ar putea-o face, fără vreun prejudiciu pentru sine, pentru rudele sale sau pentru altă persoană nevinovată, comite delictul de nedenunţare culpabilă, şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
SECŢIUNEA II:Deţinerea şi arestarea ilegală
Art. 272
Funcţionarul care, în vreunul din modurile prevăzute în art. 245, arestează, deţine ori reţine pe cineva, sau ordonă să se facă acestea, comite delictul de arestare ilegală şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 273
Funcţionarul public care, având atribuţia de a supraveghea executarea pedepselor privative de libertate sau a arestării preventive, abuzează de acest drept şi reţine pe condamnat sau arestat, după expirarea termenului legal, precum şi funcţionarul public care arestează, deţine sau reţine pe cineva, sau ordonă să se facă acestea, în alte localuri decât cele determinate prin lege sau regulament, comite delictul de executarea ilegală a arestării şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 274
Delictele prevăzute în art. 272 şi 273 se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani, dacă:
1.din faptul săvârşit a rezultat o vătămare a sănătăţii sau integrităţii corporale pentru victimă, sau dacă a fost supusă la violenţă sau tortură, când aceasta nu constituie o infracţiune mai gravă.
2.arestarea a ţinut mai mult de o lună.
Art. 275
Funcţionarul public care, luând cunoştinţă, în orice mod, despre vreo arestare, reţinerea sau deţinerea ilegală, nu face cercetările necesare şi nu ia dispoziţiuni legal în termen de 48 ore, deşi aceasta era o datorie inerentă funcţiunii sale, comite delict de tolerarea arestării ilegale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 276
Funcţionarii penitenciarelor sau institutelor destinate executării pedepselor sau măsurilor de siguranţă, care primesc şi internează o persoană în penitenciar sau institut, fără mandat sau ordin legal al autorităţii competente, comit delictul de internare ilegală şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an.
SECŢIUNEA III:Mărturia mincinoasă şi jurământul fals
Art. 277
Acela care, în materie criminală sau corecţională, depunând ca martor sub jurământ înaintea unei instanţe sau referindu-se la un jurământ anterior prestat, face afirmaţiuni mincinoase, sau nu supune tot ce ştie privitor la împrejurări, esenţiale pentru judecată, asupra cărora este întrebat, în mod special, comite delictul de mărturie mincinoasă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 4 ani.
Dacă din acest fapt rezultă o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani, iar dacă rezultă o condamnare la o pedeapsă mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 10 ani şi interdicţia corecţională dela 3 la 6 ani.
Art. 278
Dacă faptul prevăzut în alin. 1 al art. 277, se săvârşeşte în materie disciplinară sau de contravenţie, ori într-un proces civil, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 279
Dispoziţiunile prevăzute în art. 277 şi 278 se aplică şi expertului, traducătorului şi interpretului. Informatorului i se aplică aceeaşi pedeapsă redusă la jumătate.
Art. 280
Acela care, prin orice mijloace, încearcă să determine pe un martor, informator, expert, traducător sau interpret la săvârşirea faptelor prevăzute de art. 277 şi 278, comite delictul de corupere de martor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni.
Art. 281
Pentru infracţiunile prevăzute în art. 277, 278 şi 279 nu se pedepseşte:
1.acela care, dacă ar fi făcut afirmaţiuni adevărate sau ar fi spus tot adevărul, s-ar fi acuzat de o infracţiune pe sine, sau ar fi acuzat pe o persoană din cele prevăzute în art. 130, sau şi-ar fi cauzat lui sau acelei persoane un grav pejudiciu în ce priveşte onoarea sau libertatea.
2.acela care, din cauza calităţii personale sau profesionale, avea dreptul să refuze a fi ascultat ca martor sau ca expert, ori ca traducător sau interpret, dar instanţa de judecată nu l-a avertizat asupra acestui drept al său;
3.acela care îşi retrage mărturia sau declaraţia mincinoasă, mai înainte de a se fi deschis acţiunea penală contra sa şi mai înainte de a se fi produs prin faptul său vreun prejudiciu pentru cineva.
Art. 282
Acela care, în calitate de parte într-un proces, face sub jurământ, declaraţie mincinoasă, în condiţiunile art. 277, comite delictul de jurământul fals şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Dacă partea retractează declaraţia făcută sau jurământul, înainte de pronunţarea hotărârii, nu se pedepseşte.
SECŢIUNEA IV:Tăinuirea de bunuri
Art. 283
Acela care, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, un folos material, primeşte sau dobândeşte sub orice titlu, sau ascunde un lucru, ori contribuie, în orice mod, a înstrăinarea sau ascunderea acestuia, ştiind că provine dintr-o crimă sau delict, comite delictul de tăinuire de bunuri şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
SECŢIUNEA V:Favorizarea infractorilor
Art. 284
Comite delict de favorizare a infractorului:
1.acela care, fără să fie avut o înţelegere prealabilă cu autorul sau complicele, înainte de comiterea infracţiunii, dă ajutor sau protecţie acestora, pentru a eluda sau zădărnici cercetările sau alte acte de procedură ale autorităţilor, ori pentru a se sustrage dela acestea, sau dela executarea pedepsei;
2.acela care, în condiţiunile alienatului precedent dă ajutor autorului sau complicelui, ca să-şi asigure folosul sau produsul infracţiunii;
3.acela care ascunde cadavrul unei persoane, victimă a unei crime sau a unui delict.
Delictul de favorizează a infractorului se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani şi cu amenda dela 2.000 la 10.000 lei, când infractorul favorizat a comis o crimă, cu închisoare corecţională dela o lună la un an, când aceasta a comis un delict şi cu amendă până la 5.000 lei, când infracţiunea favorizată este o contravenţiune. Pedeapsa nu poate depăşi niciun caz pe aceea a complicelui.
Art. 285
Dacă faptele prevăzute în art. 284 se săvârşesc în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la 2 ani, amenda dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 286
Funcţionarul public care nu denunţă sau întârzie să denunţe autorităţilor judiciare sau altei autorităţi, pe care avea obligaţia de a le informa, infracţiunea despre care a luat cunoştinţă în exerciţiului funcţiunii sau în virtutea acesteia, comite delictul de favorizare a infractorului prin omisiunea denunţării şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Pedeapsa este dela 6 luni la un an dacă faptul se săvârşeşte de un funcţionar al poliţiei judiciare.
SECŢIUNEA VI:Dispoziţiuni comune secţiunilor IV şi V din prezentul capitolul
Art. 287
Delictele prevăzute în art. 283 şi 284 punctele 1 şi 2, nu se pedepsesc dacă sunt comise de un ascendent, descendent, soţ, sau soţie, chiar divorţaţi, frate sau soră.
Art. 288
Pentru delictele prevăzute la art. 284, pe lângă pedepsele prevăzute în acele articole, se aplică interdicţia corecţională dela unu la 2 ani, dacă delictul de favorizare a fost săvârşit faţă de autorul sau complicele unui delict, pentru care legea prevedea şi interdicţia corecţională.
SECŢIUNEA VII:Alte delicte în contra activităţii judiciare
Art. 289
Funcţionarul public care întrebuinţează sau dispune să se întrebuinţeze violenţe, torturi sau orice mijloace ilegale de constrângere contra unui infractor ori contra unui martor sau expert, în scopul de a smulge mărturisiri sau declaraţii, comite delictul de cercetări abuzive şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani, dacă nu constituie o infracţiune mai gravă.
Art. 290
Funcţionarul public care, fiind însărcinat cu urmărirea infracţiunilor sau executarea pedepselor, omite îndeplinirea acestei îndatoriri, precum şi acel funcţionar public care săvârşeşte fapte sau ia dispoziţiuni în scopul de a sustrage pe o persoană dela o pedeapsă legală, sau face să se execute o pedeapsă mai mică decât cea legală, comite delictul contra represiunii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 291
Procurorul care deschide sau ordonă să se deschidă acţiunea penală, sau judecătorul de instrucţie care dispune arestarea preventivă, ori judecătorul care pronunţă o condamnare în contra unei persoane, ştiind că acesta este nevinovată, comite delictul de represiune nedreaptă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani.
Art. 292
Acela care, în orice mod, sustrage, distruge sau face neîntrebuinţabil un act, un înscris sau memoriu, fie al său, fie al altuia, depus la instanţa unde procesul era pendinte, în vederea judecăţii, comite delictul de sustragere a actelor din instanţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani li amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 293
Comite delict de divulgare a actelor de procedură secretă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei:
1.acela care, contrar dispoziţiunilor din codul de procedură penală, dă publicităţii, în orice mod, integral sau parţial, acte de acuzare sau alte acte de procedură în materie criminală sau corecţională, înainte ca instrucţia să se fi terminat, şi înainte ca acestea acte să fi fost citite în şedinţa publică a instanţei de judecată, precum şi acte de cercetare sau instrucţie ale unei afaceri clasate;
2.acela care publică o dare de seamă asupra desbaterilor unui proces în care instanţa a interzis publicarea sau le-a declarat secrete;
3.acela care publică numele judecătorilor, cu indicarea voturilor individuale care se atribuesc acestora, în verdicte sau în hotărâri, sau face aprecieri tendenţioase asupra soluţiunii probabile a unei judecăţi în curs, ori asupra faptelor şi antecedentelor persoanelor din proces;
4.acela care publică dări de seamă asupra şedinţei în care se desbate un fapt penal săvârşit de un minor, sau care reproduce portretul unui minor urmărit, sau orice altă ilustraţie privitoare la acesta, sau referitoare la actele sale penale;
5.acela care publică dări de seamă într-un proces de defăimare, în care proba verităţii faptelor imputate nu este permisă.
Dispoziţiunile dela punctele 2 şi 3 partea doua, şi dela punctele 4 şi 5, nu se aplică studiilor, comentariilor şi notelor cu caracter ştiinţific; în niciun caz însă nu se poate face menţiune de numele părţilor din proces.
Art. 294
Comite delictul de intimidare a justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani, acela care participă la demonstraţiuni ori manifestaţiuni, în preajma sau în pretoriul instanţelor judecătoreşti, cu ocazia cercetării sau judecării unui proces, în scopul de a intimida sau înrâuri în orice fel judecata.
CAPITOLUL II:Delict contra autorităţii hotărârilor judecătoreşti
SECŢIUNEA I:Evaluarea arestaţilor
Art. 295
Acela care ajută sau înlesneşte evadarea unei persoane arestate sau reţinute în mod legal, din penitenciarul sau institutul în care este internată, comite delictul de înlesnirea evadării şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an.
Iar dacă pentru a înlesni evadarea, a procurat arestatului arme, chei sau alte instrumente, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni al 2 ani.
Art. 296
Gardianul, supraveghetorul sau organul executor al unei autorităţi care săvârşeşte faptul prevăzut în art. 295, în favoarea unei persoane de sub paza sa, sau care, în mod ilegal, permite sau înlesneşte unei astfel de persoane ieşirea pentru oricât de puţin timp, din penitenciar sau institut, în cursul executării deţinerii, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Când funcţionarii arătaţi în alin. 1 săvârşeşte faptul prevăzut la alin. 2 al art. 295, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Dacă evadarea sau ieşirea se datoreşte neglijenţii acestor funcţionari, pedeapsa este închisoarea corecţională dela una la 6 luni.
Art. 297
Persoanele internate în mod legal în penitenciare sau alte institute, dacă evadează, prin atrupamente sau întovărăşiri, ori uzând de violenţă sau ameninţări, comite delictul de evadare şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an, întrucât nu s-ar fi comis infracţiuni pedepsite de lege cu pedeapsă mai mare.
SECŢIUNEA II:Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti
Art. 299
Acela care, prin ameninţare sau violenţă, alungă sau scoate din posesiunea unui imobil pe acela care se găseşte în această posesiune, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau executorii, obţinută prin proces contra lui, comite delictul de împotrivire la hotărâre judecătorească şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi acelora care, prin ameninţare sau violenţă, se împotrivesc la executarea unei hotărâri judecătoreşti.
Art. 300
Comandantul contra căruia s-a pronunţat interdicţia unor anumite localităţi, interdicţia de a intra în anume localuri, interdicţia de a exercita o profesiune sau meserie, ori închiderea localului, şi care nu respectă executarea lor, comite delictul de sustragere dela măsurile de siguranţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni, menţinându-se şi interdicţiunea.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi directorului sau administratorului care nu ar respecta măsura disolvării sau suspendării pronunţate contra unei persoane juridice.
CAPITOLUL III:Duelul
Art. 301
Acela care provoacă pe altul la duel, fie că provocarea este acceptată ori nu, comite delictul de provocare la duel şi se pedepseşte cu închisoare, corecţională dela una la 3 luni şi amendă dela 2.000 la 10.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care acceptă provocarea, chiar şi în cazul când duelul nu a avut loc.
Art. 302
Ieşirea pe teren, chiar dacă duelul a fost zădărnicit de împrejurări independente de voinţa părţilor, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 4 luni.
Art. 303
Dacă duelul a avut loc, însă nu a rezultat vreo rănire, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 6 luni.
Art. 304
Dacă din duel a rezultat vreo consecinţă din cele arătate în art. 471, 472, 473, 474 şi 475, se aplică prevăzută în aceste articolele, redusă la jumătate, fără a se putea scoborî sub minimum prevăzut de art. 303.
Dacă cel culpabil pentru faptul din alienatul precedent a fost cauza injustă şi determinată a duelului, pedeapsa nu poate fi mai mică de 6 luni închisoare corecţională.
Art. 305
În cazul art. 304, dacă autorul a fost cauza injustă şi determinată a duelului sau a călcat regulele duelului sau acelea stabilite de părţi, pedeapsa nu poate fi mai mică de 6 luni închisoare corecţională.
Art. 306
Martorul care asistă la duel se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 lui.
Dacă martorul a contribuit la călcarea regulelor duelului, sa a înlesnit aceasta, şi s-a produs vreo consecinţă din cele arătate în art. 471, 472, 473, 474 şi 475, se pedepseşte ca complice, fără ca pedeapsa să poată fi mai mică de 3 luni închisoare corecţională.
Nu se pedepseşte martorul care a împiedecat lupta.
Art. 307
Acela care îndeamnă pe altul la duel, sau îi face imputări, ori expune la batjocură, pentru că nu a provocat sau nu a acceptat o provocare la duel, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 4 luni şi amendă dela 2.00 la 3.000 lei.
TITLUL V:Delicte contra cultului şi respectului datorit morţilor
CAPITOLUL I:Delicte contra cultului
Art. 308
Acela care, în orice mod, împiedică sau turbură exerciţiul cultului unei religiuni recunoscute de Stat, comite delictul de turburare a exerciţiului cultului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi acelui care împiedecă pe o persoană să exercite propriul său cult, dacă acesta nu contravine ordinei publice şi bunelor moravuri, sau care o constrânge să exercite alt cult
Art. 309
Acela care primeşte şi înscrie între credincioşii săi vreo persoană aparţinând altui cult, fără a se fi asigurat mai înainte că a îndeplinit formalităţile necesare de trecere dela cultul căruia a aparţinut, comite delictul de convertire ilegală şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
În caz că infractorii ar fi chiar conducătorii unui cult sau a unei asociaţiuni religioase, instanţa poate aplica măsura de siguranţă a disolvării cultului sau asociaţiunii religioase.
Art. 310
Acela care, în public, prin orice mijloace, îşi exprimă dispreţul faţă de un cult recunoscut de Stat, sau faţă de obiecte consacrate sau destinate acestui cult, comite delictul de ultraj, contra cultului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni.
Art. 311
Acela care, în public, săvârşeşte faptul prevăzut în art. 310, faţă de ministrul unui cult, recunoscut de Stat, care se găseşte în exerciţiului funcţiunii sale, comite delictul de ultraj contra ministrului unui cult şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 3.000 la 5.000 lei.
Art. 312
Acela care săvârşeşte faptul prevăzut în art. 255, contra ministrului unui cult recunoscut de Stat, care se găseşte în exerciţiul funcţiunii sale, comite delictul de ultraj cu violenţă contra ministrului unui cult şi se pedepseşte potrivit acelui articol.
CAPITOLUL II:Delictele contra respectului datorit morţilor
Art. 313
Acela care, prin orice mijloace, profanează un mormânt, urnă sau monument funerar, comite delictul de profanare de mormânt şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni a un an şi amendă dela 2.000 şa 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, prin violenţă sau ameninţare, turbură un cortegiu sau serviciu funebru, ori împiedecă îngroparea sau incinerarea unui mort.
Art. 314
Acela care, prin orice mijloace, săvârşeşte un act de profanare asupra unui cadavru, comite delictul de profanare a cadavrului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani.
TITLUL VI:Crime şi delicte în contra linişte publice
CAPITOLUL I:Asocierea pentru comiterea de crime şi delicte
Art. 315
Simplul fapt al asocierii, în scopul de a prepara sau de a executa crime sau delicte contra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor, ori contra bunurilor, oricare ar fi durata asociaţiei şi numărul membrilor ei, precum şi orice înţelegere stabilită în acelaşi scop, constituie delictul de asociaţiune contra liniştei publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 ani şi amendă dela 5.000 la 50.000 lei.
Dacă asociaţii sau acei care stabiliseră înţelegerea, aveau calitatea de funcţionari publici sau erau plătiţi sub orice formă de aşezăminte puse sub controlul Statului, precum şi în cazul când formarea asociaţiei sau stabilirea înţelegerii s-a făcut într-un local consacrat cultului, învăţământului sau educaţiei, ori în localul unei instituţii de Stat, judeţ, comună sau altei instituţii pusă sub controlul vreuneia din aceste autorităţi, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 8 ani şi amenda dela 10.000 la 100.000 lei.
Art. 316
Pedepsele prevăzute în art. 315 se aplică şi acelor care se afiliază la asociaţia formată în scopul specificat în articolul precedent sau la o înţelegere stabilită în acelaşi scop.
Art. 317
Instigarea la infracţiunile de mai sus se pedepseşte potrivit art. 315, după distincţiile din acel articol, fie că a fost sau nu urmată de efect.
Art. 318
Pedepsele prevăzute la art. 315 se aplică şi acelora care dau instrucţii pentru fabricarea, mânuirea sau întrebuinţarea maşinilor, armelor, instrumentelor sau oricărui alt mijloc, în scopul de a folosi unei asociaţiuni pentru executarea unei crime sau delict din acelea arătate în art. 315.
Art. 319
Se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani şi amendă dela 10.000 la 100.000 lei acela care ajută pe autorii infracţiunilor din art. 315, procurându-le instrumente, mijloace de corespondenţă sau de propagandă, ori locuinţă sau loc pentru dosirea materialelor destinate executării crimelor sau delictelor prevăzute de art. 315.
CAPITOLUL II:Crime şi delicte de incursiune pe teritoriul ţării
Art. 320
Simplul fapt de a face parte dintr-o ceată sau bandă, oricare ar fi numărul membrilor ei, venită de peste hotare, în scopul de a comite crime în contra persoanelor sau bunurilor, constitue delictul de incursiune pe teritoriul ţării şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani.
Dacă însă s-a încercat sau s-a săvârşit tâlhărie sau omor, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Aceste dispoziţiuni se aplică şi cetăţenilor români sau străini aflaţi pe teritoriul naţional, dacă intră într-o asemenea ceată sau bandă.
Art. 321
Acela care dă adăpost indivizilor care fac parte din acele cete sau bande, ori le dă loc de ascundere, întâlnire sau scăpare, comite delictul de favorizare a incursiunii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani, iar dacă favorizarea s-a făcut în mod obişnuit, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 7 ani şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani.
Art. 322
Se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an, acela care având cunoştinţă despre aceste cete sau bande, despre locurile unde se ascunde sa se întâlnesc, nu înştiinţează la timp autorităţile pentru prinderea lor.
Dispoziţiunile art. 287 se aplică şi în cazurile prevăzute de acest articol.
CAPITOLUL III:Aţâţări, instigări şi alte delicte contra liniştei publice
Art. 323
Acela care expune sau poartă în public, embleme, insigne, uniforme, steaguri sau pancarte, când prin acestea se manifestă afilierea la o asociaţie sau înţelegere pedepsită de lege, sau se aduce aprobarea, în mod neîndoios, a unui fapt pedepsit de lege sau dacă, aceasta constitue o aţâţare, îndemnare sau încurajare la rebeliune sau la desordine, comite delictul de aţâţare contra linişte publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care vinde sau răspândeşte, în orice chip, în public, steaguri sau alte insigne de natură a propaga rebeliunea sau a turbura liniştea publică.
Art. 324
Acela care poartă în public, fie chiar acoperite, uniforme, embleme, insigne sau steaguri neaprobate de autoritatea publică sau de lege, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
În cazul alineatului precedent, când uniformele, emblemele, insignele sau steagurile sunt ale unui stat străin ori ale unei instituţiuni sau asociaţiuni străine, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 6 luni şi amenda dela 1.000 la 2.000 lei.
Art. 325
Constituie delictul de răspândire de publicaţiuni interzise şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei faptul de a reproduce, vinde sau distribui scrieri, desene ori imprimate declarate ilicite, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care introduce, reproduce, vinde ori distribuie scrieri, desene ori imprimate străine a căror introducere în ţară a fost interzisă de autoritatea în drept.
Art. 326
Aceia care, fără încuviinţarea autorităţilor competente, se organizează milităreşte, comit delict contra liniştei publice şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 327
Acela care, prin orice mijloace, instigă direct publicul la nesupunere către legi sau către autorităţile constituite, ori la ură contra unei clase sociale, naţionalităţi sau confesiuni, comite delictul de instigare publică şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
De asemenea constituie delictul de instigare publică şi simplul fapt de a îndemna publicul, prin orice mijloace şi în mod direct, al săvârşirea vreunei crime sau delict, şi se pedepseşte, în caz de îndemn la crimă, cu închisoare corecţională dela 2 al 5 nai; iar în caz de îndemn la delict, cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani. Când îndemnul se referă la infracţiuni politice, pedeapsa este detenţiunea simplă pe aceeaşi durată.
Pedeapsa închisorii corecţionale dela 3 luni la un an se aplică şi aceluia care ar propaga doctrine religioase contrarii legilor de organizare a Statului sau instituţiunilor sale sau care, prin practicele lor rituale, sunt contrarii ordinei publice sau bunelor moravuri.
Când propaganda arătată în alineatul precedent s-ar face prin presă, broşuri, cărţi şi când atare publicaţiuni ar conţine o defăimare în contra cultelor recunoscute de Stat, pedeapsa închisorii este dela 6 luni la 2 ani.
Art. 328
Acela care, în public, prin orice mijloace, laudă fapte calificate crime sau delicte, sau pe autorii, instigatorii ori complicii lor, comite delictul de apologie a infracţiunilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care deschide subscripţie publică, pentru a se plăti cheltuielile, despăgubirile sau amenzile celor condamnaţi ori pentru a le da ajutor.
Art. 329
Publicarea sau reproducerea de ştiri false, de documente, închipuite, falsificate sau pe nedrept atribuite altora, când asemenea veşti sunt de natură să turbure liniştea publică, constituie delictul de răspândire de ştiri false şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 10.000 lei.
Art. 330
Când cete sau adunări, fie că aparţin ori nu vreunei asociaţii, săvârşesc acte de violenţă contra persoanelor sau bunurilor, în scopul de a manifesta, prin această ură sau ostilitate contra unei clase sociale, naţionalităţi sau confesiuni, comit delictul de violenţă contra armoniei sociale şi se pedepsesc instigatorii şi conducătorii cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 10.000 lei, iar ceilalţi participanţi cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, întru-cât nu s-au făcut vinovaţi de infracţiuni mai grave.
Art. 331
Când se întrunesc adunări sau cete, care turbură liniştea publică, dacă cei ce participă nu se risipesc după trei somaţiuni ce li se fac de către autorităţile competente şi sunt prinşi pe loc, comit delictul de înfruntare a autorităţii şi se pedepsesc cu detenţiune simplă dela o lună la un an, iar instigatorii şi conducătorii cu detenţiune simplă dela 6 luni la 2 ani.
Participanţii care poartă arme se pedepsesc cu detenţiune simplă dela unu la 2 ani.
Dacă, cu ocazia unei adunări care turbură liniştea publică, sub impulsul mulţimii agitate, s-au comis crime sau delicte, autorii, instigatorii şi complicii cunoscuţi, se pedepsesc potrivit dispoziţiunilor referitoare la acele infracţiuni.
Aceia care, făcând parte din mulţimea agitată, au fost prinşi la locul sau în imediata apropiere a locului unde s-a săvârşit infracţiunea, se pedepsesc în caz de crimă, cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an, iar în caz de delict, cu închisoare corecţională dela una la 3 luni, afară de cazul când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea respectivă ar fi mai mică.
Art. 332
Dacă o ceată săvârşeşte violenţe în contra persoanelor sau bunurilor, în stradă, piaţă sau orice alt loc deschis, pedeapsa pentru fiecare individ este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, întru-cât nu s-au comis infracţiuni pedepsite de lege cu pedepse mai mari.
Art. 333
Comit delictul de răsvrătire colectivă contra liniştei muncitoreşti şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei aceia care, întruniţi în ceată:
1.se îngrămădesc în faţa fabricilor, atelierelor sau în faţa localurilor unde lucrează muncitori, ori în faţa locuinţei patronului sau a şefului de atelier, sau în faţa locului unde se află aceştia, spre a împiedeca începerea sau continuarea lucrului sau spre a hotărî pe lucrători să părăsească lucrul;
2.săvârşesc acte de violenţă împotriva unui lucrător sau patron, în scopul sporirii sau reducerii salariului;
3.se închid sau se baricadează în clădirile publice sau în clădirile întreprinderilor industriale ori comerciale, publice sau private, şi refuză de a părăsi acele localuri, după somaţia autorităţii competente.
Art. 334
Tatăl sau mama minorului, precum şi orice persoană însărcinarea cu supravegherea şi educaţia lui, comit delict contra liniştei publice şi se pedepsesc cu amendă dela 2.000 la 5.000 lei, dacă din cauza acţiunii, atitudinei, sau toleranţei lor, minorul se găseşte luând parte la manifestaţii ce pot turbura liniştea publică.
În caz de recidivă pedeapsa se îndoeşte.
Art. 335
Acela care, în mod clandestin, fabrică, strânge, transportă sau păstrează arme, muniţii de orice fel, maşini infernale, explosibile omorâtoare sau incenditoare, în scop de a le întrebuinţa el însuşi sau a le da făcătorilor de rele pentru săvârşire de crime sau delicte, comite delictul de înlesnirea infracţiunilor contra liniştei publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani şi amendă dela 2.000 la 10.000 lei, întru-cât nu s-au comis infracţiuni lovite de lege pedepse mai mari.
Art. 336
Când infracţiunile prevăzute în acest capitol sunt săvârşite de către un funcţionar public, se aplică pedepsele prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni, sporindu-se cu un plus până la 2 ani.
CAPITOLUL IV:Dispoziţiuni comune capitolelor I, II şi III din prezentul titlu
Art. 337
Acela care, având cunoştinţă despre vreuna din infracţiunile prevăzute de art. 315, 316, 317, 318, 319, 326 şi 335, omite să o denunţe mai înainte de a fi fost descoperită sau de a se fi început executarea ei, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an.
Nu se pedepsesc persoanele arătate în art. 287, nici aceia care, mai înainte de orice urmărire, vor fi încunoştiinţat autorităţile competente despre infracţiune, sau care, chiar după ce culpabilii au fost descoperiţi sau după ce s-a început urmărirea, au înlesnit arestarea acestora.
CAPITOLUL V:Vagabondaj şi cerşetorie
SECŢIUNEA I:Vagabondajul
Art. 338
Acela care nu are domiciliul stabil, nici mijloace de trai, şi care nu exercită în mod obişnuit o profesiune sau meserie, deşi ar avea putinţa sau mijlocul, comite delictul de vagabondaj.
De asemenea comite delictul de vagabondaj şi persoana capabilă de muncă, cu domiciliul stabil, care, deşi lipsită de mijloace normale de trai, refuză a se angaja, timp de 15 zile, dela oferta de muncă, potrivită cu aptitudinile sale, ce i s-a făcut, fie de către organele Statului, judeţului sau comunei, fie de către societăţile de asistenţă, remunerată cu cel puţin două treimi din preţul zilei.
Art. 339
Vagabondajul se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni.
Instanţa poate pronunţa măsura de siguranţă din art. 75, în condiţiile acolo prevăzute.
SECŢIUNEA II:Vagabondajul special
Art. 340
Comite delictul de vagabondaj şi acela care, fie că are sau nu domiciliu stabil, îşi câştigă mijloacele de trai, în mod obişnuit, practicând sau înlesnind, pe drumuri publice sau pe locuri deschise, jocuri de noroc neîngăduite de lege, şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Acela care a eliberat declaraţie falsă de muncă sau serviciu infractorilor din alin. precedent, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 luni.
SECŢIUNEA III:Cerşetoria
Art. 341
Orice persoană care, deşi dispune de mijloace de trai sau are putinţa să-şi procure întreţinerea prin muncă, cere pomană în public, comite delictul de cerşetorie şi se pedepseşte cu închisoare corecţionale dela una la 6 luni.
Art. 342
Orice cerşetor, care a făcut uz de ameninţare, sau a intrat într-o casă sau în dependinţele acesteia, fără permisiunea proprietarului sau acelor care o locuiesc, precum şi acela care a simulat răni, boale, slutiri, orice alte infirmităţi, spre a inspira mila publică, sau cerşeşte cu copii mici, în comunele unde sunt aziluri publice de copii, ase pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi acelor care cerşesc în grup.
Nu se consideră ca cerşind în grup, soţul cu soţia, părinţii cu copii, orbul sau ologul cu conducătorul lor.
Art. 343
Cerşetorul care insultă pe acela care a refuzat să-i dea pomană, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
SECŢIUNEA IV:Dispoziţiuni comune vagabonzilor şi cerşetorilor
Art. 344
Nimeni nu poate fi declarat culpabil de vagabondaj sau cerşetorie, dacă nu are vârsta de cel puţin 14 ani împliniţi.
Vagabonzii şi cerşetorii care au fost condamnaţi, conform art. 339 şi 341, îşi execută pedeapsa într-o colonie penitenciară, anume destinată în acest scop, unde sunt supuşi la muncă.
Ei sunt întrebuinţaţi, fie în colonie, fie în afară, la lucrări agricole, industriale sau de utilitate publică.
Condamnaţii internaţi în condiţiile de mai sus pot beneficia de dispoziţiile relative la liberarea condiţionată.
Art. 345
Vagabondul sau cerşetorul care este prins deghizat sau travestit, ori purtând arme, deşi nu le-a întrebuinţat, sau acela asupra căruia se găseşte paşaport, bilet de drum sau de identitate, false, sau pe numele altor persoane, precum şi acela care poartă asupra sa unelte sau instrumente pentru săvârşire de infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani.
SECŢIUNEA V:Vagabonzii şi cerşetorii minori
Art. 346
Comite delictul de vagabondaj adolescentul (art. 138, alin. 3), care, fără cauză legitimă, a părăsit domiciliul părinţilor sau tutorului, sau locul unde era plasat de cei în drept şi a fost găsit fie rătăcind fără profesiune sau meserie, fie trăind din desfrâu sau alte fapte imorale.
Adolescentul care, aflându-se în condiţiunile de mai sus, a fost găsit cerşind, se face culpabil de cerşetorie. Pedeapsa este, în cazul alin. 1, aceia din art. 339, iar în cazul alin. 2, aceia din art. 341.
Art. 347
Copilul care este găsit vagabondând sau cerşind poate fi supus măsurilor prevăzute de art. 140.
Când faptul de vagabondaj sau cerşetorie s-a comis de copil din îndemnul părinţilor sau tutorului, aceştia se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an, şi cu decădere din puterea părintească sau tutelară.
Art. 348
Acela care, în scopul de a împărtăşi folos de pe urma cerşitului, îndeamnă la aceasta pe un minor (art. 138, alin. 1), precum şi acela care procură unui cerşetor un minor, spre a se servi de el la cerşit, comite delictul de exploatare a cerşetoriei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 şa 10.000 lei, iar dacă culpabilul este părintele sau tutorul, se aplică şi decăderea prevăzută în articolul precedent.
CAPITOLUL VI:Delicte contra liniştei publice comise de către ministrul unui cult
Art. 349
Orice preot, călugăr sau predicator al unui cult, care, în adunările credincioşilor sau cu ocazia slujbei sale religioase, rosteşte o cuvântare prin care ameninţă pe credincioşi cu pedepse spirituale, dacă se vor supune autorităţilor sau legilor, ori le acordă sau promite beneficii spirituale, dacă nu se vor supune, sau care leagă prin jurământ, luat individual sau colectiv, pe enoriaşi să urmeze anume credinţe politice, comite delictul de abuz de putere spirituală şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani când instigarea n-a fost urmată de efect, iar dacă a dat naştere la nesupunere, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani.
Când această nesupunere a condus la o rebeliune, ce ar da loc la aplicarea de pedepse mai aspre, în contra unuia sau mai multor dintre culpabili, ministerul cultului se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Art. 350
Pedeapsa prevăzută de 349 se aplică ministrului cultului şi în cazul când delictul de mai sus s-a comis prin scris, sub formă de instrucţii pastorale, sau prin răspândire de publicaţiuni.
Art. 351
Orice ministru al unui cult care, prin mijloacele arătate în articolele precedente, face propagandă pentru a provoca ura unei naţionalităţi sau confesiuni religioase recunoscute de Stat în contra alteia, comite delictul de învrăjbire confesională şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 3.000 la 10.000 lei.
TITLUL VII:Crime şi delicte care produc pericol public
CAPITOLUL I:Crime şi delicte care produc pericol public prin întrebuinţarea de explozibile şi prin distrugere
Art. 352
Acela care, în scopul de a provoca un pericol public, aruncă bombe sau întrebuinţează materii explosibile, gaze sau lichide corosive, asfixiate ori inflamabile, comite delictul de provocare de pericol public şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 7 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani.
Comite acest delict şi se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsă şi acel care dărâmă, distruge, în tot sau în parte, edificii, clădiri sau orice alte construcţii, în scopul de a provoca un pericol public.
Când faptul a fost săvârşit asupra unui edificiu public sau destinat uzului public, monument, statue publică, cimitir, uzină, vas plutitor sau aeronavă, pedeapsa este închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani.
Faptul constitue crima de provocare a pericolului public şi se pedepseşte:
1.cu muncă silnică pe vieaţă dacă s-a cauzat moartea unei persoane;
2.cu temniţă grea dela 5 la 10 ani, amendă dela 10.000 la 15.000 lei şi degradare civică dela 3 la 5 ani, dacă s-a cauzat o vătămare gravă sănătăţii sau integrităţii corporale a cuiva.
Art. 374
Acela care deţine, pregăteşte sau răspândeşte culturi sau produse microbiene în scopul de a provoca boale la oameni sau animale, comite delictul de cauzare de epidemie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 7.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 6 ani.
Dacă în urma acestui fapt s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Art. 375
Acela care calcă măsurile prescrise de autorităţi, pentru prevenirea sau localizarea boalelor contagioase, comite delictul de propagare a boalelor contagioase şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Dacă în urma acestui fapt s-a îmbolnăvit vreo persoană, pedeapsa este închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 7.000 lei; iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 5 ani şi amenda dela 3.000 la 10.000 lei.
Art. 376
Acela care ştiind că este bolnav de o boală venerică, ascunzând această stare, transmite boala altei persoane, prin raport sexual, sau pe orice altă cale, comite delictul de contagiune venerică şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Acţiunea penală se poate pune în mişcare numai la plângerea părţii vătămate.
Art. 377
Acela care, ştiind că este bolnav de o boală venerică, în faza de contaminare, ascunde această boală, şi căsătorindu-se, o transmite celuilalt soţ, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Acţiunea penală e poate pune în mişcare numai la plângerea părţii vătămate.
Art. 378
Acela care calcă măsurile prescrise de autorităţi, pentru prevenirea sau localizare unei boli contagioase pentru animale sau plante sau a oricăror paraziţi, ori duşmani vegetali, sau animali ai sămănăturilor, plantaţiilor, viilor ori pădurilor, comite delictul de cauzare de boli contagioase pentru animale sau plate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la trei luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Dacă în urma acestui fapt s-a îmbolnăvit vreun animal, sau s-a contaminat semănătura, plantaţia, pădurea sau via altuia, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 6 luni şi amenda dela 2.000 la 7.000 lei.
CAPITOLUL II:Incendiul
Art. 353
Comite delictul de incendiu şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani acela care dă foc unei case, clădiri, uzine, fabrici, mori, păduri, grădini publice, unui edificiu, aeroport, magazin, pod, parc, stoc sau depozit de mărfuri, unor producte ale pământului, culese sau neculese, materiale lemnoase tăiate sau netăiate, aflate în grămezi sau depozite, sau oricăror alte lucruri.
Dacă din incendiere rezultă un pericol public, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 30 ani, amendă dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani.
Dispoziţiunile de mai sus sunt aplicabile şi în caz când obiectele incendiate sunt proprietatea celui ce a dat foc, dacă incendiul expus la un pericol public.
Art. 354
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 8 ani, amenda dela 10.000 la 15.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani;
1.dacă se dă foc unei case sau clădiri care serveşte de locuinţă;
2.dacă se dă foc unui muzeu, edificiu public sau destinat uzului public, unei biserici, arhive publice, unor intrepozite ori fabrici sau depozite de materii inflamabile ori explosibile.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 10.000 la 15.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani, când s-a dat foc uneia din clădirile prevăzute în alineatele precedente, în timpul când se găsea în ele una sau mai multe persoane.
Art. 355
Incendiul constitue crimă şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 10 la 15 ani, şi degradare civică dela 5 la 10 ani:
1.dacă din cauza focului a murit o persoană, care, în timpul punerii focului, se afla în localul incendiat, sau în acela asupra căruia incendiul s-a întins, în cazul că acel care a dat foc putea să prevadă că în local se află cineva;
2.dacă aceeaşi persoană a săvârşit, în acelaşi timp, ori în scurte intervale, mai multe incendii, sau dacă incendiul este comis în asociaţie cu mai multe persoane.
Art. 356
Pedeapsa este munca silnică dela 15 la 25 ani şi degradarea civică dela 5 la 10 ani, dacă incendiatorul ştia că în locul incendiat se află persoana care a murit din cauza incendiului, dacă fapta nu constitue o infracţiune mai gravă.
Art. 357
Acela care, din imprudenţă sau neglijenţă, aprinde vreunul din lucrurile menţionate de art. 353 şi 354, ce aparţine altora, comite delictul de incendiu neintenţionat şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă până la 5.000 lei, iar dacă prin aceasta s-a cauzat vătămarea sănătăţii sau integrităţii corporale ori moartea unei persoane, pedeapsa este în caz de vătămare a sănătăţii sau integrităţii corporale, închisoarea corecţională dela 6 luni la 3 ani şi amendă până la 10.000 lei, iar în caz de moarte, închisoarea corecţională dela unu la 5 ani şi amenda până la 15.00 lei.
Art. 358
Tentativa delictelor din acest capitol, cu excepţia celor prevăzute în articolul precedent se pedepseşte.
Când faptul ar consista numai în prepararea incendierii, prin aşezarea substanţelor inflamabile sau de natură a produce sau a comunica incendiul, fie la locul în care focul trebuia să isbucnească, fie în jurul lucrului destinat a fi incendiat, pedeapsa este închisoarea corecţională dela o lună la 6 luni şi amenda dela 5.000 la 10.000 lei.
Art. 379
Acela care amestecă sau pune să se amestece substanţe vătămătoare sănătăţii, în alimente sau băuturi destinate consumaţiei publice, sau le falsifică în orice alt mod, făcându-le periculoase sănătăţii, precum şi acela care păstrează în prăvălie sau în orice alt loc de vânzare sau depozit asemenea alimente sau băuturi falsificate sau alterate, comite delictul de falsificare sau alterare a substanţelor alimentare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Dacă acest fapt se săvârşeşte asupra altor lucruri sau substanţe destinate comerţului şi produce un pericol pentru sănătate, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an, amendă dela 2.000 la 3.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 2 ani.
Pentru medicamente, adăugirea de substanţe străine se pedepseşte după prevederile alin. 1.
Art. 380
Acela care pune în consumaţie alimente, băuturi, substanţe sau lucruri din acelea arătate în art. 379, comite delictul de vânzări de substanţe falsificate sau alterate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă de la 2.000 la 6.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 381
Acela care, făcând comerţ cu substanţe medicamentoase sau droguri, cu sau fără autorizaţie, le vinde, calitativ sau cantitativ, în neconformitate cu ordonanţa medicală, sau altfel de cum au fost declarate sau convenite, dacă prin aceasta ar putea produce un pericol pentru sănătate, comite delictul de vânzare de medicamente primejdioase pentru sănătate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 382
Acela care, fără autorizaţie, importă, prepară sau deţine substanţe stupefiante, în scop de a le vinde în mod clandestin sau fraudulos, precum şi acela care vinde în mod clandestin sau fraudulos astfel de substanţe, comite delictul de comerţ clandestin de stupefiante şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Acela care, fără autorizaţie sau fără prescripţie medicală, deţine substanţe stupefiante, ori le oferă gratuit altora, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Pedeapsa prevăzută în alin. 1 se aplică şi aceluia care întrebuinţează sau lasă să se întrebuinţeze un local pentru întâlnirea mai multor persoane care se dedau la consumarea de stupefiante.
Medicul care prescrie unei persoane substanţe stupefiante fără nevoie temeinică, precum şi farmacistul care le vinde, fără prescripţie medicală, sau le vinde cu prescripţie medicală falsă, se pedepsesc potrivit alin. 1 al acestui articol.
CAPITOLUL III:Crime şi delicte contra siguranţei transporturilor şi a mijloacelor de convorbire
Art. 359
Acela care strică sau distruge, în totul sau în parte, o linie ferată sau obiectele ori instrumentele ce îi aparţin şi servesc la funcţionarea ei, şi prin aceasta expune unui pericol persoanele sau mărfurile aflate în trenuri sau pe linia ferată, ori în apropierea acestora, comite delictul de pericol de catastrofă de cale ferată se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani, amendă dela 3.000 la 7.000 lei şi interdicţie corecţională de la unu la 3 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, prin o semnalizare falsă, expune unui pericol persoanele sau mărfurile arătate în articolul precedent.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 360
Faptul arătat în art. 359, dacă produce o catastrofă de cale ferată prin deraierea, răsturnarea sau prăbuşirea unui tren, ori ciocnirea între două trenuri, constitue crima de catastrofă de cale ferată şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 6 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 6 ani.
Art. 361
Dacă în urma faptelor arătate în art. 359 şi 360 a rezultat vătămarea sănătăţii sau integrităţii corporale a cuiva, în sensul art. 470 şi 471, ori o distrugere de mărfuri, pedeapsa este aceea prevăzută în articolele de mai sus, cu un plus până la 2 ani, iar dacă s-a cauzat vreuna din consecinţele prevăzute în art. 472, 473 şi 474, pedeapsa se sporeşte cu un plus până la 3 ani, fără a se putea însă depăşi maximum general al pedepsei respective.
Când însă s-a produs moartea a unei sau mai multor persoane, pedeapsa est în cazul art. 359, munca silnică de la 10 la 25 ani şi degradarea civică dela 3 la 6 ani, iar în cazul art. 360, munca silnică pe vieaţă.
Art. 362
Funcţionarul dela căile ferate sau orice persoană angajată în serviciul acestei instituţii, care nu îşi îndeplineşte îndatoririle sale de serviciu, sau lucrează contra îndatoririlor sale şi prin aceasta expune la pericol persoanele sau mărfurile arătate în art. 359, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 8 ani, amendă dela 7.000 la 12.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani, iar în cazul art. 360, pedeapsa este temniţa grea dela 7 la 12 ani şi degradarea civică dela 4 la 8 ani.
Aceste pedepse se sporesc cu un plus până la 3 ani în cazul art. 361, alin. 1.
Art. 363
Acela care fără intenţie săvârşeşte vreunul din faptele arătate în art. 359, 360, 361 şi 362, se pedepseşte: în cazul art. 359, cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei; în cazul art. 360, cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei; în cazul art. 361, cu închisoare corecţională dela 5 la 8 ani şi amendă dela 7.000 la 12.000 lei.
Dacă culpabilul este persoana arătată în art. 362, pedeapsa este aceea prevăzută în alineatul de mai sus sporită cu un plus până la 2 ani.
Art. 364
Dispoziţiunile art. 359, 360, 361 şi 363 se aplică şi când faptele se săvârşesc asupra unei şosele, pod, apeduct ori alte lucrări publice sau construcţii, care servesc transporturilor pe uscat, pe apă sau aer, precum şi asupra mijloacelor care servesc la acest scop, fie ale Statului, fie particulare.
Aceleaşi dispoziţiuni se aplică şi în caz de împotmolire a unui vas.
Art. 365
Acela care strică sau distruge în totalul sau în parte vreo instalaţie de telegraf, telefon sau radio, fie a Statului, fie particulară, dacă aceasta expune la un pericol public, comite delictul de pericol public prin stricarea mijloacelor de comunicaţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Este culpabil de acest delict şi acela care pune în circulaţiune semnale sau apeluri fale de pericol ori împiedecă funcţionarea instalaţiilor arătate mai sus, dacă acesta expune la un pericol public.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 366
Dacă faptele prevăzute în art. 365 produc o calamitate sau o catastrofă publică, constituie delictul de catastrofă publică prin stricarea mijloacelor de comunicaţie, iar pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 10 ani, amenda dela 7.000 la 12.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani, iar dacă s-a produs vreuna din consecinţele prevăzute de art. 472, 473, 474 şi 475, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 7 la 10 ani, amenda dela 10.000 la 15.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani.
Art. 367
Dacă faptele prevăzute în art. 365 şi 366, sunt săvârşite fără intenţiune, pedeapsa este în cazul art. 365, închisoare corecţională dela unu la 3 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, iar în cazul art. 366, închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi amenda dela 3.000 la 7.000.
Art. 368
Dacă faptele prevăzute în art. 365, 366, 367 sunt săvârşite de un funcţionar sau persoană aparţinând serviciului de telegraf, telefon sau radio, pedeapsa este aceea prevăzută în sus arătatele articole, după distincţiile acolo făcute, sporită cu un plus până la 2 ani, fără a se putea depăşi maximum general.
Art. 383
Dacă faptele prevăzute la art. 379, 380, 381 şi 382, cauzează o gravă vătămare sănătăţii sau integrităţii corporale a cuiva, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 5 ani, amendă dela 5.000 la 10.0000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, iar dacă au cauzat moartea, pedeapsa est închisoarea corecţională dela 5 la 10 ani, amenda dela 7.000 la 15.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani.
Art. 384
Dacă fapte prevăzute în art. 374, 375, 379, 380, 381 şi 382 alin. 4, se comit fără intenţie, pedeapsa este închisoarea corecţională dela o lună la trei luni, iar dacă s-a produs vreo infirmitate din cele prevăzute la art. 472 şi 473, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an, iar în caz de moarte se aplică pedeapsa din art. 467.
CAPITOLUL IV:Acte delicte care produc pericolul public
Art. 369
Acela care strică sau distruge în totul sau în partea vreo instalaţie de energie electrică sau de gaz, fie a statului, fie particulară, destinate iluminatului, încălzitului sau industriei, dacă aceasta expune la un pericol public, comite delictul de pericol public prin stricarea instalaţiilor de energii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Dispoziţiunile art. 366, 367 şi 368 se aplică şi în cazul faptelor prevăzute în prezentul articol.
Tentativa se pedepseşte
Art. 370
Acela care strică, deschide sau distruge, în totul sau în parte, un dig, zăgan, scoc, canal sau alte lucrări destinate apărării în contra apelor, avalanşelor, revărsărilor sau alunecărilor de teren, dacă aceasta expune la un pericol de inundaţie, surpare sau la orice alt pericol, comite delictul de pericol public de inundaţie sau surpare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 2.000 la 50.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Dispoziţiunile art. 366, 367 şi 368 se aplică şi în cazul faptelor prevăzute în prezentul articol.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 371
Acela care, cu ocazia unui incendiu ori naufragiu, unei inundaţii, catastrofe de transport sau oricărei alte calamităţi sau catastrofe publice, sustrage, ascunde sau face inutilizabil materialul, aparatele sau mijloacele destinate pentru apărare, asistenţă sau salvare, ori împiedică sau zădărniceşte aceste operaţiuni, comite delictul de împiedecare a salvării în caz de catastrofă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani, amendă dela 2.000 la 7.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 372
Acela care otrăveşte un puţ, izvor, apeduct, o fântână, conductă sau rezervor care conţine apă potabilă, comite delictul de otrăvirea apelor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 7.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani.
Se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei acela care otrăveşte apa nepotabilă pentru oameni, dar care serveşte de băut animalelor.
Dacă faptele de mai sus au avut ca rezultat moartea vreunei persoane se aplică pedeapsa prevăzută pentru omor, iar dacă s-a cauzat moartea vreunui animal, se aplică închisoarea corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000.
Tentativa se pedepseşte.
CAPITOLUL V:Dispoziţiuni comune capitolelor I, II, III şi IV
Art. 373
Când vreuna din infracţiunile prevăzute în capitolele precedente s-a săvârşit în scopul indicat în art. 209, se aplică maximum pedepsei prevăzute pentru acea infracţiune.
CAPITOLUL II:Alterarea şi falsificarea de substanţe alimentare şi medicamentoase. Traficul de substanţe stupefiante
TITLUL IX:Crime şi delicte contra intereselor publice
CAPITOLUL I:Falsificarea de monedă, titluri de credit public, mărci, timbre, hârtii timbrate, sigilii sau semne de autentificare, certificare ori recunoaştere
SECŢIUNEA I:Falsificarea de monedă
Art. 385
Comite delictul de falsificare de monedă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani, acela care:
1.contraface moneda;
2.alterează pe cea adevărată, dându-i aparenţa unei valori mai mari;
3.alterează moneda scoasă din circulaţie, dându-i aparenţa celei aflate în circulaţie;
4.micşorează conţinutul ei metalic.
Art. 386
Acela care, fără a participa la falsificare, introduce pe teritoriul statului moneda falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de introducere în ţară a monedei falsificate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională de la unu la 3 ani.
Dacă culpabilul săvârşeşte acest fapt în înţelegere cu autorul, complicele sau intermediar al acestora, pedeapsa este aceea prevăzută în art. 385.
Art. 387
Acela care, în scopul de a pune în circulaţie, primeşte, dobândeşte, sau deţine monedă falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de dobândire a monedei falsificate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani, amendă dela 2.000 a 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Dacă culpabilul primeşte monedă falsificată, de la autorul sau complicele falsificării, ori dela intermediarul lor, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 4 la 7 ani, amenda dela 3.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani.
Art. 388
Acela care pune în circulaţie monedă falsificată, cunoscută de el ca atare, comite delictul de punere în circulaţie a monedei falsificate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 4 la 7 ani, amendă dela 3.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani.
Dacă culpabilul săvârşeşte acest fapt în înţelegere cu autorul sau complicele falsificării, ori intermediarul acestora, pedeapsa este aceea din art. 385.
Dacă punerea în circulaţie se face de către autorul falsificării, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 7 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani, iar dacă se face de complice, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 389
Acela care primeşte o monedă falsificată, crezând că este adevărată, şi apoi, luând cunoştinţă că este falsă, o pune în circulaţie, comite delictul de întrebuinţare de monedă falsificată şi se pedepseşte cu amendă al cărei maximum este de cinci ori valoarea monedei repuse în circulaţie.
Art. 390
Prin monedă se înţelege, moneda metalică sau de hârtie, naţională sau străină şi biletul de bancă naţional sau străin, având curs legal sau comercial pe teritoriul statului sau în străinătate.
SECŢIUNEA II:Falsificarea de titluri de credit public, mărci, timbre şi hârtii timbrate
Art. 391
Sunt asimilate monedelor în ce priveşte aplicarea legii penale, titlurile naţionale sau străine emise de stat, judeţ sau comună şi de instituţiile de credit controlate de stat.
Art. 392
Dispoziţiunile art. 385, 386, 387, 388 şi 389 se aplică şi când faptele prescrise în aceste articole se săvârşesc asupra mărcilor poştale, timbrelor poştale sau fiscale şi hârtiilor timbrate, naţionale sau străine, precum şi asupra timbrelor sau mărcilor emise în baza unei legi speciale, de persoanele juridice de drept privat, care au menirea de a satisface un interes obştesc.
SECŢIUNEA III:Falsificarea de sigilii sau de semne de autentificare, certificare sau recunoaştere
Art. 393
Acela care falsifică sigiliul Statului, sau întrebuinţează un asemenea sigiliu falsificat, comite delictul de falsificare de sigiliu al Statului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 394
Acela care falsifică sigiliul unei autorităţi sau unui oficiu public, ori întrebuinţează un asemenea sigiliu falsificat, comite delictul de falsificare de sigiliu public şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 395
Acela care falsifică sigiliul, timbrul sau marca unei instituţii private sau unui stabiliment particular, ori le întrebuinţează, comite delictul de falsificare de sigiliu particular şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 396
Acela care falsifică instrumentul destinat pentru verificarea şi certificarea publică a obiectelor de metal preţios, a aparatelor de măsurat şi cântărit, de taxat mărfurilor sau produselor supuse verificării sau certificării publice, comite delictul de falsificare a instrumentului de marcare publică şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 3.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 397
Acela care falsifică amprenta sau semnul unui sigiliu, ori ale unui instrument de marcare, prin alte mijloace decât întrebuinţarea sau aplicarea unui sigiliu sau instrument de marcare falsificat, comite delictul de falsificare de amprentă a sigiliului sau instrumentului de marcare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 1.000 la 3.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 398
Acela care, în mod ilicit, întrebuinţează sigiliul adevărat sau instrumentul de marcare adevărat în profitul său, ori în dauna altuia, comite delictul de întrebuinţare abuzivă a sigiliului sau a instrumentului de marcare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an, amendă dela 2.000 la 3.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
SECŢIUNEA IV:Dispoziţiuni comune
Art. 399
Acela care fabrică ori deţine instrumente sau materiale anume destinate la falsificarea sau alterarea de monede, efecte, sigilii, instrumente arătate în art. 385, 391, 393, 394, 395, 396 şi 397, în scopul de a servi la falsificare, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
CAPITOLUL II:Falsul în acte
SECŢIUNEA I:Falsul în acte publice şi private
Art. 401
Acela care falsifică un act public, fie contrafăcând scrierea sau subscrierea, fie alterând un act adevărat, în orice mod, comite delictul de fals în acte publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este închisoare corecţională dela 2 la 5 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani, dacă faptul se săvârşeşte:
1.de către un funcţionar public în exerciţiul funcţiunii sale;
2.în scop de a dobândi pentru sine sau pentru altul un folos material sau de a cauza cuiva o pagubă materială.
Art. 402
Funcţionarul public care, în exerciţiul funcţiunii sale, alcătuind sau primind un act atestă în mod fals, că un fapt s-a îndeplinit de către el sau în prezenţa sa, ori atestă, ca făcute înaintea sa, declaraţiuni care nu s-au făcut, ori omite sau alterează declaraţiuni ce s-au făcut înaintea sa, ori atestă, în mod fals, fapte despre care actul era destinat să facă probă, comite delictul de fals în acte publice şi se pedepseşte potrivit art. 401 alin. 2.
Art. 403
Funcţionarul public care, în exerciţiul funcţiunii sau atestă, în mod fals, în certificate sau autorizaţii administrative, un fapt despre care actul era destinat să facă probă, precum şi acela care eliberează o copie legalizată falsă de pe un act public sau privat, sau certificat un act drept copie de pe un act inexistent, comite delictul de eliberare de acte false şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este cea prevăzută în art. 401, alin. 2, când faptul s-a săvârşit în scopul arătat la punctul 2 al acelui alineat.
Art. 404
Acela care înaintea unui funcţionar public face declaraţiuni neadevărate pentru întocmirea unui act public, privitor la starea civilă sau stabilirea identităţii unei persoane, ori privitor la vreun raport juridic dintre alte persoane, comite delictul de fals în declaraţiuni şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dea unu la 2 ani.
Art. 405
Acela care, afară de cazul prevăzut de art. 404, cu ocazia unui interogator asupra identităţii, situaţiunii sau altor calităţi ale persoanei sale sau ale altuia, face declaraţiuni neadevărate înaintea unui funcţionar public, aflat în exerciţiul funcţiunii sale, comite delictul de fals în declaraţiuni şi se pedepseşte potrivit art. 404.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care face declaraţiuni neadevărate, în scopul de a induce în eroare autoritatea publică asupra identităţii stării sale civile sau altor calităţi ale persoanei sale ori ale alteia, chiar dacă faptul s-a petrecut înaintea unui particular ce ar îndatorirea de a înregistra identitatea persoanelor.
Art. 406
Acela care, falsifică un act privat, în modurile prevăzute de art. 401 şi îl întrebuinţează, îl încredinţează altuia spre a fi întrebuinţat, pentru a dovedi existenţa, încetarea sau modificarea unui drept sau unei obligaţii, comite delictul de fals în acte private şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, dacă faptul se referă la următoarele acte:
1.registru de comerţ impus de lege, cambie, cek sau orice titlu de credit, la ordin sau la purtător, livret de depuneri la bancă sau Casa de economie ori recipisa unei case de consemnaţiuni;
2.warant, scrisoare de trăsură sau orice titlu ce este în circulaţie publică, cu excepţia monedei;
3.testamente neautentice.
Art. 407
Acela care umple sau completează o hârtie pe care se află semnătura unei persoane, fie fără consimţimântul acesteia, fie în mod diferit de cum s-a convenit şi o întrebuinţează sau o încredinţează altuia spre a fi întrebuinţată, în scopul arătat în art. 406, comite delictul de fals prin abuz de semnătură în alb, şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Când faptul este comis în condiţiile prevăzute în art. 401, alin. 2, punctele 1 şi 2, se aplică pedeapsa prevăzută în acel alineat.
Art. 408
Sunt asimilate cu actele publice sau private; biletele, tichetele sau orice alte imprimate, producătoare de efecte juridice, după cum emană dela o autoritate sau serviciu public, ori dela particulari sau întreprinderi particulare.
SECŢIUNEA II:Falsul în paşapoarte, foi de drum, certificate, traduceri şi registre de călători
Art. 409
Când vreunul din delicte prevăzute în art. 401, 402, 403, 404, 405, 412 şi 414 se referă la vreun bilet, paşaport sau carnet de identitate, carnet de serviciu, certificate de bună purtare, de avere sau de paupertate, pedeapsa este închisoarea corecţională dela una la 6 luni şi amenda dela 1.000 la 2.000 lei.
Art. 410
Medicul care eliberează un certificat neadevărat, asupra sănătăţii unei persoane, spre a servi la o autoritate sau societate de asigurare, comite delictul de liberare de certificat fals şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Art. 411
Funcţionarul public sau orice altă persoană, care, primind dela o autoritate însărcinarea de translator sau interpret, denaturează în traducere conţinutul actului sau denaturează în esenţa ei declaraţia părţii, în aşa fel, încât s-ar putea cauza pagubă sau un folos nedrept unei persoane, comite delictul de falsă traducere şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
SECŢIUNEA III:Întrebuinţarea de fals
Art. 412
Acela care, fără să participe la falsificare, întrebuinţează un act fals, comite delictul de întrebuinţare de act fals şi se pedepseşte cu pedeapsa prevăzută în articolele precedente pentru delictul săvârşit prin falsificarea acelui act.
Întrebuinţarea unui act fals privat constituie delictul prevăzut în alin. 1, numai în cazul când s-a făcut uz de acel act, în scopul arătat în art. 406.
Art. 413
Acela care, în scopul de a introduce în eroare o autoritate sau o societate de asigurare, în privinţa sănătăţii sale sau a altei persoane, utilizează un certificat medical fals, comite delictul de întrebuinţare de certificat medical fals şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
CAPITOLUL III:Falsul prin substituire de persoane şi prin uzurpare de titluri sau onoruri
Art. 114
Acela care, induce sau menţine în eroare o autoritate publică sau pe un particular, substituindu-se pe nedrept unei alte persoane sau atribuindu-şi lui sau altuia un nume fals sau o stare civilă falsă, comite delict de substituire de persoane şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela un an 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Se aplică aceeaşi pedeapsă şi persoanei care a convenit să fie substituită.
Art. 415
Acela care, fără drept poartă în public uniformă, decoraţiuni sau semne distinctive ale unei autorităţi sau ale unui serviciu public, ori ale unei profesiuni care are autorizaţie specială pentru aceasta, precum şi acela care îşi atribuie sau întrebuinţează în public o denumire sau un grad academic ori titlu sau calităţi, pe care nu le are comite delictul de uzurpare de titluri sau onoruri şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
TITLUL X:Delicte contra creditului Statului sau creditului particular
Art. 417
Comite delictul de sdruncinare a creditului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care, prin răspândire în public de ştiri sau fapte neadevărate, exagerate sau tendenţioase, ori prin diferenţe manopere, provoacă retragerea de depozite din instituţiile de credit şi economie, ori în scop de speculă provoacă scăderea titlurilor sau valorilor admise la bursă sau negociate în comerţ, ori scăderea sau urcarea preţurilor lucrurilor sau mărfurilor de primă sau generală necesitate, ori abţinerea dela cumpărarea sau subscrierea de titluri sau valori.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani, amendă dela 2.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 3 ani:
1.dacă faptul a provocat o depreciere a monedei naţionale sau a titlurilor de stat;
2.dacă faptul este comis pentru a favoriza interese străine;
Tentativa se pedepseşte.
Acţiunea penală pentru urmărirea infracţiunilor de mai sus, nu se poate pune în mişcare, decât cu autorizarea Ministerului Justiţiei.
Art. 418
Acela care, în scopul de a sdruncina sau micşora creditul financiar al unei întreprinderi comerciale sau industriale, răspândeşte în public, ştiri sau fapte neadevărate, exagerate sau tendenţioase, privind activitatea, afacerile, creditul, mărfurile sau produsele sale, comite delictul de compromiterea creditului particular şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la 6 luni şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei.
TITLUL XI:Infracţiuni contra pudoarei şi a bunelor moravuri
CAPITOLUL I:Infracţiuni conta pudoarei
Art. 419
Comite delictul de viol şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani:
1.bărbatul care, prin violenţă sau ameninţare, constrânge o persoană de orice sex, să aibă cu el raport sexual;
2.bărbatul care, perofitând de starea de inconştienţă a unei persoane de orice sex, sau de neputinţa acesteia de a-şi exprimă voinţa, ori de a se apăra, are cu ea raport sexual, în afară de căsătorie, indiferent dacă el sau altcineva a produs această stare.
În ambele cazuri dacă victima este mai mică de 14 ani sau dacă a rămas gravidă ori i s-a transmis vreo boală venerică, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 10 ani şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani.
Art. 420
Acela care, prin violenţa sau ameninţare, ori profitând de starea arătată la punctul 2 al articolului precedent, săvârşeşte vreun act de inversiune sexuală asupra unei persoane, comite delictul de violenţă contra pudoarei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani, întru-cât nu ar constitui o infracţiune mai gravă.
Art. 421
Bărbatul care are raport sexual cu o fată mai mică de 14 ani, comite delictul de atentat la pudoare fără violenţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani.
Dacă victima a rămasă gravidă sau dacă infractorul i-a transmis o boală venerică, pedeapsa este închisoare corecţională dela 3 la 5 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 5 ani.
Art. 422
Pedeapsa pentru delictul prevăzut la art. 419 alin. 1, este închisoarea corecţională dela 4 la 8 ani şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani, iar pentru delictele prevăzute în art. 420 şi 421, închisoare corecţională dela 3 la 7 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, când faptul s-a săvârşit:
1.de un ascendent sau descendent;
2.de un tutor, curator, învăţător, educator, supraveghetor sau îngrijitor, medic curant, stăpân ori duhovnic;
3.de mai multe persoane asupra aceleaşi victime sau cu ajutorul uneia sau mai multor persoane.
Art. 423
Acela care, substituindu-se unei alte persoane, profită de eroarea în care se găseşte o femeie şi are cu ea raport sexual, comite delictul de atentat fraudulos la pudoare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la 3 luni la un an.
Art. 424
Acela care, prin promisiuni formale de căsătorie, determină o persoană de sex feminin mai mică de 18 ani, de a avea cu el raport sexual, comite delictul de seducţiune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 425
Funcţionarul public care are raport sexual de inversiune sexuală cu o persoană arestată sau deţinută, aflată, în virtutea funcţiunii, sub paza sa, sau i-a fost încredinţată în executarea unei măsuri a autorităţii competinte, comite delictul de atentat la pudoare prin abuz de putere şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani, întru cât faptul nu ar constitui o infracţiune mai gravă.
Art. 426
Dacă din faptul prevăzut de art. 419 şi 420 rezultă moartea victimei, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Art. 427
Delictele de viol, violenţă contra pudoarei şi atentatul la pudoare fără violenţă nu se pedepsesc, dacă mai înainte ca hotărârea penală să fi rămas definitivă a intervenit căsătorie între autor şi victimă.
CAPITOLUL II:Infracţiuni contra bunelor moravuri
Art. 429
Acela care, în public, se dedă la acte, gesturi sau orice manifestări verbale, cu caracter obscen, comite delictul de ultraj la bunele moravuri şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una 6 luni şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei.
Când delictul este săvârşeşte faţă de un minor de orice sex, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an şi amenda dela 5.000 la 20.000 lei.
Art. 430
Comite delictul de trafic de publicaţiuni obscene şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei.
1.acela care, în scop de comerţ, expune, procură, pune în circulaţie, importă, exportă sau transportă: scrieri, desene, gravuri, fotografii, filme, plăci gramofonice, cărţi, imprimate de orice fel, embleme sau orice alte obiecte cu caracter obscen;
2.acela care face comerţ, chiar clandestin, cu obiectele arătate mai sus, ori le distribuie sau le expune în public.
Dacă vânzarea, distribuirea sau expunerea se face unei persoane de orice sex, mai mică de 19 ani împliniţi, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei.
Art. 431
Actele de inversiune sexuală săvârşite între bărbaţi sau între femei, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de inversiune sexuală şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Dacă actul s-a săvârşit asupra unei persoane mai mici de 19 ani, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 432
Actele sexuale săvârşite între oameni şi animale, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de bestialitate şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Art. 433
Acela care, cu scop de exploatare a desfrâului, aţâţă la prostituţie o persoană de orice sex, sau excită la corupţie, comite delictul de corupţie sexuală şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
Acela care, în scopul arătat de alienatul precedent, ajută, asistă sau favorizează în orice mod prostituţia unei persoane, comite delictul de favorizare a prostituţiei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Când faptele din cele două alineate precedente sunt săvârşite, de un ascendent, fie în linie directă, sau prin alianţă, de tatăl sau mama adoptivă, de unul din soţi, de tutor sau orice altă persoană, căreia victima îi este încredinţată spre îngrijire, educaţie, instrucţie, supraveghere sau pază, pedeapsa este, în cazul dela alin. 1, închisoare corecţională dela 3 la 7 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 5 ani, iar în cazul alin. 2, închisoare corecţională dela 2 la 3 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 434
Când faptele prevăzute în art. 433 sunt săvârşite asupra unui minor sau când sunt comise prin violenţă, ameninţare, abuz de putere sau de autoritate, fraudă, întrebuinţare de băuturi alcoolice sau stupefiante, se pedepsesc potrivit susmenţionatului text, sporindu-se pedepsele cu 1/4.
Art. 435
Acela care primeşte să fie întreţinut, chiar numai în parte, de către o femeie, din câştigurile provenite din prostituarea ei, precum şi acela care, în mod obişnuit şi în scop de folos personal, acordă protecţia sau ajutorul său unei femei pentru exercitarea prostituţiei, comite delictul de exploatare a prostituţiei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Dacă acela care dă ajutorul sau protecţia sa, poartă arme, i se sporesc pedepsele cu 1/4.
Art. 436
Oricine procură cuiva, în mod obişnuit şi în scopul de a realiza un folos material, o persoană pentru săvârşirea de acte sexuale sau acte de inversiune sexuală, comite delictul de proxenetism şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 437
Comite de asemenea delictul de proxenetism:
1.acela care determină o femeie, care nu este considerată în public ca prostituată, de a intra într-o casă în care s-ar practica prostituţia, în scopul arătat de articolul precedent;
Pedeapsa în cazurile prevăzute de acest articol este aceea prescrisă în art. 433, alin. 1
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 6 ani, amenda dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, în ambele cazuri ale acestui articol, când femeia nu are vârsta de 21 ani împliniţi.
Art. 438
Proxenetismul se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 7 ani, amendă dela 3.000 la 6.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani, dacă este săvârşit:
1.prin violenţă, ameninţare, fraudă sau întrebuinţare de stupefiante;
2.de către o persoană din cele prevăzute în art. 433, alineatul ultim.
Art. 439
Acela care trimite sau duce în străinătate o femeie, pentru exercitarea prostituţiei, comite delictul de trafic de femei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 8 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 10 ani, amenda dela 6.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani, dacă faptul se săvârşeşte:
1.asupra unei femei, mai tânără la 21 ani împliniţi sau care se găseşte într-o stare din cele arătate la art. 419, punctul 2;
2.prin violenţă, ameninţare, fraudă sau întrebuinţare de stupefiante;
3.asupra unei femei căsătorite.
Art. 440
Tentativa delictului prevăzut în art. 437 se pedepseşte.
Se pedepsesc la fel cu tentativa şi următoarele acte săvârşite în vederea delictului de trafic de femei:
1.faptul de a face propagandă pentru emigrarea persoanelor de sex feminin;
2.faptul traficanţilor şi prepuşilor acestora de a căuta sau angaja femei sau fete;
3.remiterea de fonduri pentru a le permite ajungerea la destinaţie;
4.faptul însoţirii femeilor, în călătoria lor, pe tot parcursul sau o parte din el;
5.cumpărarea de haine, rufe, vestminte, în vederea plecării;
6.plata cheltuielilor de hotel au subsistenţă în timpul drumului;
7.demersurile făcute în vederea obţinerii de paşaport sau orice acte săvârşite în vederea înlesnirii plecării.
CAPITOLUL III:Dispoziţiuni comune
Art. 441
Acţiunea penală pentru infracţiunile prevăzute în art. 419, 420, 421, 422, 433 şi 436, poate fi pusă în mişcare numai la plângerea prealabilă a victimei, iar dacă victima este mai mică de 21 ani împliniţi, la plângerea prealabilă a unuia din părinţi sau a tutorului. Dacă, infractorul este chiar părintele sau tutorul, fie la plângerea prealabilă a victimei, fie la aceea, a unui ascendent sau colateral de prim rang.
În cazul art. 420 şi 424 acţiunea penală poate fi pusă în mişcare numai la plângerea prealabilă a victimei.
Retragerea plângerii nu împiedică cursul acţiunii penale.
În cazul art. 425 şi 426 acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
Art. 442
Când infractorii sunt: tatăl, mama sau tutorul, ei sunt decăzuţi din puterea părintească sau din tutelă.
TITLUL XII:Delicte contra familiei
CAPITOLUL I:Bigamia, incestul şi adulterul
Art. 443
Comite delictul de bigamie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, acela care, fiind căsătorit legitim, mai înainte de a se fi desfăcut în mod legal această căsătorie, încheie o nouă căsătorie valabilă.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia, care, nefiind căsătorit, încheie căsătorie valabilă cu o persoană pe care o ştia căsătorită.
Acţiunea penală se stinge, chiar faţă de complice, când prima căsătorie e declarată nulă sau când cea de a doua căsătorie este anulată pentru alte cauze decât bigamia.
Art. 444
Ofiţerul stării civile, care, ştiind că o persoană este căsătorită, oficiază la o nouă căsătorie a aceleiaşi persoane, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani, iar preotul care, cu ştiinţă, celebrează o asemenea căsătorie, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an.
Art. 445
Oricare dintre soţi, ar avea realţiuni sexuale în afară de căsătorie, comite delictul de adulter şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an, iar dacă relaţiunile culpabile continuă şi după deschiderea acţiunii penale, pedeapsa este dela 6 luni la 2 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi complicelui.
Acţiunea penală nu se poate pune în mişcare decât numai după plângerea prealabilă a soţului inocent.
Soţul inocent poate cere oricând în cursul procesului stingerea acţiunii penale precum şi după darea hotărârii definitive, stingerea pedepsei, dacă soţii consimt a relua vieaţa în comun.
În acest din urmă caz, complicele condamnat nu e apărat de pedeapsă.
Probele care pot fi aduse pentru dovedirea adulterului sunt numai flagrantul delict şi acelea care rezultă din scrisori sau alte scrieri ce emană dela soţul urmărit.
Acţiunea penală se stinge şi în caz de moartea soţului care a făcut plângerea şi în caz de anulare a căsătoriei soţului culpabil.
Nicio urmărire nu se poate face dacă faptul s-a comis după îndemnul sau încurajarea celuilalt soţ, sau dacă vieaţa conjugală era întreruptă în fapt şi soţii trăiau despărţiţi.
Art. 446
Convieţuirea în concubinaj a minorilor sub 16 ani pentru fete şi 18 ani pentru băieţi constituie delictul de degenerare a rasei.
Părinţii sau reprezentanţi lor legali care înlesnesc sau aprobă asemenea legături, se pedepsesc cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi cu amendă de al 5.000 la 20.000 lei, iar copiii sau adolescenţii culpabili de acest fapt, vor fi internaţi într-un institut de educaţie corectivă pe timp dela unu la 3 ani.
Art. 447
Raportul sexual sau de inversiune sexuală între rude în linie directă, precum şi între frate şi soră, constitue delictul de incest şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la unu la 3 ani.
Acţiunea penală se poate pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a unui ascendent sau colateral de prim grad.
Pedeapsa pronunţată contra tatălui şi mamei, atrage şi decăderea din puterea părintească.
CAPITOLUL II:Delicte contra stării civile, abandonul de familie şi abuzul de drept de corecţiune
Art. 448
Ofiţerul stării civile care nu a înscris actele stării civile în registrele destinate pentru aceasta, comite delictul de neregulată ţinere a actelor de stare civilă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 449
Ofiţerul stării civile care celebrează căsătoria fără să se fi asigurat de vârsta legală a celor care se căsătoresc şi de existenţa consimţimântului tatălui, mamei sau altor persoane, care, în conformitate cu legea, trebuiau să-şi dea sentimentul pentru valabilitatea căsătoriei, comite delictul de neregulată celebrare a căsătoriei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la o lună la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 450
Preotul, de orice cult recunoscut de stat, care celebrează o cununie mai înainte de îndeplinirea actelor şi formelor cerute de legea civilă, comite delictul de neregulată celebrare a cununiei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 451
Acela care face să se înregistreze în actele de stare civilă o naştere inexistentă comite delictul de supoziţiune a stării civile şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 452
Acela care, prin orice mijloace, suprimă sau schimbă starea civilă a unui copil, comite delictul de suprimare a stării civile şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani.
Art. 453
Acela care, asistând la naşterea unui copil nu face declaraţia prescrisă de codul civil în termenul şi ordinea prevăzută acolo, comite delictul de nedeclarare a naşterii şi se pedepseşte cu amendă dela 1.000 la 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia, care găsind un copil de curând născut, nu-l înfăţişează autorităţilor poliţieneşti locale, chiar când ar voi să se însărcineze cu creşterea lui.
Art. 454
Acela care, cu rea voinţă, se îndepărtează dela domiciliul familiei, lăsând în părăsire pe aceia faţă de are, în virtutea puterii părinteşti, a tutelei legale, a autorităţii maritale sau calităţii de soţ, avea obligaţia de asistenţă morală sau materială, lăsându-i prin aceasta expuşi mizeriei fizice sau morale, comite delictul de abandon familial şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, cu rea voinţă, se sustrage timp de 3 luni fără să achite obligaţiile de întreţinere stabilite printr-o hotărâre judecătorească, precum şi părintelui care, în scopul arătat în alin. 1, îşi alungă copilul, care, din cauza vârstei sau stării sale, este incapabil de a se proteja sau îngriji el însuşi.
Art. 455
Acela care îşi exercită, prin astfel de mijloace şi în aşa fel dreptul de corecţie sau disciplină asupra unei persoane mai mici de 15 ani, supusă autorităţii sale, sau încredinţată lui pentru educaţie, instrucţie, supraveghere, ori pentru învăţarea unei meserii, sau aflată în serviciul său, încât îi expune unui pericol grav sănătatea sau desvoltarea intelectuală, comite delictul de abuz de drept de corecţie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni.
Dacă victima a fost supusă la chinuri ori cruzimi, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 2 ani.
Lovirile (art. 470), aplicate în executarea dreptului de corecţie nu se pedepsesc.
Orice altă vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii se pedepseşte după distincţiile din art. 471, 472, 473, 474 şi 475.
CAPITOLUL III:Răpirea
Art. 456
Acela care, prin amăgire, ameninţare sau violenţă, răpeşte, reţine sau sechestrează o persoană, mai mică de 15 ani, luând-o de sub puterea părintească, sau autoritatea tutelară sub care se află, sau a acelor cărora le-a fost încredinţată, comite delictul de răpire de minori şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani.
Dacă faptul de mai sus a fost săvârşit cu voia victimei, însă fără ştirea părinţilor sau tutorelui, pedeapsa este dela 6 luni la 2 ani.
Când faptul se comite pentru a întrebuinţa pe minor la desfrâu, cerşetorie sau la obţinerea altui folos material, precum şi în cazul când se cer sume de bani în schimbul eliberării, pedeapsa este, în cazul primului alienat, închisoarea corecţională dela 5 la 8 ani, iar în cazul alin. 2, dela unu la 3 ani.
Art. 457
Dacă asupra copilului răpit, reţinut sau sechestrat, s-au săvârşit lovituri ori s-a cauzat vătămarea sănătăţii sau integrităţii corporale, ori dacă a intervenit vreuna din consecinţele prevăzute de art. 493, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 12 ani, iar dacă s-au produs infirmităţi din cele prevăzute în art. 473, ori s-a săvârşit atentat la pudoare sau viol, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 7 la 12 ani şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani.
Art. 458
Acela care, prin ameninţare, violenţă sau sub pretext de căsătorie, răpeşte, reţine sau sechestrează o persoană de sex feminin mai mare de 15 ani, comite delictul de răpire de femei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Pedeapsa este închisoare corecţională dela unu la 3 ani pentru acela care, cunoscând starea victimei, răpeşte, reţine sau sechestrează o femeie atinsă de o boală mintală sau în stare de inconştienţă, ori incapabilă de a se apăra, pentru a săvârşi asupra ei acte contra pudoarei.
Dispoziţiunile art. 457 se aplică şi cazurilor prevăzute de acest articol.
Art. 459
Părintele care răpeşte, reţine sau sechestrează copilul său minor, de sub puterea celuilalt părinte, căruia îi era încredinţat prin hotărâre judecătorească, comite delictul de răpire a copilului propriu şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi părintelui care, având prin hotărâre judecătorească sub îngrijirea sa copilul, cu obligaţiunea de a-l încredinţa şi celuilalt părinte, în condiţiunile anume stabilite, nu respectă această îndatorire.
Art. 460
Acţiunea penală, în cazurile art. 456 alin. 1 şi 2, 458 şi 459, se poate pune în mişcare numai plângerea prealabilă a părţii vătămate sau a reprezentanţilor săi legali.
Art. 461
Dacă răpitorul se căsătoreşte cu fata răpită, reţinută sau sechestrată, nu se pedepseşte, afară de cazul când căsătoria a fost anulată şi în acest caz acţiunea penală poate fi pusă în mişcare numai după plângerea acelor care au cerut nulitatea căsătoriei.
TITLUL XIII:Crime şi delicte contra persoanelor
CAPITOLUL I:Crimele şi delictele în contra vieţii şi integrităţii corporale
SECŢIUNEA I:Omorul
Art. 463
Acela care ucide un om, comite crima de omor şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 10 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 8 ani.
Art. 464
Crima de omor se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă, când este săvârşită în următoarele împrejurări:
1.cu premeditare (asasinat);
2.pentru a ascunde crima sau delictul săvârşit mai înainte sau pentru a se sustrage pe sine sau pe altul dela urmărire sau arestare;
3.prin întrebuinţare de torturi;
4.asupra unui ascendent sau descendent legitim, adoptiv sau natural;
5.asupra fratelui sau surorei;
6.asupra soţului;
7.asupra mai multor persoane cu aceeaşi ocaziune.
Art. 465
Mama care îşi ucide copilul natural înainte de a fi expirat termenul legal de declarare la oficiul stării civile, comite crima de pruncucidere şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 3 la 5 ani.
Art. 466
Acela care, în scopul de a obţine vreun profit, se oferă unei persoane de a săvârşi omor asupra cuiva, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Oferta revocată mai înainte de a fi acceptată nu se pedepseşte.
Art. 467
Acela care, fără intenţie, cauzează din orice culpă moartea unui om, comite delictul de omucidere prin imprudenţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Dacă infractorul a cauzat moartea altuia prin nepriceperea profesiunii sau meseriei sale, ori prin nesocotirea sau nerespectarea regulilor referitoare la exerciţiul acesteia, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani şi amenda dela 5.000 la 20.000 lei.
Art. 468
Acela care ucide un om, în urma rugăminţei stăruitoare şi repetate a acestuia, comite crima de omor la rugăminte şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 3 la 8 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care determină pe altul să se sinucidă, sau îi întăreşte hotărârea de a se sinucide, ori îi înlesneşte, în orice mod, executarea, dacă sinuciderea a acut loc.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, atunci când faptul a fost săvârşit, în condiţiile alineatelor precedente, sub impulsul unui sentiment de milă, pentru a curma chinurile fizice ale unei persoane care suferea de o boală incurabilă şi a cărei moarte este inevitabilă din această cauză.
Art. 469
Dacă două persoane au căzut de acord să tragă la sorţi, care din ele urmează să se sinucidă şi dacă sinucigaşul a murit cel rămas în vieaţă se pedepseşte pentru delictul de sinucidere prin sorţi, cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte.
SECŢIUNEA II:Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii
Art. 470
Acela care loveşte o persoană, fără a-i cauza vreuna din vătămările arătate în art. 471 şi următoarele, comite delictul de lovire şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la 2 luni.
Când lovirea a produs echimoze, pedeapsa este închisoare corecţională dela o lună la 3 luni.
Art. 471
Acela care, în afară de cazurile de mai sus, vatămă în orice mod integritatea corporală sau sănătatea unei persoane, comite delictul de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 472
Când vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii a reclamat îngrijire medicală de cel puţin 10 zile pentru vindecare, se comite delictul de vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 3.000 la 6.000 lei.
Art. 473
Când vătămare integrităţii corporale sau a sănătăţii a cauzat victimei o boală de lungă durată ori incurabilă, pierderea unui simţ sau organ, ori a funcţiunii lor, pierderea sau alterarea capacităţii de procreare, o mutilare, slutire, deformare, desfigurare, avort, boală mintală sau orice infirmitate permanentă fizică sau psihică, constitue delictul de vătămare foarte gravă a integrităţii corporale sau sănătăţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 ani şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Art. 474
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 10 ani şi amenda dela 5.000 la 10.000 lei, când autorul a avut anume intenţiunea de a cauza victimei vreo stare din cele arătate în articolul precedent şi aceasta s-a şi produs.
Art. 475
Când vreunul din faptele prevăzute în prezenta secţiune a cauzat moartea victimei, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 10 ani şi amenda dela 6.000 la 12.000 lei.
Art. 476
Dacă vreuna din infracţiunile prevăzute în art. 470, 471, 472 473, 474 şi 475, se comit asupra unui ascendent în linie directă, sau asupra unei persoane mai mici de 15 ani, pedeapsa este acea prevăzută pentru acea infracţiune, sporită cu un plus până la un an în cazurile art. 470, 471 şi 472 şi până la 2 ani în cazul art. 473, iar în cazul art. 474 şi 475 minimum pedepsei se ridică la 4 ani.
Art. 477
Când infracţiunile prevăzute în art. 470, 471, 472, 473, 474 şi 475 sunt comise cu premeditare, pedepsele respective se sporesc cu un plus egal cu cel arătat în art. 476.
Art. 478
Acela care, fără intenţie, săvârşeşte din orice culpă vreuna din faptele prevăzute în art. 471, 472, 473 şi 475, comite delictul de vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii prin imprudenţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 1.000 la 2.000 lei în cazul art. 471 şi 472, cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei în cazul art. 473 şi cu pedeapsa din art. 467, în cazul art. 475.
Art. 479
Dacă infractorul săvârşeşte faptele arătate în art. 472 şi 473, în condiţiile stabilite de art. 467, alin. 2, pedeapsa este cea prevăzută de art. 476, sporită cu un plus până la un an.
Art. 480
Acela care se face impropriu serviciului militar, prin ciuntire, mutilare sau alte mijloace întrebuinţate de el însuşi sau de altul, cu consimţământul său, comite delictul de automutilare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care pune pe o persoană, după cererea ei, în stare de a nu fi proprie serviciului militar.
Art. 481
În cazurile infracţiunilor prevăzute în art. 470, 471 şi 472, precum şi în cazul când aceste infracţiuni au fost comise în condiţiunile art. 476 şi 478, acţiunea penală se pune în mişcare numai la plângerea părţii vătămate.
Împăcarea părţilor în aceste cazuri stinge încriminarea.
SECŢIUNEA III:Avortul
Art. 482
Acela care prin orice mijloace provoacă întreruperea cursului normal al sarcinei comite delictul de avort şi se pedepseşte precum urmează:
1.când delictul e săvârşit fără consimţimântul femeii însărcinate, cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani.
Dacă s-a cauzat femeii însărcinate vreo vătămare a sănătăţii sau infirmitate din cele arătate la art. 473, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 6 ani, iar dacă s-a pricinuit moartea acesteia, închisoarea corecţională dela 7 la 10 ani;
2.când delictul e săvârşit de însuşi femeia însărcinată necăsătorită, sau când aceasta a consimţit ca altcineva să i-l provoace, cu închisoare corecţională dela 3 la 6 luni, iar dacă femeia este căsătorită, cu închisoare corecţională dela 6 luni la un an.
Aceeaşi pedeapsă şi după distincţiile de mai sus se aplică şi aceluia care săvârşeşte faptul cu consimţământul femeii. Dacă s-a cauzat femeii însărcinate vreo vătămare a sănătăţii sau o infirmitate din cele arătate la art. 473, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani, iar dacă s-a pricinuit moartea acesteia, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 5 ani.
În cazurile prevăzute la punctul 2, dacă faptul s-a comis în scopul de a obţine un folos material, pedeapsa se sporeşte după distincţiile de mai sus cu un plus până la 2 ani.
Art. 484
Nu se consideră avort întreruperea cursului normal al sarcinii făcută de un medic:
1.Când vieaţa femeii este în pericol iminent sau când sarcina agravează o boală de care suferă femeia, punându-i vieaţa în pericol, care nu putea fi înlăturat prin alte mijloace şi este vădit că intervenţia n-a fost făcută decât cu scopul de a salva vieaţa femeii;
2.Când unul din părinţi este atins de alienaţie mintală şi este certitudine că copilul va purta grave tare mintale.
În caz de pericol iminent, medicul este obligat a aduce faptul în scris şi confidenţial la cunoştinţa parchetului în 48 de ore după intervenţie.
În celelalte cazuri, medicul nu poate interveni decât cu autorizaţia parchetului, dată pe baza unui certificat medical al unui aşezământ spitalicesc sau unui aviz emis în urma unui consult între medicul care va interveni şi cel puţin un medic specialist în boală care determină intervenţiunea.
Parchetul, în toate cazurile prevăzute de acest articol, este obligat a păstra caracterul confidenţial al tuturor comunicărilor sau autorizărilor, până la intervenirea vreunei eventuale reclamaţiuni.
Art. 485
În cazurile delictelor prevăzute în această secţiune, medicilor, agenţilor sanitari, farmaciştilor, droghiştilor sau moaşelor li se aplică şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
SECŢIUNEA IV:Alte delicte contra vieţii şi integrităţii corporale
Art. 486
Acela care, având sub paza sa, sau îngrijirea sa o persoană care, din cauza vârstei sau a unei stări fizice sau mintale, este în neputinţă de a proteja şi îngriji ea însăşi, o expune sau o părăseşte, în aşa fel sau loc, încât îi pune în pericol iminent viaţa sau integritatea corporală, comite delictul de abandonare a persoanelor neputincioase şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 luni la 2 ani.
Dacă faptul de mai sus este săvârşit asupra uneia din persoanele arătate în punctele 4, 5 şi 6 ale art. 464, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani, iar dacă faptul este săvârşit de mamă asupra copilului natural, înainte de a fi exprimat termenul de declarare la oficiul stării civile, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la un an.
E apărată de pedeapsa mamă care după comiterea faptului de abandon al copilului său îşi reia de bună voie îndatoririle de mamă.
Art. 487
Dacă persoana expusă sau părăsită a suferit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii din cele prevăzute la art. 471, 472 şi 473, pedeapsa este acea prescrisă de art. 487, sporită cu un plus până la 3 ani, după distincţiile acolo arătate; iar dacă a rezultat moartea, este aceea prevăzută de art. 475.
În cazul art. 486, alin. 2 partea finală, dacă s-a cauzat o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii din cele arătate în art. 471, 472 şi 473, pedeapsa se sporeşti cu un plus până la un an, iar dacă s-a cauzat moartea, cu un plus până la 2 ani.
Art. 488
Acela care, prin violarea unei obligaţii legale sau contractuale, expune o persoană unui pericol de moarte iminent, comite de primejduire a vieţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an.
Pentru patronul, şeful sau conducătorul unei întreprinderi industriale sau comerciale care contravine pentru a treia oară în cursul a 2 ani, la dispoziţiile legale, care ocrotesc munca minorilor, sub 18 ani de ambele sexe sau a femeilor, ori calcă în aceleaşi condiţiuni legile care reglementează repausul săptămânal şi sărbătorile legale, precum şi măsurile de igienă şi salubritate a muncitorilor, de orice categorie, pedeapsa este închisoarea corecţională dela una la 3 luni şi amenda dela 5.000 la 20.000 lei.
Art. 489
Acela care, găsind abandonată sau pierdută o persoană dintre cele arătate în art. 484, omite de a încunoştiinţa de îndată autoritatea, comite delictul de omisiune de ajutor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi conducătorului de vehicule care după ce a provocat un accident, nu opreşte.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care văzând o persoană rănită grav sau în primejdie de moarte, omite de a-i da ajutor, fără temere raţională de vreun pericol pentru persoana sa, ori pentru alte persoane, sau de a anunţa imediat autoritatea.
SECŢIUNEA V:Delicte contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii, comise de mulţime şi prin încăerări.
Art. 490
Dacă o crimă sau un delict contra persoanelor este săvârşit de o mulţime, se aplică dispoziţiunile art. 331.
Când vătămarea cauzată integrităţii corporale sau sănătăţii, are loc cu ocazia unei încăerări între mai multe persoane şi când acţiunea fiecăreia nu poate fi determinată, toţi participanţii la încăerare se pedepsesc în cazul art. 471, 472 şi 473, cu închisoare corecţională dela una lună la 2 ani şi amendă dela 1.000 la 3.000 lei, iar în cazul art. 475, cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
CAPITOLUL II:Delicte în contra libertăţii individuale
SECŢIUNEA I:Sclavia şi sechestrarea de persoane
Art. 491
Acela care pune sau ţine o persoană în sclavie sau într-o situaţie analoagă, ori participă la acte de comerţ sau de transport de sclavi, comite delictul de sclavie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani şi amendă dela 10.000 la 15.000 lei.
Art. 492
Acela care, în mod ilegal reţine, deţine, sechestrează sau, în orice alt mod, privează de libertate o persoană, comite delictul de sechestrare de persoană şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 luni.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, deşi îndreptăţit a reţine o persoană, nu aduce de îndată la cunoştinţă autorităţii competente această reţinere.
Art. 493
Delictul prevăzut în articolul precedent se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, când:
1.din faptul sechestrăii victimei, sau tratamentului la care a fost supusă, în timpul sechestrării, a rezultat o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii acesteia, ori dacă s-a întrebuinţat în contra ei violenţa sau tortura;
2.sechestrarea a ţinut mai mult de o lună;
3.faptul s-a comis asupra unui ascendent sau descendent, legitim sau natural, soţ, frate sau soră;
4.sechestrarea s-a executat de către o persoană care a simulat prin orice mijloc o calitate oficială sau a întrebuinţat vreun ordin falsificat al autorităţii publice;
5.persoana sechestrată a fost transportată peste frontieră;
6.sechestrarea s-a comis prin întrebuinţarea de arme.
SECŢIUNEA II:Ameninţarea şi şantajul
Art. 494
Acela care, într-un mod susceptibil de a alarma, ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau cauzarea unui prejudiciu, întru cât faptul nu ar constitui o infracţiune mai gravă, comite delictul de ameninţare şi se pedepseşte, la plângerea părţii vătămate, cu închisoare corecţională dela una la 6 luni.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, în următoarele cazuri:
1.dacă ameninţarea este însoţită de o cerere pentru depunerea unei sume de bani sau a oricărei alte valori în anumit loc sau timp;
2.dacă este însoţită de semne simbolice sau alte mijloace, spre a face să creadă că ameninţarea vine din partea unei puternice asociaţii secrete, adevărată sau închipuită;
3.dacă se ameninţă cu moartea, cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, ori cu incendiul;
4.dacă infractorul a simulat prin orice mijloc o calitate oficială sau a întrebuinţat un ordin falsificat a unei autorităţi publice;
5.dacă ameninţarea s-a făcut de o persoană travestită sau mascată;
6.dacă ameninţarea s-a făcut cu arme.
Art. 495
Acela care, în scopul de a dobândi, în mod injust, pentru sine sau pentru altul, un folos material, constrânge o persoană prin violenţă sau ameninţare, ca să facă, să nu facă sau să sufere ceva, întru cât faptul nu ar constitui o infracţiune mai gravă, comite delictul de şantaj şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani, dacă ameninţarea consistă în aceea că se vor da publicităţii fapte, reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată sau rudă a ei, ori pentru o persoană de care este legată printr-o temeinică afecţiune.
Tentativa se pedepseşte.
SECŢIUNEA III:Violarea de domiciliu
Art. 496
Acela care, prin violentă, ameninţare, efracţiune, escaladare, întrebuinţare de chei mincinoase, prin viclenie, ori în mod clandestin, pătrunde în locuinţa unei persoane, în localul său de afaceri, în dependinţele acestora, sau într-un loc împrejmuit, în contra voinţei aceluia care locueşte acolo, sau care are dreptul de a dispune de ele, întru cât faptul nu ar constitui o infracţiune mai gravă, comite delictul de violare de domiciliu, şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 497
Violarea de domiciliu se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, când infracţiunea s-a săvârşit în următoarele împrejurări:
1.de o ceată;
2.în timpul nopţii;
3.infractorul era înarmat;
4.autorul a simulat prin orice mijloace o calitate oficială sau a întrebuinţat un ordin falsificat al autorităţii publice.
Art. 498
Săvârşeşte de asemenea delictul de violare de domiciliu şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care, găsindu-se în locurile arătate în art. 496, nu le părăseşte la invitaţia expresă a celui în drept, sau rămâne acolo prin viclenie sau în mod clandestin.
Art. 499
Funcţionarul public, care, depăşind limitele competenţei sale sau abuzând de puterea sa, ori fără respectarea formalităţilor impuse de lege, se introduce sau rămâne în locurile arătate în art. 496, în contra voinţei aceluia care locueşte acolo sau are drept a dispune de ele, comite delictul de violare de domiciliu şi se pedepseşte cu închisoare dela 6 luni la 2 ani.
Dacă cu această ocazie se face şi perchiziţie domiciliară sau alt act arbitrar, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Tentativa se pedepseşte.
Art. 500
Acţiunea penală, în cazurile prevăzute de articolele din prezenta secţiune, se poate pune în mişcare numai la plângerea părţii vătămate.
SECŢIUNEA IV:Violarea de secrete
Art. 501
Acela care, fără drept, deschide o corespondenţă închisă sau orice înscris închis, care nu sunt adresate lui, în scopul de a luna cunoştinţă de conţinut sau de a şi-l însuşi pe cale de reproducere, comite delictul de violare a secretului corespondenţei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, luând cunoştinţă de anumite fapte, din conţinutul unei corespondenţe deschise, care nu i-a fost adresată sau încredinţată, le divulgă, procurându-şi un folos material, sau cauzând altuia un prejudiciu moral sau material.
Când divulgarea, în condiţiile alin. 2, s-a făcut cu privire al corespondenţa închisă, arătată în alin. 1 al acestui articol, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 502
Acela care, sustrage sau suprimă vreuna din corespondenţele arătate în art. 501, închise sau deschise, destinate altuia, comite delictul de sustragere a corespondenţei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una lună la un an, iar în cazul că divulgă conţinutul, în condiţiile arătate în art. 501, alin. 2, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 503
Acela care, în mod fraudulos, obţine sau interceptează o comunicare telegrafică, sau o convorbire telefonică, comite delictul de interceptare frauduloasă şi se pedepseşte cu în închisoare corecţională dela una la 6 luni.
Când infractorul divulgă comunicarea telegrafică sau convorbirea spre a-şi procura un folos material sau cauzează altuia un prejudiciu moral sau material, pedeapsa este închisoarea corecţională de la 6 luni la 2 ani.
Art. 504
Când delictele prevăzute în art. 501, 502 şi 503, se comit de funcţionarii publici, pedeapsa este aceea prevăzută în acele articole, după distincţiile arătate acolo, sporită cu un plus până la 2 ani.
Art. 505
Acela care, în virtutea situaţiei funcţiunii, profesiunii sau meseriei sale, având cunoştinţă de un secret pe care este ţinut a-l păstra, îl destăinueşte sau divulgă, în afară de a cazurile când legea autoriză o asemenea destăinuire, şi dacă faptul poate aduce un prejudiciu moral sau material unei persoane sau unei familii, comite delictul de revelaţiune a secretului profesional şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 506
Comite delictul de divulgare a secretului industrial sau comercial şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care:
1.divulgă un secret licit de comerţ sau de fabricaţie a unei întreprinderi, în care funcţionează sau a funcţionat, ori pe care în virtutea funcţiunii sale le-a aflat sau se foloseşte de acest secret în întreprinderea sa proprie sau a altuia, în scopul de a-şi procura sie-şi sau altuia vreun folos material, sau de a cauza vreo pagubă întreprinderii al cărei secret l-a divulgat sau folosit;
2.se foloseşte, în comerţul sau întreprinderea sa, ori a altuia, de un secret licit de comerţ sau industrie, care i-a fost destăinuit în condiţiile de mai sus, sau despre care a luat cunoştinţă în mod fraudulos, în scopul de a cauza vreo pagubă întreprinderii sau comerţului al cărei secret a fost destăinuit.
CAPITOLUL III:Delicte contra onoarei
SECŢIUNEA I:Calomnia şi defăimare
Art. 507
Acela care în public prin orice mijloace afirmă cu privire la o persoană sau impută acesteia fapte determinate privitoare la vieaţa sau activitatea ei publică, care, dacă ar fi adevărate, ar expune acea persoană la urmărire penală sau disciplinară, ori dispreţului public, comite delictul de calomnie în contra vieţii publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 508
Acela care în public prin orice mijloace afirmă cu privire la o persoană sau impută acesteia fapte determinate privitoare la vieaţa sa particulară, activitatea sa profesională, sau cinstea ei personală, care, dacă ar fi adevărate, ar expune acea persoană la urmărire penală sau disciplinară, ori dispreţului public, comite delictul de calomnie în contra vieţii private şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 8.000 lei.
Art. 509
Pedeapsa calomniei în cazul art. 507, este închisoarea corecţională dela 6 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, dacă delictul este comis:
1.în contra unui corp constituit în Stat sau contra unei administraţii publice, ori în contra unei administraţii sau întreprinderi, în care sunt angajate interese publice, în contra unui membru al acestora, sau în contra unui funcţionar public;
2.prin presă, prin orice mijloace de difuzare, ori în adunări publice;
3.din motive josnice.
Iar în cazul art. 508, dacă faptele sunt săvârşite în condiţiunile prevăzute în alin. 2 şi 3, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 10.000 lei.
Art. 510
În cazul când se afirmă sau se răspândeşte fapte, ori se fac imputări sau afimaţiuni pentru care legea nu admite proba verităţii, faptul constitue delictul de defăimare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 511
Acela care, prin orice mijloace, aduce ofensă memoriei unui defunct, comite delictul de defăimare a memoriei defunctului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Dacă prin acest fapt se aduce atingere şi onoarei sau reputaţiei unui descendent sau alte rude apropiate, ori unui moştenitor al defunctului, pedeapsa este acea prevăzută pentru delictul de injurie.
SECŢIUNEA II:Injuria
Art. 512
Acela care, prin orice mijloace, aduce atingere onoarei sau reputaţiei unei persoane sau o expune batjocurei, întru cât nu ar fi cazul prevăzut de art. 507, 508 şi 510, comite delictul de injurie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 2 luni.
Este injurie şi în cazul când se impută sau se reproşează un defect, boală sau infirmitate, care chiar reale de ar fi, impun compătimire din consideraţiuni de umanitate.
Art. 513
Pedeapsa injuriei este închisoarea corecţională dela 2 la 4 luni, dacă s-a comis în condiţiunile arătate la art. 509 sau în prezenta mai multor persoane, ori dacă a fost foarte brutală.
SECŢIUNEA III:Dispoziţiuni comune
Art. 514
În caz de calomnie sau injurie se poate face proba verităţii, imputării sau afirmaţiei în următoarele cazuri:
1.dacă imputarea sau afirmaţia s-a făcut pentru proteguirea sau conservarea unui interes public, sau unui interes particular important şi temeinic.
Prin interes public, se înţelege:
a)asigurarea unei cât mai bune recrutări a elementelor chemate a îndeplini funcţiuni sau servicii publice.
b)respectarea legilor, regulamentelor şi ordonanţelor;
c)prevenirea abuzurilor în administraţiile publice;
d)apărarea intereselor unei clase sociale, ale unei confesiuni recunoscute de stat sau ale unei profesiuni;
2.dacă imputarea sau afirmaţia face obiectul unei acţiuni penale sau disciplinare în curs;
3.dacă imputarea sau afirmaţia sunt constatate ca adevărate printr-o hotărâre judecătorească;
4.dacă cel calomniat sau injuriat cere expres să se facă proba verităţii;
5.dacă imputarea sau afirmaţia se referă la vieaţa publică a unui funcţionar sau particular.
Art. 515
Proba verităţii este interzisă în orice caz şi chiar în cazurile prevăzute în art. 514:
1.dacă partea ofensată este vreuna dintre persoanele arătate în art. 205;
2.dacă imputarea sau afirmaţia priveşte un fapt asupra căruia o instanţă judecătorească sau disciplinară a pronunţat achitarea sau reabilitarea.
Art. 516
Proba verităţii este admisă numai cu condiţia ca imputarea sau afirmaţia, cât şi forma în care s-au făcut, să fi fost necesare în scop de a protegui sau a conserva un interes public, în următoarele cazuri:
1.dacă impunerea sau afirmaţia priveşte vieaţa intimă a unei persoane sau familii, sau onoarea unei femei, întru cât nu ar fi vorba de o infracţiune urmărită din oficiu;
2.dacă imputarea sau afirmaţia se referă la o infracţiune ce se poate urmări numai la plângerea prealabilă a părţii vătămate, care nu a făcut o asemenea plângere şi inculpatul ştia aceasta în timpul comiterii infracţiunii.
Art. 517
Acela care a făcut proba verităţii imputării sau afirmaţiei sale nu este culpabil de calomnie sau injurie.
Art. 518
Acţiunea penală pentru calomnie, defăimare şi injurie se poate pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
Dacă persoana faţă de care s-a săvârşit vreo infracţiune contra onoarei, a încetat din vieaţă înainte de a pune în mişcare acţiunea penală, dreptul de a o pune în mişcare, întrucât nu a expirat termenul de 3 luni prevăzut de art. 161, trece asupra soţului, descendenţilor, ascendenţilor, fraţilor, surorilor şi în lipsa acestora asupra nepoţilor direcţi, care pot face plângere în termenul de 6 luni dela moarte, fără a avea însă dreptul la despăgubiri băneşti.
Pentru defăimarea memoriei defunctului, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanelor arătate în alineatul precedent, de asemenea fără drept la despăgubiri băneşti.
În caz de calomnie, defăimare sau injurie reciprocă, când acestea intră în prevederile aceluiaşi text al legii, infractorul este în drept a face şi el plângere în contra reclamantului, până la închiderea desbaterilor, înaintea primei instanţe, chiar dacă ar fi expirat termenul de 3 luni prevăzut de art. 161.
Împăcarea părţilor stinge încriminarea.
Art. 519
Nu se consideră calomnie, defăimare sau injurie, imputarea sau afirmaţia ce se face oral sau în scris de către părţi sau reprezentanţii lor cu ocazia desbaterilor care au loc înaintea unei autorităţi ori înaintea unei instanţe judecătoreşti sau disciplinare, dacă acea imputarea sau afirmaţie era în legătură cu obiectul desbaterilor şi necesară cauzei.
Art. 520
Nu se consideră injurie, dojana pe care o persoană o face alteia în exerciţiul dreptului de corecţie şi disciplină.
Art. 521
Dacă injuria se produce în urma atitudinei sau conduitei provocătoare a celui injuriat, instanţa poate pronunţa achitarea.
Art. 522
În caz de calomnie, defăimare sau injurie reciprocă, replicată îndată, instanţa poate achita pe ambii inculpaţi sau numai pe unul din ei.
CAPITOLUL IV:Delicte contra liniştei personale
Art. 523
Proprietarul sau patronul unei întreprinderi, de orice fel care, prin nerespectarea sau călcarea dispoziţiilor reglementare prescrise pentru exerciţiul acesteia sau prin nepăsare sau neglijenţă, ori în scop de şicană, lasă să se producă sgomot, prin orice mijloace, care turbură liniştea necesară odihnei sau ocupaţiei obişnuite a unei persoane, comite delictul de turburare a liniştei personale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi proprietarului, locatarului sau deţinătorului, care în imobilul sau apartamentul ce ocupă, face sau lasă să se facă, prin orice mijloc, sgomot excesiv, care nu este datorit unei simple întâmplări şi este de natură a turbura liniştea vecinilor săi.
TITLUL XIV:Crime şi delicte contra patrimoniului
CAPITOLUL I:Furtul
Art. 524
Acela care ia un lucru mobil, ce nu-i aparţine, din posesiunea sau detenţiunea altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, comite delictul de furt.
Se consideră lucru mobil şi orice energie care are o valoare economică.
Se consideră lucru ce nu aparţine autorului şi acela asupra căruia el are un drept de coproprietate sau se găseşte în posesiunea altuia cu un titlu legal.
Furtul se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 525
Furtul este calificat în următoarele cazuri:
1.când este săvârşit;
a)într-un local consacrat unui cult recunoscut de stat, asupra vreunui obiect consacrat cultului sau destinat unui scop pios sau caritabil;
b)într-un cimitir, asupra unui obiect consacrat cultului morţilor, sau aflat pe cadavru;
c)pe câmp sau în pădure, asupra animalelor, recoltelor strânse sau nu, ori uneltelor;
d)într-un loc public, unde prin obişnuinţă sau destinaţie se lasă obiecte, ţinându-se seama de încrederea publicului;
e)asupra obiectelor aflate în locuri publice;
2.când este săvârşit:
a)în timpul şi cu ocazia unui incendiu, naufragiu, accident de cale ferată, unei explozii, inundaţii sau oricărei alte calamităţi publice, ori în apropierea locului unde acestea s-au produs;
b)în timpul nopţii, într-o casă locuită;
3.când este săvârşit prin:
a)escaladarea zidurilor sau îngrădirilor;
b)efracţiunea încuietorilor, legăturilor sau oricărui dispozitiv de închidere;
c)cheie mincinoasă sau cheie adevărată, când se găsea în mâna autorului, prin orice împrejurare care nu-i da dreptul de a se folosi de ea;
4.când este săvârşit:
a)prin simulare, de către autor, a unei calităţi oficiale sau însărcinări din partea unei autorităţi sau a unui serviciu public;
b)prin mascarea, deghizarea sau travestirea infractorului;
c)de către două sau mai multe persoane;
d)de către un infractor, care avea asupra lui arme sau narcotice, fără să le fi întrebuinţat;
5.când este săvârşit:
a)de către un funcţionar public care abuzează de calitatea sa oficială;
b)de către hotelier, restaurator, birtaş, cărăuş sau orice patron sau antreprenor al unui local accesibil publicului, sau de către persoanele din serviciul lor, asupra lucrurilor încredinţate sau lăsate, potrivit obiceiului, în localurile sau vehiculele lor, precum şi de către călători sau consumatori, asupra lucrurilor din hotel, restaurant sau birt;
c)de către o persoană care este în serviciu, asupra lucrurilor patronului sau ale familiei lui, sau ale altor persoane, de care numai calitatea sa i-a permis să se apropie;
d)de o persoană care se găseşte în aceeaşi locuinţă cu acela dela care a furat;
e)asupra unei persoane incapabile de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra.
Pedeapsa, în cazurile de mai sus, este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, iar în cazurile prevăzute de literele c şi d de sub punctul 4, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 şa 7 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţia corecţională de la 2 la 5 ani.
Art. 526
Furtul săvârşit între rude, ori de către minor sau o persoană pusă sub curatelă, în paguba tutorelui sau curatorului său, nu pot fi urmărit decât la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
Dispoziţiunile de mai sus se aplică şi în cazul prevăzut în art. 525, punctul 5, litera d.
Partea vătămată îşi poate retrage plângerea. Retragerea plângerii are de consecinţă stingerea acţiunii penale faţă de persoanele de mai sus.
Instigatorii, coautorii şi complicii, care nu se găsesc în gradul de rudenie de mai sus, se pedepsesc în toate cazurile şi se pot urmări din oficiu.
Art. 527
Furtul comis de un coproprietar ori de proprietar, în condiţiunile art. 524, alin. 3, se pedepseşte în caz de furt simplu cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi amendă dela 1.000 la 3.000 lei, iar în caz de furt calificat, cu închisoare corecţională dela 6 luni la 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
CAPITOLUL II:Tâlhăria şi pirateria
SECŢIUNEA I:Tâlhăria
Art. 529
Acela care ia prin violenţă sau ameninţare, un lucru mobil, ce nu-i aparţine, din posesiunea sau detenţiunea altuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, comite delictul de tâlhărie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 8 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani.
Art. 530
Se socoteşte de asemenea că a săvârşit delictul de tâlhărie şi se pedepseşte potrivit articolului precedent:
1.acela care, surprins fiind în flagrant delict de furt, întrebuinţează violenţa sau ameninţarea, în scopul de a păstra lucrul furat sau a distruge urmele delictului, ori de a asigura scăparea sa sau a coparticipanţilor săi.
2.acela care ia un lucru dela o persoană, pe care a pus-o în acest scop în stare de inconştienţă sa neputinţă de a se apăra, prin narcotice sau orice alte mijloace;
3.acela care obţine, prin violenţă sau ameninţare, semnătura sau remiterea unui act, unui titlu, sau oricărui alt înscris care poate avea efecte juridice.
Art. 531
Tâlhăria se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani amendă dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani, când este săvârşită:
1.în timpul nopţii;
2.pe drumuri sau pieţe publice;
3.pe două sau mai multe persoane;
4.de către una sau mai multe persoane mascate, deghizate, sau travestite;
5.de către una sau mai multe persoane care aveau asupra lor, toate sau parte din ele, arme sau narcotice;
6.prin bătăi sau rele tratamente care n-au cauzat victimei vreo vătămare gravă a sănătăţii sau integrităţii corporale
Art. 532
Tâlhăria este crimă şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 10 la 15 ani, şi degradarea civică dela 5 la 8 ani, în următoarele cazuri;
1.când s-a întrebuinţat tortură;
2.când s-a cauzat vreo vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, din cele prevăzute în art. 473, ori s-a săvârşit şi tentativa de omor.
Art. 533
Crima de tâlhărie se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă, când s-a cauzat moartea victimei.
SECŢIUNEA II:Pirateria
Art. 535
Acela care, făcând parte din echipajul unui vas, săvârşeşte pe cont propriu, în marea liberă prin violenţă sau ameninţare, acte de prădare în scopul de a răpi un alt vas sau bunurile de pe el, comite crima de piraterie şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 7 la 12 ani şi degradare civică dela 5 la 8 ani.
Când faptul este însoţit de loviri asupra personalului vasului sau călătorilor, ori a cauzat acestora vreo vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pedeapsa este munca silnică dela 7 la 12 ani şi degradarea civică dela 8 la 10 ani, iar dacă s-a comis vreun omor sau s-a răpit ori s-a distrus vasul, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Se consideră piraterie şi se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsă şi după distincţiile de mai sus:
1.faptul săvârşit chiar de personalul vasului sau de persoanele aflate pe vas, în contra vasului, în scopul sus arătat;
2.faptul de a provoca, prin orice mijloc naufragiul sau eşuarea unui vas, în scopul de a-şi însuşi încărcătura lui, sau de a prăda pe călători.
Art. 536
Dispoziţiunile din articolul precedent se aplică şi când crima de piraterie s-a săvârşit între aeronave sau între acestea şi vase.
CAPITOLUL III:Delicte contra patrimoniului prin nesocotirea încrederei
SECŢIUNEA I:Abuzul de încredere
Art. 537
Acela care, având în posesia sau detenţiunea sa, sub orice titlu, un lucru mobil al altuia, şi-l însuşeşte sau dispune de el, pe nedrept, ori refuză de a-l restitui, comite delictul de abuz de încredere şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela 6 luni la un an.
Acţiunea penală se poate pune în mişcare numai prin plângerea prealabilă a părţii vătămate.
În cazul când lucrurile sustrase sau sumele risipite vor fi restituite sau depuse, ori prejudiciul va fi integral reparat, până la pronunţarea hotărârii definitive, acţiunea penală se stinge.
Art. 538
Pedeapsa este corecţională dela unu la 5 ani, amenda dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, când abuzul de încredere s-a săvârşit:
1.de către o persoană din serviciul sau din intimitatea celui lezat, cu excepţia rudelor;
2.de către o persoană căreia, datorită profesiunii sau îndeletnicirii sale, permanenţă sau temporară, publicului îi încredinţează lucruri;
3.asupra unor lucruri încredinţate în împrejurările prevăzute de art. 525, punctul 2, litera a şi punctul 5, litera b.
Dispoziţiunile art. 537, alin. 3, nu sunt aplicabile în cazurile prevăzute de punctele 2 şi 3 de mai sus.
SECŢIUNEA II:Gestiunea frauduloasă
Art. 539
Acela care, fiind însărcinat cu administrarea, îngrijirea sau supravegherea bunurilor altuia, şi, în această calitate, pricinueşte daune materiale aceluia ale cărui interese este obligat a le sprijini, comite delictul de gestiune frauduloasă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, amenda dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani, în cazul când autorul săvârşeşte gestiunea frauduloasă în scopul de a dobândi un folos material.
Art. 540
Constitue de asemenea delictul de gestiune frauduloasă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani, faptul administratorului sau directorului unei societăţi:
1.care, alcătuind un bilanţ fals, a încasat sau plătit dividende sau participaţiuni, sub orice formă, pentru beneficii nereale;
2.care a provocat la bursă sau prin răspândire de ştiri falşe, scăderea sau ridicarea valorii creanţelor societăţii, în scopul de a-şi procura beneficii;
3.care a operat asupra fondurilor societăţii ridicări de bani, pentru uz personal ori pentru scopuri străine de obiectul social, în afară de statute şi fără autorizarea adunării generale sau care a utilizat creditul societăţii pentru scopuri străine obiectului social;
4.care, în scopul de a-şi procura lui sau altuia un folos material, cumpără sau vând, pe socoteala societăţii, acţiuni ale altor societăţi, pe un preţ păgubitor;
5.care, în constituirea adunării se foloseşte de acţiuni neplasate sau nu respectă dispoziţiunile legale înscrise pentru decăderea acţiunilor neplătite, dobândeşte acţiuni ale altor societăţi, pe contul acesteia, fără autorizare, sau cu suma care nu a fost preluată din beneficii regulat constatate, ori emite obligaţii fără a fi autorizat, sau emite acţiuni pe un preţ inferior valorii nominale, sau noi acţiuni, mai înainte ca acţiunile emise anterior să fi fost achitate în întregime.
Art. 541
Acţiunea penală, în cazurile art. 539 şi 540 se poate pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a părţii vătămate, iar dacă delictul de gestiune frauduloasă a fost comis în exerciţiul mandatului de tutor, curator, consilier judiciar, custode, sechestru, sindic al falimentului, de vreun administrator al fundaţiilor ale căror bugete sunt aprobate de stat, de vreun executor testamentar, ori de către un membru în consiliul de administraţie sau direcţie, sau de vreun administrator ori censor al unei societăţi pe acţiuni sau cooperative, sau în general de orice persoană care are însărcinarea sau autorizarea dela o autoritate publică să administreze averea străină, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
SECŢIUNEA III:Exploatarea slăbiciunilor persoanelor incapabile
Art. 542
Acela care, în scopul de a obţine un folos material, pentru sine sau pentru altul, abuzând de trebuinţele, pasiunile, viciile sau de inexperienţa unui minor, ori de inferioritatea sau infirmitatea psihică a unei persoane, o face să săvârşească un act ar produce pentru el sau pentru altul un efect juridic dăunător, comite delictul de exploatare a slăbiciunilor sau viciilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unul la 4 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
SECŢIUNEA IV:Însuşirea lucrurilor pierdute şi deţinerea pe nedrept
Art. 543
Acela care găseşte un lucru şi nu-l predă, în termen de 8 zile, autorităţilor sau aceluia care l-a pierdut, comite delictul de însuşire a lucrului pierdut şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, când lucrul a fost găsit într-o casă, curte, grădină sau altă încăpere şi nu a fost arătat stăpânului ori chiriaşului locului.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi birjarului, şoferului, hotelierului sau hangiului care nu predă autorităţilor poliţieneşti vreun obiect uitat de client sau călător.
Când faptele de mai sus sunt comise de rude, acţiunea penală nu se pune în mişcare decât după plângerea prealabilă a părţii vătămate.
Art. 544
Comite delictul de deţinere pe nedrept şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei:
1.acela care, găsind o comoară, o deţine şi nu o declară autorităţii, în termen de 8 zile;
2.acela care, din eroare, ajunge în posesiunea unui lucru ce aparţine altuia şi fără a anunţa aceasta locului respectiv, şi-l însuşeşte pe nedrept.
SECŢIUNEA V:Abuzul de încredere profesională
Art. 545
Avocatul, care, primind daruri sau promisiuni dela partea adversă, vatămă, prin fapte positive sau prin omisiuni, cauza clientului său, comite delictul de abuz de încredere profesională şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă de la 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, amenda dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani, când faptul săvârşit în condiţiile de mai sus se referă la interesele unui inculpat.
Pedeapsa din alineatul precedent se aplică şi avocatului, care, pentru a obţine un onorar mai mare, ar pretexta că trebue să cumpere favoarea vreunui magistrat sau funcţionar public.
Art. 546
Când avocatul vatămă, prin fapte pozitive sau prin omisiuni, interesele unui inculpat se pedepseşte precum urmează:
1.în caz de crimă cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani şi cu interdicţie corecţională dela unu la 2 ani;
2.în caz de delict, cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi interdicţie corecţională dela 6 luni la un an;
3.în caz de contravenţie, cu închisoare corecţională dela o lună la 6 luni.
Art. 547
Cărăuşul sau însărcinatul său, care schimbă, în totul sau în parte, substanţa sau calitatea lucrurilor sau mărfurilor, al căror transport i-a fost încredinţat, comite delict de fraudă în transport şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Dacă schimbarea s-a făcut prin amestecarea de materii vătămătoare, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la 2 ani şi amenda dela 3.000 la 5.000 lei.
SECŢIUNEA VI:Fraudarea creditorilor
Art. 548
Acela care, în scop de a frustra pe un creditor, de către care este chemat în judecată, sau care are titlu executor obţinut în contra sa, ascunde, înstrăinarea, deteriorează sau distruge ceva din averea sa, sau face datorii fictive, ori alte acte, în paguba creditorilor, comite delictul de frustrare a creditorilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Acţiunea penală poate fi pusă în mişcare numai la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
SECŢIUNEA VII:Înşelăciunea
Art. 549
Acela care, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, face să se treacă drept adevărate fapte mincinoase, sau prezintă ca mincinoase fapte adevărate, şi prin aceasta, cauzează o pagubă materială unei persoane, comite delictul de înşelăciune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Când, pentru comiterea faptului de mai sus, infractorul a întrebuinţat nume, calităţi mincinoase sau alte mijloace frauduloase, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani, amenda dela 3.000 la 12.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 550
Pedepsele sunt cele prevăzute în art. 549., sporite cu un plus până la 2 ani când faptele se săvârşesc:
1.de către un funcţionar public, avocat, mandatar sau funcţionar privat, în exerciţiul funcţiunii sau mandatului său;
2.de o persoană care a simulat calitatea de funcţionar public.
Art. 551
Comite delictul de înşelăciune în convenţiuni şi se pedepseşte după distincţiile din art. 549, acela care, cu ocazia încheierii sau executării unei convenţiuni, induce sau menţine în eroare pe cealaltă parte, în aşa fel, încât, fără această eroare, ea nu ar fi încheiat sau executat convenţia în condiţiile stipulate.
Art. 552
Acela care, în scopul arătat la art. 549, induce sau menţine în eroare o persoană, asupra condiţiilor de trai sau de muncă în ţara de emigrare sau asupra foloaselor ce această ţară oferă emigranţilor, şi o determină să emigreze, sau o îndrumează către o altă ţară decât aceea în care voia să meargă, cauzând acesteia sau alteia o pagubă materială, comite delictul de înşelăciune în emigraţiune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi propaganda făcută în vederea emigrării în condiţiunile din alienatul precedent.
Art. 553
Acela care, în scopul arătat la art. 549., emite un cek asupra unei bănci sau unei persoane, ştiind că nu are provizia sau acoperirea necesară ori suficientă, precum şi acela care, în acelaşi scop, după emisiune, retrage provizia în totul sau în parte, sau interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, cauzând prin acesta o pagubă posesorului cekului, comite delictul de înşelăciune prin cekuri, şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi cu amendă dela 2.000 la 10.000 lei.
Art. 554
Acela care, în scop de a obţine, pentru sine sau pentru altul despăgubirea, isvorând dintr-o convenţie de asigurare sau alt folos material injust, distruge, risipeşte sau deteriorează în orice mod lucruri care aparţin lui sau altuia în total sau în parte, sau cauzează sieşi sau altuia răni sau infirmităţi, comite delictul de înşelăciune contra asigurătorului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni până la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, iar dacă desfiinţarea propriului său lucru, care era asigurat, a fost făcută prin incendiu, pedeapsa este dela unu la 5 ani.
CAPITOLUL IV:Strămutarea de hotare, desfiinţarea semnelor de hotar, stricăciuni şi alte turburări aduse proprietăţii
Art. 556
Acela care, în scopul de a-şi însuşi, fără drept, pământul posedat de altul, strămută sau face să se strămute semnele de hotare dintre proprietăţi, comite delictul de strămutare de hotare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 557
Acela care, desfiinţează orice semn sau orice lucru, care serveşte de hotar între proprietăţi, comite delictul de desfiinţare a semnelor de hotar şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 558
Acela care, prin violenţă sau ameninţare, ocupă, fără drept imobilul aflat în posesia altuia, comite delictul de turburare a posesiei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 559
Acela care, strică un lucru mobil sau imobil, aparţinând în total sau în parte altuia, comite delictul de degradare a lucrului altuia şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, fără necesitate, ucide sau, în orice alt mod, face improprii întrebuinţării, animalele care aparţin altuia.
Art. 560
Pedeapsa este închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, când delictul prevăzut în art. 559 este săvârşit:
1.asupra unui edificiu public sau destinat uzului public, unui monument sau unei statui publice, monument al naturii, parc public, plantaţie de utilitate publică, cimitir, uzină sau vas, întru cât nu ar constitui infracţiune prevăzută de art. 352;
2.asupra unei biblioteci, arhive, colecţiuni publice, ori asupra unui obiect păstrat în acestea, în scop ştiinţific, artistic, documentar sau industrial, precum şi asupra unui registru, act sau script ale unui serviciu public sau depuse la acesta;
3.asupra unui titlu de credit public sau privat, ori în registru de comerţ, aparţinând în totul sau în partea altuia;
4.asupra bunurilor unor martori, experţi, funcţionari publici, din răzbunare pentru mărturia sau opinia lor, ori pentru lucrări săvârşite în exerciţiul funcţiunii lor;
5.prin întrebuinţarea de ameninţare sau violenţă;
6.de către o persoană angajată la muncă, sau de un muncitor, cu ocazia unei greve sau cu ocazia vreuneia din infracţiunile prevăzute de art. 333;
7.de către un funcţionar public, asupra unui act sau lucru care se găseşti în păstrarea lui;
8.de o ceată.
Art. 561
Acela care, ca proprietar, arendaş sau în orice altă calitate, având moară, piuă, ferestrău sau alte asemenea instalaţii, înalţă cu voinţa apa prin zăgazuri, mai sus de nivelul cuvenit, cauzând astfel inundaţie pe proprietatea altuia sau pe drumuri, comite delictul de stricăciune prin inundaţie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la 3 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 562
Acela care, în scopul de a cauza altuia o pagubă, strică, distruge un act autentic sau sub semnătură privată, care nu este al său ori nu este exclusiv al său, ori ascunde un act care nu este al său, comite delictul de distrugere de acte şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 563
Acţiunea penală pentru delictele prevăzute în art. 556, 557, 558 şi 559, se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
CAPITOLUL V:Jocul de noroc, loterie şi specula contra economiei publice
Art. 564
Acela care, fără autorizaţie legală, organizează sau ţine vreun joc public de noroc, precum şi acela care ajută la aceasta, comite delictul de organizare a jocului de noroc şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 20.000 lei.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei:
1.dacă infractorul săvârşeşte faptul în mod obişnuit sau profesional;
2.dacă deschide sau ţine o casă pentru joc public de noroc;
3.dacă printre jucători au fost primite şi persoane mai tinere de 21 ani.
Art. 565
Comite delictul de joc de noroc şi se pedepseşte cu amendă dela 2.000 la 30.000 lei acela care ia parte, într-un loc public sau deschis publicului, la vreun joc de noroc neautorizat.
Art. 566
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la 2 ani şi amenda dela 2.000 la 10.000 ei, când acela care, deşi autorizat să organizeze vreun joc public de noroc, sau să ţină o casă în acest scop, admite la joc persoane mai mici de 21 ani.
Art. 568
Oricine ţine un local public sau deschis publicului, care îngădue sau tolerează, în localul său, joc de noroc, comite delictul de tolerare a jocului de noroc şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
În caz de a doua recidivă se poate aplica şi măsura de siguranţă a închiderii localului, prevăzută de art. 84.
Art. 569
Se consideră joc de noroc acela, în care câştigul sau pierderea atârnă, în totul sau în mare parte, de voia întâmplării.
Art. 570
Acela care, fără autorizaţie legală, deschide, organizează, lansează, prin orice mijloace, o loterie de orice fel, comite delictul de joc de noroc prin loterie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Art. 571
Comite delictul de joc de bursă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 luni şi cu amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care cu scopul de a specula şi lichida prin diferenţă, încheie convenţiuni de a vinde sau a elibera efecte, acţiuni sau orice alte titluri de credit cotate la Bursă, când vânzătorul nu posedă efecte în momentul liberării.
Art. 572
Acela care, prin cereri sau oferte fictive, ori prin publicarea sau răspândire de ştiri false, exagerate sau tendenţioase, sau prin întrebuinţarea de alte manopere frauduloase de natură a influenţa preţurile, vrea să turbure târgul intern al valorilor sau mărfurilor negociate la bursă sau în comerţ, comite delictul de speculă contra economiei publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Dacă prin comiterea faptului de mai sus s-a provocat urcarea sau scăderea preţului efectelor sau mărfurilor negociate la bursă sau în comerţ, pedeapsa este dela 6 luni la 2 ani şi amenda dela 10.000 la 20.000 lei.
Art. 573
Acela care, în scop de a face să împuţineze mărfurile de consum, distruge materii prime sau produse agricole sau industriale ori mijloace de producţiune, aducând prin aceasta un prejudiciu grav nevoilor publice de consum, comite delictul de speculă a nevoilor de consum şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei.
TITLUL XV:Delicte contra dreptului de răspuns prin presă şi alte delicte comise în administrarea presei
Art. 574
Comite delictul de refuz de publicare a răspunsului şi se pedepseşte cu amendă dela 2.000 lei la 10.000 lei, directorul sau, în lipsa lui, redactorul oricărei publicaţiuni periodice, care a refuzat să publice răspunsul unei persoane vizate direct sau indirect în acea publicaţiune, cel mai târziu în primul număr ce apare după două zile libere dela notificare, prin portărel sau notar public, a acelui răspuns.
Acelaşi drept îl are, în cazul când se aduc imputări memoriei unui defunct, oricare dintre persoanele arătate în art. 511, chiar când ea nu a fost vizat personal.
Răspunsul se publică gratuit, fără nicio intercalare sau comentar, în aceeaşi ediţie, cu aceleaşi caractere tipografice şi în acelaşi loc al publicaţiunii în care a apărut articolul sau informaţia la care s-a răspuns.
Răspunsul poate fi cel mult de două ori mai lung ca articolul la care se referă, calculat după numărul cuvintelor.
Directorul e în drept să refuze publicarea unui răspuns, care nu ar fi făcut într-o formă obiectivă, sau care ar fi în contra bunelor moravuri, ori ar conţine expresiuni injurioase în contra vreuneia dintre persoanele care fac parte din direcţia, redacţia sau administraţia ziarului, sau altei persoane străine.
Dreptul de a cere publicarea unui răspuns se prescrie în termen de 30 zile dela apariţia articolului sau informaţiei care dă drept la acel răspuns.
Partea vătămată, în caz de refuz nejustificat de a i-se publica răspunsul, se poate adresa tribunalului, care judecă cu precădere şi se pronunţă în cel mult 10 zile dela cerere. În caz când tribunalul constată refuzul nejustificat, pe lângă sancţiunea prevăzută mai sus, ordonă şi inserarea răspunsului, care se face în cel mult 3 zile libere dela comunicarea sentinţei, sub sancţiunea unei daune de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Publicarea răspunsului părţii vătămate nu împiedecă dreptul de urmărire pentru infracţiunile ce ar rezulta din publicarea articolului care a provocat răspunsul.
Art. 575
Proprietarul oricărui ziar sau publicaţiuni, care nu înscrie în fruntea acestora, în mod vizibil şi permanent, numele directorului sau al redactorului responsabil, sau care nu arată schimbările survenite în privinţa acestor persoane, precum şi acela care ar menţine, ca director sau redactor responsabil, o persoană care nu este cetăţean român, nu are domiciliul în ţară, ori a suferit condamnaţiuni penale cu interdicţie corecţională sau acela care, mai înainte de apariţia publicaţiunii periodice, nu declară şi înscrie, la instanţa competentă numele său, domiciliul, titlul publicaţiunii periodice, modul de apariţie şi numele directorului sau redactorului responsabil, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 10.000 la 20.000 lei.
Când proprietatea ziarului sau publicaţiunii periodice ar aparţine unei societăţi comerciale, răspunderea penală pentru faptele de mai sus o au: în societăţile în nume colectiv, toţi asociaţii; în societăţile în comandită simplă, comanditatul; în societăţile anonime şi în comandită pe acţiuni, persoana însărcinată cu administrarea societăţii.
Art. 576
Directorul, şi, în lipsa lui, redactorul responsabil al oricărei publicaţiuni periodice, care nu publică, în cel dintâiu număr, hotărâre rămasă definitivă, a cărei publicare a ordonat-o instanţa şi care i-a fost comunicată în acest scop, se pedepseşte cu amendă dela 2.000 la 20.000 lei.
Art. 577
Directorul. şi, în lipsa lui, redactorul responsabil al oricărei publicaţiuni periodice, care nu publică, în mod gratuit, comunicatele oficiale, destinate a rectifica faptele eronate cuprinse în acea publicaţiune, se pedepseşte cu amendă dela 2.000 la 10.000 lei.
Rectificarea sau răspunsul nu poate depăşi numărul îndoit al cuvintelor pe care le conţinea informaţia supusă rectificării.
Art. 578
Se pedepseşte cu amendă dela 5.000 la 20.000 lei:
1.tipograful care nu a indicat pe imprimat numele şi domiciliul său, sau care a tipărit un ziar sau o publicaţiune periodică fără să aibă un director sau redactor responsabil;
2.tipograful care nu s-a conformat obligaţiei de depozit impuse de lege;
3.acel care vinde sau distribuie ziare sau orice alte publicaţiuni care nu conţin indicaţiunea numelui vreuneia din persoanele responsabile după lege.