Titlul xiv - Crime şi delicte contra patrimoniului - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL
M.Of. 65
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Iunie 1954
TITLUL XIV:Crime şi delicte contra patrimoniului
CAPITOLUL I:Furtul
Art. 524
Acela care ia un lucru mobil, ce nu-i aparţine, din posesiunea sau detenţiunea altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, comite delictul de furt.
Se consideră lucru mobil şi orice energie care are o valoare economică.
Se consideră lucru ce nu aparţine autorului şi acela asupra căruia el are un drept de coproprietate sau se găseşte în posesiunea altuia cu un titlu legal.
Furtul se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Art. 525
Furtul este calificat în următoarele cazuri:
1.când este săvârşit;
a)într-un local consacrat unui cult recunoscut de stat, asupra vreunui obiect consacrat cultului sau destinat unui scop pios sau caritabil;
b)într-un cimitir, asupra unui obiect consacrat cultului morţilor, sau aflat pe cadavru;
c)pe câmp sau în pădure, asupra animalelor, recoltelor strânse sau nu, ori uneltelor;
d)într-un loc public, unde prin obişnuinţă sau destinaţie se lasă obiecte, ţinându-se seama de încrederea publicului;
e)asupra obiectelor aflate în locuri publice;
2.când este săvârşit:
a)în timpul şi cu ocazia unui incendiu, naufragiu, accident de cale ferată, unei explozii, inundaţii sau oricărei alte calamităţi publice, ori în apropierea locului unde acestea s-au produs;
b)în timpul nopţii, într-o casă locuită;
3.când este săvârşit prin:
a)escaladarea zidurilor sau îngrădirilor;
b)efracţiunea încuietorilor, legăturilor sau oricărui dispozitiv de închidere;
c)cheie mincinoasă sau cheie adevărată, când se găsea în mâna autorului, prin orice împrejurare care nu-i da dreptul de a se folosi de ea;
4.când este săvârşit:
a)prin simulare, de către autor, a unei calităţi oficiale sau însărcinări din partea unei autorităţi sau a unui serviciu public;
b)prin mascarea, deghizarea sau travestirea infractorului;
c)de către două sau mai multe persoane;
d)de către un infractor, care avea asupra lui arme sau narcotice, fără să le fi întrebuinţat;
5.când este săvârşit:
a)de către un funcţionar public care abuzează de calitatea sa oficială;
b)de către hotelier, restaurator, birtaş, cărăuş sau orice patron sau antreprenor al unui local accesibil publicului, sau de către persoanele din serviciul lor, asupra lucrurilor încredinţate sau lăsate, potrivit obiceiului, în localurile sau vehiculele lor, precum şi de către călători sau consumatori, asupra lucrurilor din hotel, restaurant sau birt;
c)de către o persoană care este în serviciu, asupra lucrurilor patronului sau ale familiei lui, sau ale altor persoane, de care numai calitatea sa i-a permis să se apropie;
d)de o persoană care se găseşte în aceeaşi locuinţă cu acela dela care a furat;
e)asupra unei persoane incapabile de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra.
Pedeapsa, în cazurile de mai sus, este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, iar în cazurile prevăzute de literele c şi d de sub punctul 4, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 şa 7 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţia corecţională de la 2 la 5 ani.
Art. 526
Furtul săvârşit între rude, ori de către minor sau o persoană pusă sub curatelă, în paguba tutorelui sau curatorului său, nu pot fi urmărit decât la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
Dispoziţiunile de mai sus se aplică şi în cazul prevăzut în art. 525, punctul 5, litera d.
Partea vătămată îşi poate retrage plângerea. Retragerea plângerii are de consecinţă stingerea acţiunii penale faţă de persoanele de mai sus.
Instigatorii, coautorii şi complicii, care nu se găsesc în gradul de rudenie de mai sus, se pedepsesc în toate cazurile şi se pot urmări din oficiu.
Art. 527
Furtul comis de un coproprietar ori de proprietar, în condiţiunile art. 524, alin. 3, se pedepseşte în caz de furt simplu cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi amendă dela 1.000 la 3.000 lei, iar în caz de furt calificat, cu închisoare corecţională dela 6 luni la 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
CAPITOLUL II:Tâlhăria şi pirateria
SECŢIUNEA I:Tâlhăria
Art. 529
Acela care ia prin violenţă sau ameninţare, un lucru mobil, ce nu-i aparţine, din posesiunea sau detenţiunea altuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, comite delictul de tâlhărie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 8 ani, amendă dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani.
Art. 530
Se socoteşte de asemenea că a săvârşit delictul de tâlhărie şi se pedepseşte potrivit articolului precedent:
1.acela care, surprins fiind în flagrant delict de furt, întrebuinţează violenţa sau ameninţarea, în scopul de a păstra lucrul furat sau a distruge urmele delictului, ori de a asigura scăparea sa sau a coparticipanţilor săi.
2.acela care ia un lucru dela o persoană, pe care a pus-o în acest scop în stare de inconştienţă sa neputinţă de a se apăra, prin narcotice sau orice alte mijloace;
3.acela care obţine, prin violenţă sau ameninţare, semnătura sau remiterea unui act, unui titlu, sau oricărui alt înscris care poate avea efecte juridice.
Art. 531
Tâlhăria se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani amendă dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani, când este săvârşită:
1.în timpul nopţii;
2.pe drumuri sau pieţe publice;
3.pe două sau mai multe persoane;
4.de către una sau mai multe persoane mascate, deghizate, sau travestite;
5.de către una sau mai multe persoane care aveau asupra lor, toate sau parte din ele, arme sau narcotice;
6.prin bătăi sau rele tratamente care n-au cauzat victimei vreo vătămare gravă a sănătăţii sau integrităţii corporale
Art. 532
Tâlhăria este crimă şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 10 la 15 ani, şi degradarea civică dela 5 la 8 ani, în următoarele cazuri;
1.când s-a întrebuinţat tortură;
2.când s-a cauzat vreo vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, din cele prevăzute în art. 473, ori s-a săvârşit şi tentativa de omor.
Art. 533
Crima de tâlhărie se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă, când s-a cauzat moartea victimei.
SECŢIUNEA II:Pirateria
Art. 535
Acela care, făcând parte din echipajul unui vas, săvârşeşte pe cont propriu, în marea liberă prin violenţă sau ameninţare, acte de prădare în scopul de a răpi un alt vas sau bunurile de pe el, comite crima de piraterie şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 7 la 12 ani şi degradare civică dela 5 la 8 ani.
Când faptul este însoţit de loviri asupra personalului vasului sau călătorilor, ori a cauzat acestora vreo vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pedeapsa este munca silnică dela 7 la 12 ani şi degradarea civică dela 8 la 10 ani, iar dacă s-a comis vreun omor sau s-a răpit ori s-a distrus vasul, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Se consideră piraterie şi se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsă şi după distincţiile de mai sus:
1.faptul săvârşit chiar de personalul vasului sau de persoanele aflate pe vas, în contra vasului, în scopul sus arătat;
2.faptul de a provoca, prin orice mijloc naufragiul sau eşuarea unui vas, în scopul de a-şi însuşi încărcătura lui, sau de a prăda pe călători.
Art. 536
Dispoziţiunile din articolul precedent se aplică şi când crima de piraterie s-a săvârşit între aeronave sau între acestea şi vase.
CAPITOLUL III:Delicte contra patrimoniului prin nesocotirea încrederei
SECŢIUNEA I:Abuzul de încredere
Art. 537
Acela care, având în posesia sau detenţiunea sa, sub orice titlu, un lucru mobil al altuia, şi-l însuşeşte sau dispune de el, pe nedrept, ori refuză de a-l restitui, comite delictul de abuz de încredere şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni 3 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela 6 luni la un an.
Acţiunea penală se poate pune în mişcare numai prin plângerea prealabilă a părţii vătămate.
În cazul când lucrurile sustrase sau sumele risipite vor fi restituite sau depuse, ori prejudiciul va fi integral reparat, până la pronunţarea hotărârii definitive, acţiunea penală se stinge.
Art. 538
Pedeapsa este corecţională dela unu la 5 ani, amenda dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani, când abuzul de încredere s-a săvârşit:
1.de către o persoană din serviciul sau din intimitatea celui lezat, cu excepţia rudelor;
2.de către o persoană căreia, datorită profesiunii sau îndeletnicirii sale, permanenţă sau temporară, publicului îi încredinţează lucruri;
3.asupra unor lucruri încredinţate în împrejurările prevăzute de art. 525, punctul 2, litera a şi punctul 5, litera b.
Dispoziţiunile art. 537, alin. 3, nu sunt aplicabile în cazurile prevăzute de punctele 2 şi 3 de mai sus.
SECŢIUNEA II:Gestiunea frauduloasă
Art. 539
Acela care, fiind însărcinat cu administrarea, îngrijirea sau supravegherea bunurilor altuia, şi, în această calitate, pricinueşte daune materiale aceluia ale cărui interese este obligat a le sprijini, comite delictul de gestiune frauduloasă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 3 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, amenda dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani, în cazul când autorul săvârşeşte gestiunea frauduloasă în scopul de a dobândi un folos material.
Art. 540
Constitue de asemenea delictul de gestiune frauduloasă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani, faptul administratorului sau directorului unei societăţi:
1.care, alcătuind un bilanţ fals, a încasat sau plătit dividende sau participaţiuni, sub orice formă, pentru beneficii nereale;
2.care a provocat la bursă sau prin răspândire de ştiri falşe, scăderea sau ridicarea valorii creanţelor societăţii, în scopul de a-şi procura beneficii;
3.care a operat asupra fondurilor societăţii ridicări de bani, pentru uz personal ori pentru scopuri străine de obiectul social, în afară de statute şi fără autorizarea adunării generale sau care a utilizat creditul societăţii pentru scopuri străine obiectului social;
4.care, în scopul de a-şi procura lui sau altuia un folos material, cumpără sau vând, pe socoteala societăţii, acţiuni ale altor societăţi, pe un preţ păgubitor;
5.care, în constituirea adunării se foloseşte de acţiuni neplasate sau nu respectă dispoziţiunile legale înscrise pentru decăderea acţiunilor neplătite, dobândeşte acţiuni ale altor societăţi, pe contul acesteia, fără autorizare, sau cu suma care nu a fost preluată din beneficii regulat constatate, ori emite obligaţii fără a fi autorizat, sau emite acţiuni pe un preţ inferior valorii nominale, sau noi acţiuni, mai înainte ca acţiunile emise anterior să fi fost achitate în întregime.
Art. 541
Acţiunea penală, în cazurile art. 539 şi 540 se poate pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a părţii vătămate, iar dacă delictul de gestiune frauduloasă a fost comis în exerciţiul mandatului de tutor, curator, consilier judiciar, custode, sechestru, sindic al falimentului, de vreun administrator al fundaţiilor ale căror bugete sunt aprobate de stat, de vreun executor testamentar, ori de către un membru în consiliul de administraţie sau direcţie, sau de vreun administrator ori censor al unei societăţi pe acţiuni sau cooperative, sau în general de orice persoană care are însărcinarea sau autorizarea dela o autoritate publică să administreze averea străină, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
SECŢIUNEA III:Exploatarea slăbiciunilor persoanelor incapabile
Art. 542
Acela care, în scopul de a obţine un folos material, pentru sine sau pentru altul, abuzând de trebuinţele, pasiunile, viciile sau de inexperienţa unui minor, ori de inferioritatea sau infirmitatea psihică a unei persoane, o face să săvârşească un act ar produce pentru el sau pentru altul un efect juridic dăunător, comite delictul de exploatare a slăbiciunilor sau viciilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unul la 4 ani, amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 3 ani.
SECŢIUNEA IV:Însuşirea lucrurilor pierdute şi deţinerea pe nedrept
Art. 543
Acela care găseşte un lucru şi nu-l predă, în termen de 8 zile, autorităţilor sau aceluia care l-a pierdut, comite delictul de însuşire a lucrului pierdut şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, când lucrul a fost găsit într-o casă, curte, grădină sau altă încăpere şi nu a fost arătat stăpânului ori chiriaşului locului.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi birjarului, şoferului, hotelierului sau hangiului care nu predă autorităţilor poliţieneşti vreun obiect uitat de client sau călător.
Când faptele de mai sus sunt comise de rude, acţiunea penală nu se pune în mişcare decât după plângerea prealabilă a părţii vătămate.
Art. 544
Comite delictul de deţinere pe nedrept şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei:
1.acela care, găsind o comoară, o deţine şi nu o declară autorităţii, în termen de 8 zile;
2.acela care, din eroare, ajunge în posesiunea unui lucru ce aparţine altuia şi fără a anunţa aceasta locului respectiv, şi-l însuşeşte pe nedrept.
SECŢIUNEA V:Abuzul de încredere profesională
Art. 545
Avocatul, care, primind daruri sau promisiuni dela partea adversă, vatămă, prin fapte positive sau prin omisiuni, cauza clientului său, comite delictul de abuz de încredere profesională şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă de la 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, amenda dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţia corecţională dela 2 la 5 ani, când faptul săvârşit în condiţiile de mai sus se referă la interesele unui inculpat.
Pedeapsa din alineatul precedent se aplică şi avocatului, care, pentru a obţine un onorar mai mare, ar pretexta că trebue să cumpere favoarea vreunui magistrat sau funcţionar public.
Art. 546
Când avocatul vatămă, prin fapte pozitive sau prin omisiuni, interesele unui inculpat se pedepseşte precum urmează:
1.în caz de crimă cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani şi cu interdicţie corecţională dela unu la 2 ani;
2.în caz de delict, cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi interdicţie corecţională dela 6 luni la un an;
3.în caz de contravenţie, cu închisoare corecţională dela o lună la 6 luni.
Art. 547
Cărăuşul sau însărcinatul său, care schimbă, în totul sau în parte, substanţa sau calitatea lucrurilor sau mărfurilor, al căror transport i-a fost încredinţat, comite delict de fraudă în transport şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Dacă schimbarea s-a făcut prin amestecarea de materii vătămătoare, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la 2 ani şi amenda dela 3.000 la 5.000 lei.
SECŢIUNEA VI:Fraudarea creditorilor
Art. 548
Acela care, în scop de a frustra pe un creditor, de către care este chemat în judecată, sau care are titlu executor obţinut în contra sa, ascunde, înstrăinarea, deteriorează sau distruge ceva din averea sa, sau face datorii fictive, ori alte acte, în paguba creditorilor, comite delictul de frustrare a creditorilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, amendă dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Acţiunea penală poate fi pusă în mişcare numai la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
SECŢIUNEA VII:Înşelăciunea
Art. 549
Acela care, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, face să se treacă drept adevărate fapte mincinoase, sau prezintă ca mincinoase fapte adevărate, şi prin aceasta, cauzează o pagubă materială unei persoane, comite delictul de înşelăciune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani amendă dela 2.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Când, pentru comiterea faptului de mai sus, infractorul a întrebuinţat nume, calităţi mincinoase sau alte mijloace frauduloase, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani, amenda dela 3.000 la 12.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
Art. 550
Pedepsele sunt cele prevăzute în art. 549., sporite cu un plus până la 2 ani când faptele se săvârşesc:
1.de către un funcţionar public, avocat, mandatar sau funcţionar privat, în exerciţiul funcţiunii sau mandatului său;
2.de o persoană care a simulat calitatea de funcţionar public.
Art. 551
Comite delictul de înşelăciune în convenţiuni şi se pedepseşte după distincţiile din art. 549, acela care, cu ocazia încheierii sau executării unei convenţiuni, induce sau menţine în eroare pe cealaltă parte, în aşa fel, încât, fără această eroare, ea nu ar fi încheiat sau executat convenţia în condiţiile stipulate.
Art. 552
Acela care, în scopul arătat la art. 549, induce sau menţine în eroare o persoană, asupra condiţiilor de trai sau de muncă în ţara de emigrare sau asupra foloaselor ce această ţară oferă emigranţilor, şi o determină să emigreze, sau o îndrumează către o altă ţară decât aceea în care voia să meargă, cauzând acesteia sau alteia o pagubă materială, comite delictul de înşelăciune în emigraţiune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 2 ani şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi propaganda făcută în vederea emigrării în condiţiunile din alienatul precedent.
Art. 553
Acela care, în scopul arătat la art. 549., emite un cek asupra unei bănci sau unei persoane, ştiind că nu are provizia sau acoperirea necesară ori suficientă, precum şi acela care, în acelaşi scop, după emisiune, retrage provizia în totul sau în parte, sau interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, cauzând prin acesta o pagubă posesorului cekului, comite delictul de înşelăciune prin cekuri, şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi cu amendă dela 2.000 la 10.000 lei.
Art. 554
Acela care, în scop de a obţine, pentru sine sau pentru altul despăgubirea, isvorând dintr-o convenţie de asigurare sau alt folos material injust, distruge, risipeşte sau deteriorează în orice mod lucruri care aparţin lui sau altuia în total sau în parte, sau cauzează sieşi sau altuia răni sau infirmităţi, comite delictul de înşelăciune contra asigurătorului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni până la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, iar dacă desfiinţarea propriului său lucru, care era asigurat, a fost făcută prin incendiu, pedeapsa este dela unu la 5 ani.
CAPITOLUL IV:Strămutarea de hotare, desfiinţarea semnelor de hotar, stricăciuni şi alte turburări aduse proprietăţii
Art. 556
Acela care, în scopul de a-şi însuşi, fără drept, pământul posedat de altul, strămută sau face să se strămute semnele de hotare dintre proprietăţi, comite delictul de strămutare de hotare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 557
Acela care, desfiinţează orice semn sau orice lucru, care serveşte de hotar între proprietăţi, comite delictul de desfiinţare a semnelor de hotar şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 558
Acela care, prin violenţă sau ameninţare, ocupă, fără drept imobilul aflat în posesia altuia, comite delictul de turburare a posesiei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 559
Acela care, strică un lucru mobil sau imobil, aparţinând în total sau în parte altuia, comite delictul de degradare a lucrului altuia şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, fără necesitate, ucide sau, în orice alt mod, face improprii întrebuinţării, animalele care aparţin altuia.
Art. 560
Pedeapsa este închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, când delictul prevăzut în art. 559 este săvârşit:
1.asupra unui edificiu public sau destinat uzului public, unui monument sau unei statui publice, monument al naturii, parc public, plantaţie de utilitate publică, cimitir, uzină sau vas, întru cât nu ar constitui infracţiune prevăzută de art. 352;
2.asupra unei biblioteci, arhive, colecţiuni publice, ori asupra unui obiect păstrat în acestea, în scop ştiinţific, artistic, documentar sau industrial, precum şi asupra unui registru, act sau script ale unui serviciu public sau depuse la acesta;
3.asupra unui titlu de credit public sau privat, ori în registru de comerţ, aparţinând în totul sau în partea altuia;
4.asupra bunurilor unor martori, experţi, funcţionari publici, din răzbunare pentru mărturia sau opinia lor, ori pentru lucrări săvârşite în exerciţiul funcţiunii lor;
5.prin întrebuinţarea de ameninţare sau violenţă;
6.de către o persoană angajată la muncă, sau de un muncitor, cu ocazia unei greve sau cu ocazia vreuneia din infracţiunile prevăzute de art. 333;
7.de către un funcţionar public, asupra unui act sau lucru care se găseşti în păstrarea lui;
8.de o ceată.
Art. 561
Acela care, ca proprietar, arendaş sau în orice altă calitate, având moară, piuă, ferestrău sau alte asemenea instalaţii, înalţă cu voinţa apa prin zăgazuri, mai sus de nivelul cuvenit, cauzând astfel inundaţie pe proprietatea altuia sau pe drumuri, comite delictul de stricăciune prin inundaţie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la 3 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
Art. 562
Acela care, în scopul de a cauza altuia o pagubă, strică, distruge un act autentic sau sub semnătură privată, care nu este al său ori nu este exclusiv al său, ori ascunde un act care nu este al său, comite delictul de distrugere de acte şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.
Art. 563
Acţiunea penală pentru delictele prevăzute în art. 556, 557, 558 şi 559, se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
CAPITOLUL V:Jocul de noroc, loterie şi specula contra economiei publice
Art. 564
Acela care, fără autorizaţie legală, organizează sau ţine vreun joc public de noroc, precum şi acela care ajută la aceasta, comite delictul de organizare a jocului de noroc şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 20.000 lei.
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei:
1.dacă infractorul săvârşeşte faptul în mod obişnuit sau profesional;
2.dacă deschide sau ţine o casă pentru joc public de noroc;
3.dacă printre jucători au fost primite şi persoane mai tinere de 21 ani.
Art. 565
Comite delictul de joc de noroc şi se pedepseşte cu amendă dela 2.000 la 30.000 lei acela care ia parte, într-un loc public sau deschis publicului, la vreun joc de noroc neautorizat.
Art. 566
Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la 2 ani şi amenda dela 2.000 la 10.000 ei, când acela care, deşi autorizat să organizeze vreun joc public de noroc, sau să ţină o casă în acest scop, admite la joc persoane mai mici de 21 ani.
Art. 568
Oricine ţine un local public sau deschis publicului, care îngădue sau tolerează, în localul său, joc de noroc, comite delictul de tolerare a jocului de noroc şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.
În caz de a doua recidivă se poate aplica şi măsura de siguranţă a închiderii localului, prevăzută de art. 84.
Art. 569
Se consideră joc de noroc acela, în care câştigul sau pierderea atârnă, în totul sau în mare parte, de voia întâmplării.
Art. 570
Acela care, fără autorizaţie legală, deschide, organizează, lansează, prin orice mijloace, o loterie de orice fel, comite delictul de joc de noroc prin loterie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 3 luni şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Art. 571
Comite delictul de joc de bursă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 luni şi cu amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care cu scopul de a specula şi lichida prin diferenţă, încheie convenţiuni de a vinde sau a elibera efecte, acţiuni sau orice alte titluri de credit cotate la Bursă, când vânzătorul nu posedă efecte în momentul liberării.
Art. 572
Acela care, prin cereri sau oferte fictive, ori prin publicarea sau răspândire de ştiri false, exagerate sau tendenţioase, sau prin întrebuinţarea de alte manopere frauduloase de natură a influenţa preţurile, vrea să turbure târgul intern al valorilor sau mărfurilor negociate la bursă sau în comerţ, comite delictul de speculă contra economiei publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 5.000 la 10.000 lei.
Dacă prin comiterea faptului de mai sus s-a provocat urcarea sau scăderea preţului efectelor sau mărfurilor negociate la bursă sau în comerţ, pedeapsa este dela 6 luni la 2 ani şi amenda dela 10.000 la 20.000 lei.
Art. 573
Acela care, în scop de a face să împuţineze mărfurile de consum, distruge materii prime sau produse agricole sau industriale ori mijloace de producţiune, aducând prin aceasta un prejudiciu grav nevoilor publice de consum, comite delictul de speculă a nevoilor de consum şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 5.000 la 20.000 lei.