Titlul 13 - Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a Statului - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL
M.Of. 65
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Iunie 1954
TITLUL I Crime şi delicte contra Statului:
CAPITOLUL I:Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a Statului
SECŢIUNEA I:Trădarea
Art. 184
Cetăţeanul român care săvârşeşte vreo faptă, în scop de a supune teritoriul Statului sau o parte din el suveranităţii unui stat străin, sau de a suprima ori ştirbi independenţa Statului, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi faptul săvârşit în scopul de a distruge unitatea Statului.
Art. 185
Cetăţeanul român care poartă arme contra patriei sale, sau se înrolează în armata unui stat aflat în războiu cu Statul român, comite crimă de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 186
Cetăţeanul român care unelteşte sau se pune în înţelegere cu guvernele străine sau cu agenţii lor, ori cu partide, asociaţiuni sau grupări străine, cu caracter politic, spre a provoca războiu contra Statului român, spre a înlesni ori aduce ocupaţiunea străină, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Dacă înţelegerea nu şi-a ajuns scopul, pedeapsa este munca silnică dela 5 la 25 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Art. 187
Dacă relaţiunile întreţinute de cetăţeanul român, cu supuşii puterii străine, aveau de obiect unul din următoarele fapte, pedeapsa este temniţa grea dela 5 la 10 ani şi degradarea civică dela 3 la 5 ani:
1.îndeplinirea unor acte care să tindă a angaja Statul român la declararea sau menţinerea neutralităţii, sau la declaraţiunea de războiu;
2.acceptarea unor promisiuni, bani, daruri, ori alte foloase în scopul de a îndeplini actele contrarii interesului naţional în caz de războiu;
3.determinarea altor persoane de a comite faptul prevăzut la punctul 2.
În toate cazurile, pedeapsa este munca silnică, dela 5 la 10 ani, dacă se convenise ca scopurile mai sus să fie atinse printr-o propagandă de presă.
Art. 188
Comite crimă de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă cetăţeanul român, care în timp de războiu:
1.predă inamicului sau reprezentanţilor lui, oraşe, porturi, aeroporturi, hidroscale, baze navale, locuri întărite sau orice alte posturi de apărare, fără autorizaţia autorităţilor naţionale competinte;
2.predă instituţiuni sau servicii publice, bastimente, aeronave, stabilimente tehnice, instalaţiuni care servesc armata, magazii, depozite de arme, muniţii sau alte materiale de război, fără autorizaţia autorităţilor naţionale competinte;
3.procură inamicului soldaţi, oameni, arme, muniţiuni sau orice materiale de războiu;
4.îndeamnă pe soldaţii armatei române să treacă la inamic;
5.serveşte inamicului de informator sau călăuză în dauna armatei române, ori ascunde pe spionii lui, participă la comploturi, în scopul de a constrânge pe comandantul unei localităţi asediate de a se preda sau capitula;
6.provoacă revolte sau panică în trupele de apărare ale ţării, sau împiedică legătura unităţilor în faţa inamicului;
7.face înrolări, în ţară sau în străinătate, pentru o putere străină în războiu cu România;
8.distruge, incendiază sau pune în stare de neîntrebuinţare, prin orice mijloace, materialele de războiu, enumerate la punctele 1 şi 2 ,precum şi alimente ale armatei române, în dauna acesteia şi în favoarea inamicului.
Orice alte fapte, în afară de cele enumerate mai sus, prin care se dă sprijin inamicului sau se favorizează activitatea lui, se pedepsesc cu muncă silnică dela 5 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Art. 189
Pedepsele prevăzute în art. 186 şi 188 se aplică şi când actul încriminat este îndreptat contra unui aliat cu care România luptă în comun.
Art. 190
Comite crima de trădare prin necredinţă şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă:
1.funcţionarul public, agentul sau prepusul guvernului care procură sau transmite în original sau în copie, ori divulgă în totul sau în parte, fie chiar incomplet sau inexact, unui guvern străin, agenţilor săi sau oricărei alte persoane, fără calitatea de a lua cunoştinţă de ele: planuri, schiţe, desene, fotografii, acte, scripte, ori documente diplomatice secrete, informaţiuni sau notiţe secrete, interesând apărarea teritoriului, siguranţa statului, mobilizarea şi concentrarea armatei şi mobilizarea economică a teritoriului naţional, starea, cantitatea şi calitatea materialului militar, de orice categorie, pieţele întărite, forturile, stabilimentele tehnice, porturile, aeroporturile, bazele navale, hidroscalele, vasele de războiu, aeronavele, arme, muniţiuni, explozibile, sau elementele lor constituite, maşini, mecanisme sau părţi din ele, ori echipamente sau orice alte referinţe asupra obiectelor sau lucrărilor, care, în interesul apărării naţionale, nu trebuesc divulgate şi care fuseseră încredinţate susnumitelor persoane, sau de care avea cunoştinţă cu ocaziunea funcţiunii sau însărcinării lor;
2.cetăţeanul român care comite faptul de mai sus, când unul din obiectele sau lucrările prevăzute la alineatul precedent i-au fost încredinţate sau ori titlu, sau de care avea cunoştinţă, fie oficial, fie în virtutea situaţiei, profesiunii sau vreunei misiuni cu care fusese însărcinat;
3.cetăţeanul român care aflându-se în unul din cele două cazuri ale alineatelor precedente, comunică sau divulgă, nu însuşi actul sau documentul secret, ci numai informaţiuni sau ştiinţe trase din ele.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi acel acare comite acelaşi fapt, după încetarea funcţiunii sau misiunii cu care a fost însărcinat.
Art. 191
Cetăţeanul român care procură sau transmite în original sau în copie, în total sau în parte, vreunul din planurile, scriptele, documentele menţionate în art. 190, inamicului sau agentului, ori unei puteri străine, sau agenţilor acesteia, sau care având cunoştinţă de ele, le comunică acelora sau le publică, ori reproduce chiar parţial sau incomplet, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Acelaşi pedeapsă se aplică şi în următoarele cazuri:
1.cetăţeanului român, care îşi procură sau deţine, fără calitate de a lua cunoştinţă de ele, planurile, scriptele sau documentele menţionate în art. 190;
2.cetăţeanului român, care ar reproduce în public, după alte publicaţiuni, planurile, scriptele sau documentele din art. 190.
Dacă autorul publicaţiunii sau reproducerii nu este cunoscut, pedeapsa se aplică conform dispoziţiunilor art. 181.
Art. 192
Comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 10 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani:
1.cetăţeanul român, care, făţiş ori ascunzându-şi identitatea sau naţionalitatea, calitatea sau profesiunea, cu scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, se introduce într-o localitate, zonă de pământ, de apă, sau de aer, unde e oprit accesul în interes militar, cetate, port, aeroport, hidroscală, bază navală, post militar, tabără, cantonament, bivuac, cazarmă, stabiliment tehnic, vas de războiu, magazie de aprovizionare, birou unde se păstrează planuri, documente, scrisori sau alte acte ori hărţi geografice, referitoare la apărarea naţională, cum şi în orice altfel de stabiliment militar cu dependinţele lui;
2.cetăţeanul român, care, prin mijloacele indicate în alineatul precedent, şi în scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, ridică planuri sau face recunoaşteri de căi ferate sau de orice alte mijloace de comunicaţie, ia informaţii sau fotografii ori execută desene, schiţe, asupra oricărui lucru privitor la apărarea teritoriului sau la siguranţa Statului.
SECŢIUNEA II:Spionajul
Art. 194
Când vreuna din infracţiunile prevăzute de art. 184, 186, 187, 188, 189, 190, 191 şi 192, este comisă de un străin, constituie crima de spionaj şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 15 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Când străinul infractor ar fi din cei angajaţi în serviciul Statului român, pedeapsa este munca silnică dela 10 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Tentativa crimei de spionaj se pedepseşte ca şi crima consumată.
În timp de războiu, dispoziţiunile acestei secţiuni se aplică, în măsura în care sunt de acord cu convenţiunile internaţionale referitoare la spionaj.
SECŢIUNEA III:Alte crime şi delicte în contra siguranţei exterioare a Statului
Art. 195
Acela care distruge sau ascunde documente sau acte, care stabilesc drepturi ale statului român în raport cu un stat sau cu un guvern străin, comite crima de compromitere a intereselor de Stat şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Dacă autorul este chiar păstrătorul sau depozitarul acelor acte sau documente, pedeapsa este munca silnică pe timp mărginit dela 7 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Art. 196
Acela care, prin înrolări sau orice acte de ostilitate, neaprobate de guvern, săvârşite în ţară sau în străinătate contra unui stat străin, expune Statul român la un pericol de războiu, comite crima de ostilitate contra Statului şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani, iar dacă, din această cauză, a şi urmat războiul, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă şi degradarea civică pe timp de 10 ani.
Dacă actele de ostilitate sunt de natură numai de a turbura relaţiunile guvernului român cu un guvern străin, sau de a expune Statul ori pe cetăţenii români, ori unde s-ar găsi ei, la represalii, pedeapsa este temniţa grea dela 3 la 6 ani, iar dacă ruperea relaţiunilor s-a produs, sau represaliile au avut loc, pedeapsa este temniţa grea dela 5 la 10 ani şi în ambele cazuri şi degradarea civică dela 3 la 5 ani.
Art. 197
Acela care, prin neglijenţă, prin neobservarea regulamentelor, instrucţiilor, ordinelor şi consemnelor, face posibilă sustragerea, luarea, distrugerea de planuri, scripte, documente, fotografii, schiţe relative la cele specificate în art. 190, 191 şi 192, ce i-au fost încredinţate sau le avea în posesie, în virtutea funcţiunii, situaţiunii sau profesiunii sale, sau a unei misiuni cu care a fost însărcinat, le pierde ori dă putinţa unor persoane neautorizate să cerceteze documentele de mai sus sau să scoată copii de pe ele, comite delictul de neglijenţă contra siguranţei Statului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 3 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, în acelaşi condiţiuni, divulgă informaţiile, indiciile sau dovezile culese în cursul unor cercetări referitoare la infracţiuni de trădare şi spionaj.
Art. 198
Acela care, în timp de războiu, răspândeşte sau publică svonuri sau informaţii false, exagerate sau tendenţioase, relative la situaţia economică a ţării, la existenţa vreunei nemulţumiri a populaţiei în privinţa declarării războiului, a conducerii sau rezultatului lui, precum şi acela care, prin aceleaşi mijloace, sau prin orice alte fapte de natură a provoca panică sau deprimare, ori a cauză scăderea cursului efectelor publice sau private, face posibilă slăbirea sau înfrângerea rezistenţei morale a naţiunii faţă de inamic, comite delictul de defetism şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 25.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani, dacă fapta nu ar constitui o infracţiune mai gravă.
Dacă faptele de mai sus sunt comise în urma înţelegerii cu inamicul, sau în scop de propagandă făcut printre militari, constituie crimă de defetism şi se pedepsesc cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 199
Cetăţeanul român sau străinul domiciliat în România, care, în timp de războiu, particip la subscrieri, vărsăminte sau împrumuturi în favoarea statului inamic, sau înlesneşte aceste operaţiuni, ori procură inamicului animale sau proviziuni, comite crima de necredinţă faţă de Stat şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Pedeapsa de mai sus nu se aplică locuitorilor din teritoriile ocupate de inamic, pentru contribuţiunile impuse şi ridicate de puterea ocupantă.
Art. 200
Acela care nu execută în timp de războiu, în totul sau în parte, obligaţiile ce derivă dintr-un contract de furnituri, de locaţiune de lucrări sau obiecte, încheiat cu autoritatea publică pentru trebuinţele armatei sau populaţiei, comite delictul de compromitere a aprovizionărilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 ani la 5 ani şi interdicţie corecţională dela un an la 3 ani.
Pedepsele prevăzute în alineatele de mai sus şi după distincţiunile de acolo, se aplică şi cesionarilor, împuterniciţilor, furnisorilor sau intermediarilor, care, cunoscând scopul aprovizionării, cu rea credinţă sau prin neglijenţă fac să nu se îndeplinească obligaţiile din contract.
Art. 201
Acela care săvârşeşte vreo fraudă, în executarea contractelor sau obligaţiilor relative la trebuinţele armatei sau populaţiei, comite delictul de fraudă în furnituri publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani.
Când frauda se comite în timp de războiu, faptul constitue crima de fraudă în furnituri publice şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 5 ani.
Cu aceleaşi pedepse şi după distincţiunile de mai sus se pedepseşte şi acela care, fiind însărcinat de a supraveghea executarea contractelor sau obligaţiilor de mai sus, lasă să se comită acte frauduloase.
Dacă faptul din alineatul precedent se comite prin neglijenţă, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Art. 202
Tentativa crimelor şi delictelor prevăzute în art. 195, 196 şi 201 alin. 1 şi 2 se pedepseşte ca şi crima ori delictul consumat.
SECŢIUNEA IV:Dispoziţiuni comune
Art. 203
Când infracţiunile prevăzute de art. 186, alin. 2, 187, 191, 192 195, 196, 197, 198, 199, 200 şi 201, sunt comise de un militar, minimum pedepsei privative de libertate, prevăzut pentru fiecare infracţiune în parte, este sporit cu jumătatea acelui minimum, afară de cazul când legile militare ar prevedea o pedeapsă mai mare.
CAPITOLUL II:Crime şi delicte contra siguranţei interioare a Statului
SECŢIUNEA I:Atentate şi comploturi contra persoanei Regelui, a familiei Regale şi a formei constituţionale a Statului.
Art. 204
Orice atentat contra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii Regelui, constituie crimă de înaltă trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Atentatele de acelaşi fel contra Reginei, a Principelui moştenitor sau în contra celorlalţi membri ai familiei regale, se pedepsesc cu muncă silnică dela 10 la 25 ani, afară de cazul când faptul ar constitui o infracţiune pedepsită de lege cu o pedeapsă mai mare.
Art. 205
Orice ofensă adusă în public persoanei Regelui, constituie delictul de ofensă a regalităţii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 ani la 5 ani.
Dacă ofensa se aduce contra Reginei, a Principelui moştenitor sau în contra celorlalţi membri ai familiei Regale, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 3 ani.
Prin "ceilalţi membri ai familiei "Regale" se înţeleg ascendenţii, descendenţii, fraţii şi surorile Regelui, precum şi copii fratelui lui, în ordine masculină.
Art. 206
Acela care, în public, aduce imputări Regelui pentru actele guvernului său, de care numai miniştrii sunt responsabili, comite delictul de ofensă a autorităţii regale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 şa 10.000 lei.
Publicarea, reproducerea sau răspândirea de ştiri false, cu privire la ordinea legală de succesiune la tron şi a formei de guvernămând, se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Acţiunea penală pentru urmărirea infracţiunilor prevăzute în art. 205 şi 206, nu poate fi pusă în mişcare decât în urma autorizaţiei date de Ministerul Justiţiei.
Art. 207
Acela care săvârşeşte acte violente, în scop de a schimba forma constituţională a Statului, ordinea legală de succesiune la tron, precum şi acela care instigă pe locuitori de a se ridica în contra autorităţii Regelui, ori puterilor constituţionale ale Statului, comite crima de surpare a ordinei constituţionale, şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Art. 208
Acel care comite vreun act preparator pentru săvârşirea crimelor prevăzute de art. 204 şi 207, se pedepseşte, în cazul art. 204 cu închisoare corecţională dela 3 la 5 ani, iar în cazul art. 207, cu detenţiune simplă dela 3 la 5 ani.
Art. 209
Constitue delict de uneltire contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 7 ani, amendă dela 10.000 la 100.000 lei i interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani:
1.faptul de a face propagandă pentru instalarea, prin violenţă, a dictaturii unei clase sociale asupra alteia, ori prin suprimarea, prin violenţă, a unei clase sociale sau, în general, pentru răsturnarea, în mod violent, a ordinei sociale existente în Stat;
2.faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat la punctul 1, fie că au ori nu caracter internaţional;
3.faptul de a lucra, prin mijloace violente, pentru a produce teroare, teamă, ori dezordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România;
4.faptul de a intra în legătură cu vreo persoană sau asociaţie cu caracter internaţional, din străinătate sau din ţară, în scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei revoluţii sociale;
5.faptul de a ajuta, în orice mod, o asociaţiune din străinătate sau din ţară, care ar avea de scop să lupte, prin mijloace de sub punctele 1 şi 3, contra ordinei economice sau sociale din România;
6.faptul de a se afilia sau a deveni membru al vreuneia din asociaţiile prevăzute în punctele 2 şi 3 de mai sus.
Când pentru realizarea scopului arătat în alineatele precedente, s-au comis acte de violenţă contra persoanelor, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 10 ani, amenda dela 10.000 lei la 100.000 lei şi interdicţia corecţională dela 3 la 5 ani, dacă ele nu constituie o infracţiune mai gravă.
SECŢIUNEA II:Alte crime şi delicte în contra siguranţei interioare a Statului
Art. 210
Acea care, în scopul de a provoca războiu civil în tară, înarmează pe locuitori sau îi instigă de a se înarma unii contra altora, ori de a săvârşi tâlhării şi omoruri, oriunde pe teritoriul ţării, comite crima de răzvrătire, şi se pedepseşte cu detenţiune riguroasă dela 7 la 10 ai şi cu degradare civică dela 3 la 5 ani.
Dacă în urma faptului de mai sus au fost atacate sau ocupate oficii publice, instituţii sau lucrări militare, depozite de arme sau alte materiale de războiu, căi ferate ori uzine, pedeapsa este detenţiunea grea dela 10 şa 15 ani şi degradarea civică dela 5 la 8 ani.
Dacă însă s-au săvârşit tâlhării, incendii, distrugerii ori s-au cauzat vătămări grave ale sănătăţii sau integrităţii corporale, pedeapsa este munca silnică dela 15 la 25 ani şi degradarea civică dela 6 la 10 ani întru-cât faptele nu ar constitui infracţiuni mai grave.
În cazul când s-au comis omoruri, precum şi atunci când faptele din alineatul precedent au fost săvârşite prin maşini infernale, explosibile sau alte mijloace similare, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Art. 211
Acela care, în scopul de a provoca insurecţiune contra puterii Statului, organizează sau face să se organizeze trupe armate, ori le procură sau le înlesneşte procurarea de arme sau muniţiuni, comite crima de insurecţiune armată, şi se pedepseşte cu muncă silnică de la 15 la 25 ani şi degradare civică dela 5 la 10 ani, iar dacă insurecţiunea s-a produs, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă.
Art. 212
Comite crimă de uzurpare militară şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani, acela care, în scopul de a produce dezordine în Stat sau a-i primejdui siguranţa, săvârşeşte vreunul din faptele următoare:
1.ia comanda militară a unei trupe, localităţi, cetăţi sau a unui post, bastiment de războiu sau loc întărit;
2.continuă a exercita comanda ce i s-a revocat;
3.angajează sau înrolează, ori face să se angajeze sau să se înroleze soldaţi;
4.ţine adunată oştirea în contra rodinelor ce i s-au dat, de a o libera sau a o trece la vatră.
Art. 213
Acela care exercită, în mod ilegal, o funcţie cu caracter politic, sau continuă a o exercita în mod ilegal, comite crima de uzurpare politică, şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 15 ani şi degradare civică dela 3 la 8 ani.
Art. 214
Acela care, putând dispune de forţa publică, ordonă mişcarea acestei forţe sau întrebuinţarea ei în contra înrolării sau adunării de oameni, în vederea întocmirii oştirii legale, comite crima de împiedecare a organizării armatei, şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Când ordinul a fost executat, pedeapsa este detenţiunea grea dela 10 la 15 ani, şi degradarea civică dela 5 la 10 ani.
Art. 215
Acela care, prin cuvinte, scrieri, gesturi sau acte, aduce ofensă, în public, naţiunii sau Statului Român, precum şi acela care aduce jignire simţimântului naţional prin injurii aduse eroilor consacraţi ai neamului, comite delictul de ofensă a naţiunii şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care răspândeşte în străinătate ştiri neadevărate, tendenţioase sau exagerate, care ating onoarea sau vatămă interesele naţiunii sau Statului Român.
Dacă faptele se comit prin presă, pedeapsa este închisoare corecţională dela 2 la 6 ani, amendă dela 5.000 şa 20.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 5 ani.
Art. 216
Acela care, prin cuvinte, gesturi sau acte, exprimă dispreţ sau batjocură pentru drapelul ţării, pentru marca ori emblemele de care se servesc autorităţile civile sau militare, ca semne ale calităţii lor, ori alte semne ale autorităţilor publice, comite delictul de ofensă a simbolului naţional şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi cu amendă dela 2.000 la 10.00 lei.
Art. 217
Funcţionarii publici care, prin înţelegere prealabilă, în mod colectiv, refuză a îndeplini serviciul public sau suspendă funcţionarea acestuia, periclitând interesele generale publice, comit delictul de coaliţiune a funcţionarilor contra siguranţei Statului şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 6 luni şa 2 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Dacă faptul de mai sus se comite în urma înţelegerii între autorităţile civile şi militare, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani şi interdicţia corecţională dela unu la 5 ani.
Instigatorii se pedepsesc, în cazul primului alineat, cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, iar în cazul alin. 2, cu închisoare corecţională dela 3 la 6 ani.
Art. 218
Acela care, prin orice mijloace, instigă direct pe militari sau asimilaţii lor de a nu se supune legilor sau de a-şi călca jurământul, sau alte obligaţiuni militare, ori instigă pe cei dela vatră să nu răspundă chemării, comite delict de instigare antimilitară şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 3 ani, amendă dela 2.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 2 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când instigarea se adresează personalului civil al serviciilor militare indispensabile apărării naţionale.
Când instigarea ar fi referitoare la comiterea de acte, în scopul de a micşora producţiunea necesară apărării naţionale, sau de a împiedeca repararea sau transportarea materialului necesar unei asemenea apărări, ori la distrugerea acestui material, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 6 ani, amenda dela 5.000 şa 15.000 lei şi interdicţia corecţională dela unu la 3 ani.
În toate cazurile prevăzute de acest articol, dacă instigarea a fost urmată de efect, se aplică pedepsele de mai sus, însă minimum închisorii corecţionale va fi îndoit, afară de cazul când faptul ar constitui o infracţiune pedepsită mai grav.
CAPITOLUL III:Crime şi delicte contra Şefilor statelor străine, a reprezentanţilor şi a simbolului acestor state.
Art. 219
Acela care, pe teritoriul Statului român, comite, contra şefului unui stat străin, atentatul prevăzut de art. 204, se pedepseşte cu temniţă grea dela 10 la 15 ani, afară de cazul când s-ar cuveni o pedeapsă mai gravă, conform acestui cod, iar când atentatul a avut ca rezultat moartea şefului statului străin, cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 220
Acela care, pe teritoriul ţării, aduce ofensă în contra persoanei şefului unui stat străin, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 lui la 3 ani.
Art. 221
Acela care săvârşeşte vreo infracţiune în contra integrităţii corporale, libertăţii sau onoarei unui agent diplomatic străin, acreditat pe lângă guvernul român, sau a unui membru al vreunei misiuni diplomatice străine, cunoscând calitatea acestora, se pedepseşte cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită, al cărui maximum se măreşte cu o pătrime.
Injuria, calomnia şi defăimare nu pot fi urmărite decât dacă cel lezat şi-a exprimat această dorinţă.
Art. 222
Acela care smulge, distruge, deteriorează, în public, în scop de dispreţ sau batjocură, drapelul sau orice emblemă a unui stat, atunci când au fost arborate sau întrebuinţate, conform dreptului intern român, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la un an.
Art. 223
Acţiunea penală pentru delictele prevăzute de art. 220 şi 222 nu poate fi pusă în mişcare decât în caz de reciprocitate, cu autorizarea Ministerului Justiţiei, şi numai dacă guvernul străin şi-a exprimat dorinţa.
Dacă condiţiile de reciprocitate lipsesc, atunci se aplică dispoziţiunile prevăzute în Titlurile XIII şi XIV.
CAPITOLUL IV:Delictul contra siguranţei statelor străine, dreptului păcii şi bunelor relaţiuni internaţionale
Art. 224
Acela care, pe teritoriul Statului român pregăteşte contra siguranţei interioare sau exterioare a unui stat, care nu se găseşte în războiu cu România, vreuna din infracţiunile prevăzute în Titlul I din Cartea II a acestui cod comite delictul contra siguranţei statului străin şi se pedepseşte cu detenţiune simplă dela 6 luni la 3 ani.
Art. 225
Comite delictul contra bunelor relaţiuni internaţionale şi se pedepseşte cu detenţiune simplă dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 20.000 lei:
1.acela care, răspândind, prin orice mijloace, ştiri false, ori documente denaturate sau falsificate, pune în pericol relaţiile amicale internaţionale ale României cu alt stat;
Urmărirea nu se poate face decât după cererea Ministerului Justiţiei;
2.acela care, în scopul de a forţa Statul Român să întreprindă un războiu de agresiune, excită opinia publică în acest sens, prin o propagandă, directă, făcută, prin orice mijloace precum şi acela care, prin aceleaşi mijloace, în cursul negocierilor diplomatice pentru soluţionarea unui diferend internaţional, sau când acest diferend se găseşte pendinte în faţa forurilor internaţionale competinte, deslănţue, o agitaţie populară, pentru a exercita o presiune asupra guvernului în favoarea războiului, împiedecând astfel libertatea de acţiune a acestuia.
Infracţiunea prevăzută mai sus nu se pedepseşte, dacă a fost determinată prin vreo acţiune provocatoare externă.
Art. 226
În cazurile art. 224 şi 225, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare decât reciprocitatea e asigurată şi pentru Statul Român, prin legile statului străin, contra căruia s-a organizat atentatul sau este îndreptată propaganda.
CAPITOLUL V:Dispoziţiuni comune
Art. 227
Când două sau mai multe persoane, de comun acord, au luat hotărârea de a săvârşi vreuna din crimele prevăzute de art. 184, 185, 186, 188, 204, 207, 210 şi 211, comit complot.
Complotul, ce are de scop săvârşirea vreuneia din infracţiunile prevăzute în art. 184, 185, 186, 188, 204 şi 211, se pedepseşte cu temniţa grea dela 3 la 5 ani, şi degradare civică dela 2 la 3 ani, dacă nu a fost urmat de un act preparator, iar în caz contrar cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Complotul pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art. 207 şi 210 se pedepseşte cu detenţiune riguroasă dela 3 la 5 ani, şi degradare civică dela 2 la 3 ani, dacă nu a fost urmat de un act preparator, iar în caz contrar cu detenţiune riguroasă dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Art. 228
Acela care, având cunoştinţă despre un complot sau despre pregătirea uneia din crimele prevăzute la art. 204 şi 207, omite să denunţe aceasta, când era încă timp de a se împiedeca consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunţării complotului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani.
Infractorul nu se pedepseşte când se constată că este rudă sau legat prin o temeinică afecţiune de vreunul din acei care urmau a fi denunţaţi, sau dacă denunţarea ar fi expus a un pericol ireparabil pe denunţător sau pe vreuna din persoanele prevăzute la art. 130, precum şi atunci când din împrejurări ar rezulta că denunţarea nu mai era necesară.
Art. 229
Când vreuna din infracţiunile prevăzute în prezentul titlu se comite de o ceată, instigatorii şi conducătorii acesteia se pedepsesc cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei minimum şi maximum se sporesc cu 1/4 fără a se putea depăşi maximum general al pedepsei.
Art. 230
Instigarea neurmată de efect la vreuna din crimele din acest titlu, se pedepseşte cu o pedeapsă de un grad mai jos decât aceea prevăzută pentru crima la care a instigat.
Complicii, tăinuitorii şi cei care vor fi favorizat pe infractori la infracţiunile din acest titlu se pedepsesc ca şi autorii.
Art. 231
În cazurile art. 227 nu se pedepsesc aceia care, făcând parte dintr-un complot, îl denunţă autorităţilor, mai înainte de a fi fost descoperit şi de a se fi început săvârşirea faptei proiectate.
De asemenea nu se pedepsesc aceia care, după începerea executării vreuneia din infracţiunile cuprinse în acest titlu, le denunţă autorităţii, mai înainte de a fi descoperite şi în timp util, astfel ca să fie împiedecată consumarea lor.
Acei participanţi care, după ce urmărirea a fost începută sau infractorii descoperiţi, vor înlesni arestarea acestora, se pedepsesc în caz de crimă cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani, iar în caz de delict cu o pedeapsă cuprinsă între minimum special al pedepsei şi jumătatea acestui minimum.