Capitolul i - Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a Statului - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL
M.Of. 65
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Iunie 1954
CAPITOLUL I:Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a Statului
SECŢIUNEA I:Trădarea
Art. 184
Cetăţeanul român care săvârşeşte vreo faptă, în scop de a supune teritoriul Statului sau o parte din el suveranităţii unui stat străin, sau de a suprima ori ştirbi independenţa Statului, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi faptul săvârşit în scopul de a distruge unitatea Statului.
Art. 185
Cetăţeanul român care poartă arme contra patriei sale, sau se înrolează în armata unui stat aflat în războiu cu Statul român, comite crimă de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 186
Cetăţeanul român care unelteşte sau se pune în înţelegere cu guvernele străine sau cu agenţii lor, ori cu partide, asociaţiuni sau grupări străine, cu caracter politic, spre a provoca războiu contra Statului român, spre a înlesni ori aduce ocupaţiunea străină, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă.
Dacă înţelegerea nu şi-a ajuns scopul, pedeapsa este munca silnică dela 5 la 25 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Art. 187
Dacă relaţiunile întreţinute de cetăţeanul român, cu supuşii puterii străine, aveau de obiect unul din următoarele fapte, pedeapsa este temniţa grea dela 5 la 10 ani şi degradarea civică dela 3 la 5 ani:
1.îndeplinirea unor acte care să tindă a angaja Statul român la declararea sau menţinerea neutralităţii, sau la declaraţiunea de războiu;
2.acceptarea unor promisiuni, bani, daruri, ori alte foloase în scopul de a îndeplini actele contrarii interesului naţional în caz de războiu;
3.determinarea altor persoane de a comite faptul prevăzut la punctul 2.
În toate cazurile, pedeapsa este munca silnică, dela 5 la 10 ani, dacă se convenise ca scopurile mai sus să fie atinse printr-o propagandă de presă.
Art. 188
Comite crimă de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă cetăţeanul român, care în timp de războiu:
1.predă inamicului sau reprezentanţilor lui, oraşe, porturi, aeroporturi, hidroscale, baze navale, locuri întărite sau orice alte posturi de apărare, fără autorizaţia autorităţilor naţionale competinte;
2.predă instituţiuni sau servicii publice, bastimente, aeronave, stabilimente tehnice, instalaţiuni care servesc armata, magazii, depozite de arme, muniţii sau alte materiale de război, fără autorizaţia autorităţilor naţionale competinte;
3.procură inamicului soldaţi, oameni, arme, muniţiuni sau orice materiale de războiu;
4.îndeamnă pe soldaţii armatei române să treacă la inamic;
5.serveşte inamicului de informator sau călăuză în dauna armatei române, ori ascunde pe spionii lui, participă la comploturi, în scopul de a constrânge pe comandantul unei localităţi asediate de a se preda sau capitula;
6.provoacă revolte sau panică în trupele de apărare ale ţării, sau împiedică legătura unităţilor în faţa inamicului;
7.face înrolări, în ţară sau în străinătate, pentru o putere străină în războiu cu România;
8.distruge, incendiază sau pune în stare de neîntrebuinţare, prin orice mijloace, materialele de războiu, enumerate la punctele 1 şi 2 ,precum şi alimente ale armatei române, în dauna acesteia şi în favoarea inamicului.
Orice alte fapte, în afară de cele enumerate mai sus, prin care se dă sprijin inamicului sau se favorizează activitatea lui, se pedepsesc cu muncă silnică dela 5 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Art. 189
Pedepsele prevăzute în art. 186 şi 188 se aplică şi când actul încriminat este îndreptat contra unui aliat cu care România luptă în comun.
Art. 190
Comite crima de trădare prin necredinţă şi se pedepseşte cu muncă silnică pe vieaţă:
1.funcţionarul public, agentul sau prepusul guvernului care procură sau transmite în original sau în copie, ori divulgă în totul sau în parte, fie chiar incomplet sau inexact, unui guvern străin, agenţilor săi sau oricărei alte persoane, fără calitatea de a lua cunoştinţă de ele: planuri, schiţe, desene, fotografii, acte, scripte, ori documente diplomatice secrete, informaţiuni sau notiţe secrete, interesând apărarea teritoriului, siguranţa statului, mobilizarea şi concentrarea armatei şi mobilizarea economică a teritoriului naţional, starea, cantitatea şi calitatea materialului militar, de orice categorie, pieţele întărite, forturile, stabilimentele tehnice, porturile, aeroporturile, bazele navale, hidroscalele, vasele de războiu, aeronavele, arme, muniţiuni, explozibile, sau elementele lor constituite, maşini, mecanisme sau părţi din ele, ori echipamente sau orice alte referinţe asupra obiectelor sau lucrărilor, care, în interesul apărării naţionale, nu trebuesc divulgate şi care fuseseră încredinţate susnumitelor persoane, sau de care avea cunoştinţă cu ocaziunea funcţiunii sau însărcinării lor;
2.cetăţeanul român care comite faptul de mai sus, când unul din obiectele sau lucrările prevăzute la alineatul precedent i-au fost încredinţate sau ori titlu, sau de care avea cunoştinţă, fie oficial, fie în virtutea situaţiei, profesiunii sau vreunei misiuni cu care fusese însărcinat;
3.cetăţeanul român care aflându-se în unul din cele două cazuri ale alineatelor precedente, comunică sau divulgă, nu însuşi actul sau documentul secret, ci numai informaţiuni sau ştiinţe trase din ele.
Cu aceeaşi pedeapsă se pedepseşte şi acel acare comite acelaşi fapt, după încetarea funcţiunii sau misiunii cu care a fost însărcinat.
Art. 191
Cetăţeanul român care procură sau transmite în original sau în copie, în total sau în parte, vreunul din planurile, scriptele, documentele menţionate în art. 190, inamicului sau agentului, ori unei puteri străine, sau agenţilor acesteia, sau care având cunoştinţă de ele, le comunică acelora sau le publică, ori reproduce chiar parţial sau incomplet, comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Acelaşi pedeapsă se aplică şi în următoarele cazuri:
1.cetăţeanului român, care îşi procură sau deţine, fără calitate de a lua cunoştinţă de ele, planurile, scriptele sau documentele menţionate în art. 190;
2.cetăţeanului român, care ar reproduce în public, după alte publicaţiuni, planurile, scriptele sau documentele din art. 190.
Dacă autorul publicaţiunii sau reproducerii nu este cunoscut, pedeapsa se aplică conform dispoziţiunilor art. 181.
Art. 192
Comite crima de trădare şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 10 la 25 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani:
1.cetăţeanul român, care, făţiş ori ascunzându-şi identitatea sau naţionalitatea, calitatea sau profesiunea, cu scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, se introduce într-o localitate, zonă de pământ, de apă, sau de aer, unde e oprit accesul în interes militar, cetate, port, aeroport, hidroscală, bază navală, post militar, tabără, cantonament, bivuac, cazarmă, stabiliment tehnic, vas de războiu, magazie de aprovizionare, birou unde se păstrează planuri, documente, scrisori sau alte acte ori hărţi geografice, referitoare la apărarea naţională, cum şi în orice altfel de stabiliment militar cu dependinţele lui;
2.cetăţeanul român, care, prin mijloacele indicate în alineatul precedent, şi în scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, ridică planuri sau face recunoaşteri de căi ferate sau de orice alte mijloace de comunicaţie, ia informaţii sau fotografii ori execută desene, schiţe, asupra oricărui lucru privitor la apărarea teritoriului sau la siguranţa Statului.
SECŢIUNEA II:Spionajul
Art. 194
Când vreuna din infracţiunile prevăzute de art. 184, 186, 187, 188, 189, 190, 191 şi 192, este comisă de un străin, constituie crima de spionaj şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 15 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani.
Când străinul infractor ar fi din cei angajaţi în serviciul Statului român, pedeapsa este munca silnică dela 10 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Tentativa crimei de spionaj se pedepseşte ca şi crima consumată.
În timp de războiu, dispoziţiunile acestei secţiuni se aplică, în măsura în care sunt de acord cu convenţiunile internaţionale referitoare la spionaj.
SECŢIUNEA III:Alte crime şi delicte în contra siguranţei exterioare a Statului
Art. 195
Acela care distruge sau ascunde documente sau acte, care stabilesc drepturi ale statului român în raport cu un stat sau cu un guvern străin, comite crima de compromitere a intereselor de Stat şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Dacă autorul este chiar păstrătorul sau depozitarul acelor acte sau documente, pedeapsa este munca silnică pe timp mărginit dela 7 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 10 ani.
Art. 196
Acela care, prin înrolări sau orice acte de ostilitate, neaprobate de guvern, săvârşite în ţară sau în străinătate contra unui stat străin, expune Statul român la un pericol de războiu, comite crima de ostilitate contra Statului şi se pedepseşte cu temniţă grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani, iar dacă, din această cauză, a şi urmat războiul, pedeapsa este munca silnică pe vieaţă şi degradarea civică pe timp de 10 ani.
Dacă actele de ostilitate sunt de natură numai de a turbura relaţiunile guvernului român cu un guvern străin, sau de a expune Statul ori pe cetăţenii români, ori unde s-ar găsi ei, la represalii, pedeapsa este temniţa grea dela 3 la 6 ani, iar dacă ruperea relaţiunilor s-a produs, sau represaliile au avut loc, pedeapsa este temniţa grea dela 5 la 10 ani şi în ambele cazuri şi degradarea civică dela 3 la 5 ani.
Art. 197
Acela care, prin neglijenţă, prin neobservarea regulamentelor, instrucţiilor, ordinelor şi consemnelor, face posibilă sustragerea, luarea, distrugerea de planuri, scripte, documente, fotografii, schiţe relative la cele specificate în art. 190, 191 şi 192, ce i-au fost încredinţate sau le avea în posesie, în virtutea funcţiunii, situaţiunii sau profesiunii sale, sau a unei misiuni cu care a fost însărcinat, le pierde ori dă putinţa unor persoane neautorizate să cerceteze documentele de mai sus sau să scoată copii de pe ele, comite delictul de neglijenţă contra siguranţei Statului şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 3 ani.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, în acelaşi condiţiuni, divulgă informaţiile, indiciile sau dovezile culese în cursul unor cercetări referitoare la infracţiuni de trădare şi spionaj.
Art. 198
Acela care, în timp de războiu, răspândeşte sau publică svonuri sau informaţii false, exagerate sau tendenţioase, relative la situaţia economică a ţării, la existenţa vreunei nemulţumiri a populaţiei în privinţa declarării războiului, a conducerii sau rezultatului lui, precum şi acela care, prin aceleaşi mijloace, sau prin orice alte fapte de natură a provoca panică sau deprimare, ori a cauză scăderea cursului efectelor publice sau private, face posibilă slăbirea sau înfrângerea rezistenţei morale a naţiunii faţă de inamic, comite delictul de defetism şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 5.000 la 25.000 lei şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani, dacă fapta nu ar constitui o infracţiune mai gravă.
Dacă faptele de mai sus sunt comise în urma înţelegerii cu inamicul, sau în scop de propagandă făcut printre militari, constituie crimă de defetism şi se pedepsesc cu muncă silnică pe vieaţă.
Art. 199
Cetăţeanul român sau străinul domiciliat în România, care, în timp de războiu, particip la subscrieri, vărsăminte sau împrumuturi în favoarea statului inamic, sau înlesneşte aceste operaţiuni, ori procură inamicului animale sau proviziuni, comite crima de necredinţă faţă de Stat şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani.
Pedeapsa de mai sus nu se aplică locuitorilor din teritoriile ocupate de inamic, pentru contribuţiunile impuse şi ridicate de puterea ocupantă.
Art. 200
Acela care nu execută în timp de războiu, în totul sau în parte, obligaţiile ce derivă dintr-un contract de furnituri, de locaţiune de lucrări sau obiecte, încheiat cu autoritatea publică pentru trebuinţele armatei sau populaţiei, comite delictul de compromitere a aprovizionărilor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 ani la 5 ani şi interdicţie corecţională dela un an la 3 ani.
Pedepsele prevăzute în alineatele de mai sus şi după distincţiunile de acolo, se aplică şi cesionarilor, împuterniciţilor, furnisorilor sau intermediarilor, care, cunoscând scopul aprovizionării, cu rea credinţă sau prin neglijenţă fac să nu se îndeplinească obligaţiile din contract.
Art. 201
Acela care săvârşeşte vreo fraudă, în executarea contractelor sau obligaţiilor relative la trebuinţele armatei sau populaţiei, comite delictul de fraudă în furnituri publice şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani şi interdicţie corecţională dela unu la 5 ani.
Când frauda se comite în timp de războiu, faptul constitue crima de fraudă în furnituri publice şi se pedepseşte cu muncă silnică dela 5 la 15 ani şi degradarea civică dela 3 la 5 ani.
Cu aceleaşi pedepse şi după distincţiunile de mai sus se pedepseşte şi acela care, fiind însărcinat de a supraveghea executarea contractelor sau obligaţiilor de mai sus, lasă să se comită acte frauduloase.
Dacă faptul din alineatul precedent se comite prin neglijenţă, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 6 luni la 2 ani.
Art. 202
Tentativa crimelor şi delictelor prevăzute în art. 195, 196 şi 201 alin. 1 şi 2 se pedepseşte ca şi crima ori delictul consumat.
SECŢIUNEA IV:Dispoziţiuni comune
Art. 203
Când infracţiunile prevăzute de art. 186, alin. 2, 187, 191, 192 195, 196, 197, 198, 199, 200 şi 201, sunt comise de un militar, minimum pedepsei privative de libertate, prevăzut pentru fiecare infracţiune în parte, este sporit cu jumătatea acelui minimum, afară de cazul când legile militare ar prevedea o pedeapsă mai mare.