Capitolul ii - Delicte în contra libertăţii individuale - Codul Penal din 1936 CODUL PENAL

M.Of. 65

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 15 Iunie 1954

CAPITOLUL II:Delicte în contra libertăţii individuale

SECŢIUNEA I:Sclavia şi sechestrarea de persoane

Acela care pune sau ţine o persoană în sclavie sau într-o situaţie analoagă, ori participă la acte de comerţ sau de transport de sclavi, comite delictul de sclavie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 5 ani şi amendă dela 10.000 la 15.000 lei.

Art. 492

Acela care, în mod ilegal reţine, deţine, sechestrează sau, în orice alt mod, privează de libertate o persoană, comite delictul de sechestrare de persoană şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 luni.

Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, deşi îndreptăţit a reţine o persoană, nu aduce de îndată la cunoştinţă autorităţii competente această reţinere.

Art. 493

Delictul prevăzut în articolul precedent se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, când:

1.din faptul sechestrăii victimei, sau tratamentului la care a fost supusă, în timpul sechestrării, a rezultat o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii acesteia, ori dacă s-a întrebuinţat în contra ei violenţa sau tortura;

2.sechestrarea a ţinut mai mult de o lună;

3.faptul s-a comis asupra unui ascendent sau descendent, legitim sau natural, soţ, frate sau soră;

4.sechestrarea s-a executat de către o persoană care a simulat prin orice mijloc o calitate oficială sau a întrebuinţat vreun ordin falsificat al autorităţii publice;

5.persoana sechestrată a fost transportată peste frontieră;

6.sechestrarea s-a comis prin întrebuinţarea de arme.

SECŢIUNEA II:Ameninţarea şi şantajul

Art. 494

Acela care, într-un mod susceptibil de a alarma, ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau cauzarea unui prejudiciu, întru cât faptul nu ar constitui o infracţiune mai gravă, comite delictul de ameninţare şi se pedepseşte, la plângerea părţii vătămate, cu închisoare corecţională dela una la 6 luni.

Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 5 ani, în următoarele cazuri:

1.dacă ameninţarea este însoţită de o cerere pentru depunerea unei sume de bani sau a oricărei alte valori în anumit loc sau timp;

2.dacă este însoţită de semne simbolice sau alte mijloace, spre a face să creadă că ameninţarea vine din partea unei puternice asociaţii secrete, adevărată sau închipuită;

3.dacă se ameninţă cu moartea, cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, ori cu incendiul;

4.dacă infractorul a simulat prin orice mijloc o calitate oficială sau a întrebuinţat un ordin falsificat a unei autorităţi publice;

5.dacă ameninţarea s-a făcut de o persoană travestită sau mascată;

6.dacă ameninţarea s-a făcut cu arme.

Art. 495

Acela care, în scopul de a dobândi, în mod injust, pentru sine sau pentru altul, un folos material, constrânge o persoană prin violenţă sau ameninţare, ca să facă, să nu facă sau să sufere ceva, întru cât faptul nu ar constitui o infracţiune mai gravă, comite delictul de şantaj şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani.

Pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani, dacă ameninţarea consistă în aceea că se vor da publicităţii fapte, reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată sau rudă a ei, ori pentru o persoană de care este legată printr-o temeinică afecţiune.

Tentativa se pedepseşte.

SECŢIUNEA III:Violarea de domiciliu

Art. 496

Acela care, prin violentă, ameninţare, efracţiune, escaladare, întrebuinţare de chei mincinoase, prin viclenie, ori în mod clandestin, pătrunde în locuinţa unei persoane, în localul său de afaceri, în dependinţele acestora, sau într-un loc împrejmuit, în contra voinţei aceluia care locueşte acolo, sau care are dreptul de a dispune de ele, întru cât faptul nu ar constitui o infracţiune mai gravă, comite delictul de violare de domiciliu, şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 497

Violarea de domiciliu se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani, când infracţiunea s-a săvârşit în următoarele împrejurări:

1.de o ceată;

2.în timpul nopţii;

3.infractorul era înarmat;

4.autorul a simulat prin orice mijloace o calitate oficială sau a întrebuinţat un ordin falsificat al autorităţii publice.

Art. 498

Săvârşeşte de asemenea delictul de violare de domiciliu şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care, găsindu-se în locurile arătate în art. 496, nu le părăseşte la invitaţia expresă a celui în drept, sau rămâne acolo prin viclenie sau în mod clandestin.

Art. 499

Funcţionarul public, care, depăşind limitele competenţei sale sau abuzând de puterea sa, ori fără respectarea formalităţilor impuse de lege, se introduce sau rămâne în locurile arătate în art. 496, în contra voinţei aceluia care locueşte acolo sau are drept a dispune de ele, comite delictul de violare de domiciliu şi se pedepseşte cu închisoare dela 6 luni la 2 ani.

Dacă cu această ocazie se face şi perchiziţie domiciliară sau alt act arbitrar, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 500

Acţiunea penală, în cazurile prevăzute de articolele din prezenta secţiune, se poate pune în mişcare numai la plângerea părţii vătămate.

SECŢIUNEA IV:Violarea de secrete

Art. 501

Acela care, fără drept, deschide o corespondenţă închisă sau orice înscris închis, care nu sunt adresate lui, în scopul de a luna cunoştinţă de conţinut sau de a şi-l însuşi pe cale de reproducere, comite delictul de violare a secretului corespondenţei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.

Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care, luând cunoştinţă de anumite fapte, din conţinutul unei corespondenţe deschise, care nu i-a fost adresată sau încredinţată, le divulgă, procurându-şi un folos material, sau cauzând altuia un prejudiciu moral sau material.

Când divulgarea, în condiţiile alin. 2, s-a făcut cu privire al corespondenţa închisă, arătată în alin. 1 al acestui articol, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 luni la un an şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.

Art. 502

Acela care, sustrage sau suprimă vreuna din corespondenţele arătate în art. 501, închise sau deschise, destinate altuia, comite delictul de sustragere a corespondenţei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela una lună la un an, iar în cazul că divulgă conţinutul, în condiţiile arătate în art. 501, alin. 2, pedeapsa este închisoarea corecţională dela unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.

Art. 503

Acela care, în mod fraudulos, obţine sau interceptează o comunicare telegrafică, sau o convorbire telefonică, comite delictul de interceptare frauduloasă şi se pedepseşte cu în închisoare corecţională dela una la 6 luni.

Când infractorul divulgă comunicarea telegrafică sau convorbirea spre a-şi procura un folos material sau cauzează altuia un prejudiciu moral sau material, pedeapsa este închisoarea corecţională de la 6 luni la 2 ani.

Art. 504

Când delictele prevăzute în art. 501, 502 şi 503, se comit de funcţionarii publici, pedeapsa este aceea prevăzută în acele articole, după distincţiile arătate acolo, sporită cu un plus până la 2 ani.

Art. 505

Acela care, în virtutea situaţiei funcţiunii, profesiunii sau meseriei sale, având cunoştinţă de un secret pe care este ţinut a-l păstra, îl destăinueşte sau divulgă, în afară de a cazurile când legea autoriză o asemenea destăinuire, şi dacă faptul poate aduce un prejudiciu moral sau material unei persoane sau unei familii, comite delictul de revelaţiune a secretului profesional şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei.

Art. 506

Comite delictul de divulgare a secretului industrial sau comercial şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care:

1.divulgă un secret licit de comerţ sau de fabricaţie a unei întreprinderi, în care funcţionează sau a funcţionat, ori pe care în virtutea funcţiunii sale le-a aflat sau se foloseşte de acest secret în întreprinderea sa proprie sau a altuia, în scopul de a-şi procura sie-şi sau altuia vreun folos material, sau de a cauza vreo pagubă întreprinderii al cărei secret l-a divulgat sau folosit;

2.se foloseşte, în comerţul sau întreprinderea sa, ori a altuia, de un secret licit de comerţ sau industrie, care i-a fost destăinuit în condiţiile de mai sus, sau despre care a luat cunoştinţă în mod fraudulos, în scopul de a cauza vreo pagubă întreprinderii sau comerţului al cărei secret a fost destăinuit.